1 EURO..............................16.25371 Do lar ame ri can ............. 12.30231 Leu românesc ................ 3.78151 Ru blă ru sească ............... 0.3968

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Înţelepciunea nu pătrunde în sufl etul viclean și nu

sălășluiește în trupul supus păcatului.”

Cartea înţelepciunii lui Solomon, cap.1

Cursul valutar 10.12.2010

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 10 decembrie 2010

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

10.12.2010

Noros, 1 -4 0C

11.12.2010

Noros, -1 -7 0C

Sf. Mare Mc. Iacov Persul; Sf. Onufrie; Cuv. Natanail

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:Sergiu Terguţă

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Creştere economică fără impact asupra bunăstării populaţiei

Treptat, dar sigur, scumpirile vor afecta bunăstarea populaţiei

Românii Roşii din AIE şi mustrarea mitropolitului Petru

Toate păsările dorm, numai una n-are somn…

Transnistria – entitate falită finanţată din afară

Oricare ar fi rezultatul negocierilor, lupta pentru putere va continua

66

77

99

33

44

55

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

ECONOMIC

FiatLUX

EVENIMENT

ACTUAL

OPINII

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2275TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 45 (777)

EUROPEAN

EDI|IA DE VINERI

Arătam acum o săptămână în FLUX că alegerile din 28 noiembrie nu au fost câștigate de nimeni. Toţi actorii implicaţi în competiţie, in-terni și externi, sunt, deocamdată, perdanţi. Apele politice sunt încă tulburi. Oricui nu-i este lene încear-că să pescuiască peștele cel mare în aceste ape, pentru a urca apoi pe podium ca învingător. Până să

prindă însă peștele năzdrăvan (de aur?) al politicii moldovenești, com-petitorii de ieri, tot ei aspiranţii de astăzi la titlul de câștigător, aleargă nerăbdători, se zbat, dau din coate, gesticulează zgomotos și frenetic, se grozăvesc nevoie mare și-și pro-fetizează cu sârg propriul, iminentul și răsunătorul succes, spre binele Patriei, evident.

Până una, alta, să trecem peste speculaţiile de presă care au proli-ferat în ultimele două săptămâni și să încercăm să deslușim în această învălmășeală politică posibilele formule de coalizare parlamentară (implicit, de guvernare) modelate până acum de cei interesaţi. Să le luăm pe rând.

Continuare în pag. 2

de Vlad CUBREACOVEDITORIAL

Moldova în ceaţă. Aveţi puţintică răbdare!

Alegerile au trecut. Criza continuă Alegerile au trecut. Criza continuă La aproape 2 săptămâni de la scrutinul parlamentar din 28 La aproape 2 săptămâni de la scrutinul parlamentar din 28

noiembrie, cetăţenii moldoveni nu cunosc care va fi viitoarea noiembrie, cetăţenii moldoveni nu cunosc care va fi viitoarea coaliţie de guvernământ. Cei trei capi ai Partidului Democrat, coaliţie de guvernământ. Cei trei capi ai Partidului Democrat,

Marian Lupu, Vladimir Plahotniuc și Dumitru Diacov, încă nu au Marian Lupu, Vladimir Plahotniuc și Dumitru Diacov, încă nu au decis cu cine să guverneze în continuare: cu vechii tovarăși din decis cu cine să guverneze în continuare: cu vechii tovarăși din

PCRM sau cu actualii tovarăși din fosta AIE, adică cu PLDM și PL. PCRM sau cu actualii tovarăși din fosta AIE, adică cu PLDM și PL.

Partidele extraparlamentare discută despre o posibilă aliere (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Lucrurile par că se aranjează de minune la Chișinău. După vizita șefului administraţiei prezidenţiale de la Moscova, Serghei Na-râșkin (fost general KGB), se pare că în Re-publica Moldova se va forma o largă Coaliţie între PDM, PCRM și PL. Marele pierzător va fi PLDM-ul lui Vlad Filat, actualul prim-minis-tru de la Chișinău.

Marian Lupu (PDM) va deveni președin-tele Republicii Moldova, Vladimir Voronin

(PCRM) va fi deveni șeful Parlamentului (al II-lea om în stat), iar actualul președinte in-terimar, Mihai Ghimpu (PLM), va fi numit premier.

PS: Ce îmi plac mie negociatorii ruși. Vin... și repejor găsesc soluţia. Cu ce a greșit Filat de nu a mai fost preferatul? Păi, a jucat total cu Traian Băsescu - și asta i-a fost fatal.

Sursa: www.ziarultricolorul.ro (Bucureşti)

CIRCULĂ PE INTERNET:

Lupu dansează cu Voronin şi Ghimpu

10 DECEMBRIE 20102 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIReac\ii

Urmare din pag. 11. Formula PD-PLDM-PL,

adică reeditarea AIE în format tripartit. Aceasta înseamnă 59 de mandate din 101, posibili-tatea de a alege un președinte de parlament și de a instala un nou guvern, dar și faptul că un președinte al statului nu va putea fi ales fără alte 2 voturi care să provină din fracţiunea PCRM. Această formulă are 50% de șanse să fi e realizată.

2. Formula PD-PCRM. O ase-menea coaliţie parlamentară ar dispune de 57 de mandate din 101, fi ind simetrică, politic vorbind, cu formula 1, singura diferenţă constând în faptul că un viitor șef de stat ar putea fi ales doar prin cooptarea altor 4 voturi care să provină din fracţi-unea PLDM sau/și din cea a PL. Și această formulă are 50% de șanse să fi e realizată.

3. Formula PCRM-PD-PLDM. Oricât de paradoxală ar părea, această formulă a fost vehicula-tă tot mai mult în ultimele zile. Serafi m Urechean, un personaj cu relaţii strânse la Moscova, a numit respectiva combinaţie drept „Guvern al salvării naţio-nale”. Combinaţia ar asigura 89 de voturi, cu mult peste majori-tatea guvernamentală (51), pre-zidenţială (61) și constituţională (67). Această formulă are 30% de șanse de realizare, dar ele pot crește spectaculos în funcţie de surprizele pe care le poate oferi PLDM (sau o parte a fracţiunii PLDM), care cuprinde sufi ciente elemente (ex)comuniste sau oportuniste.

4. Formula PCRM-PD-PL. Aceasta ar fi cea mai ciudată dintre toate formulele vehicu-late. O asemenea coaliţie, doar în aparenţă împotriva naturii, ar întruni 69 de voturi, de aseme-nea peste majoritatea constitu-ţională de 67 de voturi. O ase-menea formulă ar avea, pentru moment, șanse de doar 15% de a fi realizată, dar și aceste șanse pot crește în funcţie de factorii care scapă publicului larg și ţin de domeniul serviciilor secrete, cu putere de infl uenţă asupra tuturor celor trei componente ale formulei.

Fiecare dintre aceste 4 va-riante ale unui posibil puzzle politic moldovean ridică mai multe semne de întrebare, asu-pra cărora nu vom insista aici și acum.

Totodată, trebuie să obser-văm că formula 1 (PD-PLDM-PL), bunăoară, nu oferă nici o garan-ţie împotriva unor majorităţi conjuncturale care ar coincide cu formulele 2, 3 și 4. Așadar, formula 1 nu rezolvă criza poli-tică, ci o poate croniciza. Singura grupare care ar avea de câștigat efectiv dintr-o asemenea com-

binaţie ar fi omnivorul PLDM și liderul său, avându-i ca auxiliari de serviciu sau de „idioţi utili” pe Lupu și Ghimpu. O asemenea formulă nu exclude posibilitatea unor alegeri parlamentare anti-cipate, la începutul anului 2012, până atunci urmând să asistăm la o nouă bălăcăreală politică asemănătoare celei dintre 29 iulie 2009 și ziua de astăzi.

Formula 2 (PCRM-PD) le-a părut unora, la un moment dat, ca fi ind cea mai verosimilă. Jude-căţile au pornit de la frustrările acumulate de PD în situaţia în care, în locul lui Marian Lupu, fo-toliul prezidenţial a fost încălzit, timp de un an și jumătate, de un intelectual și om politic remarca-bil de calibrul lui Mihai Ghimpu. A fost luat în calcul și spiritul de revanșă din tabăra PCRM, care, dincolo de aspectele egoiste ale problemei, se înscrie cumva în logica alternanţei la guvernare. Politic vorbind, o asemenea formulă ar fi dezastruoasă pen-tru PLDM, în frunte cu „Regele contrabandei”, cum s-a exprimat destul de plastic și de exact lide-rul comuniștilor, Vladimir Voro-nin. Coaliţia PCRM-PD ar oferi posibilitatea fuzionării, în cele din urmă, a celor două entităţi constitutive de stânga și a sim-plifi cării eșichierului politic din Republica Moldova, termenul de „comunist” cedând defi nitiv în faţa celui de „socialist” sau de „social-democrat”.

Formula 3 (PCRM-PD-PLDM), respinsă acum de unii „ultrare-voluţionari” de la 7 aprilie, este pe deplin posibilă, dacă ţinem cont că însuși Vladimir Filat este un oportunist de notori-etate și că acesta a intrat și s-a afi rmat în viaţa publică afi șând convingeri profunde de stânga (socialiste). Să ne amintim că Filat a fost, timp de mai mulţi ani, unul dintre liderii Partidului Democrat (vicepreședinte) al lui

Dumitru Diacov, care face parte din Partidul Socialist European și din Internaţionala Socialistă. Așadar, formula 3 ar fi , pe fond, ca și formula 2, una eminamente de stânga, dincolo de faptul că vechiul socialist (roșu) Filat s-a vopsit la un moment dat în verde, s-a declarat liberal-de-mocrat, iar acum încearcă să se strecoare în tabăra oranj a creș-tin-democraţilor europeni.

Formula 4 (PCRM-PD-PL) este luată în serios de prea puţină lume, cu toate că cei care au lansat ideea provin din zona bine informată a politicului de la București. Realizarea acestui soi de formulă ar fi posibilă doar sub auspicii rusești, iar în Republica Moldova, unde (prea) multă lume una spune și alta fumează, totul e cu putinţă.

O observaţie se impune. Toate cele 4 variante ale noii ecuaţii politice din Parlament au un singur termen comun: PD. Conștienţi de acest fapt, exponenţii acestei grupări în-cearcă să joace la două capete și, evident, supralicitează. Nu o vor putea face însă la nesfârșit. Cele 4 formule sunt acum ipotetice și doar una dintre ele se va întrupa pe scena politică.

Singurul lucru clar este că Moldova rămâne, deocamda-tă, în ceaţă. Confuzia mai este încă la ea acasă. Însă nu e mult până departe. Ceaţa se va risipi deîndată ce gruparea Lupu-Pla-hotniuc-Diacov își va da pe faţă intenţia de aliere fi e cu PCRM-ul lui Voronin, fi e cu PLDM-ul lui Filat-Lucinschi-Tănase. Și mo-mentul nu va depăși data primei convocări a noului Parlament.

„Stimabili, onorabili, sunt cestiuni arzătoare la ordinea zi-lei, aveţi puţintică răbdare!” vor-ba nemuritorului Trahanache.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Moldova în ceaţă. Aveţi puţintică răbdare!Moldova în ceaţă. Aveţi puţintică răbdare!„Spiska” la moldoveniOricât de mult am vrea să se creadă că ne-am debarasat de mentalitatea sovietică, clișeele și ticurile fostului regim s-au împlântat adânc în conștiinţa noastră. Una dintre manifestările-simbol ale acelor timpuri erau listele cu semnă-turi ale oamenilor muncii, de solidarizare sau de condamnare, în funcţie de situaţie. Au fost liste de semnături cu ajutorul cărora regimul a desfi inţat personalităţi, marcându-le pentru totdeauna destinele. Sau au fost susţinute regimuri de orientare așa-zis socialistă de prin Africa sau America Latină. Boala listelor ne macină în continuare și, oricare ar fi pretextul, începe să capete caracter de molimă.

Sigur că, nici din situaţia „interesantă” în care au ajuns politi-cienii noștri nu se va putea ieși fără petiţii semnate de masele conștiente, din cele mai diverse categorii profesionale. Toţi, de la plugari la cosmonauţi, cer, imploră, reanimarea AIE (cel puţin, se recunoaște că este defunctă). Isterizarea în masă, scenariile apocaliptice și speculaţiile care se fac în ultimele zile au un singur scop – să ne facă să înţelegem că fără Vladimir Filat pe post de factor hotărâtor în viitoarea guvernare, ţara noastră își pierde, practic, raţiunea de a mai exista. Nu partener egal și loial, nu un participant ca oricare altul la actul de guvernare, ci singurul decident și singurul administrator al bunului public. Lucrurile au început să se precipite, mai ales, când Filat și-a dat seama că puterea îi scapă printre degete.

Da, situaţia este complicată și viitorul ţării este în joc, dar mă îndoiesc de relevanţa și infl uenţa pe care o pot avea aceste apeluri și listele de semnături, în situaţia când singura soluţie ar fi discuţiile sincere, cu cărţile pe faţă și intenţiile la vedere. Deocamdată, se încearcă doar tragerea pe sfoară, cât mai abilă, a partenerilor de dialog, prin manipulări, șantaj și presiuni, iar listele de semnături fac și ele parte din acest arsenal.

Lucrurile sunt complicate și pentru că, mai bine de un an de zile, partenerii de guvernare și-au tot dat unul altuia șuturi, și-au angajat răspunderea, au semnat decrete și acorduri, s-au dedat la tot felul de jocuri populiste, cu un singur scop vizibil pentru toată lumea – de a aduna capital politic și a-i pune pe ceilalţi în situaţii stânjenitoare și defavorabile. Cum să încapă într-o singură alianţă atâta ranchiună, ură, infatuare, prostie și lipsă de bun-simţ? Cum să se suporte și să ajungă la o înţelegere cei trei, dacă și acum fi ecare dintre ei persistă în rele. Filat continuă să-i privească pe toţi de sus, cu dispreţ și cu conștiinţa propriei valori. Lupu rămâne la fel de conștient de rolul său crucial în de-terminarea confi guraţiei viitoarei puteri în Republica Moldova, bâţâindu-se și pe stânga, și pe dreapta, în proporţie de „fi fty-fi fty”, cum zice el. Iar Ghimpu face ce a făcut și până acum: chiar în ziua întrevederii celor trei lideri de partide, acesta a mai dat vreo două lopeţi de distincţii de stat, după criterii numai de el și nevasta știute. De aceea, aceste apeluri, cu zeci de semnături sub ele, sunt doar iluzii pentru naivi.

Dar procesul pare să se fi declanșat deja și, cu siguranţă, va angrena, ca o avalanșă, noi și noi categorii de cetăţeni. Astfel, angajaţii Studioului „Moldova-Film” cer cu insistenţă „păstrarea într-o nouă formulă a Alianţei pentru Integrare Europeană”, pentru a „da dovadă de dragoste faţă de acest pământ roditor cu oameni harnici și destoinici”. Academia de Știinţe a Moldovei are viziuni mai largi și, respectiv, cere formarea unei coaliţii parlamentare largi. Pentru aceasta, semnează mai mulţi aca-demicieni, între care și cunoscutul scriitor Ion Druţă, care se pronunţase, odată, vehement împotriva acestui fel de „spiskă” (listă – nota noastră).

Tradiţia listelor, de semnături, de nume, pare să facă parte deja din patrimoniul naţional, alături de balada „Mioriţa”, Curbura Carpaţilor și beciurile de la Cricova. Odinioară se făceau liste albe ale bărbaţilor neamului și, respectiv, negre ale trădătorilor de neam. Unii erau vânturaţi de-a lungul timpului, ba într-o listă, ba în alta, în funcţie de preferinţele celui care le întocmea.

Îmi amintesc și de niște liste de semnături, iniţiate de unii directori de opinie, trecuţi fără de vreme la categoria manipu-latorilor de opinie, în susţinerea candidaturii lui Adrian Năstase la președinţia României și, bineînţeles, împotriva „marinarului Băsescu”. Dar iată că marinarul le-a mai dat și el niscaiva distincţii acestor directori și lucrurile au revenit în albia lor fi rească. Acum împotriva și în favoarea cui mai adunăm liste de semnături?

Ioana FLOREA, FLUX

Filat a umblat cu minciuni şi şi-a fentat partenerii politici Președintele PNL, Vitalia Pavlicen-

co, consideră că principalul vinovat de disensiunile dintre partidele din fosta AIE este premierul Vladimir Filat, care „a umblat cu minciuni și și-a fentat partenerii”. Într-un articol publicat pe blogul său, Vitalia Pa-vlicenco se întreabă de ce, imediat după alegeri, Filat nu și-a chemat partenerii posibili de dialog cu care „să-și strângă mâinile și să pornească o arhitectură a Puterii”. Tot ea răspun-de: „Probabil, pentru că s-a văzut deja pe vârful vârfurilor Puterii și deja, umfl at în pene, se uita de sus în jos. Se vedea deja Napoleon”.

„Mă uit la Filat de vreo două zile, dar mai ales la Moldova-1, unde nimeni după 29 iulie nu a mai avut acces, ca și pe timpul comuniștilor, și mă amuz. Răţușca putinistă și-a pierdut gravitatea. După ce era așa de grav și credea că i-a fraierit deja pe toţi cu 32 de mandate, obţinute cu pârghii administrative, cu orez și săpun, fără frânghie, cu această dezgustătoare cumpărare a voturilor de către PLDM, cu fraudări morale și logistice, cu intimidări și chiar mai mult la adresa concurenţilor elec-torali, iată că Filat nu mai vrea „să hie prezident, da’ numa’ premier”…”, continuă Pavlicenco pe blogul său, adăugând că, astăzi, lui Filat „i-a mai trecut aroganţa, a lăsat-o mai moale, face, într-un târziu, „oferte”, care – ca să vezi – „pot fi și negociate” etc.” „Tre-buie să avem curajul să recunoaștem: de această tevatură creată în politica maldavinească verde este vinovat Filat. Da, da, veţi sări toţi de pe scaune

și îmi veţi sări în cap. Săriţi, că să aveţi de unde cădea”, mai este de părere autoarea articolului.

Totodată, Pavlicenco se arată înţelegătoare faţă de modul în care procedează astăzi Marian Lupu, precizând că această situaţie a fost determinată, de asemenea, de com-portamentul inadecvat al liderului PLDM. „PD nu e de pus la icoană. Însă a rămas un an în AIE. Dacă deducem și din poziţia PL, vedem multă frustrare și la peliști după anul de guvernare sub conducerea Stejarului cu umbre negre și cu multă contrabandă nesto-pată. De ce oare? Păi, de unde câte 50 de milioane de dolari per partid în campania electorală?” se mai întrea-bă președintele PNL.

Referindu-se la oferta întârziată a premierului făcută foștilor parteneri de coaliţie, Vitalia Pavlicenco spune că aceasta a făcut-o să râdă copios. „Azi (luni, 8 decembrie – n.n.) toată ziua am râs. Mai ales de dimineaţă, când am văzut „oferta” lui Filat pentru Lupu și Ghimpu. Adică, Filat a făcut o „mare-mare concesiune”, „renunţând la prezident și la speaker”. Adică îi dă Filat lui Lupu cioara din gard, ca

anul trecut. Da Lupu are nu cioară, ci Cioroi, adică îl are pe Voronin, care îi dă imediat Cioara în mână, nu pe cea din gard. Pare deștept, șmecherul Filat ot Petra Șmekerilovicea, însă Lupu cu Voronin și „Malciș Plohiș” îl joacă pe degete. Asta în glumă. La modul serios, Filat a vrut să creeze o zizanie între Lupu și Ghimpu. Sigur, am putea spune acum că Ghimpu, „sătul”, dacă e să-l credem, de atâtea funcţii, încât s-au gârbovit și el, și nepotu’ Chirtoacă, ar trebui să facă un pas înapoi și să-l pună deja pe Lupu în două funcţii – de speaker, care poate fi votat „prezident”. După care abia și Ghimpu să candideze la funcţia de speaker. Iar dacă nu va fi ales Lupu președinte, să treacă și el prin interimatul Ghimpos, până la alegerile parlamentare anticipate viitoare”, se arată în articol.

În continuare, Pavlicenco nu ezită să-l „împungă” pe liderul PLDM, invo-când și scandalurile de trafi c de ţigări, pentru care tot pe Filat îl consideră vi-novat. „Filat e preocupat dacă rămâne cu Baliţchi (șeful Serviciului Vamal și „omul de casă” al lui Filat – n.n.) să pă-zească ditamai frontiere vamale îm-potriva contrabandei de ţigări. Dacă nu ai grijă de frontierele vamale, vine peste noi Uniunea vamală din est…”, afirmă autoarea, adăugând: „Am văzut clar ce „principii” și „valori” au liderii noștri neverticali – ele se chea-mă TREUCA. Însă și treuca trebuie să o capeţi cu demnitate. De ce Filat, care azi se bâlbâie spunând câte ceva contra vizitei lui Narâșkin, nu a ieșit duminică să se zburlească împotriva trimisului rus? Pentru că mizează pe prietenia cu Putin și Medvedev, nu? De Ghimpu, nu mai spun, a pierdut șansa să fi e „ptiţa vâsokovo poliota” (traducere ad literam: pasăre de zbor la înălţimi – n.n.). Dar și Filat a pierdut șansa. Acum, după ce pierde terenul, deoarece a întârziat lamentabil după 28 noiembrie, Filat apare în faţa pu-blicului, ca să paseze altor partide răspunderea pentru tergiversarea neînchegării majorităţii parlamenta-re”, se mai spune în articolul semnat de Vitalia Pavlicenco.

Ura dintre liderii AIE, refulată cu atâta greu timp de un an de zile, acum a răbufnit

Editorialistul Constantin Tănase de la publicaţia “Timpul” este de părere că situaţia creată după alegerile din 28 noiembrie confirmă „ura dintre liderii AIE, refulată cu atâta greu timp de un an de zile”, care „acum a răbufnit”. „A trecut mai bine de o săptămână din ziua scrutinului, dar tonul discuţiilor despre formarea unei noi majorităţi parlamentare, în loc să devină mai deslușit și pașnic, dimpotrivă, capătă nuanţe și sonori-tăţi tot mai stridente. Dacă, imediat după scrutin, liderii partidelor se puteau menţine în albia unui voca-bular esopic și a unui limbaj de lemn, în ultimele zile discursul le-a devenit tot mai străveziu și mai insinuant. Am impresia că lucrurile nu merg spre o soluţionare pozitivă a crizei, ci spre un scandal politic cu monștri și îngeri, toţi din fosta Alianţă!” este de părere Constantin Tănase. Potrivit gazetarului de la “Timpul”, „ceea ce se întâmplă (și nu se întâmplă) astăzi pe frontul negocierilor pentru constitu-irea unei alianţe de guvernământ de centru-dreapta este fructul amar al atmosferei și relaţiilor otrăvite din sânul defunctei Alianţe”. „Nemulţu-mirile, idiosincrasiile reciproce și ura

dintre liderii AIE, refulate cu atâta greu timp de un an de zile, acum au răbufnit. Abia acum ne dăm seama cât de mult s-au urât și se urăsc re-ciproc liderii fostei AIE. Abia acum realizăm că, de fapt, nimic nu-i unește și nici nu i-a unit vreodată! Am spus la un moment dat o vorbă și credeam că am exagerat, dar mă conving că am avut dreptate: AIE s-a ţinut un an de zile nu pe principii și înţelegeri, ci pe frica liderilor de a pierde puterea.

Ei bine, va zice cineva, la război - ca la război. Și eu voi fi de acord: nu-i obligatoriu ca Filat, Lupu și Ghimpu să se iubească unul pe altul. Dar o minimă doză de respect și încredere reciprocă ar trebui, totuși, să existe, în caz contrar, ajungem acolo unde am ajuns. Și am ajuns iată unde: după o campanie electorală epuizantă, plină de incertitudini și riscuri, electoratul i-a mai creditat o dată pe aceștia cu încrederea lui. „Sentinţa” electoratului a fost clară și univocă: noi vă votăm, voi mergeţi în Parlament, formaţi o majoritate democratică, proeuropea-nă și anticomunistă și scoateţi ţara din sărăcie. Însă, după ce au numărat mandatele obţinute, vechea boală a rânzei moldovenești a recidivat, s-au resuscitat vechile resentimente și lu-crurile au ajuns până acolo încât riscul creării unei alianţe de centru-stânga, care l-ar readuce în prim-planul po-liticii moldovene pe Voronin, e din domeniul realului, nu al fantasticului”, afi rmă editorialistul.

În opinia sa, PD a dat de înţeles că preferă mai curând o alianţă cu Voronin, decât una cu Filat, iar același mesaj poate fi desprins și din poziţia PL-ului lui Mihai Ghimpu. „Se pare că neîncrederea liderilor PL în Filat e atât de mare, încât am impresia că, dacă ar fi puși să aleagă între Filat și Lupu la funcţia de șef al statului, deputaţii PL ar vota cu Lupu. Și invers, neîncre-derea liderilor PD în Filat este atât de mare, încât, puși să aleagă între Vlad Filat și Vladimir Voronin, deputaţii PD ar vota cu Voronin. Probabil că, pus în aceeași situaţie, Filat l-ar prefera pe Voronin, nu pe Lupu sau Ghimpu”, mai constată Constantin Tănase.

Republica Moldova a supravieţuit datorită suportului masiv, fi nanciar şi politic, al UE şi SUA Analistul politic Igor Boţan, este de

părere că există trei factori care stau la baza incertitudinilor și disfuncţi-ilor din cadrul fostei Alianţe pentru Integrare Europeană. Într-un interviu acordat postului de radio Europa Liberă, Boţan explică:

„Era clar de la bun început că există trei factori care pot infl uenţa înclinarea balanţei de către PD în stânga sau în dreapta. Primul ţine de relaţiile interpersonale dintre li-derii politici din Republica Moldova. Aceste relaţii interpersonale sunt foarte proaste, atât între liderii AIE, cât și relaţiile dintre liderii PCRM și cei din AIE. De aceea, lucrurile referitoare la acest factor au rămas neclare până în prezent și continuă să rămână la fel. Al doilea factor foarte important ţine de interesele structurilor de business care stau în spatele partidelor politice și care le-au fi nanţat. Și aici lucrurile sunt foarte, foarte vagi. Și al treilea fac-tor extrem de important și la fel de neclar, deocamdată, este factorul extern. În 2010, Republica Moldova a supravieţuit, datorită suportului masiv, fi nanciar și politic, al UE și SUA, iar factorul rusesc întotdeauna a fost foarte important, dat fi ind că Rusia a infl uenţat politica din Re-publica Moldova prin menţinerea controlului total asupra Transnistriei, prezenţa militară pe teritoriul Repu-blicii Moldova în raioanele de Est și prin accesul produselor moldovene pe piaţa rusească. Să nu uităm și fac-torul energetic. Republica Moldova rămâne dependentă de o singură sursă de energie. De aceea, factorul rusesc este la fel de important. Deci, cum spuneam la început, în acest moment, probabilitatea este de 50 la 50 că vom avea o coaliţie de centru-stânga sau una de centru-dreapta”, este de părere analistul.

Deși califi că situaţia actuală extrem de complicată, Igor Boţan consideră că nu este imposibil să se ajungă la un numitor comun. „În primul rând, totul depinde de documentul pe care îl vor semna eventual cei trei lideri, dacă ajung la un numitor comun. Dacă se ajunge la un numitor, documentul pe care-l vor semna va trebui să conţină referinţe la un șir de alte documente care ar trebui ulterior să fi e adoptate de către Parlament în perioada de tranziţie, dacă putem spune așa. Adi-că, președintele interimar trebuie să fi e limitat în atribuţiile sale, să fi e un președinte precum este cel francez interimar, dacă se ajunge până acolo, adică „pour aff airs currentes”, însem-nând „pentru afaceri curente”, adică care se activează doar la solicitare, când este necesar, și să nu-și atribuie eventual activităţi pentru care nu are un mandat din partea poporului sau din partea Parlamentului. Un alt lucru foarte important ţine de faptul că aceste înţelegeri trebuie să fi e pe un termen de 4 ani de zile, astfel încât cei care îl semnează să aibă obligaţia scrisă că nu pot recurge la remanieri guvernamentale, lăsând liderul unuia din cele trei partide fără acoperire politică și fără posibilitatea de a se întoarce în Parlament. Adică sunt un șir de lucruri, din care am menţionat doar pe cele mai importante, care ar trebui eventual să fi e parte dintr-o înţelegere a celor trei lideri politici”, a mai menţionat Igor Boţan.

COMENTARII POSTELECTORALE

Treuca puterii – singura în stare să-i unească pe politicieniStarea de incertitudine apărută după alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie a fost provocată, în primul rând, de luptele intestine din interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Ceea ce se întâmplă astăzi nu reprezintă altceva decât faţa adevărată a relaţiei dintre liderii fostei AIE, care a fost și este marcată de ură reciprocă. Cam aceasta ar fi con-cluzia mai multor politicieni și observatori politici care au comentat situaţia postelectorală.

10 DECEMBRIE 2010 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

După încheierea discuţii-lor, liderii celor 5 formaţiuni politice au făcut declaraţii de presă, menţionând că ei își propun să colaboreze în vederea monitorizării actu-lui de guvernare, dar că se gândesc și la eventualitatea creării unei alianţe politice și la participarea în comun la alegerile locale din primăvară. Totodată, nu este exclusă nici perspectiva creării unui nou partid politic prin fuzionarea celor 5 formaţiuni sau a câtor-va dintre ele, la care ar putea

să adere și alte formaţiuni politice extraparlamentare care se afl ă în opoziţie și nu se aliniază nici liberalilor, nici comuniștilor. Viitoarea alianţă politică sau eventualul nou partid politic va împărtăși valorile naţionale și spirituale tradiţionale și va avea drept scop consolidarea statalităţii Republicii Moldova.

Prezentăm mai jos decla-raţiile făcute pentru FLUX de reprezentanţii celor 5 partide politice extraparlamentare la încheierea discuţiilor de joi.

Eveniment

Am discutat despre situaţia în care se află ţara, pe care am calificat-o drept catastrofală. S-a vorbit despre rezultatele alegerilor și am constatat că s-au comis fraude în masă. Alegerile au fost fraudate masiv prin diferite metode, dar cea mai des aplicată a fost înţelegerile dintre câţiva membri ai comisiilor electorale privind trecerea voturilor exprimate pentru partidele extraparlamentare, care nu participă la actul guvernării, la partidele care deţin puterea. Căci acolo toţi sunt prieteni, sunt cumetri. Avem sute de asemenea cazuri. Spre exemplu, cazul romilor. Se știe că reprezentanţii etniei rome votează așa cum le recomandă liderii lor: baronul, bulibașa. La alegeri a participat un concurent electoral care a reprezentat minoritatea etnică a romi-lor. Dar, ce se întâmplă, la Soroca, unde locuiesc zeci de mii de romi, Mișcarea Social-Politică a Romilor a acumulat

doar câteva sute de voturi. Cum poate fi explicat acest fapt? Avem și noi un șir de localităţi în care știm în mod sigur că s-a votat pentru Partidul „Alianţa Verde”, ca la numărarea voturilor să ni se dea 10-20 de voturi. Am decis să nu mergem pe calea formal-legală prin contestarea rezultatelor alegerilor, pentru că nu are nici un rost. Totul este aranjat.

Războiul politic nu se mai termină şi există riscul ca acesta să degenereze în tulburări de masă Am mai constatat că după alegeri,

acest interminabil război politic se înteţește și mai tare. Anul trecut, AIE a boicotat alegerea șefului statului de către comuniști, acum comuniștii le vor răspunde cu aceeași monedă celor din

Alianţă. În opinia mea, înlăturarea de la guvernare a unui partid pentru care au votat câteva sute de mii de alegători este o prostie. Războiul politic nu se mai termină și există riscul ca acesta să degenereze în tulburări de masă. Se constituie o masă critică de nemulţumiţi care poate provoca o explozie socială. Și mă tem că cei de la guvernare nu vor putea stăpâni aceste procese. Mă tem că situaţia ar putea ieși de sub control.

Cât privește conţinutul sacilor cu bu-letine de vot, cred că vom putea reveni la acest subiect și poate chiar vom afl a adevărul, dacă nu vor da foc la acești saci, așa cum au dat foc la documentele din Parlament. Acum însă este impor-tant să le dăm pace celor din Parlament să se înţeleagă într-un fel sau altul, să fi e aranjat actul de guvernare. Noi deja am convenit asupra mai multor modalităţi de monitorizare a acţiunilor puterii ce se însăilează acum.

Probabil, vom participa în comun la alegerile locale Cât privește coalizarea

propriu-zisă a partidelor care au participat la discuţii, acesta va fi un proces mai îndelungat. Asta pentru că trebuie să fi e adoptate în acest sens deciziile consiliilor naţionale sau ale congreselor respectivelor partide. În cadrul discuţiilor de astăzi s-au formulat niște intenţii. Urmează ca fi ecare formaţiune să discute pe larg chestiunea coalizării. Eu cred că toate formaţiunile participante la acest dia-log vor accepta respectiva propunere. Toţi, mai ales lumea de la ţară, spune: dar uniţi-vă odată acolo, la Chișinău, vă ajunge atâta ceartă. Coalizarea

respectivelor partide politice nu o să aibă loc într-o săptămână și nici într-o lună. Urmează alegerile locale. Deja se conturează o formulă de a participa în comun la aceste alegeri. Această uni-fi care a partidelor noastre s-ar putea solda cu un rezultat frumos în alegerile locale. În alegerile locale, Forţa a Treia ar putea deveni cu adevărat o forţă care să-și spună cuvântul, capabilă să opună rezistenţă celor care se orându-iesc la putere în ultimii ani.

Nicolae ANDRONIC, președinte al Partidului Popular Nicolae ANDRONIC, președinte al Partidului Popular RepublicanRepublican

Este nevoie de un partid care să spună adevărul întreg, nu

doar cel care îi convineÎn primul rând, este

salutabil orice dialog între formaţiunile po-litice, chiar și între cele neparlamentare. Toţi dintre cei cinci care au participat la discuţii sunt conștienţi de fap-tul că, la etapa actuală, dar și pe viitor, cetăţe-nii Republicii Moldova au nevoie și de alte opinii și păreri decât cele ale partidelor din Parlament, care nu în-totdeauna spun tot adevărul și nu întot-deauna își îndeplinesc

promisiunile electorale. Am constatat că alegerile, deși au fost declarate libere și democratice, au avut, totuși, multe carenţe, fi ind trucate în mare măsură. Însă nu este cazul să stăm și să plângem, ci suntem obligaţi să căutăm modalităţi de a participa activ în viaţa politică a Republicii Moldova.

