1 EURO..............................15.51041 Do lar ame ri can ............. 11.79631 Leu românesc ................ 3.57261 Ru blă ru sească ............... 0.3894Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Tu trebuie să reprezinţi schimbarea pe care vrei s-o

vezi în lume.”

Gandhi

Cursul valutar 27.01.2012

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 27 ianuarie 2012

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

27.01.2012

Noros, -12 -7 0C

28.01.2012

Noros, -14 -7 0C

Cuv. Părinţi uciși în Sinai; Sf. Nina (Odovania Praznicului

Botezului Domnului)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina Deleu

DIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Igor BOŢAN:Cineva încearcă să inducă ideea greşită că a fi împotriva referendumului înseamnă automat a fi procomunist

Judecătorii „de curte”

Starea actuală a patrimoniului naţional se află în relaţie directă cu parcursul istoric al Republicii Moldova

Politicul moldovenesc – de la dramă la farsă

22

77

88

99

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

OPINII

CULTURĂ

ECONOMIC

Faptul că presa controlată de guvernanţii-oli-

garhi de la Chișinău a minţit și a dezinformat cu ne-

rușinare cu privire la protestele care s-au desfășurat

duminică, 22 ianuarie, la Chișinău, arată clar că

regimul dictatorilor și uzurpatorilor este în panică.

Fiind conștienţi că deţin puterea în mod ilegal și că

asta constituie o infracţiune penală, Filat, Plahot-

niuc, Ghimpu și Lupu au recurs la minciună. Toate

mijloacele de informare în masă controlate de ei au

diminuat cu rea-credinţă numărul participanţilor la

mitingul de duminică, pretinzând că în Piaţă a ieșit

doar o mie de oameni, în condiţiile în care acolo au

fost câteva mii. Și ceea ce e cu totul absurd, aceeași

presă a pretins că în rândurile manifestanţilor ar fi

fost mulţi contestatari de-ai lui Iurie Roșca. E ridicol,

pentru că, de fapt, oamenii au ieșit în stradă la ape-

lul fostului lider creștin-democrat ca să protesteze

împotriva guvernanţilor. Cei câţiva indivizi senili

și exaltaţi care, se pare, nu le au pe toate acasă și

care au venit sau au fost trimiși în Piaţă pentru a

provoca prin comportamentul lor un confl ict, au

devenit eroii principali ai reportajelor difuzate de

presa controlată de regim, în timp ce despre cele

câteva mii de oameni care au protestat împotriva

puterii mai că nu s-a spus nimic.

Și nu doar în acest caz guvernanţii au minţit în

mod nerușinat, așa cum se întâmpla doar în peri-

oada ocupaţiei sovietice. Spre exemplu, atât Guver-

nul Filat, cât și capul liberalilor Mihai Ghimpu, au

pretins că secretarul general al Consiliului Europei,

Thorbjørn Jagland, ar susţine iniţiativa guvernanţi-

lor privind organizarea unui referendum popular în

vederea micșorării pragului pentru alegerea șefului

statului. De fapt, secretarul general al Consiliului

Europei a afi rmat exact contrariul, arătând asupra

lipsei de legitimitate a unui Parlament care nu este

în stare să aleagă șeful statului.

Continuare în pag. 7

de Sergiu PRAPORŞCICEDITORIAL

Regimul oligarhilor uzurpatori este în panică

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 38TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

ASOCIA IA JURI TILORCRE TIN DEMOCRA I

ofer urm toarele servicii juridice:consulta ii juridiceîntocmirea actelor juridiceînregistrarea asocia iilor ob te tireprezentarea în institu iile statuluiasisten juridic în accidentele auto

pre edinte: Radu Bu ilpersoan de contact: Alexandru Pârlog

tel./fax: (022) 23 26 82; mob: 079779505e mail: ajcdbusila@gmail.comsite: www.juristi.md

adresa: str. A. Corobceanu, 17, or. Chi in u

Fondat în 1995 Nr. 3 (831)

EDI|IA DE VINERI

"Jos regimul Lupu-Ghimpu-Filat!""Jos regimul Lupu-Ghimpu-Filat!"Peste 6 mii de oameni au protestat dumi-nică, 22 ianuarie 2012, împotriva actualei guvernări, în Piaţa Marii Adunări Naţiona-le din capitală, răspunzând la apelul Co-mitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. Manifestanţii au cerut dizol-varea imediată a Parlamentului și convo-carea alegerilor parlamentare anticipate, cerând demisia actualilor guvernanţi, pe care i-au acuzat că au uzurpat puterea în interes personal și de grup și în scopuri criminale de îmbogăţire ilicită.

Continuare în pag. 2

Mii de oameni au răspuns la Mii de oameni au răspuns la apelul Comitetului pentru apelul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Apărarea Constituţiei şi Democraţiei, protestând Democraţiei, protestând împotriva guvernării în împotriva guvernării în

centrul capitalei centrul capitalei

Protest la Moldova 1 (citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 4-5)(citiţi pag. 4-5)

Ministrul Culturii a scă-pat basma curată datorită procurorului municipiului Chișinău, Ion Diacov, care îi este cumnat și naș de cunu-nie, scrie Union.md.

Ion Diacov a anunţat ieri că, potrivit re-zultatelor expertizei medicale, ministrul nu a condus în stare de ebrietate. Procu-rorul a recunoscut însă, că nivelul alcoo-lemiei depistate în sângele ministrului e puțin mai mică decât norma admisă.

Totodată, Diacov a menţionat că Focșa nu a încercat să facă trafi c de infl uență. Mai mult, agenții de circulaţie s-au com-portat abuziv atunci când i-au cerut demnitarului să treacă testul la alcoolemie.

Anterior, responsabili de la Direcţia Poliţie Rutieră au anunţat, printr-un comunicat de presă, că Boris Focșa a recunoscut că a consumat băuturi alcoolice, însă a venit la sediul Poliţiei Rutiere în calitate de pasager și nu de șofer. Ulterior, dosarul cu privire la cazul lui Boris Focșa a

fost preluat de procurorii municipali, pentru a fi investi-gat suplimentar. Ca rezultat, scrie sursa citată, ministrul a scăpat de învinuiri.

În noaptea de 7 ianuarie, inspectorii Poliţiei Rutiere, l-ar fi surprins pe ministrul Culturii, Boris Focșa, în stare de ebrietate la volan.

Sursa: publika.md

Cum a reuşit Focşa să scape basma curată APELOameni buni,

Gata, a ajuns cuțitul la os! În timp ce noi îndurăm lipsuri și suferință, cei de la putere se

îmbogățesc pe seama sărăciei noastre. De când au ajuns la putere,

guvernanții au călcat în picioare Legea și folosesc instituțiile

statului pentru a controla banii publici și afacerile.

Țara a ajuns pe mâna oligarhilor. Ei au uzurpat puterea și încearcă să o

mențină în mod nelegitim pentru a continua să fure.

Comitetul pentru Apărarea Constituției și Democrației cheamă toți oamenii de bună-credință

DUMINICĂ, 29 IANUARIE, ORA 12.00, ÎN PIAȚA MARII ADUNĂRI NAȚIONALE DIN CHIŞINĂU LA UN MITING DE PROTEST.

Jos regimul Ghimpu-Lupu-Filat!

27 IANUARIE 20122 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Comitetul pentru Apăra-rea Constituţiei și Demo-craţiei a expediat, ieri, 26 ianuarie 2012, pe numele lui Marian Lupu, preșe-dinte interimar, Vladimir Filat, prim-ministru, Valeriu Streleţ, președinte al fracţiunii parlamenta-re a PLDM, Ion Hadârcă, președinte al grupului liberalilor din Parla-ment, și Dumitru Diacov, președintele grupului de deputaţi PDM, o serie de scrisori prin care solicită întrevederi cu acești dem-nitari de prim-rang din coaliţia de guvernământ, se arată într-un comunicat al CACD.

În mesaj se menţionează În mesaj se menţionează următoarele: următoarele:

„Comitetul pentru Apăra-rea Constituţiei și Democraţiei solicită o întrevedere cu Dum-neavoastră pentru a discuta căile de depășire a crizei politice profunde în care s-a pomenit societatea noastră.

Ca grup civic format din per-soane cu cele mai diferite pre-ferinţe politice, dar și fără nici o afi liere politică, ne-am asumat răspunderea să contribuim prin

organizarea unor acţiuni de protest de masă la restabilirea ordinii constituţionale și a prin-cipiilor democratice în statul nostru. Ne-am văzut nevoiţi să recurgem la aceste forme de presiune pașnice, democratice și legale, deoarece toate celelalte luări de poziţie și argumente au fost ignorate de către actuala putere. Am constatat cu indig-nare că alianţa de guvernământ a elaborat și a constituit în mod metodic un întreg mecanism de uzurpare a puterii în stat.

În condiţiile comiterii unor abuzuri permanente din partea conducătorilor de prim-rang, tot mai mulţi cetăţeni resimt cu acuitate nedreptatea, iar clima-tul politic din ţară degradează vertiginos.

Anume din aceste motive Vă solicităm o întrevedere la care vă vom prezenta poziţia noas-tră asupra căilor de depășire a tensiunilor și confruntărilor politice. Suntem de părerea că dialogul politic între demnitarii afl aţi la guvernare și societatea civilă este absolut indispensabil, chiar dacă avem dezacorduri de principiu asupra mai multor probleme-cheie care vizează realităţile din ţara noastră.

Rămânem în așteptarea unui

răspuns prompt din partea

Dumneavoastră.”

Precizăm, în acest context,

că, pe parcursul săptămânii

curente, reprezentanţii CACD

au avut întrevederi cu membrii

Comisiei Electorale Centrale și

conducerea Companiei publice

„Teleradio-Moldova”. Singurul care, până în acest moment, a refuzat să se întâlnească cu re-prezentanţii Comitetului a fost președintele Curţii Constituţio-nale, Alexandru Tănase.

Amintim că duminica tre-cută, 22 ianuarie, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei

și Democraţiei a desfășurat o amplă manifestaţie de protest în centrul capitalei, cerând demisia actualei guvernări, pe care o acuză de uzurpare a puterii, și organizarea alegerilor parla-mentare anticipate. Totodată, protestatarii au cerut demisia membrilor CEC și a președin-

telui Curţii Constituţionale,

Alexandru Tănase. Potrivit or-

ganizatorilor, dacă revendicările

protestatarilor nu vor fi îndepli-

nite, acţiunile de protest vor fi

reluate, începând cu duminica

viitoare, 29 ianuarie.

FLUX

Alexandru Tănase a refuzat să se întâlnească cu reprezentanţii

Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi DemocraţieiScrisoare deschisă adresată

domnului Alexandru Tănase, preşedintele Curţii Constituţionale

Domnule Președinte,Domnule Președinte,Mă adresez dumneavoastră pe această cale, deoarece aţi refu-

zat să aveţi o întâlnire cu membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. Așa cum cunoașteţi, în Republica Moldova s-a produs uzurparea puterii de stat. Articolul 2 al Con-stituţiei stabilește că uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva poporului, iar articolul 339 din Codul Penal prevede pedepse deosebit de aspre pentru această crimă.

Acţiunile de uzurpare a puterii de stat, întreprinse de condu-cătorii celor trei partide afl ate la putere, au vizat în mod direct și subordonarea Curţii Constituţionale, care trebuie să fi e, potrivit articolului 134 din Legea Fundamentală, independentă de orice altă autoritate publică. Chiar și numirea dumneavoastră, la 8 aprilie 2011, în funcţia de judecător al Curţii Constituţionale a trezit suspiciunea că sunteţi expediat în această instituţie pentru a face jocul actualei puteri. Vă amintesc de faptul că an-terior aţi deţinut funcţia de prim-vicepreședinte al PLDM și cea de ministru al Justiţiei din partea aceluiași partid, prin urmare aţi fost implicat nemijlocit în activităţile cu caracter politic. O dovadă a jocurilor politice care urmăreau subordonarea Curţii Constituţionale alianţei de guvernământ a fost și cazul destituirii domnului Dumitru Pulbere din funcţia de președinte a Curţii Constituţionale și instalarea dumneavoastră, la 4 octombrie 2011, în această demnitate.

