1 EURO..............................19.93591 Do lar ame ri can ............. 12.19971 Leu românesc ................. 3.53811 Ru blă ru sească ............... 0.3984

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Să nu lași să treacă o zi fără să vezi, fără să auzi sau fără

să citești ceva frumos”.

Johann Wolgang von Goethe

Cursul valutar 14.12.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 14 decembrie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

14.12.2012

Noros, -10 -5 0C

15.12.2012

Noros, -9 0 0C

Sf. Pror. Naum; Cuv. Filaret Milostivul

GPF

Fondat în 1995 Nr. 46 (874)

EDI|IA DE VINERI

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

CMYK

CMYK

Iurie ROŞCA:Proiectul „Rusia–Belarus–Kazahstan” – mai degrabă o intenţie, decât o elaborare definitivată

Reniţă cere demisia lui Voronin din fruntea PCRM

22

44

PAGINA

PAGINA

INTERVIU

SCANDAL

Avocatura, Avocatura, refugiu refugiu pentru pentru

judecătorii judecătorii compromişicompromişi

Poşta Moldovei ABONAREA 20131 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2013ABONAREA 2013

FLUXFLUXSPECIAL

Încă un deputat comunist Încă un deputat comunist a părăsit „barca” lui Voronina părăsit „barca” lui Voronin

Și tu, nepoate?!Și tu, nepoate?!

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Autorităţile au fost

cuprinse de spiritul reformator. Să însemne aceasta că chiar îşi doresc reforme? (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Prim-ministrul Vladimir Filat s-a de-plasat ieri la Bruxelles, pentru a pre-zenta primul raport de implementare a condiţionalităţilor fazei II a Planului de Acţiuni RM-UE privind liberalizarea regimului de vize. În baza raportului, o misiune a Uniunii Europene urmea-ză să sosească la Chișinău pentru a stabili perioada liberalizării regimului de vize de către UE pentru Republica Moldova.

În cadrul vizitei au fost stabilite întrevederi cu Ca-

therine Ashton, înaltul reprezentant al Uniunii Euro-

pene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate,

și cu comisarul european pentru Justiţie și Afaceri In-

terne, Cecilia Malmstrom.

Totodată, presa străină atenţiona, chiar în ajunul

vizitei premierului Filat, că Moldova încă nu a deve-

nit „o poveste de succes”, iar moldovenii nu ar tre-

bui să se aștepte la evoluţii spectaculoase în timpul

apropiat.

Aprecierile se conţin într-un articol citat de BASA-

press și publicat de „The Economist” cu o zi înainte

de prezentarea la Bruxelles a raportului referitor la

reformele efectuate de Guvernul moldovean. Potrivit

publicaţiei, Moldova a devenit, indubitabil, o destina-

ţie populară pentru liderii europeni, dar nu poate fi numită încă cu certitudine “o poveste de succes”, no-tează BASA-press.

„The Economist” menţionează că Moldova are încă multe probleme. Această ţară este una dintre cele mai sărace din Europa, chiar dacă benefi ciază de cel mai mare sprijin în cadrul Politicii Europene de Vecinăta-te, care se cifrează la 41 de dolari pe cap de locuitor. Corupţia înfl orește, iar problema transnistreană ră-mâne nerezolvată, în ciuda progreselor obţinute în acest an. Timp de trei ani, până în luna martie a aces-tui an, Moldova nu a avut președinte.

„The Economist” mai constată că în pofi da declara-ţiilor optimiste ale unor diplomaţi europeni cu privire la aderarea Moldovei la UE, moldovenii nu ar trebui să spere că anumite lucruri se vor întâmpla foarte cu-rând.

Agenţia de știri amintește că președintele Comisi-ei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, s-a arătat rezervat în afi rmaţiile sale cu privire la perspectivele Republicii Moldova de aderare la Uniunea Europeană. Afl at în vizită la Chișinău la 30 noiembrie, ofi cialul eu-ropean a declarat că, în prezent, nu este indicat să se vorbească despre o dată concretă de aderare, dar că Moldova deja este o ţară europeană. Barroso a men-ţionat că acum Moldova trebuie să-și concentreze eforturile pe continuarea reformelor pentru a atinge valorile pe care este clădită Uniunea Europeană.

FLUX, cu referire la BASA-press

„THE ECONOMIST”:

Moldova încă nu este „o poveste de succes”

14 DECEMBRIE 2012 22F L U XF L U X Interviu

- Domnule Iurie Roșca, în perioada 10-11 decembrie, aţi participat la cea de-a VII-a ediţie a Forumului in-stituţiilor media din spaţiul eurasia-tic, care întrunește reprezentanţi ai mass-media din spaţiul ex-sovietic și care a avut loc la Minsk. Ce s-a în-tâmplat, de fapt, la acest forum, care se desfășoară la iniţiativa și sub egi-da agenţiei ruse de știri RIA Novosti?

- Mai întâi aș vrea să spun că pen-tru mine este a doua posibilitate de a participa la un astfel de for. Am mai participat acum un an la ediţia a VI-a a acestei reuniuni anuale, care a avut loc la Astana.

Este de remarcat faptul că la acest for participă nu doar ziariști din ţările spaţiului CSI, dar și delegaţii reprezen-tative, cu personalităţi marcante din Lituania, Letonia și Estonia, dar și din Georgia.

Este o încercare de a consolida inter-acţiunea dintre instituţiile media din ţările ex-sovietice, dar, totodată, forul are un scop declarat de a contribui pe canale media la procesele de integrare în spaţiul eurasiatic. Accentul se pune mai mult pe cooperarea economică, cel puţin, discursurile de bază ale prin-cipalilor invitaţi s-au axat pe nevoia de intensifi care a cooperării economice în avantajul tuturor ţărilor. Bineînţeles că în acest proiect putem întrevedea și o bună doză de nostalgie după fosta Uniune Sovietică, căutarea unei for-mule de recoagulare a acestui spaţiu într-o variantă mai mult sau mai puţin reformată.

În același timp, a fost un schimb de păreri între jurnaliști privitor la modul în care se prezintă media de alternati-vă, care sunt procedeele, tehnicile de utilizare a spaţiului virtual, a reţelelor de socializare, a proiectelor multime-dia pentru transmiterea unui anumit tip de mesaje, în anumite scopuri de politici editoriale.

Cea mai importantă idee pe care am încercat să o extrag din această nouă experienţă a fost nevoia de comuni-care. În mod cert, atât cei de la Baku, cât și cei de la Erevan, chiar dacă re-prezintă ţări care se afl ă într-o dispută teritorială de mulţi ani de zile, Ajerba-idjan și Armenia, la astfel de foruri pot să găsească un limbaj comun, pot să discute despre căi de detensionare a relaţiilor dintre cele două state.

A fost prezentă și dimensiunea ge-opolitică, s-au pus accente și asupra procesului de globalizare și asupra modului în care acest proces afectează ţările din spaţiul nostru.

După mine, elementul lacunar al acestei întruniri a fost accentul excesiv pe aspectele economice și energetice, și mai puţin pe aspectele care ţin de partea spirituală și culturală a lucruri-lor. Am reluat și în acest an ideea că ar

fi bine ca, pentru a găsi o posibilita-te de comunicare mult mai intensă și mult mai productivă, mediile intelec-tuale, dar și politice să facă un efort de reevaluare a trecutului sovietic, astfel încât să existe șansa unei reconcilieri istorice în sensul unei aprecieri exac-te a ceea ce a însemnat evenimentele din 1917 și ulterioara apariţie a URSS. Eu consider că fără a ne distanţa, fără a avea un ochi critic asupra tragediilor din acea perioadă, elitele popoarelor din spaţiul ex-sovietic vor avea inter-pretări diferite. Și, din acest punct de vedere, poate că ar fi bine ca, în primul rând, oamenii de cultură și ziariștii de la Moscova să se gândească asupra nevoii de a se despărţi defi nitiv de pa-radigma sovietică, în sensul asumării unei părţi a acelei perioade istorice dramatice ca pe o parte indispensa-bilă a propriei istorii. În acest sens, am

invocat unul dintre articolele antolo-gice ale lui Ivan Ilin, celebrul fi lozof rus care în anii ‘30 ai secolului trecut a scris un articol actual până astăzi și care poartă un titlu semnifi cativ: „Uni-unea Sovietică nu este Rusia”.

Din acest punct de vedere, cred că, dacă organizatorii unor astfel de foru-muri se gândesc la o eventuală contu-rare a identităţii puţin diferite a aces-tui spaţiu de identitatea occidentală, europeană și americană, atunci aceas-tă deosebire este una care ţine de ca-racterul oriental al spaţiului respectiv, de cel tradiţional, de complementari-tatea dintre tradiţia creștină și tradiţia islamică. Asta înseamnă și însușirea sau recăpătarea viziunii creaţioniste asupra vieţii și asupra prioritizării sen-sului existenţei unei comunităţi, unei colectivităţi umane în istorie. Am fost extrem de satisfăcut de faptul că un astfel de mesaj a fost primit cu maxi-mă receptivitate de foarte mulţi dintre cei prezenţi.

Ceea ce trebuie de remarcat cu precădere este că, deocamdată, din discuţiile pe care le-am purtat atât la ședinţele plenare ale acestui for, cât și în diverse grupuri de discuţii, de lucru, nu există o viziune clară asupra inten-ţiei de a extinde proiectul, care acum este trilateral, Rusia–Belarus–Kaza-hstan. Nu este clar nici în ce măsură strategii de la Moscova își imaginea-ză punerea în aplicare a unui astfel de plan cu o componentă politică și economică clară, astfel încât proiectul respectiv să devină atractiv pentru ţări atât de diferite, cum ar fi cele din Asia Mijlocie și ţările baltice sau Georgia, sau Republica Moldova.

Acest proiect este mai mult o inten-ţie decât o elaborare defi nitivată pen-tru că, se știe foarte bine, el se ţine pe voinţa politică a trei lideri: Putin, Na-zarbaiev și Lukașenko. Asta însă este insufi cient pentru a crede în durabili-tatea unei astfel de construcţii după ce respectivele personaje politice își vor încheia mandatul.

Mai mult, cred că este extrem de contraproductiv ca într-o perspecti-vă de extindere a acestui proiect să se facă uz de orice gen de presiuni, în special de ordin economic, care ar avea două componente principale: energetică, ce ţine de furnizarea gaze-lor naturale în spaţiul ex-sovietic, și de cea comercială – deschiderea porţilor pieţei de desfacere ruse în funcţie de disponibilitatea administraţiilor ţări-lor respective de a da curs invitaţiei de a face parte din acest megaproiect.

În orice caz, sunt convins că dacă abordarea va fi una profund civilizaţio-nală, dacă atenţia noastră va fi axată pe o relaţie de complementaritate cu Uni-unea Europeană și Statele Unite, pen-tru că, de voie, de nevoie, ne raportăm, în primul rând, la spaţiul occidental, atunci reușita vine pe această direcţie. Și anume: pe direcţia unei abordări tra-diţionale, spirituale și doar apoi eco-nomice, economia derivând din asta, pentru că lumea nu gândește doar în parametri economici și trauma istorică pe care am suportat-o și noi, și alte po-poare din spaţiul ex-sovietic nu poate fi tratată cu un paliativ de ordin econo-mic sau cu declaraţii de ordin politic.

- Așa după cum ne-aţi spus, la aceas-tă întrunire aţi comunicat cu jurna-liștii din acest spaţiu. Mai există încă

multe lucruri care ne unesc sau deja suntem mult prea diferiţi, cel puţin, pentru a avea o comunicare, așa cum a existat cândva?

- Majoritatea dintre cei prezenţi erau oameni de vârstă medie, adică oameni care vorbesc destul de fl uent rusa, cu excepţia a doi delegaţi din Georgia, care erau prea tineri pentru a avea o rusă fl uentă. Lucrul acesta se face resimţit foarte puternic. De pildă, un politolog din Armenia ne-a mărtu-risit că, având ore atât la universitatea de la Erevan, cânt și la universitatea de la Tbilisi, atunci când se deplasea-ză în capitala Georgiei, își ţine cursu-rile în engleză. Asta pentru că tinerii din Georgia cunosc mai bine engleza decât rusa. Și fenomenul acesta se face resimţit peste tot în fostul spa-ţiu sovietic. Deja elementul care ţine de comunicare într-o singură limbă, cum este limba rusă, în perspectivă poate să fi e unul defi cient. De aceea, am și insistat asupra ideii unei nevoi fi rești de comunicare, dar această co-municare nu trebuie să se ţină, în mod neapărat, pe o capacitate egală de a se exprima într-o singură limbă, ci pe o capacitate similară de a interpreta realitatea. Asta ţine de depășirea con-fl ictelor în hărţile noastre mentale sau a confl ictelor care ţin de interpretarea trecutului.

Trebuie să vă spun că în cadrul aces-tui forum s-au auzit și accente mai pu-ţin agreabile privind deciziile pe care le iau unii dintre conducătorii ţărilor baltice. S-a întrebat ce se întâmplă cu statutul populaţiei minoritare ruso-fone din Letonia, Lituania și Estonia. La care reprezentanţii acestor ţări au spus: domnilor, populaţia rusofonă din ţările baltice nu are nevoie de avocaţi, se simte destul de bine și toată lumea care dorește să capete drepturi poli-tice, inclusiv, cetăţenia, o poate face. Cine nu are nevoie de drepturi politice se bucură de toate drepturile econo-mice și sociale. Nu au fost ocolite nici subiectele mai sensibile pe care le-am invocat. Dar, în general, comunicarea a fost una extrem de agreabilă, since-ră și a purtat chiar caracterul unui sfat colegial în nevoia fi rească de a ne cu-noaște și de a ne înţelege mai bine.

În cadrul grupurilor de lucru s-au pus accente foarte importante asupra a ceea ce înseamnă agresiunea culturii de masă asupra societăţilor postsovie-tice, agresiunea mediatică, dizolvarea valorilor tradiţionale, cum ar fi limba, religia, familia. Sau cum se răsfrânge asupra noastră fenomenul globaliză-rii și al liberii circulaţii a persoanelor în sensul depopulării ţărilor respecti-ve și a migraţiei masive a tineretului spre ţările occidentale. Am ajuns la concluzia că pentru a combate aceste fenomene care ne afectează profund, efortul societăţilor noastre trebuie să fi e unul și de ordin economic, dar, în egală măsură, și de cultivare a respon-sabilităţii tinerei generaţii faţă de pro-priile popoare, faţă de propriile ţări. Deci, o încercare de a ne opune indi-vidualismului dizolvant și curentului consumist, care afectează din ce în ce mai puternic și spaţiul ex-sovietic.

- Domnule Iurie Roșca, vă mulţu-mesc pentru acest interviu.

Pentru consemnare, Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

IURIE ROŞCA:

Proiectul „Rusia–Belarus–Kazahstan” – mai Proiectul „Rusia–Belarus–Kazahstan” – mai degrabă o intenţie, decât o elaborare defi nitivatădegrabă o intenţie, decât o elaborare defi nitivată

Deputatul PLDM, Ion Butmalai, ar fi cerut Bundestagului german reducerea termenului de detenţie al unui mafi ot moldovean, membru al unei structuri criminale care ar fi activat de mai mulţi ani pe terito-riul Germaniei, se spune într-un articol apărut în cotidianul Timpul.

Ziarul face trimitere la unele surse din cadrul Legislativului de la Chișinău, care i-ar fi comunicat discuţia pe care a purtat-o Butmalai cu deputaţii germani. Astfel, la întrebarea reprezentanţilor Bundestagului: „Care a fost activitatea acuzatului pe terito-riul Germaniei?” Ion Butmalai a răspuns că acesta a acti-vat patru ani într-o structură criminală, lucru care i-a lăsat în nedumerire pe legislatorii germani.

Sursele citate susţin că legislatorul liberal-democrat ar fi solicitat, în cadrul întrevederii, sistarea detenţiei pe teritoriul Germaniei a membrului grupării criminale și transmiterea dosarului acestuia justiţiei moldovenești. Criminalul a fost condamnat pentru 25 de ani pentru mai multe jafuri și omoruri.

Solicitarea de modifi care a termenului de detenţie a membrului structurii criminale acuzat de mai multe crime a fost lansată în cadrul vizitei reprezentanţilor comisiilor drepturilor omului și securităţii naţionale de la Chișinău la Bundestagul Germaniei, unde au avut întrevederi cu

reprezentanţii comisiei drepturile omului a forului legislativ german.

Butmalai se apără: Butmalai se apără: sunt victima unei campanii sunt victima unei campanii

politice împotriva meapolitice împotriva mea

„Este o campanie politică”. Astfel a co-mentat deputatul PLDM, Ion Butmalai, acu-zaţiile privind implicarea sa în eliberarea unui criminal afl at în detenţie în Germania, potrivit 24h.md.

Solicitat de PRIME, Butmalai a refuzat ca declaraţiile sale să fi e înregistrate, dar a lă-sat să se înţeleagă că ar fi vorba despre o campanie politică. Deputatul PLDM, Elena

Frumosu, a confi rmat că Ion Butmalai s-a interesat de ca-zul deţinutului moldovean. El ar fi făcut-o în baza unei pe-tiţii în care a menţionat că părinţii și rudele inculpatului își fac griji de soarta acestuia. Elena Frumosu a mai declarat că Butmalai a întrebat cum ar putea să se implice pentru a primi informaţii suplimentare.

Este de menţionat faptul că anterior, Ion Butmalai a fost acuzat, în câteva rânduri, de relaţii speciale cu lumea criminală și că ar reprezenta interesele unor grupări in-terlope în Parlamentul Republicii Moldova. Totodată, în campania electorală din 2009 pe internet au fost difuzate niște imagini video fi lmate cu cameră ascunsă în care Bu-tmalai ar fi fost surprins la întâlnirile cu mai mulţi hoţi în lege, cărora le cerea să facă campanie pentru PLDM.

Butmalai, acuzat că face lobby pentru un criminal condamnat în Germania

14 DECEMBRIE 2012 33 F L U XF L U XPolitic

Șeful democraţilor a procedat anume așa din câteva motive. În primul rând, ne afl am atunci în plină campanie electorală pentru locale, astfel că partidul condus de interimar a mai făcut un înscris pe lista „faptelor bune”. În al doilea rând, interimarul i-a luat-o înainte premierului Filat, care la acea pe-rioadă ameninţa să-și jertfească, dacă nu viaţa, cel puţin funcţia, în cazul în care nu va fi acceptată im-plementarea reformelor. (Nu că ar fi fost singura dată când primul mi-nistru ne-a ameninţat cu demisia.)

Nicio reformă fără PlahotniucPrin urmare, Lupu nu doar a ac-

ceptat reformarea Justiţiei, așa cum i-a promis lui Filat, ci chiar s-a postat în fruntea acestei reforme, cu tot cu Vlad Plahotniuc pe post de vicepreședinte al Consiliului. Astfel, reforma trebuia să devină una strict dozată și controlată de către liderii democraţi, despre care s-a tot spus că ar avea o infl uen-ţă mai mult decât extinsă asupra sistemului. Mai multă lume a fost atunci de părerea că prin crearea Consiliului s-a intenţionat, de fapt, torpilarea reformelor în justiţie.

Planurile și așteptările legate de acest Consiliu au fost măreţe, doar că, până la urmă, ne-am ales doar cu altercaţiile verbale dintre președintele interimar și ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, cu privire la prezenţa reformatorului Plahot-niuc în conducerea organului nou înfi inţat. Marian Lupu a ignorat cu desăvârșire cererile repetate ale lui Efrim.

Și cum reformele au încăput pe mâini bune, lucrurile nu s-au prea mișcat din loc. După alege-rea șefului statului, Consiliul na-ţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept a trecut la noul președinte. Nico-lae Timofti a emis un decret prin care l-a mai pospăit un pic, adică a modifi cat componenţa acestuia, neschimbat rămânând însă prim-vicepreședintele Legislativului, Vlad Plahotniuc, în funcţia de vi-cepreședinte. Probabil, pentru că este un specialist valoros în do-meniu și un politician cu cele mai multe idei reformatoare.

De ce este nemulţumit preşedintele Timofti?În cele din urmă, președintele a

decis chiar să convoace respectivul Consiliu, după mai bine de un an de la ultima întrunire, pentru că re-forma în domeniu nu mai poate fi

amânată. „Ne-am asumat niște an-gajamente faţă de cetăţenii noștri și faţă de partenerii noștri occiden-tali în ceea ce privește reformarea organelor de drept. Jumătăţile de măsură în aplicarea reformelor nu se acceptă”, a declarat Nicolae Ti-mofti în cadrul Consiliului.

Mai mult decât atât, președintele este conștient de faptul că procesul nu va fi prea facil. Pentru că, a afi r-mat Timofti, în ultima vreme a ob-servat chiar o rezistenţă din partea sistemului. Nemaivorbind de pașii șovăitori sau chiar greșiţi ai unora dintre cei implicaţi în procesul de modernizare a domeniului.

Nemulţumirile se referă și la foș-tii săi colegi din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) care nu cu-răţă sistemul judecătoresc de per-soanele corupte.

Menţionând că nu este satisfăcut în totalitate de modul în care se de-rulează reforma sistemului judecă-toresc, șeful statului nu a spus un cuvânt despre contribuţia sa per-sonală la „autocurăţirea” sistemu-lui în perioada în care a fost șef la CSM. Oricât ne-am încorda memo-ria, nu ne vom aminti de vreo reac-ţie tranșantă a fostului judecător în legătură cu corupţia din sistem. Mai mult decât atât, este de noto-rietate atitudinea sa „omenească” faţă de judecătorul Aureliu Colen-co, despre care se știe că a pronun-ţat mai multe decizii ilegale. Aces-ta nu a fost sancţionat, chiar dacă Nicolae Timofti a spus despre el că „face probleme” și știrbește autori-tatea justiţiei.

De ce dar, abia acum președinte-le Timofti este îngrijorat și nemul-ţumit de ceea ce se întâmplă în jus-tiţie și în instituţiile de drept? Ne permitem să presupunem că sta-rea de alertă nu a fost indusă doar de percepţia proastă a justiţiei în societate și de angajamentele lua-te în faţa cetăţenilor. Mai degrabă, este vorba de percepţia parteneri-lor occidentali vizavi de amploarea corupţiei de la noi și trenarea refor-melor. De condiţionările legate de semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Dar și de faptul că aceiași parteneri externi sunt gata să facă investiţii serioa-se în respectivele reforme. Doar că autorităţile trebuie să demonstre-ze că sunt dispuse să facă pași con-creţi în acest sens.

Partenerii externi nu mai vor poveşti, fi e ele şi de succesPrin urmare, pachetul de iniţia-

tive legislative elaborate de Minis-

terul Justiţiei, aprobarea Strategiei de Reformă în sectorul justiţiei, sunt pași întreprinși, mai degrabă, sub presiunea factorilor externi decât din nevoia de a schimba, în mod real, situaţia.

Semnalele care vin din exteri-or sunt tot mai explicite în ultima perioadă. În cadrul unor recente dezbateri publice cu participarea reprezentanţilor societăţii civile, a experţilor și partenerilor de dez-voltare ai Republicii Moldova, Dirk Schuebel, șeful Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, a îndemnat autorităţile să facă uz de cele mai avansate practici și de experienţa statelor europene în combaterea corupţiei.