În cadrul discuţiilor s-au prefi gurat două propuneri. Prima a fost să încercăm să unim formaţiunile extraparlamentare și să formăm un nou partid. A doua are legătură cu alegerile locale din primăvară și constă în formarea unei coaliţii între aceste partide. Discuţiile vor continua, indiferent de coloratura politică, de ambiţii și de reţinerile pe care le-am avut poate unul faţă de celălalt în trecut. Este nevoie ca cetăţenii să vadă o formaţiu-ne nouă, diferită de cele care au promis și nu fac nimic și care astăzi ne guvernează. Întâlnirea nu a fost organizată nici de șeful administraţiei de la Kremlin și nici de ambasadorii statelor europene. Întrevederea a fost ghidată de interesul societăţii de a avea și niște partide care spun adevărul întreg și nu doar cel care le convine.

Ion BUCUR, președinte al Ion BUCUR, președinte al Mișcării Social-Politice a Mișcării Social-Politice a

Romilor din Republica Moldova Romilor din Republica Moldova

Dialogul continuă

A m discutat d e s p r e s i t u a ţ i a s o c i a l -p o l i t i c ă d i n R e -p u b l i c a Moldova, d e s p r e s i t u a ţ i a de după a l e g e r i . Discuţiile vor continua și pe parcurs vom anunţa presa privind modul în care acestea decurg între reprezentanţii partidelor ce au iniţiat acest dialog și rezultatele la care vom ajunge.

Imediat după alegerile din 28 noiembrie, noi, liderii mai multor partide politice, am avut discuţii bilaterale și în diverse formate, intenţia fi ind să examinăm cauzele acestui rezultat electoral, ca să vedem ce putem face împreună pentru a crea o forţă de alternativă, Forţa a Treia, o grupare politică care să poată să reziste presiunilor venite din partea parti-delor de tip oligarhic din actualul Parlament, dar și să exercite o monitorizare efi cientă a actului guvernării, venind cu soluţii concrete de îmbunătăţire a legislaţiei, de îmbunătăţire a practicilor, astfel încât Republica Moldova să fi e o ţară cu mai multă stabilitate politică și cu mai multă concentrare a celor de la putere asupra chestiunilor de ordin economic și so-cial. Bineînţeles că sunt și alte partide politice cu care purtăm discuţii. Se va vedea care va fi cea mai reușită formulă, fi e o alianţă, fi e o fuzionare. S-ar putea ca unele partide politice să prefere să fuzioneze, altele vor prefera să-și

menţină propriile entităţi juridice și să găsim o altă formă de cooperare între noi.

Ne bucurăm de faptul că ne afl ăm la în-ceputul unui proces. Astăzi, opinia publică a afl at despre începutul unui proces care va dura, sper eu, nu atât de mult, astfel ca într-un timp rezonabil să putem anunţa opinia publică despre formula optimă pe care am găsit-o, pentru a încerca să concurăm la mo-dul serios cu megapartidele oligarhice din actualul Parlament.

Valeriu Valeriu PLEȘCAPLEȘCA, președintele Mișcării Social-Politice , președintele Mișcării Social-Politice „Forţa Nouă”:„Forţa Nouă”:

Sperăm că vor exista şi alte partide care să ni se alăture

Tema discuţi-ei a fost situaţia de criză politică, situaţia poste-lectorală și fra-udele electorale înregistrate în cadrul proce -sului electoral. Am analizat, de asemenea, po-sibilitatea înfi in-ţării unui partid, prin fuzionarea partidelor extra-parlamentare. Ne-am înţeles, de asemenea, să monitorizăm actul de guvernare al partidelor care au acces în Parlament. Dis-cuţiile vor continua și credem că vor veni și alte partide politice, care au fost anunţate după întâlnirea de astăzi.

Partidele extraparlamentare discută despre o posibilă aliere Partidele extraparlamentare discută despre o posibilă aliere Reprezentanţii câtorva formaţiuni politice extraparlamentare au iniţiat un dialog în vederea constituirii unui nou pol politic ca alternativă la cele două grupări politice din Parlament: comuniștii și liberalii. Prima rundă de consultări a demarat joi, 9 de-cembrie 2010, între liderii Partidului Popu-lar Republican, condus de Nicolae Andro-nic, Partidul Ecologist „Alianţa Verde” din Moldova, condus de Anatol Plugaru, Miș-carea Social-Politică a Romilor, în frunte cu Ion Bucur, Mișcarea Social-Politică „Forţa Nouă”, condusă de Valeriu Pleșca, și Parti-dul Popular Creștin Democrat, în frunte cu Iurie Roșca.

Anatol Anatol PLUGARUPLUGARU, președintele Partidului „Alianţa Verde” din Moldova: , președintele Partidului „Alianţa Verde” din Moldova:

Calea a Treia ar putea deveni cu adevărat o forţă după alegerile locale

Iurie Iurie ROȘCAROȘCA, președintele Partidului , președintele Partidului Popular Creștin Democrat Popular Creștin Democrat

Alianţă sau fuziune

PD va obţine funcţia de șef al statului și cea de prim-ministru, iar Voronin nu va ocupa nici una din-tre funcţiile importante în stat. În plus, la alegerile locale din 2011, PCRM și PD vor participa în bloc comun, pentru a-și recu-pera poziţiile pierdute în faţa PLDM în cadrul ad-ministraţiilor locale. Cam aceasta ar fi , în linii mari, „oferta generoasă” a co-muniștilor făcută PD-ului lui Lupu și Diacov, despre care se discută în mediile reţelelor de socializare.

Totodată, unii analiști de la Chișinău consideră că discuţiile dintre liderii PD și foștii colegi de alianţă, PLDM și PL, sunt doar simple simulări, întrucât decizia constituirii unei noi alianţe, între PD și PCRM, care să se numească Alianţa pentru Moldova, a fost deja luată, în cadrul vizitei șefului administraţiei prezidenţiale de la Kremlin, Serghei Narâșkin.

Acest lucru a fost confi rmat indirect și de liderul PD, Marian Lupu, în urma întrevederii de marţi, 7 decembrie, cu repre-zentanţii PCRM. Acesta a califi cat discuţiile cu comuniștii ca fi ind extrem de pozitive, lăsând să se înţeleagă că oferta PCRM de cre-are a unei coaliţii de centru-stân-ga ar fi mult mai generoasă și mai convenabilă pentru PD decât cea formulată de foștii săi parteneri din AIE. Marian Lupu a subliniat că PD și PCRM au priorităţi simi-lare în ceea ce privește politica externă și că vectorul principal în acest sens rămâne integrarea în Uniunea Europeană, dar și dezvoltarea unui parteneriat strategic cu „partenerii din est”.

O poziţie similară a exprimat și liderul PCRM, Vladimir Voronin, în cadrul unui briefi ng organizat după întrevederea cu liderii PD.

Menţionăm că, în diminea-ţa zilei de luni, liderul PLDM, Vladimir Filat, a formulat în premieră o ofertă publică clară partidelor necomuniste care au intrat în Parlament, pentru reconstituirea Alianţei pentru Integrare Europeană. Filat a dat de înţeles că ar fi dispus să cedeze și să distribuie egal cele mai importante funcţii în stat între PLDM, PD și PL, urmând ca lui Marian Lupu să-i revină func-ţia de președinte al ţării, Mihai Ghimpu să-și păstreze fotoliul de spicher, iar el să revină în funcţia de prim-ministru. Anterior, Filat

se pronunţa pentru partajarea

celor mai importante funcţii

în stat în mod proporţional, în

funcţie de rezultatele obţinute

la alegerile din 28 noiembrie, în

cadrul cărora, PLDM a obţinut cel

mai mare scor electoral.

Se pare însă că „oferta” PLDM

nu i-a încântat pe democraţi.

Potrivit secretarului general al

PD, Valeriu Lazăr, propunerea

lui Filat nu aduce „nimic nou

sub soare” și înseamnă, de fapt,

revenirea la situaţia din anul

trecut, când PD, deși i-a fost

rezervat postul de președinte al

Republicii Moldova, a rămas fără

această funcţie, după ce au eșuat

cele două tentative de alegere a

șefului statului.

Marian Lupu după întrevederea PD-PL-PLDM: Diavolul se ascunde în detalii„Diavolul se ascunde în de-

talii”, așa a comentat liderul PD, Marian Lupu, oferta lui Vladimir Filat privind partajarea celor mai importante funcţii în stat, în urma căreia democraţilor le-ar reveni funcţia de președinte al ţării. Lupu a specifi cat că propu-nerea președintelui PLDM este departe de a putea fi califi cată drept o ofertă, dar că poate reprezenta un punct de plecare în cadrul următoarelor runde de negocieri, care vor avea loc în zilele ce urmează.

Întrevederea dintre liderii PLDM-PL și PD a avut loc pe data de 8 decembrie. După mai bine de două ore de discuţii, liderii ce-lor trei formaţiuni au fost zgârciţi în declaraţii, lucru care confi rmă că negocierile au fost greoaie și departe de a fi fi nalizate. Aceștia însă au menţionat că discuţiile vor continua, iar următoarea întrevedere a fost preconizată pentru ziua de vineri, 10 de-cembrie.

Cel mai sec în declaraţii a fost liderul PL, Mihai Ghimpu, care, sub pretextul că întârzie la o altă întâlnire, a evitat să discute cu jurnaliștii. Astfel, la întrebările reprezentanţilor mass-media a răspuns vicepreședintele PL, Ion Hadârcă, care a declarat că discuţia cu cei doi foști colegi de alianţă a fost una „constructivă, dar nuanţată”, exprimându-și, totodată, speranţa că va fi și una de perspectivă.

Următorii care au ieșit din sala unde au avut loc discuţiile au fost liderii PD, Marian Lupu, Dumitru Diacov și Vladimir Pla-hotniuc. Mult mai sec și mai re-zervat decât după întrevederea cu reprezentanţii PCRM, Marian Lupu a constatat că au existat „pe alocuri, poziţii comune, dar și poziţii care ar mai trebui să fi e discutate”.

Nici premierul Vladimir Filat nu a părut foarte încântat de dis-cuţii, deși a califi cat întrevederea ca fi ind „bună și constructivă”. El a refuzat să comenteze zvonurile, potrivit cărora, discuţiile dintre PLDM, PD și PL nu sunt altceva decât simulări, întrucât deja ar fi fost deja luată decizia de consti-tuire a unei noi alianţe între PD și PCRM. „Nu vreau să comentez zvonuri. Avem încredere în par-tenerii de dialog, iar dacă cineva are astfel de atitudini urmează să și le asume”, a declarat sec președintele liberat-democrat, punând punct aici discuţiei cu presa.

Amintim că, la 28 noiem-brie 2010, au avut loc alegerile anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova. La alegeri au participat 39 de concurenţi electorali: 20 de partide politice și 19 candidaţi independenţi. Potrivit rezultatelor prezentate de Comisia Electorală Centrală în urma numărării voturilor, concurenţii care au trecut pragul electoral au obţinut următorul scor: Partidul Comuniștilor – 39,3% (42 de mandate), Partidul Liberal Democrat – 24,4% (32 de mandate), Partidul Democrat –12,7% (15 mandate) și Partidul Liberal – 10,0% (12 mandate).

Nicolae FEDERIUC, FLUX

Filat, pasărea rară a politicii moldovenești, atât de rară că, pe cale de rapidă dispariţie fi ind, ar putea ajunge în Cartea – horribi-le dictu! – ROȘIE, aproape că nu pune geană pe geană de 15 luni!

Jeluindu-li-se jurnaliștilor, pasărea rară, ver-de-n pană, albă-n cioc și subţirică la mijloc (nu la obraz, evident) a declarat: „Încercaţi și voi, pe parcursul unui an, să dormiţi doar câte 4 ore din cele 24 și veţi vedea cât de luminoși la faţă veţi fi !” Aș, acesta era motivul cauzei pricinii pentru care s-a tuciurit la faţă Craiul de Verde!

Măi, să fi e! Să nu închizi tu un ochi câte 20 de ore din 24 și asta de 15 luni, zi de zi! Greu program, grea povară, muncă istovitoare nu șagă! Din 17 septembrie 2009, când a fost desemnat ca premier de Ghimpu, în ţara asta muncește un singur om și numele lui este, firește, Filat! De mirare că interimarul Ghimpu nu l-a distins încă pe cel mai muncitor dintre premieri cu ordinul „Gloria Muncii”!...

În timp ce Ghimpu doarme dulce ca un prunc în braţele nevestei, în timp ce Voronin visează dus pe ceea lume, în timp ce Urechean dospește de se desface, în timp ce Lupu trage la aghioase, în timp ce jurnaliștii intră în repaus profesional, în timp ce miniștrii își iau și ei porţia cotidiană de somn, în timp ce moldovenii cei dugleși își odihnesc capetele pe pernă, în timp ce ţara este scufundată în liniștea nopţii, harnicul Filat nu are somn!

Filat cel Neadormit nu-și găsește locul! Lui nu-i ticnește, sărmanul, nici mâncarea, nici bă-utura, nici hodina! Numai munca de el! Numai osteneala fără preget! Jertfă și iar jertfă!

Cum să dormi când ai de purtat în spate grijile ţării? Cum să se lipească somnul de tine când vezi în jur atâta sărăcie, șomaj, mizerie și suferinţă?

Să facem un calcul. Jurnaliștii observă că Ver-dele Vlad pleacă la serviciu la 08.00 dimineaţa. Asta înseamnă că se scoală la 07.00. Acum soco-tiţi și domniile voastre: de la 07.00 dimineaţa se

fac 20 de ore de muncă s(z)ilnică către ceasurile 03.00 în zori, hăt după al doilea cântat al cucoși-lor, când, frânt de oboseală, Titanul Verde ajunge acasă și se prăbușește în patul matrimonial.

Și dacă în Republica Moldova Codul Muncii spune că ziua de muncă are 8 ore, iar săptămâna de lucru are 5 zile, după cum s-a reglementat și în Europa, asta înseamnă că fi ecare moldo-vean, care mai apucă să aibă un loc de muncă, lucrează 40 de ore pe săptămână și 160 de ore pe lună. Numai domnul Filat lucrează 210 ore pe săptămână și 900 de ore pe lună. El lucrează (aproape) cât șapte!

Când vezi ce mai harnic și bun este Filat, nici nu poţi spune că „așa lucrează oamenii buni, de sâmbătă până luni”, vorba cântecului popular, pentru că cel mai verde premier al planetei mun-cește, de 15 luni încoace, și duminicile.

Fără nici o zi de odihnă, fără nici un concediu, fără nici o vacanţă de vară sau de iarnă!

Toate păsările dorm, numai una, pasăre rară de tot, n-are somn!

Da, domnule, noi muncim, nu dormim!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Toate păsările dorm, numai una n-are somn…

Lupu înclină balanţa spre comunişti. Filat schimbă macazul şi lansează „oferte generoase”

10 DECEMBRIE 20104 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Numai 10 % dintre români mai au încredere în

preşedintele Traian Băsescu

Luni, 6 decembrie, s-a împlinit un an de la victoria lui Traian Băsescu în faţa lui Mircea Geoană. De atunci însă, cota sa de popularita-te a scăzut dramatic.

În urmă cu un an câștiga la mustaţă, un nou mandat de președinte al României, fi ind primul lider postcomunist reales consecutiv pentru scaunul de la Cotroceni. Într-un singur an însă, popularitatea lui Traian Băsescu s-a făcut ţăndări. Costul crizei economice și al măsurilor nepopulare pe care șeful statului și Guvernului le-au luat, gafele sale sau ale Puterii i-au erodat pu-ternic imaginea, cota de încredere în Băsescu atingând pragul de 10%.

Istoria nu se scrie cu dacă, însă satisfacţia sau insatisfacţia faţă de politicieni poate fi oricând sondată.

Sursa: realitatea.net

Șase companii con-trolate de apropiaţii milionarului român Sorin Ovidiu Vântu au dat în judecată Republica Moldova pentru recuperarea banilor pierduţi în urma lichidării Inves-tprivatbank. Procesul intentat Băncii Naţi-onale, Guvernului și Băncii de Economii vine după ce statul a retras licenţa Inves-tprivatbank la care Sorin Ovidiu Vântu avea pachetul majori-tar de acţiuni.

Grupul de firme cere în in-stanţă prejudicii de 45 de mili-oane de euro și returnarea a 5,4 milioane de euro, reprezentând aportul de capital al compani-ilor dirijate de Vântu la Banca Investprivatbank, afl ată în lichi-dare după o ordonanţă a Băncii Naţionale.

Ca urmare a acestei ordo-

nanţe, depozite în valoare de 40 de milioane de euro la Inves-tprivatbank au fost transferate la Banca de Economii, unde acţionar majoritar este statul moldovenesc.

DOSARE RESPINSE PE DOSARE RESPINSE PE BANDĂ RULANTĂBANDĂ RULANTĂ

Contestatarii, printre care și companiile lui Vântu, susţin în instanţă că prin această ordo-nanţă s-a dispus înstrăinarea ilegală a băncii.

Motivul invocat de păgubiţi este o serie de prevederi din Legea Instituţiilor Financiare în baza cărora s-a luat decizia de a lichida „Investprivatbank“. Toate aceste contestaţii au fost depuse de avocaţii lui Vântu în iulie 2009. Până acum, când Curtea Supremă de Justiţie a dat undă verde solicitării, instanţele au respins, în repetate rânduri, dosarele.

Conform ultimei decizii, pu-blicată oficial la finele lunii trecute, Curtea Supremă de Justiţie a admis examinarea cauzei intentate de cele șase fi rme controlate de Vântu: Ta-bor Projects Limited, Brendelco

Limited, Karaka Holdings Li-mited, Karo Holdings Limited, Kauri Holdings Limited și PSV Company instituţiilor de stat din Moldova.

Totuși, magistraţii Curţii Su-preme de Justiţie atrag atenţia judecătorilor Curţii Constitu-ţionale să verifice legea insti-tuţiilor financiare pentru a se putea judeca procesul intentat de companiile lui Vântu. Vic-tor Burac, avocatul celor șase firme, a refuzat să comenteze decizia instanţei, invocând cla-uze de confi denţialitate. Natan Garștea, expert fi nanciar, direc-torul agenţiei „Estimator-AV“, a declarat pentru „Adevărul“ că la momentul în care BNM a intervenit și a adoptat decizia de a retrage licenţa Investpri-vatbank, aceasta era deja în insolvabilitate.

Potrivit lui Natan Garștea, Banca Naţională ar fi trebuit să intervină mai repede cu retra-gerea licenţei. Pe de altă parte, Dumitru Ursu, președintele Asociaţiei Băncilor din Moldova a refuzat să comenteze cazul, invocând faptul că nu cunoaște informaţii despre acest proces.

Și ofi cialii Băncii Naţionale s-au abţinut de la comentarii.

CUM A AJUNS ÎN FALIMENT CUM A AJUNS ÎN FALIMENT INVESTPRIVATBANKINVESTPRIVATBANK

Investprivatbank a fost fon-dată în 1994 de un grup de acţionari privaţi moldoveni. În 2008, în urma unor emisii supli-mentare de acţiuni, acţionarii majoritari la bancă au devenit cele șase firme controlate de milionarul Sorin Ovidiu Vântu. Acestea deţineau împreună 55% din capitalul băncii.

La începutul anului 2009, banca s-a confruntat cu pro-bleme legate de lichiditate, în special ca urmare a crizei din sectorul imobiliar. La 19 iunie 2009, Banca Naţională a Moldovei a retras licenţa de activitate, motivând că aceasta ar fi prezentat rapoarte false de activitate. Valoarea pagubelor provocate de bancă se ridică la un miliard de lei, adică aproxi-mativ 60 de milioane de euro. Jumătate din această sumă este irecuperabilă, a declarat în urmă cu câteva luni Dorin Drăguţanu, guvernatorul Băncii Naţionale a Moldovei.

LOCOTENENŢII LUI VÂNTU LOCOTENENŢII LUI VÂNTU ÎN REPUBLICA MOLDOVAÎN REPUBLICA MOLDOVA

Printre apropiaţii lui Sorin Ovidiu Vântu sunt cel puţin trei cetăţeni moldoveni.

Octavian Ţurcan, care admi-nistrează majoritatea proprietă-ţilor imobiliare ale lui Vântu, pre-cum și Tabor Projects Limited, acţionară la Investprivatbank.

Ghenadie Nipomici, consul-tant fi nanciar a lui Vântu, admi-nistrează afaceri din domeniul mass-media, jocurilor de noroc, intermedieri, agenţii de consul-tanţă, distribuţie de produse petroliere.

Vitalie Dobândă, director al Bluelink Comunicazione (Cy-prus) Limited, fi rmă ce deţine peste 80% din acţiunile Realita-tea Media SA.

Cum se lichidează bancaCum se lichidează bancaPrintr-un ordin al guvernato-

rului Băncii Naţionale a Moldo-vei, Dorin Drăguţanu, lichidato-rul Investprivatbank, Ion Ropot, a fost înlocuit din funcţie. În locul său a fost numit Grigorii Olaru. BNM a retras licenţa Investpri-vatbank în iunie 2009. Potrivit Agenţiei de Presă Infotag, la un

an de la retragerea licenţei lichi-

datorul a reușit să recupereze

de la debitori bunuri în valoare

de 164 de milioane de lei. Asta

înseamnă 16% din portofoliul de

credite al băncii falimentare.

DATORII DE 840 DE DATORII DE 840 DE MILIOANE DE LEIMILIOANE DE LEI

Investprivatbank datorea-ză Băncii de Economii 540 de milioane de lei, persoanelor juridice 298,5 milioane de lei și

persoanelor fi zice 61 de mii de

lei. Peste 90% din depozitele

populaţiei au fost restituite prin

intermediul Băncii de Economii,

care a preluat toate activele și

obligaţiunile Investprivatbank.

Scandalul se prefi gurează mult mai mare decât cel provocat anterior de o altă lovitură a website-ului: decon-spirarea a numeroase documente ale Pentagonului vizând războiul din Irak. Principalele note ale tărăboiului se refe-ră, aproape exclusiv, la semnifi caţiile po-litice ale scurgerilor de documente. Fiind vorba de o corespondenţă confi denţială între ambasadele SUA și Departamentul de Stat, în premieră mondială, opinia publică ia cunoștinţă de acţiuni și puncte de vedere care intră în confl ict, de cele mai multe ori, cu acţiunile și declaraţiile ofi ciale ale Departamentului de Stat și ale ambasadelor și chiar ale președinte-lui american.

Publicarea unor astfel de documente nu e o noutate în istoria Americii și a lumii. După o anume perioadă de timp, diferind ca mărime de la ţară la ţară, corespondenţa diplomatică devine ac-cesibilă publicului larg.

Ca să dăm un exemplu, în 2001, la împlinirea a 40 de ani de la dezastrul din Golful Porcilor, atât Havana, cât și Washingtonul au desecretizat și oferit spre publicare un număr însemnat de documente diplomatice clasate ca se-crete sau confi denţiale. Nici unul dintre momentele de deschidere a arhivelor n-a stârnit însă un scandal de proporţiile celui născut de iniţiativa Wikileaks.

Explicaţia e simplă.Date publicităţii la o distanţă în timp

de la producerea lor, documentele au in-trat rapid sub semnul preocupării faţă de trecut. Și cum trecutul mai mult sau mai puţin depărtat nu interesează o omenire fascinată de prezent, oricât de senzaţio-nale au fost dezvăluirile, ele n-au stârnit nici măcar fl acăra de lumânare a unui scandal, d-apoi ditamai vâlvătaia.

Cele peste 200.000 de documente puse pe tarabă de acţiunea Wikileaks se referă însă la fapte și personaje ale pre-zentului activ. Din acest punct de vedere, iniţiativa Wikileaks ţine de gazetărie și nu de istorie. Astfel, dimensiunea poli-tică a pus în umbră însă o dimensiune la fel de importantă a scandalului: cea jurnalistică.

Scandalurile provocate în ultimul timp de Wikileaks au fost asemănate cu

un alt scandal, petrecut în 1971 și rămas de referinţă în istoria presei mondiale: publicarea de către cotidianul The New York Times a unor documente de la Pentagon despre implicarea SUA în Vietnam.

Până la un punct, între gestul web-site-ului Wikileaks și cel al lui New York Times din 13 iunie 1971 sunt unele note comune.

Și într-un caz, și-n celălalt, e vorba de documente clasifi cate confi denţial și secret (nu Top secret), scoase din locuri bine păzite de autorităţi ca să nu fi e făcu-te publice și puse la dispoziţia simplilor cetăţeni.

Și într-un caz, și-n celălalt, șocul în opinia publică a fost provocat de discre-panţa dintre vorbele și faptele ofi ciale și vorbele și faptele confi denţiale.

Sunt, de altfel, aceste note comune celor două momente despărţite de aproape patru decenii valabile tuturor așa-ziselor scurgeri în presă de docu-mente și informaţii.

La o privire mai atentă, între scur-gerile în presă din istoria modernă și scurgerea asumată de Wikileaks apar diferenţe substanţiale.

Iată câteva dintre ele:Iniţiativa New York Times de a da

publicităţii Documentele Pentagonului și-a avut justifi carea în nevoia ca publicul

american, la vremea respectivă intere-sat de războiul din Vietnam, să afl e că administraţiile prezidenţiale anterioare îl minţiseră în legătură cu motivele aven-turii militare a SUA.

Altfel spus, atât autorul serialului, ziaristul Neil Sheeman, cât și conducerea publicaţiei au invocat, și pe drept cuvânt, interesul public drept argument decisiv pentru a-și asuma riscul tipăririi.

În cazul Wikileaks, acest argument lipsește.

Din Pentagon Papers, americanii afl au că Guvernul i-a minţit în legătură cu implicarea în Vietnam.

Din Documentele Wikileaks opinia publică mondială afl ă că între ce cred ambasadorii și funcţionarii de stat în secret și ceea ce fac și spun ei în plină lumină e o diferenţă.

Ei și?Orice ins alfabetizat e conștient de

această diferenţă.Singurul interes care ar justifi ca pu-

blicarea acestor documente trimite la o aţâţare tipică lectorilor de tabloide: cea de a afl a dacă o starletă poartă sau nu chiloţi pe sub rochia care se vede la televizor.

Atât Pentagon Papers, cât și alte scur-geri în presă de o oarecare notorietate au avut drept garanţie autoritatea unei instituţii de presă unanim recunoscute.

Deși New York Times n-a dezvăluit într-o primă instanţă sursa care i-a pus la dispoziţie Dosarele (Daniel Ellsberg), totuși atât americanii simpli, cât și auto-rităţile n-au suspectat o clipă întreaga operaţiune ca fiind o manipulare or-dinară.

Pe de o parte, pentru că publicarea a fost asumată de un jurnalist de prestigiu și de un ziar al cărui acţiuni anterioare convinseseră în planul corectitudinii pro-fesionale, pe de alta, pentru că ziaristul și publicaţia erau instituţii americane.

Dacă un ziarist și un ziar american

socotiseră că pot publica Documentele, deși erau confi denţiale, fără a afecta in-teresele naţionale ale Americii, înseamnă că acţiunea lor era de bună-credinţă.

Acţiunea Wikileaks nu împărtășește aceste note absolut necesare pentru ca ea să nu poată fi pusă la îndoială din punct de vedere al deontologiei gaze-tărești.

Astfel, spre deosebire de New York Times, website-ul Wikileaks continuă să rămână misterios în ce privește fi nanţa-rea, angajaţii și chiar diriguitorii.

În campania de contracarare a efec-telor publicării, mulţi politicieni și chiar jurnaliști au pus la îndoială documentele publicate pe motiv că website-ul n-a răspuns la întrebări fi rești precum:

– E vorba de toate documentele din arhiva Departamentului de Stat sau doar de o parte?

– Există o diferenţă între documentele puse la dispoziţia Wikileaks și documen-tele publicate?

– Dacă da, ce criterii de selecţie și-au spus cuvântul?

S-ar putea ca operaţiunea Wikileaks să fi e corectă și chiar de bună-credinţă.

În perceperea unei acţiuni gazetărești contează însă enorm imaginea publică a instituţiei media care o declanșează și o susţine.

Păstrat într-o secretoșenie păguboasă în ce privește fi nanţarea, conducerea, scopurile publicării și felul în care se face rost de documente, website-ul Wikileaks n-are autoritatea unei instituţii media profesioniste.

Istoricii sunt de acord că scandalul Pentagon Papers n-a avut nici un efect asupra politicii americane.

Războiul din Vietnam a continuat încă două mandate prezidenţiale.

După cum arată înregistrările din Bi-roul Oval, Nixon se temea că publicarea unor documente secrete va afecta relaţia SUA cu alte state din lume.

Nu s-a întâmplat așa ceva.Sunt sigur că, dincolo de notele de

tabloid, acţiunea Wikileaks nu va avea nici o infl uenţă asupra imaginii Americii în lume și, cu atât mai puţin, asupra re-laţiilor SUA cu alte state.

În aceste condiţii, luând în calcul și ne-buloasa care înconjoară website-ul nu-i exclus să fi e vorba de o scurgere delibe-rată de documente din partea Americii, pentru ca, odată asigurată credibilitatea acţiunilor Wikileaks, să apară documente cu adevărat periculoase.

Nu despre SUA, ci despre adversarii SUA.

Cum ar fi , de exemplu, China.

Ion CRISTOIU, Foişorul de pe Reporter Virtual

Cele 251.287 de documente diplomatice americane date pe faţă n-au dat lumea pe spate. „Armaggedoanele“ livrate, mai anii trecuţi, pe piaţa românească erau parcă mai cu palpit, chiar dacă trebuiau luate cu benefi ciu de inventar.

Operaţiunea Cablegate e ori ceva mai subtil, ori praf în ochi. Nu se prea știe deocamdată care ar fi profi torii, care partea vătămată. Oricum, instituţia numită Wikileaks, tartora dezvăluirilor, exagera la 22 noiembrie când avertiza, cu surle și tobe (de fapt cu turle și sobe, cum ar fi spus profesorul meu de literatură rusă și sovietică Mihai Novikov), că „în lunile următoare vom vedea o lume nouă, una în care istoria mondială va fi redefi nită“. Deocamdată, toptanul de texte, dintre care doar 7 la sută „secrete“ și 40 la sută „confi denţiale“, ne confi rmă doar că lumea-i cum este. America rămâne marcată de sindromul terorismului, vrea înţelegere cu Rusia, nu știe de unde să apuce China, șovăie în privinţa Iranului, nu-și prea pierde timpul cu Europa. Geopolitic vorbind, mare lucru nu afl ăm (doar eventual, noi, românii, că Washingtonul i-ar îngădui Moscovei să tragă cu coada ochiului la proiectul de scut spaţial în Europa).

Pentru amatorii de bârfe, producţia de scurgeri WikiLeaks este însă un regal. Distinșii diplomaţi apar ca niște mahalagioaice prin ce debitează sub antet de ambasadă sau Departa-ment de Stat. Angela Merkel e poreclită Tefl on, pentru că nimic nu se lipește de ea, Berlusconi – un chefl iu afemeiat ce-și pierde nopţile, Putin – un mascul dominator, iar Medvedev – unul palid și șovăielnic, Sarkozy – susceptibil, iritabil și autoritar, dar și cel mai proamerican președinte

postbelic al Franţei, Khaddafi – un ipohondru cochet care-și injectează botox pentru piele-ntinsă, președintele Yemenului – un musulman care nu pregetă la whisky, dar numai dacă e bun etc. Mai șifonată ar putea ieși eventual Hillary Clinton, care le-a trasat diplomaţilor sarcini de serviciu ce revin, mai degrabă, serviciilor secrete, dar cine nu știe că diplomaţia și spionajul sunt fraţi siamezi.

Și toate acestea ni le-au prezentat cariatizi ai presei mondiale ca „The New York Times“, „Le Monde“, „The Guardian“, „El Pais“, „Der Spiegel“, mă mir cum nu și „Jenminjibao“ sau „Pravda“. Artizanii operaţiunii ar fi un australian cam ciudăţel, un fel de homeless și un tânăr militar american, hacker iscusit. Oare de ce toată aceas-tă tevatură cam de bâlci?

Între altele, zic eu, și pentru că presa lumii și cititorii ei trebuie să fi e mereu ocupaţi cu ceva, iar nutreţul de pe piaţă nu e prea convenabil mai-marilor lumii. Trebile, în lume, s-au cam împotmolit. Cei 20 nu au dat de cap, nici la Seul, crizei, nici la Cancun nu iese nimic cu reglemen-tarea încălzirii globale, până și summitul OSCE a dat chix. Obama nu confi rmă, ca superman salvator, ce vor liderii Chinei, Rusiei, Iranului sau Coreii de Nord nu știe nimeni. Nu ni se spune ceva nici măcar despre starea de sănătate a lui Bin Laden. Și atunci? Să nu dai o alună, o măslină, publicului larg, dependent de ceva ce aduce a informaţie?

Ce e exagerat nu e demn de crezare, spunea Talleyrand. „Dezvăluirile“ cu pricina nici măcar exagerări nu sunt, cele mai picante sunt bârfe cu aer de deja vu. Din niciuna nu vedem în stare de goliciune împăratul, împăraţii lumii de azi. Ni se arată doar peticuţe de epidermă. Furtună-ntr-un pahar cu apă. Mult zgomot pentru nimic. Dar să mai vedem…

Corneliu VLAD, Curentul

„În anii 1990 presupuneam că, folosind marele potenţial industrial moștenit din perioada sovietică, vom fi într-o deplină autosufi cienţă. Timpul a arătat însă că noi nu am fost în stare, din varii motive, să păstrăm și să folosim eficient acest po-tenţial. Faptul se adeverește, în particular, prin bugetul pe anul 2011”, a declarat Anatoli Kamin-ski, președintele așa-numitului „soviet suprem al Transnistri-ei” și președinte al partidului „Obnovlenie”, într-un interviu acordat la 3 decembrie 2010 corespondentului agenţiei RIA Novosti, Vladimir Sanduţa.

Kaminski a ţinut să mai men-ţioneze: „Din veniturile proprii urmează să acoperim doar o treime din cheltuielile planifi -cate. De aici și un șir întreg de probleme. Anul viitor nu vom reuși să majorăm substanţial salariile bugetarilor, acestea vor crește doar în limita infl aţiei, însemnând 12%”.

„Pentru un învăţător sau pen-tru un medic salariul lunar de 120-150 de dolari nu e salariu. De aici și exodul populaţiei, mai cu seamă exodul specialiștilor.