Destituirea dlui Dumitru Pulbere din funcţia de președinte al Curţii Constituţionale, la 28 septembrie 2011, reprezintă un caz scandalos de răfuială politică. Pretextul formal pentru demiterea dlui D. Pulbere a fost găsit precum că domnia sa ar fi făcut, citez, „declaraţii publice incompatibile cu prevederile constituţionale”. De fapt, acest demnitar a fost înlăturat din funcţie pentru faptul că a accentuat în cadrul unei emisiuni TV că Parlamentul avea obligaţia să aleagă șeful statului până la 28 septembrie, iar, în caz contrar, acesta urma să fi e dizolvat. Afi rmaţia care i-a afectat cel mai mult pe cei care s-au răfuit cu dl D. Pulbere a fost adevărul evident, potrivit căruia prelungirea mandatului actualului Par-lament ar constitui o uzurpare a puterii de stat.

Însuși modul de obţinere a voturilor majorităţii membrilor Curţii Constituţionale trezește suspiciunea că este vorba de infl uenţe de ordin politic sau chiar de corupere. Altminteri cum am putea înţelege situaţia că dumneavoastră înșivă faceţi în permanenţă declaraţii cu caracter politic și participaţi la diverse talk-show-uri încă din momentul în care aţi devenit judecător la Curtea Constituţională și până în prezent, iar judecătorii Înaltei Curţi nu manifestă nici o atitudine faţă de acestea?

Constat cu regret că, după adoptarea Hotărârii Curţii Con-stituţionale din 12 ianuarie a.c., societatea încă nu a înţeles că dumneavoastră înșivă sunteţi parte a unui joc periculos împo-triva ordinii constituţionale și a statului de drept.

Amintesc faptul că după farsa din 16 decembrie 2011, când de-putaţii și-au demonstrat buletinele de vot în cadrul procedurii de alegere secretă a președintelui republicii, Curtea Constituţională a adoptat scandaloasa Hotărâre din 12 ianuarie, care a demonstrat totala ei obedienţă politică faţă de putere. Menţionez că argu-mentele aduse de experţii în drept constituţional, ca și în opinia separată exprimată de către doamna judecător Elena Safaleru, constau în faptul că sesizarea făcută de deputatul Mihai Godea în privinţa verifi cării constituţionalităţii Hotărârii Parlamentului nr. 266 din 23 decembrie 2011 nici măcar nu putea fi admisă pe rol din simplul motiv că Înalta Curte nu avea competenţa să examineze această hotărâre. Întâi, pentru că, potrivit articolului 135, alineatul (1), litera e) din Constituţie, Curtea Constituţională are competenţa doar să aprobe rezultatele alegerii președintelui republicii. Al doilea motiv constă în faptul că, potrivit art. 135, alin (1), lit. (a) din Constituţie, art. 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art. 4, alin. (3), art. 6, alin. (1) și alin. (2) din Codul Jurisdicţiei Constituţionale, Curtea Constituţională examinează numai chestiuni ce ţin de competenţa sa, în exclusivitate pro-bleme de drept, iar obiectul sesizării nu este atribuit prin lege la domeniul controlului constituţionalităţii.

Faptul că totuși în cadrul ședinţei publice a Curţii Constitu-ţionale, la insistenţa autorului sesizării, a fost admisă pe rol și examinarea hotărârii Parlamentului nr. 287 din 28 decembrie privind stabilirea datei alegerilor repetate a președintelui este de-a dreptul strigător la cer. Și asta pentru că această hotărâre nici măcar nu fusese publicată în „Monitorul Ofi cial”, prin urmare nici nu intrase în vigoare. Astfel, a devenit evident faptul că Mihai Godea, singurul deputat care nu și-a demonstrat buletinul de vot în cadrul procedurii de alegere a președintelui la 16 decem-brie, iar ulterior a sesizat Curtea, face parte din același grup de conspiratori, rolul căruia a constat în declanșarea variantei de rezervă în cazul nealegerii lui Marian Lupu.

Întreaga operaţiune de amânare la nesfârșit a procedurii de alegere a președintelui republicii cu participarea dumneavoastră nemijlocită la extinderea nelegitimă a mandatului actualului Legislativ demonstrează existenţa unei complicităţi directe la crima de uzurpare a puterii de stat.

În condiţiile în care coaliţia de guvernământ și-a subordonat politic și Procuratura Generală, și majoritatea membrilor din Consiliul Superior al Magistraturii, și ai Curţii Constituţionale, adică puterea judecătorească în ansamblu, este exclusă orice posibilitate de a demonstra juridic faptul că guvernanţii menţin puterea în mod ilegal, comiţând crima de uzurpare a puterii de stat. Iar dacă e să ţinem cont și de faptul că și majoritatea mem-brilor Comisiei Electorale Centrale au fost subordonaţi politic puterii, devine clar că în Republica Moldova este practic impo-sibilă organizarea unor alegeri libere sau a unor referendumuri libere și corecte.

În această situaţie, când criza politică provocată de alianţa de guvernământ creează tensiuni din ce în ce mai puternice în societate, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei a recurs la organizarea unor întruniri de protest non-stop, prin care cere încetarea uzurpării puterii de stat și organizarea de alegeri libere. Ca precondiţie pentru un proces electoral corect și relevant se impune demontarea instrumentelor de uzurpare a puterii. Iată de ce Vă cerem să vă daţi demisia din funcţia de președinte și de judecător la Curtea Constituţională. Altminteri, după ce se va produce succesiunea la guvernare riscaţi să daţi explicaţii în faţa procurorilor pentru complicitate la crima de uzurpare a puterii de stat.

Iurie ROŞCA, membru al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei

25.01.12

Arcadie BARBĂROŞIE:

Dacă nu va fi reluat procesul de alegere a preşedintelui, legitimitatea actualului Parlament devine tot mai dubioasă

Acum aproxima-tiv 3 ani, la 9 aprilie 2009, veneam în faţa dumneavoastră cam în aceeași compo-nenţă cu un mesaj de susţinere pentru Ali-anţa pentru Integrare Europeană. Nu cred că cineva dintre noi și-ar fi putut închipui atunci, nici în cele mai negre vise, că va fi nevoie să revenim în aceeași componenţă cu o cu totul altă de-claraţie. Situaţia nu pare la fel de gravă cum a fost în aprilie 2009, dar nici bună, cum consi-deră unii astăzi.

Noi am formulat mai multe cerinţe. Însă cele mai importante sunt re-luarea procedurii de alegere a șefului statului și, în cel de-al doilea rând, amânarea referendumului sau chiar renunţarea în a mai modifi ca Consti-tuţia prin referendum.

Celelalte cerinţe se referă la intenţia noastră de a susţine procesul de alegere a președintelui prin implicarea în acest proces a unui cerc cât mai larg de actori politici și apolitici din societatea civilă, pornind de la con-vingerea noastră că președintele nu trebuie să fi e doar al unor membri ai Parlamentului. Președintele trebuie să fi e al tuturor cetăţenilor Republicii Moldova.

Dacă va fi organizat acest referendum și nu se va ţine cont de ceea ce propunem noi, putem avea o astfel de situaţie:

Cetăţenii participă la referendum, dar zic „NU” modifi cărilor propuse de Alianţa pentru Integrare Europeană. Adică, dacă zic „NU” modifi cării unor articole foarte importante din Constituţie, aceasta ar însemna că, în viitor, Parlamentul nu va putea reveni asupra modifi cării acelor arti-cole, având deja girul negativ al cetăţenilor. Altfel spus, Parlamentul nu va putea modifi ca faimosul articol 78, președintele urmând să fi e ales, în continuare, în Parlament cu 61 de mandate, și nu va putea reveni la mo-difi carea competenţelor președintelui, păstrându-se baza unor viitoare confl icte între Președinţie și Guvern, Președinţie și Parlament. Lucru pe care l-am experimentat deja în guvernările Snegur și Lucinschi.

Deci, dacă nu se va relua procesul de alegere a președintelui, legitimi-tatea actualului Parlament devine tot mai dubioasă. Și eu cred că tot mai multă lume va vedea că, în încercările de a rămâne în Parlament, se va recurge la tot mai multe acţiuni de a menţine puterea cu orice preţ.

Nu poţi să te joci cu Constituţia pentru a rezolva o altă problemă.

Dacă ne referim la referen-dumul care urmează să aibă loc în luna aprilie ne putem lesne da seama că acesta va deveni automat un plebiscit care va refl ecta încrederea în Alianţa pentru Integrare Eu-ropeană. Cel puţin opoziţia parlamentară și extraparla-mentară le va transmite cetă-ţenilor următorul mesaj foar-te simplu: „votând „PENTRU” la referendum, votaţi auto-mat pentru menţinerea AIE la guvernare și pentru can-didatul acesteia la funcţia de președinte”. Dacă ne uităm atent la sondajele de opinie și dacă ţinem cont că se pre-gătesc valuri de proteste, ne putem lesne da seama că un astfel de referendum poate eșua ușor.

În cel de-al doilea rând, este o idee nefericită ca Alianţa să organizeze un referendum la sfârșitul lunii aprilie, când va fi insistent întrebată dacă a elu-cidat evenimentele de tristă faimă de la 7 aprilie 2009. Întrebare la care Alianţa nu a avut răspuns, nu are și, probabil, nu va avea. Deci, acest eveniment va amplifi ca atitudinea negativă faţă de AIE. Al treilea lucru foarte important: noi nu știm, dar putem anticipa că ati-tudinea faţă de referendum din partea instituţiilor internaţionale specializate va fi negativă, fi indcă un proces consti-tuţional a fost întrerupt în mod arbitrar. Vreau să menţionez aici că președintele Curţii Constituţionale a spus, în cadrul unei emisiuni televizate, clar și răspicat, că din hotărârea Curţii Constituţionale nu reiese în nici un fel că procesul de alegere a șefului statului trebuie între-rupt. Această declaraţie reprezintă un alt argument că decizia AIE de a organi-za un referendum este una greșită.

Al patrulea aspect: cine a citit apelul AIE în partea argumentativă a putut să

descopere un șir de neadevăruri și se-miadevăruri, care sunt chiar mai pericu-loase decât neadevărurile.

Circumstanţele în care AIE dorește să organizeze un referendum pot fi nefas-te atât pentru Alianţă, cât și pentru Re-publica Moldova per ansamblu.

Dacă observaţi, și acest lucru este foarte important să-l menţionăm, dife-riţi lideri de opinie vor să inducă ideea că atitudinea „Pro” sau „Contra” refe-rendum se pliază perfect pe atitudinea procomunistă și anticomunistă. Lucru absolut greșit. De aceea, vrem să subli-niem că eventuala coincidenţă a poziţi-ei noastre cu poziţia partidelor politice, parlamentare și extraparlamentare, înseamnă doar un singur lucru – îngri-jorarea pentru faptul că, în Republica Moldova, într-un mod de-a dreptul cu-rios, sunt subminate principiile statului de drept. Pe noi nu ne interesează, în acest moment, cine va fi ales președin-te. Noi vrem să fi e respectate principiile statului de drept, prevederile Constitu-ţiei, ale unui șir întreg de hotărâri ale Curţii Constituţionale.

Reiterez și eu că noi, nici în cele mai urâte vise, nu ne-am imaginat, la 9 apri-lie 2009, că vom fi nevoiţi astăzi să ieșim iarăși în faţa presei pentru a ne exprima îngrijorarea faţă de acest proces de subminare a prin-cipiilor statului de drept.

Vreau să vă atrag atenţia că ultimul apel al Alianţei începe cu ideea menţinerii scopului strategic de inte-grare în Uniunea Europea-nă. Noi însă suntem ferm convinși că ceea ce face Alianţa nu ne apropie de acest obiectiv strategic, ci, dimpotrivă, subminează, în mod dramatic, acest scop. Și asta ne îngrijorează.