Ambasadorul Statelor Unite, Wil-liam H.Moser, a subliniat că nicio societate nu se poate considera modernă, dacă unele persoane ofi ciale au posibilitatea de a nu se supune legii. „Guvernul Republi-cii Moldova trebuie să instituie o politică de toleranţă zero faţă de corupţie. Toleranţă zero înseamnă niciun fel de toleranţă. Aceasta în-seamnă că nimeni nu poate ieși din închisoare pentru că este rudă sau prieten cu vreun funcţionar public”, a specifi cat ambasadorul SUA.

Despre „toleranţă zero” pentru manifestările de corupţie vorbeș-te și ministrul Justiţiei, potrivit că-ruia proiectele propuse ar putea asigura atingerea acestui obiectiv. Măsurile propuse se referă la îm-bunătăţirea procesului de selecta-re și numire a judecătorilor. Astfel, candidaţii la funcţia de judecător și procuror ar putea fi obligaţi să treacă testul poligraf. De aseme-nea, se propune includerea normei de confi scare extinsă a averilor în Codul Penal și introducerea com-ponentei de infracţiune privind “îmbogăţirea ilicită”.

Rezistenţa sistemului mai mare decât dorinţa de reformare?Însă ca și președintele ţării, mi-

nistrul Justiţiei, Oleg Efrim, invocă rezistenţa celor din interiorul siste-mului, mai ales în ceea ce ţine de introducerea răspunderii penale pentru îmbogăţirea ilicită.

Nici ministrul nu-i nominalizea-ză pe cei care opun rezistenţă, dar afi rmă că ei pot fi recunoscuţi după felul în care reacţionează la orice iniţiativă de acest fel. „Refor-mele în justiţie vizează, în primul rând, judecătorii și procurorii, dar și învăţământul juridic. Am evaluat riscurile din momentul elaborării strategiei și rezistenţa din inte-riorul sistemului, care trebuie să fi e reformat, reprezintă unul din-tre aceste riscuri”, a precizat Efrim după ședinţa Consiliului.

Nu știu dacă președintele și mi-nistrul Justiţiei l-au avut în vedere și pe președintele Curţii Supreme de Justiţie, Mihai Poalelungi, atunci când au vorbit despre „colegii” șo-văielnici și care se opun reforme-lor, dar acesta a declarat deschis că nu este de acord cu pachetul de amendamente anticorupţie elabo-rat de Ministerul Justiţiei.

Într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, judecătorul a atenţionat că propunerile „sunt în contradicţie cu articolul 46 din Constituţie, articolul 1, protocolul 1 al Convenţiei Europene și nu au nimic cu viaţa reală și ceea ce se întâmplă acum în Republica Mol-dova”. Modifi cările care se propun trebuie să fi e reale și clare, a menţi-onat președintele CSJ.

De asemenea, Poalelungi a pre-cizat că referirea ministrului Efrim la convenţia ONU și la decizia-ca-dru a Consiliului UE nu este tocmai exactă: „Noi vorbim despre faptul că orice avere deţinută de oricine se prezumă a fi dobândită licit și statul ar trebui să dovedească că averea ar fi dobândită ilicit, ori or-ganele de resort. Ceea ce propune domnul ministru este că, din start, dacă judecătorul sau procurorul nu poate dovedi originea bunuri-lor, atunci statul i le confi scă. Înţe-legeţi ce se întâmplă?”.

Diferenţa, într-adevăr, este una esenţială. Aceste contradicţii au fost sesizate și de alţi juriști care și-au exprimat temerea că norma privind confi scarea extinsă a ave-rilor ar putea fi folosită, în mod abuziv, împotriva unor oameni de afaceri sau simpli cetăţeni, pentru deposedarea lor de anumite bu-nuri. Pentru că la noi intentarea

unor dosare la comandă nu este o problemă.

„Nu este greu să deposedezi o persoană de bunurile sale, dar trebuie să existe sentimentul că această măsură este justă, că a fost luată în baza legii, în corespundere cu normele statului de drept”, afi r-ma într-un interviu avocatul Pavel Midrigan.

Deocamdată, există sentimentul că reformele iniţiate doar mimează lupta reală cu corupţia, iar anumite acţiuni se întreprind de ochii lumii (și ai ofi cialilor europeni), pentru justifi carea banilor pe care-i chel-tuim și pentru atragerea de noi mijloace fi nanciare.

Apropo de bani. Singura măsură concretă de luptă cu corupţia pare să fi e, până la momentul dat, legea privind salarizarea judecătorilor, al cărei proiect urmează să ajungă zilele acestea în Parlament. Potrivit președintelui Timofti, judecătorii începători ar trebui să aibă un sa-lariu de aproximativ 10.000 de lei. În prezent, acesta este de aproape 3000 de lei. Fostul președinte al CSM crede că, în felul acesta, ju-decătorii vor fi determinaţi să nu caute alte surse de existenţă. Dacă prin „alte surse de existenţă” se subînţelege mita, atunci nu știm cât de îndreptăţite sunt așteptările șefului statului. Pentru că, în mod sigur, sumele propuse în calitate de mită vor depăși cu mult aceste salarii. Iar simpla majorare a salari-ilor nu va spori gradul de respon-sabilizare a judecătorilor în luarea deciziilor.

Un ultim detaliu. În următorii trei ani, Uniunea Europeană intenţio-nează să aloce 60 de milioane de euro pentru combaterea corupţiei în Republica Moldova. Șeful de-legaţiei Uniunii Europene în Mol-dova, Dirk Schuebel, a anunţat despre aceasta, precizând că setul de instrumente sub formă de acte normative, propus pentru imple-mentare în scopul combaterii co-rupţiei, este absolut necesar. Doar că nu am vrea ca toate aceste ini-ţiative și agitaţia din ultima vreme să fi e îndreptate doar spre obţine-rea sumelor promise de UE.

Ioana FLOREA, FLUX

Autorităţile au fost cuprinse de spiritul reformator. Autorităţile au fost cuprinse de spiritul reformator. Să însemne aceasta că chiar îşi doresc reforme?Să însemne aceasta că chiar îşi doresc reforme?

Pe data de 11 decembrie, președintele ţării, Nico-lae Timofti, a prezidat ședinţa Consiliului naţional pentru reforma organelor de ocrotire a normelor de drept. Consiliu format încă în mai 2011 de fos-tul interimar Marian Lupu. Atunci, Marian Lupu a precizat că reforma sistemului judecătoresc și re-forma organelor de ocrotire a normelor de drept sunt un obiectiv strategic pentru ţara noastră, iar el s-a angajat să realizeze acest obiectiv. Ce-i drept, decretul de constituire a Consiliului a fost semnat în mare grabă și cam fără știrea celorlalţi colegi de alianţă, alături de care s-a angajat să promoveze reformele.

14 DECEMBRIE 2012 44F L U XF L U X Scandal

Cei trei avocaţi care îl reprezintă pe Plahotniuc în instanţe, Vitalie Nagacevschi, Val Gurvits și Yorgos Trillidis, au anunţat presa că clien-tul lor este decis să dea în judecată pentru calomnie persoanele care se fac vinovate de răspândirea acestor zvonuri.

Avocatul companiei care îl repre-zintă pe Plahotniuc în Cipru, Yorgos Trillidis, a declarat că a solicitat Po-liţiei și Procuraturii din Cipru deta-lii referitoare la acuzaţiile la adresa clientului său, apărute în presa de la Chișinău. „La începutul lui iulie 2012, clientul (Vladimir Plahotniuc – n.n.) nostru ne-a rugat să afl ăm dacă au fost pornite acţiuni în justiţie în urma cererii adresate de Ţopa. Aceasta s-a datorat faptului că în presa din Re-publica Moldova au apărut articole în acest sens. Prin urmare, pe 9 iulie am înaintat o scrisoare către șeful Poliţiei prin care am vrut să afl ăm dacă a fost întocmit un document care l-a pus sub învinuire. În aceeași zi, șeful Poliţiei ne-a informat că a fost primită scrisoarea și efectuea-ză anumite cercetări. Scrisoarea a fost transmisă procurorului general

pentru cercetări ulterioare. […] În timp ce așteptam răspuns din par-tea procurorului, am adresat a doua scrisoare către șeful Poliţiei prin care din nou am întrebat dacă sunt anu-mite învinuiri, scrisoare datată din 26 iulie 2012. Șeful Poliţiei a răspuns printr-o scrisoare, la 8 august 2012, în care se afi rmă clar și fără echivoc că procurorul general a decis să cla-seze cazul și să nu pună sub acuzaţie nicio persoană”, a declarat avocatul. Yorgos Trillidis a menţionat în con-text că Vladimir Plahotniuc nu doar că nu a fost niciodată urmărit penal în Cipru, dar nu a fost niciodată ci-tat de autorităţi, direct sau indirect, pentru a depune depoziţii sau a răs-punde la anumite întrebări.

„Referitor la așa-zisele acuzări ce ţin de Interpol, sediul principal se găsește în Lion, Franţa. Am adresat către Interpol o scrisoare în nume-le domnului Plahotniuc, care cere confi rmare că el nu e parte la careva investigaţii. Toată informaţia des-pre persoanele care sunt în curs de investigare se deţine la sediul din Lion și atunci când Interpol decide că trebuie de investigat o persoană

se emite un cod roșu, echivalent cu mandat de arest și persoana trebuie să fi e reţinută când trece hotarul. In-terpol mi-a dat confi rmare că dom-nul Plahotniuc nu e parte a vreunei investigaţii, nu e subiect al codului roșu, nu e investigat sau căutat de Interpol. Mi s-a explicat care e calea de a primi în mod urgent o confi r-mare în scris că persoana nu e parte a niciunei acuzaţii. Pe 21 noiembrie am primit o asemenea scrisoare”, a declarat, la rândul său, Val Gurvits, reprezentantul unei companii de avocatură din Boston. Acesta a mai spus că a făcut o solicitare similară și la adresa Curţii de Justiţie din Anglia în numele lui Vladimir Plahotniuc. În răspunsul Curţii se menţionează că Plahotniuc nu are calitate de învinu-it și nici nu este parte în vreo acţiune justiţiară.

Vitalie Nagacevschi, avocatul care îl reprezintă pe Vladimir Plahotniuc în Republica Moldova, a precizat că prim-vicepreședintele Parlamentu-

lui de la Chișinău nu are niciun dosar penal pe teritoriul României,¸fapt confi rmat de reprezentanţii Procu-raturii din România. „Aceste învinu-iri nu sunt doar false, ci, în genere, inventate. E atacat prim-vicepreșe-dintele Parlamentului și, implicit, are de suferit și imaginea Republicii Moldova. Toate învinuirile au fost aduse pe numele Plahotniuc, dar în ce privește Marea Britanie și Cipru, fi gurează și pașaportul său româ-nesc, așa că s-au verifi cat ambele va-riante”, a declarat Nagacevschi.

Amintim că știrea despre o posibi-lă urmărire prin Interpol a prim-vice-președintelui Parlamentului, Vladi-mir Plahotniuc, a apărut ca urmare a unei declaraţii de presă a liderului Mișcării Antimafi e, Sergiu Mocanu. Acesta a spus că Plahotniuc ar fi fost anunţat în căutare de Interpol pen-tru implicare într-un caz sonor de spălare de bani. „Motivul principal

pentru care este căutat Plahotniuc

de Interpol nu este legat de atacu-

rile raider sau bănci furate. Plahot-

niuc este căutat pentru un motiv

aproape banal, care nu s-a discutat

în Republica Moldova. În listele unor

bănci rusești au fost găsite nume ro-

mânești. S-a constatat că acele per-

soane, de fapt, nu sunt din România,

ci din Republica Moldova. Există

aproape 50 de ciobani de la stâne de

oi care nu au idee cum au ajuns pe

liste bancare cu acţiuni și capitaluri

mari”, a afi rmat Mocanu.

Anterior, și deputatul comunist

Grigore Petrenco a declarat în ple-

nul Parlamentului că Plahotniuc

este supravegheat de Interpolul din

Italia, fi ind învinuit de implicare în

activitatea unor grupări criminale,

spălare de bani și crimă organizată.

FLUX

Reniţă cere demisia lui Voronin din fruntea PCRM

Comunistul Valeriu Reniţă a înaintat o scrisoare deschisă către Plenara Comitetului Central PCRM care urma să aibă loc sâmbătă, 8 decembrie, prin care a cerut demisia liderului Vladimir Voronin din fruntea partidu-lui. Potrivit lui Reniţă, „în PCRM nu a existat niciodată democraţie internă. Puterea în partid aparţine în exclusivitate președintelui Vladimir Voronin, care, prin procedee iezuite, a anulat, o dată și pentru totdeauna, agenda PCRM”.

În scrisoare, comunistul îl acuză pe Voronin că se face responsabil de faptul că au pierdut alegerile din 2009, că au fost compromise relaţiile de parteneriat cu puterile lumii, cu Federaţia Rusă, în primul rând, „fapt care a lăsat partidul fără singura susţinere externă”, că nu a fost elaborat un plan viabil de supravieţuire a partidului și că anume din vina lui sunt pierdute „bătăliile politice”.

„Noi arătăm acum ca o armată demoralizată în retragere, iar fruntașii noștri ne trădează unul după altul, însă nimeni nu este tras la răspundere pentru aceste greșeli și crime partinice”, se arată în scrisoarea deschisă a lui Reniţă.

„Soarta partidului e în mâinile unui singur om, avid de putere și avere, care sub masca unui comunist exemplar alimentează în mod cinic spe-ranţele deșarte a sute de mii de alegători. Cu adevărat, nu există demo-craţie fără socialism, dar nici socialism fără democraţie. Noi nu ne-am lepădat de Stalin și Hrușciov, pentru a ne închina succesorilor acestora”, mai adaugă comunistul.

Totodată, Valeriu Reniţă se arată convins de faptul că plenara nu va re-cunoaște vina lui Voronin. „E mai mult ca sigur că Plenara CC PCRM nu va recunoaște vina președintelui partidului. În acest caz ar fi mai bine să renunţăm public la doctrina comunistă și să numim organizaţia cum e și fi resc „Partidul lui Voronin””, conchide acesta în mesaj.

Plahotniuc nu este parte în niciun proces Plahotniuc nu este parte în niciun proces intentat de Interpol, susţin avocaţii acestuiaintentat de Interpol, susţin avocaţii acestuia

Avocaţii prim-vicepreședintelui Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, au organizat o conferinţă de presă pentru a infi rma zvonurile, potrivit cărora, clientul lor ar fi urmă-rit de Interpol și că ar avea dosare penale în România, Marea Britanie și Cipru. Aceștia au prezentat și o serie de documente eliberate la solicitare de către Biroul Interpol din Lion, Franţa, de Procuratura din România și Curtea Comercială din Londra, care ar dovedi că Plahotniuc nu este parte în niciun caz de urmărire penală.

Un cetăţean, Ion Garștea, spune că a devenit victima abuzurilor și a metodelor banditești de control la vama moldovenească. Bărbatul a declarat joi, 13 decembrie, la o con-ferinţă de presă, că a fost intimidat de vameși după ce, la începutul anului, a acţionat Serviciul Vamal în judecată și a făcut acest caz pu-blic, transmite Info-Prim Neo.

Veaceslav Balacci, membru asociat al Asociaţiei obștești „Realitate și Adevăr”, a declarat că totul a început după ce Ion Garștea a susţinut, în luna februarie curent, o conferinţă de presă și a poves-tit cum vameșii de la postul vamal Leușeni-Albi-ţa i-au deteriorat automobilul cu o bormașină, căutând mărfuri de contrabandă pe care nu le-au găsit. După ce a făcut public cazului, Ion Garștea a iniţiat un proces de judecată împotriva Serviciului Vamal, iar în iunie Curtea de Apel Chișinău a admis în parte acţiunea sa, obligând Serviciul Vamal să-i acopere prejudiciul material cauzat de acţiunile abuzive ale vameșilor.

Ion Garștea a declarat că ulterior, pe 31 octombrie, la traversarea frontierei prin același post Leușeni-Albiţa, în zona de control era așteptat de o întreagă echipă de colaboratori ai subdiviziunilor speciale ale vămii cu câini antidrog și antitabac, iar acest lucru s-a întâmplat după ce la apariţia sa în vamă un inspector i-a spus să nu se grăbească pentru că „îl așteaptă o surpriză”.

Potrivit lui Ion Garștea, controlul a durat de la ora 11.30 și până la ora 18.30. Unul dintre vameși a decla-rat că a depistat 6 pachete de ţigări în mașină. Garștea susţine că acestea i-au fost plasate intenţionat în timpul

controlului. „Chiar și dacă admitem că ţigările ar fi fost cu adevărat găsite în autoturism, în mașină se mai afl au încă două persoane care, conform legii, aveau dreptul să treacă peste frontieră câte 10 pachete de ţigări fi eca-re”, a notat Ion Garștea. Bărbatul a declarat că i s-a făcut proces-verbal, în baza căruia trebuie să achite o amendă de 1500 de lei.

Ion Garștea mai spune că pe 21 noiembrie, Curtea Supremă de Justiţie a anulat decizia Curţii de Apel și a întors cauza spre reexaminare, după aproape un an de ședinţe de judecată, fără ca, cel puţin, să-i dea o decizie defi nitivă ca să poată apela la CEDO.

Ion Garștea și Veaceslav Balacci, care îl susţine în acest dosar, fac apel către Serviciul Vamal să înceteze practi-cile banditești de activitate și să stopeze indicaţiile de persecutare. De asemenea, fac apel către conducerea de vârf a ţării să intervină în cazurile de abuz care au loc în acest sistem.

Sursa: info-prim.md

Vameşii moldoveni, acuzaţi de banditism

14 DECEMBRIE 2012 55 F L U XF L U XEveniment

Încă o lovi-tură pentru PCRM înain-tea convocă-rii plenarei Comitetului Central. Scrisoarea deschisă adresată plenarei CC de către

membrul de partid Valeriu Reniţă scoate în evidenţă starea de fapt din interiorul formaţiunii. Partidul Comuniștilor în decurs de trei ani este măcinat de o criză profundă, odată cu trecerea acestuia în opo-ziţie, iar acţiunea fostului purtător de cuvânt al liderului comuniștilor reprezintă încă un semnal despre situaţia din partid. Criza în care s-a pomenit PCRM este, în mare parte, alimentată de: stilul de conducere a liderului partidului, circulaţia cadrelor, relaţiile între conducerea centrală și membrii de la diferite ni-veluri, precum și de comportamen-tul partidului în activitatea parla-mentară în raport cu guvernarea.

Conducerea PCRM pare neputincioasă la toate presiunile și solicitările din partea membrilor de partid. Ea și-a conservat stilul de conducere pe care l-a aplicat în perioada cât partidul s-a afl at la guvernare. Încă nici până astăzi nu se observă că s-ar fi adaptat la situaţia de partid de opoziţie. Cultura po-litică a liderului Voronin și a echipei de lân-gă el generează, în mare parte, problemele care apar în partid. Toate persoanele care au plecat din PCRM au acuzat, în primul rând, conducerea, aceasta fi ind asociată cu două persoane: Voronin și Tkaciuk (dacă unii din cei plecaţi îl învinuiau mai mult pe Tkaciuk, alţii îl învinuiau pe Voronin). Permanent conducerea partidului a încercat să ascundă criza din interior, însă plecările scoteau în vi-leag starea de spirit a membrilor de partid.

Scrisoarea către plenara CC este o acţiune ţintită către organul central de conducere a PCRM, din care fac parte aproximativ o sută douăzeci de persoane, care dezbat proble-mele ce ţin de activitatea internă și externă a partidului. Și în cadrul CC sunt persoane care nu sunt de acord cu situaţia din partid, iar scrisoarea respectivă ar putea să slăbeas-că și mai mult moralul unor membri din CC și să le provoace nemulţumire faţă de liderul partidului. Starea de nemulţumire va fi trans-misă și structurilor teritoriale ale partidului, prin intermediul persoanelor din teritoriu, membre ale CC. Astfel, se poate pregăti tere-nul ca o bună parte din membrii partidului

să se manifeste în opoziţie faţă de Voronin. Toate provocările de până acum au fost stă-pânite de conducere, dar, odată ce acestea se vor înmulţi, situaţia ar putea scăpa de sub control. La ultimul Congres din iulie curent, Voronin a mai obţinut un mandat, dar acesta poate fi cel mai difi cil de până acum. S-ar pu-tea ca acest mandat să-i erodeze imaginea și autoritatea în interiorul partidului, iar aceste fenomene vor afecta și perspectivele PCRM. Grupul care a luptat pentru menţinerea lui Voronin în fruntea partidului încă nu avea poziţii sigure în cadrul formaţiunii, pentru ca să poată ulterior să preia puterea.

Ceea ce a enunţat Reniţă în scrisoare cu privire la faptul că partidul este capturat, că puterea îi aparţine în exclusivitate lui Voro-nin, că eșecurile partidului sunt din cauza aceleiași persoane, că se resimte o stare de nesiguranţă, indiferenţă și dezorientare în cadrul partidului – toate denotă faptul că si-tuaţia în partid este critică, iar această stare face ca partidul să fi e inefi cient. Este o acu-zaţie foarte dură la adresa lui Voronin, mai ales că este făcută de un membru important de partid, bine cunoscut în mediul presei, care a fost într-un timp și purtător de cuvânt. Reniţă îl cunoaște pe Voronin îndeaproape, fi indu-i cunoscut stilul de conducere al lide-rului PCRM. După o astfel de mișcare, Reni-ţă va fi , cel mai probabil, exclus din partid; ar putea urma o declaraţie prin care se vor respinge acuzaţiile, dar ceea ce s-a expus în

scrisoare se regăsește într-o formă sau alta și în declaraţiile altor persoane care au părăsit PCRM-ul.

Acţiunea lui Reniţă poate fi făcută pe cont propriu, ca urmare a observării stării din inte-riorul partidului, dar nu se poarte exclude și ipoteza că ar putea fi infl uenţată de un grup din interiorul partidului, care își dorește eli-minarea lui Voronin de la conducerea forma-ţiunii, fi indcă persoanele care anterior ma-nifestau dorinţa de a-i prelua locul de lider, în mare parte, au plecat. Poate se creează o situaţie favorabilă grupului care a rămas în partid „T-M” ca să preia puterea, prin eroda-rea imaginii liderului, creându-i impresia lui Voronin că este nevoie de schimbare la nive-lul conducerii formaţiunii. Nu se exclude nici infl uenţa din afara partidului pentru această poziţie a fostului purtător de cuvânt. Toate partidele, de la cele de la guvernare până la cele de pe eșichierul politic de stânga do-resc slăbirea Partidului Comuniștilor. Indife-rent de unde vine infl uenţa, acest partid se erodează tot mai mult din interior și poate nu atât din cauza democraţiei interne, cât din necesitatea schimbării de generaţii la nivel de conducere, precum și adaptarea la noile condiţii politice de partid de opoziţie, or, toate acestea generează criză de randa-ment.