Din cauza salariilor mici progno-zăm pentru perioada imediat următoare o foame (insufi cien-ţă) de cadre în sfera bugetară”, a mai adăugat președintele partidului „Obnovlenie” de la Tiraspol, care colaborează cu Partidul Regiunilor din Ucraina și cu partidul „Edinaia Rossia” din Federaţia Rusă.

Precizăm că, în condiţiile în care Transnistria își acoperă doar 1/3 din propriile cheltuieli, celelalte 2/3 sunt acoperite, de obicei, de alocaţii din Bugetul de Stat al Federaţiei Ruse.

În același interviu, Kaminski, referindu-se la situaţia fi nanci-ar-economică a regiunii, a mai declarat: „În anul 2006, auto-rităţile Moldovei au introdus condiţii suplimentare pentru activitatea economică externă a întreprinderilor din Transnis-tria. La noi aceste măsuri au fost numite blocadă. Pierderile de ansamblu ale republicii pe du-rata aplicării acestor măsuri de blocadă au constituit circa 500 de milioane de dolari. În 2007, situaţia s-a acutizat din cauza secetei fără precedent, când au fost compromise aproximativ

35% din suprafeţele însămânţa-te, pierderile constituind 40 de milioane de dolari. În anul 2008 am avut inundaţii, care ne-au provocat pierderi de aproxi-mativ 22 de milioane de dolari. În anul curent, întreaga lume a început să simtă infl uenţa crizei economice mondiale. Economia Transnistriei nu a constituit o excepţie.”

„Și cum să nu ne amintim aici cu un cuvânt de bine despre Rusia, fără al cărei ajutor ne-ar fi fost foarte difi cil să rezolvăm problemele privind protecţia socială a populaţiei. În anul 2006 am primit din Rusia 70 de milioane de dolari, care au fost îndreptaţi spre susţinerea domeniului financiar-creditar. În anul 2008 am mai primit 9 milioane de dolari, care au fost direcţionaţi către acordarea de credite preferenţiale întreprin-derilor din complexul agroin-dustrial. În perioada anilor 2008-2010, datorită ajutorului Rusiei, am reușit să-i alocăm fiecărui pensionar un supliment de 15 dolari la pensia lunară”, a ţinut să arate Anatoli Kaminski.

Bugetul Transnistriei pentru

anul 2011 cuprinde venituri

programate în mărime de 1

miliard 761 milioane de ruble

transnistrene (echivalentul a

176,1 milioane de dolari SUA) și

venituri în mărime de 4 miliarde

601 milioane de ruble. Veniturile

programate acoperă 31,2% din

cheltuieli. Defi citul bugetar con-

stituie 36,4%, în condiţiile unui

PIB de 9 miliarde 162 milioane

de ruble transnistrene.

Dependenţa Transnistriei de

alocaţiile financiare de la Bu-

getul de Stat al Federaţiei Ruse

constituie o importantă pârghie

de infl uenţă pe care Moscova o poate exercita oricând asupra regimului de la Tiraspol. Orice sistare a acestor alocaţii trans-ferate lunar ar putea însemna o prăbușire rapidă a regimului Smirnov.

FLUX

Transnistria – entitate falită fi nanţată din afarăTransnistria – entitate falită fi nanţată din afară

Vântu vrea 50 de milioane de euro de la Republica Moldova

WikiLeaks – împăratul nu e chiar gol puşcă

De ce n-am încredere în aşa-zisele scurgeri WikileaksÎn 28 noiembrie 2010, după o campa-nie publicitară deloc diferită de cea premergătoare punerii în vânzare a unui nou produs Coca-Cola, website-ul Wikileaks a început publicarea a peste 200.000 de documente confi -denţiale și secrete (atenţie, nu însă și Top secret) din corespondenţa dintre Departamentul de Stat al SUA și am-basade ale SUA din întreaga lume.

10 DECEMBRIE 2010 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

Patimi postelectoralePerioada postelectorală se

dovedește a fi chiar mai pal-pitantă decât însăși campa-nia electorală. Miza este mare, pentru că se decide cine va fi cu pâinea și cuţitul în perioada imediat următoare. Și se pare că politicienii sunt preocupaţi mai puţin de faptul dacă vor deţine puterea timp de patru ani ori, iarăși, numai un an. Importantă pare să fi e doar puterea în sine. Pentru atingerea acestui scop, a fost pus în aplicare întreg arsenalul de intrigi, presiuni, zvonuri, manipulări etc.

Ziceam anterior că Urechean a fost scos, cu bună știinţă, pe ne-carosabilul politic, pentru că nu le mai era de nici un folos celor care s-au simţit acum mai puter-nici. Și dacă nu-ţi mai folosește la nimic, de ce să împarţi cu el niște funcţii care și așa sunt puţine? Următoarea victimă a nesăţi-osului parvenit, Vladimir Filat, trebuia să fie Mihai Ghimpu, care trebuia împins treptat într-o opoziţie „constructivă”. Sufi cient și înfumurat, Filat a tot amânat începerea discuţiilor pentru constituirea noii alianţe de gu-vernare, declarând că trebuie să se mai consulte cu partenerii externi. Mai mult ca atât, acesta le-a spus cu aroganţă foștilor colegi de alianţă să aștepte până le va face el propunerile pe care le va găsi de cuviinţă.

PL în alianţă, nu şi la guvernareAm putea presupune cu ușu-

rinţă că „partenerii” occidentali

ai premierului nu l-ar mai vrea

pe Mihai Ghimpu într-o func-

ţie-cheie, pentru că acesta s-a

dovedit a fi un politician fără

fairplay, imprevizibil, care a

exasperat Comisia de la Veneţia

cu așii scoși de prin mâneci și

de după guler, care s-a făcut

de poveste cu epistola către

secretarul general al Alianţei

Nord-Atlantice. Că nici parte-

nerii estici nu ard de dorinţă

să-l știe pe Ghimpu drept un

factor decizional în Republica

Moldova, nu încape nici o în-

doială. Pentru aceasta ar fi fost

sufi ciente doar epopeea 9 mai

și decretul privind ziua de 28

iunie. Astfel că Filat i-ar fi pre-

gătit PL-ului rolul de fi gurant,

partener de coaliţie, dar nu și

de guvernare. Și asta în timp ce

Ghimpu și-a formulat clar pre-

tenţiile, ameninţând că va pune

condiţii dure, că vrea o funcţie

în care să decidă și că nu se va

mulţumi cu una decorativă. Pe

de altă parte, mai mult decât

a avut până acum, la ce ar mai

putea pretinde liderul PL? Că

nu a valorifi cat potenţialul celor

două funcţii și s-a complăcut în

postura unui Brejnev la apus de

carieră, care și-a redus funcţia la

împărţitul medaliilor, asta-i altă

problemă.

Filat – încâlcit în propriile intrigiDupă mai multe ședinţe de

exibiţionism politic, după fel de fel de declaraţii de intenţii, trans-mise cu precădere prin interme-diul presei, după ce prin mediile de informare au început să apară versiuni despre o posibilă alianţă PD-PCRM, cu înalta blagoslovire a șefului administraţiei prezi-denţiale de la Moscova, Serghei Narâșkin, după ce infatuarea capului liberal-democrat a înce-put să-i irite atât pe partenerii de dialog, cât și pe susţinătorii

înveteraţi ai acestuia, chipul luminos și proeuropean al pre-mierului trebuia recondiţionat și lustruit de urgenţă. Și iată că au început să apară, ba ici, ba colo, texte elogioase la adresa singurului politician, în drept și în măsură să decidă ceva în ţara asta. S-a mers chiar mai departe și s-a lansat o versiune de-a dreptul deocheată, dar foarte favorabilă lui Filat. Ea se referea la vizita lui Narâșkin la Chișinău, înaintându-se ipoteza că acesta ar fi fost invitat chiar de preșe-dintele interimar Mihai Ghimpu, pentru că, uite, ofi cialul rus nu

s-a întâlnit cu premierul liberal-democrat, dar cu președintele liberal s-a întâlnit. Mă îndoiesc de faptul că Narâșkin a așteptat, plin de speranţe, o invitaţie de la interimarul nostru. Și mă întreb pentru ce l-ar fi chemat Ghimpu? Ca să-l preseze pe Filat să-i dea funcţia pe care o vrea el? Suntem noi daţi cu teatrul absurdului, dar nu chiar în asemenea hal. Mai degrabă, aceste aluzii tre-buiau să-l despoaie pe Ghimpu de alura de luptător singular și vehement cu expansionismul rusesc. Dar și să-i mai tempereze ambiţiile și pretenţiile.

Bâlciul orgoliilorPrin contrast, am fost infor-

maţi că, spre deosebire de Ghim-pu, Filat l-a invitat la Chișinău pe președintele Parlamentului European, Jerzy Buzek. Sunt așteptate și alte vizite ale dem-nitarilor europeni. În general, încă din campania electorală, asistăm la un soi de paradă, de competiţie: care și ce susţinător mai infl uent și mai de temut din afară își va aduce, doar-doar va înclina balanţa în favoarea sa.

În situaţia respectivă, nici liderul PDM, Marian Lupu, nu putea să se simtă prea flatat de aerele de superioritate ale capului PLDM care, încă din seara când i s-au comunicat datele exit-poll-ului a rămas cu sechela de învingător. Între timp, rezultatele s-au dovedit a fi altele, numai că, probabil, lui Filat nu i-a comunicat nimeni aceasta, astfel că el a continuat să creadă că i-a ciuruit pe toţi și că trebuie să se comporte ca atare. Într-o altă lume, diferită de cea în care Filat își consuma iluzia victoriei, democraţii au început discuţiile cu comuniștii, rușii au vestit constituirea alian-ţei PD-PCRM, Ghimpu a zis că el ar putea să stea și în opoziţie etc. Și atunci, cu cine ar fi urmat să guverneze Filat?

Trezit din dulci visări, premi-erul-vizionar a devenit mai co-operant și le-a înaintat o ofertă generoasă celor doi parteneri

de mai ieri. Filat le-a promis că le dă tot (în afară doar de modesta și ingrata funcţie de premier!), pentru că a înţeles că ar putea pierde tot, inclusiv Serviciul Vamal, ceea ce înseamnă totul absolut. Readus la realitate, liderul PLDM și-a mai temperat orgoliile și a ajuns la concluzia înţeleaptă că singura soluţie pentru situaţia din Republica Moldova o constituie refacerea Alianţei pentru Integrare Euro-peană, în formula PLDM, PL și PDM. Filat a mai spus că PLDM va face compromisul necesar pentru dezvoltarea ţării, pentru că miza este viitorul Republicii Moldova și al cetăţenilor săi.

Dar acum a venit rândul ce-lorlalţi să-și dea aere de superi-oritate. Ghimpu a spus că oferta este bună, dar cam întârziată, dând de înţeles că ar vrea ceva mai mult. Lupu a uitat de supă-rările din campanie și a precizat că a primit o ofertă foarte gene-roasă de la comuniști. Între timp, detașamentele de revoluţionari cu lozincile: „Patria este în pri-mejdie!” își strâng rândurile gata să-și apere și patria, și pe Filat.

Este posibilă o guvernare a liberal-democraţilor cu comuniştii?Și dacă în aceste zile postelec-

torale s-au făcut atâtea scenarii

fanteziste, de ce nu am mai face

și noi unul. Să ne întrebăm, de

ce s-ar fi încercat scoaterea lui

Ghimpu din joc, dacă PLDM și

PD nu au majoritatea, cu atât

mai mult, cu cât chiar și o majo-

ritate formată din toate cele trei

partide de orientare liberal-de-

mocrată este una extrem de fra-

gilă, fără posibilitatea de a alege

șeful statului. Și atunci, poate ar

trebui să luăm în calcul eventu-

ala desprindere a unei aripi mai

„progresiste” din PCRM, care

să îmbrăţișeze doctrina social-

democrată și să formeze, acum

ori mai târziu, o nouă majoritate

în Parlament, cu PD și PLDM?

Pentru aceasta ar exista toate

premisele, or, garda veche, fi de-

lă lui Voronin, a ajuns în preajma

ultimului scrutin cam în coada

listei electorale și a rămas în

afara Parlamentului. Poate de

aici se și trag zvonurile despre

o alianţă PLDM-PCRM? În felul

acesta, am putea să-l vedem pe

Mihai Ghimpu într-o opoziţie

profundă, ironia sorţii, alături

chiar de Vladimir Voronin.

Oricum vor evolua însă lu-

crurile, cu fi ecare zi ne convin-

gem tot mai mult de faptul că,

în ciuda declaraţiilor despre

principii și grijă pentru ţară, în

toate aceste reglări de conturi,

vânzoleli dizgraţioase și lupte

cu luminile stinse, contează doar

puterea, mai puţin – cei care i-au

adus la putere.

Ioana FLOREA, FLUX

Oricare ar fi rezultatul negocierilor, lupta pentru putere va continuaOricare ar fi rezultatul negocierilor, lupta pentru putere va continua

Sondajele preelectorale confir-mau victoria democraţilor și colapsul comuniștilor. Deși mesajele trans-mise de peste ocean și graniţa UE sunt încurajatoare, totuși acestea trădează un subtext îngrijorător. Să fi m onești: Occidentul era pregătit moral pentru alte circumstanţe. Dis-cuţii aprinse despre evoluţia situaţiei politice și presupusele acţiuni ale partidelor învingătoare au fost de-marate încă de la primele rezultate preliminare prezentate de Comisia Electorală Centrală. În decurs de 24 de ore au fost publicate, de către experţi străini și din ţară, mai multe scenarii privind desfășurarea eveni-mentelor din viaţa politică a Repu-blicii Moldova. Nimic inedit în toate aceste abordări patetice. Politicienii se confruntă cu aceeași situaţie con-troversată, ca și anul trecut. Unica deosebire este că, de această dată, soluţia „alegerilor anticipate” nu mai poate fi trecută pe ordinea de zi, deoarece nu este convingătoare, iar „criza constituţională” este deja un subiect demodat. Deci, trebuie găsit un alt argument, în faţa cetăţenilor, pentru a justifi ca debandada de pe scena politică.

Europenii, în special cei de peste Prut, nu înţeleg de ce Moldova vo-tează PCRM. Moldovenii, susţinători și simpatizanţi ai partidelor pro-democratice, explică simplu acest fenomen: „toţi cei care optează pen-tru comuniști sunt proști, imbecili, idioţi”. Adevărul este că rezultatele alegerilor generale din 2001, 2005, 2009 și 2010 nu sunt întâmplătoare și au o justifi caţie logică. Opţiunea procomunistă a cetăţenilor repre-zintă o consecinţă a deciziilor și acţiunilor politice ale politicienilor afl aţi la guvernare până în 2001. În decurs de zece ani, de la obţinerea independenţei și până la revenirea Partidului Comunist la guvernare, partidele politice „democratice”, con-stituite din oameni școliţi de Partidul Comunist din RSSM, foști secretari de partid și securiști, lichele ale regimu-lui sovietic-comunist au acţionat în conivenţă cu interesele personale, și nu în conformitate cu necesităţile și priorităţile cetăţenilor. Tot ce au reu-șit să facă, pentru noul stat Republica Moldova, a fost discreditarea noţi-unilor de „democraţie”, „libertate”, „adevăr”, „solidaritate și luptă pentru o cauză comună”. Ei au profi tat de co-lapsul imperiului sovietic și perioada de tranziţie pentru a se îmbogăţi și a-și asigura durabilitatea afacerilor. Aceste specimene, falși patrioţi și democraţi, au creat și susţinut hoţii în lege și grupările criminale. În acea perioadă, moldovenii erau impuși de circumstanţe să se conformeze legi-lor criminalilor, și nu legilor noului stat. Noile ocurenţe au contribuit la înrăutăţirea situaţiei economice a tuturor cetăţenilor și distrugerea infrastructurii Republicii Moldova. Nu afi rm că în acea perioadă la gu-vernare nu s-au afl at persoane one-ste și competente, doar că acestea erau excluse din procesul de luare a deciziilor sau chiar înlăturaţi din jo-cul politic, practică folosită și astăzi, de toate partidele, în mod special de cele afl ate la guvernare.

Cum a evoluat viaţa cetăţenilor Republicii Moldova în acea perioa-dă? În primii ani de independenţă, moldovenii s-au pomenit faţă în faţă cu sărăcia: fără locuri de muncă, fără salarii, fără produse alimentare, fără îmbrăcăminte și încălţăminte. Câţiva ani bugetarii în loc de salarii primeau grâu, făină, paste, orez, și fel de fel de terfe. Cei mai ingenioși au început să facă naveta Moldova-România, unde vindeau fel de fel de mărunţișuri, doar pentru a putea supravieţui. Alţii au încercat să întemeieze și să gestioneze mici afaceri, care, în mare parte, dădeau faliment din cauza „tributului”mare, care trebuia achitat racketului – grupări criminale prote-jate de politicieni, care estorcau bani prin intimidare și violenţă. Legea acestor criminali deveniseră legea supremă în Republica Moldova. Ei erau stăpâni pe veniturile și vieţile oamenilor. E adevărat, către anul 2001 situaţia economică s-a îmbu-nătăţit ușor, nu însă și la capitolul „criminalitate, corupţie și drepturile omului”. În timp ce pe plan politic și economic dezordinea era în toi, Par-tidul Comunist a fost legiferat. Lupta pe scena politică ara atât de acerbă, iar oamenii atât de dezamăgiţi, isto-viţi și derutaţi, încât „evenimentul” a trecut pe neobservate. Din 1991 și până în 2001 partidele politice au promis foarte multă „bunăstare economică și socială”, „democraţie”, „libertate”, „salarii și pensii” – pro-misiuni care au rămas neîndeplinite. Moldovenii erau în continuare săraci și necăjiţi. Ei deveniseră apatici faţă de orice discurs politic. Partidul Co-munist, care a apărut pe scena poli-tică datorită forţelor democratice, a profi tat de circumstanţele din acea perioadă și de starea de spirit a po-pulaţiei. În 2001 acesta le-a promis alegătorilor locuinţe, pâine și salam la preţuri sovietice. Mesajul a avut un efect uluitor. Lumea a votat masiv Partidul Comunist.

Nici comuniștii nu și-au îndeplinit promisiunile, dar cu toate acestea, după expirarea mandatului de patru ani, ei au continuat să guverneze Republica Moldova. De ce? Explicaţia este simplă. Democraţia era compro-misă, iar partidele democratice care luptau de zor împotriva comunismu-lui erau alcătuite din personaje ale căror acţiuni și decizii au compromis democraţia în Republica Moldova. Oamenii nu mai aveau încredere în ei și nici în promisiunile populiste. Noţiunea de „democraţie” se asocia cu „trădarea”, „dezordinea”, „sără-cia”, „crime”. Cetăţenii îi califi cau pe democraţi tâlhari și trădători. Patru ani nu au fost suficienţi pentru a recâștiga încrederea majorităţii. Populaţia era încă rănită și înrăită pe democraţie și democraţi – cei care, în opinia lor, i-au lipsit de un trai decent și i-au determinat să trăiască la limita sărăciei. De altfel, cea de-a doua victorie a comuniștilor s-a datorat și iscusinţei cu care a fost reformulat mesajul Partidului Comunist. În 2005, PCRM a cucerit prin discursul proeuropean, inducându-i, astfel, în eroare pe alegătorii mai pretenţioși. Abia după opt ani de guvernare co-munistă cetăţenii au descoperit, în

spatele unui populism ireproșabil, mitul comunismului. Ei erau pregă-tiţi să-și schimbe opţiunile politice în favoarea democraţilor.

Revelaţia s-a produs și graţie apariţiei pe scena politică a unor personaje noi, care, în lumina refl ec-toarelor, păreau să fi e revoluţionarii politicii moldovenești și protectori incontestabili ai intereselor cetăţeni-lor. În raport cu ei, comuniștii păreau uzaţi și neinspiraţi. Ceea ce nu a ob-servat populaţia, în timp ce admirau „perspicacitatea” și „patriotismul” noilor specimene politice este că acestea îi „escortau” pe politicienii compromiși și dubioși – cei care au gestionat greșit procesul de tran-ziţie în Republica Moldova, care au compromis democraţia, au protejat corupţia, criminalitatea, au legife-rat Partidul Comunist și au încălcat constant Legea. „Democraţii” care au preluat guvernarea după 2009 i-au dezamăgit, într-un ritm record, mai ales pe tinerii care au scandat împo-triva comuniștilor pe 5, 6 și 7 aprilie. O bună parte dintre acei care susţin aprig forţele democratice și îi înjură astăzi pe votanţii PCRM-ului nu au ieșit atunci în Piaţa Marii Adunări Naţionale pentru a protesta deschis împotriva regimului comunist. Ba, dimpotrivă, ei își sunau copiii pre-zenţi la proteste și îi somau să plece acasă. Iată conţinutul clasei politice democratice! Lașitatea, interesul material și mizeria spirituală sunt trăsăturile distinctive ale acesteia.

Partidele democratice au avut o șansă să demonstreze că le pasă și că sunt capabile să contribuie la soluţionarea problemelor sociale și economice ale populaţiei. Dar au ratat-o. Greșeala democraţilor constă în subestimarea capacităţilor intelectuale ale cetăţenilor Republi-cii Moldova. Adevărul este că ei în-ţeleg mai mult decât își imaginează politicienii. După atâtea minciuni și trădări, oamenii, cel puţin instinctiv, realizează falsitatea declaraţiilor și acţiunilor politice. Opţiunea cona-ţionalilor noștri faţă de PCRM, pe 28 noiembrie, este meritul exclusiv al Alianţei pentru Integrare Europea-nă, care s-a compromis lamentabil. Politicienii “democraţi” și “proeuro-peni” au demonstrat, în decurs de un an, că nu sunt cu nimic mai buni decât comuniștii. Chiar mai prost, la capitolul competenţă și organizare. PCRM-ul nu este opţiunea politică a moldovenilor, este un refugiu, pen-tru cei mai nostalgici, și o modalitate de răzbunare, pentru cei folosiţi și trădaţi de democraţi. Nu cetăţenii au reinventat PCRM-ul, ci forţele po-litice democratice, în primii zece ani de independenţă. Acest lucru însă democraţii nu vor să-l recunoască. Dimpotrivă, pasează vina pe umerii prostimii.

Cuvântul „coaliţie” a căpătat, pen-tru majoritatea simpatizanţilor par-tidelor democratice, o semnifi caţie lugubră. Încă din 2005„democraţii” au început să folosească eronat acest cuvânt, doar pentru a-și ascunde intenţiile meschine și a-și justifi ca lipsa de voinţă și incapacitate de a soluţiona problemele stringente ale Republicii Moldova. Cuvântul respectiv le-a permis să mimeze pa-triotismul și grija faţă de popor. „A nu face coaliţie cu PCRM” în Parlament a devenit un act de eroism și un gest de onestitate. Susţinătorii partidelor prodemocratice și proeuropene au preluat această sintagmă, pe care o folosesc patetic în „dezbaterile politice” în stradă, acasă sau la locul de muncă.

Într-o societate cu adevărat de-mocratică, un Parlament „pestriţ” este un fenomen fi resc. Este conform democraţiei accederea în Parlament a mai multor forţe politice, pentru că numai așa interesele întregii so-cietăţi pot fi echitabil reprezentate. Și dacă aproape jumătate din po-pulaţia Republicii Moldova optează pentru Partidul Comunist, atunci ce drept au alte partide, cu un număr de susţinători inferior, să declare tranșant „Nu, Coaliţiei!” E constituţio-nal? Parlamentul este locul unde toţi aleșii poporului, indiferent de ideo-logiile politice împărtășite, trebuie să coopereze și să găsească soluţii pentru problemele cetăţenilor. Iată ce au refuzat să însușească politicie-nii democraţi și comuniști. Nu pentru că e greu, ci pentru că nu e conve-nabil, din perspectiva propriilor interese. Dacă partidele democratice consideră că PCRM este un pericol pentru viitorul Republicii Moldova, de ce atunci acesta a fost legiferat? De ce, în condiţiile în care democraţii refuză orice colaborare cu PCRM, nu întreprind nimic pentru a-l scoate în afara legii? De ce democraţii nu au demonstrat alegătorilor PCRM că sunt mai buni, mai corecţi și mai competenţi decât comuniștii? Oare 19 ani de independenţă nu au fost sufi cienţi pentru a combate gândirea perimată și stereotipurile societăţii? Asupra acestor subiecte ar trebui să mediteze susţinătorii și simpatizanţii partidelor democratice, înainte de a-i insulta pe votanţii PCRM.

O coaliţie dintre partidele de-mocratice și Partidul Comunist, în actualele ocurenţe politice, nu este o crimă, așa cum se interpretează, ci o necesitate. Coaliţie înseamnă înţelegere, și nu trădare. Ambele tabere, și comunistă, și democrată, nu au putut ajunge la un consens, deoarece și-au dorit, în egală măsu-ră, fotoliul de președinte. Ei au pus mai presus de interesele poporului, interesele personale și l-au târât, fără nicio remușcare, printr-un referen-dum și un scrutin istovitor. Nu este problema cetăţeanului că politicienii nu-și pot depăși ambiţiile și orgoliile. A fi deputat este o meserie grea, care revendică, suplimentar capacităţilor profesionale, abilităţi de comunicare și negociere. Parlamentul este locul discuţiilor divergente, dar și coope-rării eficiente. Culoarea politică a aleșilor poporului nu trebuie să fi e un impediment în luarea deciziilor care vizează siguranţa și bunăstarea populaţiei. Și dacă deputaţii nu pot ajunge la un consens, înseamnă că nu-și merită statutul. Din păcate, până când cetăţenii nu vor deschide ochii la tertipurile actualei clase po-litice și nu-i va cere socoteală pentru gafele făcute din incompetenţă sau intenţionat, criza politică și criza con-stituţională vor fi mereu pe agenda politică a Republicii Moldova. Dizol-varea Parlamentului nu este soluţia optimă pentru stăvilirea comunis-mului, de moment ce PCRM se men-ţine în topul preferinţelor politice ale cetăţenilor. Partidul Comunist va dispărea atunci când democraţii vor avea curajul să-l scoată în afara legii și vor întreprinde măsuri concrete și vizibile pentru redresarea eco-nomică a ţării. Din păcate, nu avem nici democraţie, și nici democraţi, doar niște mutanţi politici, creaţi pe ruinele colapsului sovietic. Iar asta înseamnă încă zeci de ani de agonie politică și economică…

de Maria DIMINEŢ

Sursa: http://antimedia.info/

Mutanţii politici, coaliţia şi prostimeaRezultatele alegerilor din 28 noiembrie

au bulversat o bună parte dintre cetăţenii

Republicii Moldova și au luat prin surprin-

dere Uniunea Europeană și Statele Unite.

Toţi erau siguri de opţiunea proeuropeană

și prodemocratică a alegătorilor, de înfrân-

gerea spectaculoasă a Partidului Comunist

și de consolidarea forţelor democratice.

Pentru multă lume a fost mai mult decât surprinzătoare înţelegerea pe care o manifestă președintele Par-tidului Liberal, Mihai Ghimpu, care încă mai deţine funcţia de președinte interimar al ţării, faţă de perspectiva, se pare, deja iminentă, a constituirii unei alianţe de guvernământ dintre PCRM și PD. Contrar așteptărilor, cel mai mare anticomunist din toate timpurile din Republica Moldova nu a ieșit cu declaraţii zgomotoase și bombastice împotriva „trădătorilor, vânduţi comu-niștilor”, din Partidul Democrat. Dim-potrivă, Ghimpu s-a arătat nemulţumit și supărat, mai degrabă, pe colegii săi din PLDM, decât pe cei din PD. Spre exemplu, pe 7 decembrie, după ce Filat a făcut oferta sa tardivă privind repartizarea principalelor funcţii în stat în eventualitatea constituirii unei AIE 2, Ghimpu i-a reproșat subtil lui Filat că din cauza lăcomiei premierului, a dorinţei lui de a acapara cât mai multe funcţii, democraţii fac alianţă cu comu-niștii. „PL se îngrijorează (corect: este îngrijorat – n.n.) întrucât comuniștii au început tratativele cu PD. Noi, cei din alianţă, am stat și am așteptat să înceapă negocierile lor. Oferta de astăzi este un pas bun, dar întârziat un pic. Nu înţeleg de ce s-a făcut prin intermediul mass-media. Aceasta demonstrează că undeva, ceva se mai ascunde, vreau să cred în oferta PLDM, dar vreau să cred și în faptul că PLDM nu vede alianţa doar în partajarea acestor funcţii”, a declarat Ghimpu.

Ghimpu vrea să se pună bine cu ruşii Pe Mihai Ghimpu nu l-a scandalizat

nici chiar vizita șefului administraţiei președintelui rus, Serghei Narâșkin, care a venit la Chișinău pentru a bate în cuie alianţa dintre PCRM și PD. Și asta, în pofi da faptului că Mihai Ghimpu a fost cel care nu a ratat nici o ocazie, cu treabă și fără treabă, să le amintească rușilor că trebuie să-și retragă trupele din Republica Moldova, cel care i-a promis solemn electoratului să scoată ţara noastră din zona de infl uenţă a Moscovei. Iată însă că după ce la sfâr-șitul săptămânii trecute s-a întâlnit cu Narâșkin, Mihai Ghimpu i-a vorbit rusului ca unui vechi prieten. „Îmi do-resc ca Serghei Narâșkin să înţeleagă că Republica Moldova vrea relaţii bune cu Rusia și că nu avem o politică împotriva poporului rus”, a spus Mihai Ghimpu. Tot Ghimpu a declarat cu re-ferire la aceeași întrevedere: „Prezenţa domnului Narâșkin confi rmă interesele Federaţiei Ruse în această zonă. A venit să se informeze despre situaţia postelectorală, să discute cu partidele care au acces în Parlament, pentru că vor relaţii bune cu Republica Moldova. Noi, la fel, vrem relaţii bune cu Rusia. A fost o discuţie despre situaţia de azi, relaţiile de azi și de mâine cu Rusia și cum le vedem fi ecare”.

Iată și o altă declaraţie de-a lui Ghimpu, făcută despre întrevederea cu ofi cialul rus: „Am vorbit despre relaţiile de azi și mâine cu Federaţia Rusă. L-am

asigurat că nu este nimeni la noi care să nu dorească relaţiile bune cu Rusia și nu este motiv să creadă cineva de la ei că Ghimpu nu dorește astfel de relaţii”. Deci, nimic despre amestecul rușilor în treburile interne ale Republi-cii Moldova, nimic despre trupele de ocupaţie rusești, nimic despre vectorul european al Republicii Moldova, doar asigurări cordiale privind prietenia nutrită de Ghimpu faţă de Moscova. De ce oare?

Dosarul de la KGB al lui Gheorghe Ghimpu ca obiect al şantajului orchestrat de Narâşkin împotriva interimarului? Nu aș fi formulat această întreba-

re dacă imediat după întrevederea Ghimpu-Narâșkin prin Chișinău nu ar fi circulat intens un zvon, potrivit căruia, interimarul ar fi fost șantajat la propriu de șeful administraţiei președintelui rus, Dmitri Medvedev. Conform acestui zvon, fostul general KGB, Serghei Narâșkin, i-ar fi cerut lui Mihai Ghimpu să nu se opună, să nu protesteze împotriva constituirii unei alianţe de guvernământ dintre PCRM și PD pentru că, în caz contrar, rușii vor desecretiza din arhiva KGB-ului sovietic dosarul lui Gheorghe Ghimpu, fratele lui Mihai Ghimpu. Potrivit acestui zvon, răposatul Gheorghe Ghimpu ar fi fost nu doar o victimă a regimului de ocu-paţie sovietic, ci ceva mai mult.

Dosarul Gheorghe Ghimpu – unul mai mult decât controversat Că este sau nu așa, nu putem să știm

în acest moment. Este cunoscut faptul că dosarul lui Gheorghe Ghimpu este unul neelucidat până la capăt, nimeni nu poate afirma cu certitudine ce a făcut fratele interimarului în perioada sovietică, pentru că nimeni nu a făcut public dosarul acestuia. Este adevă-

rat și faptul că guvernarea AIE ni l-a prezentat pe Gheorghe Ghimpu, din raţionamente de imagine și electorale, ca pe un martir, o victimă a regimului sovietic. Însă, pe de altă parte, există voci care afi rmă că fratele interimarului nu ar fi fost chiar așa mare luptător cu comunismul, că lucrurile sunt mult mai nuanţate. Și mai ales că acest lucru îl susţin persoane care în acea perioadă chiar au luptat cu comunismul și chiar au făcut ani grei de pușcărie.

Nu vrem să aruncăm o umbră de îndoială peste memoria lui Gheorghe Ghimpu, mai ales că el a plecat în lumea celor drepţi. Dumnezeu să-l ierte! Și, în general, nu am fi publicat acest text, dacă zvonul respectiv nu ar fi circulat cu o intensitate deosebită prin capitală, dacă nu ne-ar fi fost comunicat din mai multe surse, inclusiv unele foarte apro-piate actualelor cercuri guvernamenta-le. S-ar putea ca scurgerea respectivei informaţii să fi fost organizată chiar de către partenerii de guvernare ai lui Mihai Ghimpu.

Un zvon sau o ameninţare gravă la adresa securităţii de stat a Republicii Moldova? Am publicat acest text doar pentru

că Mihai Ghimpu deţine în momentul de faţă cea mai importantă funcţie în stat și un posibil șantaj venit din partea rușilor este de natură să pună în pericol chiar securitatea Republicii Moldova. În acest fel înţelegem noi să ne facem datoria de jurnaliști, dar și de cetăţeni ai Republicii Moldova. Dacă zvonul cum că Serghei Narâșkin l-a șantajat pe Mihai Ghimpu cu dosarul „Gheorghe Ghimpu” este adevărat, atunci este necesar ca opinia publică să cunoască acest fapt. Este totuși un caz grav de ameninţare a securităţii de stat a Repu-blicii Moldova. Dacă însă nu e adevărat, ceea ce ne dorim din tot sufl etul, atunci foarte bine, înseamnă că nu e decât un zvon, nu e nici un pericol și zvonul, ca orice zvon, va avea o viaţă scurtă.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Ghimpu, şantajat de Narâşkin?

10 DECEMBRIE 20106 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Circa 2400 de copii din mediul rural,

care provin din familii social-vulnera-

bile, vor benefi cia de ajutor material

în cadrul proiectului „Comunităţi

școlare în acţiune: Crearea condiţiilor

de persistare în școală a copiilor din

familiile social-vulnerabile”, pentru a

fi motivaţi să frecventeze școala. Lan-

sarea proiectului a avut loc în cadrul

unei conferinţe de presă, susţinută

de reprezentanţii Centrului Educaţio-

nal „Pro Didactica” la 30 noiembrie.