Pentru noi este foarte important ca, în această situaţie, în calitate de cetăţeni ai acestei ţări, să ne expunem foarte clar poziţia noastră civică. Noi credem că re-prezentanţii AIE au destul discernământ ca să înţeleagă în ce poate degenera această iniţiativă a domniilor lor. Există probleme foarte și foarte subtile și sunt legate de confl ictul din Transnistria și știm ce înseamnă subminarea statului de drept atunci când avem un confl ict nesoluţionat. În 2006, am asistat la un raport care a fost comandat de Guver-nul Republicii Moldova unor experţi internaţionali unde se arată care pot fi consecinţele atunci când nivelul de legitimitate a puterii în așa-zisul regim separatist pare a fi mai ridicat decât în așa-zisa metropolă. Este foarte riscant ceea ce se întâmplă acum în Republica Moldova. Ei (guvernanţii – n.n.) nici nu se gândesc la faptul cum apare Republi-ca Moldova, sistând un proces constitu-ţional, când într-o regiune care s-a se-parat de Republica Moldova se produc lucruri extrem de interesante, ca să mă exprim delicat.

Igor BOŢAN:

Cineva încearcă să inducă ideea greşită că a fi împotriva Cineva încearcă să inducă ideea greşită că a fi împotriva referendumului înseamnă automat a fi procomunistreferendumului înseamnă automat a fi procomunist

Partidele parlamentare

să răspundă iniţiativelor

cetăţenești în vederea

depășirii crizei politice

și morale, devenite o

ameninţare reală pentru

viitorul nostru comun.

Cei douăzeci de ani de in-dependenţă au demonstrat că procesul de edifi care a statului Re-publica Moldova decurge extrem de anevoios și este departe de a fi împlinit. Confl ictul transnistrean nesoluţionat, goana după cetăţe-nia altor state, exodul cetăţenilor sunt doar câteva simptome ale neîmplinirii proiectului de stata-litate a Republicii Moldova.

În 2007, Republica Moldova a devenit ţară-vecină cu UE, iar în urma alegerilor parlamentare anticipate din 2009 și 2010 a deve-nit posibilă crearea AIE-1 și AIE-2. Cetăţenii Republicii Moldova s-au încadrat în procesele politice din 2009–2010 nu de dragul schimbă-rii feţelor, demonstrate la canalele TV, ci dorind o schimbare reală a situaţiei în societate. Această doleanţă a cetăţeanului este sus-ţinută de partenerii noștri pentru

dezvoltare, fapt care pentru prima dată a conturat o perspectivă optimistă pentru societatea mol-dovenească.

Spre regret, astăzi suntem martori ai procesului de adâncire a crizei politice în Republica Mol-dova pe fundalul demoralizării și creșterii tensiunilor interne în societate. Clasa politică din Re-publica Moldova, reprezenta-tă de partidele parlamentare, se dovedește a fi incapabilă să aleagă Președintele Republicii Moldova, asigurând pe această cale condiţiile minime pentru o guvernare efi cientă și stabilă. În consecinţă, Republica Moldova se afl ă în pragul falimentului total al așteptărilor legate de partene-riatul cu UE.

Obligaţia constituţională de a alege Președintele revine tu-turor membrilor Parlamentului. Situaţia alarmantă este cauzată de iresponsabilitatea totală a partidelor parlamentare, care au transformat problema alegerii șe-fului statului într-un târg rușinos, bazat pe concurenţa orgoliilor și intereselor obscure. Constatăm, în special după depășirea proble-

mei cvorumului de participare la alegerea șefului statului, că res-ponsabilitatea politică principală pentru acest eșec îi revine AIE în ansamblu, care nu a reușit să propună un candidat acceptabil pentru această funcţie.

Ideea de modifi care a Consti-tuţiei Republicii Moldova prin-tr-un referendum, în baza unor principii nepopulare în societate, și diametral opuse celor propuse pentru referendumul constituţi-onal din 5 septembrie 2010, este prea riscantă, și nu garantează depășirea crizei politice actuale. Eventualul eșec al unui asemenea referendum va constitui o lovitură gravă la adresa statalităţii Repu-blicii Moldova, va compromite noţiunile de democraţie și orice perspectivă europeană pentru generaţia actuală.

Considerăm că criza politică actuală urmează a fi depășită prin separarea problemei alegerii Preșe-dintelui ţării de problema reformei constituţionale. Eventualul referen-dum în circumstanţele actuale va agrava instabilitatea instituţiilor democratice și va periclita funda-mentul constituţional al ţării.

Considerând că actuala criză politică necesită realizarea ur-gentă a următoarelor acţiuni, noi, membrii societăţii civile, cerem:

1. Reluarea procesului de ale-gere a șefului statului, iniţiat la 20 octombrie 2011 și întrerupt contrar principiilor statului de drept;

2. Revenirea la ideea de modifi -care a Constituţiei în Parlamentul Republicii Moldova, în condiţiile stabilităţii politice asigurate după alegerea Președintelui ţării;

3. Organizarea urgentă a unei mese rotunde publice, cu parti-ciparea partidelor parlamentare și a reprezentanţilor societăţii civile pentru discutarea criteriilor

și a candidaţilor la funcţia de Pre-ședinte; procesul de desemnare a candidaţilor trebuie să devină unul deschis, cu implicarea cât mai largă a cetăţenilor Republicii Moldova;

4. Organizarea dezbaterilor publice între eventualii candidaţi, pentru ca cel mai puternic să fi e desemnat și propus spre votare de către Parlament;

5. Deputaţii din Parlamentul Republicii Moldova să-și asume angajamentul moral de a renunţa la practicile destructive de com-portament, în special - la boico-tarea alegerii Președintelui ţării, așa cum prevede Hotărârea Curţii Constituţionale din 20.09.2011;

6. Partidele parlamentare să răspundă iniţiativelor cetăţenești în vederea depășirii crizei politice și morale, devenite o ameninţa-re reală pentru viitorul nostru comun.

Chişinău

20 ianuarie 2012Semnatarii:

Dr. Arcadie BarbăroşieDr. Igor BoţanDr. Viorel CibotaruOazu NantoiEugen RevencoDr. Vitali AndrievschiiDr. Alexandru Solcan

CACD solicită întrevederi cu demnitarii CACD solicită întrevederi cu demnitarii de prim-rang din coaliţia de guvernământde prim-rang din coaliţia de guvernământ

Poziţia unor membri ai societăţii civile asupra situaţiei politice din Republica Moldova

27 IANUARIE 2012 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Intenţia liderilor coaliţiei de gu-

vernământ de a organiza un așa-zis

referendum constituţional a re-

prezentat ultimul element în șirul

acţiunilor acestora îndreptate spre

distrugerea instituţiilor democra-

tice, lichidarea statului de drept și

violarea brutală a normelor Consti-

tuţiei. Scopul acestor acţiuni este

unul – menţinerea puterii cu orice

preţ.

Farsa din 16 decembrie 2011, or-

ganizată cu prilejul alegerii preșe-

dintelui, când deputaţii din coaliţia

de guvernământ și-au demonstrat

buletinele în cadrul procedurii de

vot secret, cât și Hotărârea Curţii

Constituţionale din 12 ianuarie cu-

rent, prin care s-a dat o aparenţă

legală acţiunilor ilegale ale puterii,

urmate de declaraţia din 15 ianua-

rie curent a celor trei exponenţi ai

coaliţiei de guvernământ - Lupu,

Filat și Ghimpu - prin care aceștia

și-au expus intenţia de a organiza

un nou referendum în aprilie au în-

cununat opera uzurpării puterii de

stat de actuala putere.

Lipsa oricăror progrese în direc-

ţia reformelor democratice, ajus-

tarea întregii legislaţii la interesele

de grup ale exponenţilor puterii,

schimbarea regulilor de joc în tim-pul jocului, încălcarea brutală și sis-tematică a Constituţiei, subordona-rea structurilor de stat intereselor politice și economice ale vârfurilor coaliţiei de guvernământ au împins societatea în pragul unor tensiuni sociale extrem de grave.

Aroganţa și abuzurile pe care le comit grupările afl ate la putere au la bază și lipsa oricăror critici din partea organismelor internaţiona-le, menite să monitorizeze exerciţiul democratic în ţara noastră. Multitu-dinea de măsuri antidemocratice comise de actuala putere nu au determinat nici o reacţie din partea instituţiilor europene, iar emisarii din structurile comunitare au risi-pit cu generozitate complimente la adresa guvernanţilor. O astfel de situaţie nu s-a mai înregistrat nicio-dată în istoria Republicii Moldova. Indiferent de culoarea politică a gu-vernărilor care s-au succedat în ţara noastră în ultimii ani, partenerii ex-terni au fost mereu consecvenţi în insistenţele de a îndemna factorii de decizie să urmeze calea refor-melor și a consolidării instituţiilor democratice. Tocmai din acest mo-tiv elogiile demnitarilor europeni aduse unei guvernări antidemocra-tice și corupte creează nedumerire în societatea noastră și îi împinge pe oligarhii afl aţi la putere spre noi abuzuri.

Exercitarea antidemocratică și abuzivă a puterii de către coaliţia de guvernământ, care se declară proeuropeană, și lipsa de poziţie clară și corectă faţă de aceștia din partea unor demnitari europeni discreditează în faţa opiniei publice însăși opţiunea democratică și ori-entarea europeană a ţării.

Anume de poziţia pe care o vor lua organismele internaţionale faţă de situaţia din ţara noastră depinde în mare măsură evoluţia ulterioară a evenimentelor politice, inclusiv intensitatea și amploarea mișcării protestatare. Și asta pentru că lipsa de critici faţă de regimul anticonsti-tuţional de la Chișinău din partea organismelor internaţionale este înţeleasă ca o încurajare și susţine-re a crimelor și abuzurilor comise de cei trei exponenţi ai grupărilor care au uzurpat puterea de stat – Fi-lat, Ghimpu, Lupu.

Depășirea crizei politice de pro-porţii din ţara noastră este posibi-lă doar prin dizolvarea imediată a Parlamentului, crearea de condiţii pentru alegeri libere și organizarea cât mai grabnică a unui nou scrutin electoral pentru alegerea noului for legislativ.

Tăcerea prea îndelungată a parte-nerilor externi în condiţii critice pen-tru ţara noastră poate compromite defi nitiv opţiunea proeuropeană.

20 ianuarie 2012

Lipsa de critici faţă de regimul anticonstituţional de la Chişinău din Lipsa de critici faţă de regimul anticonstituţional de la Chişinău din partea organismelor internaţionale compromite opţiunea proeuropeană partea organismelor internaţionale compromite opţiunea proeuropeană

Membrii Comitetului pentru

Apărarea Constituţiei și De-

mocraţiei au lansat un apel

către comunitatea parte-

nerilor externi ai Republicii

Moldova, chemând să ia

atitudine faţă de acţiunile

coaliţiei de guvernământ de

la Chișinău, întreprinse în

vederea menţinerii cu orice

preţ la putere. Unul dintre

membrii Comitetului pen-

tru Apărarea Constituţiei și

Democraţiei, Alexei Tulbure,

care este și membru al Parti-

dului Democrat, a dat citire

apelului, într-o conferinţă de

presă, organizată vineri, 20

ianuarie 2012.

Apelul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei către partenerii internaţionali ai Republicii Moldova

JOS CENZURA! JOS DEZINFORMAREA

LA TELEVIZIUNEA NAŢIONALĂ!

Scrisoare deschisă domnului Constantin Scrisoare deschisă domnului Constantin Marin, președinte al Companiei publice Marin, președinte al Companiei publice

„Teleradio-Moldova”„Teleradio-Moldova”Domnule președinte,Domnule președinte,

La 22 ianuarie curent, Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei a organizat, în strictă conformitate cu legislaţia în vigoare, un miting de protest în Piaţa Marii Adunări Naţionale, prin care și-a exprimat protestul faţă de uzurparea puterii în stat de către exponenţii actualei puteri.