Vasile CROITORU

Sursa: vox.publika.md

Deputatul comunist Sergiu

Sârbu, cunoscut mai mult ca

reprezentant al PCRM în pro-

cesele judiciare, a părăsit par-

tidul condus de Vladimir Vo-

ronin. Miercuri, 12 decembrie

2012, în cadrul unui briefi ng,

Sârbu a anunţat că renunţă la

calitatea de membru al PCRM

și că părăsește fracţiunea par-

lamentară a comuniștilor, din

cauză că acest partid refuză să

se reformeze și întreţine o at-

mosferă confuză, care bulver-

sează propriul electorat.

El a precizat că, deocamdată, nu este decis să adere la un alt grup parlamentar, dar nu exclude acest fapt, întrucât „nu poţi face politică de unul singur”, menţionând doar că acesta va fi neapărat de orientare de stânga.

„Partidul s-a transformat din pro-iect politic într-o mașinărie politică. Consistenţa unei organizaţii o dau oamenii, iar când ei sunt izolaţi, ră-mâne doar mașinăria”, și-a explicat gestul ex-deputatul comunist. „În interiorul PCRM nu există dorinţa de reformare, dimpotrivă, se întreţine actuala atmosferă confuză, care bul-versează electoratul nostru”, a mai adăugat Sârbu.

Comuniştii, extrem de supăraţi, îl acuză pe Plahotniuc că l-ar fi „cumpărat” pe Sârbu Deputaţii comuniști au reacţionat

destul de bolnăvicios la afl area veș-tii despre plecarea lui Sârbu. Potrivit acestora, gestul fostului lor coleg este perfi d și neonest. Mai mult, aceștia îl învinuiesc pe prim-vicepre-ședintele Parlamentului, democratul Vladimir Plahotniuc, de faptul că i-ar corupe pe deputaţii PCRM, inclusiv Sergiu Sârbu, determinându-i să pă-răsească formaţiunea.

„Se pare că domnul Plahotniuc, cunoscut tuturor ca un proxenet

politic, are nevoie de noi achiziţii în bordelul său politic. Sigur că putem doar comenta această faptă, perfi dă și neonestă. Trebuia să își depună mandatul”, a declarat presei comu-nistul Grigore Petrenco.

Și ideologul PCRM l-a acuzat pe Plahotniuc de „evadarea” lui Sârbu. „Plecarea lui Sârbu este încă o achi-ziţie strălucitoare a lui Plahotniuc, care trebuie să ne demonstreze că el, într-adevăr, poate cumpăra orice, doar că sufl etele vii, la cumpărare, se transformă în sufl ete moarte. Expe-rienţa achiziţiilor precedente ne de-monstrează aceasta”, a spus deputa-tul comunist, citat de Omega.

Fostul șef al SIS, Artur Reșetnicov, consideră, la rându-i, că „Sergiu Sâr-bu a fost cumpărat”. „În loc de com-petiţia ideilor are loc competiţia sa-cilor cu bani, cu propuneri cinice și acaparări din partea alianţei. Trist. Îmi este milă de acest om, implicat în acest proiect cinic. Alianţa este gata să discrediteze deputaţii și să-i forţeze să părăsească partidul”, a de-clarat Reșetnicov.

Vladimir Voronin s-a ferit să co-menteze gestul tânărului său coleg, însă iată ce declara el anterior des-pre transfugii din partid: „Persoane-le care au plecat de la noi au făcut-o deoarece nu mai aveau acces la tre-uca guvernării. Aceasta este cauza, dar nu fi indcă își doreau crearea al-

tor partide, niște formaţiuni lilipute. Cu două zile înainte de a pleca, unii au participat și la congresul plenar al partidului, au acceptat funcţii în conducerea de vârf. Pe ei nu-i inte-resează activitatea de opoziţie și lupta, ei s-au deprins foarte repede să fi e numai nacealnici. Însă când această „nacealnicie” a trecut de la noi la alianţă, când au rămas fără posturi și posibilităţi, au decis să plece. Ei nu sunt de acord 4 ani să fi e fără funcţii, să umble prin popor, pe la proteste. Pentru ce le trebuie dacă au fost boieri?”.

Ghimpu îl invită pe Sârbu în PL, deşi nu crede că îl va putea convingePreședintele PL, Mihai Ghimpu,

l-a împroșcat cu laude pe fostul co-munist, îndemnându-l însă să nu adere la partidul lui Dodon. „Trebuie să recunoaștem că Sergiu Sârbu are cunoștinţe, are carte și chiar deseori mă întrebam cum de tolerează, cum de acceptă să fi e acolo. Altă e pro-blema unde se va duce, nu cred că o să vină la liberali. Da, i-am propus nu o singură dată să vină la noi, o să vedem”, a menţionat Mihai Ghimpu.

Șeful liberalilor s-a arătat convins că Sârbu nu împărtășește ideologia

comunistă, recomandându-i, tot-odată, să nu se alăture unui partid care „nu are perspectivă”, făcând alu-zie la PSRM-ul lui Dodon. „Să te duci la un partid care nu are perspectivă, nu cred că e bine. Eu cred că el nu este comunist. A fost așa o perioadă când undeva trebuia să lucrezi, dar nu cred eu că el împărtășește ideo-logia comunistă. Cu atât mai mult că acolo, în partid, s-a instalat așa o dic-tatură a unui grup de oameni care umblă să dea la bot, să boxeze. El se vede că este un băiat inteligent și cu carte”, a conchis Mihai Ghimpu.

„Eu am spus-o nu o singură dată că îl apreciez ca specialist în acest domeniu. Și eu cred că Sârbu se poa-te regăsi foarte ușor și în alte fracţi-uni parlamentare. Eu văd în Sârbu un politician al viitorului în Moldo-va, pentru că este o persoană care are cunoștinţe și are unde să facă carieră”, a fost de părere liberal-de-mocratul Tudor Deliu.

Democratul Adrian Candu s-a ară-tat convins că vor avea loc și alte ple-cări sonore din PCRM. „Surprinși am fost noi toţi. Probabil, era de aștep-tat și suntem în așteptare și la alte plecări a acelor oameni de calitate din PCRM. Comuniștii au luat o cale greșită și înţeleg greșit ce este să faci politică când te afl i în opoziţie. Sârbu este unul dintre cei mai profe-sioniști membri ai Comisiei juridice, chiar și din fracţiunea parlamentară. Eu cred că Sârbu ar fi fost o achiziţie pentru orice partid”, a spus Candu.

Dodon îşi justifi că propria trădare prin gestul lui SârbuȘi ex-comunistul Igor Dodon a

reacţionat la plecarea lui Sergiu Sârbu din PCRM. Într-o postare pe Facebook, Dodon a scris: „Părăsirea PCRM este nu un act de trădare, ci un act de luciditate politică. Este alogic să te ţii cu mâinile de o epavă care se duce la fund și căpitanul căreia n-a vrut să-i fi e reparată și modernizată nava. Consider că am dat dovadă de

clarviziune atunci când am părăsit PCRM anul trecut, iar alţi colegi în sfârșit înţeleg și ei justeţea pasului nostru și ne urmează exemplul”.

Barca comuniştilor se scufundă, încet, dar sigur Potrivit Publika TV, în ultimii trei

ani, de când PCRM se afl ă în opozi-ţie, peste 5 000 de membri au pără-sit formaţiunea lui Vladimir Voronin. Printre aceștia s-au numărat și nume sonore cum ar fi Marian Lupu, Victor Stepaniuc, Vladimir Ţurcan, Igor Do-don, Vadim Mișin ș.a. În 2010, comu-niștii au obţinut 42 de mandate în Parlament. Acum însă, fracţiunea lor a rămas cu doar 34 de deputaţi.

Actualul președinte al Parlamentu-lui, Marian Lupu, a plecat din PCRM în iunie 2009. În scurt timp, a aderat la Partidul Democrat, iar, ulterior, a devenit președintele acestei formaţi-uni. În luna decembrie a aceluiași an, fracţiunea parlamentară a PCRM a rămas fără alţi patru membri – Victor Stepaniuc, Vladimir Ţurcan, Ludmila Belcenkova și Valentin Guznac. Vla-dimir Ţurcan a fost ales președinte al Partidului “Moldova Unită”, iar Victor Stepaniuc a creat Partidul Popular-Socialist, în care deţine funcţia de co-președinte al formaţiunii.

În noiembrie 2011, din Partidul Comuniștilor au plecat Igor Do-don, Zinaida Greceanâi și Veronica Abramciuc. Cei trei au aderat la Par-tidul Socialiștilor, iar în decembrie, congresul formaţiunii l-a ales pe Dodon președinte al PSRM. În vara acestui an, fracţiunea PCRM din Par-lament a rămas fără alţi trei mem-bri. Este vorba despre Vadim Mișin, Oleg Babenco și Tatiana Botnariuc. În toamnă, foștii comuniști au lansat un nou proiect politic de stânga nu-mit “Renașterea”. În fruntea formaţi-unii a fost ales Vadim Mișin.

În luna septembrie, deputatul Ion Ceban a părăsit rândurile comuniști-lor și a aderat la grupul socialiștilor.

FLUX

Încă un deputat comunist a părăsit „barca” lui VoroninÎncă un deputat comunist a părăsit „barca” lui Voronin

Cât va mai rezista PCRM?

14 DECEMBRIE 2012 66F L U XF L U X Transnistria

Igor Boţan: - După Ministeriala de la Dublin, din 7 decembrie, Republi-ca Moldova a primit o încurajare prin această declaraţie comună a celor 57 de state membre ale OSCE. Știm, de asemenea, că Republica Moldova in-vestește speranţe în președinţia din anul viitor a Ucrainei la OSCE”.

Europa Liberă: - Încurajarea vine din faptul că a câta oară Rusiei i se spune să-și retragă trupele din Transnistria?

- Încurajarea vine de la faptul că, după 10 ani de zile, a fost posibil ca să fi e adoptată o astfel de declara-ţie. Până acum, Rusia se împotri-vea din cauza inserţiilor făcute pe marginea problemei transnistrene. De această dată, Rusia a votat îm-preună cu toate celelalte state. Mai mult decât atât, am văzut la aceas-tă ministerială un fel de coerenţă, fi indcă declaraţia fi nală repetă, de fapt, clauzele care au fost inserate în Rezoluţia Adunării Parlamentare a OSCE în această vară. Deci, există la nivel internaţional un fel de coe-renţă în ceea ce privește reglemen-tarea transnistreană. Plus la toa-te, anul viitor, așa cum spuneam, Ucraina va deţine președinţia și ea și-a anunţat priorităţile. Reprezen-

tantul Ucrainei, care va fi respon-sabil pentru reglementarea trans-nistreană, a deschis parantezele și a vorbit puţin despre modul în care Ucraina intenţionează să facă acest lucru.

- Între altele, Chișinăul vrea să ob-

ţină înlocuirea trupelor de pacifi -

catori militari cu pacifi catori civili.

Se poate întâmpla aceasta, într-

un termen previzibil, eventual sub

președinţia ucraineană?

- Sub președinţia ucraineană se poate reveni doar la Coșul III, legat de startul negocierilor privind pro-blemele politice și retragerea pre-zenţei militare rusești. Dar nu cred că aici vor fi succese substanţiale. Chiar dacă Rusia a votat această declara-ţie de la Dublin, știm foarte bine că poziţia Rusiei și cea a Ucrainei sunt coordonate și, dacă Transnistria afi r-mă că nu va ceda, înseamnă că are acceptul Rusiei pentru a menţine o astfel de poziţie.

- Transnistria este un exportator

important spre Uniunea Europea-

nă. În același timp, pledează pen-

tru vectorul răsăritean al dezvol-

tării sale și, eventual, al Republicii

Moldova în întregime, dacă, even-

tual, cândva se va reîntregi. S-ar putea ca Tiraspolul să determine Chișinăul să renunţe la vectorul european?

- Nu cred că Tiraspolul poate determina Chișinăul să își schim-be politica externă. Însă strategia Transnistriei este oarecum legată de așteptările că Ucraina își va schimba vectorul politicii externe și va accep-ta o cooperare mai strânsă sau chiar o eventuală aderare la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Cred că toată strategia Transnistri-ei este bazată pe această aștepta-re. Dar Transnistria nu este jucător independent. Dacă Ucraina nu-și schimbă poziţia, atunci Transnistria, în mod inevitabil, va deveni o encla-vă, într-un spaţiu de liber schimb cu Uniunea Europeană și va trebui să înceapă cooperarea. Deci, autorită-ţile moldovene trebuie, cu mult tact și pricepere, să promoveze politica pașilor mici și a consolidării măsuri-lor de încredere.

- Repetarea modelului cipriot în cazul transnistrean este posibilă, ca să se conserve actuala stare de lucruri și cealaltă parte a Moldo-vei să-și vadă de parcursul euro-pean?

- Am mari îndoieli. Din discuţiile

cu experţii europeni, știu că aceștia

sunt foarte sceptici că Uniunea Eu-

ropeană, Comisia Europeană va mai

accepta un model similar cu cel cipri-

ot, care a adus multă bătaie de cap

pentru Comisia Europeană. De ace-

ea, se vor întreprinde măsuri pentru

a convinge autorităţile transnistre-

ne să nu se opună și să participe la

negocierile privind Acordul de Liber

Schimb cu Uniunea Europeană. Și

mai există un risc legat de declaraţii-

le făcute de domnul Rogozin, atunci

când a fost la Chișinău și la Tiraspol,

care a menţionat că întreprinderile

transnistrene ar putea să primească

comenzi de stat din Federaţia Rusă,

astfel încât să evite eventuala presi-

une asupra Transnistriei de a partici-

pa la negocierile privind Acordul de

Liber Schimb. Adică Transnistria ar

putea, la un moment dat, fi ind sus-

ţinută de Rusia, să renunţe la aceste

exporturi spre piaţa europeană. Și să

profi te de pe urma acestor comenzi

de stat din partea Federaţiei Ruse,

consecinţa fi ind că și mărfurile vor fi

vândute pe piaţa rusească.

Interviu realizat de Vasile BOTNARU

Sursa: europalibera.org

Moldova după ministeriala OSCEMoldova după ministeriala OSCEIgor BOŢAN: „Nu cred că Tiraspolul poate determina

Chişinăul să îşi schimbe politica externă”

Un grup de experţi ai societăţii civile a prezentat miercuri, 12 decembrie, un Memorandum privind reglementarea confl ic-tului transnistrean și principiile fundamentale de organizare a statului Republica Moldova. Este vorba de organizaţiile neguver-namentale Promo-Lex, Asociaţia pentru Politică Externă, Insti-tutul pentru Politici Publice și Institutul pentru Dezvoltare și Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul”.

Structura Memorandumului prevede prin-cipii de bază ale reglementării confl ictului transnistrean; structura statului integrat Re-publica Moldova și statutul juridic special al Transnistriei; reprezentarea Transnistriei în administraţia publică centrală; neutralitatea și demilitarizarea; zona de securitate; forţele ar-mate și frontiera de stat a Republicii Moldova; garanţii.

Potrivit directorului executiv al IDIS „Viito-rul”, Liubomir Chiriac, memorandumul preve-de reglementarea confl ictului transnistrean exclusiv prin metode pașnice și negocieri. Implementarea acestuia prevede elaborarea unui statut juridic al Transnistriei cu un grad înalt de autonomie și reprezentare în adminis-traţia publică centrală.

„Transnistria va reprezenta o unitate terito-rială autonomă cu competenţe largi în dife-rite domenii și va avea o legislaţie regională care nu va veni în contradicţie cu Constituţia și legislaţia naţională a Republicii Moldova. Soluţionarea defi nitivă a confl ictului trans-nistrean și reintegrarea Republicii Moldova presupune retragerea militarilor, armamen-tului și muniţiilor străine de pe teritoriul ţării și lichidarea Zonei de Securitate”, a explicat Liubomir Chiriac.

„Acest document constituie un test pentru toate părţile implicate în soluţionarea con-fl ictului transnistrean. Trebuie să ţinem cont, în primul rând, și de adaptarea psihologică a cetăţenilor din raioanele de est și să contribu-im la eliminarea fobiilor ce li s-au impus în ulti-mele două decenii”, a menţionat expertul IPP, Oazu Nantoi.

În acest context, Ion Manole, directorul Promo-Lex, a precizat că în stânga Nistrului părerile sunt împărţite: „Sunt organizaţii care susţin deschis acest memorandum, dar și din cele care susţin, dar le este frică din cauza pre-siunilor să-și facă publică poziţia. Desigur că sunt și organizaţii care declară deschis că sunt împotriva acestui document”.

Cornel Ciurea, expert „IDIS Viitorul”, a decla-rat că autonomia Transnistriei nu va avea de su-ferit: „Hotarele administrative ale Transnistriei vor fi consfi nţite prin lege organică și vor putea fi modifi cate de către Parlamentul Republicii Moldova doar după consultarea autorităţilor centrale și celor din Transnistria. Alegerile de constituire a organelor de conducere ale Trans-nistriei vor fi pregătite conform prevederilor prezentului Memorandum și Legii privind sta-tutul juridic special al Transnistriei și organiza-

te la începutul anului 2016 de către o Comisie Electorală Internaţională sub mandatul OSCE, cu monitorizarea Consiliului Europei și în con-formitate cu legislaţia Republicii Moldova”.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentului Memorandum, se reia evacuarea și/sau lichi-darea muniţiilor din depozitele existente în regiunea transnistreană, lichidarea muniţiilor învechite din dotarea Forţelor Armate ale Re-publicii Moldova și asigurarea securităţii cetă-ţenilor din teritoriile adiacente, proces care se încheie până la sfârșitul anului 2014, a preci-zat expertul IDIS, Eduard Ţugui.

„Zona de Securitate cunoaște un proces eta-pizat de schimbare a mecanismului de funcţi-onare, implicit prin modifi cările treptate adu-se Comisiei Unifi cate de Control și a Forţelor Mixte de Menţinere a Păcii, până la lichidarea zonei cu regim juridic special și reintroduce-rea teritoriului și cetăţenilor care sunt cuprinși în această jurisdicţie în câmpul constituţional al Republicii Moldova până la sfârșitul anului 2018”, a subliniat Eduard Ţugui.

Potrivit expertului APE, Radu Vrabie, Trans-nistria va avea reprezentare politică la cel mai înalt nivel în statul integrat, în Parlamentul Re-publicii Moldova. „Transnistria va fi reprezen-

tată în Parlamentul Republicii Moldova, din ofi ciu, de către 1 deputat, a cărui alegere va avea loc concomitent cu desfășurarea alegeri-lor parlamentare naţionale și va fi reglementa-tă de Codul Electoral al Republicii Moldova”, a spus expertul.

După semnarea actualului Memorandum, în cazul în care soluţionarea defi nitivă și du-rabilă a confl ictului transnistrean nu are loc în conformitate cu prevederile prezentului docu-ment sau una dintre Părţile formatului „5+2” nu-și onorează integral obligaţiunile conform Memorandumului, Republica Moldova poate renunţa la statutul său de neutralitate și să-și regândească strategia de securitate. Pentru realizarea prevederilor prezentului Memoran-dum și asigurarea funcţionalităţii statului inte-grat Republica Moldova se va institui un Fond de Reintegrare, instrument fi nanciar care va include contribuţii naţionale, prin stabilirea unei cote din Bugetul de Stat, precum și exter-ne, din fondurile de asistenţă internaţională și contribuţiile potenţialilor donatori.

Memorandumul urmează să fi e semnat de organizaţiile care susţin această iniţiativă, pentru ca ulterior să fi e prezentat ofi cial auto-rităţilor.

Societatea civilă propune un nou model de reglementare transnistreană

14 DECEMBRIE 2012 77 F L U XF L U XInvestiga\ie

Aureliu ColencoAureliu Colenco

Fostul președinte al Curţii de Apel Economice, Aureliu Colenco, care a renunţat la mantia de judecător, după ce au fost desfi inţate instan-ţele specializate, a decis și el să se facă avocat. La 17 septembrie 2012 însă, Comisia de Licenţiere a Uni-unii Avocaţilor i-a respins cererea,

argumentând că nu are o reputaţie ireproșabilă, iar comportamentul și activitatea sa în funcţia de judecător „sunt incompatibile cu normele Co-dului Deontologic al Avocatului”.

Uniunea Avocaţilor a fost informa-tă că refuzul a fost atacat în instanţă de către Colenco, însă, deocamdată, nu a primit o citaţie la proces. Timp de o săptămână nu am reușit să-l gă-sim la telefon pe fostul magistrat ca să confi rmăm informaţia. Președin-tele Uniunii, Gheorghe Amihalachi-oaie, nu exclude că acesta va obţine câștig de cauză și că astfel va primi licenţă, la fel cum s-a întâmplat și cu alţi judecători.

Aureliu Colenco a ajuns de mai multe ori în atenţia Colegiului Dis-ciplinar. Numele lui a apărut și în litigiul legat de înstrăinarea Circului din Chișinău, iar legalitatea afacerii a fost verifi cată de Procuratura Anti-corupţie. Printre ultimele decizii lua-te de Colenco și care l-a determinat pe premierul Filat să vorbească des-pre “un nou atac raider” a fost cea emisă în decembrie 2011, prin care Întreprinderea de Stat “Registru” a fost obligată să plătească fi rmei „Intersoftcom” 41 de milioane de dolari. Ulterior, Curtea Supremă de

Justiţie a anulat hotărârea și a remis dosarul la rejudecare.

Sergiu CrutcoSergiu Crutco

Sergiu Crutco, fost judecător de instrucţie la Judecătoria Centru din Chișinău, care în aprilie 2009 a elibe-rat mandate de arest în Comisariatul General de Poliţie, a depus și el ce-rere pentru a deveni avocat. Pentru că i-a fost respinsă, a depus o plân-gere în judecată și a obţinut câștig de cauză. Astăzi, Sergiu Crutco ne-a declarat: „Nu sunt avocat. Mi-am suspendat activitatea și nu știu dacă o voi relua. Mă odihnesc”. Faptul că fostul magistrat nu profesează în prezent avocatura este confi rmat și de președintele Uniunii Avocaţilor. Sergiu Crutco a fost numit judecător în 2007, iar în 2010 Consiliul Superi-or al Magistraturii i-a respins cererea de a-l confi rma în funcţie până la pensionare după limita de vârstă, in-vocând faptul că a încălcat grav Con-stituţia și Codul de Procedură Penală atunci când a judecat mai mulţi par-ticipanţi la protestele din 7 aprilie în Comisariatul General de Poliţie.

Mihai DrosuMihai Drosu

Un alt judecător de instrucţie ră-mas fără funcţie tot din cauza mo-mentului 7 aprilie, Mihai Drosu, a

avut însă mai puţin noroc. Prin ho-tărârea din 12 ianuarie 2010, Con-siliul Superior al Magistraturii a re-fuzat să-l propună în funcţie până la atingerea plafonului de vârstă, invocând mai multe abateri discipli-nare, inclusiv faptul că a eliberat 15 mandate de arest în aprilie 2009 în sediul Comisariatului General de Po-

liţie. A doua zi, Mihai Drosu a depus cerere de demisie, iar președintele interimar i-a acceptat-o. Ulterior, la 16 decembrie 2010 Curtea de Apel Chișinău a invocat această hotărâre a CSM când a dat câștig de cauză Baroului Avocaţilor, care a refuzat să-i elibereze licenţă. CA a indicat că „admiterea în profesia de avocat ar afecta grav imaginea publică a între-gului corp de avocaţi, fapt ce nu este permis de preambulul deontologic al avocaţilor din Republica Moldova, deoarece activând în calitate de ju-decător a comis numeroase încălcări grave ale drepturilor și libertăţilor fundamentale ale omului”.