Potrivit reprezentanţilor Centrului, în cadrul proiectului au fost alese 50 de școli din 32 de raioane ale ţării, inclusiv UTA Găgăuzia, care nu au fost încadrate până acum în vreun proiect și în care învaţă cei mai mulţi copii afl aţi în difi cul-tate. În mod prioritar, au fost incluse școlile din satele Nemţeni și Obileni ale raionului Hâncești, afectate de inundaţiile din vara trecută.

Scopul programului constă în sprijinirea instituţiile de învăţământ din mediul rural prin crearea unor condiţii de persistare în școală a copiilor din familiile defavorizate și menţinerea

motivaţiei acestora pentru învăţare și dezvolta-re. Școlile au fost selectate în baza unor criterii obiective și relevante, cum ar fi prezenţa copi-ilor care provin din familiile afectate de șomaj, familii cu mulţi copii, copii care au doar un părinte și copii rămași fără supraveghere. Be-nefi ciarii programului vor primi un ajutor unic ce va consta dintr-un colet cu îmbrăcăminte, încălţăminte și rechizite școlare, în sumă de 110 dolari, pentru a le ameliora situaţia materială și a-i determina să nu abandoneze școala.

În acest context, directorul Centrului Educa-

ţional „Pro Didactica”, Rima Bezeda, a precizat că selectarea s-a realizat în câteva etape, cu implicarea activă a direcţiilor raionale de Învăţământ, Tineret și Sport și a unei comisii specializate. „Cele mai multe școli care au fost incluse în proiect sunt din Sudul republicii, pentru că în această regiune se simte cel mai mult starea de sărăcie. Scopul principal al aces-tui proiect este să transformăm școala într-o instituţie atractivă pentru copii și profesori”, a menţionat Bezeda.

Coordonatorul de proiecte al Centrului, Lilia

Nahaba, a menţionat că bugetul programului se axează pe două componente. Prima, de circa 82 la sută, o constituie granturile destinate ame-liorării situaţiei materiale a copiilor în vederea menţinerii acestora în școală. Totodată, din acești bani vor fi sprijinite activităţile extra-curriculare în școlile respective, pornind de la necesităţile și interesele personale ale copiilor. Granturile vor fi oferite în baza unor proiecte elaborate de către profesori, părinţi și repre-zentanţi ai autorităţilor publice locale. În opinia coordonatorului, în foarte multe școli, din lipsa resurselor fi nanciare, nu se desfășoară nici un fel de activităţi extrașcolare, copiii rămânând fără ocupaţii în afara orelor de studii. Din acest motiv, consideră Nahaba, trebuie susţinută ela-borarea proiectelor pentru iniţierea diverselor activităţi în instituţiile de învăţământ. „Cele 50 de școli vor primi câte 15 mii de dolari pentru a organiza activităţi extracurriculare. Banii urmează să vină în două tranșe: în primul an vor fi distribuiţi 10 mii de dolari, în cel de-al doilea an, încă 5 mii”, a precizat coordonatorul de proiecte.

La rândul său, vicedirectorul Centrului „Pro

Didactica”, Viorica Goraș-Postică, a declarat că cea de-a doua componentă a programului se va axa pe dezvoltarea potenţialului profesional al cadrelor didactice care se vor implica în activită-ţile educative cu acești copii. „În scopul implicării cadrelor didactice în activităţile extrașcolare, echipe alcătuite din 2 profesori, managerul responsabil de activitatea educaţională și un diriginte vor fi implicaţi în programe de formare de tip training”, a specifi cat vicedirectorul.

Precizăm că proiectul este finanţat de Institutul pentru o Societate Deschisă, din Budapesta, prin intermediul fundaţiei Soros. Durata programului este de doi ani și are un buget total de 959 de mii de dolari.

Menţionăm că Centrul Educaţional „Pro Didactica” este o organizaţie neguvernamen-tală, fondată în anul 1998. Scopul primordial al acestuia este promovarea principiilor unei societăţi deschise, prin sprijinirea persoanelor și organizaţiilor interesate de învăţare și dez-voltare continuă, oferind programe și servicii de informare, instruire și consultanţă.

Tatiana MANEA, FLUX

Social

Avocatul parlamentar al copilului, Tamara Plămădeală, prezentă și ea la reuniune, precizează într-un comu-nicat de presă că acţiunea lansată de Consiliul Europei își propune să ofere guvernelor, parlamentelor, uniunilor profesionale, societăţii civile, părinţi-lor și copiilor, modalităţi efi ciente de prevenire a fenomenului. Astfel, unul dintre obiectivele campaniei este de a încuraja statele lumii să semneze și să ratifi ce Convenţia Lanzarote a Consi-liului Europei privind protecţia copi-lului împotriva exploatării și abuzului sexual. Ea ar trebui să sensibilizeze publicul larg în privinţa răspândirii cazurilor de abuzuri sexuale asupra minorilor, în scopul determinării mij-loacelor de prevenire și de semnalare a acestora.

În context, participanţii la reuniune s-au arătat extrem de îngrijoraţi în privinţa situaţiei de risc în care se afl ă copiii din întreaga lume, declarând că scopul primordial al campaniei iniţiate este ca, prin consolidarea eforturilor internaţionale, să fi e creat un sistem omogen de protecţie a minorilor împotriva abuzului sexual pe întreg mapamondul.

Secretarul general al Consiliului

Europei, Maud de Boer-Buquicchio, susţine că, deși agresiunea sexuală este una dintre formele cel mai puţin vizibile ale violenţei, acest fenomen are cele mai grave repercusiuni asupra co-pilului. În opinia sa, de cele mai multe ori, copiii nu vorbesc despre ceea ce li s-a întâmplat, din frică sau din alte mo-tive. În rezultat, aceștia se inhibă, fi ind posibile și anumite dereglări de natură morală, psihică sau comportamentală. „Este extrem de important ca părinţii să conștientizeze importanţa comuni-cării și discuţiilor cu copiii, pentru că anume comunicarea i-ar ajuta să de-pășească o eventuală stare psihologică depresivă”, este de părere secretarul Consiliului Europei.

La rândul său, Înaltul Comisar pen-tru drepturile Omului de la Consiliul Europei, Thomas Hammarberg, a ţinut să precizeze că pentru a se reuși obţine-rea unor rezultate concrete în această direcţie, este absolut necesară unirea eforturilor tuturor factorilor de decizie. În opinia sa, frica, rușinea și izolarea co-piilor trebuie să fi e privită ca o proble-mă destul de gravă, iar simpla instituire a unei linii fi erbinţi pentru copii, de cele mai multe ori, nu este sufi cientă. Este nevoie de acţiuni, politici și mecanisme

concrete de intervenţie.Avocatul parlamentar al copilului

constată cu regret că sistemul judiciar al Republicii Moldova este creat pentru adulţi, copiii fi ind neglijaţi de legislaţie. Astfel, Tamara Plămădeală consideră necesară modifi carea unor acte legis-lative, care ar contribui nemijlocit la protejarea copiilor împotriva abuzuri-lor sexuale. „Convenţia Lanzarote con-stituie primul instrument internaţional care ar putea transforma abuzul sexual asupra copiilor într-o infracţiune pena-lă, cu aplicarea sancţiunilor corespun-zătoare”, afi rmă Plămădeală.

Amintim că avocatul copilului a în-

aintat, încă în primăvara acestui an, un demers în adresa Guvernului Republicii Moldova prin care a solicitat interven-ţia în vederea grăbirii procesului de ratifi care de către ţara noastră a acestui act de importanţă internaţională, însă, cu părere de rău, nu a primit nici un răspuns.

Avocatul parlamentar va iniţia o campanie de instruire juridică a po-pulaţiei referitor la abuzurile sexuale și speră că aceasta va benefi cia și de susţinerea Guvernului, deoarece ne-cesitatea acesteia se resimte la nivel naţional.

Tatiana MANEA, FLUX

Copiii din familiile defavorizate vor primi ajutor material pentru a nu abandona şcoala

Unul din cinci copii ajunge victimă a unor abuzuri sexuale. Totodată, se constată că în 70-80 la sută dintre cazuri, agresorul este recunoscut de victimă. Acestea sunt concluziile Campaniei iniţiate de Consiliul Euro-pei contra violenţei sexuale asupra copiilor, care s-a desfășurat la Roma, Italia, în perioada 29-30 noiembrie curent.

Copiii abuzaţi sexual, în atenţia Consiliului EuropeiCopiii abuzaţi sexual, în atenţia Consiliului Europei

Rata de ocupare a scăzut

până la 41,4% în trimestrul III

al anului. Evoluţii pozitive au

fost înregistrate doar în două

sectoare economice - sectorul

construcţii (încă din trimestrul

II) și transporturi și comunica-

ţii - unde numărul populaţiei

ocupate s-a majorat cu 3,8% și,

respectiv, 8%. În pofi da recupe-

rării mai timpurii a sectorului

agricol și industrial, ocuparea în

aceste sectoare s-a redus cu cca.

5% faţă de anul 2009.

Rata șomajului a atins 6,5%

în trimestrul III, fiind cu 0,8

puncte procentuale mai înaltă

faţă de anul precedent. Numărul

șomerilor înregistraţi la ANOFM

continuă să crească în timp ce

numărul șomerilor plasaţi în câmpul muncii s-a redus, indi-când asupra capacităţii reduse a economiei de a oferi locuri de muncă (nu doar bine plătite!);

Rata subocupării a atins 9,2% (în creștere cu 1,8 puncte procentuale faţă de anul prece-dent), indicând că existenţa unui loc de muncă nu garantează și un venit care ar satisface necesi-tăţile populaţiei. Această situaţie se va menţine până la revenirea activităţii agenţilor economici la capacităţi depline;

Continuă tendinţa înregis-trată în trimestrul II al anului de migrare a întreprinderilor din sectorul formal în sectorul informal, pentru depășirea efec-telor crizei economice. Astfel, numărul ocupaţiilor formale s-a micșorat, în timp ce numărul ocupaţiilor informale a fost în creștere. Aceasta se referă atât

la lucrătorii pe cont propriu, cât și la salariaţi.

Desigur, ritmul de înrăutăţire a indicatorilor pieţei muncii s-a moderat semnifi cativ în trimes-trul II și III al anului 2010, dar răspunsul întârziat al acestora la evoluţiile economice pune semne de întrebare referitor la calitatea creșterii economice, la schimbarea mult-dorită a mo-delului de creștere economică și la translaţia efectelor creșterii economice asupra bunăstării populaţiei. Revenirea la vechiul model economic este sugerată și de creșterea cu 3,8% a nu-mărului populaţiei plecate la muncă sau în căutarea unui loc de muncă peste hotare. Astfel, putem constata că recuperarea economică se produce fără cre-area locurilor de muncă și de aceea nu va avea impact major asupra bunăstării populaţiei. În

plus, migrarea întreprinderilor în economia neformală va cauza prejudicii bugetului.

O anumită doză de optimism induce doar creșterea salariului real în majoritatea sectoarelor economice non-bugetare în luna octombrie. Excepţie fac sectoarele industriei extractive, transporturi și comunicaţii și construcţii (în sectorul construc-ţii, salariul a rămas constant în octombrie, după scăderea pe tot parcursul anului), care și-au revenit mai târziu și, respectiv, decizii de majorare a salariilor încă urmează a fi luate, dacă creșterea va fi durabilă. Majora-rea salariilor în sectorul privat indică nu doar asupra recupe-rării economice, dar și a opti-mismului agenţilor economici privind evoluţia în continuare a cererii de consum.

Ana POPA, Expert-Grup

În Republica Moldova,

orice impas politic se

asociază cu corupţia la toate

nivelurileRezultatele alegerilor parla-mentare anticipate în Repu-blica Moldova, care au avut loc pe data de 28 noiembrie, sugerează că Alianţa libera-lă proeuropeană a câștigat. Scrutinul trebuia să aducă un echilibru în jocul politic, dar se pare că, și de data aceasta, încercarea a eșuat.

Ţara a ajuns într-un impas politic și după aceste alegeri nu este clar dacă majoritatea liberală, care a obţinut mai multe voturi decât comuniștii, va putea să formeze majoritatea de 61 de deputaţi necesară pentru a alege un președinte, scrie Institutul de Relaţii Internaţionale și Strategice într-un articol dedicat situaţiei poste-lectorale din Republica Moldova.

În ultimul an și jumătate, în Repu-blica Moldova au avut loc trei alegeri parlamentare și fiecare campanie electorală a fost urmată de proteste, uneori destul de violente, care doar agravau impotenţa partidelor poli-tice de a ieși din impas. Acest impas politic este asociat cu corupţia mereu crescândă în această republică ex-sovietică, care a fost divizată în urma mișcării separatiste din Transnistria. Politicienii, organele de drept, mass-media și sistemul judiciar sunt “otră-vite” de luare de mită.

Rusia continuă să exercite presiuni asupra autorităţilor moldovenești. Ea mereu a fi nanţat și a susţinut se-paratismul prorus din Transnistria, susţinând escaladarea confl ictului din 1990. “Independenţa” Transnistriei nu este recunoscută de comunita-tea internaţională. Tiraspolul trage Chișinăul în confl icte sociale greu de rezolvat. Transnistria este un sanctuar al prostituţiei și al trafi cului de arme în Europa de Est, afl ată la periferia Republicii Moldova, împiedică o dezvoltare mai dinamică a aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova.

Sursa: UNIMEDIA, cu referire la affaires-strategiques.info

Acest material informa-tiv privind prevenirea și combaterea incendiilor în perioada rece a anu-lui este făcut public de Detașamentul Salvatori și Pompieri din sectorul Râș-cani, municipiul Chișinău

Odată cu venirea vremii reci, crește alarmant numărul incen-diilor, precum și al persoanelor decedate din cauza lor.

Principalele cauze de produ-cere a incendiilor, caracteristice acestei perioade, sunt:

- folosirea necorespunzătoare a aparatelor de încălzire, utili-zarea unor aparate de încălzire cu defecţiuni, improvizate sau necurăţate;

- încălcarea regulilor de apă-rare împotriva incendiilor la ex-ploatarea sobei și a canalului de evacuare a fumului;

- imprudenţa în timpul fuma-tului.

Incendiile pot fi provocate Incendiile pot fi provocate de aparatele de încălzire în de aparatele de încălzire în

următoarele împrejurări: următoarele împrejurări: a) utilizarea sobelor metalice

și a altor sisteme improvizate sau cu defecţiuni;

b) nesupravegherea aparatelor de încălzire în timpul funcţio-nării;

c) amplasarea lor în apropierea materialelor combustibile sau ușor infl amabile;

d) alimentarea defectuoasă cu combustibili sau folosirea unor combustibili necorespunzători.

Împrejurările care pot Împrejurările care pot genera incendii din cauza genera incendii din cauza

sobelor sunt:sobelor sunt:a) necurăţarea periodică a

funinginii depuse pe coșurile de fum;

b) utilizarea îndelungată a coșurilor de fum fără reparaţia și întreţinerea lor într-o stare de exploatare bună;

c) în cazul proiectării greșite și a construcţiei cu defecţiuni a sobei;

d) folosirea improvizaţiilor la burlanele metalice de evacuare a fumului cu lungime mare și multe coturi, montate pe lângă și pe pereţii combustibili, în apropierea materialelor ori altor obiecte de uz casnic;

e) existenţa unor coșuri de eva-cuare a fumului cu terminaţie în spaţiul podului pentru a menţine o temperatură mai ridicată.

Incendiile cauzate de către Incendiile cauzate de către fumători:fumători:

a) fumatul în locuinţe, șoproa-ne, depozite, poduri;

b) fumatul fără respectarea regulilor de prevenire a incen-diilor;

c) ţigara nestinsă, uitată sau aruncată la întâmplare pe mate-riale combustibile.

Majoritatea incendiilor dato-rate fumatului, soldate cu victime omenești, au avut loc în timpul nopţii, când persoanele respecti-ve au adormit cu ţigara nestinsă, fiind, de multe ori, în stare de ebrietate.

De la începutul anului s-au produs 1 607 incendii, în care și-au pierdut viaţa 132 de persoane, inclusiv 3 copii, dintre care peste 60 de persoane au decedat din cauza imprudenţei în timpul fumatului și peste 30 - din cauza ÎRAÎI (Încălcarea Regulilor de Apărare Împotriva Incendiilor) la exploatarea sobelor. Doar pe parcursul lunii octombrie au fost înregistrate 14 cazuri de deces din cauza incendiilor, dintre care 5 din cauza fumatului.

Reieșind din cele expuse, Reieșind din cele expuse, Detașamentul Salvatori Detașamentul Salvatori

și Pompieri Râșcani se și Pompieri Râșcani se adresează către toţi cetăţenii adresează către toţi cetăţenii cu rugămintea de a nu ignora cu rugămintea de a nu ignora

regulile elementare de regulile elementare de securitate antiincendiară, și securitate antiincendiară, și

anume: anume: - nu aprindeţi focul în sobe cu

lichide infl amabile și nu le supra-încărcaţi;

- nu utilizaţi sobele pentru uscarea rufelor, îndeosebi pe timp de noapte;

- nu folosiţi sobe cu uși de-fecte;

- nu lăsaţi ușiţele deschise în timp ce focul este aprins;

- montaţi la gura sobei ţevi metalice pentru jăratic;

- curăţaţi periodic coșurile de evacuare a fumului și înlăturaţi fi surile produse în coșuri. Izolaţi-le astfel ca să nu aibă contact cu materialele combustibile din structura podului;

- nu lăsaţi copiii fără suprave-ghere în încăperile în care este

aprins focul în sobe sau se găsesc în stare de funcţionare aparate electrocasnice;

- nu lăsaţi la îndemâna copiilor mijloace care ar putea produce incendii (chibrituri, brichete, lu-mânări sau alte surse de foc);

- educaţi și supravegheaţi în permanenţă copiii pentru a nu se juca cu focul;

- înlăturaţi orice curiozitate a copiilor în legătură cu focul, ex-plicându-le cu răbdare pericolul pe care îl reprezintă acesta pentru viaţa lor;

- nu intraţi cu surse de foc des-chis (lumânări, brichete, chibrituri etc.) în poduri, magazii, șoproane, grajduri, ci folosiţi numai lanterne cu baterii;

- excludeţi fumatul în locuinţe-le dumneavoastră;

- nu amenajaţi afumătorii în poduri, șuri, mansarde;

- nu aruncaţi la întâmplare resturi de ţigări sau chibrituri aprinse;

- la părăsirea locuinţei asigu-raţi-vă că nu aţi lăsat focul aprins, că aţi închis robinetele de la apa-ratele ce consumă gaze naturale și nu aţi lăsat consumatorii electrici sub tensiune.

Detașamentul Salvatori Detașamentul Salvatori și Pompieri Râșcani vă și Pompieri Râșcani vă

atenţionează:atenţionează:- n u fo l o s i ţ i s i g u ra n ţe

supradimen sionate la panouri-le electrice, nu folosiţi in stalaţii elec trice cu defecţiuni sau im-pro vizate, ve rificaţi periodic starea acestora și apelaţi la personal specializat pentru repa rarea insta laţiilor electrice,

de gaz sau a aparatelor elec-trocasnice;

- aparatele electrice cu dega-jare de căl dură (fi erul de călcat, reșoul electric, aeroterma etc.), dacă sunt amplasate în apro pierea materialelor combustibile, pro-voacă incendii;

- utilizarea focului deschis în exterior pentru diferite activităţi gospodărești (igie nizare, arderea resturilor menajere etc.) se face doar în locuri special amenajate, afl ate la distanţe de siguranţă, ast-fel încât să se eli mine pericolul de propagare a focului la con strucţii, depozite de furaje, și doar pe timp fără vânt, activităţile respective fi ind supra vegheate. După ardere, jarul trebuie stins complet;

- copiii trebuie să fie supra-vegheaţi permanent, fără a avea

acces la surse de foc, jocul aces-to ra în casă, cât și în apropierea depozitelor de furaje, poate ge-nera incendii;

- copiii trebuie învăţaţi cum să utilizeze sursele de foc și să se comporte în situaţii de pericol;

- păstraţi chibriturile, brichete-le și alte surse de foc în locuri unde copiii nu au acces. Nu uitaţi, copiii sunt imprevizibili!

- la aprinderea aragazului, ve-rifi caţi robinetul de gaz, aprindeţi chibritul, apropiaţi-l de arzător și ușor daţi drumul la gaz,verifi caţi instalaţiile de utilizare a gazelor numai cu emulsie de apă și săpun, folosiţi recipiente cu gaz petrolier lichefi at omologate;

- este interzis ca sobele de metal să fie amplasate direct pe dușumeaua de scânduri. Dacă

înălţimea picioarelor sobelor de-pășește 25 cm, ele vor fi așezate pe un postament de cărămidă, având o grosime de cel puţin 7 cm. Dacă picioarele sobelor au înălţimea sub 25 cm, postamentul va avea grosi-mea de 25 cm. Postamentul trebuie să depășească perimetrul sobei cu 25 cm, iar în faţa ușii - cu 50 cm;

- asiguraţi-vă o rezervă de apă în gospodărie de cel puţin 400 de litri pentru intervenţie în caz de incendiu.

Pentru autoturismul dum-neavoastră procuraţi-vă un stin-gător cu praf și CO2.

În cazul depistării unui incen-diu, de urgenţă apelaţi la numărul de telefon 901.

Detaşamentul Salvatori şi Pompieri din sectorul

Râşcani, municipiul Chişinău

Creştere economică fără impact asupra bunăstării populaţieiCreştere economică fără impact asupra bunăstării populaţieiRecuperarea economică înregistrată pe parcursul a trei trimestre consecutive ale anului curent a inspirat mult optimism privind depășirea impactului crizei economice globale, creșterea economică depășind chiar prognozele iniţiale ale autorităţilor și ale

FMI. Dar evoluţiile pozitive nu se refl ectă și asupra indica-torilor sociali, mai cu seamă a indicatorilor pieţei muncii. După trei trimestre de creștere a producţiei industriale și agricole, a exporturilor și a consumului intern, indicatorii pieţei muncii continuă să se înrăutăţească:

Numărul incendiilor creşte alarmant în perioada rece a anului

10 DECEMBRIE 2010 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

EXPERT BRITANIC:

Colapsul euro bate la uşăEste foarte probabil ca moneda euro să nu supravieţuiască ac-tualei crize a datoriei publice cu care se confruntă statele Euro-pei, a declarat Stephen Nickell, unul dintre membrii Comitetului britanic pentru Responsabilitate Bugetară, instituţie indepen-dentă, care are atribuţii similare Consiliului fi scal din România.

Stephen Nickell, fost membru al Comitetului de Politică Mone-tară la Bank of England, a declarat, în faţa membrilor parlamen-tului, că falimentul monedei unice este „o posibilitate”.

Întrebat de reprezentanţii legislativului referitor la sustenabi-litatea uniunilor monetare, ofi cialul a precizat: „Părerea generală este că, mai devreme sau mai târziu, ele vor eșua, dintr-un motiv sau altul. Însă asta nu înseamnă că acest lucru se întâmplă în toate cazurile”, relatează telegraph.co.uk.

Comentariile membrului Comitetului pentru Responsabilitate Bugetară vin în contextul în care diferenţele mari de opinii din zona euro riscă să ducă ţări precum Spania, Portugalia și Irlanda într-o mai mare difi cultate.

Nu există un numitor comunÎncercând să provoace Germania, cea mai puternică ţară din

zona euro și, în același timp, și statul care va veni cu cea mai mare parte a fondurilor de salvare, ministrul belgian de Finanţe, Didier Reynders, a cerut ca fondul de salvare de 440 miliarde de euro să crească.

În același timp, ministrul de Finanţe din Luxemburg, Jean-Cla-ude Juncker, și cel italian, Giulio Tremonti, au înaintat propuneri pentru emiterea de euroobligaţiuni la nivelul întregii UE.

Pe de altă parte, Germania, Olanda și Austria s-au poziţionat împotriva statelor membre mai slabe și au insistat ca pachetul de salvare să nu fi e majorat.

Miniștrii de Finanţe din 16 state membre au dezbătut planurile de salvare până noaptea târziu.

Ana BÂTCĂ, evz.ro

La 6 decembrie, de sărbătoa-rea Sfântului Ierarh Nicolae, stil nou, Înaltpreasfi nţitul Petru, Arhiepiscop al Chișină-ului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a ofi ciat, împreună cu un sobor de pre-oţi și diaconi, Sfânta și Dumne-zeiasca Liturghie la biserica cu hramul „Sfântul Ierarh Nico-lae” din satul Alexandru Ioan Cuza, raionul Cahul (Preot paroh Ioan Ţivlea).

În cuvântul de învăţătură, rostit după Sfânta Liturghie, Înaltpeasfi n-ţitul Petru s-a referit la perioada Pos-tului Crăciunului și la Sfântul Ierarh Nicolae ca model de slujire a Bisericii lui Hristos. Înaltpreasfi nţitul Mitropo-lit și Exarh Petru a spus: „Ne afl ăm în perioada Postului Nașterii Domnului și serbătoarea de astăzi, cinstirea Sfântu-lui Ierarh Nicolae, ne oferă prilejul de a medita, încă o dată, asupra vieţii unuia dintre cei mai populari sfi nţi ai Bisericii noastre. Este un popas spiritual pentru a înţelege mai bine cum au vieţuit sfi n-ţii, cei care au renunţat la sine și I-au ur-mat lui Hristos. Sfi nţii sunt cei care ne demonstrează că, noi, oamenii, putem să împlinim îndemnul Domnului de a

fi sfi nţi. Un exemplu în sensul că noi îl putem urma pe Hristos este și Sfântul Ierarh Nicolae. Creștinii au evlavie la acest sfânt pentru că este grabnic aju-tător, cald folositor, mângâierea celor ce plâng, hrănitorul celor fl ămânzi, po-văţuitorul celor orbi, bogăţia săracilor, izgonitorul demonilor, cel ce a astupat gurile ereticilor, întărirea credincioși-lor, cununa Bisericii, întărirea Ortodo-xiei ș. a., așa cum l-a reţinut Biserica și cum îl numim noi în Acatistul său.

Sfântul Ierarh Nicolae a trăit în jurul anului 300, și a fost episcop de Mira Lichiei, în timpul persecuţiilor creștini-lor, când în temniţele romane mureau mii de creștini, neacceptând să se de-zică de Hristos și să aducă jertfă idoli-lor. A fost întemniţat și Sfântul Nicolae, pe vremea împăratului persecutor de creștini, Diocleţian. După ce Constan-tin cel Mare, prin Edictul de la Milan a dat libertate creștinismului, Sfântul Nicolae a putut să-și reia misiunea de ierarh în Mira Lichiei. Sfântul Ierarh Nicolae este numit în troparul său „în-dreptător al credinţei” pentru meritul pe care l-a avut la Sinodul I Ecumenic, care s-a ţinut, în 325, la Niceea, când a apărat hotărât dreapta credinţă în faţa ereticului Arie. Sfântul Nicolae îm-preună cu ceilalţi părinţi participanţi

la primul Sinod au spus adevărul că Mântuitorul Iisus Hristos este Dumne-zeu adevărat și Om adevărat. Sfântul Nicolae este cunoscut ca fi ind făcător de minuni și foarte milostiv. A ajutat oameni nevinovaţi care sufereau pe nedrept, săvârșind mai multe minuni. A ajutat mulţi săraci, eliberându-i din mrejele sărăciei. De aceea, la aceas-tă sărbătoare se fac daruri, în special copiilor, ceea ce reprezintă o amintire despre faptele bune săvârșite de Sfân-tul Nicolae și o pedagogie pentru noi toţi de a face milostenie, care constitu-ie exteriorizarea dragostei noastre”.

„Sfântul Ierarh Nicolae este ocroti-torul comunităţii d-voastră, de aceea să înălţaţi rugăciuni către el și să vă fi e exemplu de apărare a credinţei ce-lei drepte și model de făptuire a celor plăcute lui Dumnezeu. Să ne rugăm sfi nţilor și să știm că ei răspund rugă-ciunii noastre dacă ea este făcută cu credinţă. În această perioadă de pre-gătire pentru întâmpinarea Pruncului Iisus să insistăm în cele duhovnicești: să ne rugăm mai mult, să postim mai mult, să citim mai mult cărţi sfi nte și să ne curăţim sufl etele în baia spove-daniei, pentru a-L putea întâmpina pe Mântuitorul Hristos”, a îndemnat Înalt-peasfi nţitul Petru.

Un cuvânt de folos, cu binecuvânta-rea Întâistătătorului Mitropoliei Basa-rabiei, a rostit și părintele arhimandrit Andrei Caramalău, stareţul Mănăstirii „Sfântul Apostol Andrei” din Durlești, municipiul Chișinău.

Pentru activitatea pastoral-misiona-ră desfășurată în parohia Alexandru Ioan Cuza, părintele paroh Ioan Ţivlea a fost gratifi cat cu distincţia biseri-cească „Bederniţa”.

Conform tradiţiei, colindele, imnele populare care anunţă Nașterea Dom-nului, se cântă începând cu Sfântul Nicolae. Respectând această datină, copiii de la școala din sat au prezentat oaspeţilor un concert de colinde.

În această zi de sărbătoare, familia lui Ion și Maria Ștefăniţă din Cahul, care au făcut și alte daruri bisericii din Alexandru Ioan Cuza, au donat două icoane cu chipurile Sfântului Ioan Bo-tezătorul și a Sfântului Serafi m de Sa-rov.

Printre vorbitori care au evidenţiat activitatea părintelui Ioan și i-au fe-licitat pe creștini cu ziua hramului au fost: domnul Petru Cârchelan, prima-rul satului Alexandru Ioan Cuza, pă-rintele Cheorghe Untilă, parohul bise-ricii „Sfântul Dumitru” din satul Roșu, Cahul, domnul Alexandru Hagioglu,

chirurg la Spitalul din Cahul, originar

din Alexandru Ioan Cuza, și domnul

Ion Ștefăniţă.

Părintele Ioan a mulţumit Înaltprea-

sfi nţitului Mitropolit și Exarh Petru

pentru ajutorul acordat la reconstruc-

ţia sfântului lăcaș, pentru distincţia

primită, slujbă și binecuvântare arhi-

erească acordată comunităţii de creș-

tini din satul Alexandru Ioan Cuza,

invitându-l pe Întâistătătorul Mitropo-liei Basarabiei să cerceteze parohia și cu alte ocazii.

Biroul de presă al Mitropoliei Basarabiei

SĂRBĂTORI ÎN CUNUNA ANULUI

Sfântul Ierarh Nicolae – model de slujire şi pedagog al milosteniei

Scumpirile la carburanţi generează alte scumpiri în lanţPreţul unei călătorii cu microbuzul ar putea

crește de la 3 la 5 lei. Proprietarii de microbuze din capitală se plâng că scumpirea benzinei și motorinei din ultima perioada îi lasă lefteri, iar singura soluţie ar fi creșterea preţurilor la servici-ile de transport, transmite portalul Știrea Zilei.

Președintele Asociaţiei Transportatorilor Pri-vaţi, Ion Mămăligă, a declarat, pentru StireaZilei.md, că a cerut deja operatorilor de transport să prezinte calculele, în baza cărora urmează să fi e luată o decizie în privinţa scumpirii biletelor de călătorie.

„Este greu de spus cu cât exact ar putea

crește preţurile, însă nu este exclus ca acestea

să se ridice și până la 4-5 lei pentru o călătorie.

Preţul însă va fi stabilit de Consiliul municipal,

noi doar le vom prezenta calculele noastre”, a

precizat Mămăligă. Potrivit lui, după scumpirea

benzinei și motorinei cu câte 80 de bani/litru,

șoferii de maxi-taxi sunt nevoiţi să scoată zilnic

din buzunar cu 30 de lei mai mult.

Duminică, mai multe staţii PECO din ţară au

afi șat preţuri majorate la benzină, motorină și

gaz lichefi at. Astfel, gazul lichefi at a ajuns să

coste cu 40 de bani mai mult, iar benzina cu cifra

octanică 95 costă acum 14,95 de lei/litru, iar un

litru de motorină – 13,60 de lei.

FLUX

După scrutinul parlamentar, s-au scumpit benzina,

motorina şi gazul lichefi atAlegerile au tre-cut, deci cresc preţurile. Lucrul acesta era de așteptat, pentru că, la acest capi-tol guvernarea AIE nu s-a deo-sebit cu nimic de guvernarea comunistă, adi-

că, a ţinut cu dinţii de preţuri, până s-au văzut dincolo de ziua de 28 noiembrie. Apoi – măcar potopul.

Câteva companii petroliere i-au solicitat zilele trecute Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Energetică aprobarea majorării preţului la carburanţi. Astfel, litrul de benzină și motorină va costa cu 80 de bani mai mult decât până acum, iar gazul lichefi at s-a scumpit cu 40 de bani metrul cub.

Luni, 6 decembrie, staţiile PECO au afi șat preţuri cu 4-5% mai mari la carburanţi, litrul de benzină cu cifra octanică 95 ajungând să coste 14. 95-15.00 lei, iar cel de motorină - 13.40-13.60 lei. Potrivit importatorilor de produse petroliere, majorarea este cauzată de creșterea preţului petrolului la bursele internaţionale, care a atins cota maximă din ultimii doi ani.

Aceste scumpiri ar putea condiţiona alte majorări ale preţuri-lor în sectorul transporturilor de mărfuri și de pasageri. Este deja a cincea scumpire a carburanţilor în acest an, ultima producându-se în iunie 2010. Probabil, această „dezlegare” la majorare s-ar fi dat ceva mai devreme, dacă nu am fi avut alegeri parlamentare tocmai acum. Astfel că, imediat după scrutin, preţurile au trebuit ajustate la noile condiţii de pe piaţa petrolieră. Precizăm că unii dintre politicienii care au acces în noul Parlament sunt implicaţi în afaceri de importare și realizare a produselor petroliere. Printre cei cu interese ar fi și președintele liberal Mihai Ghim-pu, care deţine cota-parte de o treime în reţeaua de benzinării SRL Eurosim. Nu este străin de sectorul petrolier nici Vladimir Plahotniuc, vicepreședintele „Petrom-Moldova”. Cu siguranţă, mai sunt și alţii.