Maniera tendenţioasă în care a fost refl ectată această întrunire de masă la instituţia publică a audiovizualului arată clar că dum-neavoastră personal, ca și ceilalţi conducători ai teleradiodifuzi-unii naţionale, nu serviţi interesul public, ci pe cel al patronilor dumneavoastră politici. Reportajul dat aseară pe postul naţional de televiziune reprezintă o mostră de dezinformare grosolană a opiniei publice în scopul discreditării organizatorilor acţiunilor de protest și a lustruirii imaginii guvernanţilor pe care îi serviţi cu docilitate. Lipsa de probitate profesională, de corectitudine, obiectivitate și echidistanţă, pe care aţi manifestat-o, reprezintă o încălcare brutală a libertăţii opiniei și a exprimării, garantate de articolul 32 al Constituţiei, de Legea presei, de Codul Audiovizua-lului, precum și de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Domnule președinte,Domnule președinte,Atât dumneavoastră, cât și ceilalţi șefi de la Compania „Tele-

radio-Moldova”, sunteţi întreţinuţi pe bani bugetari, inclusiv din buzunarul nostru ca plătitori de impozite. Iar acum, după ce v-aţi stabilit salarii astronomice, suplimentate de diverse premii și indemnizaţii, vă arătaţi adevărata faţă de unelte de manipulare a maselor în interesele puterii. Cenzura pe care aţi instalat-o în mod abuziv la instituţia media pe care o conduceţi, trucarea informaţiei difuzate, atacurile murdare împotriva oponenţilor regimului anticonstituţional afl at la putere sfi dează bunul-simţ și insultă demnitatea celor care au ieșit în stradă pentru a-și manifesta în mod legal indignarea faţă de guvernanţi.

În acest context, vă cerem să puneţi capăt campaniei de dez-informare a opiniei publice și de discreditare a oponenţilor celor care au uzurpat puterea de stat, să respectaţi legislaţia în vigoare în materie de libertate a presei și să refl ectaţi în mod imparţial evenimentele politice care au loc.

Doresc, de asemenea, să vă avertizez: depășirea mandatului de conducător al unei instituţii publice a audiovizualului și exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu în condiţiile uzur-pării puterii de stat poate fi califi cată ca și complicitate la crima prevăzută de alineatul (1) al articolul 339 al Codului Penal, care are următorul conţinut:

„(1) Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţinerii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Constituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani”.

Este bine să reţineţi, domnule președinte, că după ce se va produce succesiunea la guvernare și va fi pus capăt dictaturii, iar protectorii dumneavoastră politici vor fi deferiţi justiţiei, riscaţi să ajungeţi în faţa procurorilor în calitate de complice la săvârșirea crimei de uzurpare a puterii de stat.

În legătură cu atacul mediatic întreprins de instituţia pe care o conduceţi, vă cerem să ne oferiţi dreptul la replică în aceleași condiţii în care au fost difuzate informaţiile respective.

Doresc, de asemenea, să vă preîntâmpin în mod public: dacă TRM va continua dezinformarea opiniei publice, ne rezervăm dreptul de a întreprinde acţiuni de protest în faţa televiziunii.

Iurie ROŞCA, membru al Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei, 23 ianuarie 2012

Nedumerirea secretarului general

al Consiliului EuropeiSecretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, nu înţelege cum poate activa un Parlament care nu poate alege șeful statului. Despre aceasta el a declarat la sesiunea APCE de la Strasbourg, răspunzând la între-barea reprezentantu-lui grupului politic al Stângii Europene Unite, deputatul comunist Grigore Petrenco, dacă sunt adevărate re-comandările Comisiei de la Veneţia făcute Moldovei referitor la modifi carea Constituţiei, transmite Agenția de Presă INFOTAG.

După cum relatează INFOTAG, Thorbjørn Jagland a dezminţit infor-maţia Guvernului moldovean, în special, a prim-ministrului Vladimir Filat precum că susţine desfășurarea unui nou referendum pentru modifi carea Constituţiei, exprimându-și uimirea în privinţa unei asemenea interpretări a afi rmaţiilor sale.

„Nu am venit împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneţia pe mar-ginea referendumului. Pur și simplu, am luat legătura cu liderii politici din Republica Moldova pentru a continua expertiza în procesul pe care ei l-au început din nou (pregătirea pentru un nou referendum de modifi care a Constituţiei – n.r.)”, a specifi cat secretarul general al CE.

El a califi cat situaţia din Parlamentul Moldovei drept excepţională, subliniind că dacă deputaţii nu pot alege președintele, cum pot oamenii să le încredinţeze soluţionarea altor probleme?

INFOTAG mai precizează următoarele: La ședinţa plenară din martie 2010, Comisia de la Veneţia a adoptat o încheiere privind situaţia din Moldova, la sesizarea Curţii Constituţionale a RM. Recomandările sale nu prevăd des-fășurarea unui referendum constituţional. Însă Alianţa de guvernare le-a ignorat și a desfășurat un referendum, care a eșuat din cauza prezenţei slabe la urne a alegătorilor. Ulterior, Alianţa a refuzat să urmeze recomandărilor Comisiei privind dizolvarea Parlamentului și desfășurarea alegerilor antici-pate. Următoarele două tentative de a alege președintele în Parlament au eșuat din nou, însă AIE a iniţiat din nou un referendum pentru modifi carea Constituţiei, pentru a simplifi ca procedura de alegere a șefului statului.

Sursa: infoprut.ro

Protest la televiziunea naţională

Constantin Marin a insistat asupra faptului că, în opinia dânsului, TRM nu a comis un atac de presă și nici nu ar fi manipulat opinia publică, ci a dat dovadă de profesionalism și corectitudine. El a mai adă-ugat că dacă membrii CACD doresc să obţină dreptul la replică, atunci aceștia ar trebui să formuleze o petiţie în scris în baza prevederilor Codului Audiovizualului. Această ma-nieră birocratică de a evita acordarea dreptului la replică a fost dezaprobată de membrii CACD, ei insistând și asupra faptului ca TRM să refl ecte im-parţial celelalte acţiuni de pro-test, pe care le vor organiza. În caz contrar, au subliniat ei, vor urma acţiuni de protest în faţa sediului instituţiei publice a audiovizualului, prin care se va cere în mod revendicativ respectarea normelor deonto-logice ale jurnalismului.

În timpul întâlnirii membri-lor CACD cu președintele TRM în faţa Casei Radio, un grup de susţinători ai Comitetului au organizat o pichetare, purtând și scandând lozincile „Jos Cen-zura!”, „Jos dezinformarea!”, „Jos minciuna!”.

Tot azi (25 ianuarie – n.red.), membrii CACD, Iurie Roșca, Ale-xei Tulbure și Eduard Roșca, au avut o întrevedere cu domnul Ulvi Akhundlu, șeful Biroului Consiliului Europei la Chișinău. Aceștia i-au prezentat demni-tarului european argumente privind maniera în care s-a

produs uzurparea puterii de stat în Republica Moldova. Ei au subliniat că în ultimii doi ani, în ţara noastră funcţionarea insti-tuţiilor democratice devine din ce în ce mai difi cilă, deoarece coaliţia de guvernământ pro-movează o politică de adaptare a legislaţiei la interesele de tip mafi ot ale puterii.

Astfel, în acest răstimp s-a înregistrat o degradare atât a legislaţiei, cât și a practicilor în materie de instituţii demo-cratice. Așa, de exemplu, prin modifi cările operate la Codul

Electoral s-a produs subordo-narea CEC, iar modificările la legislaţia cu privire la Justiţie au permis preluarea contro-lului politic asupra Consiliului Superior al Magistraturii. Pro-curatura Generală a fost parta-jată politic între membrii AIE, aceștia nedorind să dea curs recomandărilor CE de a realiza o reformă fundamentală a acestei instituţii. În pofi da angajamen-telor internaţionale, puterea lo-cală a rămas nereformată, MAI și SIS – la fel. Iar după recenta demitere abuzivă a președin-telui Curţii Constituţionale, Dumitru Pulbere, și substituirea acestuia cu exponentul actualei puteri, Alexandru Tănase, pre-cum și după hotărârea din 12 ianuarie curent a devenit clar că această instituţie și-a pierdut independenţa și a devenit un instrument obedient în mâini-le oligarhilor care controlează toată puterea în stat.

Membrii CACD au mai re-marcat că, în ciuda angaja-mentelor asumate de ţara noastră faţă de CE de a expedia toate proiectele de lege care ţin de instituţiile democratice

la expertiza prealabilă a CE, modifi cările antidemocratice operate de actuala putere în legislaţie s-au făcut fără a se respecta acest angajament. Întreaga epopee cu nealege-

rea președintelui ţării, inclusiv ultimele decizii ale liderilor AIE de a organiza un referendum, arată că în Republica Moldova s-a produs uzurparea puterii de stat.

Reprezentanţii CACD au mai subliniat și faptul că lipsa ori-căror reacţii critice din partea organismelor internaţionale faţă de abuzurile și derapajele antidemocratice ale actualei puteri aduce prejudicii grave atât exerciţiului democratic din ţara noastră, cât și imaginii partenerilor europeni în faţa opiniei publice.

Campania de intimidare a membrilor CACD și a adepţilor lor din teritoriu, tentativele de zădărnicire a mitingului de duminica trecută, întreprinse prin intermediul organelor de forţă, ca și cu ajutorul Mi-nisterului Transportului și al Educaţiei, atentează în mod direct atât la dreptul la libera circulaţie, cât și la libertatea întrunirilor garantate de Con-stituţie.

Membrii CACD i-au cerut demnitarului european ca acesta să-și invite superiorii să reacţioneze prompt faţă de riscurile de degradare rapidă a

situaţiei politice din ţara noas-

tră din cauza modului ilegal

manifestat de guvernanţi de a

menţine puterea și a refuzului

acestora de a dizolva Parla-

mentul și a organiza alegeri li-

bere. Insistenţa guvernanţilor

asupra organizării unui refe-

rendum constituţional pentru

menţinerea actualei puteri, au

opinat aceștia, doar va agrava

criza politică din ţară.

La rândul său, demnita-

rul european a dat asigurări

membrilor CACD că va aduce

la cunoștinţă conducerii CE

poziţia acestora și că Secre-

tariatul Consiliului Europei

urmărește cu atenţie și cu

îngrijorare evoluţiile politice

din ţara noastră. Șeful Biroului

Consiliului Europei la Chișinău

a precizat că această instituţie

internaţională nu a exprimat

susţinere faţă de recenta ini-

ţiativă de a organiza un nou

referendum constituţional,

făcând trimitere, în acest sens,

la recenta declaraţie făcută în

plenul Adunării Parlamentare

a CE de către secretarul gene-

ral Thorbjorn Jagland.

Biroul de presă al CACD

25 ianuarie 2012

Рад Рад стараться!стараться!

Duminică, în centrul Chișină-

ului s-a desfășurat un miting

de protest de amploare pen-

tru această perioadă a anului.

Atmosfera din PMAN a fost

neobișnuită. Oamenii care

au venit la mitingul respec-

tiv erau vorbitori de diferite

limbi, de diverse vârste, sta-

tut social și de diferite opinii

politice.

Cei care au fost în rândurile protesta-

tarilor au simţit ce atmosferă calmă a fost

printre cei care au venit să protesteze.

Nu a fost nici o agresiune, nimeni nu a

apelat la violenţă. Poate doar câţiva pro-

vocatori care stăteau laș pe la marginea

mitingului.

A fost un alt tip de protest. De altă

natură, în comparaţie cu protestele or-

ganizate de PLDM sau PL acum 3 ani.

Am observat apariţia unei noi comunităţi moderne. Societatea moldovenească fără violenţă, fără ameninţări reciproce, fără ură etnică. În timp ce oamenii au protestat împotriva guver-nării actuale, mesajul general al reuniunii a fost pozitiv – Apă-rarea Constituţiei. Această ţară aparţine tuturor cetăţenilor ei, indiferent de vârstă, limbă de comunicare sau de orice alte diferenţe sociale. O astfel de societate și este asigurată de Constituţia Republicii Moldova. Această Constituţie este ţintită de un atac raider și merită să fi e apărată.

Un lucru foarte surprins este reacţia mass-media „liberă și corectă”. Cineva a observat că în ultimii doi ani, la noi pe arena mass-media nu se mai folosește cuvântul „independent”? Cei care acum 3-5-7 ani au luptat pentru libertatea de exprimare și pentru informarea reală a

populaţiei, „nu au observat” un protest de mii (!) de cetăţenii ai Republicii Mol-dova. Sau au făcut chiar haz de acest protest.