Mihai Drosu a declarat atunci că hotărârea CSM a fost luată cu depă-șirea vădită a atribuţiilor și că nici nu bănuia că aceasta îl va împiedica să obţină licenţă de avocat, de ace-ea nu a contestat-o imediat. Fostul magistrat a cerut Curţii Supreme de Justiţie să anuleze hotărârea CSM, însă aceasta a decis, în aprilie 2011, că termenul pentru contestare a ex-pirat, așa că a lăsat în vigoare hotă-rârea Curţii de Apel, care a devenit astfel irevocabilă.

Solicitat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Mihai Drosu a declarat că nu renunţă și că a depus o cerere la CEDO.

Igor VornicescuIgor Vornicescu

Magistratul Igor Vornicescu de la Judecătoria sectorului Râșcani și-a pierdut funcţia din cauză că a lipsit de la serviciu nemotivat timp de două săptămâni, în luna august 2012, iar Consiliul Superior al Magis-traturii a ajuns la concluzia că certi-fi catul medical pe care l-a prezentat precum că ar fi fost la tratament în orașul Bender a fost fals. CSM a ce-rut eliberarea lui din funcţie. Totuși, pentru că și magistratul a depus ce-rere de demisie, CSM a acceptat-o, așa că Vornicescu a părăsit sistemul judecătoresc onorabil. La mijlocul lu-nii noiembrie, el a obţinut licenţă de avocat. Solicitat de Centrul de Inves-tigaţii Jurnalistice, fostul magistrat a declarat că nu s-a ajuns la judecată pentru a-și obţine licenţa, așa că se pregătește să-și înceapă activitatea.

„În realitate, pârghii există, „În realitate, pârghii există, în practică – nu”în practică – nu”

În timp ce președintele Uniunii Avocaţilor, Gheorghe Amihalachi-oaie, spune că membrii Comisiei de Licenţiere nu le-ar acorda licenţă dacă nu ar fi obligaţi de instanţele de judecată, unul dintre membrii CSM, Dumitru Visterniceanu, are o altă părere. „Structurile în care merg

mai departe să se angajeze foștii ju-decători nu sunt lipsite de dreptul de a aduna informaţii despre com-portamentul persoanei la ultimul loc de muncă și să motiveze refuzul cum se cuvine”, spune Dumitru Vis-terniceanu, care este judecător la Curtea Supremă, dar detașat la CSM. Potrivit lui, instanţele de judecată nu ar obliga Comisia de Licenţiere să acorde licenţă dacă deciziile de respingere ar fi motivate temeinic. „Veriga slabă a tuturor litigiilor, din orice domeniu, legate de eliberarea din funcţie din vina administraţiei, este motivarea deciziei. De cele mai multe ori, practic nici nu se moti-vează. Și o asemenea scăpare îi este convenabilă celui căruia i-a fost apli-cată sancţiunea disciplinară, pentru că el câștigă apoi procesul în judeca-tă”, spune Dumitru Visterniceanu.

De cealaltă parte, Gheorghe Ami-halachioaie spune că, dimpotrivă, instanţele nu motivează hotărârile prin care obligă Uniunea să elibere-ze licenţe. „Pot să vă arăt o hotărâre pronunţată în iunie 2012 de către Curtea de Apel Chișinău în privin-ţa admiterii în profesia de avocat a unei foste judecătoare din sectorul Râșcani. Ea a plecat din sistemul judecătoresc în 2002 după ce a co-mis abateri grave și până la 1 ianu-arie 2012 presta servicii juridice pe bază de procură. Acum însă, când licenţa de avocat este obligatorie pentru a reprezenta o parte în pro-ces, a depus cerere la noi. Curtea de Apel ne-a obligat să o primim fără să spună niciun cuvânt despre abateri-le disciplinare pentru care ea a fost scoasă din sistemul judecătoresc”, a spus Gheorghe Amihalachioaie.

„Pârghii pentru ca judecătorii care au avut un comportament ne-corespunzător să nu fi e admiși în avocatură, în realitate, există, însă în practică – nu, spune avocatul Victor Panţâru. La noi se întâmplă așa –

fostul magistrat se duce la Comisia de Licenţiere a Profesiei de Avocat, acolo primește refuz și merge în in-stanţa de judecată. Instanţa trebuie să se pronunţe pe încălcări de proce-dură și nu pe fondul cauzei. Pentru că fondul cauzei îl decide Comisia de Licenţiere. Reiese că facem avocaţi prin judecători”.

Art. 10 din Legea cu privire la avocatură prevede că profesia de avocat poate fi exercitată de o per-soană „care se bucură de o reputaţie ireproșabilă”. Potrivit legii, o persoa-nă care „a fost concediată din cadrul organelor de drept din motive com-promiţătoare sau a fost eliberată, din aceleași motive, din funcţia de judecător, notar, consultant juridic sau funcţionar public” și cea al cărui comportament sau activitate sunt incompatibile cu normele Codului deontologic al avocatului nu pot fi admise în avocatură.

Articolul a fost scris în cadrul pro-iectului „Contribuţia la sporirea transparenţei și efi cienţei activităţii CSM din RM” implementat de Centrul de Resurse Juridice și fi nanţat de Fun-daţia Soros-Moldova.

Viorica MANOLE, Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Sursa: anticoruptie.md

Avocatura, refugiu pentru judecătorii compromişiAvocatura, refugiu pentru judecătorii compromişiMajoritatea judecătorilor care au fost nevoiţi să plece din sistem în ultimii ani după ce s-au compromis și-au găsit refu-giu în avocatură. De cele mai multe ori, Uniunea Avocaţilor a refuzat să le acorde licenţă, însă i-a acceptat după ce foștii judecători se adresau în instanţă. La transferul acestora într-o altă breaslă a contribuit și Consiliul Superior al Magis-traturii (CSM), care, în loc să-i demită, le-a acceptat demisiile depuse din proprie iniţiativă.

MICA PUBLICITATE

Anunţ Vând apartament

Iași. Apartament 3

camere pe Mircea cel

Bătrân. Suprafaţa

70 de metri pătraţi.

Apă, gaz autonom,

termopan, etaj 6 din

10. Clădirea e termo-

izolată în exterior.

Telefon de contact:

069995040.

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

M O L D O V A Pelerinaj: Zile de iarn la M n stirile Nem ene

5-7 ianuarie 2013 (3 zile / 3 nop i) Grup: 7/18 pers. Pre : 100/90 eur/pers. Plecarea: Vineri, 4 ianuarie, ora 20. Sosirea: Luni, 7 ianuarie, ora 22. Traseu: Piatra Neam – Bistri a - Pâng ra i – Bisericani – Tazl u – Sihastria Tarc ului – Lacul Ro u – Cheile Bicazului sau Muntele Ceahl u (Dur u) – Petru Vod – Sihastria - Secu – Brani te - Ia i.

M O L D O V A Iarn de poveste la Castelul Sturdza - Micleu eni

Tab r pentru copii în vacan a de iarn 3-9 ianuarie 2013 (7 zile / 7 nop i)

Grup: 7 pers. Pre : 200 eur/pers. (nu include transportul aferent sosirii i plec rii din tabar ) Cazare: 6 nopti în camer dubl sau tripl cu baie proprie / 3 mese pe zi

Plecarea: Joi, 3 ianuarie, ora 8.. Sosirea: Miercuri, 9 ianuarie, ora 21. Traseu: Chisin u - Ia i – Tg.Frumos - Micleu eni – Neam – Humule ti - Sihastria – Secu – Sihla – Chi in u.

Program educativ de dezvoltare a abilit ilor de comunicare i socializare /Excursie de o zi în zona Neam ului / Vizit interactiv la atelierile M n stirii Micleu eni (pictur , broderia i încondeiere ou ) / Concursuri de perspicacitate, drume ii i jocuri împreun cu animatorii / S niu i plimb ri cu sania tras de cai / Tradi ii de Boboteaz la M n stirea Micleu eni (crucea de ghea , agheasma mare) / Foc de tabar ;

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md office@emaus.md

ASOCIAȚIA JURIȘTILOR

CREȘTIN–DEMOCRAȚI

oferă următoarele servicii juridice:

- consultații juridice;- întocmirea actelor

juridice;- înregistrarea asociațiilor obștești;- reprezentarea în instituțiile statului;- asistență juridică în accidentele auto.

Președinte: Radu Bușilă

tel./fax: 022 23 40 15

mob: 0 78 488 488

e-mail: busilaradu@gmail.com

blog: radubusila.md

Adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chișinău

Gheorghe AmihalachioaieGheorghe Amihalachioaie

14 DECEMBRIE 2012 88F L U XF L U X Social

CMYK

CMYK

La jumătatea lunii no-iembrie, comunitatea românească din Cernăuţi a sărbătorit cu însufl eţire două decenii de activita-te rodnică a Corului Po-pular Dragoș Vodă. Înfi -inţat în primăvara anului 1992 ca formaţie corală bărbătească, la iniţiativa președintelui Societăţii „Stejarul”, profesorul Ion Voronca, corul a avut un debut strălucit la Stejarul lui Ștefan cel Mare din Codrii Cosminului și a de-venit, prin muncă tenace și talent inegalabil, un simbol al vieţii culturale din Bucovina de nord, o formaţie artistică presti-gioasă, de prim rang în întregul spaţiu românesc.

De-a lungul timpului, sub baghe-tele dirijorilor Vasile Vendereu, Mi-hai Sainciuc și Elena Nandriș, forma-ţia artistică a cunoscut un parcurs mereu ascendent, devenind un cor mixt cu cincizeci de coriști, uniţi prin dragostea faţă de muzica ce armo-nizează vocile umane în complexi-tatea lor și respectul pentru valo-roasa moștenire muzicală autentică a neamului nostru. La începuturile sale, Corul Dragoș Vodă a participat la activităţile Societăţii regionale a victimelor represiunii regimului to-talitar „Golgota”, utilizând valenţe-le cathartice ale cântecului pentru ușurarea suferinţelor conaţionalilor noștri care au avut atâta de pătimit în perioada stalinistă. Mai apoi, mu-zica acestui ansamblu coral i-a în-cântat și pe participanţii la diferite-le activităţi ale Societăţii de Cultură Românească „Mihai Eminescu”, în al cărei sediu se desfășoară și repetiţii-le duminicale.

Participările la Sărbătoarea „Limba noastră cea română” sau Zilele Emi-nescu, la festivalurile „Florile dalbe” și Mărţișor”, precum și prezenţa sa concertistică aleasă la multe mani-festări culturale ale românilor din Ţară, a făcut ca acest cor să aibă un prestigiu inconfundabil, atestat de aprecieri elogioase ale multor oa-meni de cultură și muzicieni din ţară și din străinătate.

Tratând cu maximă seriozitate fi ecare apariţie scenică, spectacol sau manifestare cultural-patriotică, coriștii se dăruiesc până la identi-fi care întru transmiterea mesajului

de credinţă curată și statornică, de dragoste pentru valorile autentice ale spiritului românesc, învingător în furtunile sociale prin care i-a fost dat să treacă.

Având un repertoriu bogat, mereu înnoit și permanent cizelat la un ni-vel calitativ superior, ce include se-lecţia riguroasă a unor piese corale

deosebite, corul cernăuţean și-a for-mat un public fi del în toate zonele locuite de români.

Tinerii, prezenţi constant în pu-blicul meloman, au privilegiul de a asculta nu numai lecţii de măiestrie interpretativă corală, ci și de o veri-tabilă școală de cultură și civilizaţie muzicală, atât de greu de oferit de

sistemul actual de învăţământ. Chiar și fostul rege al României, Mihai I, ve-nit să-i comemoreze pe foștii săi lup-tători care s-au jertfi t pentru liber-tatea acestor locuri, a fost profund impresionat când a ascultat acordu-rile Imnului Regal în interpretarea impecabilă a Corului Dragoș Vodă și a dat o înaltă apreciere prestaţiei ar-tistice a acestui ansamblu coral.

La aniversare au venit toţi cei care au contribuit la succesul acestei for-maţii în cele două decenii de acti-vitate, dar și numeroșii admiratori constanţi. Este un adevărat miracol pentru zilele noastre cum muzica a reușit să unească oameni de pro-fesii diferite într-un efort înălţător, constant și dezinteresat, astfel încât să depășească din punct de vede-re calitativ amatorismul și să poată concura de la egal la egal cu formaţii corale profesioniste de oriunde.

De mai multe ori am urmărit coriș-tii acestei formaţii în concerte sau la repetiţiile ce se desfășurau la sediul Societăţii „Mihai Eminescu” și am ob-servat cum cernăuţenii, afl aţi în tre-cere, se opreau vrăjiţi de frumuseţea muzicii pe trotuarul din apropierea sălii de repetiţii. În mod sigur și stră-bunii lor erau fermecaţi de acorduri-le tumultuoasei „Balade” cântate de Ciprian Porumbescu, ce răzbăteau victorioase printre gratiile temni-ţei din Cernăuţi. Corul Dragoș Vodă este formaţia artistică din Bucovina de nord ce păstrează nealterat spi-ritul lui Porumbescu și audiţia pie-selor interpretate, dacă nu în direct măcar prin intermediul internetului, pe lângă faptul că te face părtaș la un grandios act de cultură este și o onoare pentru cel ce-și îngăduie o asemenea „plăcută zăbavă”.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Ministerul vrea reguli

noi la bacalaureatul

din 2013Niciun an fără schimbări. Ministerul Educaţiei in-tenţionează să introducă modifi cări în organizarea și desfășurarea exame-nelor de BAC. Organul de resort, împreună cu Agenţia de Evaluare și Examinare, au propus pentru dezbateri pro-iectul Metodologiei de organizare și desfășurare a examenelor de bacala-ureat 2013. O parte din modifi cările care se regă-sesc în proiectul docu-mentului au fost propuse în cadrul consultărilor publice cu participarea elevilor, părinţilor, cadre-lor didactice și manageri-lor școlari.

Centrele de BAC vor fi institui-te în raioane și în municipii cu un efectiv de, cel puţin, 300 de ab-solvenţi. În cazul raioanelor cu un număr mai mic de candidaţi va fi instituit un singur centru de ba-calaureat.

Responsabilii de la minister își propun să descurajeze fraudarea examenelor prin instituirea unui control mai riguros și a unor mă-suri suplimentare de securizare a procesului de evaluare. Astfel, în timpul desfășurării activităţii de evaluare, profesorii evaluatori vor preda telefoanele mobile și orice alte mijloace de comunicare electronică în sala de depozitare a obiectelor personale.

Centrele de bacalaureat și cen-trele republicane de evaluare a lucrărilor vor fi echipate cu sca-nere de depistare a metalelor, cu aparate de bruiere a legăturii te-lefonice și camere video.

Ar trebui să ţinem cont totuși că măsurile restrictive nu au redus numărul de copieri la bacalaurea-tul trecut, cum nu l-au ferit nici de scandalurile cu tentă de corupţie.

În sesiunea 2013, candidaţii care nu vor promova examenele de BAC, le vor putea susţine în următoarele trei sesiuni de bază, comparativ cu două încercări la care au avut dreptul până în pre-zent.

Candidaţii care vor lua note insufi ciente în sesiunea de bază nu vor putea să susţină, repetat, examenele respective în sesiunea suplimentară.

Probele practice la profi lurile Arte, Sport și Tehnologic urmează să fi e organizate de către Agenţia de Evaluare și Examinare cu, cel puţin, două săptămâni înainte de începutul examenelor scrise.

Proiectul Metodologiei de or-ganizare și desfășurare a exame-nelor 2013 a fost plasat pe pagi-na web a Ministerului Educației www.edu.md și a Agenţiei de Evaluare și Examinare www.aee.edu.md. Propunerile și sugestiile asupra proiectului metodologiei pot fi prezentate până la data de 24 decembrie curent.

FLUX

Corul Dragoş Vodă din Cernăuţi la a XX-a aniversareCorul Dragoş Vodă din Cernăuţi la a XX-a aniversare

14 DECEMBRIE 2012 99 F L U XF L U XSocial

CMYK

CMYK

Importăm de apro-ximativ două ori și jumătate mai mult decât exportăm. Potrivit datelor statistice, se men-ţine în continuare un decalaj consi-derabil în evoluţia exporturilor și importurilor.

Acest fapt a determinat acumularea în ianuarie-oc-tombrie 2012 a unui defi cit al balanţei comerciale în va-loare de 2 miliarde 472 de milioane de dolari, cu 66,7 milioane de dolari (+2,8%) mai mare faţă de cel înregis-trat în perioada corespunzătoare din anul 2011. Cu ţările Uniunii Europene balanţa comercială s-a încheiat cu un defi cit de 1 miliard 69,4 milioane de dolari (în ianuarie-octombrie 2011 – 978,2 milioane), iar cu ţările CSI – de 543,7 milioane (în ianuarie-octombrie 2011 – 620,5 mi-lioane). Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-octombrie 2012 a fost de 41,6% faţă de 42,2 la sută în perioada corespunzătoare din anul 2011.

Biroul Naţional de Statistică relevă că în lunile ianua-rie-octombrie 2012, exporturile de mărfuri au totalizat 1 miliard 758,6 milioane de dolari, volum superior celui realizat în perioada similară din anul 2011 cu 0,1%.

Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1 mili-ard 98,6 milioane de dolari (62,5% din totalul exporturi-lor). Reexporturile de mărfuri au avut o valoare de 660

de milioane, care echivalează cu o cotă de 37,5% în totalul exporturilor.

Exporturile de mărfuri desti-nate ţărilor Uniunii Europene au însumat 818,5 milioane de dolari (cu 5,5% mai puţin faţă de ianuarie-octombrie 2011), deţinând o cotă de 46,6 la sută din totalul exporturilor (49,4% în ianuarie-octombrie 2011).

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de 43,3% (în ianua-rie-octombrie 2011 – 41,2%), ce corespunde unei valori de 762 de milioane de dolari. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu 5,2 la sută, comparativ cu ianua-rie-octombrie 2011.

Importurile de mărfuri realizate în ianuarie-octombrie 2012 au totalizat 4 miliarde 230,6 milioane de dolari, vo-lum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2011 cu 1,7%.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 1 miliard 887,9 milioane de dolari (cu 2,3 la sută mai mult decât în ianuarie-octombrie 2011), deţinând o pondere de 44,6% în totalul importurilor (44,3% în ianuarie-oc-tombrie 2011).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 1 miliard 305,7 milioane de dolari (cu 2,9% mai puţin decât în ianuarie-octombrie 2011), care echi-valează cu o cotă de 30,9 la sută în totalul importurilor (32,3% în ianuarie-octombrie 2011).

FLUX

În mod tradiţional, zăpa-da din anul acesta le-a prins pe autorităţi abso-lut nepregătite. Drumu-rile au fost troienite și transportul rutier a cir-culat cu mari difi cultăţi. În două zile, s-au produs zeci, dacă nu chiar sute de accidente rutiere din cauza zăpezii și a gheţii de pe drumuri. Știu că responsabilii de la Mi-nisterul Transporturilor și cei de la Administraţia de Stat a Drumurilor vor afi rma că subalternii lor au muncit din greu pen-tru curăţarea drumurilor de nămeţi.

Dar pentru că exact în această pe-rioadă am șofat și eu, pot să afi rm cu toată responsabilitatea că, cu mici excepţii, drumurile au rămas necu-răţate sau au fost doar parţial cură-

ţate, iar șoferii s-au descurcat cum au putut. Spre exemplu, joi diminea-ţă era cu adevărat curăţată doar o mică porţiune a traseului Chișinău-Leușeni, cea care leagă reședinţa de la Condriţa a președintelui Timofti cu Capitala.

Un fapt curios legat de drumurile înzăpezite și inactivitatea autorităţi-lor. Deci, miercuri a început a ninge și a spulbera ameninţător (în nor-dul ţării, troienele au căzut încă de la sfârșitul săptămânii trecute). Ca rezultat, ministrul Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor, Anatol Șalaru, convoacă o ședinţă operati-vă privind starea drumurilor la care proferează ameninţări. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Transporturilor, ministrul „a aver-tizat conducerea Administraţiei de Stat a Drumurilor că, în cazul în care nu vor fi executate pe deplin lucrări-le de deszăpezire și distribuire a ma-terialului antiderapant în cantităţile necesare, inclusiv deblocarea acce-sului spre toate localităţile din repu-blică, concedierile vor fi inevitabile”. S-ar părea că ministrul a luat o atitu-

dine tranșantă, principială faţă de sa-botorii de la Administraţia de Stat a Drumurilor, care, în mod „subversiv”, refuză să deszăpezească drumurile naţionale și, mai ales, pe cele locale. Dar asta e doar o părere, pentru că, exact peste o zi, deputatul comunist și pugilist Iurie Muntean declară în plenul Parlamentului că angajaţii din cadrul întreprinderilor responsabile de starea drumurilor nu și-au ridicat salariile deja de două luni. „Tehnică pentru deszăpezire nu există, dru-marii nu și-au primit salariile de mai mult de două luni”, a spus Muntean, cerându-i ministrului Șalaru să se prezinte în Parlament pentru a da explicaţii. Până în momentul plasării în pagină a acestui text, nici cei de la Ministerul Transporturilor, nici cei de la Administraţia de Stat a Drumurilor nu au dezminţit afi rmaţiile făcute de deputatul comunist. Asta înseamnă că ei, de fapt, confi rmă că angajaţii din domeniu nu și-au ridicat salari-ile și nici tehnică pentru deszăpezit drumurile nu există.

Acum vă imaginaţi cât de tare s-au speriat drumarii de ameninţarea lui

Șalaru că o să-i dea afară dacă nu

curăţă zăpada de pe drumuri? Dacă

nu au tehnică, cu ce să o cureţe? Și

dacă ar avea, la ce să o cureţe, dacă

oricum nu sunt plătiţi de două luni?

Directorul general al Administra-

ţiei de Stat a Drumurilor, Vitalie Pa-

nurco, a anunţat miercuri că 372 de

muncitori și 241 de autospeciale au

fost dislocate pe drumurile publice

pentru efectuarea lucrărilor de des-

zăpezire și combatere a gheţușului

(60 de autogreidere, 82 de auto-

distribuitoare, 36 de încărcătoare

frontale). Cu toate acestea, deja joi,

responsabilii de la Ministerul Trans-

porturilor au anunţat că, din cauza

nămeţilor, trafi cul interurban a fost

dat peste cap. Autocarele dinspre

Soroca, Fălești, Cantemir, Dondu-

șeni nu au putut ajunge în Capitală.

Informaţia a fost confi rmată de către

reprezentanţii Autogării Centrale

din Chișinău. Potrivit viceministrului

Transporturilor, Boris Gherasim, joi

dimineaţa, mai multe drumuri loca-

le din ţară erau blocate, în unele lo-

calităţi stratul de zăpadă atingând

1-1,5 metri.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Numai Timofti nu se teme de nămeţi Numai Timofti nu se teme de nămeţi La mine îi La mine îi

tăt normal, nu am niș’ tăt normal, nu am niș’ un gram di omăt pi drum pân’ un gram di omăt pi drum pân’ la reșădinţî. Alte drumuri nu la reșădinţî. Alte drumuri nu

mă-nteresazî.mă-nteresazî.