De la 1 ianuarie 2011, va crește, cu 10-15 la sută, și costul gaze-lor naturale importate în Republica Moldova. Acesta va ajunge de la preţul actual de 264 de dolari pentru o mie de metri cubi până la 290-310 dolari, a anunţat președintele companiei moldo-ruse „Moldova-Gaz”, Aleksandr Gusev. Majorarea se explică prin faptul că, potrivit contractului de livrare, începând cu anul viitor, ţara noastră va cumpăra gazele la preţul mediu european și nu va mai benefi cia de un coefi cient de reducere, ca până în prezent.

Scumpirea gazelor importate va conduce inevitabil la majora-rea tarifelor pentru consumatorii fi nali și, implicit, se va scumpi energia electrică și termică. Aceste majorări vor atrage după sine și alte scumpiri în lanţ, care se vor face resimţite, cel mai probabil, imediat după sărbătorile de iarnă.

Aproximativ 99% din gazele naturale importate de Republi-ca Moldova provin din Federaţia Rusă. Totodată, ţara noastră, potrivit experţilor, este dependentă de resursele energetice din afară în proporţie de 97 la sută.

Un sondaj de opinie întocmit de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Centrul pentru Studierea Opiniei și Pieţei (CSOP) arată că 83% dintre români au spus că nu au avut de suferit, personal sau în familie, de pe urma comunismului, fi ind de numai 3% cei care au indicat că au avut de suferit.

Subiecţii sondajului, prezentat într-o conferinţă de presă la sediul IICCMER, au indicat că privaţiunile materiale au fost principalele suferinţe în acest regim - 28%, urmate apoi de limitarea libertăţii de exprimare - 24%, discriminarea profesională pe criterii sociale și politice - 23%, limitarea libertăţii de credinţă religioasă -18 %, arestarea - 18%.

Accesul la dosarele Securităţii este considerat de 49% puţin sau deloc important, 40% îl văd im-portant și foarte important, iar în privinţa adoptării unei legi a lustraţiei s-a apreciat de către 52% dintre respondenţi că este puţin sau deloc importantă, fi ind 31% cei care au spus că este importantă.

La întrebarea “cui ar trebui să i se aplice legea lustraţiei?” subiecţii consideră în procent de 56% că liderilor la nivel naţional și local ai PCR, 52% membrilor Securităţii și 42% miniștrilor și con-ducătorilor instituţiilor la nivel local din perioada regimului comunist. Doar 29% au spus că trebuie aplicată și conducătorilor armatei, miliţiei, justiţiei și sistemului penitenciar implicat în represiunea politică.

Efectele lustraţiei sunt considerate de 26% pozitive, iar 24% consideră că nu va avea efect. Un procent relativ mare, de 40%, nu au știut sau nu au vrut să răspundă la această întrebare, lucru reţinut îngrijorător de reprezentanţii ICCMER și ai CNSAS.

În ceea ce privește acordarea de despăgubiri din partea statului pentru victimele regimului co-munist, 48% dintre românii chestionaţi consideră

că acestea trebuie să se acorde, 27% au spus că nu

e cazul și 25% nu au răspuns. De asemenea, 47%

dintre respondenţi au menţionat că despăgubirile

ar trebui decise de instanţele judecătorești, iar

42% au indicat că ar trebui limitate de o decizie a

Guvernului sau Parlamentului.

Un procent de 80% dintre respondenţi au spus

că nu au fost membru al PCR, 94% că nu au deţinut

funcţii de conducere în partid și 96% au arătat că nu

au lucrat pentru fosta Securitate. Totodată, 43,9%

sunt de părere că simbolurile comuniste nu trebuie

să fi e neapărat interzise, 27,5% au arătat că acestea

nu trebuie să fi e legale, iar aproape 30% nu au știut

ce să răspundă în această privinţă.

Sondajul de opinie reprezintă a doua etapă a

parteneriatului între ICCMER și CSOP, care are ca

obiectiv elaborarea unei strategii de politici publice

pentru o educaţie democratică fundamentată pe

cunoașterea și asumarea trecutului comunist.

Sursa: AGERPRES

- Domnule Gotișan, este evident că vor urma și alte scumpiri. Care domenii vor fi afectate în primul rând? - Nu pot afirma acum că

impactul acestor majorări de preţuri va fi unul imediat. Cert este că efectele se vor resimţi în lunile următoare, în acele activi-tăţi în care costul transportului are o pondere mare în costul per ansamblu, precum și în cele care utilizează produsele petroliere ca materie primă. Transporta-torii privaţi au anunţat deja o posibilă creștere a tarifelor pen-tru călătoria cu maxi-taxi. Dar, în opinia mea, creșterea preţurilor va fi mai mare în cazul transpor-tului de mărfuri. Implicit, s-ar putea ca și unele alimente să se scumpească. Deja un mare producător de lactate a operat majorări pentru o gamă largă din produsele sale.

Totuși, în linii mari, efectele acestor ajustări de preţuri la carburanţi vor fi resimţite trep-tat. Producătorii, comercianţii vor lua decizii privind majo-rarea preţurilor abia în lunile următoare. Excepţie ar putea face produsele de panifi caţie, deoarece preţul redus al grâului în anul acesta ar putea com-pensa sporirea cheltuielilor de transport. Dar, repet, majorări

vizibile ar putea să se producă doar peste o lună-două, după încheierea acelor cicluri de producţie care vor asimila noile preţuri la combustibili.

Pe de altă parte, acolo unde ponderea costurilor carburan-ţilor în preţul produsului este destul de mare, din cauza unor eventuale scăderi ale vânzărilor determinate de scumpirea pro-duselor petroliere, procesatorii sau comercianţii ar putea mări preţul și cu circa 10 la sută. Por-nind de la monitorizările pe care le-am făcut până acum, de regu-lă, în asemenea situaţii intervin și scumpiri ale ambalajelor, din carton, plastic, hârtie, care, de asemenea, se vor reflecta în costul alimentelor.

Astfel, majorarea preţurilor la carburanţi ar putea crea pre-mise economice și, de ce nu, psihologice, pentru creșterea preţurilor la mai multe produse alimentare. Până la urmă, aceste scumpiri ar putea deveni o sursă care să alimenteze expectaţiile infl aţioniste. Pericolele pentru ţinta inflaţionistă a anului în curs, dar și pentru perioada imediat următoare, nu vin doar din scumpirea carburanţilor, ci și din anunţata majorare a costului gazelor naturale importate de Republica Moldova, de la 1 ianu-

arie 2011. Acestea creează teren favorabil și pentru creșterea fac-turilor la energia electrică.

Totodată, majorarea preţului la carburanţi nu este o veste tocmai proastă pentru Bugetul de Stat care ar putea înregistra încasări mai mari din accize. De altfel, majorarea accizelor la produsele petroliere, cât și creșterea importurilor, în ge-neral, dar și a carburanţilor, în particular, au condus la spori-rea nominală a veniturilor din accize și taxe, care au ajuns în visteria statului în prima jumă-tate a anului.

- În visteria statului, mai puţin în visteria cetăţenilor. După scumpirea gazelor, vom asista la un nou val de majorări ale preţurilor, in-clusiv la produsele alimen-tare?- Există un șir de produse

alimentare de bază în care statul se implică atunci când intervine scumpirea acestora per ansam-blu, cum ar fi pâinea și produ-sele de panifi caţie, produsele lactate etc. Desigur, populaţia va resimţi aceste scumpiri, în cazul în care ele nu vor fi core-late cu niște majorări salariale, cu acordarea unor indemnizaţii sociale. Bineînţeles, în măsura în care Bugetul de Stat le va putea oferi. În această situaţie, anume autorităţile centrale vor tre-bui să identifi ce pârghiile prin intermediul cărora vor ajuta populaţia, în special păturile so-cial-vulnerabile, să depășească această situaţie de criză.

- Când vor atinge cota maxi-mă aceste scumpiri?- Este difi cil să vorbim despre

o perioadă exactă. Majorările operate la preţul carburanţilor se vor transpune în celelalte pre-ţuri deja într-o lună-două. Cât privește scumpirile care ne aș-teaptă la gazele naturale, efectul acestora îl vom simţi, probabil, în lunile februarie-martie, adi-că mai spre sfârșitul perioadei de încălzire, deci, bănuiesc eu,

consumatorii casnici nu vor fi afectaţi foarte grav într-o primă etapă. Pe de altă parte, preţul gazelor va crește în continuare, astfel că populaţia va simţi con-secinţele, chiar dacă nu imediat, pe propriul buzunar.

- Faptul că nu avem, de-ocamdată, un proiect al Legii Bugetului de Stat pentru anul următor pune sub semnul întrebării orice eventuale ajustări salariale sau acordarea unor indem-nizaţii menite să atenueze, cât de cât, efectele creșterii preţurilor? - Aceste majorări ale salarii-

lor, pensiilor, cât și a indemniza-ţiilor sociale pot fi operate doar

în cazul în care statul dispune de mijloace fi nanciare necesare. Eu nu cred că neadoptarea Bugetu-lui de Stat pentru anul 2011 este neapărat o problemă gravă. Mai degrabă, este important să ne asigurăm de faptul că vom beneficia și în continuare de resurse fi nanciare din exterior, pentru că lipsa acestora ar pune sub semnul întrebării disponibi-litatea, capacitatea autorităţilor de a achita salariile și pensiile. Adică, este neapărată nevoie să fi e valorifi cat în continuare Acordul cu FMI, cu alte instituţii fi nanciare internaţionale, pen-tru că fără o asistenţă fi nanciară externă ne va fi destul de greu să ieșim din această perioadă de agonie.

Pe de altă parte, ieșirea din

impas va depinde în cea mai

mare măsură și de acţiunile vii-

toarei guvernări, care va trebui

să se concentreze pe consolida-

rea fi nanţelor publice, atât pe

partea de cheltuieli, cât și pe

cea de venituri, întrucât aici este

marea problemă. Aceasta poate

fi soluţionată și prin reducerea

cheltuielilor pe direcţii care nu

sunt prioritare și reorientarea

mijloacelor fi nanciare către cele

cu o conotaţie socială. Altfel,

am putea asista la nemulţumiri

serioase ale populaţiei, pentru

că, deocamdată, nu aș vrea să

folosesc termenul de revolte

sociale.

Ioana FLOREA, FLUX

Treptat, dar sigur, scumpirile vor afecta bunăstarea populaţieiTreptat, dar sigur, scumpirile vor afecta bunăstarea populaţieiÎndată după scrutinul din 28 noiembrie, a fost dat startul majorărilor de preţuri care, se pare, nu va fi oprit prea curând. După ce benzinăriile au afi șat preţuri majorate în medie cu 4-5% la carburanţi, au crescut preţurile la unele produse lactate, iar transportatorii privaţi intenţionează și ei să majoreze, cu 1-2 lei, costul călătoriilor cu microbuzul. Din ianuarie 2011, vom plăti gazele importate la preţuri europene, dar tot din salarii autohtone. Scumpirea gazelor va avea, în mod sigur, impact asupra tarifelor la energia electri-că și termică, acestea, la rândul lor, antrenând alte scumpiri la produse și servicii. L-am rugat pe analistul economic Iurie Gotișan să comente-ze eventualele consecinţe ale acestor majorări și impactul lor asupra situaţiei economice a popu-laţiei.

5 lei pentru o călătorie cu microbuzul în Chişinău?

Sondaj: Peste 80% dintre români spun că nu au avut de suferit de pe urma comunismului

10 DECEMBRIE 20108 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Marţi, 7 decembrie, în Sala de conferinţe a Bibliotecii Naţionale a Moldovei a fost lansată cartea „Biserica și școala în politica Rusiei. De la Lenin la Kuraev. Lecţie de religie pentru politicieni”, scrisă de ieromonahul Savatie Baștovoi, apărută la editura „Cathisma”.

„Lecţie de religie pentru politicieni”În adresarea sa, Savatie Baștovoi

a ţinut să menţioneze mai întâi de ce a ales această temă pentru cartea sa: „Mi-am permis acest joc și această ironie faţă de politicienii noștri, politi-cieni asupra a căror calităţi nu vreau să judec acum, dar prin felul în care apar în ultima vreme la televizor (deoarece în altă parte noi nu avem ocazia să-i vedem), prezintă o sumă tot mai mică de cuvinte pe care au să ne-o spună. Și, din păcate, cuvintele lor seamănă din ce în ce mai mult și ne deplasează într-o totală ambiguitate, încât mi se pare că acești oameni, repet, nu în profunzimea lor, ci în felul de a apărea la televizor, adică în singurul fel de a apărea în faţa noastră, sunt niște oa-meni cu totul lipsiţi de creier. De ce? Pentru că limbajul lor este redus la circa 20 de cuvinte: „ne vom întâlni și vom căuta soluţii, vom încerca să fi m și cu unii, și cu alţii, și cu negrii, și cu albii, și cu roșii, și cu albaștrii, și când vom avea un răspuns vi-l vom comunica”. Acesta este tot bagajul politic la care trebuie să asistăm. Așadar, mi-am per-mis acestor oameni, dar, mai bine zis, imaginii lor din televizor, să le propun o lecţie de religie. Spun asta și pentru faptul că politicienii sunt cei care s-au implicat cel mai activ în campania privind introducerea religiei în școli, este vorba și de celebrul președinte al Partidului Umanist, care s-a mani-festat ca un „Luceafăr al ortodoxiei moldovenești”, care a apărut pe cerul roșu al ţării noastre, și m-am gândit că o simplă punere în revistă a unor fapte istorice este necesară”.

„Religia pe care a scos-o Lenin din şcoli este alta decât cea pe care o aduce Kuraev”De asemenea, autorul a explicat și

legătura dintre Lenin și Kuraev: „De la

Lenin până astăzi, adică aproape 100 de ani, Rusia nu și-a revizuit politica faţă de studiul religiei în școlile de stat, din acest motiv, titlul „Biserica și școa-la în politica Rusiei de la Lenin la Ku-raev” este întemeiat prin fapt istoric: Lenin a scos religia din școli, Kuraev, în calitatea sa de autor al manualului „Bazele culturii ortodoxe în Federaţia Rusă”, a readus-o. Kuraev este un autor care apare și ca o mascotă a campa-niei, mergând cu manualul în toate provinciile Rusiei, nelimitându-se la aceasta, ci depășind mult graniţele statului rus actual, adică mergând în Transnistria, în Abhazia și în frumoasa și înfl oritoarea noastră Moldova. Alte asemuiri între cele două persoane nu mi-am îngăduit să fac. Mai spun și că religia pe care a scos-o Lenin din școli este alta decât cea pe care o aduce Kuraev. Sincretismul și lipsa de verti-calitate, evitarea oricărei dogmatici și așezări doctrinare din religia propusă în manualul semnat de Andrei Kuraev, mă face să cred că și Lenin și-ar fi făcut cruce în faţa acestei religii”.

„Sub masca aparentei libertăţi de opinie şi a libertăţii conştiinţei religioase a stat, de fapt, ura comuniştilor împotriva credinţei”Ieromonahul Savatie Baștovoi s-a

referit și la relaţia dintre Biserică și stat: „Să nu credeţi că eu fac apologia reunifi cării sau contopirii Bisericii cu statul, nu pot fi adeptul unei simfonii dintre stat și Biserică, pentru simplul fapt că tradiţia noastră apostolică oprește acest lucru. Sfinţii apostoli

interziceau preoţilor, ierarhilor, să deţină funcţii publice, tocmai pentru a nu cădea pradă compromisurilor, pentru că dacă într-un moment istoric putem avea parte, prin lucrarea lui Dumnezeu, de o conducere a statului creștin-ortodoxă, așa cum era, de pil-dă, așezat Sfântul Ștefan cel Mare și epoca sa, se pot întâmpla și perioade vitrege, cum, de exemplu, a fost pe-rioada comunismului ateu, și atunci, dacă trăiești într-o împăcare cu statul și o conlucrare, inevitabil, ierarhii sunt puși în situaţia să facă niște compro-misuri care dăunează propovăduirii evanghelice și Bisericii în general, ceea ce este un lucru condamnabil. Când spun că Lenin a despărţit Bise-rica de stat, nu deplâng simfonia în care nu prea cred, cercetând istoria convieţuirii Bisericii cu statul, ci felul în care s-a produs, pentru că una e să limitezi amestecul Bisericii în treburile statului și alta este să ordoni decima-rea sutelor de mii de preoţi, una este să spui că voi, preoţii, propovăduiţi Evanghelia în bisericile voastre și alta este să bagi buldozerele în mii și mii de biserici. Sub masca aparentei liber-tăţi de opinie și a libertăţii conștiinţei religioase, invocate de Lenin, a stat, de fapt, ura comuniștilor împotriva credinţei, manifestată prin execuţii, prin demolări de biserici și excluderea totală a mesajului creștin din viaţa publică și chiar și a creștinilor. Discuţia aceasta trebuie să aibă rostul revenirii la normalitate, trebuie să scăpăm de prejudecăţile de-a dreptul bolnave, psihopate, impuse de propaganda comunistă că orice preot care vrea să stea de vorbă cu niște școlari, a venit să-i atragă la biserică și să le ia găinile pe care le au părinţii lor acasă. Trebuie să scăpăm de ura aceasta bolnavă împotriva a tot ce este Biserică. E ne-voie de un dialog normal, pentru a ne cunoaște credinţa cu tot ce presupune ea, cu istoria noastră, cu frumuseţile și bunăcuviinţa poporului nostru, a părinţilor, a strămoșilor. Uitaţi-vă la toate blocurile și monumentele comu-niste, uitaţi-vă la mausoleul lui Lenin și uitaţi-vă la biserica Sf. Pantelimon de aici și încercaţi să le comparaţi și veţi vedea că ceea ce spun eu are temei ontologic. Oamenii își fac obiectele și se înconjoară cu lucruri după chipul și asemănarea lor. Uitaţi-vă la icoanele și la cuminţenia bisericilor noastre, dacă le veţi ști așa cum erau ele odinioară, și uitaţi-vă la tablourile și pancartele co-muniste, care nu mai încăpeau de mari ce erau, pentru că își simţeau propria micime. Noi avem icoane minuscule, care poartă în ele cerul întreg, iar ei, până nu-și desenau pe toate blocurile literele, nu se lăsau, și tot simţeau că nu ajunge la inima omului, pentru că inima omului nu este făcută pentru astfel de mesaje, ci e făcută pentru dragoste”.

„Luptăm cu o sută de ani de propagandă comunistă”Savatie Baștovoi, autorul cărţii

„Biserica și școala în politica Rusiei. De la Lenin la Kuraev. Lecţie de religie pentru politicieni”, consideră ca felul în care a fost iniţiată și purtată campa-nia de introducere a religiei în școli a fost una brutală: „A cunoaște ce este Biserica, tradiţia noastră, este un act de decenţă culturală, intelectuală, de bun-simţ. Sigur că în școală nu putem intra deodată prin placate, și nu doar în școală. Bătaia asta bruscă pentru a intra în școală, a bătut la ochi. Dacă este o lucrare care trebuie făcută, este aceea de a spulbera clișeele propagandei comuniste. Noi trebuie să fi m conștienţi că luptăm nu cu un profesor mai mult sau mai puţin ateist, nu cu un director, nu cu un ministru și nici măcar cu un premier sau cu un Parlament, luptăm cu o sută de ani de propagandă ateistă. Trebuie să ne

apropiem cu sufi cientă cuminţenie și înţelepciune de acest subiect, ceea ce mi se pare că nu s-a întâmplat nici în cazul campaniei rusești și, cu atât mai mult, cele de la noi, care are un caracter cu totul confuz. Într-o lună și jumătate am văzut trei declaraţii de sinod, toate bătându-se cap în cap. Atunci stăm și ne întrebăm: ce facem? Facem declaraţii despre credinţa noastră, comunicate de presă sau propovăduiri? Cum putem împacheta într-o declaraţie de presă tot ce avem de spus lumii? Asta, cred eu, este prima meteahnă a acestui demers, forma simplistă, schematică, venită de sus în jos prin ministere, nu prin puterea înţelepciunii lui Dumnezeu. Și acum, dacă vine un ministru și își face campanie pe tema introducerii religiei în școli, iar după aceea, la următoarele alegeri vine altul și ne scoate religia din școli, Biserica rămâne cumva în aer. În relaţia noastră cu oamenii, dar, mai ales, cu școala, noi nu putem depinde de mofturile unor miniștri și de orientările lor doctrinare. Iar ceea ce s-a întâmplat în Rusia, în cazul manualului rusesc, a fost ceva mai special decât la noi. La noi nici măcar nu a fost propus un manual, au făcut o campanie cumva în aer. Ca după aceea abia să se revină la seria de ma-nuale tipărită în 2005, sub oblăduirea vlădicăi Dorimedont, aceste manuale, pe care publicul larg nu le cunoaște, au fost după aceea văzute printr-o declaraţie ofi cială a sinodului ca fi ind o treaptă spre introducerea Bazelor ortodoxiei. În Rusia cum s-a răspuns prejudecăţilor comuniste ateiste? S-au gândit să scoată cam tot ce se referă la Dumnezeu din mesajul Bisericii. Rolul religiei e redat la general, ca fi ind acela de a ne face mai buni, de altfel ca și rolul partidului, care spunea că îi face mai buni pe oameni, ne învăţa să nu rupem crengi din copaci, să nu arun-căm hârtii pe jos, să nu ne scuipăm și așa mai departe. În viziunea lor, cam acesta este și rolul introducerii religiei în școli, asta studiază elevii la școală în manualul propus de Andrei Kuraev. Eu am considerat că este un compromis prea mare, care în timp va crea astfel de probleme Bisericii, încât nu vor mai ști pe unde să scoată mâneca. Nu are rost să pornești vorba despre credinţă acolo unde nu se cuvine să vorbești,

sau tu pornești o vorbă despre pre-

dică, despre Biserică, despre Hristos,

despre învierea din morţi sau propui

un cod de norme morale”.

„Campania de introducere a religiei în şcoli are şi rostul de scădere a încrederii populaţiei în Biserică”În încheiere, ieromonahul Savatie

Baștovoi a emis o afi rmaţie care vine

să demaște scopul lansării campaniei

iniţiate de unii politicieni și ierarhi de

a introduce religia în școli:„Religia

continuă să prezinte un punct de

atracţie, dacă nu pentru majoritatea

oamenilor, atunci, în mod sigur și cert,

pentru politicieni, mai ales o parte

dintre ei, care știu să controleze și să

lanseze mesajele și să urmărească

efectele produse de aceste mesaje.

Ei nu se dau în lături de la religie, dar

nu pentru a o practica în adevărurile

ei și în adevăratul ei sens, ci pentru a

o folosi ca pe o unealtă de control a

oamenilor, dar și a unor teritorii, adică

a unor bucăţi de pământ, care nu în-

totdeauna sunt proprietatea lor sau a

statului al cărui interes îl exprimă. Din

cauza asta, această opinie au emis-o

și unii comentatori mai laici, campa-

nia de introducere a religiei în școli

are și rostul de scădere a încrederii

populaţiei în Biserică, de decredibi-

lizare a instituţiei Bisericii, deoarece

această campanie a fost purtată într-

un mod grotesc. Uitaţi-vă la aceste

placate, la declaraţiile sucite care au

însoţit această campanie, uitaţi-vă la

personajele publice implicate în ea,

toate acestea n-au putut stârni decât

o singură reacţie: aceea de: „hai, mai,

lăsaţi-ne în pace, că dacă om vrea să

studiem religia, știm și noi să citim!

Ceea ce ne propuneţi voi, numai Bi-

serică nu este”. Și într-adevăr, tot acest

iureș a ciocnit ierarhi, preoţi, profesori,

politicieni, sfârșind, în cele din urmă,

cu dezamăgire, fapt care a scăzut

foarte mult încrederea oamenilor nu

în Biserică, în Dumnezeu, ci în aparatul

care mediatizează relaţia dintre Biseri-

ca adevărată și stat: presă, purtători de

cuvânt, declaraţii nici nu mai știi dacă

sunt ofi ciale sau neofi ciale”.

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1820. Știu că în R. Moldova sunt unii care manifestă oarecare rezervă faţă de ceea ce vine de la București, suspectând acţiunile noastre sin-cere de culturalizare drept încercări de „românizare subversivă”. Dar nu e nevoie de românizare a nimănui, pentru că cei din R. Moldova sunt români ca și noi. E vorba numai de a aduce la un numitor comun, adică de a folosi limba literară, aceeași, în cele două state românești și chiar în afara graniţelor României, pentru că limba literară este supradialec-tală, supraregională.

Mioara AVRAM, București Notă. Text reprodus de Vlad Po-

hilă în „BiblioPolis”, vol. 19, 2006.1822. Pentru cultura noastră

prezentă traducerile sunt de cel mai mare folos: îmbogăţesc limba și dau posibilitatea ca să ne altoim pe fondul băștinaș variate simţiri străine. Astăzi, mai înainte de toate, un poet trebuie să fi e un om cult. Nu e destul să porţi o lavalieră uriașă și plete ca să te numești scriitor. S-au dus vremurile acelea. Poetul trebuie să fi e în curent cu mișcarea ideilor contemporane. Cu cât este mai cultivat, el poate fi mai original. Acesta nu e un paradox. Adevăratul poet nu se lasă infl uenţat de ceilalţi, ci își mărește fondul sufl etesc prin cultură străină. Numai cei superfi -ciali se lasă infl uenţaţi.

Ion PILLAT, scriitor român (1891-1945)

Notă. Tot lui Pillat îi aparţin cu-vintele: Un poet fecund nu poate fi decât mediocru. Aviz celor care se laudă cu cantitatea!

1823. Prima dintre libertăţi este aceea de a spune „Nu”… elibera-torilor.

Dennis DELETANT (Londra)1824. Secretul muncii: Imediat ce

ai urcat un pisc, să-ţi creezi altul!Mihail SORBUL, dramaturg

român (1885-1966)1825. De pe treapta acestui timp,

ne exprimăm preţuirea cea mai aleasă pentru cutezanţa morală și intelectuală de a fi ieșit în arenă, într-o epocă a deznaţionalizării și a fi afi rmat în mod deschis, primul, ceea ce ne convinge a fi încă și as-tăzi de actualitate: că Dumnezeu a lăsat o singură limbă pentru întreg neamul românilor.

Vă urăm să trăiţi fericirea de a vă vedea învăţăturile și profeţiile împlinite.

Marian ENACHE, ambasador al României. 27 iulie 1995

1826. Limba este naţiunea. Și prin urmare limba română este naţiunea română.

Alecu RUSSO

1827. Academia este forul cel mai înalt al unei naţiuni.

Morala trebuie să fie steaua polară a știinţei.

Ch. de BOUFFIERS

1828. Oamenii care nu sprijină viaţa în ei înșiși și în cei din preaj-ma lor sunt apostaţi și otrăvesc societatea, trădează viaţa și susţin moartea...

Vasile PÂRVAN

1829. N-aș putea susţine că prin pretinsul lor naţionalism, rușii, cu existenţa lor seculară de popor subdezvoltat, tind spre un trai civilizat, spre atenuarea izbitorului lor decalaj social și material în com-paraţie cu Occidentul. Dar, treaba lor. Să trăiască sănătoși în bordeie, împreună cu porcul și capra, cât poftesc! Ceea ce m-a deranjat și mă deranjează e că n-am întâlnit nicăieri vreun rus care să condamne deschis șovinismul moscovit, ridicat de secole la rangul de politică de stat sau vreunul care ar recunoaște că Rusia a fost și rămâne o închisoa-re a popoarelor.

(…)Am auzit destui ruși exprimându-

și nemulţumirea faţă de comunism. N-am auzit însă pe nimeni zicând că poporul rus ar putea trăi cu adevărat liber numai atunci când ar renunţa, odată și pentru totdeauna, la politica sa de expansiune teritori-ală și rusifi care cu orice preţ.

Nicolae LUPAN. Străin la mine acasă. Bruxelles, 1996

1830. Eu cercai cu lira mea po-etică să vorbesc limba Patriei, să dezmierd acel odor scump, cum mama română mă dezmierda când mă legăna în pruncie.

Constantin STAMATI-CIU-

REA, fi ul scriitorului Constantin Stamati

Notă. Autorul acestor dumne-zeiești cuvinte s-a născut la Chiși-nău în ziua de 4 mai 1828.

1831. Cea mai înaltă productivi-tate și cel mai înalt nivel de trai l-au asigurat naţiunile cu cel mai ridicat nivel de cultură… Și invers: naţi-unile cu un nivel redus de cultură au fost cele mai jefuite de străini și, material, au dus-o cel mai prost…

Prof. univ. Vasile ȘOIMARU, în „Timpul”, 27 octombrie 2009

1832. Naţiunile sunt, după cu-prinsul lor, eterne în Dumnezeu. Dumnezeu pe toate le vrea. În fi ecare arată o nuanţă din spirituali-tatea Sa nesfârșită. Le vom suprima noi, vrând să rectificăm opera și cugetarea eternă a lui Dumnezeu? Să nu fi e!

Dumitru STĂNILOAE

Valentin Mândâcanu

RELIGIE VS POLITICIENI:RELIGIE VS POLITICIENI:

„A cunoaşte ce este Biserica, tradiţia noastră, „A cunoaşte ce este Biserica, tradiţia noastră, este un act de decenţă culturală, intelectuală”este un act de decenţă culturală, intelectuală”

În perioada 7-13 decembrie, la

Chișinău se desfășoară Săptămâ-

na Filmului Francez, care are loc

la Centrul Cultural „Gaudeamus”.

Pentru acest eveniment au fost selectate

fi lme care, pe parcursul mai multor ani, s-au

bucurat de o mare popularitate în rândul

cinefi lilor și au obţinut numeroase premii la

diverse festivaluri și concursuri.

În cadrul festivalului sunt prezentate fi lmele

„Le bal” („Balul”), „Le grand Bleu” („Abisul azu-riu”), „Les demoisselle de Rochefort” („Domnișoa-rele din Rochefort”), „La fi delite” („Fidelitatea”), „La Boom 1” („Bum 1”), „ Un homme amoureux” („Un bărbat îndrăgostit”), „L’Etudiante” („Stu-denta”), „Matrimonio all’italiana FR+ I” („Mariaj în stil italian”), „LOL” și altele.

Săptămâna Filmului Francez este organizată de Centrul Cultural „Gaudeamus”, în colaborare cu Alianța Franceză din Moldova, în cadrul pro-iectului „Europa Cinemas”.

Vă prezentăm o scurtă descriere a peliculei „LOL”, pe care o puteţi vedea astăzi la „Gaudea-mus”. LOL (Laughing Out Loud) s-ar traduce „mori de râs” (sau râs în hohote) în limbaj SMS. Așa o strigă prietenii pe Lola. Totuși, când se întoarce din vacanță, aceasta are mai puţine motive să fi e veselă. Arthur, prietenul ei, o pro-voacă, spunându-i că a înșelat-o pe timpul verii. Iar gașca de prieteni au tendinţa de a complica totul. La fel și mama ei, Anne, cu care dialogul a devenit imposibil, și nu doar pentru că ea nu știe ce înseamnă LOL. Anne își tratează adolescenta

ca și cum ar fi un copil, minţind-o în legătură cu lucruri esenţiale, de exemplu că se întâlnește în secret cu fostul soţ ori că fl irtează cu un poliţist. În același timp, Anne se întreabă ce s-a putut întâmpla cu fetiţa ei, odinioară atât de dulce. De la fuziune la confuzie, relațiile mamă-fi ică fi erb de dragoste și de LOL. Filmul este realizat de Lisa Azuelos, din distribuţie fac parte Sophie MARCEAU, Christa THERET, Alexandre ASTIER și alţii. „LOL” este o comedie franceză realizată în 2008, durata: 1h47min.

În continuare vă prezentăm lista filmelor franceze pe car ele puteţi vedea în week-endul ce urmează la „Gaudeamus”. 10 decembrie: „ La Boom 2” („Bum 2”), ora 17.00; „LOL” (vers.ori-ginală), ora 19.00. 11 decembrie: „L’Etudiante” („Studenta”), ora 17.00; „Un homme amou-reux” („Bărbatul amorezat”), ora 19.00. 12 decembrie: „Le grand bleu” („Abisul azuriu”), ora 17.00; „La fi délité” („Fidelitate”), ora 19.00. 13 decembrie: „Les demoiselles de Rochefort” („Domnișoara din Rochefort”), ora 18.00; „Matrimonio all’italiana FR+ I” („Mariaj în stil

italian”), ora 20.00.

Toate peliculele prezentate, cu excepţia fi l-

mului „LoL”, care va putea fi vizionat numai în

original, sunt dublate în limba rusă.

Costul biletelor – 20 lei, Costul biletelor – 20 lei, iar la 10 decembrie intrarea la fi lmul iar la 10 decembrie intrarea la fi lmul

„LoL” va fi gratuită.„LoL” va fi gratuită.