Duminică, din nou, a devenit clar pentru ce tip de democraţie a luptat mass-media „liberă și independentă” din Moldova.

Nicolai ŢVEATCOVSursa: vox.publika.md

Pentru ce luptă „presa liberă” din Moldova?

Pe data de 25 ianuarie, membrii Comitetului pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei (CACD) au avut o întâlnire cu președintele Com-paniei publice “Teleradio-Moldova”, Constantin Marin. În cadrul întâlnirii, membrii CACD și-au exprimat criticile faţă de maniera tendenţioasă în care a fost refl ectat mitingul de protest din 22 ianuarie curent de către Televiziunea Naţională. Ei i-au cerut conducătorului acestei instituţii media să li se ofere dreptul la replică drept ur-mare a reportajului lipsit de corectitudine, care a dezinformat opinia publică și a cauzat prejudi-cii de imagine organizatorilor protestelor con-tra guvernanţilor.

27 IANUARIE 20124 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIOpinii

Continuare din pag. 1

Amintim că, la iniţiativa fostului președinte al PPCD, Iurie Roșca, mai mulţi analiști politici, experţi în drept și politicieni au constituit Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei. Membrii Comitetului de-clară că alianţa de guvernământ se face vinovată de uzurparea puterii de stat în Republica Moldova, prin vi-olarea constantă a Constituţiei și menţinerea abuzivă a puterii, fapt care, conform normelor constituţionale și a Codului Penal, reprezintă „cea mai gravă crimă împotri-va poporului”. Astfel, aceștia cer demisia actualului Par-lament și convocarea alegerilor parlamentare anticipa-te, demisia membrilor Comisiei Electorale Centrale și a președintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase.

Din conducerea Comitetului pentru Apărarea Consti-tuţiei și Democraţiei fac parte următoarele persoane: Iurie Roșca, ex-președinte al PPCD, ex-vicepreședinte al Parlamentului și ex-vicepremier; Anatol Plugaru, de-putat în primul Parlament al Republicii Moldova, ex-mi-nistru al Securităţii Naţionale; Pavel Midrigan, avocat, președintele Asociaţiei Obștești pentru Democraţie și Justiţie, fost membru al Comisiei Electorale Centrale; Ion Dosca, campion mondial la jocul de dame; Alexei Tulbure, deputat în Parlament, legislatura anilor 1998-2001, fost ambasador al Republicii Moldova la Consiliul Europei și ONU; Eduard Roșca, președintele Asociaţiei Militarilor Creștini din Republica Moldova; Radu Bu-șilă, președintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică și Transparentă; Vladimir Donţu, ex-prim-viceministru al Apărării, cavaler al Ordinului „Ștefan cel Mare”, participant la războiul din Transnistria din 1992, președinte al Uniunii Ofi ţerilor din rezerva Ministerului Apărării. Din componenţa Comitetului mai fac parte profesorul universitar Nicolae Osmochescu, doctor în drept internaţional, ex-viceministru de Externe și fost ambasador al Republicii Moldova, și Valeriu Ostalep, președinte al Institutului de Studii Diplomatice și de Securitate, ex-viceministru de Externe.

Primul care a luat cuvântul la microfonul din scena improvizată de organiza-tori în Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost ex-pre-ședintele Partidului Po-pular Creștin Democrat, Iurie Roșca, care și-a în-ceput discursul spunând rugăciunea „Tatăl nostru”. Iurie Roșca a anunţat că protestele, mitingurile și demonstraţiile, organi-zate de Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei, vor conti-nua „până la înlăturarea actualei guvernări”.

În fi nalul mitingului, protestatarii s-au depla-sat în marș pe bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, din Piaţa Marii Adunări Naţionale până la Acade-mia de Știinţe și înapoi.

Prezentăm alăturat câ-teva discursuri ţinute în faţa mulţimii.

Mii de oameni au răspuns la apelul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei Mii de oameni au răspuns la apelul Comitetului pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei, protestând împotriva guvernării în centrul capitaleişi Democraţiei, protestând împotriva guvernării în centrul capitalei

Suntem aici oameni din toate colţurile ţării, suntem aici oa-meni din diverse partide politice, suntem aici oameni care nu au afi liere politică, suntem cei care simţim că ţara are nevoie de noi. Ţara are nevoie de solidaritatea noastră, de unitatea noastră, de a purta o luptă cinstită, democra-tică și pașnică împotriva uzurpa-torilor…

Reuniunea pașnică de astăzi a întâmpinat foarte multe piedici, pe care le-a pus regimul dictato-rial afl at încă la putere. Ministerul de Interne, prin subdiviziunile lui teritoriale, a încercat să intimide-ze toţi organizatorii și conducă-torii protestatarilor, somându-i să nu se prezinte în Piaţa Marii Adunări Naţionale, să nu răspun-dă la apelurile Comitetului nos-tru și să-i informeze cu ce unităţi de transport se vor deplasa în capitală.

Serviciul de Informaţii și Secu-ritate, prin structurile sale terito-riale, a căutat să se implice și el în descurajarea protestatarilor. Pes-te tot, de la Ocniţa până la Cahul

și Vulcănești, organele represive ale regimului neconstituţional, inclusiv Ministerul Transportu-rilor, prin structurile teritoriale și instituţiile afi liate acestuia, au căutat să intimideze conducăto-rii bazelor auto și proprietarii de autocare și microbuze, somându-i să nu răspundă la apelul protes-tatarilor și să nu ofere transport celor care intenţionau să se de-plaseze astăzi în Piaţa Marii Adu-nări Naţionale.

Trebuie să recunoaștem că foarte multă lume s-a lăsat inti-midată, foarte mulţi dintre cei cu care s-a discutat în prealabil s-au prefăcut că li s-au deteriorat uni-tăţile de transport.

Ministerul Educaţiei a dat in-dicaţii tuturor rectorilor univer-sităţilor din Republica Moldova, care au interzis accesul oricăror persoane care ar fi putut chema studenţii la proteste în cămine-le studenţești din capitală și din alte orașe ale ţării. Toţi directorii de colegii și licee au primit ordin să transmită prin intermediul diriginţilor tuturor părinţilor să

nu permită tinerilor din clasele superioare și studenţilor din co-legii să vină la protestul de azi, sub ameninţarea unor represiuni care vor urma.

Și totuși, suntem aici. Am fost întrebat de către jur-

naliști: Câţi oameni vor fi în Pia-ţa Marii Adunări Naţionale ca să protesteze împotriva actualei guvernări? Am afi rmat și vreau să repet și în faţa dumneavoastră: în prima duminică a protestelor noastre vor fi mult mai puţini oa-meni decât în ultima duminică a actualei guvernări, care se apro-pie.

Dragi prieteni, suntem aici oa-meni foarte diferiţi, cu opţiuni di-ferite, cu profesii diferite și veniţi din locuri diferite ale ţării noas-tre. Dar simţim cu toţii că de doi ani și jumătate, lucrurile degra-dează din rău în mai rău. Fiecare dintre noi simte pe propria piele ce înseamnă actuala guvernare. În timp ce majoritatea absolută a populaţiei a sărăcit brusc, venitu-rile celor de la putere s-au majo-rat brusc, proporţional cu viteza de sărăcire a populaţiei.

Am auzit zilele trecute raportul primului ministru Vladimir Filat, care s-a lăudat că lui i-a crescut PIB-ul cu 8 la sută. Oameni buni, uitaţi-vă la buzunarele voastre și spuneţi-mi cine dintre cei care încă mai sunt în Republica Mol-dova și nu au dat bir cu fugiţii peste hotare, în căutarea unui loc de muncă, se poate lăuda că i-a crescut măcar cu un procent veniturile, nivelul de trai.

Ceea de s-a întâmplat în ulti-mele luni reprezintă o sfi dare a principiilor statului de drept și a ordinii constituţionale. Nimeni nu a pus la îndoială faptul că cei care au creat o alianţă postelec-torală au tot dreptul să guverne-ze Republica Moldova. Dar cine le-a permis lor să menţină în mod artifi cial și anticonstituţional pu-terea, fără a avea capacitatea să aleagă legal și democratic preșe-dintele Republicii Moldova. Toate

normele legale au fost călcate în

picioare. Comisia Electorală Cen-

trală a fost subordonată puterii.

Curtea Constituţională a fost

subordonată puterii. Consiliul

Superior al Magistraturii a fost

subordonat puterii. Procuratura

Generală este o unealtă jalnică în

mâinile actualei guvernări.

Cei doi oligarhi, Vladimir Filat

și Vladimir Plahotniuc, și-au dat

mâna. Acum nu mai există păpu-

șarul rău și premierul bun. Diver-

genţele lor nu au fost de ordin

doctrinar, ideologic și nici nu a

fost vorba, cum se exprimă Ma-

rian Lupu, de principii și valori.

Ciorovăielile, confl ictele dintre

ei au purtat doar un caracter de

tip mafi ot. Dorinţa de a controla

instituţiile puterii de stat pentru

a se îmbogăţi ei și acoliţii lor este

cea care domină comportamen-

tul actualei guvernări.

Am văzut cu toţii ce s-a în-

tâmplat la 16 decembrie, cum

președintele în exerciţiu, Marian

Lupu, a instigat deputaţii să în-

calce brutal Constituţia, somân-

du-i să își demonstreze, cum s-a

exprimat el, pe faţă și pe verso,

buletinele de vot în cadrul unei

proceduri secrete de vot pentru

alegerea șefului statului, el fi ind

candidat, el fi ind președinte în

exerciţiu și tot el fi ind cel care,

împreună cu Vlad Plahotniuc,

controlează Procuratura Gene-

rală. Însă în actuala majoritate

sunt foarte mulţi oameni care se

tem de Procuratura Generală. Au

de ce să se teamă, au pufușor pe

botișor. De aceea au și demon-

strat cu toţii, pe faţă și pe verso,

buletinele.

În loc să negocieze cu opoziţia,

în loc să se consulte cu societatea

civilă, acești oameni au menţinut

până în pânzele albe candidatura

unui politician care a făcut de ru-

șine Republica Moldova – Marian

Lupu. Care a insistat să fi gureze

de două ori, în documentele de

constituire a Alianţei, în calita-

te de candidat la președinţie, și

acum, în nesăbuinţa lui, a iniţiat,

împreună cu ceilalţi doi, Ghimpu

și Filat, acest referendum dintr-

un singur motiv: poate cumva, tâ-

râș-grăpiș, dacă nu cu 61, atunci

cu 51 de mandate, să ajungă tot

el în jilţul de președinte.

Vreau să vă aduc la cunoștinţă

o situaţie foarte și foarte gravă.

Oamenii care lucrează acum în

Ministerul de Interne, în Serviciul

de Informaţii și Securitate, în alte

organe de forţă, sunt în situaţia

ingrată de a răspunde unor ordi-

ne și indicaţii ilegale și anticon-

stituţionale. Noi facem apel pe

această cale către toţi oamenii

de bună-credinţă, către toţi ofi -

ţerii din aceste instituţii, să nu-și

permită luxul să abuzeze de cali-

tatea lor de ofi ţeri. Noi vom avea

grijă să monitorizăm activitatea

lor și după succesiunea la guver-

nare, cine va abuza va trebui să

plece din instituţiile respective.

IURIE ROŞCA:

În timp ce majoritatea absolută a populaţiei a sărăcit brusc, veniturile celor de la putere s-au majorat brusc

Suntem aici pen-tru că avem dreptul să fi m. Avem dreptul să nu fi m de acord cu guvernarea, deoare-ce obrăznicia guver-nării nu are margini, iar răbdarea noastră a ajuns la limită. În doi ani de zile, după acele promisiuni pe care le-au făcut cei care se află astăzi la putere, care spu-neau că va fi demo-craţie și bunăstare și vom avea un stat de drept, ne-am ales aproape cu nimic. Guvernarea a mo-delat legislaţia după placul său numai să se menţină la putere. Ultimul spectacol pe care l-au făcut la 16 decembrie, cu ocazia alegerii președintelui, ne-a demonstrat încă o dată că aceste persoane doresc doar să se menţi-nă la putere și au uitat de promisiuni, de principii și de valori. Cred că fi ecare dintre dumneavoastră simte că această situaţie nu mai este tolerabilă. Atât timp cât vom discuta numai la bucătărie și pe coridoare nu vom schimba situaţia. Noi vrem să revenim în albia dreptului, să fi e respectată Constituţia și Legea. Acum ei (guvernanţii – n.n.) încearcă alte așa-numite trucuri, cu acest

referendum consti-tuţional, să se mai menţină la putere.