Comerţul exterior nu dă semne de remediere Colegiul disciplinar a dispus retragerea licenţei executorului

judecătoresc Anatolie ChihaiColegiul disciplinar al executorilor jude-cătorești de pe lângă Ministerul Justiţiei a dispus retragerea licenţei executorului Chihai pentru încălcă-rile grave în cauza cu Banca de Economii!

Vă amintim că, în urma unor grave abateri și în baza unor decizii ale Co-legiului disciplinar, ministrul Justiţiei a emis, în 2012, două ordine de apli-care a sancţiunii cu retragerea licenţei, precum și trei ordine de aplicare a sancţiunii cu suspendarea activităţii executorului judecătoresc Anatolie Chihai. Astfel, în ianuarie acestuia i-a fost retrasă licenţa ca urmare a unei sesizări a RED Nord. În aprilie, o decizie de suspendare a activităţii sale a fost emisă la cererea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Anatolie Chihai fi ind unul dintre principalii fi guranţi în cazul neregulilor comise cu transferul pachetelor de acţiuni de la Banca de Economii, din vara anului trecut. Un alt ordin de suspendare a activităţii a fost semnat de ministrul Justiţiei în iunie, după ce a fost sesizat de reprezentanţii SA “Aroma”, iar în octombrie pe numele lui Anatolie Chihai a fost semnat un nou ordin de retragere a licenţei, după ce Colegiul disciplinar a constatat că acesta a periclitat activitatea Regiei de Transport Electric Chișinău. Ultimul caz îl reprezintă cel semnalat de compania “LION-GRI”, pe a cărei adresă Anato-lie Chihai a emis un titlu executoriu de încasare a sumei de aproximativ 2 milioane 700 de mii de lei, calculată ca dobândă de întârziere la plata unei datorii, în pofi da unei decizii defi nitive și irevocabile a Curţii de Apel Chișinău, care a recunoscut drept ilegală cererea creditorului privind această dobândă.

Anatolie Chihai a fost de cinci ori sancţionat în acest an pentru grave abateri comise în activitatea sa.

Sursa: judecatori.evaluez.eu

14 DECEMBRIE 2012 1010F L U XF L U X Externe

USL a obţinut două tre-imi din mandatele parla-mentare și are sufi ciente voturi necesare pentru modifi carea Constituţiei.

USL a câștigat 58,63% din votu-rile pentru Camera Deputaţilor și 60,10% la Senat, după numărarea voturilor din toate secţiile, potri-vit Biroului Electoral Central (BEC). ARD are 16,50% la Camera Deputa-ţilor și 16,70% la Senat. Candidaţii PPDD pentru Senat au fost votaţi de 14,65% din alegători, în timp ce can-didaţii pentru Camera Deputaţilor au obţinut 13,99%.

UDMR a întrunit în colegiile pen-tru Senat 5,23% din voturile valabil exprimate, iar în colegiile pentru Camera Deputaţilor – 5,13% din vo-turi.

Noul Legislativ va avea 588 de parlamentari. Dintre aceștia, USL va avea 395, ARD – 80, PPDD – 68, UDMR – 27, iar grupul minorităţilor – 18. Astfel, din 394 de mandate la

Camera Deputaţilor, USL a obţinut

273, ARD – 56, PPDD – 47, UDMR

– 18. Acestora li se adaugă 18 man-

date de deputat, ale organizaţiilor

minorităţilor naţionale.

La Senat, din totalul de 176 de

mandate, USL are 122, ARD – 24,

PPDD – 21, UDMR – 9. Faţă de legis-

latura 2004-2008, Parlamentul de la

București va avea 116 mandate su-

plimentare. Acestea vor fi ocupate

de candidaţi care au pierdut în co-

legii unde adversarii lor au obţinut

peste 50%. Aceștia provin din ARD

și PPDD, partide care, potrivit legii

în vigoare, au dreptul la un număr

de mandate direct proporţional cu

numărul de voturi obţinute.

Cu sau fără UDMR?Premierul Victor Ponta a anunţat,

deja, că USL își propune modifi carea

Constituţiei. Pentru ca un proiect de

modifi care a Legii fundamentale să

treacă de Parlament, ar fi nevoie de

două treimi din voturi, adică 393.

Practic, USL este în situaţia de a-și

consolida majoritatea contând pe sprijinul grupului minorităţilor, care se alătură, în mod constant, celor care se afl ă la Putere.

În aceste condiţii, colaborarea cu UDMR nu mai este esenţială pentru USL. Totuși, această variantă este luată în continuare în calcul de pre-mierul Victor Ponta. Dacă ar avea și sprijinul UDMR, majoritatea parla-mentară ar ajunge la 71% din man-date.

Cu toate acestea, secretarul gene-ral al PSD, Liviu Dragnea, a afi rmat că propunerea iniţială a fost făcută într-un moment în care USL nu știa câte mandate va avea.

Deocamdată, liberalii s-au arătat rezervaţi faţă de această idee. Pre-ședintele PNL, Crin Antonescu, a de-clarat luni, 10 decembrie, că la nive-lul partidului este o „reţinere foarte mare“ faţă de ideea cooptării UDMR într-o guvernare alături de USL, pre-cizând că în urma ședinţei conduce-rii PNL a reieșit că nu este agreată o astfel de variantă.

Ce va face Băsescu?Președintele Traian Băsescu, cel

care desemnează candidatul pentru

postul de premier, nu și-a ofi cializat

intenţiile. Administraţia preziden-

ţială a emis un comunicat potrivit

căruia președintele Traian Băsescu

invită politicienii care au câștigat

mandate la alegerile parlamentare

din 9 decembrie să renunţe la „ori-

ce fel de presiune publică privind

începerea consultărilor pentru de-

semnarea candidatului la funcţia de

prim-ministru“.

Sursa: adevarul.ro

Celebra agenţie Stratfor a

făcut luni, 10 decembrie,

o analiză asupra Româ-

niei, prin prisma rezul-

tatelor alegerilor parla-

mentare. Potrivit Stratfor,

viitorul Guvern va trebui

să facă faţă provocărilor

de politică externă, ade-

rarea la spaţiul Schengen,

fondurile UE și păstrarea

acordului cu FMI fi ind

printre cele mai importan-

te obiective.

Analiza arată că luptele poli-tice din 2012 au împiedicat pro-gresele în aceste domenii, iar noul Executiv de la București va trebui să asigure stabilitatea, să fi e mai ferm în politica externă, în contextul crizei economice și fragmentării Uniunii Europene.

“USL a câștigat alegerile le-gislative, iar președintele Traian Băsescu se va întâlni cu toate partidele înainte să numească viitorul prim-ministru, care pro-babil că va fi de la USL. Rezul-tatele acestor negocieri vor fi

esenţiale pentru formarea unui guvern stabil. În 2012, România a fost atinsă de o criză politică, care a fost cauzată de rivalităţi între două partide politice: PDL, de centru-dreapta, susţi-nut de președintele Băsescu, și PSD, de centru-stânga, condus de premierul Victor Ponta. Ca urmare a acestor rivalităţi, Ro-mânia a avut trei prim-miniștri din ianuarie și Băsescu a fost suspendat temporar din func-ţie”, notează Stratfor.

Agenţia susţine că instabili-tatea internă justifi că doar par-ţial imposibilitatea României de a avansa agenda sa de politică externă și amintește că suntem membri ai Uniunii Europene, că economia ţării ocupă poziţia a 17-a la nivelul UE și că nu facem parte din zona euro. Ca atare, România infl uenţează prea pu-ţin deciziile la nivelul UE, ai că-rei lideri, din cauza crizei fi nan-ciare, se concentrează mai mult pe problemele din zona euro și mai puţin pe problemele altor state membre UE.

Stratfor considera că Româ-nia va trebui să facă faţă la trei provocări în politica externă.

În primul rând, trebuie să facă progrese asupra aderării la Schengen, problemă prioritară pentru ţara noastră. Uniunea Europeană a sistat negocierile considerând că România nu-și poate proteja frontierele și a cerut reformarea Justiţiei și combaterea corupţiei. Astfel, până la negocierile care se vor relua în martie 2013, Guvernul român va trebui să facă faţă acestei provocări.

În al doilea rând, noul guvern va trebui să asigure fi nanţarea UE a ţării. Criza a făcut ca buge-tul 2014-2020 al UE să fi e amâ-nat, iar Bucureștiul nu poate in-fl uenţa Uniunea Europeană pe cont propriu, așa că va trebui să consolideze parteneriatele cu alte guverne din centrul și estul Europei. Pentru subvenţii agricole, aceasta poate avea, de asemenea, suportul altor mem-bri UE, cum ar fi Franţa.

În al treilea rând, pentru a

se proteja de șocuri fi nanciare,

noul Executiv de la București va

trebui să onoreze acordurile cu

creditorii internaţionali. De la

începutul crizei, România s-a

împrumutat la Fondul Monetar

Internaţional, Comisia Euro-

peană și Banca Mondială. Situ-

aţia politică și consecinţele sale

economice au făcut ca UE și FMI

să își exprime îngrijorarea. Ro-

mânia e vulnerabilă la șocurile

economice externe, moneda

naţională a fost instabilă în

2012, astfel că va semna un nou

acord cu FMI în martie 2013. De

altfel, FMI și UE vor trimite o mi-

siune comună în România după

alegerile parlamentare, care va

cere să se facă mai multe pro-

grese în reforma economică și

privatizare.

Stratfor își încheia analiza

apreciind că, în timp ce tensi-

unile între principalele partide

politice vor continua, perfor-

manţa USL din alegeri va da ţă-

rii un guvern stabil.

Sursa: corectnews.com

UDMR va fi cooptată la guvernare. Rămâne

de stabilit nivelul

UDMR va fi cooptată la guvernare alături de USL, urmând a se stabili dacă Uniunea va parti-cipa la nivel de ministru sau doar de secretari de stat, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse par-ticipante la prima discuţie dintre liderii USL și UDMR desfășurată la Palatul Parlamentului.

Conform surselor USL citate, nivelul participării UDMR la guvernare urmează să fi e discutat.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, 12 decembrie, după întâlnirea de la Palatul Parlamentului, că din punctul său de vedere, Victor Ponta este singura variantă viabilă de premier care să fi e desemnat de șeful statului, precizând că opinia sa nu ţine cont de situaţia în care formaţiunea ma-ghiară va fi la putere sau în opoziţie.

„Din punctul meu de vedere, există o singură vari-antă, indiferent dacă vom intra la guvernare sau nu, cei care au câștigat alegerile și, bineînţeles, Victor Ponta. Asta nu are legătură cu situaţia ulterioară de-semnării primului ministru”, a declarat președintele UDMR.

El a fost întrebat în ce condiţii va intra UDMR la guvernare alături de USL, având în vedere poziţia PNL.

„Un dialog va exista, fi indcă România are nevo-ie de dialog. Societatea românească are nevoie de liniște, nu de scandal. Deci, dialog va exista, indife-rent cine va fi la guvernare și cine va fi în opoziţie și eu cred că e bine, după foarte mulţi ani de zile, să trecem într-o nouă etapă. (...) Cunosc declaraţiile președintelui Crin Antonescu și sunt pentru mine liniștitoare, deci este un om deschis la dialog, la cola-borare, în rest amănunte putem să vă dăm săptămâ-na viitoare”, a susţinut Kelemen, precizând că o nouă întâlnire ar putea să aibă loc la începutul săptămânii viitoare.

Înaintea întâlnirii de la Palatul Parlamentului, La-szlo Borbely a precizat că obiectul discuţiilor vizează modul în care vor fi alocate funcţiile în noul Legis-lativ.

Sursa: mediafax.ro

Cum va arăta noul Parlament al RomânieiCum va arăta noul Parlament al României

STRATFOR:

România îşi caută stabilitatea după alegeri

Eugen Tomac, consilier de stat în

Administraţia Prezidenţială și can-

didat ARD la Camera Deputaţilor în

Colegiul 2 Diaspora, a obţinut 78%

din voturile exprimate de cetăţenii

români din afara graniţelor aferenţi

acestui colegiu.

„Rezultatul în cele 19 secţii de votare din

Basarabia este și mai bun, de 82%”, a decla-

rat Tomac, pentru MEDIAFAX. El a menţio-

nat că în Republica Moldova au votat apro-

ximativ 14 500 de cetăţeni români, cel mai

mare număr înregistrat până acum la un

scrutin parlamentar.

De asemenea, el a reușit cel mai bun

scor al unui candidat ARD din toate circum-

scripţiile electorale din România. Tomac a

fost susţinut în campania electorală, des-

fășurată mai ales în Republica Moldova, de către europarlamentarul Elena Băsescu, fi ica președintelui Traian Băsescu, dar și de primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă.

Tomac este fost consilier de stat la Pa-latul Cotroceni și candidat ARD pentru co-legiul 2 Diaspora la Camera Deputaţilor, circumscripţie căreia îi sunt arondaţi și ce-tăţenii români din Republica Moldova.

Între 2009 și 2010, Tomac a ocupat func-ţia de secretar de stat, șef al Departamen-tului pentru Românii de Pretutindeni, afl at în subordinea MAE, iar apoi, de la începutul anului 2010, instituţia a fost trecută în co-ordonarea directă a primului ministru.

În vârstă de 31 de ani, Tomac a mai fost membru PDL și a candidat și la alegerile parlamentare din 2008 pe lista democrat-liberalilor într-un colegiu pentru diaspora,

însă atunci nu a obţinut un scor peste 50% și a pierdut mandatul la redistribuire.

Român originar din sudul Ucrainei, el a mai fost înainte de 2008 consilier personal al președintelui Traian Băsescu pentru rela-ţia cu românii de pretutindeni. În perioada 2000-2004, Eugen Tomac a fost președinte al Ligii Tinerilor Români de Pretutindeni.

Eugen Tomac, votat masiv de cetăţenii români din Republica Moldova

14 DECEMBRIE 2012 1111 F L U XF L U XCultur=

CALEIDOSCOP

14 decembrie EvenimenteEvenimente

1280: Prima atestare documentară a orașului Sighișoara

1467: Bătălia de la Baia: Ștefan cel Mare înfrânge armatele maghiare conduse de regele Matei Corvin, care invadaseră Moldova

1542: Prințesa Maria Stuart devine regina Maria I a Scoției

1819: Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat american

1864: Este inaugurată Școala de Belle-Arte din București, înfi ințată prin decretul domnesc

1888: Hariclea Darclée debutează pe scena Operei Mari din Paris cu rolul “Margareta” din opera “Faust”

1900: Fizicianul Max Planck face publică noua sa teorie despre natura energiei – teoria cuantelor – care va sta la baza fi zicii moderne

1910: Are loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă

1911: Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud

1918: Pentru prima oară femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale La “Metropolitan Opera” din New York a avut loc premiera operei “Gianni Schicchi” a compozitorului italian Giacomo Puccini

1927: Irakul își câștigă independența față de Marea Britanie

1946: Adunarea Generală a ONU a ales orașul New York ca sediu permanent al ONU

1972: Încheierea programului spațial Apollo 17: ultimul echipaj compus din astronauții americani Eugene Cernan și Harrison Sch-mitt a părăsit Luna, iar de atunci niciun om nu a mai pășit pe suprafața selenară

1989: În Chile au loc primele alegeri libere după 16 ani. Patricio Aylwin a fost ales președinte

1990: Se constituie, în baza Legii 39 adoptată de Parlament, Consiliul Suprem de Apărare a Țării

NașteriNașteri

1503: Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician și medic francez

1883: Morihei Ueshiba, fondatorul artei marțiale japoneze Aikido (d. 1969)

1887: Virgil Madgearu, politician român (d. 1940)1895: Paul Eluard (pseudonim pentru Eugène

Grindel), poet francez (d. 1952)1896: Regele George al VI-lea al Angliei (d. 1952)1901: Regele Paul I al Greciei (d. 1964)1914: Karl Carstens, politician german (d. 1992)1918: Radu Beligan, actor român de teatru și fi lm,

membru de onoare al Academiei Române1922: Nikolai Basov, fi zician rus, laureat al Pre-

miului Nobel (d. 2001)1924: Raj Kapoor, regizor și actor indian (d. 1988)1946: Aura Urziceanu, interpretă română de jazz1946: Jane Birkin, actriță de origine britanică1947: Károly Kerekes, politician român1949: Cliff Williams, chitarist de origine britanică

(AC/DC)1988: Vanessa Hudgens, interpretă și actriță

americană

DeceseDecese

1788: Carol al III-lea, rege al Spaniei (n. 1716)1799: George Washington, primul președinte al

Statelor Unite ale Americii (n. 1732)1861: Prințul Albert, soțul reginei Victoria (n.

1819)1873: Elisabeth Ludovika de Bavaria, soția lui Fre-

derick William al IV-lea al Prusiei (n. 1801)1878: Prințesa Alice a Regatului Unit, fi ica reginei

Victoria, Mare Ducesă de Hesse (n. 1843)1946: Ioan Alexandru Brătescu-Voinești, prozator

român (n. 1868)1952: Fartein Valen, compozitor din Norvegia (n.

1887)1962: Simion Mehedinți, geograf român,

membru al Academiei Române (n. 1869)1989: Andrei D. Saharov, fi zician rus și cunoscut

disident, laureat al Premiului Nobel pentru Pace

1990: Friedrich Dürrenmatt, dramaturg elveţian (n. 1921).

24.I.1986 24.I.1986

La redacţia ziarului „Zorile Bucovinei” am făcut cunoștinţă și cu Folvarocinâi, secretarul scriitorilor din regiune. Își amintește de Mat-covschi, Gondiu. Cam amărât despre ecoul nefavorabil (în „Kultura i jit’ia” – „Cultura și viaţa”) la piesa sa „Dovir’ia” („Încrederea”), jucată de Teatrul din Cernăuţi. La înfăţișare – fl ăcău de ispravă. Își mai aminti și de Strâm-beanu.

Apoi o escapadă cu Ion Chilaru, Mircea Lu-tic (bărbat informat și competent în meserie), Grigore Crigan la Valea Cosminului. Codrii cu imaginarele urme de fugar ale regelui polon Ioan Albert. Ne abatem ceva din cale, Chilaru ţinând să-mi arate frumuseţea satului Cihor. Și bine face: ai ce vedea. Presupusă o eventu-ală revedere. Am lăsat versurile. Lutic-secre-tarul de redacţie: „Nu vrem să le dăm până la sfârșitul lui ianuarie, stăm cam prost cu ono-rariul”. Început de februarie? Colegi amabili, fără ca eu să le pretind nimic decât bunăvo-inţă și înţelegere. Fuziunea e posibilă.

Ca formaţie și informaţie, Mircea Lutic este net superior mai multor colegi de-ai săi cernăuţeni. Subtilitatea lui în a stabili „miroz-nele” textelor clasice pe care le-a tradus sau citit (Tolstoi, Turgeniev, Bunin…). Cu câtă pasiune vorbește despre Sadoveanu…

La Valea Cosminului, relieful e vălurat, îm-pădurit, cu văioage – îţi stimulează imagina-ţia, gândindu-te că parcă a fost tocmai menit pentru lupte, crâncene, tainice, viclene. Bie-tul rege polon Ioan Albert…

Când vii dinspre Cernăuţi, Valea Cosmi-nului se arată ca o fabuloasă potcoavă sau capcană… îmbunată, îmblânzită de căsuţele pașnice, nepretenţioase, „nelăudăroase” ale satului. Dură amintire din marea istorie și ne-sfârșită dorinţă de tihnă…

Admir casele din Cihor. Reţin ideea naivă, poate că sinceră, ușor exaltată, dar irelevan-tă, cred, a colegului Crigan: „Să venim, să tre-cem din casă în casă, să vedem cu ce gânduri și preocupări trăiesc acești oameni”. Dar poa-te că în Bucovina nedreptăţită e necesar așa ceva…

Mă întreb de ce ar fi Cr. atât de ursuz? Să vină ursuzenia din mărginire sau din prea mare precauţie, dintr-un conformism exce-siv? Și de ce nu?! Iarbă, iarbă care se tupilea-ză chiar și atunci când nu bate vântul…

Mergând spre Valea Cosminului (ca din se-nin și în plină iarnă!) îmi amintisem de plasa radiatoarelor de automobile care, în serile de vară, este bătută dens cu insectele pe care le captează în goană, din zborul lor nocturn. Și parbrizele pătate cu alb-verzuiul gângăniilor zdrobite (multe din ele, pur și simplu, nu au sânge) în naufragiul lor din caldele seri de primăvară, vară. Pocnetul pe care-l produce ososul cărăbuș de mai, când se izbește de parbriz. Ceva ce ar însemna o abatere liri-co-tragică totuși în vreo eventuală proză? În acord cu tristeţea, dezolarea protagonistu-lui… Aceasta mă face să cred că în prezentul jurnal am inserat multe detalii care, cerceta-te-receptate artistic, ar putea intra în prozele ce au a veni. Ba poate și în cele „comise” deja, pentru a le fortifi ca, diversifi ca.

În intimitatea noastră avem mai multe păcate, decât cele făptuite „în exterior”. Dar spre deosebire de aceste din urmă, primele

sunt mai lesne de răscumpărat: prin autoa-nularea lor, prin faptul de a nu fi fost totuși comise, rămase neștiute altora.

Cei câţiva scriitori din regiune discută cu înfrigurată emoţie că, după congres, e posi-bil ca membrilor US să li se acorde câte un salariu de1-2 sute de ruble. Stai acasă și scrie! Sau stai acasă și nu scrie! Sau – spulberă toţi banii într-un chef! Huzur, nu alta!

Eu unul nu cred în așa ceva. La drept vor-bind, nici nu văd rostul.

Gluma unor preadolescenţi școlari din Cernăuţi: pe geamul îngheţat al troleibuzu-lui apasă doar podul palmei, apoi, cu dege-tul, în chip de infl orescenţă, mai pun și cinci puncte; iese o… talpă micuţă de prunc! Și tot așa, de câteva ori, de parcă tălpile micuţi ar fi pășit pe acel geam. Unii călători se holbează de-a binelea la văzul urmelor de… cruzime: ce mamă iresponsabilă a lăsat ca pruncușo-rul să-și apese piciorușele desculţi pe geamul îngheţat?! Br-rr!

Iu. sau H. pot fi buni cititori ai poeziei tale. Dar nu și buni amici ai tăi, deoarece viaţa ta nu dublează poezia, iar ei, în ipostază de ci-titori, nu sunt cei care sunt în viaţa de toate zilele, în anumite relaţii umane selecte, pe care le cere amiciţia. Totdeauna ne simţim mai liberi, mai fi rești în faţa operei, decât în faţa autorului ei. Și-apoi nici nu e obligatorie fuziunea autor-cititor-prieten.