CALEIDOSCOP10 decembrie

EvenimenteEvenimente1817: Mississippi devine cel de-al douăzecilea stat al Statelor Unite ale

Americii. Simultan, teritoriul Mississippi, entitate administrativă pre-statală a statului omonim, este ofi cial dezmembrat

1845: A fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul britanic Robert Thompson

1848: Carol Ludovic Napoleon Bonaparte este ales președinte al Franţei, funcţie deţinută până la 2 decembrie 1852, când s-a proclamat împă-rat, sub numele de Napoleon al III-lea (1852-1870)

1868: La Londra a fost inaugurat primul semafor, în Piaţa Parlamentului1901: Primele premii Nobel au fost decernate la Stockholm, pentru fi zică,

medicină, chimie, literatură și pace1903: Marie Curie, om de știinţă, a primit, alături de soţul ei, Pierre Curie,

și de fi zicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivităţii, devenind prima femeie laureată a acestui premiu

1904: Cercetătorul rus Ivan Pavlov primește Premiul Nobel pentru cercetă-rile sale privind sistemul digestiv, în cadrul cărora a descoperit așa-numitele refl exe condiţionate, opuse celor moștenite

1926: Hirohito a devenit împăratul Japoniei1933: Prin hotărârea Consiliului de Miniștri, guvernul naţional liberal scoate

în afara legii “Garda de Fier”1935: Primăria orașului București ia hotărârea de a–l proclama pe George

Enescu “cetăţean de onoare”1938: Au început fi lmările la pelicula “Pe aripile vântului”1948: Adunarea Generală a ONU a adoptat “Declaraţia universală a dreptu-

rilor omului”1950: Doctorul american Ralph Burke a devenit primul laureat de culoare al

Premiului Nobel pentru Pace1975: La Oslo, Elena Bonner, soţia lui Andrei Saharov, disident rus, unul

dintre fondatorii Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului, a primit, în numele soţului, Premiul Nobel pentru Pace

1983: Liderul sindicatului Solidaritatea, Lech Walesa, a primit Premiul Nobel pentru Pace

1984: Adunarea Generală a ONU adoptă “Convenţia împotriva torturii și altor suferinţe sau tratamente pline de cruzime, inumane sau degra-dante” (Rezoluţia 39/46 intrată în vigoare la 26 iun. 1987)

1995: Reţeaua americană de televiziune prin cablu CNN a transmis, în premieră, ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, organizată la Primăria din Oslo

NașteriNașteri1537: Giovanni Battista Guarini, poet italian (d. 1612)1787: Thomas Hopkins Gallaudet, american, fondatorul școlii pentru copii

surdomuţi (d. 1851)1804: Carl Gustav Jacob Jacobi, matematician german (d. 1851)1820: Daniel Chwolson, orientalist rus, a cercetat antichitatea (d. 1911)1830: Emily Dickinson, poetă americană, care a avut o mare infl uenţă

asupra liricii americane, precursoare a imagismului din primele două decenii ale secolului al XX-lea din literatura americană și engleză (m. 15 mai 1886)

DeceseDecese1198: Averroes, medic și fi losof arab (n. 1126)1475: Paolo Uccello, pictor italian (n. 1397)1865: Regele Leopold I al Belgiei (n. 1790)1896: Alfred Nobel, savant, inventatorul dinamitei și iniţiatorul Premiului

Nobel, cel mai prestigios premiu internaţional, decernat anual din 1901 (n. 1833)

1936: Luigi Pirandello, scriitor italian, întemeietorul teatrului modern euro-pean (“Șase personaje în căutarea unui autor”) (n. 1867)

EUROPA CINEMAS

Săptămâna Filmului Francez la Chişinău

10 DECEMBRIE 2010 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

Excursia canonică a ambasadorului de 1 decembrieSemnifi caţia zilei a fost atât de

mare, încât până și ambasadorul extraordinar și plenipotenţiar al României la Chișinău, domnul Marius Lazurca, a lăsat pentru câ-teva ore deoparte jurisdicţia sa canonică moscovită și a făcut o ex-cursie de sărbătoare în cuprinsul Patriarhiei Române, asistând, de asemenea, la serviciul divin de la Durlești. Împreună cu ambasado-rul, la liturghie au mai asistat și de-

putatul PL, Ștefan Urâtu, fost con-silier prezidenţial al interimarului Mihai Ghimpu, precum Vladimir Hotineanu, care deţine portofoliul ministrului Sănătăţii în guvernul Filat, reprezentând PLDM.

Vom prezenta mai jos câteva spicuiri din cuvântul de învăţătu-ră al mitropolitului nostru.

Credinţa se arată prin fapte, nu prin vorbeMai întâi, vlădica Petru a vor-

bit despre faptul că „această săr-bătoare nu este numai a Români-ei și a românilor din ţară, ci este a noastră, a tuturor românilor”, referindu-se, în continuare, la vechimea și continuitatea crești-nismului la români: „La sfârșitul lunii acestea sărbătorim pe unul dintre marii sfi nţi ai creștinismu-lui – Sfântul Apostol Andrei cel Întâichemat, care a sfi nţit cu pa-șii lui acest pământ românesc”. „Biserica noastră strămoșeas-că, Biserica Ortodoxă Română, își are baza cea mai puternică în spaţiul acesta. Biserica a fost cea care a îmbrăţișat poporul. Biserica a fost în mijlocul oame-nilor, în mijlocul credincioșilor”, a adăugat mitropolitul, subliniind: „Biserica nu a vorbit mult, ci și-a arătat credinţa prin fapte, fi ind aproape de popor”. „De-a lungul tuturor perioadelor de persecu-ţii și năvăliri ale barbarilor, ale tuturor cotropirilor veniţi asupra poporului român, Biserica, preo-ţii, călugării și credincioșii au fost împreună cu cei afl aţi în nevoin-ţă. În războaie, Biserica a ajutat armata cu hrană. Călugării și călugăriţele au fost de multe ori alături de ostași, acordându-le asistenţă medicală. Nu cum vor-bește cineva care este departe de Hristos, cum că Biserica nu ar fi făcut nimic”, a mai spus Întâistă-tătorul Mitropoliei Basarabiei.

Unde sunt faptele noastre de dragoste, de unire între noi?Făcând un amplu recurs la

istoria naţională, Înaltpreasfi n-ţitul Petru a ţinut să se refere în continuare la păcatele noastre prin omisiune și la dezbinarea și ura dintre fraţi: „Ziua noastră, a României și a românilor, trebuie prăznuită nu numai prin fast, ci prin fapte, arătând faptele cele bune ale creștinilor, de unire, de neam, de gândire românească. Noi prea mult vorbim de unire, nu vorbim de fapte, de dragoste, de unire între noi. Ci, de multe ori, noi, românii, suntem dezbinaţi în multe ramuri. Cred că nimeni nu se va sminti când vorbesc des-pre această dezbinare, pentru că acesta este adevărul și trebuie ca fi ecare dintre noi să ne gândim la această dezbinare a noastră. Fiecare, în gândirea sa, să vadă că există chiar aici, între româ-nii moldoveni, unii care urăsc unirea dintre fraţi, urăsc neamul nostru și o dau numai cu moldo-venismul. Trebuie ca ei să știe, și să știm și fi ecare dintre noi, că Bi-serica are o singură limbă, nu are două. Biserica noastră, în timpu-

rile cele mai grele, a fost cea care a tipărit cărţile bisericești, fi e în Ţara Românească, fi e în Moldo-va, de unde treceau peste munţi, în Ardeal, la fraţii noștri, care, cotropiţi fi ind de alte neamuri, nu se puteau afi rma și exprima ca români. Cărţile circulau între Ţara Moldovei, Ţara Românească și Ţara Ardealului pentru că avem o singură limbă și suntem un sin-gur neam. Aceasta arăta unita-tea noastră cu fraţii din Ardeal și Maramureș. Arăta că atunci nu exista ură între fraţi, ca astăzi. Că moldovenii românii ajutau pe

ardeleni cu cărţi, iar ar-delenii români îi ajutau pe moldoveni cu alte lucruri. De multe ori, ar-delenii și-au luat biseri-cile în spate, s-au ridicat sate întregi și, cu averile lor, s-au așezat în Ţara Moldovei de atunci. Dar iată ce găsim în ziua de astăzi! Găsim numai controverse. Cei care nu știu să vorbească româ-nește ne învaţă ce limbă vorbim, că limba noas-tră este moldoveneas-că. Am menţionat mai înainte că Biserica are o singură limbă – româ-nească. Oricine și oriun-de s-ar duce, în orice colţ de ţară, poate găsi căr-ţile noastre scrise într-o limbă curată, pură ro-mânească în biserică.”

Îndemn la unitate

„Iată pentru ce a lup-tat Biserica și credincio-șii ei! De aceea, eu vă

îndemn pe toţi să fi ţi uniţi nu în asociaţii și partiduţe diferite, fi e-care așteptând un profi t oarecare, ci fi ecare să fi e cinstit și să nu joa-ce pe mai multe scaune, că, iute, acolo îmi va fi mai bine. Și trebuie să luptăm prin fapte, nu prin vor-be”, a îndemnat mitropolitul.

Guvernarea AIE, ca şi cea anterioară, nu a fost favorabilă Mitropoliei BasarabieiTrecând la problematica cu

care se confruntă Biserica în rela-ţiile ei cu statul, Înaltpreasfi nţitul părinte a menţionat: „Îmi este greu să vorbesc într-o zi de sărbătoare ca aceasta, știind că conducerea noastră, a Republicii Moldova, nu a fost favorabilă Mitropoliei Ba-sarabiei. Din contra, mitropolia noastră a fost persecutată până la această conducere pe care o mai avem. Dar mitropolia nu și-a revendicat drepturile, mai ales drepturile de avere. Noi nu am cerut nici de la conducerea de as-tăzi toată averea Mitropoliei Ba-sarabiei, ci am cerut câteva, una, două. Aici este problema, căci nu se poate lucra. Biserica este lă-sată de izbeliște, nu este ajutată. Bisericii noastre i s-au luat drep-turile, i s-au luat averile. Cei care au ajuns să guverneze în zilele de astăzi și cei care au guvernat mai

înainte, timp de opt ani de zile, au fost numai în favoarea unei sin-gure părţi, cea care aparţine de Patriarhia Rusă”.

Guvernarea de astăzi nu ne-a arătat deschidere „Am așteptat de la guvernarea

de astăzi o deschidere mai mare. Nu am cerut bani, nici avere, ci am cerut numai câteva lucruri – ca să ni se întoarcă și nouă o clă-dire sau două. Din păcate, justiţia nu lucrează, numai facem afi r-maţii despre asta la televiziune. Cu așa ceva nu mai putem ajunge să facem unirea românilor, dacă noi, românii, între noi nu suntem uniţi”, a continuat vlădica Petru.

Ghimpu ştie, dar nu a făcut nimicConducătorul Mitropoliei Ba-

sarabiei s-a referit, în cuvântul său, și la cei de faţă, care repre-zentau guvernarea AIE: „Aici este domnul consilier Ștefan Urâtu și să-i transmită domnului pre-ședinte Ghimpu, căci știe, dar să

audă și mesajul acesta de astăzi, că Mitropolia Basarabiei are nevoie de acele clădiri. Cum am spus și am discutat cu dumnea-voastră, domnule consilier, nu o singură dată, nu cerem totul, nu cerem de acolo unde sunt grădi-niţe, unde sunt bătrâni, pe care nu-i putem da afară. Iată că altor culte li s-a dat, chiar dacă nu era lege. Iar legea o face omul și ea trebuie respectată. Pe când legea lui Dumnezeu trebuie respecta-tă mai mult decât legea omului. Mântuitorul Hristos i-a spus lui Zaheu, care era vameș, așa: dacă ai luat de la cineva cu nedreptate, să întorci împătrit. Îmi pare rău că în această zi trebuie să spun aceasta. Dar vă spun pentru că astăzi sunteţi într-un număr mai mare aici”.

Fiecare aşteaptă să-i fi e numai lui bine, nu la tot Neamul Românesc zbuciumat din BasarabiaÎnaltpreasfi nţitul Petru a mai

spus cu durere: „Eu am așteptat de la aceste alegeri mai multă deschidere spre spaţiul româ-nesc, ca Neam, ca Ţară, ca să iasă fi ecare la alegeri. Dar iată că nu s-a întâmplat așa. Înaintașii nu au făcut așa când au izbândit Unirea și toate celelalte. Noi ba-tem apa în piuă. Noi tot stăm pe loc. Căci fi ecare așteaptă un locu-șor în care să-i fi e numai lui bine și nu la toţi confraţii noștri, la tot Neamul Românesc de aici din Basarabia, care este zbuciumat. Și tineretul este cum este. Este o parte mare de tineret indiferentă faţă de Neam, naţiune și istorie. Dar și o mare parte din intelec-tualitate trăiește fără Dumnezeu și fără Biserică. Să luăm pildă de la intelectualitatea din Ţară, care este cu Biserica, cu Neamul. La noi nu este așa. Noi în toată ziua facem lansări de cărţi, dar nimeni nu le mai citește. Și dacă nu ne vom consolida, să fi m toţi împreună, vom merge tot așa. Pentru că avem orgolii mari, nu cedăm unii altora, nu ne putem înţelege unii cu alţii. Aici e marea noastră vină. De la Chișinău se duc la București și se plâng și de la București vin înapoi și tot așa mai departe. Dumnezeu toate le face și toate le vrea, dacă le

vrea și omul. Dar dacă nu dorește omul, nici Dumnezeu nu doreș-te. Unii spun: cred că așa e de la Dumnezeu. Nu!”

Ne lăsăm în mâna unui număr mic de oameni și ne întrebăm: ce va zice Răsăritul, ce va zice Apu-sul?

„Nu se întâmplă așa de la Dumnezeu, ci se întâmplă așa pentru că așa vrem noi! Și întot-deauna pedeapsa vine asupra

noastră când tot stăm pe loc și tot gândim așa: ce vor zice unii, ce vor zice alţii. Adică, noi ne lă-săm în mâna unui număr mic de oameni și ne întrebăm: ce va zice Răsăritul, ce va zice Apusul? Asta e problema noastră: nu avem stabilitate clară”, a pus vlădica degetul pe rană.

Lumea nu mai crede în oameni politici„Noi umblăm prin parohii-

le noastre și auzim ce spune o mare parte din cetăţenii noștri, ce spune lumea de la ţară. Prea puţin se lucră la ţară în domeniul acesta. Profesorii, la școală, unii sunt pentru, iar alţii sunt contra. Iar pe cei pe care îi votăm, lumea nu-i mai vede la ţară patru-cinci ani de zile. Fiecare își caută de treaba lui. Iată de aceea suntem unde suntem noi acum. Lumea nu mai crede în oameni politici.

Primesc sute de telefoane, dar lu-mea îmi spune și cu ocazia vizite-lor și slujbelor din parohii, despre unele ca acestea. Și noi strângem din umeri, pentru că noi nu le-am promis nimic. Aici este această mare dramă a noastră, a tuturor. Trebuie să avem, dar nu avem, o generaţie cu totul specială, care, așa cum spune pilda Evangheli-ei, să cureţe grâul de neghină și atunci vom putea face ceva. Ci-

neva să nu ia aminte că am vorbit despre o persoană sau alta, ci am vorbit în mare, pentru că aceasta este durerea noastră. Noi stăm numai la televizor și privim ce să întâmplă”, a mai spus Înaltprea-sfi nţitul Petru.

Lumea la ţară plângeÎnaltul ierarh s-a referit și la

efectele proastei guvernări din Republica Moldova, arătând, în-tre altele: „Lumea la ţară plânge. Pentru că unii nu au acum cu ce să-și îmbrace copiii, ca să-i dea la școală, unii îngheaţă de frig, căci iată suntem la început de iarnă. Dar nu toţi se gândesc la popu-laţie”.

Românii Roşii din AIEReferindu-se aluziv la amba-

sadorul venit în excursia sa ca-nonică de sărbătoare, dar și la alte obraze subţiri de dincolo de Prut, vlădica Petru li s-a adresat și acestora pe faţă: „Văd că sunt pe aici mai multe persoane și din Ţară. Să le transmiteţi acolo me-sajul nostru atât de dureros des-pre sărăcie. Și acolo la conducere sunt români. Aicea – mai rău, căci avem români de altă culoa-re. Avem ROMÂNI ROȘII, așa le putem zice. Căci lucrurile trebuie spuse pe faţă”.

Această vrere să fi e de la noi„Vă dorim sănătate, vă dorim

mulţi ani și ziua de astăzi să fi e întotdeauna în amintirea noas-tră, chiar dacă e greu, dar așa trebuie să fi e, să ducem greul în ţara noastră și indiferent în care parte a lumii am fi . Bucurii și mul-tă sănătate și multă speranţă! Dar această vrere să fi e de la noi. Că nimic nu se va întâmpla, nimic nu se va face dacă nu va fi vrerea noastră, a tuturor. Așa atunci, în 1918, au făcut Unirea înaintașii noștri. Împreună cu ierarhii Bi-sericii, împreună cu poporul. Vă mulţumesc și vă doresc numai bine”, a fost urarea cu care și-a încheiat cuvântul de învăţătură Înaltpreasfi nţitul nostru Părinte Petru Păduraru.

Am prezentat pe larg bucăţi din acest cuvânt de învăţătură pentru că el exprimă sincer și cum nu se poate mai bine o stare de fapt dezastruoasă în care, pe timpul guvernării „Românilor Ro-șii”, a celor care ţin cu rea-credin-ţă legate drepturile patrimoniale ale Bisericii noastre strămoșești, a celor care au pus vorba înaintea faptei, lumea a ajuns să plângă, să nu mai aibă încredere în oame-nii politici, acea mână de oameni

care, în loc să-și facă datoria, au așteptat să le fi e „numai lor bine, nu la tot Neamul românesc zbu-ciumat din Basarabia”, și nu au făcut decât să se întrebe: ce va zice Răsăritul, ce va zice Apusul? Guvernarea „Românilor Roșii” care nu s-au întrebat niciodată: ce va zice oare Mitropolia Basa-rabiei, ce va zice Biserica noastră strămoșească în care sălășluiește Duhul lui Dumnezeu?

AIE nu a trecut testul Mitropoliei Basarabiei Nu am trecut cu vederea acest

cuvânt al Înalptreasfi nţitului nostru mitropolit dacă nu am fi arătat, încă la începutul man-datului guvernării născute din spuma „revoluţiei de la 7 aprilie” că Mitropolia Basarabiei a fost și rămâne a fi un adevărat test pen-tru clasa politică de la Chișinău, iar uneori și de la București. Mai în glumă, mai în serios, trebuie să arătăm că orice guvern care se pune de-a curmezișul în calea Mi-tropoliei Basarabiei, neprimind binecuvântarea ei și călcându-i drepturile, se prăbușește lamen-tabil, cade și căzut rămâne. Iată ce scriam la 14 august 2009: „Cel de-al patrulea regim politic din Republica Moldova, oricum se va numi acesta, dar și guvernul sau guvernele pe care le va instala vor trebui să facă faţă unor cereri legitime ale Mitropoliei Basarabi-ei, o instituţie victimă a regimului sovietic încă nereabilitată com-plet. Aceste cereri privesc două chestiuni, deocamdată, nesoluţi-onate: restituirea arhivelor Mitro-poliei Basarabiei, arhive deţinute abuziv de către stat prin încor-porarea lor în fondurile Arhivei Naţionale a Republicii Moldova, și retrocedarea bunurilor imobile ale Mitropoliei Basarabiei deţinu-te în prezent de către stat. Aceste bunuri imobile alcătuiesc un vast și valoros patrimoniu care, odată retrocedate, i-ar putea asigura Mitropoliei baza economică ne-cesară dezvoltării ei în continua-re. Un alt aspect relevant ţine de deblocarea procesului de înre-gistrare a parohiilor Mitropoliei Basarabiei, proces blocat în anul 2007. În funcţie de felul în care aceste probleme vor fi soluţiona-te va putea fi judecată viitoarea guvernare și viitorul regim”. „Tes-tul este același și se numește Mi-tropolia Basarabiei. Un test care relevă de fi ecare dată orientarea geopolitică și geospirituală, dar și politicile pe plan identitar ale ori-cărei administraţii de la Chișinău.” Nici Mihai Ghimpu și nici Vladimir Filat nu au trecut acest test, cum nu l-au trecut nici regimurile Sne-gur, Lucinschi, Voronin și nici cele 10 guverne ale lor din 1992 încoa-ce: Sangheli I, Sangheli II, Ciubuc I, Ciubuc II, Sturza, Braghiș, Tarlev I, Tarlev II, Grecianâi I, Grecianâi II, provizoriu.

Cel de-al 11-lea guvern, Filat, și AIE, cu toţi „Românii lor Roșii”, au venit și pleacă. Mitropolia Ba-sarabiei a fost și rămâne. Doam-ne ajută!

Vlad CUBREACOV, FLUX

Președintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, a promulgat legea federală cu privire la restituirea către organiza-ţiile religioase a proprietăţilor cu desti-naţie religioasă. Acest fapt a fost adus la cunoștinţa Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii, Kirill, de către preșe-dintele rus în persoană, imediat după încheierea ceremoniei de prezentare a mesajului prezidenţial în faţa Adunării Federale, camera superioară a Parla-mentului rus.

„Legea promulgată astăzi este una serioasă, pe marginea căreia s-au pur-tat dezbateri și coordonări destul de îndelungate”, a menţionat președintele rus.

„Acest document este o dovadă a faptului că ţara noastră depășește ur-mările apăsătoare și restabilește drept-atea. Numai un stat care își întemeiază activitatea pe dreptate poate avea vii-tor”, a răspuns patriarhul Moscovei.

Menţionăm că în Republica Mol-dova nu există o lege similară, privind restituţia proprietăţilor bisericești con-fi scate în timpul ocupaţiei sovietice. Totodată, atât guvernele Tarlev și Gre-ceanâi, cât și guvernul Filat au refuzat să-i restituie Mitropoliei istorice a Basa-rabiei arhivele sale bisericești, precum și alte proprietăţi imobiliare confi scate abuziv în timpul sovietic și deţinute de guvernul Republicii Moldova.

Amintim că ministrul Justiţiei, Ale-xandru Tănase (PLDM), a tratat cu refuz cererea ofi cială a mitropolitului Petru Păduraru al Basarabiei de restituire a

arhivelor bisericești și a altor proprie-tăţi deţinute de Biserică până la ocupa-ţia sovietică.

Ministrul Alexandru Tănase i-a scris mitropolitului Petru, între altele: „Cu referire la pretinsa încălcare a drep-tului de proprietate (sau prezumţie a existenţei dreptului de proprietate asupra bunurilor naţionalizate de re-gimul totalitar sovietic), comunicăm că în perioada anterioară declarării independenţei Republicii Moldova nu exista proprietate privată (în sensul actual) asupra edifi ciilor și lăcașelor de cult, ca rezultat al naţionalizării aces-tora. Astfel, potrivit punctului 28 din Regulamentul asociaţiilor religioase din RSSM, aprobat prin Ordinul Prezidi-umului Sovietului Suprem al RSSM din 19 mai 1977, toate casele de rugăciuni, precum și bunurile necesare exercitării cultului transmise pe bază de contract credincioșilor care au format asociaţia religioasă, cumpărate de ei sau donate lor, constituia proprietate a statului”.

„Atât Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului și a liber-tăţilor fundamentale, cât și Constituţia Republicii Moldova, garantează pro-tecţia proprietăţii private, legal dobân-dite, dar nu impune statul să restituie proprietăţile naţionalizate pe teritoriul actualei Republici Moldova, anterior dobândirii suveranităţii”, a mai precizat ministrul Alexandru Tănase, nr. 2 în ier-arhia Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Românii Roşii din AIE şi mustrarea mitropolitului PetruRomânii Roşii din AIE şi mustrarea mitropolitului PetruȘi anul acesta, ca și în ceilalţi ani, a fost 1 decembrie, mare zi de sărbătoare și de bucurie pentru tot românul. Ca și în toţi anii, Mitropolia Basarabiei a fost singura Biserică din Republica Moldova care s-a rugat pentru unitatea neamului nostru și pentru odihna sufl etelor făuritorilor Unirii de la 1 decembrie 1918. Înaltpreasfi nţitul Părinte Petru Păduraru, Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, a asistat la Sfânta Litur-ghie ofi ciată la mănăstirea Sfântul Apostol Andrei de la Durlești și a rostit un cuvânt de învăţătură.

Proprietăţile bisericeşti spoliate de sovietici vor fi restituite în Rusia, nu şi în Republica Moldova

10 DECEMBRIE 201010 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

În aşteptarea Naşterii DomnuluiÎn aşteptarea Naşterii Domnului

Diverse

Am ieșit, slavă Domnului, din alegeri și am intrat în Postul Nașterii Domnului. Oricum, postul este mai bun decât alegerile, pentru că după post știm că va veni Crăciu-nul, dar după alegeri este mai greu de spus ce va veni. Până se mai determină politi-cienii ce au de făcut, noi să ne vedem de cele ale sufl etului și să mai înfrânăm poftele stomacului.

Postul Crăciunului vestește Nașterea Domnului de către Fecioara Maria și este mai blând decât cel al Paștelui. În fi ecare zi de sâmbătă și duminică, în afară de cele din prima și ultima săptămână, se dă dez-legare la pește, ulei și vin. Dar și în celelal-te zile, putem găti feluri gustoase, variate, pentru că mâncarea de post nu este nici pe departe searbădă sau lipsită de savoa-re. Ne putem inspira pentru mesele de fi ecare zi dintr-un spectru foarte larg de bucate, de la cele tradiţionale, gătite încă de bunicile noastre, până la fi neţuri mai laborioase din bucătăria modernă sau de pe meleaguri mai îndepărtate.

Începem cu tradiţionalul, or, ce poate fi mai tradiţional decât fasolea bătută care, cu ceva timp în urmă, era nelipsită atât în zilele obișnuite, cât și în cele de sărbătoa-re sau la mesele de pomenire.

Fasole bătutăSpălaţi 300 g de fasole, în două-trei

ape, și fi erbeţi-o aproximativ două ore, schimbând apa de 2-3 ori, la intervale de 15 minute de la fi erbere. Puteţi adăuga o ceapă întreagă, un morcov tăiat în bu-căţi mai mari, 1-2 căţei de usturoi întregi și condimente după gust. Treceţi faso-lea fi artă prin mașina de tocat carne sau mixaţi-o, adăugând treptat un pahar de ulei, ca la maioneză. La sfârșit, adăugaţi o căpăţână nu prea mare de usturoi zdro-bit foarte bine, ca o pastă. Amestecaţi și potriviţi gustul de sare. Așezaţi fasolea în farfurii și adăugaţi deasupra ceapă pră-jită în ulei și stinsă cu pastă de roșii sau pastă de gogoșari. Puteţi orna cu măsline și murături.

Sfecla roșie este gustoasă, hrănitoare, dar și plină de vitamine și minerale, lucru deloc de neglijat în această perioadă. Nu întâmplător, aceasta este recomandată în tot felul de diete, în cadrul mai multor afecţiuni. Eu mă voi referi doar la aspectul culinar, pentru că nu vreau să le iau pâi-nea medicilor. Puteţi încerca o mulţime

de salate cu sfecla roșie pe post de eroină centrală, în care pot fi gura, de asemenea, nucile, varza de mare (care va suplini de-fi citul de iod), usturoiul, măslinele, castra-veciorii muraţi, fasolea și tot felul de alte legume. M-am oprit la o reţetă care mi s-a părut interesantă și pentru că poate fi conservată la borcan și păstrată un timp mai îndelungat.

Salată de sfeclăCoaceţi un kilogram de sfeclă roșie, cu-

răţiţi-o de coajă și daţi-o pe răzătoarea

mare. Adăugaţi peste aceasta o rădăcină de hrean rasă pe răzătoarea mică, două linguri de zahăr, un pahar de ulei și o lin-gură de oţet. Amestecaţi totul foarte bine și puneţi salata obţinută în borcane pe care le sterilizaţi 15-20 de minute. Salata se potrivește de minune la un grătar, iar în zilele de post, merge cu niște cartofi copţi sau terci de hrișcă cu ceapă prăjită și ciuperci.

De vreo doi ani, am început să gătesc drob pentru masa de Paște, nu chiar tra-diţional, adică din miel, ci din măruntaie de pasăre, cu multă, multă verdeaţă. Să nu credeţi însă, că am confundat anotim-purile și sărbătorile. Pur și simplu, am dat recent peste o reţetă de drob de post, cu orez și legume, care sper să vă placă.

Drob de orez cu legume Fierbeţi 200 g de orez într-o cantitate

triplă de apă, cu condimente după gust. Separat, fi erbeţi 2 cartofi în coajă, cură-ţiţi-i și treceţi-i pe răzătoarea cu ochiuri mici. Curăţiţi și tăiaţi mărunt 4 cepe și înăbușiţi-le în două linguri de ulei sau margarină. Mai radeţi pe răzătoarea mare 2 morcovi, o ţelină și tocaţi mărunt 150 g de măsline. Amestecaţi orezul cu legu-mele, adăugaţi 2 legături de pătrunjel și o legătură de mărar, tocate fi n, o cană de supă de legume și condimente. Puneţi compoziţia într-o tavă unsă cu margarină și tapetată cu pesmet și coaceţi drobul aproximativ 30 de minute.

Lipsa proteinelor de origine animală poate fi suplinită în timpul postului cu proteine vegetale, pe care le găsim în fa-sole, mazăre, năut, linte, dar și în ciuperci.

În combinaţie cu alte produse, ciupercile dau un gust și o savoare aparte mâncăru-rilor. În plus, economisim și bani, și timp. Nefi ind un cunoscător al ciupercilor de pădure, le prefer pe cele de cultură, care întotdeauna sunt mai sigure, dacă ne gândim și la gradul actual de poluare a mediului.

Mâncare de cartofi cu ciuperciCurăţiţi și tăiaţi în felii subţiri 400 g

de cartofi și rumeniţi-i câteva minute în ulei încins. Separat, căliţi 2 cepe tăiate mărunt, apoi adăugaţi 2 morcovi tăiaţi rondele, 300 g de ciuperci tăiate feliuţe și o rădăcină de ţelină tocată. Mai puneţi și 150 g de orez spălat bine, potriviţi de sare, piper și lăsaţi pe foc până se înmoa-ie legumele. Așezaţi într-o tavă unsă cu margarină feliile de cartofi , puneţi peste acestea compoziţia de legume cu orez, adăugaţi 300 ml de suc de roșii și coaceţi la cuptor 30 de minute. Serviţi preparatul cu verdeaţă tocată deasupra.

Sunt bune și energizante, mai ales în zilele reci și posomorâte de iarnă, tot so-iul de supe, creme și ciorbe de legume, cu orez, conopidă, dovleac, paste, ciuperci și alte bunătăţi. Folosiţi pentru ciorbe și supe cât mai des varza, dulce sau murată, pentru că are un conţinut bogat de vita-mine și este benefi că atât pentru sănăta-te, cât și pentru siluetă. Dar și următoarea reţetă nu este de neglijat.

Ciorbă de fasole cu sfeclă roşiePuneţi la fi ert 300 g de fasole înmuiată

în prealabil, de preferat cu bobul mic. Că-

liţi în ulei 2 cepe tăiate mărunt, 1-2 mor-covi rași și 1 ardei gras, mărunţit. Când fasolea este fi artă pe jumătate, adăugaţi legumele călite și fi erbeţi totul împreună. Puneţi apoi 3-4 roșii tocate și o sfeclă (cru-dă) dată pe răzătoare. Mai fi erbeţi ciorba 20-25 de minute, condimentaţi, acriţi cu borș sau zeamă de castraveţi muraţi. La sfârșit, presăraţi frunze de ţelină și leuș-tean tocate.

Vă mai dau un fel de mâncare simplă, gustoasă, pe care am gătit-o de mai mul-te ori, astfel că v-o recomand în cunoștin-ţă de cauză. Ingredientele sunt cele mai obișnuite, pe care le folosim în fi ece zi, dar diferenţa o fac detaliile. Puneţi din toate, fără a vă zgârci, și atunci veţi obţine un adevărat deliciu care vă va aminti de gustul tradiţional, bogat al mâncărurilor de la ţară, din copilăria petrecută în jurul cuptorașului bunicii.

Cartofi copţi cu ceapă roşie şi mujdeiCurăţiţi și tăiaţi în patru 15-20 de car-

tofi , săraţi-i, puneţi-i într-o tavă unsă și mai turnaţi peste ei puţin ulei. Puneţi printre cartofi 2-3 cepe roșii, tăiate în două, presăraţi sare, cimbru, boia și piper. Daţi tava la cuptor, amestecând din când în când cartofi i cu o paletă, ca să nu se lipească. Când sunt gata, stropiţi cartofi i cu puţin oţet de mere și puneţi deasupra un mujdei obișnuit, preparat din 5-6 căţei de usturoi. O murătură bună alături este obligatorie.

Și în post ne vom alinta din când în când cu câte o prăjitură. Să nu credeţi că sortimentul lor este limitat. Chiar pentru ediţia viitoare, am selectat o mulţime de reţete de dulciuri de post dintre cele mai delicioase. Puteţi găti tot felul de plăcin-ţele și ștrudele cu mere, vișine de la bor-can, dovleac, prăjituri cu dulceaţă și nuci, negresă de post etc. Astăzi vă propun două reţete. Una se face simplu de tot, fără foc, și este destul de consistentă. Cea de-a doua are un gust excelent, proaspăt,

iar cei care ţin Postul Crăciunului pe stil vechi, o pot găti și pentru o masă de săr-bătoare, de Revelion, de exemplu.

Prăjitură „Irinuca”Amestecaţi foarte bine 4 cartofi fi erţi și

pasaţi, jumătate de kilogram de biscuiţi de post sfărâmaţi, un pachet de margari-nă pentru creme, 200g de nuci măcinate, 200 g de zahăr și esenţă de migdale sau rom după gust. Întindeţi pasta obţinută pe un platou, în formă de dreptunghi, și daţi-o la rece, pentru 30 de minute. Tăiaţi apoi prăjitura în bucăţi nu prea mari, or-naţi cu frișcă vegetală și păstraţi-o la rece până în momentul servirii.

Prăjitură cu lămâieFrământaţi bine un aluat din 3 căni de

făină, un pachet de margarină, 3-4 linguri de zahăr și 20 g de drojdie dizolvată în ju-

mătate de pahar de apă. Adunaţi aluatul în formă de minge, treceţi-l prin făină și daţi-l la rece pentru aproximativ o oră. Umplutura trebuie pregătită cu o zi îna-inte. Daţi coaja unei lămâi pe răzătoare, treceţi miezul acesteia prin mașina de to-cat, apoi adăugaţi o cană de zahăr și lăsaţi totul de seara până dimineaţă. Împărţiţi aluatul în două și întindeţi două foi. Pu-neţi o foaie în tava unsă cu margarină și tapetată cu făină, apoi umplutura, după care acoperiţi cu cea de-a doua foaie. Coaceţi prăjitura 25-30 de minute, la foc potrivit.

Poftă mare tuturor!

Laura POPOVICI, FLUX

SFATURI UTILE

Cum întreţii şi foloseşti cuptorul cu microunde

Cum se folosește?Cum se folosește?Este indicat ca alimentele să fi e puse în vase

de ceramică, sticlă, porţelan sau plastic. Evitaţi folosirea vaselor din aluminiu și inox! Nu uitaţi să scoateţi tacâmurile din farfurie înainte de a folosi cuptorul.

Carnea și legumele se taie în bucăţi egale pentru a se încălzi uniform.

Înlătură oasele mai mari din bucăţile de carne pentru a nu împiedica încălzirea preparatului în zona respectivă.

ÎntreţinereÎntreţinereCuptorul cu microunde este ușor de întreţi-

nut. Se poate curăţa cu detergent de vase sau cu soluţii pentru aparate frigorifi ce. Dacă pre-zintă pete greu de scos, este recomandat să se pună în cuptor o cană cu apă pe care să o lași să fi arbă câteva minute. Vaporii degajaţi înmoaie

grăsimile. Mirosurile neplăcute se îndepărtează cu oţet. Așază în interiorul cuptorului o cană cu oţet și las-o acolo cel puţin o noapte. Atenţie! Cât timp cana cu oţet se afl ă în interior, nu por-niţi cuptorul cu microunde.

SugestieSugestieDacă nu dorești să prepari mâncare, ci doar

să o încălzești, nu-ţi este necesar un cuptor cu convecţie. Cuptoarele ce au această funcţie in-tegrată sunt considerate performante, iar pre-ţul de achiziţie este mai ridicat.