Atunci când s-a încercat alegerea președintelui, au ști-ut din start că nu va fi ales. Toată societa-tea civilă și-a expus poziţia și le-a expli-cat: nu este corect cum procedează, nu este constituţional. Nu au ascultat. Au făcut cum au vrut. Și de data aceasta toa-tă societatea civilă invocă Constituţia, articolul 143, care spune că un astfel de referendum este anticonstituţional. Și de data aceasta nimeni nu ne ascultă pe noi, societatea civilă. Procedează

iarăși după bunul lor plac. Mă adresez tineretului și studenţimii. Fraţilor,

dacă nu restabilim statul de drept, ţara noastră nu are viitor. O mare parte dintre cei care sunt aici sunt oameni în vârstă care așteaptă ajutor de la cei tineri. Dacă nu revenim în albia Dreptului și a Constituţiei, nu avem nici o șansă. De aceea, astăzi trebuie să cerem împreună ca alianţa să plece de la putere, să-și dea demisia.

Jos Alianţa!

PAVEL MIDRIGAN:

Dacă nu restabilim statul de drept, ţara noastră nu are viitor

ALEXEI TULBURE:

Alianţa menţine puterea cu orice preţ pentru a fi naliza opera acaparării defi nitive a acestui stat de către grupările oligarhice

Actuala guvernare nu mai are mandatul poporului, ea a ieșit din câmpul constituţional al Republicii Mol-dova. Ea nu mai are dreptul să guverneze această ţară, după ce n-a făcut absolut nimic în decursul unui an de la dizolvarea precedentului Parlament, după ce guver-nanţii au obstrucţionat ei înșiși două încercări de a ale-ge șeful statului la 18 noiembrie și 16 decembrie 2011, transformând această procedură într-o batjocură faţă de poporul acestei ţări. Ei au fi xat pentru 15 ianuarie curent data pentru alegerile repetate, după care și-au anulat propriile decizii, au întrerupt procedura de alegere a președintelui și au venit cu o nouă „idee mi-nunată”: referendumul constituţional, care nu are alt scop decât prelungirea afl ării la guvernare a acestei alianţe incompetente, antidemocratice, antieuropene, anticonstituţionale.

În numele căror idei supreme și pentru care scopuri sacre ei menţin puterea contrar prevederilor Consti-tuţiei? În numele și pentru salvarea miilor de copii ră-mași, practic, orfani, care au părinţii în viaţă, dar care sunt plecaţi în străinătate, în căutarea unui câștig? În numele lor ei au uzurpat puterea? Nu. Pentru că de cât timp guvernează, nu au făcut nimic pentru acești copii și pentru părinţii lor. Așa cum nu au făcut nimic pentru a îmbunătăţi viaţa miilor de pensionari din ţara noas-tră. Să-i întrebăm pe pensionari cum reușesc din pen-sia lor să procure produse alimentare, să achite factu-rile de întreţinere, să cumpere medicamente, atunci când numai costurile pentru serviciile comunale depă-șesc cu mult valoarea pensiei majorităţii covârșitoare a oamenilor în etate.

Sau poate guvernanţii au uzurpat puterea pentru ca să contribuie la dezvoltarea mediului de afaceri? Nu.

După aproape 3 ani de guvernare pro-europeană, toţi businessmenii care au posibilitate își mută afacerile în afara Re-publicii Moldova. Poate ei deţin, în mod fraudulos, puterea de dragul investiţiilor? Dar nici investiţii nu avem. Avem promi-siuni că ne vor da bani partenerii externi. Dar guvernanţii nici acești bani nu-i folo-sesc gospodărește.

Sau poate ei își perpetuează guverna-rea pentru că vor să creeze cât mai multe locuri de muncă? Nu, ei nu au creat locuri de muncă. Tot așa cum nu au iniţiat refor-ma în sistemul judecătoresc. Justiţia din Republica Moldova servește interesele politice și pecuniare ale liderilor Alianţei.

Sau poate guvernanţii nu renunţă la pu-tere pentru că vor să eradicheze corupţia, care ne mănâncă ţara ca rugina? Desigur că nu! Căci, campionii corupţiei sunt anu-me acei care au misiunea să lupte cu ea.

Poate ei cred că trebuie să rămână în continuare la putere în numele demo-craţiei? După partajarea politică a Pro-curaturii, SIS, Ministerului de Interne, judecătoriilor, monopolurilor naturale ale statului, mai putem vorbi oare de democraţie?

Sau poate pentru sacrul scop al integrării europene a Republicii Moldova guvernanţii să cramponează de fotoliile lor? Ce fel de integrare, oameni buni? Tot ceea ce a făcut această alianţă în acești doi ani și jumătate, începând cu racordarea legislaţiei la propriile interese și terminând cu atacurile raider, sunt acţiuni antieuro-

pene. Ironia sorţii, nimeni în ţara noastră nu a discre-ditat ideea integrării europene mai mult decât Alianţa pentru Integrare Europeană.

Răspunsul la toate aceste întrebări este simplu: Ali-anţa dorește să se menţină la putere cu orice preţ pen-tru a fi naliza opera acaparării defi nitive a acestui stat de către grupările oligarhice din Moldova. Folosirea acestui stat și a puterii pentru îmbogăţirea personală a liderilor Alianţei și a acoliţilor lor.

27 IANUARIE 2012 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Actuala guvernare a condus ţara spre o criză politică și economică fără precedent pe fundalul demoralizării și creșterii ten-siunilor interne în societate. Nu trebuie să fi i mare specialist în materii sociopolitice și economice ca să constaţi că starea actuală a poporului a atins punctul minim, iar ne-mulţumirea tuturora a atins cota maximă. Creșterea preţurilor, a tarifelor, diminuarea veniturilor, lichidarea a peste 100 de mii de locuri de muncă, creșterea datoriei exter-ne, aceste elemente ale crizei au devenit o ameninţare reală pentru viitorul nostru comun.

Actuala Alianţă de guvernământ s-a transformat într-o cârdășie contra intere-selor vitale ale ţării, într-o gașcă condam-nabilă.

Nici una din reformele anunţate nu a fost realizată. Administraţia locală este sub-ordonată politic prin verticala puterii. Co-rupţia este la ea acasă în toate instituţiile puterii centrale și locale. Businessul mic și mijlociu se sufocă sub presiunea poftelor

oligarhice. În detrimentul interesului pu-blic au fost algoritmizate politic, până la absurd, toate instituţiile statului, au fost politizate instituţiile de forţă și de drept, fi ind puse în slujba grupărilor oligarhice de la putere. S-a produs mafi otizarea ţării. Am ajuns într-un punct limită. Guvernarea ne împinge spre un marasm generalizat. Vo-inţa ţării este subordonată voinţei triumvi-ratului Ghimpu-Lupu-Filat și a camarilei de deputaţi.

Alianţa de la guvernare a uzurpat pute-rea de stat în Republica Moldova și insistă cu nerușinare să-și subordoneze și Legea Supremă. Referendumul este o încercare condamnabilă de adaptare a Constituţiei la Acordul de constituire a Alianţei și la anexa lui secretă.

Ţara se ridică în apărarea Constituţiei, democraţiei și a statului de drept. Ţara nu mai vrea să fi e condusă de oligarhi. Vrem demafi otizarea ţării. Cerem demisia actua-lei guvernări.

DEMISIA!

Am decis să ader la Comitetul pentru Apărarea Constituţi-ei și Democraţiei din considerentul că nu pot fi indiferent faţă de situaţia gravă care s-a creat în ţară și, în-deosebi, în ministerele de forţă, atât în Minis-terul Apărării, cât și în Ministerul de Interne. Actuala guvernare a lipsit angajaţii acestor instituţii de absolut toate indemnizaţiile care au fost prevă-zute de lege, ceea ce ţine de asigurarea cu spaţiu locativ, foi de tratament ș.a.m.d.

Salariul mediu al unui ofi ţer este de 3 mii de lei. Înainte sta-tul era obligat să-i asigure cu spaţiu locativ, acum însă, statul își declină această obligaţiune. Oare de câţi ani are nevoie un ofi ţer ca să muncească, fără ca să cheltuiască vreun bănuţ pentru mâncare, pentru îmbrăcămin-te, pentru a crește un copil, ca, în final, să-și poată procura o locuinţă? Dacă am face niște simple calcule, el ar avea nevoie de aproximativ 12 ani, în care să pună deoparte salariul, fără a cheltui nimic, ca să acumuleze banii pentru a procura un apar-tament cu 2 camere, care costă cam 30 de mii de euro.

Noi vrem ca angajaţii poliţiei să ne apere demnitatea, să ne asigure securitatea, sănătatea, în caz de necesitate? Nu cred că putem avea asemenea aș-

teptări. Mai ales după ceea ce s-a întâmplat la 7 aprilie 2009. Atunci, ofi ţerii și subofi ţerii din Ministerul de Interne au ieșit, la comanda superiorilor lor, să apere instituţiile statului. Ca rezultat, s-au ales cu capul spart, dar și cu dosare penale intentate împotriva lor de către structurile controlate de actualii guvernanţi. E limpede că astăzi, acești poliţiști, din punct de vedere moral, nu sunt în stare să-și îndeplinească pe deplin obligaţiunile de serviciu.

Fac apel către participanţii la luptele de pe Nistru din anul 1992, când noi, participanţii la acest război, ne-am ridicat pentru a apăra demnitatea, drepturile constituţionale ale cetăţenilor din satele din stânga Nistrului. Astăzi unii susţin că noi am pierdut acest război, eu însă vreau să-i contrazic. Sarcina noastră a fost nu să cotropim

un pământ străin, sar-cina noastră a fost să apărăm demnitatea, să apărăm viaţa cetă-ţenilor din satele din stânga Nistrului. Cum să spună azi cineva că această misiune nu a fost îndeplinită? Noi ne-am îndeplinit misi-unea, dar cu ce ne-am ales? Ne-am ales cu o neglijenţă totală din partea tuturor demni-tarilor, începând cu pri-marul din sat și termi-nând cu demnitarii din Guvern. E tare jignitor când ne spune cineva:

„Dar cine te-a trimis acolo?” E tare jignitor, domnilor!

De aceea mă adresez foștilor mei camarazi de arme, căci suntem destul de numeroși (împreună cu ceilalţi membri ai familiilor noastre suntem peste 150 de mii de persoane): e timpul să încetăm a umbla cu mâna întinsă, cu cerșitul, e timpul să ne organizăm (așa cum am făcut în 1992) și să cerem demisia necondiţionată a actualei guvernări, să cerem dizolvarea actualului Parlament. Totodată, să participăm activ la alegeri ca în viitorul legislativ să intre cel puţin doi reprezentanţi ai participanţilor la războiul din 1992, care ne vor apăra dreptu-rile în cadrul forului legislativ suprem al ţării. Să ne unim, să cerem dizolvarea Parlamentului și organizarea unor noi alegeri parlamentare anticipate.

Jos Alianţa!

Politic

ANATOL PLUGARU:

Locul lor nu e în Parlament, în conducerea ţării, ci la puşcărie şi

la casa de nebuniTrebuie să fi i nebun

și total nesimţit ca să iniţiezi un referen-dum, mai tâmpit de-cât toate tâmpeniile lumii, în care să ceri de la popor voie ca tot tu, în Parlament, să alegi președintele ţării cu 51 de voturi, după ce, timp de doi ani și jumătate, ai demon-strat că nu ești capabil să alegi președintele. Guvernanţii noștri sunt niște impostori și niște nerușinaţi. Nu au măsură și nici dreptul

de a conduce acest popor. Își bat joc de el. Trăim într-o republi-că nenorocită de niște oameni fără scrupule, fără măsură, fără obraz.