Zice: „În meseria mea de medic, deseori lucrez și duminica. Și, vă rog să mă credeţi, banul câștigat în zile de duminică, spre deo-sebire de cel agonisit în zile obișnuite, nu are numai valoarea ce-l aseamănă tuturor bani-lor, ci are și… conștiinţă, care-l și deosebește. De aceea, când am duminici libere și se întâm-plă să merg la restaurant, din instinct, nu din zgârcenie calculată, niciodată nu-mi permit să cheltuiesc prea mult. Cam cât la un prânz din zilele obișnuite. Îmi imaginez ce grozăve-nie gândesc ospătarii despre mine… De fapt, și dânșii lucrează duminicile, însă, iertată-mi fi e proasta presupunere, cred că banii lor nu capătă totuși și… conștiinţă. Dar nu despre asta, nu… Că ajung la mizantropie… Pro-babil, am niște complexe, dar ele, precum o alergie, își dezvăluie cu greu cauzele.

– Sunteţi psihiatru?– Știaţi sau… aţi ghicit?– Pare să fi ţi mai îngăduitor cu oamenii,

decât alţii. Parcă nu v-aţi gândi la răni, la du-reri, ci la modul lor de a se manifesta.

– Iată deja faceţi concurenţă serioasă pro-fesiei mele. Pe cuvânt, nu vă măgulesc”.

În timp ce pe o ospătăriţă delicată o alta o strigă: „Căscăţica!”. Într-adevăr, stă cu gura deschisă nostim, în uitare, ca un copil atent la vorba vârstnicilor sau la povestea ce i se dea-pănă. Inocenţă și, poate, chiar neprihănire, cu adevărat și – deocamdată.

Niciodată nu i-am spus cuiva, răspicat, că sunt scriitor. Ai toate șansele să fi i tratat cu neîncredere. Medicul – are diplomă că este medic, inginerul – diplomă că este inginer etc. Scriitorul nu are o astfel de diplomă. Iar dacă ar avea-o, probabil ar trezi hazul. Și e bine ca scriitorul să fi e cât mai simplu la ale sale, cât „mai de-al oamenilor – oameni” (nu al… mulţimii). Poate că anume aici se potri-vește remarca lui Camus din „Caiete”: „Nicio-dată nu o să puteţi înţelege că eu sunt un om simplu”.

Pe locul unde este frumoasa clădire a teatrului dramatic din Cernăuţi, loc săpat-adâncit în formă de scoică pe care/ în care este o alee pentru promenadă, pe la 1860 se întindea o vastă toloacă pe care, ieșind de la lecţii, la recreaţie, zburda elevul Emino-vici-Eminescu, Ober Gymnasiumul de atunci afl ându-se în imediată vecinătate. De la casa în care lucrez și până la fosta toloacă – nicio sută de metri. Sică îmi zice oarecum patetic, fraged-școlărește, sincer: „Să nu ai nicio în-doială, pe aici, primprejurul casei în care te

afl i sau chiar pe locul ei a pășit Eminescu. De

aceea și lucrezi tu atât de bine aici, fi indcă te

afl i pe loc sacru”. Îi spun că perioada cernă-

uţeană ni l-a lăsat în memorie pe Eminescu

drept adolescent etern.

Lutic îmi arată clădirea magazinului „Hai-

ne bărbătești” (str. Lenin colţ cu cea Ruseas-

că): aici se afl a hotelul „La Moldavie”, unde se

oprea Vasile Alecsandri, când venea în Buco-

vina.

Ce e cu senzaţia aceasta expresă, ce devine

deja obsesivă, că astăzi nu mi s-a întâmplat

să văd nicio pasăre? Nici în oraș, nici în dru-

mul spre Valea Cosminului. De la ce impuls

de memorie a pornit ea? Și chiar așa să fi fost,

să nu fi văzut eu ziua întreagă măcar o pasă-

re? Imposibil ca pe strada Kobâleanskaia să

nu-mi fi atins gleznele cu aripa vreun porum-

bel! Pe aici porumbeii sunt atât de blânzi!

Mai acum câteva zile, luându-și zborul, cam

greoi, un porumbel mi-a atins chipiul. Nicio

supărare! Atingându-te, aripatul parcă te-ar

binecuvânta, – iar tu să te îmbufnezi?...

26.I.198626.I.1986

Bătrânule Dante care, de altfel, nu ai trăit

tu cine știe ce mult, să fi ajuns la bătrâneţe!

Doar cu un sigur titlu-adagiu, Divina comedie,

chiar dacă nu ai fi scris nimic altceva, tot ai fi

intrat în atenţia literaturii lumii. Prin deduce-

re și… reducere de scară, lui Balzac i-a venit

mai ușor să ajungă la Comedia umană. Ușor,

greu, dar a ajuns!

O, să nu căutăm aici doar marea taină a

literaturii! Filozofi e curată, cristal indestruc-

tibil înseamnă și divina și umana comedie.

Supreme, absolute stări de comedie: divină

și umană. O, la câte descoperiri ar ajunge și

el, bietul neștiutor; și el, uneori, bufonaș-bu-fonel în atotcuprinzătoare comedie cerească

și terestră!

Deci, iată parcă o imprevizibilă apologie

a unui titlu-adagiu atoatecuprinzător… Dar

totuși, nu din senin a venit această laudă-ui-

mire întemeiată. Te vei întoarce la Chișinău

cu hârtiile expuse în faţa lumii după cam chi-

nuita intimitate pe care ţi-o asigură cât de cât

odaia cernăuţeană (de altfel, foarte spaţioa-

să). Ei, cum să nu strigi de necaz în această

Comedie umană și să hohotești dantește (nu,

nu homerian!) întru a te răcori?!

Apoi – marea tragedie a comediei căreia îi

este totuși de preferat marea comedie a trage-diei ce vine din conștientizarea faptului că de

infi nite ori i se oferă… rara și irepetabila oca-

zie… de a verifi ca roadele inepţiei (proprii,

dar și general-umane) pe propria-ne persoa-

nă. Iar noi – ioc! Ca boușorul încăpăţânat ce

continuă să împungă gardul! Și să vezi culise!

Fiecare ne-am putea spune: ieri, alaltăieri,

mai săptămâna trecută am fost rezonabil.

Dar să revenim la îndemnul de mai sus: să

ţinem lupa autoatenţiei deasupra faptelor,

și – să mori de râs, nu alta! – descoperi-vom,

prin mărire, sute de momente ce intră cu brio

în cuprinsul și panoplia de bază a comediei-

tragediei divino-umane. Ferice de cel ce poa-

te râde, în primul rând, de sine! Deci – Come-

dia umană! Reprezentaţia continuă!!!

E ora 5 spre zori. În loc să visez, stau hol-

bat asupra negreţii acestor litere. Dar nu sunt

clarifi cat în problema, dacă un vis ar face

mai mult decât aceste litere sau aceste lite-

re – mai mult decât un vis. Mai întâi, visurile

noastre își pierd inocenţa. Cine nu ţine minte

acele nopţi neclare, zbuciumate, cu senzaţii

miraculoase din preadolescenţă?

Ieri, scriam despre păcatele noastre inti-

me. Dar parcă acele visuri care își pierd ino-

cenţa, dar parcă și visurile care și-au pierdut

inocenţa, pot fi trecute la păcate? O chemare

a condiţiilor umane biologice primare: fără

acele vise s-ar stinge seminţia omenească…

Leo BUTNARU

FĂRĂ VISE S-AR STINGE SEMINŢIA OMENEASCĂ(Pagini de jurnal)

14 DECEMBRIE 2012 1212F L U XF L U X Cultur=

CARTEUn volum despre istoria

presei basarabene şi istoria culturii

Basarabiei „sub ruşi”Recent la editura Pontos a apărut studiul „Presa

și cenzură în Basarabia. Documentar. Sec. XIX– înc.

sec. XX (din dosarele secrete ale arhivelor gubernia-

le din Chișinău)”, semnat de Maria Danilov. Volumul

cuprinde o sinteză documentară asupra istoriei pre-

sei basarabene – privită în ansamblul ei – din per-

spectiva cenzurii imperiale. Sarcina lucrării a fost

orientată spre lămurirea și scoaterea în evidenţă

a impactului cenzurii imperiale în raport cu unele

particularităţi ale presei basarabene de-a lungul

unui secol de dominaţie străină.

Volumul cuprinde analiza unor surse importante

(colecţia Arhivei Naţionale a Republicii Moldova) ce

refl ectă nemijlocit activitatea instituţiilor de cen-

zură concentrată în fondul Guvernatorului civil din

Basarabia și cel al Șefului de jandarmi din Chișinău:

corespondenţă „strict secretă” dintre funcţionarii

administraţiei locale de diferite nivele: guvernato-

rul civil al Basarabiei, șeful Jandarmeriei guberniale,

procurorul orașului Chișinău, ispravnici de judeţe.

Iar în etapa fi nală – cu structurile centrale din Sankt

Petersburg (Departamentul Principal pentru Pro-

blemele Presei și Cenzurii). Rezultatele cercetărilor

sunt importante nu doar pentru a evidenţia anu-

mite etape semnifi cative în apariţia și consolidarea

presei basarabene, a sistemului instituţionalizat de

cenzură din Imperiul Rus, care asigura un control ri-

guros în zonele de frontieră, precum era Basarabia,

ci pentru a elucida fenomenul cenzurii imperiale și

impactul acestuia asupra presei de limbă română

în special. Studiul este însoţit de anexe/reprodu-

ceri documentare, bibliografi e, indice de titluri, de

nume, rezumat în limbile rusă și engleză.

Volumul va fi util unei mari diversităţi de speci-

aliști, atât din mediile academice, cât și celora din

mediile universitare, dar și cadrelor didactice lice-

ale, studenţilor – tuturor celor interesaţi de istoria

presei basarabene, de istoria culturii Basarabiei

„sub ruși”.

Cartea a apărut în seria „Istorii și documente ine-

dite. Monografi i 5”, într-un tiraj de 500 de exempla-

re, coordonatorul ediţiei fi ind Sergiu Mustaţă.

În perioada 28 noiem-brie-16 decembrie, se desfășoară expoziția per-sonală de pictură „Vatra Neamului”, a Eleonorei Brigalda, om emerit, doctor în studiul arte-lor, profesor universitar. Expoziţia poate fi văzută în sala Centrului Expoziţi-onal „C. Brâncuși”.

“Vatra Neamului” reunește pe

simezele sale circa 50 de lucrări,

vernisajul fi ind prezentat de Oleg

Cojocaru, membru UAP, criticii de

artă - Liviu Hâncu, Tudor Stăvilă, re-

numitul critic și eseist din România -

Valentin Ciucă, președintele Uniunii

Artiștilor Plastici din Republica Mol-

dova – Ghenadie Jalbă, prorectorul

Universităţii Pedagogice de Stat „Ion

Creangă” – Valentin Cușcă, președin-

tele Uniunii Artiștilor Plastici, fi liala

Iași – Constantin Tofan, președinte-

le Uniunii Artiștilor Plastici din Ro-

mânia, fi liala Galaţi – Aurel Manole,

membrii Asociaţiei Profesorilor de

Arte Vizuale: Gheorghe Gheorghiţă-

Vornicu, Ofelia Huţul, Maria Boz, Ra-

luca Hreniuc, Ovidiu Ciumașu.

Cu ocazia lansării expoziţiei, Eleo-nora Brigalda a primit felicitări și de peste hotarele ţării: din Cehia – Te-odor Buzu, Germania – Konstantin Pawliuk, Gheorghe Mardare, St. Pe-tersburg – Veaceslav Cibotaru. Dia-logurile interculturale au continuat și prin concertul de muzică live ofe-rit de Valeria Barbas (Valeri) – voce, compozitorul Laurențiu Gondiu – chitară (România), Ruslan Ciotu – percuție.

Gheorghe Mardare, doctor în studiul artelor, artist plastic care în prezent locuiește și activează în Ha-novra, a ţinut s-o felicite pe artistă expediindu-i un mesaj pe care îl pu-blicăm în cele ce urmează.

„Eleonora Brigalda face parte din generaţia intelectualilor basarabeni care este nevoită să-și asume anga-jamentul de a se confrunta cu mare-le breșe – ca să nu le zic „pete negre“ în spiritualitatea basarabeană lăsate moștenire de către regimul sovietic, totalitar-imperialist.

Având studii medii și superioare în artele vizuale, Eleonora Brigalda tocmai din motivele indicate mai sus (ca și alţi reprezentanţi a acestei ge-neraţii) a decis să se consacre peda-gogiei și studiului artelor. Se cereau strident rezolvate două probleme:

– crearea unui contingent de cadre

nelipsit de conștiinţa naţională și

deideologizat de demagogia post

și neocomunistă. Aceste imperative

ale timpului, dar și promovarea va-

lorii artistice devine obiectul studii-

lor ei știinţifi ce mai ales de la 1990

încoace.

Ca artist plastic, Eleonora Brigal-

da este conștientă de spiritul post-

modernist, care cu „smerenie“ ac-

ceptă convieţuirea tuturor stilurilor

cu dreptul de a formula mai curând

o frumoasă simbioză și nu un con-

glomerat eclectic. Pânzele domniei

sale sunt guvernate de o evidentă

arhitectonică structurală care ne

impune condiţia perceperii de an-

samblu și monumentalitate. Uneori

mai sobre în culoare, alteori mai ge-

neroase, tablourile sale ţin mai mult

de limbajul expresiei decât cel al im-

presiei. Este semnifi cativ că în plan

tematic, operele sale ţin cu clarita-

te să recupereze valorile spirituale

„pierdute“ ori date uitării legate de

zbuciumata, dar și de neobișnuit de generoasa istorie a plaiurilor basa-rabene. Prin asta se explică „reveni-rea“ ei la subiectele „stâncilor sfi nte și eterne“ din valea Răutului, a mă-năstirilor rupestre și „muta“ eterni-tate a pietrei modelate conform vo-inţei omului într-un cuvânt, la aceea ce pe actuala simeză a Centrului „C. Brâncuși” poartă frumosul și abso-lut îndreptăţitul generic de : „VATRA NEAMULUI” cu visurile și speranţele sale.

Dragă Eleonora Brigalda, – mai am să vă fac o confesiune. Afl ându-mă de mai mulţi ani pe alte melea-guri și cunoscându-vă de atâţia ani, am purtat în sufl et mereu credinţa și respectul faţă de strălucita și foarte importanta activitate pedagogică pe care o desfășuraţi. Eu vă doresc multă sănătate și succese apreciabi-le în toate domeniile Dvs. de activi-tate; ca artist plastic și pedagog”.

Cordialele mele felicitări cu prile-jul inaugurării expoziţiei personale “Vatra neamului” care, în context, vă completează atât de minunat ca artist plastic și pedagog”.

Cu profund respect, Gh. MARDARE, doctor în studiul artelor, artist plastic. Hanovra,

26 noiembrie 2012

UNESCO a decis, în cadrul celei de-a șaptea sesiuni a Comitetului Interguver-namental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial, care s-a desfă-șurat la Paris, în perioada 3-7 decembrie, înscrierea ceramicii românești de Horezu în lista Patrimo-niului cultural imaterial.

Potrivit site-ului UNESCO, con-fecţionarea ceramicii de Horezu este “un meșteșug tradiţional unic”, practicat atât de bărbaţi, cât și de femei din partea de nord a judeţului Vâlcea, procesul de fabricaţie fi ind divizat. Astfel, potrivit descrierii prezentate de UNESCO, “bărbaţii sunt cei care se ocupă cu extragerea lutului, care este, ulterior, curăţat, porţi-onat și udat, frământat, tescuit și amestecat, devenind astfel mate-ria primă cleioasă din care sunt confecţionate celebrele vase roși-atice de Horezu. (...) Femeile sunt acelea care decorează obiectele folosind tehnici și instrumente specifi ce, cu care desenează mo-dele tradiţionale. Îndemânarea și talentul de a combina formele și culorile defi nesc personalitatea și unicitatea acestui tip de cera-mică. Culorile sunt vii și variază de la maro închis, roșu, verde și albastru până la celebrul ivoriu de Horezu”.

În urma discuţiilor de joi, 6 decembrie, reprezentanţii Comi-tetului Interguvernamental de Protejare a Patrimoniului Cultural Imaterial al UNESCO au decis că ceramica de Horezu întrunește calităţile pentru a fi inclusă în Pa-trimoniul Cultural Imaterial.

Astfel, potrivit UNESCO, “teh-nicile, arta și cunoștinţele asocia-

te ceramicii de Horezu sunt mar-keri simbolici pentru identitatea comunităţii din Horezu și Olari; înscrierea meșteșugului ceramicii de Horezu în lista reprezentativă a UNESCO ar putea contribui la cooperarea cu alţi meșteșugari din alte zone în scopul promovă-rii respectului pentru diversitate culturală și creativitate umană; măsurile propuse pentru crește-rea promovării, cercetării și trans-miterii meșteșugului demon-strează angajamentul diferitelor asociaţii de meșteșugari și autori-tăţi locale pentru păstrarea aces-tei competenţe; olarii din Horezu și autorităţile locale participante la procesul de nominalizare și-au dat acordul pentru o informare gratuită, prioritară și completă în vederea înscrierii acestui element în patrimoniul UNESCO; mește-șugul ceramicii de Horezu este inclus în moștenirea culturală in-tangibilă a României, afl ată sub autoritatea Comisiei Naţionale pentru Patrimoniul Cultural Ima-terial, iar cei ce îl promovează și îl practică au oferit informaţii pe toată durata pregătirilor”.

Cea de-a șaptea sesiune a Co-mitetului UNESCO pentru prote-jarea patrimoniului imaterial al umanităţii s-a încheiat vineri, 7 decembrie, la Paris. Pentru aceas-tă sesiune au fost primite 8 can-didaturi pentru înscrierea pe lista patrimoniului imaterial în pericol și 36 de candidaturi pentru lista patrimoniului imaterial.

Anul acesta au mai fost în-scrise în lista patrimoniului imaterial UNESCO, printre alte-le, ritualurile și meșteșugurile asociate nunţii tradiţionale a populaţiei Tlemcen din Algeria, Schemenlaufen, carnavalul din Imst, Austria, meșteșugurile și

arta de a cânta la instrumentul muzical Tar, din Azerbaidjan, Ichapekene Piesta, festivalul din San Ignacio de Moxos (Bolivia), Frevo, formă de divertisment specifi că unui carnaval din Re-cife, ritualurile Qālišuyān din Mašhad-e Ardehāl din Kāšān (Iran), festivalul cireșelor din Se-frou (Maroc).

Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO a fost alcătuită ofi cial în 2008, po-trivit unei Convenţii pentru Salv-gardarea Patrimoniului Cultural Imaterial încheiată la Paris, pe 17 octombrie 2003.

Lista numără în prezent peste 170 de opere din peste 75 de ţări. Patrimoniul Cultural Imaterial se referă la tradiţii și expresii orale, incluzând limba ca vector al patri-moniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ri-tualuri și evenimente festive, cu-noștinţe și practici referitoare la natură și la univers, tehnici legate de meșteșuguri tradiţionale.

România mai apare în Lista patrimoniului cultural imaterial al umanităţii UNESCO cu ritualul călușului, inclus în 2008 (după ce fusese propus în 2005), și cu doi-na, inclusă în 2009.

România a trimis în primă-vara acestui an alte trei dosare, spre a fi analizate de comitetul UNESCO de specialitate anul vi-itor, în care sunt documentate, în vederea înscrierii în Lista pa-trimoniului imaterial, Colindatul în ceată bărbătească (propunere comună cu Republica Moldova) și pelerinajele de la Mănăstirea Mo-isei (Maramureș) și Șumuleu Ciuc (Harghita).

De asemenea, în luna iunie, Ministerul Culturii din România a început lucrul la dosarul pentru propunerea jocului tradiţional ro-mânesc oină, care ar urma să fi e trimis până la sfârșitul lunii martie anul viitor la UNESCO și ar putea fi luată în considerare la sesiunea Comitetului pentru salvgardarea patrimoniului imaterial din 2014. România participă și la alcătuirea unui alt dosar, tot pentru 2014, al cărui titular este Turcia, despre sărbătorile Sfântului Gheorghe (23 aprilie) și Hıdırellez (sărbătoa-re musulmană din lumea turcică ce are loc pe 6 mai sau, pe stil vechi, 23 aprilie). Alte ţări care vor face documentare pentru această propunere sunt Bulgaria, Grecia, Serbia, Republica Moldova și Li-banul.

EXPOZIŢIE

„Vatra neamului” redată în 50 de tablouri„Vatra neamului” redată în 50 de tablouri

IMPORTANTMeşteşuguri româneşti, incluse în lista UNESCO de

ocrotire a patrimoniului

14 DECEMBRIE 2012 1313 F L U XF L U X

Covrigii nu au valoare nutritivă, irită pancre-asul și intestinul gros și cresc semnifi cativ riscul de obezitate dacă sunt consumaţi mai mult de unul pe zi

Calzi, covrigii sunt, pur și simplu,

irezistibili. Consumul lor ocazional

nu constituie un pericol pentru să-

nătate. Însă, mâncaţi frecvent și în

cantităţi mari, pot duce, printre al-

tele, la acumularea unui surplus de

kilograme de care cu greu putem

scăpa. „Un covrig pe zi nu este o cri-

mă. Însă, în cantităţi mari îngrașă.

Mai ales că sunt făcuţi din făină albă,

fi erţi în zahăr și au sare în exces”,

este de părere nutriţionistul Corina

Zugravu.

Fără vitamine sau fi bre Fără vitamine sau fi bre

Valoarea nutritivă a covrigilor

este zero. Adică organismul nu-și

poate extrage necesarul de vitami-

ne și fi bre de care are nevoie în ciuda

faptului că oferă senzaţia de saţieta-

te. „Problema covrigilor e compo-

ziţia lor dezechilibrată nutriţional.

Mai exact, făina albă este lipsită de

micro și macronutrienţi, adică de

aportul de vitamine E, proteine și

fi bre alimentare”, adaugă nutriţio-

nistul Lygia Alexandrescu, președin-

tele Societăţii Române de Educaţie

Nutriţională.

Pentru a fi mai bogaţi în nutrienţi,

covrigii ar trebui făcuţi din făină in-

tegrală, fără mare adaos de zahăr și

sare, specialităţi care nu se vând la

noi.

Nu în ultimul rând, consumul ex-

cesiv de covrigi ne poate da peste

cap pancreasul. „Făina albă abun-

dă în amidon care după ingerare

se descompune în mari cantităţi de

glucoză. O dietă bogată în glucoză

uzează funcţiile pancreasului și ale

sistemului imunitar”, a adăugat dr.

Alexandrescu. Intestinul gros este

un alt organ care suferă în condiţii-

le unui consum regulat de produse obţinute din făină albă, rafi nată, din cauza absenţei fi brelor alimentare.

EVZ.ro

SĂNĂTATEMişcarea 30 de

minute pe zi scade considerabil riscul

de cancer la sân

Benefi că pentru sănătate în general, activitatea fi zică se dovedește deosebit de efi -cientă împotriva cancerului la sân, susţine La Libre Bel-gique. Dacă femeile ar face mișcare 30 de minute pe zi, ar putea fi evitate multe asemenea îmbolnăviri.

Nu este vorba de practicarea intensivă a vreunui sport. ”Orice este binevenit: mersul pe jos, pe bicicletă sau activitatea în gos-podărie. Este sufi cientă mișcarea pentru obţinerea unui efect be-nefi c în ceea ce privește preve-nirea, sportul fi ind doar o parte a activităţii fi zice”, arată Martine Duclos de la Institutul francez naţional de sănătate și cercetare medicală.