CU CRATIŢA, DUPĂ FERICIRE

Delectati-vã cu programe de calitate

în prime time, subtitrate în cîteva

limbi, printre care româna și rusa,

pe TV5MONDE!

Pentru informaţii suplimentare accesaţi

www.tivi5mondeplus.com.

TV5MONDE poate fi recepţionat prin

eter, reţeaua de cablu, satelit și mobilă.PRIMUL CANAL

GENERALIST MONDIAL

ÎN LIMBA FRANCEZĂ

www.tv5monde.com

© E

ric

Rob

ert/

TV

5MO

ND

E

tivi5mondeplus.com

Postul Crăciunului sau Postul Nașterii Domnului are 40 de zile, începând la data de 15 noiem-brie și se încheie pe 24 decembrie (stil nou). Se lasă sec în seara zilei de 14 noiembrie (Sf. Filip), iar dacă această dată cade miercurea sau vine-rea, se lasă sec cu o zi mai înainte, iar postul începe în miercurea sau vinerea respectivă.

Postul Crăciunului a fost rânduit de Biserică pentru pregătirea credincioșilor în vederea în-tâmpinării marelui Praznic al Nașterii Domnu-lui. El ne amintește de patriarhii și drepţii Ve-chiului Testament și de postul de 40 de zile al lui Moise, pe Muntele Sinai, înainte de a primi Legea Decalogului (Cele 10 porunci), scrisă de Dumnezeu pe table de piatră.

Ca vechime, primele menţiuni legate de prac-ticarea Postului Crăciunului provin din seco-lele IV-V, de la Fericitul Augustin și episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creștinii nu posteau toţi la fel și același număr de zile. De exemplu, unii posteau numai șapte zile, alţii șase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai ușor. Sinodul local din Constan-tinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata postului Nașterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotă-rând ca toţi credincioșii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Din punct de vedere al alimentaţiei, este un post mai ușor faţă de cel al Paștelui, având multe dezlegări la pește, ulei și vin. Astfel, pot fi mâncate preparate din pește în toate zilele de sâmbătă și duminică în perioada 21 noiembrie și 20 decembrie inclusiv, pe 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării în biserică a Maicii Domnului, în zilele de prăznuire a unor sfi nţi cu cinstire mai largă în toată lu-mea ortodoxă, precum 30 noiembrie (Sf. Ap. Andrei), 4 decembrie (Sf. Varvara), 5 decem-brie (Sf. Sava), 6 decembrie (Sf. Nicolae), 9 de-cembrie (Zămislirea Sfi ntei Fecioarei Maria), 18 decembrie (Sf. Cuvios Daniil Sihastrul), 20 decembrie (Sf. Ignatie Teoforul). În afară de dezlegare la pește, în zilele menţionate pot fi consumate și vin și ulei. Abia după aceste 40 de zile de post și rugăciune, creștinii se pot bucura pe deplin de Nașterea Domnului, de pe 25 decembrie.

Ultima zi a Postului Crăciunului (24 decem-brie) este numită și ajunul Crăciunului și este o zi în care se obișnuiește a se ţine un post ceva mai aspru decât în celelalte zile.

Îngrijirea tenului pe timpul ierniiFrigul de afară, umiditatea scăzută, sursele artifi cia-le de încălzire, vântul rece - iată doar câteva motive pentru care pielea noastră are mult de suferit pe timpul iernii. Ce putem face?

1. Hidratează!1. Hidratează!Chiar dacă zilele călduroase au devenit o simplă amintire, nu

trebuie să uiţi de sticluţa de apă. Și în timpul iernii trebuie să bei o cantitate sufi cientă de apă. Pielea se deshidratează mult mai ușor și nici o cremă din lume nu va avea rezultate dacă tu refuzi să bei apă (a nu se citi sucuri, cafea, ceaiuri îndulcite).

2. Folosește creme cu factor de protecţie solară!2. Folosește creme cu factor de protecţie solară!Da, și pe timpul iernii trebuie să folosești creme cu FPS minim

15, iar gradul de protecţie trebuie să fi e mai mare atunci când avem parte de zăpadă și “soare cu dinţi”.

3. Creme mai grase3. Creme mai graseTenul este deshidratat, se usucă, straturile superfi ciale se

exfoliază mai repede, iar faţa este expusă la toate fenomenele meteorologice oferite în dar de sezonul friguros. Ai nevoie de creme mai grase decât de obicei, mai ales dacă ai tenul uscat. Procentul de uleiuri conţinut de crema ta trebuie să fi e mărit, în defavoarea celui de apă. Chiar dacă o cremă cu o concentra-ţie mai mare de apă se aplică mai ușor și este mai confortabilă, în timpul sezonului răcoros alege hidratarea naturală, mărind consumul de apă. Imaginează-ţi cum ar fi să ieși pe frig cu faţa udă și apoi gândește-te din nou înainte să aplici crema ta hidra-tantă bazată pe o cantitate mare de apă.

4. Renunţăm la fondul de ten?4. Renunţăm la fondul de ten?Fondul de ten îţi poate proteja tenul pe timpul iernii, mai ales

dacă este și hidratant. Sfatul nostru este să încerci să eviţi fon-durile de ten de tip spumă în această perioadă. Ele conţin mai multă pudră și pot usca tenul. De asemenea, nu aplica fondul de ten înainte de a lăsa crema hidratantă să se absoarbă.

5. Folosește măști de faţă și tratamente săptămânal5. Folosește măști de faţă și tratamente săptămânalAcum ar trebui să folosești mai rar măștile exfoliante și să op-

tezi pentru măști hrănitoare menite să asigure tenului elemen-tele nutritive de care este privat din cauza alimentaţiei defi cita-re specifi ce iernii. Tratamentele faciale pot fi înlocuite cu succes de uleiul de măsline.

Multe fi rme organizează, în apropierea sărbătorilor de iar-nă, petreceri de Crăciun pen-tru angajaţi. Dacă lucrezi într-o astfel de organizaţie și te gân-dești să participi la o petrecere cu ocazia Crăciunului, urmează câteva recomandări de condui-tă. Vei reuși să te distrezi, fără a risca să îţi strici imaginea în faţa colegilor și, mai ales, a șefi lor.

Ţinută decentă. Chiar daca este o petrecere de Crăciun tematică sau una “fără preten-ţii”, este de preferat ca vesti-mentaţia să fi e una decentă, limitându-ţi excesele de culori sau decolteuri adânci în cazul doamnelor. Petrecerea de Cră-ciun este totuși în cadrul fi rmei și trebuie să păstrezi o ţinută de bun-simţ.

Consum moderat. Fie că este vorba de mâncare sau de alcool, încearcă să nu consumi în exces. Nu vrei să faci impresie proastă, dând pe gât pahar după pahar, oricât de antrenantă ar fi muzi-ca. Crăciunul este prilej de săr-bătoare cu colegii, nu de excese pe care ulterior să le regreţi.

Discuţii neutre. Munca s-a terminat, este petrecerea de Crăciun, așa că încearcă să eviţi discuţiile legate de proiecte sau activităţi de la muncă. Încearcă să socializezi cu colegii tăi într-un mod care să nu deranjeze și nu uita să te distrezi.

Fără dovezi de “afecţiune”. Să-ruturile și îmbrăţișările nu se pretează într-un cadru offi ce, oricât ai fi de pătruns de spiritul sărbătorii de Crăciun. Așa cum

relaţiile care depășesc nivelul de colegialitate trebuie ţinute de-parte de mediul jobului, și în ca-zul petrecerii de Crăciun trebuie să respecţi aceeași conduită.

Cadouri de Crăciun. În discu-ţiile anterioare petrecerii de Crăciun s-a stabilit organizarea unei tombole în urma căreia fi ecare membru al echipei pri-mește un cadou. În același timp, fi ecare trebuie să contribuie la “sacul Moșului”. Orientează-te către un cadou de sezon, fără a depăși bugetul discutat și fără a risca surprize neplăcute.

Ia un taxi. Dacă ai consumat băuturi alcoolice sau te simţi prea obosit ca să conduci, ia un taxi și evită orice neplăcere. Este o dovadă de siguranţă și de bună creștere.

Postul Naşterii Domnului Reguli de conduită la petrecerea de Crăciun a fi rmei

10 DECEMBRIE 2010 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene

animate 9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3

Ep.4,5 11.00 Familia Dacia. Reluare 11.15

Telecinemateca. Nu da înapoi. Never back

down. Acţiune. SUA 2004 13.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep. 4 - 8

16.30 Concert. Nicolae Cibotaru 18.30 Serial. Dosarele X. The X -

fi les. Sez.7 Ep.7,8 20.00 Fata de la ora 8. Dedicaţii muzicale 21.00

Desene animate 22.00Telecinemateca. Omul păianjen 2. Spider

man 2. Acţiune SUA 2002 00.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele tre-

cutului (AP) (romance) 06:30 –

Teleshopping 07:00 – Film serial:

Umbrele trecutului (AP) (romance)

08:00 – Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP)

(romance) 09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Esmeralda

(r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Reţeta de

ACASĂ – retrospectiva săptămânii 12:15 – Teleshopping 12:30

– Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Film

serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film serial: Clase 406 (AP)

(romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film serial: Esme-

ralda (AP) (romance) 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP)

(romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30

– Cinema ACASĂ: O iubire ca–n povești (“Ever After: A Cinderella

Story”) (12) (romance) 23:15 – La naiba, să poveștim! – emisiune

prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 00:15 – Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:15 – Film serial: Trădarea (AP)

(romance) 02:45 – La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment)

03:45 – Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 15 decembrie)

(12) (divertisment) 04:30 – Poveștiri de noapte (reluare de joi,

16 decembrie) (12) (divertisment)

07:00 – Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă,

doctore? 10:00 – Teleshopping 10:30 –

După 20 de ani * Moș Crăciun există! 11:15

– Film: Tăișul gloriei (r) 13:00 – Știrile Pro

Tv 13:15 – Teleshopping * Moș Crăciun există! 13:30 – Apropo Tv

14:15 – Promotor 15:00 – Film: Miliardul lui Bailey 16:30 – Film:

Singur acasă 3 (r) 18:00 – România, te iubesc! � Dăruiești și

câștigi! 19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș

20:45 – Serviciul Român de Comedie 22:00 – Film: Diamantul

sângeriu 01:15 – Știrile Pro Tv din Sport 01:30 – Apropo Tv (r)

02:15 – Promotor (r) 03:00 – Film: Diamantul sângeriu (r) 05:30

– România, te iubesc! (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.35

Елена Коренева, Кирилл Лавров в фильме

«Ярославна, королева Франции» 8.10 «Di-

mineaţa pe Prime» 9.20 «Здоровье» 10.00

Новости 10.10 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым

10.25 «Пока все дома» 11.15 «Фазенда» 12.00 Новости

12.10 «Побег» 14.00 Георгий Юматов, Василий Лановой в

фильме «Огарева, 6» 15.20 «Шрек Третий» 17.10 «Первая

любовь» 18.05 «Лед и пламень» 21.00 Воскресное «Время».

Информационно-аналитическая программа 22.00 «Большая

разница» 23.00 «Познер» 0.00 Кубок Первого канала по

хоккею. Сборная России - Сборная Финляндии 1.55 Кубок

Первого канала по хоккею. Сборная Чехии - Сборная Швеции

3.45 «Сверхчеловеки» 4.35 «Фазенда»

6.00 În ritm de dans.

6.10 “Teatrul vieţii

mele”. Ion Ungurea-

nu la 75 de ani. 8.30 Locuinţa mea. 9.00 Documentar. “Album de

familie”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30

Ghidul sănătăţii tale. 12.00 NOVOSTI. 12.15, 1.25 Moldovenii de

pretutindeni. 12.45 Cinemateca universală. 13.00 Mai în glumă,

mai în serios. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.30 Documentar.

“Drumeţii”. 15.00 ȘTIRI. 15.15 Cu noi la teatru. 15.45 La mulţi ani!

Dedicaţii muzicale. 16.15 Desene animate. 16.30 Serial. “SQUA-

DRA OMICIDI” (Italia). 18.10 La noi în sat. 19.00 MESAGER (rus.)

19.40 Vedete la bis! 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00

MESAGER. 21.40 Fii tânăr! 22.30, 4.30 “Steaua Chișinăului”. Fes-

tival-concurs de muzică ușoară. 23.50 ȘTIRI. 0.05 Documentar.

“Legenda oamenilor-fl ori”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05

Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Live, live, live... Valeriu Găină.

Spectacol muzical. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop. @

7 : 1 0 U n i ve r s u l

credinţei . 8:55

Doar România!

9:00 Ca la carte.

Moderator Cristian Tabără 10:00 Desene animate *Clubul Dis-

ney (SUA) 10:55 Doar România! 11:00 Europa mea. Moderator

Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului . Prezintă George Robu 13:00

Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu 14:00 Telejurnal

*Sport *Meteo 14:20 Circ internaţional 15:00 Vedeta familiei.

Prezintă Mihai Răzuș 16:00 Tezaur folcloric 17:10 Dănutz S.R.L.

– Supermarket de divertisment . Prima parte 18:00 Lozul cel

mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard Miron 18:40 Dănutz S.R.L.

– Supermarket de divertisment . Partea a doua 19:40 Sport

20:00 Telejurnal *Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto

6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei *Meteo 21:10 Film * Mystic pizza

(MYSTICPIZZA-SUA,1988) 23:00 Garantat 100%. Moderator

Cătălin Ștefănescu 24:00 O carte pe săptămână. Prezintă Andrei

Oișteanu 0:15 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare)

1:25 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 2:25 Doar

România 2:25 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără (Reluare)

3:15 Telejurnal *Sport (Reluare) 3:50 Tema zilei *Meteo (Reluare)

4:10 Europa mea. Moderator Gabriel Giurgiu (Reluare) 4:35

Universul credinţei (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 5:30

A L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE DE L’AÉRONAVALE / Do-

cumentaire 2e partie : devenir pilote 6:30 A BON ENTENDEUR

7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 CONTINENT NOIR 7:50

REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30

LE CODE CHASTENAY 10:00 TiVi5MONDE - PACO, NOUKY

ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE -

GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE

10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - LE PETIT

NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE -

LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PROGRAMME JEUNESSE 12:25

PAROLES DE CLIP 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 LE

MONDE DU SPORT 13:30 NOUVO 13:45 SUR MESURES Tour-

neur de porcelaine de creux 14:05 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 LA

PETITE VIE / Fiction Le 40ème 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:25 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH 19:10 INTER-

NATIONALES 20:00 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER /

Documentaire “Des Terres & des Hommes” Bretagne entre

ciel, terre et mer 21:00 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 POUIC-POUIC / Cinéma

23:30 ¿DONDE ESTA KIM BASINGER? / Court métrage 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA MAISON DU BON-

HEUR / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Japon

(Collection « Comme un poisson dans l’eau »)

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 4,5 9.00 Serial. 24

hours. Sez.7 Ep.6,7 10.30 Telecinemateca. Orașul

îngerilor. City of angels. Dramă. SUA 1998 12.00

Film indian 15.30 Desene animate 17.00 DEX juridic. Reluare 18.00

Serial. Luna. Ep.72 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.4,5

20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca. Yes man. Comedie. SUA

2008 22.40 Telecinemateca. Lost treasure of Grand Canion. Aventuri.

SUA 2008 0.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 – Teleshopping

08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping

09:45 – Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping

11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 –Teles-

hopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

– Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 –Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:15 – Reţeta de ACASĂ 16:25 – Vremea

de ACASĂ 16:30 – Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri

adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana

Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 –

Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (r) (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri

de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12)

(divertisment) 23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 – Prima telenovelă românească

fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 – Poveștiri

adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 – Poveștiri de noapte (r) (12)

(divertisment) 04:30– Prima telenovelă românească fi lmată full HD:

Iubire și onoare (r) (12) (romance)

07:00 – Știrile Pro Tv ж Ce se întâmplă, doctore?

ж Omul care aduce cartea ж Moș Crăciun există!

10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Felicitarea

de Crăciun (r) 12:00 – Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping ж Moș Crăciun există!

14:00 – Film: Fără tine de Crăciun ж Moș Crăciun există! 16:00 – Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.3888 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profi t 20:00 – Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Acum ori niciodată 22:15 – Fotbal

Europa League: Leverkusen – Atletico 00:00 – Știrile Pro Tv 00:15 –

Fotbal Europa League: Anderlecht – Hajduk Split 02:00 – Știrile Pro Tv

din Sport 02:15 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:45 – Fotbal

Europa League: Leverkusen – Atletico (r) 04:15 – Promotor (r) 05:00 –

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50

“Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса”

22.30 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 23.20 “Последняя

весна Ростислава Плятта” 0.20 Кубок Первого канала по хоккею.

Сборная России - Сборная Швеции 2.15 Джонни Депп в комедии

“Частный курорт” 3.30 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 4.00

“Давай поженимся!”

6.00 Serial. “STAGI-

ARII” (Franţa, 2006).

6.55 Respiro. Versuri

de Lora Rucan. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10

Telepunte. Chișinău - București. Gala Premiilor TVR Internaţional. 11.00

Documentar. “Scrisori către un tânăr cineast”. 11.30 Russkii mir. 12.00

Moldova în direct. 13.00 Fotbal. Campionatul Moldovei. “Zimbru”

(Chișinău) - “Dacia” (Chișinău). În pauză: Respiro. Program muzical.

14.50 Documentar. “Poștașul din Himalaia”. 15.45 Picături de “Dor”.

16.00 ȘTIRI. 16.15, 1.20 Grigore Vieru: poezie și destin. 16.55 Perpetuum

mobile. 17.25 Documentar. “Istoria sovietelor”. 19.00 MESAGER (rus.).

19.40 Vector european. 20.35 Super loto “5” din “35”. 20.40 Povestea

de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct.

22.40, 2.40 Reporter de gardă. 23.00, 2.30 În ritm de dans. 23.10 ȘTIRI.

23.25 Documentar. “Gabriel Yared”. 0.25 Evolution Party. Concert.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15

Descoperă Moldova. 4.30 Cu noi la teatru. 5.00 Muzic Mania. 5.45

Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-

tinal *Sport * Meteo

(I) 8:00 Telejurnal

matinal *Sport * Me-

teo (II) 9:00 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 10:00 Garantat 100%

(Reluare) din 12 decembrie 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela

Michailov (Reluare) 11:15 Ochiul magic * Realitatea fi ltrată de obiectivul

camerei de luat vederi (R) 12:15 Călător pe viaţă (R) Ediţie veche 12:45

Serial (Reluare) *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE

OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 17 13:50 Eurovision 14:00

Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România!

14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00 O

dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea 17:00 Interes general.

Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (Reluare) din 12

decembrie 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00

Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului: prinţul Jumong

(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 18 19:35

Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal *Omologarea tragerilor Jo-

ker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informational

21:00 Judecă tu! Moderator Irina Păcurariu 22:00 Eurovision 22:15 Serial

*CSI-Crime și investigaţii (CSI- SUA, 2005) Sezonul X Episodul 5 23:10

Film * Noaptea e a noastră ( WE OWN THE NIGHT –SUA, 2007) 1:10 Doar

România! 1:15 Film (R)*Francesca (ROMÂNIA, 2009) 2:50 Interes general

(Reluare) 3:25 Telejurnal (Reluare) 4:00 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:20

Ca la carte. Moderator Cristian Tabără 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit

(DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 72 6:10

Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României

5 : 0 0 T V 5 M O N D E L E

JOURNAL 5:30 LE PLUS

GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITERRANEO 10:00 FLASH

10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 964 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Restants

d’été 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 A LA DI STASIO 13:30

360° - GEO / Documentaire Nicaragua, la malédiction des pêcheurs de langoustes 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos secrets 15:50 TOMBE DU

CIEL / Fiction Notre enfant 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30

LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Le père Amable 20:40 CHEZ

MAUPASSANT / Fiction Hautot père et fi ls 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LA MA-

ISON DU BONHEUR / Cinéma 23:40 ADIEU CREATURE / Court métrage 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:40 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:35 QUESTIONS A LA UNE 3:30

TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Brésil

: jamais sans mes tongs (Collection « A quoi tu joues ? »)

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30

Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 3,4 9.00 Serial. 24 hours.

Sez.7 Ep.5,6 10.30 Telecinemateca. Mă dau în vînt

după cumpărături. Confessions of a shopaholic.

Comedie. SUA 2009 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00

Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus). Reluare 18.00 Serial. Luna. Ep.71

19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.3,4 20.30 Desene animate

21.00 DEX juridic 22.00 Telecinemateca. Orașul îngerilor. City of angels.

Dramă. SUA 1998 0.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 – Teleshopping

08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping

09:45 – Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping

11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teles-

hopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

– Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 – Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:15 – Reţeta de ACASĂ 16:25 – Vremea

de ACASĂ 16:30 – Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri

adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana

Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 – Film

serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri de noapte

– emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment)

23:30 –Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 – Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 – Poveștiri adevărate (r)

• Vremea de ACASĂ 03:30 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04: 30– Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (12) (romance)

07:00 – Știrile Pro Tv ж Ce se întâmplă, doctore?

ж Omul care aduce cartea ж Moș Crăciun există!

10:00 – Teleshopping 10:30 – Film: Povestea

nașterii Domnului (r) 12:00 – Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:30 – Teleshopping 13:45 – AutoExpert

cu Andrei Tabuică (r) ж Moș Crăciun există! 14:15 – Film: Felicitarea de

Crăciun ж Moș Crăciun există! 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3887

17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 –

Știrile Pro Tv 19:25 – Profi t 19:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:00

– Fotbal Europa League: Dinamo Kiev – Sheriff Tiraspol 22:00 – Fotbal

Europa League: Napoli – Steaua 00:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

00:30 – Serial: Dexter, ep.12, anul IV 01:15 – Știrile Pro Tv din Sport 01:30

– Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:00 – Fotbal Europa League:

Dinamo Kiev – Sheriff Tiraspol (r) 04:00 – Serial: Dexter (r) 05:00 – Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv

cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами)

18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с

Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Голоса” 22.30 Среда

обитания. “Ядовитая посуда” 23.20 Ночные новости 23.40 “Судите

сами” с Максимом Шевченко 0.30 Дэвид Духовны в комедии

“Эволюция” 2.10 Кевин Бейкон в триллере “Брокер” 3.50 “Давай

поженимся!”

6.00 Serial. “STAGIARII”

(Franţa, 2006). 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineaţa! 9.10 ARTelier. 9.40 Documentar. “Învăţăcei la

Opera din Beijing”. 10.40 Respiro. Program muzical. 10.55 Documentar.

“Euromaxx”. 11.25 Gagauz ogea. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună

dimineaţa! (reluare). 15.05 Documentar. “Malacca: strâmtoarea tuturor

pericolelor”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Evantai folcloric. 16.55 Miracolul dansului.

17.30 Documentar. “Frontul cireșelor”. 18.20 Russkii mir. 19.00 MESAGER

(rus.). 19.40, 2.30 Dragii mei, mă duc și eu... Adrian Păunescu. 20.10

Balada “Meșterul Manole”. Stela Popescu. 20.35 Povestea de seară. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40 Documentar.

“Scrisori către un tânăr cineast”. 23.10 ȘTIRI. 23.25 Serial. “STAGIARII”

(Franţa, 2006). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Documentar. “Expediţie

pe fl uviul Yangtze. Creșterea dragonului”. 1.00 Programul zilei. Calendar.

1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă.

4.30 La datorie. 4.50 Live, live, live... Ștefan Darie. Spectacol muzical. 5.45

Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-

tinal *Sport *Meteo

(I) 8:00 Telejurnal

matinal *Sport *Me-

teo (II) 9:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler 9:30 Bebe

magia (Reluare) 10:00 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă (Reluare) din

11 decembrie. 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov

(Reluare) 11:15 Atunci și acum . (R) 11:45 Vedeta familiei. (R) din 12

decembrie 12:45 Serial (Reluare) *Legendele palatului: prinţul Jumong

(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 16 13:50

Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50

Doar România! 14:55 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov

(Reluare) 15:00 Eu, cetăţeanul (Reluare) 16:00 VIP CONFIDENTE cu Tamara

Berzoi 17:00 Generaţia contra. Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz.

Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal * Meteo 18:30 Serial *Legendele

palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 ) Episodul 17 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal

20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Eurovision 21:10 Ochiul

magic * Realitatea fi ltrată de obiectivul camerei de luat vederi 22:00

Eurovision 22:15 Film *Francesca (ROMÂNIA, 2009) 24:00 Doar România !

0:05 Atunci și acum .(R) 0:40 Curier TV (R) 1:00 Profesioniștii ...cu Eugenia

Vodă (R)din 11 decembrie 2:30 Ca la carte. Moderator Cristian Tabără

(R)din 12 decembrie 2:50 Generaţia contra(Reluare) 3:25 Telejurnal

(Reluare) 4:00 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:20 Vedeta familiei. (R) din

12 decembrie 5:10 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA

DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 71 6:10 Oameni mari la TVR (Reluare)

6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE LE

JOURNAL 5:30 CHRO-

NIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05

EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 963 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Eric

& friends 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE

13:15 AL DENTE 13:30 UNE PLANÈTE COULEUR CAFÉ / Documentaire 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CETTE SACRÉE GAMINE... / Cinéma 16:25 ANNIE DE

FRANCIA / Court métrage 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 QUESTIONS A LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 TOMBE DU CIEL / Fiction Nos secrets

20:20 TOMBE DU CIEL / Fiction Notre enfant 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 ADRESSE INCONNUE /

Fiction Une amie de la famille 1:40 ADRESSE INCONNUE / Fiction Quelques jours

2:35 TEMPS PRESENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX EXPLO-

RATEURS / Documentaire Tahiti (Collection « A quoi tu joues ? »)

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30

Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 2,3 9.00 Serial. 24 hours.

Sez.7 Ep.4,5 10.30 Telecinemateca. Desperado 2.

Acţiune. SUA 2003 12.00 Film indian 15.30 Desene

animate 17.00 Serial. MASH. Sez.4 Ep.17,18 18.00 Serial. Luna. Ep.70

19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.2,3 20.30 Desene animate

21.00 Fotbal cu Dumitru Antoceanu (rus) 22.00 Telecinemateca. Mă dau

în vînt după cumpărături. Confessions of a shopaholic. Comedie. SUA

2009 0.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 – Teleshopping

08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshopping

09:45 – Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teleshopping

11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:15 – Teles-

hopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP) (romance) 13:30

– Teleshopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 – Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:15 – Reţeta de ACASĂ 16:25 – Vremea

de ACASĂ 16:30 – Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri

adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana

Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 – Film

serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri de noapte

– emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment)

23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 – Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 – Poveștiri adevărate (r)

• Vremea de ACASĂ 03:30 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04: 30– Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (12) (romance)

07:00 – Știrile Pro Tv ж Ce se întâmplă, doctore?

ж Omul care aduce cartea ж Moș Crăciun există!

10:00 – Teleshopping 10:30 – Serial: Om sărac,

om bogat, ep.97, 98 12:00 – Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping ж Moș Crăciun

există! 14:00 – Film: Povestea nașterii Domnului ж Moș Crăciun există!

16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3886 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene 17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profi t 20:00

– Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Detectiv fără voie 22:25 –

Profi t 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – AutoExpert cu Andrei

Tabuică 23:30 – Serial: Moștenirea, ep.35 00:15 – Serial: Dexter, ep.11,

anul IV 01:00 – Film: Detectiv fără voie (r) 02:30 – Știrile Pro Tv din Sport

02:45 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 – După 20 de ani (r)

04:00 – Serial: Moștenirea (r) 05:00 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00

“ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор”

13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить”

15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу знать” с Михаилом

Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм

16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами)

18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с

Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 “Поединки.

Испытание смертью”. Фильм 2-й 23.20 Ночные новости 23.40 “Врата”

0.30 Дэниэл Крэйг в фильме “Слоеный торт” 2.10 Романтическая

комедия “Идеальная пара” 3.45 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом

4.10 “Давай поженимся!”

6.00 Serial. “STAGIARII”

(Franţa, 2006). 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Malacca: strâmtoarea tuturor

pericolelor”. 10.05 Magazinele UEFA. 10.30 Documentar. “Expediţie pe

fl uviul Yangtze. Creșterea dragonului”. 11.00 Săptămâna sportivă. 11.30

Documentar. “Arts 21”. 12.00 Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa!

(reluare). 15.05 Documentar. “Ultimii romani”. 16.00 ȘTIRI. 16.10 Vedete la

bis. 17.00 Documentar. “Învăţăcei la Opera din Beijing”. 18.05, 2.30 Balada

“Nevasta vândută”. Stela Popescu. 18.15 Gagauz ogea. 19.00 MESAGER

(rus.). 19.40 Live, live, live... Ștefan Darie. Spectacol muzical. 20.35 Poves-

tea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 3.00 Moldova în direct.

22.40, 2.40 Ecranului fi lmului autohton. Documentar. “Societatea civilă”.

23.00, 23.25 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). 23.10 ȘTIRI. 1.00 Programul

zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Vedete la bis! 4.30

ARTelier. 5.00 La curţile dorului. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal mati-

nal *Sport *Meteo (I)

8:00 Telejurnal mati-

nal *Sport *Meteo

(II) 9:00 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler (R) 9:30 Papucul

doamnei . Prezintă Laura Nureldin (R) 10:00 Ca la carte (R) din 12 decem-

brie 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 11:15

Spune-mi ce te doare (R) 11:45 Bebe magia (R)din 11 decembrie 12:15

Meseria brăţară de aur (Reluare) din 10 decembrie 12:45 Serial (Reluare)

*Legendele palatului:prinţul Jumong(JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND

–Coreea, 2007 )Episodul 15 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal *Sport *

Meteo 14:45 Pur și simplu delicios 14:50 Doar România ! 14:55 Oameni

mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00 “Жди меня» 17:00

Atunci și acum . Prezintă Marian Voicu 17:30 Curier TV . Prezintă Angela

Avram 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului: prinţul

Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul

16 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter”

buletin informational 21:00 Eu, cetăţeanul Moderator Cătălin Sava

22:00 Eurovision 22:15 Telecinemateca * Eroii de la Telemark ( HEROES

OF TELEMARK-SUA, 1965) 0:35 Festivalul DAKINO 1:10 Doar România !

1:25 Film (R) *Martorii (LES TEMOINS-Franta , 2007) 3:15 Oameni mari

la TVR Prezintă Mihaela Michailov (R) 3:25 Telejurnal (R) 4:00 Tema zilei

* Meteo (R) 4:20 Spune-mi ce te doare . Moderator Irina Reisler (R) 4:50

Papucul doamnei . Prezintă Laura Nureldin (R) 5:10 Serial * Don Juan

îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episodul 70

6:10 Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS

ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH 10:05 A LA DI STASIO 10:30

PASSION MAISONS 11:00 FLASH 11:05 TELETOURISME 11:30 PLUS

BELLE LA VIE / Fiction Episode 962 12:00 TOUT SUR MOI / Fiction Les

psy 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 13:00 FLASH 13:05 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 CHASSEURS DE DRAGONS / Do-

cumentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ADRESSE INCONNUE

/ Fiction Une amie de la famille 15:55 ADRESSE INCONNUE / Fiction

Quelques jours 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 TEMPS PRESENT 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 LA FA-

MILLE WOLBERG / Cinéma 20:55 UN DERNIER VERS / Court métrage

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHEZ MAUPASSANT / Fiction

Le père Amable 23:05 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Hautot père et

fi ls 23:35 TOUS A LA BROCANTE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10

LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50

MISSION MILLENIUM 2:30 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Californie : barre à

l’Ouest (Collection « A quoi tu joues ? »)

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 3 Ep. 3,4 11.00

Telecinemateca. Solomon. Dramă. SUA 1997

14.00 Film indian 16.10 Telecinemateca.

Ultimul samaritean. The last boy scout. Acţiune. SUA 1991 18.30

Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.6,7 20.00 Fata de la ora 8.

Dedicaţii muzicale 21.00 Desene animate 22.00 Familia Dacia 22.15

Telecinemateca. Nu da înapoi. Never back down. Acţiune. SUA 2004

00.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 – Teleshopping

08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance) 09:15 – Teleshop-

ping 09:45 – Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45 – Teles-

hopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de pasiune (r) (AP)

(romance) 13:30 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:30 – Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 –

Film serial: Esmeralda („Esmeralda”), primul episod (AP) (romance)

17:30 – Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă,

prezentată de Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare

de pasiune (AP) (romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP)

(romance) 20:30 – Cinema ACASĂ: Acasă, în inima mea (“Where The

Heart Is”) (12) (comedie) 22:45 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance)

00:45 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 – Film serial:

Trădarea (AP) (romance) 02:45 – Poveștiri adevărate (r) • Vremea de

ACASĂ 03:45 – Poveștiri de noapte (reluare de luni, 13 decembrie)

(12) (divertisment) 04:30 – Poveștiri de noapte (reluare de marţi, 14

decembrie) (12) (divertisment)

07:00 – Știrile Pro Tv ж Ce se întâmplă,

doctore? 10:00 – Teleshopping 10:30 – Ce

se întâmplă, doctore? 11:00 – AutoExpert

cu Andrei Tabuică (r) 11:30 – În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:05 – Teleshopping ж Moș

Crăciun există! 13:25 – Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.10,

anul III 14:15 – Serial: Legenda Căutătorului, ep.14, anul I 15:00 – Film:

Slappy și ștrengarii 16:45 – Film: Tăișul gloriei ж Dăruiești și câștigi!

19:00 – Știrile Pro Tv 20:00 – Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 – Film:

Singur acasă 3 22:45 – Film: Bătălie pe role 00:30 – Știrile Pro Tv din

Sport 00:45 – Film: Slappy și ștrengarii (r) 02:15 – Film: Eu sunt Moșul

04:00 – Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 – AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 05:00 – În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 – Știrile

Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.35

Евгений Лебедев, Николай Еременко в фильме

“Исполнение желаний” 8.10 “Dimineaţa pe Prime»

9.15 «Умницы и умники» 10.00 Новости 10.10

«Смак» 10.40 Премьера. «Николай Рыбников. Парень с Заречной

улицы» 12.00 Новости 12.10 «Голоса» 14.00 Георгий Юматов,

Василий Лановой в фильме «Петровка, 38» 15.30 Галина Польских

в комедии «По семейным обстоятельствам» 17.45 Премьера.