Iniţiativa privind iniţierea acestui referendum constituţional este același lucru cum te-ai adresa unui om spunându-i: ridică această piatră pentru că eu vreau să-ţi dau cu ea în cap.

Locul lor nu e în Parlament, nu e în conducerea ţării, locul lor este la pușcărie și la casa de nebuni.

Noi astăzi nu avem democraţie, oameni buni. Eu, împreună cu alte câteva sute de deputaţi din primul parlament, am pus bazele acestei ţări, a acestui stat, a acestei democraţii. Am vrut să fi m în rând cu lumea, să păstrăm ce avem bun la noi și să luăm tot ce e bun din Europa. Dar ce am obţinut după 20 de ani de independenţă? Am distrus ce a fost bun la noi și am importat tot ce e mai prost din Europa. Nu se poate așa mai departe. În loc de democraţie, astăzi avem dictatură. Nu avem democraţie, ci dictatura nebunilor, dictatura nesimţiţilor. Jos uzurpatorii, jos dictatura nebunilor și a nesimţiţilor.

VLADIMIR DONŢU

Guvernanţii ne-au călcat în picioare demnitatea de ofi ţeri

D u r e r e a pentru ţara care e în peri-col ne-a făcut să ieșim astăzi în stradă. Cei care au primit puterea prin votul nostru și-au bătut joc de noi, din pri-mele lor acţi-uni și-au negli-jat îndatoririle și au călcat în picioare legea. Veniţi călare pe minciună, cu promisiuni deșarte, au pus mâna pe putere pentru a-și face pro-priile interese. În pericol este însăși soarta ţării. Să avem curaj să-i dăm

jos. Ei pretind să fi e stăpâni, dar noi nu-i mai suportăm, căci ne-a ajuns cuţitul la os, răbdarea e la limită. Să îi spu-nem Alianţei: „Jos”!

Cu minciuna - otrava pe care puterea a propulsat-o în întreaga societate și în toate organele de stat – au trans-format poporul într-o unealtă în realizarea scopurilor lor meschine. Au făcut promisiuni pe care nu au de gând să le îndeplinească. Noi îi rugăm să plece, noi nu dorim ase-menea guvernanţi. Noi îi spunem Alianţei: „Pleacă!”

Cu gușa mare, ne învaţă viaţă, ne vorbesc despre prin-cipii și valori. Principiul lor este minciuna, valoarea este banul, iar statul nu e decât un instrument în mâinile lor. Moldova nu este a lor, Moldova este a noastră! Să îi spu-nem Alianţei: „Pleacă”!

ALEXANDRU CORDUNEANU:

Ţara nu mai vrea să fi e condusă de oligarhi

ION DOSCA:

Principiul lor este minciuna, valoarea este

banul

Paradoxal e că cei care reprezintă ac-tuala putere moldovenească au venit în fruntea statului pe speranţa tinerilor, au benefi ciat de încrederea și de susţine-rea lor. Imaginea Alianţei ca alternativă a comuniștilor a avut succes. Însă această instabilitate veșnică, această incapacita-te de a alege șeful statului și ca rezultat deţinerea abuzivă a puterii ne-a făcut să rămânem profund decepţionaţi de felul în care guvernează AIE. E, pur și simplu, inac-ceptabil, scandalos chiar, să continuăm să tolerăm acest regim.

Azi mă întreb câţi dintre noi, tinerii, am avut parte de facilităţile mult promise, de preţuri rezonabile pentru a ne achiziţiona o locuinţă, de taxe reduse pentru un loc în cămin, de un loc de muncă mai bine plătit, de burse care să acopere măcar 10 la sută din necesităţile cotidiene ale unui student? Unde sunt investiţiile făcute în sistemul educaţional?

Nu vrem să mai fi m martorii uneltirilor AIE, ci vrem să trăim mai bine la noi în ţară!

Cu părere de rău, politica de astăzi este făcătura „sondajelor de opinii” și a „cam-paniilor de imagine”. Prin manipulare și discursuri pompoase se mizează pe menţi-nerea puterii, mai nou, chiar și pe sfi darea legilor și a Constituţiei. Aici ar fi cazul să vă spunem, dacă nu știaţi, dragi guvernanţi, că e inadmisibil să sfi daţi legile într-un stat.

E trist să vezi cum stau la coadă zilnic sute de tineri în faţa Consulatului Româ-niei de la Chișinău. Majoritatea dintre ei vor să obţină actele pentru a putea pleca peste hotare pentru a-și asigura un viitor mai bun.

Guvernanţii declară fariseic că tinerii sunt resursa cea mai preţioasă a unei soci-etăţi, afi rmă cu același patos că investiţiile în tineri reprezintă o prioritate, că tinerii sunt cei care pot să schimbe în bine lucru-rile, să inoveze și să efi cientizeze metodele de guvernare. Despre ce fel de schimbare poate fi vorba dacă, în contradicţie cu cele afi rmate, guvernanţii nu ne oferă decât posibilitatea de a emigra, chiar ne impun să ne părăsim ţara.

Noi, NOUA GENERAȚIE a acestei ţări, vă

declarăm cu hotărâre că refuzăm să deve-

nim o generaţie de emigranţi! Nu ne do-

rim să plecăm peste hotare pentru a mun-

ci printre străini!

LUCIA CUJBĂLUCIA CUJBĂ, președintele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”:, președintele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”:

Refuzăm să devenim o generaţie de emigranţi!

Noi, participanţii la mitingul de protest, Noi, participanţii la mitingul de protest, Condamnând caracterul oligarhic al grupărilor

afl ate la putere, care provoacă aprofundarea cri-

zei politice, economice și sociale,

Luând act cu îngrijorare de faptul că actualul

regim întreprinde acţiuni metodice de distrugere

a instituţiilor democratice, de încălcare fl agrantă

și sistematică a Constituţiei, de adaptare a între-

gului cadru legislativ la interesele guvernanţilor,

Fiind revoltaţi de farsa din 16 decembrie 2011,

organizată cu prilejul alegerii președintelui, când

deputaţii din coaliţia de guvernământ și-au de-

monstrat buletinele în cadrul procedurii de vot

secret, precum și de Hotărârea Curţii Constituţi-

onale din 12 ianuarie curent, prin care s-a dat o

aparenţă legală acţiunilor ilegale ale puterii,

Apreciind drept anticonstituţională declaraţia

din 15 ianuarie curent a celor trei exponenţi ai

coaliţiei de guvernământ – Ghimpu, Lupu și Filat

– prin care aceștia și-au expus intenţia de a orga-

niza un nou referendum în luna aprilie 2012,

Constatând că actuala putere și-a demonstrat

esenţa anticonstituţională, antidemocratică și

ilegală, uzurpând puterea de stat în Republica

Moldova, ceea ce constituie cea mai gravă crimă

împotriva poporului,

DECLARĂM că în aceste condiţii, suveranita-tea poporului poate fi restabilită doar prin rea-lizarea unei succesiuni la guvernare ca urmare a demisiei actualei puteri și organizarea de ale-geri libere.

Pentru aceasta se impune luarea următoarelor măsuri:

1. Modifi carea Codului Electoral în sensul resta-bilirii proporţiei de 5 membri din partea opoziţiei și 4 din partea puterii, revenirii la caracterul inamo-vibil al membrilor CEC și numirea unei noi compo-nenţe a acestei instituţii.

2. Demisia președintelui Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, și înlocuirea lui cu un alt mem-bru care să se bucure de credibilitate în faţa opiniei publice.

3. Numirea datei alegerilor anticipate de către Parlament și convocarea imediată a acestora.

4. Emiterea decretului de dizolvare a Parla-mentului de către președintele ad-interim Marian Lupu.

5. Tragerea la răspundere penală a demnitarilor care au contribuit nemijlocit la uzurparea puterii de stat.

Așa să ne ajute Dumnezeu!22 ianuarie 2012

Piaţa Marii Adunări Naţionale

REZOLUŢIA MITINGULUI DE PROTEST ORGANIZAT DE COMITETUL PENTRU APĂRAREA CONSTITUŢIEI ŞI DEMOCRAŢIEI

27 IANUARIE 20126 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIPunct de vedere

Voronin îi cere în scris lui Lupu să dizolve

ParlamentulLiderul comunist Vladimir Voronin i-a adresat o scri-soare președintelui interimar Marian Lupu, prin care îi cere să purceadă imediat la dizolva-rea Parlamentului, invocând faptul că actualul Legisla-

tiv și-a pierdut împuternicirile și a devenit nelegitim. Comuniștii îi sugerează lui Lupu că, în momentul de faţă, anume el deţine „cheia spre normalizarea situaţi-ei” și că, în acest mod, și-ar putea ispăși o parte din vina pentru situaţia creată.

„Deja este clar pentru toţi că timpul prevăzut de Constituţia Republicii Moldova pentru alegerea șefului statului a expirat. Pe parcursul anului trecut, Parlamentul nu și-a îndeplinit obligaţia, majoritatea de guvernare nu a putut să aleagă Președintele în termenii prevăzuţi de legislaţia în vigoare. Astfel, Parlamentul Re-publicii Moldova, în mod automat, și-a pierdut împuternicirile și a devenit nelegitim. Prin urmare, s-au creat circumstanţele necesare pentru dizolvarea lui. Constituţia Republicii Moldova, hotărârile Curţii Constituţionale din 8 februarie 2011 și 20 septembrie 2011, dar și bunul-simţ vin să confi rme acest adevăr clar”, se spune în scrisoarea semnată de Voronin.

Potrivit acestuia, fracţiunea Partidului Comuniștilor a înaintat, pe parcursul întregului an 2011, mai multe propuneri și iniţiative de depășire a crizei politice, de găsire a compromisului în proble-ma alegerii șefului statului și de evitare a alegerilor parlamentare anticipate. „Din păcate însă, majoritatea parlamentară nu a luat în seamă nici una din propunerile noastre. Mai mult decât atât, intrând în cârdășie cu unii judecători de la Curtea Constituţională, alianţa de guvernământ a lichidat, practic, ultima șansă de a alege Președintele ţării, de a depăși criza și de a evita alegerile parlamen-tare anticipate. Lipsa totală, din partea Alianţei, a unei perceperi adecvate a situaţiei care s-a creat, continuarea încercărilor de a păstra actuala guvernare, reprezintă, fără îndoială, una din cele mai grave crime săvârșite în faţa poporului – uzurparea puterii”, se spune în scrisoare.

De asemenea, liderul PCRM subliniază că, pentru a evita agrava-rea vinovăţiei în crima dată și cu scopul de a păstra liniștea și pacea în ţară, este necesară dizolvarea neîntârziată a acestui „Parlament nelegitim”, conform procedurilor legale și stabilirea datei alegerilor parlamentare anticipate. „Ţineţi minte că în mâinile Dumneavoastră se afl ă nu doar cheia spre normalizarea situaţiei politice, dar și in-strumentul de ispășire parţială a propriei Dumneavoastră vinovăţii în situaţia creată”, se mai arată în scrisoarea lui Vladimir Voronin.

Protestele din România au fost declanșate de o intervenţie telefonică a lui Traian Băsescu, în direct, la un post de televizi-une. Președintele României l-a atacat dur pe doctorul Raed Arafat, secretar de stat în Minis-terul Sănătăţii, pentru că acesta a criticat proiectul Legii Sănă-tăţii și încercarea de a distruge serviciul de medicină urgentă. Băsescu l-a învinuit pe medicul care practic a înfi inţat cel mai modern sistem de urgenţă din România de faptul că ar crea o „psihoză publică” și i-a sugerat acestuia să-și dea demisia. În semn de protest, Arafat a de-misionat.

Fire mai expansivă, Băsescu a mai telefonat și în alte rânduri pe la televiziuni, luându-se la harţă, în direct, cu oponenţii săi politici. Dar dacă ar fi știut el ce va ieși de această dată, proba-bil că și-ar fi aruncat telefonul în scaunul closetului.