Efectele activităţii fi zice se ob-servă atât în privinţa prevenirii, cât și în ceea ce privește recidive-le cancerului. Făcând mișcare cel puţin 30 de minute cinci zile pe săptămână, riscul de recidivă sca-de cu 34% la femeile care au fost deja tratate de cancer la sân.

”Alimentaţia echilibrată și ac-tivitatea fi zică regulată constitu-ie cei doi factori câștigători. S-ar putea reduce astfel între un sfert și o treime din cancere, 30% re-prezentând cazurile de cancer la sân. Numai schimbând modul de viaţă s-ar putea evita anual 1,2 milioane de cazuri de cancer la sân”, încheie Martine Duclos.

AGERPRES

Diverse

Bomba ascunsă în friptura săraculuiBomba ascunsă în friptura săracului

STUDIUBărbaţii cu muşchi trăiesc

mai mult decât cei slabi sau supraponderali

Potrivit unui studiu efectuat de cercetători suedezi, bărbaţii cu un corp tonifi at trăiesc mai mult decât cei care nu investesc în bunăstarea mușchilor lor.

Savanţii au urmărit starea de sănătate a unui număr uriaș de tineri: 1 milion de adolescenţi suedezi care au fost evaluaţi timp de 24 de ani! Astfel, s-a descoperit că băieţii care făceau sport re-gulat și aveau o musculatură dezvoltată aveau speranţa de viaţă mai mare.

Cu toate acestea, cercetătorii au declarat că rezultatele studiu-lui nu indică neapărat că exerciţiile mai difi cile de la sala de forţă ar crește durata vieţii.

Adolescenţii care aveau mușchi mai puternici erau cu 35% mai puţin expuși la riscul de moarte timpurie din orice cauză: de la ac-cidente de mașină, la boli cardiovasculare. De asemenea, ei erau cu 30% mai puțin predispuși la sinucidere sau boli psihiatrice.

Spre deosebire de aceștia, bărbaţii cu forţa musculară mică erau mult mai expuși la riscul de moarte timpurie și la boli ca ace-lea cardiovasculare, neurologice sau metabolice.

“Este sănătos ca bărbaţii să se menţină în formă, să facă sport des, să iasă la aer curat, să meargă cu bicicleta. În general, să nu fi e sedentari și să își ajute musculatura”, au declarat cercetătorii suedezi.

“Nu e nevoie să fi i body-builder, culturist profesionist ca să fi i sănătos! Nici vorbă. Tot ce trebuie este să fi i fi t!” au continuat aceștia.

Romanialibera.ro

Psoriazis, eczemă, dermatită seboreică, vitiligo, pigmenta-re, riduri, negi, acnee, ciuperci, acestea sunt câteva dintre cele mai comune boli ale pielii care afectează milioane de oameni. De fapt, cel puţin o dată în via-ţă, fi ecare dintre noi se va con-

frunta cu o astfel de problemă, mai mult sau mai puţin com-plicată. Din fericire, dermatologia este una dintre ramurile medicinii care a cunoscut o dezvoltare impresionantă în ultimul deceniu, iar astfel de probleme pot fi rezolvate cu ajutorul unor tehnologii non-invazive, și, de multe ori, chiar și fără medicaţie. Chiar mulţi dermatologi preferă să ofere pacienţilor soluţii cât mai naturiste, care să nu agreseze pie-lea și nici organismul.

Noi suntem de acord cu ei și îţi oferim o listă cu 5 ali-mente și suplimente alimentare care pot să funcţioneze ca un antibiotic natural, ce previne și tratează orice infecţie a pielii care te supără. Poţi benefi cia de proprietăţile lor atât dacă le consumi zilnic în alimentaţie, cât și dacă le folosești în măști și tratamente.

USTUROIUL USTUROIUL

Usturoiul conţine o mulţime de antioxidanţi care omoară bacteriile și radicalii liberi din sânge și protejează sistemul imunitar. Ingredientul activ al usturoiului, alici-na, poate ataca și distru-ge și virusuri sau infecţii puternice. Aceasta este eliberată când usturoiul este strivit și este unul dintre cele mai efi ci-ente tratamente împotriva acneei.

Cum îl folosești?Cum îl folosești?

Folosește o presă de usturoi pentru a strivi doi căţei mari de usturoi, apoi pune totul într-o pânză și stoarce sucul. Aplică acest suc pe zonele cu probleme și lasă-l să acţione-ze nu mai mult de 5 minute. Clătește bine cu apă călduţă. Folosește această mască numai când nu ai de gând să ieși din casă.

(Va urma.)Divahair.ro

Ceai îmbuteliat? Nu miza pe

antioxidanţi şi alte benefi cii!Consumatorii de ceaiuri îmbuteliate, din comerţ, vor primi cu mâhnire ultimele vești venite din partea oa-menilor de știinţă: băutura pe care o cred binefăcă-toare pentru sănătate nu este nici pe departe așa de benefi că.

Antioxidanţii pe care ceaiurile îi conţin în mod normal, atunci când sunt proaspete, nu se mai regăsesc în cele comercializate la sticlă. Cer-cetătorii americani au atras atenţia că într-o sticlă de ceai comercializat de marii producători se găsesc mai puţini polifenoli decât într-o singu-ră ceașcă de ceai preparat în casă.

“Unele branduri de ceaiuri din comerţ conţin așa de puţini polife-noli încât consumatorii ar trebui să bea în jur de 20 de sticle pentru a echivala cantitatea dintr-o ceașcă de ceai natural”, susţin aceștia.

În plus, experţii sunt de părere că ar trebui să știm să facem dife-renţa între un ceai adevărat și un produs care conţine ceai. “Băuturile răcoritoare pe bază de ceai, pe care le găsim îmbuteliate, nu conţin nici pe departe cantitatea de polifenoli pe care ar trebui să o aibă un ceai”, au explicat ei.

Ba mai mult decât atât, pe lân-gă cantitatea mică de antioxidanţi, ceaiul îmbuteliat conţine o canti-tate foarte mare de zahăr. Așadar, data viitoare când vrei să bei un ceai, ocolește rafturile supermar-ket-urilor și fă-l singură, acasă!

Csid.ro

Zăpada pufoasă și curată îţi luminează chipul la propriu, fi ind săracă în minerale și ideală pentru pielea ta. Folosește-o ca tratament cosmetic – e mană cerească pentru frumuseţe.

Curăţă și hidratează Curăţă și hidratează pieleapielea

Zăpada acţionează în pro-funzimea tegumentelor, ate-nuează ridurile, reface structu-ra epidermei și te întinerește.

• Cum procedezi: curăţă delicat tenul cu ajutorul unor dischete demachiante înmu-iate în zăpada topită, la fel cum procedezi cu demachi-antul obișnuit. Apoi tamponează și aplică o loţiune hrănitoare potrivită pentru momen-tul zilei (cea de zi să aibă o textură ușoară, care pătrunde repede, iar cea de noapte, să fi e emolientă și grasă). Repetă procedura cel puţin o săptămână.

Revigorează tenulRevigorează tenul

Profi tă de ce oferă iarna mai bun: să redai aspectul sănătos tenului tău.

• Cum proce-dezi: e sufi cient să ai zăpadă curată la dispoziţie și un pic de chef de joa-că. Adică să pui de-o bulgăreală „de bună calitate”, făcută cu atenţie, strict în scop de înfrumuseţare. Ia zăpada pe degete și masează-ţi faţa cu grijă, ca atunci când aplici o cre-mă revitalizantă. Repetă câteva zile la rând.

Revitalizează Revitalizează părulpărul

Spălarea podoa-bei capilare cu apă rezultată din zăpada to-pită este tratamentul sigur pentru fi re de păr rebele, cu tendinţa de despicare la vârfuri, dar și o armă de temut pentru mătreaţă.

• Cum procedezi: dacă te chinui de mult timp cu un scalp plin de sebum, soluţia este să-ţi clătești părul, după fi ecare spălare, nu-mai cu zăpadă topită (într-o oală pe aragaz sau pe calorifer). Repetă de două ori pe săp-tămână!

Antibiotice naturale pentru îngrijirea pielii (I)

FRUMUSEŢE

Zăpada, tratament cosmetic?

14 DECEMBRIE 2012 1414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL”

(Columbia, 2011). 10.00 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul

Persiei”. 10.35 Reporter de gardă. 11.00 “Bună seara!” Talk-show

cu Mircea Surdu. 12.00 Vedete la bis. 13.10, 18.30 Desene

animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40, 1.15 Cultura azi. 14.25

Documentar. “Marie Curie, dincolo de mit”. 15.25 Serial. “A

DOUA ȘANSĂ”. 16.20 Săptămâna sportivă. 18.00 Sub același cer.

19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în

direct. 21.25 Dor. Ștefan Petrache și Valentin Dânga, exponenţi

de vază ai culturii din RM. 22.20 Templul muzicii. 23.10, 0.10

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 5.15 Music Mania. 5.25

Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 17.45 Teleshop-

ping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Hristos pentru

Moldova 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Doamne de poveste (r) 08:00

Teleshopping 08:30 Reţeta de acasă (r)

08:15 Film serial: Lara (r) (AP) (romance)

09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Lara

(r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance)

12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP)

(romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și

înger (AP) (romance) 15:30 Doamne de poveste 16:30 Poveștiri

adevărate (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP)

(romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance)

19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abi-

sul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment)

00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial:

Demon și înger (r) 02:30 Doamne de poveste (r) 03:15 Cancan TV

(r) 05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Reţeta de acasă (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Heidi 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping

14:00 ApropoTv (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4388 17:00 Știri-

le Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro

Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu

Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial:

Pariu cu viaţa, ep.27,28, anul III 01:00 Serial: Fringe, ep.15, an 4

02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 04:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево

и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Pri-

mele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

“Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Погодина в

многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri” (rus)

00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 “Свобода и справедливость”

с Андреем Макаровым 02:00 Ночные новости 02:15 “Prima

Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.30 Zoo show. 8.30,

12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.50, 5.15 Seriale. 10.20, 11.10,

16.45, 17.50, 2.35, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 0.00 Ora de business. 2.40 Garantat

100 de procente. 4.10 Sport. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME

6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEO-

POLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-

NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38

AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:34

1X5 - DES ESPACES ET DES IDÉES 11:00 FLASH INFO 11:03

EN VOYAGE ! 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 AL DENTE 13:16 AL DENTE 13:30 LES

ÉNIGMES DU SPHINX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03

IL N’Y A PAS DE KENNEDY HEUREUX 17:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 TRAFICS 20:23 TRAFICS 21:23 FLASH INFO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:03 COU-

SINADES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:59 FOOT ! 1:53 L’HORLOGER

DE SAINT-PAUL 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 PIERRE

DESPROGES, JE NE SUIS PAS N’IMPORTE QUI...

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00,

4.00 - ȘTIRI. 6.10 Sub același cer. 6.45

Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 13.40 Serial în

desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 11.00 Moldova în direct.

12.00 Accente economice. 12.30 Documentar. “Euromaxx”. 13.10,

18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 14.15 Serial. “A

DOUA ȘANSĂ”. 15.15 Ring Star. Concurs muzical. 18.00 Unda

Bugeacului. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea. 19.55, 4.15

Moldova în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Avanpremieră.

Filmul “Cadoul”. 22.35 Film. “CADOUL”. Regia și scenariul Viorel

Sergovici și Radu Nicolae. 23.35, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.00 TVMi. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Profi l de savant. 5.15

La curţile dorului. 5.25 Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fiul

meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Reality Show. Top chef 20.30 Știrile

Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

08:00 Teleshopping 08:30 Film serial:

Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping

(r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo

(r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance)

12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP)

(romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și

înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance)

16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre

viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP)

(dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30

Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP)

(romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri

adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r)

(AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (divertisment)

03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie

06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-

hopping 14:00 Film: În libertate 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara

Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Spartanul 22:30 Știrile Pro Tv cu

Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial:

Fringe, ep.16, an 4 00:30 Film: Spartanul (r) 02:00 Știrile Pro Tv

cu Anișoara Loghin (r) 02:30 Serial: Pariu cu viaţa (r) 04:00 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy

Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:50 “Жить здорово!” 10:55

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri”

(rom) 12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево

и сердито” с Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 16:20 “Женский доктор”. Многосерийный фильм

17:10 “Неравный брак”. Многосерийный фильм 18:00 “Pri-

mele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50

“Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Ольга Погодина

в многосерийном фильме “Отражение” 00:20 “Primele știri”

(rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25

“Городские пижоны”. Премьера. “Задиры” 02:25 “Prima Oră”

(R) 04:15 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.40 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.45, 5.20 Seriale. 10.20, 16.45, 17.50,

0.00, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30,

6.30 Reporter. 11.10 Garantat 100 de procente. 2.50 Dănutz

SRL. 4.30 Rom European. 4.55 Meseria, brăţară de aur. 6.55

Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIK’ART 10:06 FLASH INFO

10:08 L’ÉPICERIE 10:34 LES JARDINS DE FLORIDE 11:00 FLASH INFO

11:03 TÉLÉTOURISME 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00

FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH

INFO 13:03 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 AUSTRALIE, LA

TERRE DE MON PÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 TRAFICS

15:52 TRAFICS 16:45 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03

TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:34 COUP D’ÉCLAT 21:00 FLASH INFO

21:04 CIRAGE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE

22:02 NOS RETROUVAILLES 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 0:58 THALASSA 2:48 LE

POINT 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 LE BAL DU SIÈCLE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.10, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului. 6.50 Profi l de

savant. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

8.30 Domnului să ne rugăm. Liturghia la Cinstirea Sfântului Ierarh

Nicolae. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Domnului” din Chi-

șinău. 9.35 Festivalul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor. 10.10, 17.15

Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 11.00 Moldova în direct.

12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45 Picături de “Dor”. 13.10, 18.30

Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Sub același cer. 14.10

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.35 Videoteca copiilor. 15.50 Magazinul co-

piilor. 16.25 Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 17.00,

22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 18.00 Svitanok. 19.00 MESAGER (rom.) 19.40

Povestea. 19.55, 4.15 Moldova în direct. 21.25, 3.30 Moldovenii de

pretutindeni. 22.20, 5.10 Focus. Magazin TV. 23.05 Alternative. Dis-

criminarea pe înţelesul tuturor. 23.20, 0.20 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”.

1.00 TVMi. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Descoperă Moldova.

07.00 Reality Show. Top chef 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30

Film artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă.

Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare

14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00

Produs autohton 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30

Divertisment. Te pui cu blondele 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică

21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic

01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

08:00 Teleshopping 08:30 Film serial:

Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping

(r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo (r)

(AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00

Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance)

14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance)

15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate

- emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria

Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30 Film serial: Dragoste

și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste la indigo (AP)

(romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial:

Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment)

00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și

înger (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance)

03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie 06:00

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: În libertate

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Film: Trei băieţi isteţi 16:00

Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4390 17:00 Știrile Pro

Tv cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 Serial: Tanti Florica, ep.12 22:30

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Agent fără voie 01:00 Serial:

Fringe, ep.17, an 4 02:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 02:30

Serial: Tanti Florica (r) 03:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:00 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Serial: Fringe (r) 05:30 Happy Hour

(r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с

Дарьей Донцовой 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

“Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 16:20 “Женский

доктор”. Многосерийный фильм 17:10 “Неравный брак”.

Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть

говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера.

Ольга Погодина в многосерийном фильме “Отражение” 00:20

“Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости

01:25 “Городские пижоны”. “Белый воротничок”. Новые серии

02:05 “Prima Oră” (R) 03:55 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.10 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.20, 5.25 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50,

0.00, 2.05, 6.15 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.40,

6.30 Reporter. 11.10, 2.55 Dănutz SRL. 3.45 Lumea modei. 3.55 Sport.

5.00 Meseria, brăţară de aur. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 WARI 10:06 FLA-

SH INFO 10:08 MAGAZINE 10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00

FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:38 PATRIMOINE IMMATÉRIEL, CHEF-

D’OEUVRE DE L’HUMANITÉ 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 LA

CUISINE AU BEURRE 16:27 FAIS CROQUER 16:50 LE MIROIR 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:29 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:33

UN VILLAGE FRANÇAIS 20:25 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:18 FLASH

INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:01

TEL QUEL : PRÊTS A TOUT POUR MAIGRIR 23:33 PEUPLES DU MON-

DE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:03 TRAFICS 1:51 TRAFICS 2:41 TEMPS PRÉSENT 3:35 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:04 LE BAL DU SIÈCLE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45 Legendele

muzicii. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa!

9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETA-

RUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Arts 21”. 10.30 Natura

în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie.

13.10, 18.30 Desene animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Unda

Bugeacului. 14.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 15.50 Părinţi și copii.

16.20 Erudit-cafe. 18.00 Vector european. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto

“5” din “35”. 21.25 Documentar. “25 de zile în Europa”. 22.20, 5.30

Reporter de gardă. 22.45 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

23.10, 0.10 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 1.20 La noi în sat.

3.50 Descoperă Moldova. 5.05 Music Mania.

07.00 Divertisment. Te pui cu blondele 09.00 Film

artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru

fi ul meu 11.30 Film artistic 12.45 Teleshopping

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov

19.00 Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu

Ecaterina Mitin Stratan 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film

artistic 01.00 Un show păcătos 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă)

08:00 Teleshopping 08:30 Film serial:

Dragoste și luptă (r) 09:30 Teleshopping

(r) 10:00 Film serial: Dragoste la indigo

(r) (AP) (romance) 11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance)

12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP)

(romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Demon și

înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance)

16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre

viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP)

(dramă) 17:30 Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30

Film serial: Dragoste la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial:

Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP)

(romance) 22:00 Cancan TV (15) (divertisment) 00:30 Poveștiri

adevărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r)

(AP) (romance) 02:30 Film serial: Stăpâna (r) (15) (divertisment)

03:15 Cancan TV (r) (15) (divertisment) 05:15 Acasă în bucătărie

(r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Serial:

Trei baieţi isteţi (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Film: Un câine pus pe treabă 16:00 Teleshop-

ping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4391 17:00 Știrile Pro Tv

cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro

Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Serial: Nea Mărin

miliardar 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Noaptea

judecăţii 01:15 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 ApropoTv

(r) 02:30 După 20 de ani (r) 03:15 Film: Noaptea judecăţii (r) 05:00

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 “Время обедать!” 13:05 “Женский доктор”.

Многосерийный фильм 14:00 Пресс-конференция Президента

Российской Федерации Владимира Путина. 17:00 Новости

(с субтитрами) 17:10 “Неравный брак”. Многосерийный

фильм 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:30 “Что? Где? Когда?”

23:50 “Вечерний Ургант” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 Ночные

новости 00:55 “Городские пижоны”. “Гримм” 01:35 “Народная

медицина” 02:30 “Prima Oră” (R) 04:20 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 4.35 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05,

13.10, 14.35, 18.00, 20.30, 0.35, 5.25 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50,

0.00, 6.20 Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30,

6.30 Reporter. 11.10 Dănutz SRL. 2.35 Ne vedem la TVR. 3.30

Garantat 100 de procente. 4.20 Sport. 4.55 Filmoteca veselă.

6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 EN PAYS DE... 6:00

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 MEDITERRANEO

10:06 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:21 AL DENTE 10:37 JARDINS

& LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:30

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37

GRANDIR À PETITS PAS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 UN

VILLAGE FRANÇAIS 15:52 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:43 FLASH INFO

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:45

GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 NOS RETROUVAILLES 21:23 FLASH

INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02

PANIQUE AU VILLAGE 23:20 CIVILISATION 23:25 FRENCH ROAST

23:36 DOUCE MENACE 23:45 JEAN-FRANÇOIS 23:51 LA DÉTENTE

0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:39

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

1:00 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:56 DOCUMENTAIRE 2:51 QUESTIONS À

LA UNE 3:43 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 LE BAL DU SIÈCLE

17 DECEMBRIE 18 DECEMBRIE 19 DECEMBRIE 20 DECEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

14 DECEMBRIE 2012 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaSergiu PraporşcicLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecEnergia acestei perioade favo-rizează sinceritatea. Dispui de un curaj ieșit din comun, dar acesta este un element de risc pentru relaţiile tale cu cei din jur.

TaurEste posibil ca acum să apară o noutate în plan fi nanciar. În funcţie de tot ce ai făcut până acum, poate fi una plăcută sau una deosebit de neplăcută.

GemeniVin vești îndelung așteptate, dar numai în anumite condiţii asupra cărora nu poţi interve-ni, mai ales sub aspectul inter-valului de timp în care se vor realiza.

RacSe anunţă schimbări la servi-ciu sau într-o chestiune legată de starea ta de sănătate. Situ-aţia nu este nici bună, nici rea, iar concluzii nu poţi trage nici-cum.

LeuTe simţi mult mai motivat să rămâi optimist(ă) în gândire și în simţire, mai ales când vezi în jur persoane care au pierdut de mult acest pariu cu ei înșiși.

FecioarăEste posibilă o răsturnare de situaţie pe care ai luat-o în calcul. Poate fi o pierdere, așa cum unul dintre apropiaţii tăi a anticipat, iar tu nici n-ai vrut să auzi.

BalanţăAi ambiţia să ai numai tu drep-tate și se vede. Cei care intră în aria ta de acţiune nu scapă de sentimentul că nu te pot con-vinge că și ei au păreri solide.

ScorpionEste una din acele perioade im-portante în care trebuie să dai ce ai mai bun în fi inţa ta pentru a ieși cu faţa curată din diver-sele situaţii pe care trebuie să le gestionezi.

SăgetătorEști într-o formă foarte bună, mental și fi zic. Ești conștient(ă) că multe depind de tine și asta te ajută să te mobilizezi pentru a te organiza mai efi cient.

CapricornEnergia vine acum sub forma inspiraţiei, a nevoii de a cerce-ta și a altor subiecte decât cele obișnuite. Ai grijă însă să nu te obosești mult prea mult!

VărsătorȘanse mari pentru săptămâna ce urmează: s-ar putea să pri-mești invitaţii, propuneri sau chiar să fi i solicitat(ă) să devii parte a unui proiect de afaceri important, de amploare.

PeştiImaginea este mai importan-tă acum decât rezultatele pe care le poţi obţine. Contea-ză cum vorbești, cu cine și ce spui, pentru că oamenii sunt mai atenţi la tine.

14-21 decembrie14-21 decembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună

dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.).

9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00 Documentar.

“Euromaxx”. 10.30 Vector european. 11.00 Moldova în direct. 12.00 La noi

în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 Desene

animate. “Tămbălăul de la fermă”. 13.40 Svitanok. 14.10 Moldovenii de

pretutindeni. 14.40 Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 16.10 Documentar. “În ajun,

Jean Paul Gaultier”. 18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom.)