«Светлана Дружинина. Королева дворцовых переворотов» 18.40

«Большие гонки» 19.55 «Минута славы» 21.00 «Время» 21.15

«Минута славы». Продолжение 21.55 «Прожекторперисхилтон»

22.30 «Что? Где? Когда?» 23.35 Премьера. «Владимир Ворошилов.

Вся жизнь - игра» 0.30 Кубок Первого канала по хоккею. Сборная

России - Сборная Чехии 2.25 Кубок Первого канала по хоккею.

Сборная Финляндии - Сборная Швеции 4.20 Лев Дуров в комедии

«Клад» 5.35 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом

6.00 Documentar.

“Legenda oamenilor-

flori”. 7.00 Cu noi la

teatru. 7.30 Documentar. “Album de familie”. 8.30 Portrete în timp.

Tudor Cataragă, sculptor. 9.00 Videoteca copiilor. 9.30 Dor. Program

muzical. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Bună seara! Talk-show

(reluare). 12.00 ȘTIRI. 12.10 Film. “MICUL ELF” (SUA, 2004). 14.00

Respiro. Program muzical. 14.15 Lumina adevărului. 15.00 ȘTIRI.

15.10 ARTelier. 15.45 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 16.15, 1.20

Templul muzicii. 17.00, 2.30, 4.30 Concert festiv de Ziua Poliţiei

Naţionale. Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.00 MESAGER (rus.)

19.40 Erudit-cafe. 20.25 O carte pentru tine. 20.35 Povestea de seară.

21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Serial. “SQUADRA OMICIDI” (Italia).

23.10 ȘTIRI. 23.25 Live, live, live... Valeriu Găină. Spectacol muzical.

1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15

Descoperă Moldova. 5.00 Focus. Magazin TV. 5.30 Respiro. Program

muzical. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Desene anima-

te * Clubul Disney

(SUA) 7:55 Doar Ro-

mânia! 8:00 Semne

* 8:30 Arca lui Noe Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia Prezintă

Camelia Csiki 9:30 Serial *Hannah Montana(HANNAH MONTANA-SUA,

2006)Sez.II. Episodul 6 10:00 Tuning România. 11:00 Festivalul Viaţa e

frumoasă 11:30 Zile și nopţi . Prezintă Andra Gavril 12:00 Vizor mon-

den cu Liviu și Ela (Reluare) din 10 decembrie 12:30 Pro Patria 13:00

Fără frontiere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal * Sport

*Meteo 14:20 Călător pe viaţă 14:45 Serial *Familia Simpson(THE

SIMPSONS-SUA,1995,1996)(sezonul VII)Episodul 24 15:15 Ne vedem

la TVR. (II) Moderator Marina Almășan Socaciu. 16:40 O dată’n viaţă

. Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Prima parte (Reluare) 17:40

O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Partea a doua

(Reluare) 18:40 Teleenciclopedia * Matthias Grünewald *Sulawesi,

marea ţestoaselor verzi 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema

zilei * Meteo 21:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) 22:10

Campania Ovidiu Rom 22:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu

(II) 23:30 Profesioniștii ...cu Eugenia Vodă 0:30 Doar România ! 0:35

Filme șoc *Bun venit la Sarajevo ( WELCOME TO SARAJEVO - Marea

Britanie, SUA, 1997) 2:20 Fără frontiere. (Reluare) Moderator Luca

Niculescu 3:10 Telejurnal (Reluare) 3:45 Tema zilei *Meteo (Reluare)

4:05 Tezaur folcloric (R)din 12 decembrie 4:55 Viaţa satului (Reluare)

din 5 decembrie 6:15 Imnul României

5 : 0 0 T V 5 M O N D E

LE JOURNAL 5:30 A

L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE DE L’AÉRONAVALE / Documentaire 1re

partie : du rêve à la réalité 6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 7:25 AFRIQUE PRESSE 7:50 QUOI DE NEUF DOCTEUR ? 8:00 TELEMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 10:00

TiVi5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:05 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:10

TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE

10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35 TiVi5MONDE - LE PETIT NICOLAS 10:50

TiVi5MONDE - MR BEBE 10:50 TiVi5MONDE - LOU ! 11:05 TiVi5MONDE -

CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 11:55

PROGRAMME JEUNESSE 12:35 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 36,9 ° 13:30

TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 13:55 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 A L’ÉCOLE DES PILOTES DE CHASSE

DE L’AÉRONAVALE / Documentaire 3e partie : objectif appontage 15:55

ADN 16:45 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS

POUR UN CHAMPION 18:00 ARTE REPORTAGE 18:40 GEOPOLITIS 19:00

TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 Ô CARMEN / Théâtre 0:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:55 ARTE REPORTAGE 1:40 GEOPOLITIS 2:00 SLAM, CE QUI NOUS

BRÛLE / Documentaire 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00

7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:30 TOUS A LA BROCANTE

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek. Sez 12 Ep 5,6 9.00 Serial.

24 hours. Sez.7 Ep.7,8 10.30 Telecinemateca.

Yes man. Comedie. SUA 2008 13.00Film indian

15.30 Desene animate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial.

Luna. Ep.73 19.00 Serial. Dosarele X. The X - fi les. Sez.7 Ep.5,6 20.30

Desene animate 21.00 Telecinemateca. Solomon. Dramă. SUA 1997

00.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutu-

lui (AP) (romance) 06:30 – Teleshop-

ping 07:00 – Film serial: Umbrele

trecutului (AP) (romance) 08:00

– Teleshopping 08:15 – Film serial: Fructul oprit (r) (AP) (romance)

09:15 – Teleshopping 09:45 – Film serial: Rosalinda (r) (AP) (roman-

ce) 10:45 – Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat

(AP) (romance) 12:15 – Teleshopping 12:30 – Film serial: O mare de

pasiune (r) (AP) (romance) 13:30 – Teleshopping 14:00 – Film serial:

Marina (AP) (romance) 15:15 – Film serial: Clase 406 (AP) (romance)

16:15 – Reţeta de ACASĂ 16:25 – Vremea de ACASĂ 16:30 – Film se-

rial: Rosalinda (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri

adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de

Ioana Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP)

(romance) 19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30

– Cinema ACASĂ: Raiul pe pământ (“Here On Earth”) (12) (dramă)

22:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 – Film serial: Trădarea (AP) (romance)

03:00 – Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 04:00 – Cinema

ACASĂ: Raiul pe pământ (r) (12) (dramă)

07:00 – Știrile Pro Tv ж Ce se întâmplă,

doctore? ж Omul care aduce cartea ж Moș

Crăciun există! 10:00 – Teleshopping 10:30

– Film: Fără tine de Crăciun (r) 12:00 – Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teleshopping ж

Moș Crăciun există! 14:00 – Apropo Tv (r) 15:00 – Land of Jokes

(r) ж Moș Crăciun există! 16:00 – Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3889

17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 – Happy Hour ж

Dăruiești și câștigi! (prima ediţie) 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profi t

20:00 – Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 – Film: Inimă neînfricată

00:15 – Știrile Pro Tv din Sport 00:30 – Știrile Pro Tv cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 – Apropo Tv (r) 01:45 – Land of Jokes (r) 02:30

– Film: Inimă neînfricată (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости

9.10 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение

9.30 “Контрольная закупка” 10.00 “Жить

здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20

“Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости

14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35

“Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное

кольцо”. Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья”

18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес”

19.05 “Давай поженимся!” 19.50 Церемония вручения

народной премии “Золотой граммофон” 21.00 “Время” 21.30

Церемония вручения народной премии “Золотой граммофон”.

Продолжение 23.20 Фильм Ридли Скотта “Падение “Черного

ястреба” 1.40 Эдди Мерфи в комедии “Пожизненно” 3.25

Александр Демьяненко, Евгений Евстигнеев в фильме

“Сотрудник ЧК” 5.00 Сериал “Холоднокровная жизнь”

6.00 Serial. “STAGI-

ARII” (Franţa, 2006).

6.55 Repiro. Versuri.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 1.15 Vector

european. 9.55 Documentar. “Artele marţiale chineze. Templul

Shaolin-si”. 10.30 Dragii mei, mă duc și eu... Adrian Păunescu.

11.05 Documentar. “Frontul cireșelor”. 11.50 În ritm de dans. 12.00

Moldova în direct. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 15.05 Docu-

mentar. “Poștașul din Himalaia”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Mai în glumă,

mai în serios. 17.15 Documentar. “Gabriel Yared”. 18.20 Studio “Art

plus” (rus.) 19.00 MESAGER (rus.). 19.40 Focus TV. 20.15 Respiro.

Program muzical. 20.35 Joker plus. 20.40 Povestea de seară. 21.00,

2.00, 4.00 MESAGER. 21.40, 2.30 Bună seara! Talk-show. 23.10 ȘTIRI.

23.25 Film. “FORMULA EXTAZULUI” (SUA, 2001). 1.00 Programul

zilei. Calendar. 1.10 Moldova: aici și acum. Știri. 4.30 Portrete în

timp. 5.00 Respiro. Două orchestre. 5.15 Ghidul sănătăţii tale. 5.45

Calendarul zilei. Horoscop.

7 : 0 0 Te l e j u r n a l

matinal *Sport *

Meteo (I) 8:00 Te-

lejurnal matinal

*Sport *Meteo (II) 9:00 Judecă tu! Moderator Irina Păcurariu 10:10

ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (Reluare) din 11 decembrie

11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (Reluare) 12:30

Emisiuni 12:45 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (R)

12:55 INTERES GENERAL (Reluare) 13:50 Eurovision 14:00 Telejurnal

*Sport * Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România! 14:55

Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Reluare) 15:00

SEARA TIRZIU cu cu G.BALINT 16:30 Europa mea (Reluare) din 12

decembrie 17:00 Meseria brăţară de aur 17:30 Vizor monden cu Li-

viu și Ela 18:00 Telejurnal * Meteo 18:30 Serial *Legendele palatului:

prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea, 2007

) Episodul 19 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal

20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 O dată’n viaţă .

Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Prima parte 22:00 Eurovision

22:05 O dată’n viaţă . Prezintă Maria Buză și Marius Rizea. Partea a

doua 23:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov (Relu-

are) 23:15 Film * Caimanul (Il CAIMANO-Italia, 2006) 1:15 Film(R)

*Noaptea e a noastră ( WE OWN THE NIGHT –SUA, 2007) 3:10 O

carte pe săptămână (R) din 12 decembrie 3:15 Doar România ! 3:20

Telejurnal (Reluare) 3:55 Tema zilei * Meteo (Reluare) 4:15 Papucul

doamnei . Prezintă Laura Nureldin 5:05 Serial * Don Juan îndrăgostit

(DON JUAN Y SU BELLA DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 73 6:05

Oameni mari la TVR (Reluare) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 5:30 EN

PAYS DE... 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30

TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 OUTREMERS

10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 COTÉ

JARDIN 11:00 FLASH 11:05 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE

11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 965 12:00 TOUT SUR MOI

/ Fiction Ménage à trois 12:30 NEC PLUS ULTRA 13:00 FLASH 13:05 EN

VOYAGE 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER / Documentaire

“Des Terres & des Hommes” Nouvelle-Calédonie, entre ciel, terre

et mer 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 CHEZ MAUPASSANT /

Fiction Le père Amable 16:05 CHEZ MAUPASSANT / Fiction Hautot

père et fi ls 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECO 19:35 ENVOYE

SPECIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ADRESSE INCONNUE

/ Fiction Une amie de la famille 22:50 ADRESSE INCONNUE / Fiction

Quelques jours 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 TOMBE DU CIEL

/ Fiction Nos secrets 1:35 TOMBE DU CIEL / Fiction Notre enfant 2:35

MISE AU POINT / UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 LES NOUVEAUX EXPLORATEURS / Documentaire Inde secrète et

pêche sacrée (Collection « Comme un poisson dans l’eau »)

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate

7.30 Serial. Star Trek Next Generation. Sez 12 Ep

1,2 9.00 Serial. 24 hours. Sez.7 Ep.3,4 10.30 Tele-

cinemateca. Omul păianjen. Spider man. Acţiune

SUA 2002 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH

. Sez.4 Ep.16,17 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realzată de

Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica

Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Dosarele X.

The X - fi les. Sez.7 Ep.1,2 20.30 Desene animate 21.00 Telecinemateca.

Desperado 2. Acţiune. SUA 2003 22.40 Telecinemateca. Surpiza. Code

name: The cleaner. Comedie. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 06:30 – Teleshopping

07:00 – Film serial: Umbrele trecutului

(AP) (romance) 08:00 – Teleshopping

08:15 – Film serial: Umbrele trecutului (AP) (romance) 09:15 – Te-

leshopping 09:45 – Film serial: Rosalinda (r) (AP) (romance) 10:45

– Teleshopping 11:15 – Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance)

12:15 – Teleshopping 12:30 – Doamne de poveste (r) 13:30 – Teles-

hopping 14:00 – Film serial: Marina (AP) (romance) 15:15 – Film serial:

Clase 406 (AP) (romance) 16:15 – Reţeta de ACASĂ 16:25 – Vremea de

Acasă 16:30 – Film serial: Rosalinda (AP) (romance) 17:30 – Poveștiri

adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana

Maria Moldovan 18:30 – Film serial: O mare de pasiune (AP) (romance)

19:30 – Film serial: Fructul oprit (AP) (romance) 20:30 – Prima telenovelă

românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (12) (romance) 21:30 – Film

serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 22:30 – Poveștiri de noapte

– emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment)

23:30 – Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 – Film serial: Clase

406 (AP) (romance) 01:30 – Prima telenovelă românească fi lmată full

HD: Iubire și onoare (r) (12) (romance) 02:30 – Poveștiri adevărate (r)

• Vremea de ACASĂ 03:30 – Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment)

04:30 – Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare

(r) (12) (romance)

07:00 – Știrile Pro Tv ж Ce se întâmplă, doctore?

ж Omul care aduce cartea ж Moș Crăciun există!

10:00 – Teleshopping 10:30 – După 20 de ani

(r) 11:15 – Desene animate: Madagascar fericit!

12:15 – Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 – Știrile Pro Tv 13:45 – Teles-

hopping ж Moș Crăciun există! 14:00 – România, te iubesc! (r) 15:00

– Serviciul Român de Comedie (r) ж Moș Crăciun există! 16:00 – Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.3885 17:00 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

17:45 – Happy Hour 19:00 – Știrile Pro Tv 19:50 – Profi t 20:00 – Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 – În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 –

Profi t 22:30 – Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 – Serial: Moștenirea,

ep.34 00:00 – Serial: Dexter, ep.10, anul IV 01:00 – Film: Bărbatul ideal

02:30 – Știrile Pro Tv din Sport 02:45 – Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene

(r) 03:15 – România, te iubesc! (r) 04:15 – Serial: Moștenirea (r) 05:00 –

Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 – Happy Hour (r) 06:30 – Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.10

Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.30

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!”

11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный

приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25

“Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.35 “Хочу

знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.05 “Обручальное кольцо”.

Многосерийный фильм 16.55 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние

новости (с субтитрами) 18.15 “След” 19.00 “Давай поженимся!” 19.50

“Жди меня” 21.00 “Время” 21.30 “Побег” 22.30 “Поединки. Испытание

смертью”. Фильм 1-й 23.20 Ночные новости 23.40 “Подпольная

империя” 0.45 Фильм “Сохранить лицо” 2.20 Родион Нахапетов

в детективе “Человек, который закрыл город” 3.35 “Хочу знать” с

Михаилом Ширвиндтом 4.00 “Давай поженимся!”

6 . 0 0 D o c u m e n t a r.

“Umbrele ocnei”. 7.00,

8.00, 9.30 ȘTIRI. 7.10,

8.15 Bună dimineaţa! 8.30 Domnulu să ne rugăm! Liturghia la cinstirea

Sfântului Apostol Andrei. Transmisiune de la Catedrala Mitropolitană

“Nașterea Domnului” din Chișinău. 9.40 Baștina. Magazin agricol. 10.10

Videoteca copiilor. 10.40 Reporter de gardă. 11.00 Cu noi la teatru. 11.30

Documentar. “Fluviul Yangtze”. 13.00 Bună dimineaţa! (reluare). 14.25

Emilie Simon în concert. Sala “Olimpia”. 16.00 ȘTIRI. 16.15 Erudit-cafe.

17.00 Documentar. “Polinezia între cer și pământ”. 17.55 Magazinele

UEFA. 18.20, 19.40, 2.30, 4.30 “Tălăncuţa” la 30 de ani. Concert. 19.00

MESAGER (rus.). 20.35 Povestea de seară. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.40, 3.00 Moldova în direct. 22.40, 5.25 Săptămâna sportivă. 23.10

ȘTIRI. 23.25 Serial. “STAGIARII” (Franţa, 2006). 0.20 Respiro. 0.30 Docu-

mentar. “Scrisori către un tânăr cineast. Lars von Trier”. 1.00 Programul

zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr. 5.55

Calendarul zilei. Horoscop.

7:00 Telejurnal ma-

tinal *Sport *Meteo

(I) 8:00 Telejurnal

matinal *Sport *Me-

teo (II) 9:00 Garantat 100% Moderator Cătălin Ștefănescu 10:00 Dănutz

S.R.L. – Supermarket de divertisment. Prima parte (Reluare) din 5

decembrie. 11:00 Oameni mari la TVR Prezintă Mihaela Michailov 11:15

Dănutz S.R.L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (Reluare)

din 5 decembrie 12:15 Zile și nopţi (Reluare) din 4 decembrie 12:45

Serial (Reluare) *Legendele palatului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE

OF THE LEGEND –Coreea, 2007 ) Episodul 14 13:50 Eurovision 14:00

Telejurnal *Sport *Meteo 14:45 Oamenii Deltei 14:50 Doar România!

14:55 Oamenii Deltei 15:00 SALUTARE NATIUNE 17:00 Spune-mi ce

te doare . Moderator Irina Reisler 17:30 Papucul doamnei . Prezintă

Laura Nureldin 18:00 Telejurnal *Meteo 18:30 Serial *Legendele pa-

latului: prinţul Jumong (JUMONG, PRINCE OF THE LEGEND –Coreea,

2007 ) Episodul 15 19:35 Doar România! 19:40 Sport 20:00 Telejurnal

20:40 “Reporter” buletin informational 21:00 Prim plan. Moderator

Livia Dilă 22:15 Serial *Anatomia lui Grey (GREY’ S ANATOMY 6-SUA,

2008-2009) Sezonul VI. Episodul 4 23:10 Film *Martorii(LES TEMOINS-

Franta , 2007) 1:00 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 3:05

Ne vedem la TVR (I) (R) din 11 decembrie 4:10 Ne vedem la TVR (II) (R)

din 11 decembrie 4:20 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu

(Reluare) 5:10 Serial * Don Juan îndrăgostit (DON JUAN Y SU BELLA

DAMA-Argentina, 2008) Episoadele 69 6:05 Oameni mari la TVR (Re-

luare) 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE LE

JOURNAL 5:30 TELE-

TOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 AFRIQUE PRESSE

10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH

11:05 EN PAYS DE... 11:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 961 12:00 TOUT

SUR MOI / Fiction Emilie Bibeau, la suite 12:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION

13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 LES DOSSIERS SECRETS DE L’INQUISITION /

Documentaire La fi n des cathares 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MISSION

MILLENIUM 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAM-

PION 18:00 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE

JOURNAL DE L’ECO 19:35 ADRESSE INCONNUE / Fiction Une amie de la famille

20:25 ADRESSE INCONNUE / Fiction Quelques jours 21:30 LE JOURNAL DE FRAN-

CE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GEO / Documentaire Nicaragua, la malédiction

des pêcheurs de langoustes 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE

LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CARTOUCHE / Cinéma 2:45

CINÉMAS, LE MAGAZINE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES NOUVEAUX

EXPLORATEURS / Documentaire USA (Collection « Nomades Land »)

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 17 DECEMBRIE 18 DECEMBRIE 19 DECEMBRIE 16 DECEMBRIE 13 DECEMBRIE 14 DECEMBRIE Luni 15 DECEMBRIE

Miercuri

ANUNŢContabil-cumul

Tel.: 83-05-44mob. 069120253

SERVICII:Predarea limbii engleze

Tel.: 43-04-86, 067108002

ÎCS “VOKAMTRANS” SRL angajează șoferi

pentru rute internaţionale,

cunoașterea limbilor engleză și franceză

este obligatorie. CV pe e-mail:

hotinat2@gmail.com

OFERTĂ INEGALABILĂ PENTRUPUBLICITATEA SOCIALĂ

Stimaţi clienţi, începând cu 1 noiembrie 2010, ziarul FLUX vine cu o ofertă fantastică pentru cei care doresc să plaseze publicitate socială. Astfel, începând cu această dată, preţul unui centimetru pătrat de publi-citate cu caracter social va fi de doar 3 lei, ceea ce constituie o reducere de tocmai 50 de procente!

Pentru cei care vor semna un contract de publici-tate cu ziarul FLUX pentru o perioadă nu mai mică de două luni (8 apariţii), oferta este, pur și simplu, imba-tabilă: o reducere de 60 la sută, ceea ce înseamnă un preţ de doar 2,4 lei pentru un centimetru pătrat, plus plasarea bannerului pe site-ul ziarului.

Informaţii suplimentare la tel.: Informaţii suplimentare la tel.: 079707440 079707440

sau e-mail: publicitate@fl ux.md.sau e-mail: publicitate@fl ux.md.

PROIECTE ŞI SOLUŢII FINANCIARE PENTRU

UN BUSINESS DE SUCCESPreședinte Eduard RoșcaPreședinte Eduard Roșca

mob: 069984441mob: 069984441

Vicepreședinte Elena CatâșevVicepreședinte Elena Catâșevmob: 079709825mob: 079709825

Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, Adresa: str. A. Mateevici 71, 8a, or. Chișinăuor. Chișinău

Birou: +373 22/ 24 00 26Birou: +373 22/ 24 00 26e-mail: cdamoldova@gmail.come-mail: cdamoldova@gmail.com

pagina web: sfaturi.bizpagina web: sfaturi.biz

TRANSPORT DE MĂRFURITRANSPORT DE MĂRFURI

GSM: 069350050GSM: 069350050Până la Până la 3,5 3,5 tonetone

calitativcalitativrapidrapid

ieftinieftin

10 DECEMBRIE 201012 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

Orchestra de Muzică Populară „Lăutarii” marchează cea de-a 40-a aniversare prin două concerte de zile mari, care vor avea loc pe 19 și 20 decembrie la Palatul Naţio-nal din Chișinău. Pentru început, concertele aniversare erau preconizate pentru luna octombrie, dar pentru a evita speculaţiile potrivit cărora sărbătoarea are și conotaţie electorală, organizatorii au decis să mar-cheze acest jubileu de Sfântul Nicolae, a povestit miercuri, 8 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă, Nicolae Botgros.

„Lăutarii” este în prezent cea mai cunoscută orches-tră de muzică populară românească, iar pe 19 și 20 decembrie, alături de virtuozi, vor evolua nume sonore din muzica românească de pe ambele maluri ale Pru-tului. Unul dintre oaspeţii de onoare ai spectacolului este și instrumentistul român Ovidiu Barteș.

Pe 19 noiembrie, alături de „Lăutarii”, vor evolua Nicolae Glib, Lidia Bejenaru, Nicolae Ciubotaru, Doina Sulac, Ioana Căpraru, Nicu Mâţă ș.a., iar în calitate de invitaţi de onoare - Irina Loghin, Ovidiu Barteș, Stana Stepănescu și Adriana Antoni. Iar pe 20 decembrie, pe scena Palatului Naţional vor prezenta recitaluri Adriana Ochișanu-Botgros, Ion Paladi, Anișoara Dabija, Natalia

Barbu, precum și invitaţii de onoare din România - Irina Loghin, Marcel Pavel, Dinu Iancu-Sălăjanu, Petrică Mâ-ţu-Stoian, Niculina Stoican, Margareta Clipa, Angelica Fluture, Nicușor Iordan și Paula Pascu. În ambele seri, în scenă se vor produce soliștii instrumentiști Cornel Botgros, Boris Rudenco, Vladimir Duminică, Adam Stângă, Dumitru Hanganu, Sergiu Cojocaru, Radu Munteanu, Igor Tofan, Radu Daud ș.a.

Orchestra Naţională de muzică populară „Lăutarii” a fost formată în 1970, la iniţiativa lui Nicolae Sulac, la Filarmonica de Stat din Moldova. Din 1978, la pupitrul dirijoral al orchestrei „Lăutarii” vine violonistul Nicolae Botgros.

ANIVERSARE

„Lăutarii” la 40 de ani„Lăutarii” la 40 de aniBelenki a lansat primul videoclipA fost lan-

sat de curând „ G i v e M e A Sign”, primul v i d e o c l i p a l câștigătorului concursului Fa-brica de Staruri 2, Alex Belenki. La videoclip s-a lucrat patru zile și a fost organi-zat chiar și un casting pentru a găsi o eroi-nă. O parte din filmările pen-tru „Give Me A Sign” au avut loc pe o pistă de decolare de rezervă a aeroportului Chișinău. În videoclip sunt antrenaţi și alţi fabricanţi, este vorba de Dibo și Broono.

Videoclipul este deja în rotaţie la posturile tv de specialitate, dar și pe site-ul ofi cial al cântăreţului. Pentru primul său videoclip, Alex a colaborat cu regizorul Evgheni Silaev.

Karizma se pregăteşte pentru Eurovision

Participă la preselecţiile naţionale pentru Eurovi-sion din 2005 și de fi ecare dată Karizma a fost aproa-pe să-și atingă scopul. Cu fi ecare participare la pre-selecţia naţională, vedeta și-a cizelat atât stilul, cât și imaginea. Anul acesta nu este o excepţie, Karizma a început deja lucrul asupra piesei cu care vrea să repre-zinte Republica Moldova la Festivalul European de muzică. La următoarea pre-selecţie naţională, Karizma va participa cu o piesă scri-să „în stil Eurovision” și, de ce nu, speră că în 2011 îi va convinge pe europeni să acorde mai multe puncte Republicii Moldova.

Snails înregistrează un nou albumTrupa rock Snails

lucrează în prezent la al treilea album din carieră. Recent, băieţii au prezentat câteva piese din vi-itorul album la un post de radio româ-nesc, Radio Guerilla, la care au fost invi-taţi să participe în cadrul unei emisiuni și unde melodiile au fost gustate din plin de publicul românesc.

Deocamdată, cel de-al treilea album al formaţiei Snails este în lucru, iar lansarea lui se preconizează pentru primăvara viitoare.

Celine Dion a făcut publice primele imagini cu gemenii

Artista de origine canadi-ană spune că Eddy și Nelson au început deja să își dezvolte personalităţile și sunt foarte diferiţi. Celine a declarat că Nelson seamănă cu soţul ei, Rene Angelil, iar micuţul Eddy, cu ea.

Celine Dion a născut pe 24 octombrie, într-un spital din statul american Florida, doi băieţi gemeni. În vârstă de 42 de ani, artista a născut prin cezariană.

Vedeta și soţul său, Rene Angelil, erau deja părinţii unui băieţel de 9 ani. După nașterea acestuia, Celine Dion a declarat, în repetate rânduri, că își dorește să devină din nou mamă. Cântăreaţa a urmat nu-

meroase tratamente de fertilizare. Gemenii s-au născut mai devreme cu o lună, dar sunt sănătoși. Celine Dion va reveni pe scena muzicală în martie 2011, la Las Vegas, pentru un contract pe trei ani cu cazinoul Caesar’s Palace.

Britney Spears îşi îmbracă fi ii de la reduceri

Britney Spears se dă în vânt după reduceri! Deși contul ei e doldora de sume în dolari sau euro cu 6 zerouri, artista nu dă cu ușurinţă banii din mână atunci când vine vorba de copiii ei!

Artista s-a bucurat din plin de reducerile magazinului Walmart din Cali-fornia și a dat iama în tot ce-a găsit la preţ de chilipir! Terapia ieftinirilor pare să-i fi făcut bine, având în vedere starea de bine și zâmbetul afi șate, cât și numărul mare de cadouri achiziţionate.

d bblili ll ââ

BerbecComunicarea cu apropiaţii e difi cilă. Vă preocu-pă serios imaginea și impactul pe care l-aţi putea avea asupra celorlalţi. Aveţi nevoie de încurajare și de susţinere, ca să diminuaţi stresul.

TaurA doua parte a săptămânii care urmează e mai difi cilă pentru că aduce oboseală și atitudini ciu-date ale celor din jur. Aceștia refuză să dialoghe-ze sau spun lucruri de neînţeles. Interveniţi, dar nu în forţă, ca să nu stricaţi!

GemeniO situaţie complicată legată de bani vă face să re-gândiţi planurile cu un apropiat care v-ar fi putut ajuta. Dacă vă refuză sau pune condiţii, căutaţi soluţii care să vă dea mai puţine dureri de cap.

RacVă regăsiţi echilibrul fără mare efort, dar ceilalţi nu sunt la fel de senini. Partenerul de cuplu chiar nu ar trebui provocat. Relaţia cu familia e delica-tă, dar aveţi toate șansele să-i faceţi faţă cu calm.

LeuSeara aduce liniște și o curgere fi rească a energi-ei, indiferent de preocupările voastre. În această săptămână se pot produce unele ciocniri cu per-soane din anturaj. Găsiţi căi diplomatice de re-zolvare a confl ictelor.

FecioarăExistă posibilitatea apariţiei unor confl icte cu cei dragi. Fiecare vrea altceva și nu vrea să cedeze. Iniţiaţi negocieri și dialoguri cât mai clare, pentru a rezolva toate aceste blocaje în comunicare.

BalanţăAscultaţi atent ce are de spus o persoană din fa-milie care vă critică, pentru că vă dă și o informa-ţie de care aveţi nevoie. Sunteţi mai clari în gân-dire decât până acum și asta se vede, mai ales, la serviciu.

ScorpionUn apropiat refuză dialogul cu voi sau anulaţi din proprie iniţiativă o întâlnire. E greu de stăpâ-nit dorinţa de a nu mai vorbi cu cei care vă su-pără sau care vorbesc cam aiurea. A doua jumă-tate a săptămânii care urmează e calmă, dar tot tăcută.

SăgetătorTrebuie să investiţi într-un proiect bani sau timp, energie ori bunuri. E difi cil să luaţi o decizie pe loc, așa că solicitaţi mai multe informaţii și timp de gândire ca să faceţi totul în cunoștinţă de ca-uză.

CapricornPentru voi, restricţiile și piedicile au un rol mo-tivaţional foarte important, deoarece scot la lu-mină forţa de care dispuneţi. Primiţi o asemenea ocazie prin refuzul unui superior sau prin anun-ţul unei selecţii.

VărsătorSănătatea vă poate schimba planurile și ar pu-tea fi necesar să vă modifi caţi stilul alimentar sau regimul de viaţă. Este o perioadă bună pentru odihnă și refacere dacă lăsaţi deoparte gându-rile stresante.

PeştiO întâlnire cu un prieten sau o rudă care vrea să vă ceară un ajutor fi nanciar vă pune pe gânduri. E bine să cereţi un răgaz ca să evaluaţi situaţia înainte de a da un răspuns categoric, adică un refuz clar.

10-17 decembrie10-17 decembrieSfârșitul acestui an este foarte generos pentru tânăra cântăreaţă Mihaela Chisnen-cu din Chișinău, care a obţi-nut premiul I la ediţia a 28-a a Concursului Naţional „Stelele Cetăţii 2010”, desfășurat la Deva, România. Trofeul com-petiţiei i-a revenit lui Alex Mica din Timișoara.

Recent, Mihaela Chisnencu a împlinit

17 ani și festivalul „Stelele Cetăţii” este

primul concurs de muzică ușoară pentru

maturi la care a participat cântăreaţa.

Pentru Trofeul festivalului au concurat

14 interpreţi cu vârste cuprinse între

16 și 26 de ani. Concurenţii au acces în

finala concursului după o preselecţie

acerbă.

Mihaela Chisnencu a fost cea mai

tânără premiantă din concurs, restul

câștigătorilor au peste 20 de ani. Cântă-

reaţa a interpretat o piesă din repertoriul

românesc, „Recunosc că mi-a fost dor”,

de Viorel Gavrilă și Roxana Popescu, și

una din cel internaţional, „Sweet people”,

din repertoriul reprezentantei Ucrainei

la Eurovision, Alyosha.În cadrul concursului au susţinut reci-

taluri Ovidiu Komornik și Angela Similea. Deţinători ai trofeului acestui concurs au fost, la diferite ediţii: Mihai Trăistariu, Cristina Bondoc, Cristina Vasiu și alţii.

Mihaela Chisnencu este în prezent elevă la Liceul „Dinu Lipatti” din Bucu-

rești, în clasa de canto clasic și a mai câștigat anul acesta două premii III la concursurile „Contrapunct” și „Fiero” din România. Actualmente lucrează la câteva piese noi, scrise de autori din Republica Moldova, pe care speră să le înregistreze în vacanţa de Crăciun, când va reveni la Chișinău.

Face el ce face și tot iese în evidenţă. De data asta a cam întrecut măsura, și ca să se eschiveze de pedeapsa (așa spun câr-cotașii), interpretul rus Filipp Kirkorov a fost internat la o clinică de psihiatrie din Israel. Potrivit ziarelor moscovite, ofi ţerul de presă al starului rus, Olga Alexeeva, a confi rmat această informaţie.

Alexeeva spune că interpretul a avut nevoie de o investigaţie după incidentul apărut la repetiţia pentru înmânarea premiilor „Zolotoi Grammofon”, când regizorul ceremoniei, Mariana Yablokova, a declarat că a fost agre-sată de Kirkorov, care se înfuriase în timpul repetiţiei că un refl ector l-ar fi orbit. „Mulţi încearcă să speculeze că el vrea să se eschiveze de la răspundere, dar nu este așa. Dacă Kirkorov va fi chemat la audieri, el neapărat se va prezenta”, a declarat Alexeeva.

Anterior, Filipp Kirkorov nega orice implicare în incident, dar mai apoi a emis o declaraţie prin care își recunoaște fapta și o califi că drept „neadecvată”. Acesta invocă drept cauză a incidentului o afecţiune a sănătăţii. „Probabil, sunt serios bolnav, pentru că de două ori pe an am accese, după care nu mai ţin minte nimic și nu înţeleg ce fac”, ar fi explicat cântăreţul pe site-ul ofi cial.

Kirkorov nu este la prima abatere, acum câţiva ani vedeta a mai agresat verbal o jurnalistă în cadrul unei conferinţe de presă.

EH, FILEA!

Kirkorov, internat la psihiatrie

PREMII

Mihaela Chisnencu a luat premiul I la Concursul „Stelele Cetăţii” din România