19.40 Povestea. 19.55, 4.15 “Bună seara!” Talk-show cu Mircea Surdu.

21.25 Documentar. “25 de zile în Europa”. 22.20 Fii tânăr! 23.10, 0.10

Serial. “A DOUA ȘANSĂ”. 1.00 TVMi. 3.50 Chișinăul de ieri și de azi. 5.15

Music Mania. 5.25 Vector european.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.30 Film

artistic 12.45 Teleshopping 13.00 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pen-

tru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.30 Reality Show: Next top model by Cătălin Botezatu

20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10 Fără

măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 05.00 Reality Show:

Next top model by Cătălin Botezatu 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00

Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și lup-

tă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial:

Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00 Film

serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial:

Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial:

Demon și înger (AP) (romance) 15:30 Film serial: Stăpâna (AP) (roman-

ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă,

prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dramă) 17:30

Film serial: Dragoste și luptă (AP) (romance) 18:30 Film serial: Dragoste

la indigo (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30

Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15)

(divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP) (romance) 23:30

Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (divertisment) 00:30 Poveștiri ade-

vărate (r) (AP) (dramă) 01:30 Film serial: Demon și înger (r) (AP) (romance)

02:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 03:15 Poveștiri de noapte

(r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP) (romance) 04:30 Film serial:

Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (divertisment) 05:30 Acasă în bucătărie (r)

06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Un câine pus pe

treabă (r) 13:00 Știrile ProTv (r) 13:45 Teleshopping

14:00 Film: O lume uitată în timp 2 16:00 Teleshopping 16:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4392 17:00 Știrile Pro Tv cu Anișoara Loghin 17:30

Happy Hour (best of) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:30 Film: Joc în doi 22:30 Film: Ultraviolet 00:30 Film: Joc în doi

(r) 02:00 Film: Ultraviolet (r) 03:45 Film: O lume uitată în timp 2 (r) 05:30

Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră”

09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping

09:50 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор”

12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:05 “Дешево и сердито” с Дарьей Донцовой

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 “Доброго здоровьица!” с

Геннадием Малаховым 16:10 “Женский доктор”. Многосерийный

фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес”

21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “ДОстояние РЕспублики:

Александр Зацепин” 00:25 “Primele știri” (rus) 00:35 “Вечерний Ургант”

01:20 “После школы” 02:15 “Prima Oră” (R) 04:05 “Primele știri” (rom) (R)

04:35 Андрей Ростоцкий, Владимир Меньшов в фильме “Перехват”

7.00, 14.00, 20.00, 4.00 Te-

lejurnal. 8.00, 17.20, 19.30

Zoo show. 8.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30, 0.25, 5.20 Seriale. 10.15, 16.45, 17.50, 0.00, 4.50, 6.15

Teleenciclopedia. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 6.30 Reporter. 11.10

O dată’n viaţă. 2.25 Ne vedem la TVR. 2.55 România văzută altfel. 3.45

Sport. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANA-

DA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 COULEURS OUTREMERS 10:06

FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ

JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:03 EN PAYS DE... 11:30 NEC PLUS ULTRA

12:00 FLASH INFO 12:03 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:03 MAGAZINE 13:37 LA FRANCE SAUVAGE 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:03 NOS RETROUVAILLES 16:46 FLASH INFO

17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 FLASH INFO 18:02 UNE HEURE SUR TERRE 18:47 NOUVO

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:28 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:32 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

21:58 VENDÉE GLOBE 22:03 TRAFICS 22:51 TRAFICS 23:48 LE DESSOUS

DES CARTES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:00 A.S.D - ACTIONS SPECIALES DOUANES 1:51 A.S.D

- ACTIONS SPECIALES DOUANES 2:44 UNE HEURE SUR TERRE 3:35

TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DU SANG NEUF AU ZOO DE ZURICH

6.00, 21.00, 0.00, 4.15 - ȘTIRI. 6.10 Docu-

mentar. “În ajun, Jean Paul Gaultier”. 7.10

Documentar. “Baladă pentru o regină”. 8.05

Vedete la bis. 9.05 Serial în desen animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00

Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Docu-

mentar. “Istoria scatebordului”. 12.25 “Fantezii”. Spectacol al Teatrului

Republican de Păpuși “Licurici”. 13.05 Documentar. “Guyana, infernul

verde al legionarilor”. 14.00, 2.15 “Bună dimineaţa!” - 10 ani împreună.

Concert jubiliar. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! De-

dicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Studio “Art Plus”

(rus.) 17.50 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 18.10 Erudit-cafe. 19.00

MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 4.30 O seară în familie. 21.25

Documentar. “Global 3000”. 22.20 De Ziua Poliţiei. Concert festiv. 0.10

Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.30 Știinţă și inovare. 5.30 Descoperă Moldova.

5.35 La curţile dorului.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15

Mireasă pentru fi ul meu 12.15 Muzică 13.00 Produs

autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teles-

hopping 16.00 Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic

18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de

elită 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30

Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00

Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și lup-

tă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film serial:

Dragoste la indigo (r) (AP) (romance) 11:00

Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film

serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film

serial: Un colt de rai (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune

cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan

Cruceru (AP) (divertisment) 17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30

Film serial: Refugiul (AP) (romance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP)

(romance) 22:00 Poveștiri de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial:

În numele iubirii (AP) (romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani:

Viata dupa nastere- Reuniunea mamelor (AP) (romance) 00:30 Poveștiri

adevărate (r) (AP) (divertisment) 01:30 Film serial: Un colt de rai (r) (AP)

(romance) 03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii

(r) (AP) (romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance)

05:15 Acasă în bucătărie (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? (r)

11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Pro-

funzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05

Teleshopping 13:20 Film: O aventură în India 15:00 Teleshopping 15:15

Film: Nuntă de Crăciun 17:00 Film: Click - Zapând prin viaţă 19:00 Știrile

Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu

20:30 Film: Singur acasă 3 22:45 Film: Drumul dreptăţii 01:15 Film: Click,

zăpând prin viaţă (r) 03:00 Știrile ProTv (r) 04:00 Ce se întâmplă, doctore?

(r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena

Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Звезды эфира. Владимир

Ворошилов” 07:00 Игорь Скляр, Александр

Панкратов-Черный в фильме “Мы из джаза”

08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы

и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Генерал армии Золушек” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:20 “Абракадабра” 14:10 “Запах” 15:05 Фильм

Василия Пичула “Фарфоровая свадьба” 18:00 Вечерние новости (с

субтитрами) 18:10 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 19:15

“Минута славы шагает по стране” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:25

“Время” 21:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30

Александра Захарова, Алексей Жарков в фильме “Криминальный

талант” 02:15 Хью Грант, Джулианна Мур в романтической комедии

“Девять месяцев” 03:50 Детектив “Тайна в его глазах”

7.00 Dănutz SRL. 9.00, 18.00,

20.30 Seriale. 13.20 Bebe

magia. 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.20, 1.35 Ne vedem la TVR. 17.00

Tema săptămânii. 19.00, 6.30 Reporter. Buletin informaţional. 0.00,

6.25 Teleenciclopedia. 0.35 Profesioniștii. 3.00 Europa mea. 4.15 Viaţa

satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:32 SHERPAS, LES VRAIS HÉROS

DE L’EVEREST 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23

AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES

TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT

LAPIN BLANC 10:23 LES SAUVENATURE 10:35 LÉONARD 10:44 CORNEIL

ET BERNIE 10:56 CORNEIL ET BERNIE 11:08 STELLINA 11:30 C’EST PAS

SORCIER 12:04 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:36 1X5 - DES ESPACES ET DES

IDÉES 13:00 FLASH INFO 13:04 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:34

FALÒ 14:08 RICARDO 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LA FRANCE

SAUVAGE 15:56 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR 16:18 PROZAC -

LA MALADIE DU BONHEUR 16:41 PROZAC - LA MALADIE DU BONHEUR

17:04 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 19:22 LE BAR DE L’EUROPE 19:33 L’ILLUSION CONJUGALE 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:58 VENDÉE GLOBE 22:02 LES CHEVALIERS DU

FIEL CHANTENT NOËL 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 CHABADA 1:43

COMMENT ILS ONT FAIT FORTUNE 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02

7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.15, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Documen-

tar. “Guyana, infernul verde al legionarilor”.

7.05 Legendele muzicii. 7.15 Cuvintele Cre-

dinţei. 8.00 Templul muzicii. 8.45 Dialog social. 9.05 Serial în desen

animat. “Farhat - prinţul Persiei”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00

Prin istorie - spre victorie! Concurs de inteligenţă. 11.35, 4.20 La datorie.

12.00, 5.25 Portrete în timp. Nelu Bordeianu, regizor și actor. 12.30

Natura în obiectiv. 13.05 Din fondul TV Moldova-1. ARTelier. Igor Vieru.

13.35 Parteneriate pentru fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.50 Fotbal în sală. Campionatul RM. “JLC” - “Elpasso”. Transmisiune în

direct. În pauză: Respiro. 16.15 Chișinăul de ieri și de azi. 16.30 La mulţi

ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi.

18.00 Evantai folcloric. Duete muzicale. 18.40 Loteria “Milioane pentru

Moldova”. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea. 19.50, 2.20 Vedete la

bis. 21.25 Documentar. “Drumeţii”. 22.20, 4.55 Săptămâna sportivă. 23.20

Documentar. “Baladă pentru o regină”. 0.25 Erudit-cafe. 1.00 TVMi. 1.35

Moldovenii de pretutindeni. 3.20 Fii tânăr! 4.40 Music Mania.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial.

Crimă în societatea de elită 11.00 Teleshopping 11.15

Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.15 Concert 15.45

Teleshopping 16.00 Reality Show. Next Top Model

18.45 Teleshopping 19.00 Serial. Crimă în societatea de

elită 20.00 Divertisment. Te pui cu blondele? 22.30 Lumea. Emisiune de

sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00 Lumea.

Emisiune de sinteză. Reluare 04.00 Divertisment.

07:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (dramă) 08:00

Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste și

luptă (r) 09:30 Teleshopping (r) 10:00 Film

serial: Dragoste la indigo (r) (AP) (romance)

11:00 Film serial: Refugiul (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30

Film serial: Abisul pasiunii (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30

Film serial: Un colt de rai (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste

17:30 Film serial: Lara (AP) (romance) 19:30 Film serial: Refugiul (AP) (ro-

mance) 20:30 Film serial: Abisul pasiunii (AP) (romance) 22:00 Poveștiri

de noapte (15) (divertisment) 22:30 Film serial: În numele iubirii (AP)

(romance) 23:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (AP) (romance) 00:30

Doamne de poveste (r) 01:30 Film serial : Un colt de rai (AP) (romance)

03:15 Poveștiri de noapte (r) 03:45 Film serial: În numele iubirii (r) (AP)

(romance) 04:30 Film serial: Însărcinată la 16 ani (r) (AP) (romance) 05:15

Acasă în bucătărie (r) 06:00 Reţeta de acasă (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Serial:

Pariu cu viaţa (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teleshop-

ping 13:20 Apropo Tv 14:00 Teleshopping 14:15

Film: Click, săpând prin viaţă (r) 16:00 Film: Singur acasa 3 (r) 18:00

România, te iubesc ! 19:00 Știrile Pro Tv 19:30 Dăruiești și câștigi 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Băieţi răi 23:00 Film:

Moșul cel rău 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Film: Băieţi răi (r) 04:00 Film:

Moșul cel rău (r) 05:45 România, te iubesc ! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Братья и звезды” 06:50

Александр Демьяненко, Олег Ефремов, Евгений

Евстигнеев в фильме “Сотрудник ЧК” 08:30

“Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:20 Лариса Голубкина, Олег Борисов, Анатолий

Папанов в фильме Эльдара Рязанова “Дайте жалобную книгу” 14:20

“Ледниковый период. Гигантское Рождество” 14:40 “Шрэк Мороз,

Зеленый нос” 15:00 “Минута славы шагает по стране” 16:45 “Большие

гонки. Братство колец”. Финал 18:30 “Replica” 20:00 Премьера. Среда

обитания. “Здравствуй, Елка - Новый год!” 21:00 “Sinteza săptămânii”

(rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая

программа 22:50 Егор Бероев, Ольга Красько в фильме “Турецкий

гамбит” 02:35 “Познер” 03:30 Кирилл Пирогов, Полина Кутепова,

Олег Басилашвили в фильме “Орел и решка”

7.00, 2.45 Filmoteca veselă.

7.25 Să mă aștepţi... 9.00-

14.00, 17.30, 20.30 Seriale.

14.00, 17.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 14.30, 19.30 Zoo Show. 15.00 Da

sau nu? 16.00 Tezaur folcloric. 17.00, 6.15 Teleenciclopedia. 19.00, 6.35

Reporter. 22.45 Dănutz SRL. 0.40 Benone Sinulescu. Concert aniversar.

4.25 Lumea modei. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:34 LE BAL DU SIÈCLE 6:30 À BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIK’ART 7:51 CONCERT DE

NOËL AU PALAIS 8:50 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 9:03 LE JOUR-

NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:40 STARS PARADE

10:06 FLASH INFO 10:08 64, RUE DU ZOO 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:23 LES

SAUVENATURE 10:35 LÉONARD 10:44 CORNEIL ET BERNIE 10:56 CORNEIL ET

BERNIE 11:08 STELLINA 11:31 TACTIK 11:57 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE

CHASTENAY 12:33 AMERIKOLOGIE 13:00 FLASH INFO 13:03 JOUR DE RUGBY

13:48 VENDÉE GLOBE 14:03 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:31 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:24 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 17:30

ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:02 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER

19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:08 DISNEYLAND ET SES SECRETS 20:50

CHEFS DES CHEFS 21:39 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:07 VENDÉE GLOBE

22:11 LES BRONZÉS 23:43 CHEVEU 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE

JOURNAL DE LA RTS 0:39 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 PANIQUE

AU VILLAGE 2:14 CIVILISATION 2:19 FRENCH ROAST 2:30 DOUCE MENACE

2:39 JEAN-FRANÇOIS 2:45 LA DÉTENTE 2:53 PROMENADES MUSICALES 3:45

TV5MONDE LE JOURNAL 4:08 DU SANG NEUF AU ZOO DE ZURICH

21 DECEMBRIE 22 DECEMBRIE 23 DECEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 2723TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

14 DECEMBRIE 2012 1616F L U XF L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Anii ’90 au adus cu sine și isteria profesiilor „la modă”. Mulţi pă-rinţi au considerat că îi asigură viitorul copilului dacă îl dau la o facultate de drept sau economie. Câtă dreptate au avut? Tu de ce ai ales să studiezi economia?

- Părinţii nu m-au infl uenţat în ale-gerea facultăţii. Iniţial mă pregăteam pentru medicină și îmi aprofundam încă din liceu cunoștinţele în chimie și biologie (am obţinut note maxime la examenele de bacalaureat la aces-te discipline). În ultimul an de liceu am aderat la Noua Generaţie și mi-am schimbat radical decizia privind profesia. Acolo am început să cred că fi ecare dintre noi poate contribui la dezvoltarea ţării și am decis să-mi fac studiile în economie, cu gândul și speranţa că în viitor voi participa la modelarea proceselor macroeco-nomice din ţară. Nu regret decizia luată. Economia este o disciplină de bază, care este interconectată cu toate domeniile de activitate. Mol-dova, mai mult ca oricând, are nevo-ie de cât mai multe persoane care să cunoască elemente de economie și, în special, de efi cienţă.

- După absolvirea facultăţii a fost ușor să te angajezi conform di-plomei de studii? Cu ce te ocupi în prezent?

- Nu cred că în vreo ţară din lume, oricât de dezvoltată ar fi , un proaspăt absolvent poate să-și găsească ușor și imediat un loc de muncă conform diplomei de absolvire. Acest lucru este și mai pronunţat în Moldova. Am fost șomer timp de jumătate de an, iar primul meu serviciu, de agent comercial, nu a avut prea multe în comun cu specialitatea absolvită. În următorii ani am schimbat câteva meserii și nu am mai fost șomer ni-cio zi. În prezent lucrez la o instituţie fi nanciară din Moldova în calitate de economist și, în același timp, deţin în parteneriat o mică afacere în dome-niul deservirii.

„Cred că şi în cele mai bogate şi civilizate ţări, oamenii lucrează mult pentru a trăi bine”- Care sunt principalele probleme cu care te confrunţi în prezent în domeniul tău de activitate?

- Cred că problema majoră a so-cietăţii noastre este lipsa dorinţei și a voinţei de a lucra mult și efi cient pentru a trăi bine. Nu am probleme importante pe care nu aș putea să le soluţionez și nu cred că tinerii din Republica Moldova au fost privaţi de anumite drepturi și condiţii fun-damentale faţă de cei din alte ţări. Totul depinde, în primul rând, de noi și din această cauză nu agreez persoanele care se plâng mereu că statul nu le asigură un trai confor-tabil. Lucrez foarte mult și consider acest lucru o chestie normală și ne-cesară pentru a obţine o viaţă mai

bună pentru mine și familia mea. De altfel, cred că și în cele mai bogate și civilizate ţări, oamenii lucrează mult pentru a trăi bine.

- Ești unul dintre tinerii care s-a re-marcat activ în cadrul Organiza-ţiei de Tineret „Noua Generaţie”. Ce te-a făcut să aderi la această organizaţie?

- Am nimerit întâmplător la o adunare a Noii Generaţii unde se discuta despre o acţiune de volunta-riat, și anume o strângere de donaţii pentru o casă de copii. Am fost emo-ţionat să văd tineri care nu doar că do-resc, dar și fac ceva concret pentru a schimba societa-tea spre bine. Până atunci nu am știut ce înseamnă vo-luntariat și muncă fără interese as-cunse. În acea zi am decis să ader la această organiza-ţie, care îmi împăr-tășea ideile și care a devenit apoi o fa-milie pentru mine. Nu regret niciun pic decizia făcută – a fost una dintre cele mai frumoase perioade din viaţă. Am avut onoarea să cunosc oameni valoroși de la care am învăţat multe. Tot aici mi-am gă-sit camarazi de idei care mi-au devenit prieteni pentru toată viaţa.

- Cum crezi, ce legătură este între politică și economie și cum inter-acţionează la noi în ţară aceste două domenii: se ajută sau se încurcă reciproc? Te întreb asta pentru a înţelege de ce cel mai des întâlnită afi rmaţie în societa-tea noastră este aceea că politica este un business?

- Oriunde în lume economia și politica sunt părţi ale aceleiași mo-nede numită putere. În funcţie de cum este una: slabă sau puternică, așa este și cealaltă. Republica Mol-dova este un exemplu elocvent în acest sens: avem o economie slabă, bazată pe corupţie și același lucru îl putem spune și despre politică. De altfel, nu trebuie să fi i specia-list în economie sau politologie ca să-ţi dai seama că la noi, puterea politică și cea economică sunt con-centrate în mâinile unui grup de persoane.

- Ţi-ai schimbat percepţia despre ce însemna politică în 2002 și ce înseamnă politică după 2009?

- Politica moldovenească nu s-a schimbat, ea a rămas la fel de mur-dară și sălbatică, fi ind conectată direct la interesele unor grupuri. În schimb, mi-am schimbat foarte mult percepţia despre locul meu

în politică și economie. Atunci, în 2002, visam să particip la procesul de guvernare, să schimb lucrurile de sus, de la nivel macroecono-mic. Acum realizez că progresul începe de la noi și nu trebuie să așteptăm progrese și schimbări majore de la conducere. Dacă toţi ar începe să respecte niște norme și valori elementare, cum ar fi ne-tolerarea mitei și o implicare mai activă în societate, Moldova ar fi altfel.

„Ce putem aştepta de la o generaţie în care corupţia a pătruns la nivel de ADN?”

- Cum crezi, ce îi deosebește pe politicienii din generaţia tânără de cei din generaţia mai veche?

- Generaţia anilor ’80-’90 a crescut în condiţiile capitalismului sălbatic, într-o societate fără valori și princi-pii morale. Corupţia a pătruns până în măduva oaselor prin intermediul școlii, facultăţii, mediului de afaceri etc. Totul se rezolva prin șpagă sau pile, iar principiile comportamentu-lui lumii interlope a devenit model de conduită pentru tineri. Ce putem aștepta de la o generaţie în care co-rupţia a pătruns la nivel de ADN? Nu sunt sigur că noii birocraţi ajunși la putere, generaţie care a crescut și s-a dezvoltat în condiţiile menţiona-te mai sus, ar putea aduce schimbări mai bune decât generaţia veche.

„Generaţia mea nu a avut privilegiul să se nască într-o societate gata formată”- Care este cel mai bun sfat pe care l-ai primit până acum în domeniul în care activezi?

- Mă bazez pe motto-ul lui Ri-chard Branson, fondatorul și preșe-dintele Virgin Group: să nu regreţi lucrurile din trecut. Timpul pierdut,

gândindu-te la eșecuri, poate fi fo-losit pentru un nou proiect. Un eșec nu e o experienţă proastă, ci o nouă oportunitate de a învăţa.

- Tinerii din generaţia noastră încearcă să-și rezolve singuri pro-blemele, alegând să meargă la lu-cru peste hotare în căutarea unei vieţi mai bune. Este asta o soluţie sau o lipsă de iniţiativă din partea semenilor noștri că nu insistă să li se dea dreptul la un viitor acasă?

- Generaţia mea nu a avut privile-giul să se nască într-o societate gata formată. Este ca și cum am fi primit o casă nouă, cu pereţii goi. Iar în loc să o aranjăm, să o facem mai confor-tabilă, mulţi dintre noi au ales traiul în ospeţie, unde totul deja este pre-gătit. Nimeni nu ne-a luat dreptul de a avea un viitor aici, acasă. Pur și simplu, nu avem dorinţa și voinţa necesară pentru a-l crea. Am mulţi prieteni care au plecat în Canada sau Italia și lucrează mult mai mult decât lucrau aici. Dacă în Republica Moldova ar depune efortul de acolo și mai ales s-ar comporta ca în ţările civilizate, cred că nu ar fi avut moti-ve să plece.

- Ești unul dintre tinerii care a par-curs pe jos mai mult de 1000 de km, într-o procesiune a Drumului

Crucii. Ce a însemnat pentru tine

această experienţă?

- A fost un test de bărbăţie și aventura vieţii mele. Să mergi cel puţin 40 de kilometri zilnic, indife-rent de condiţiile meteo sau și cu bă-tături imense la picioare nu este un lucru simplu. În același timp a fost un drum plin de revelaţii care mi-au schimbat viaţa. Am vizitat multe mănăstiri și schituri din munţi, care m-au impresionat extrem de mult.

- O seamă de profeţi moderni

prorocesc sfârșitul lumii pe 21

decembrie 2012. Ce planuri ţi-ai

făcut pentru această zi?

- Nu am planuri pentru această zi. Mă voi bucura de lucrul pe care îl voi face și voi încerca să fi u alături de fa-milie. De altfel, ar fi interesant dacă 21 decembrie ar deveni o sărbătoare internaţională și s-ar sărbători anual. În această zi, oamenii ar face lucruri frumoase pe care nu le-ar face în zi-lele obișnuite – să sară cu parașuta, să facă declaraţii de dragoste sau să-și ceară iertare, să se împace...

- Îţi mulţumim că ai acceptat in-

vitaţia noastră și îţi doresc mult

succes în anul care vine!

- Vă mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

GENERAŢIA 2002

Ion Cociug: „La noi, puterea politică şi cea economică Ion Cociug: „La noi, puterea politică şi cea economică sunt concentrate în mâinile unui grup de persoane”sunt concentrate în mâinile unui grup de persoane”Dragi cititori, astăzi vă propunem să-l cunoașteţi înde-aproape pe Ion Cociug, economist, om de afaceri, unul dintre membrii Noii Generaţii.