Pornit iniţial ca un miting în susţinerea medicului de origine palestiniană Raed Arafat, gene-rat și de nemulţumirea faţă de proiectul de reformare a siste-

mului medical, acesta s-a trans-format în revolte anti-guvern și anti-Băsescu. Zeci de mii de oa-meni din toate marile orașe ale României au ieșit să protesteze împotriva reducerilor salariale, a diminuării indemnizaţiilor sociale, împotriva corupţiei, cerând demisia președintelui Băsescu și organizarea ale-gerilor anticipate. Partidele de opoziţie au criticat dur și derapajele anticonstituţionale ale guvernării. Este vorba de modifi cări ale legislaţiei elec-torale prin care a fost dispusă comasarea alegerilor locale cu cele parlamentare, ceea ce ar fi dus, implicit, la prelungirea nejustificată a mandatului aleșilor locali cu aproximativ o jumătate de an. Totodată, a fost adoptată modifi carea prin care primarii vor fi aleși într-un singur tur, fapt care face posibilă alegerea acestora cu votul a 20-30 la sută, sau și mai puţin, din numărul alegătorilor dintr-o localitate sau alta.

Curtea Constituţională a României a decis că legea pri-vind comasarea alegerilor este

neconstituţională. Opoziţia, dar și o parte a manifestanţilor din Piaţa Universităţii au cerut demisia Guvernului, care și-a asumat răspunderea pe proiec-tul legii respective, nesocotind prevederile Constituţiei.

Prevederile constituţionale nu constituie un impediment nici pentru politicienii de la noi, dornici să se menţină cu orice preţ la putere. Predispuși spre mimetism, aceștia încearcă să-și camufl eze incompetenţa și să-și modeleze comportamen-tul „după chipul și asemănarea” unor modele pe care ei le cred demne de urmat. Aruncând pri-viri de peste gard și trăgând cu ochiul, după caz, când pe la Est, când pe la Vest, mai marii noștri preiau ticuri comportamentale și stiluri de guvernare, având, din păcate, o predilecţie aparte pentru procedeele mai puţin oneste și trucurile la limita legalităţii. Dacă urmărim atent situaţia politică de la noi și din România, putem observa sufi ci-ente similitudini în maniera de guvernare pe care au adoptat-o potentaţii zilei de pe malurile Dâmboviţei și ale Bâcului. În-văţăcei zeloși, politicienii noștri au preluat manierele de trișori politici, jongleriile la limita legalităţii, aroganţa și aerele de superioritate în raport cu societatea pe care pretind că o guvernează.

Aviditatea pentru putere, dispreţul faţă de norma legală, sufi cienţa, apetitul nesănătos pentru scandaluri, intrigi, șan-taj și aranjamente par să le fi jucat festa acestor conducători rupţi de realitate, dar cu pre-tenţii de salvatori ai naţiunii și stâlpi ai democraţiei. Jocul

dezgustător de-a alegerea

președintelui și anunţarea

unui nou referendum, menit să

toace banii bugetari de dragul

unor ambiţii bonapartiste, au

provocat, în cele din urmă, o

reacţie fermă din partea soci-

etăţii.

Astfel, și protestele care au

cuprins de aproximativ două

săptămâni întreaga Românie,

dar și cele care iau amploare

la noi, sunt revolte împotriva

clasei politice care, preocupată

doar de menţinerea sa la pute-

re, se dedă la acţiuni ilegale,

anticonstituţionale, uitându-și

promisiunile electorale. Este

o revoltă împotriva nesimţirii

guvernanţilor, antrenaţi în in-

terminabile jocuri politice pen-

tru putere, preocupaţi doar de

propriile interese, care au adus

populaţia la limita subzistenţei.

Potrivit ultimelor sondaje, doar

două procente din populaţia

Republicii Moldova se consi-

deră bogată și nu duce lipsă de

nimic, clasa de mijloc, practic,

nu există, iar majoritatea co-

vârșitoare o constituie oamenii

săraci și foarte săraci.

Cei mai mulţi dintre cetăţeni

nu sunt satisfăcuţi de felul în

care trăiesc, nu sunt mulţumiţi

de schimbările care s-au produs

pe parcursul ultimilor doi ani

și sunt alarmaţi de creșterea

preţurilor, de salariile și pensi-

ile mici, dar și de viitorul incert

al copiilor lor. Un rezultat al

acestei guvernări dezastruoa-

se, al cărei obiectiv declarat

a fost integrarea europeană,

este și scăderea constantă a

numărului celor care pledează

pentru un viitor european al

ţării noastre.

Dar, făcând o paralelă între

ceea ce se întâmplă la noi și în

România, îmi pun niște între-

bări pe care, probabil, și le-au

pus și alţii. De ce până acum nici

un funcţionar, nici un ministru

de la noi nu și-a exprimat deza-

cordul și nu și-a depus demisia

în semn de protest împotriva

unor decizii sau legi adopta-

te în detrimentul cetăţenilor

acestei ţări? De ce nu s-a găsit

vreun deputat care să renunţe

la mandatul său, protestând

astfel împotriva obstrucţionării

Constituţiei în organul legisla-

tiv al ţării? De ce nu avem nici

un judecător care ar fi refuzat să

se supună unor presiuni și indi-

caţii „de sus” prin care i se cere

adoptarea unor decizii ilegale?

Adică, mă întreb, de ce nu avem

și noi un Arafat al nostru?

Ioana FLOREA, FLUX

Nu putem vorbi despre vreun referendum or-ganizat de către acest Parlament, și nici despre reînnoirea procedurii de alegere a șefului statului de către actuala compo-nenţă a Legislativului. E prea târziu pentru a face acest lucru, Constituţia impune dizolvarea Par-lamentului, nu acţiuni dictate de oportunităţile și interesele politice ale guvernanţilor

Faptul că iniţiativa liderilor AIE-2 de a organiza așa-numitul refe-rendum constituţional în aprilie curent este „inadecvată” (ca să nu folosesc un sinonim mai „dur”) a fost evident imediat pentru toţi, cu excepţia reprezentanţilor coaliţiei de guvernământ. Aceasta a reieșit și din reacţiile negative, lipsite de ambiguitate, venite din partea societăţii civile, experţilor politici și ai partenerilor internaţionali ai Republicii Moldova, din izolarea internă și externă în care AIE-2 s-a împins pe sine însăși. Demonstra-ţiile masive, organizate duminica trecută de Comitetul pentru Apă-

rarea Constituţiei și Democraţiei în Chișinău, protes-tele Congresului Civil în întreaga ţară au speriat puterea într-atât, încât aceasta a început să caute modalităţi „dem-ne” de a renunţa la referendum.

După câte se pare, referendu-mul nu va avea loc.

Aceasta este pri-ma victorie a DE-MOCRAŢIEI, primul

succes în lupta împotriva Alianţei antieuropene, antidemocratice și deja anticonstituţionale.

Nu voi relua în detalii argumen-tarea tezei conform căreia actualul Parlament nu și-a îndeplinit obli-gaţia constituţională – de a alege președintele și, ca rezultat, în con-formitate cu aceeași Constituţie, el trebuie să fi e imediat și necondiţi-onat dizolvat. Voi reaminti doar pe scurt următoarele:

- Președintele trebuia să fie ales în termen de două luni de la începerea mandatului actualului Parlament, adică până la sfârșitul lunii februarie 2011. Acest lucru nu s-a făcut.

- Ţinând cont de faptul că Orga-nul legislativ suprem nu poate fi dizolvat mai mult de o singură dată în termen de un an, Parlamentul și-a continuat lucrările urmând a fi dizolvat după 28 septembrie 2011 – exact la un an de la dizolvarea precedentă. Trebuie să adăugăm că în tot acest răstimp, deputaţii au avut mai multe oportunităţi de a declanșa procedura de alegere a președintelui, dar nu a existat nici măcar o încercare în acest sens. Anume despre aceasta vorbea fostul președinte al Curţii Consti-tuţionale, Dumitru Pulbere, atunci când insista asupra faptului că,

în cazul nealegerii președintelui, după 28 septembrie, Parlamentul trebuie dizolvat. Pentru enunţarea un adevăr incompatibil cu intere-sele AIE, Pulbere a fost demis din funcţie.

ATENŢIE! FOARTE IMPORTANT! Tot ceea ce s-a petrecut după data de 28 septembrie 2011 este de o LEGITIMITATE ÎNDOIELNICĂ.

Apoi a urmat numirea alegeri-lor prezidenţiale pentru data de 18 noiembrie, alegeri la care nu s-a înregistrat nici un candidat. Atunci când tu întâi numești data alegerilor, apoi prin inacţiunile tale le zădărnicești, aceasta se nu-mește obstrucţionarea alegerilor. Anume aceasta a făcut AIE-2 la 18 noiembrie.

Apoi, AIE-2 a zădărnicit și ale-gerile din 16 decembrie 2011, organizând, la cererea garantului temporar al Constituţiei, Marian Lupu, acea farsă rușinoasă cu afi șarea publică a buletinelor de vot, ceea ce a permis Curţii Con-stituţionale, la 12 ianuarie 2012, să anuleze alegerile.

Așadar, la un an de la dizolvarea Parlamentului precedent, la un an după ultimele alegeri parlamen-tare și la un an după începerea mandatului actualului Parlament, nealegerea președintelui duce la un singur lucru, și anume: dizol-varea Organului legislativ suprem al ţării. Și, în acest caz, nici nu mai contează dacă au fost sau nu epu-izate „toate” (mulţi interpretează diferit acest „toate”) încercările de a alege un președinte. În cazul nostru, situaţia este agravată de cele două proceduri de alegere a șefului statului din 18 noiembrie și 16 decembrie 2011, eșuate din cauza majorităţii parlamentare.

După toate acestea (ATENŢIE), Parlamentul actual a pierdut orice fel de legitimitate. Deputaţii și-au obţinut mandatele într-un mod democratic, legitim, dar le păs-trează pe căi neconstituţionale și ilegitime.

În aceste condiţii, nu putem vorbi despre vreun referendum organizat de către acest Parlament și nici despre reînnoirea procedurii de alegere a șefului statului de către componenţa actuală a Le-gislativului. E prea târziu pentru a face acest lucru, Constituţia cere di-zolvarea Parlamentului, nu acţiuni dictate de oportunităţile și intere-sele politice ale guvernanţilor.

AIE și experţii ei au alte interpre-tări în ceea ce privește posibilitatea de a relua procedura de alegere a șefului statului de către actuala componenţă a Parlamentului. Nu vreau să polemizez cu ei, mai ales că este imposibil să discuţi cu unii „experţi în drept constituţional” în mod civilizat.

Vreau doar să atrag atenţia asu-pra faptului că cei care consideră că actualul Parlament ȘI-A PIERDUT LEGITIMITATEA constituie, cel pu-ţin, jumătate din populaţia ţării. În același timp, potrivit sondajelor, mult mai mult de jumătate dintre respondenţi consideră că autori-tăţile actuale conduc ţara într-o direcţie greșită.

În aceste condiţii, încercările de a alege un șef de stat de către ac-tuala componenţă a Parlamentului înseamnă:

1. Continuarea destabilizării situaţiei din ţară, aprofundarea divizării societăţii.

2. Subminarea legitimităţii vii-torului președinte, deoarece el va fi ales de un Parlament nelegitim (aceasta este părerea a cel puţin jumătate din populaţie).

3. Favorizarea unei explozii sociale care se poate produce pe fonul degradării calităţii vieţii în Moldova și încălcării flagrante a Constituţiei ţării chiar de către autorităţi.

Viitorii candidaţi la funcţia de președinte trebuie să se gândeas-că la riscurile pe care și le asumă, acceptând să candideze și să fi e aleși de către o Alianţă care s-a discreditat completamente.

Dincolo de interpretările și speculaţiile juridice, voi menţiona că popoarele, în timpurile cele mai grele, acceptă să fi e conduse de liderii lor mai mult timp decât prevede Constituţia doar în cazul în care acești conducători merită și sunt demni de astfel de favoruri din partea oamenilor (un exemplu în acest sens este Franklin Delano Roosevelt, singurul președinte american ales în această funcţie mai mult de două mandate).

Este, oare, poporul Moldovei de acord să manifeste o astfel de indulgenţă faţă de liderii noștri actuali: Filat, Ghimpu și Lupu? Eu cred ca nu.

Soluţia este una singură: dizol-varea Parlamentului și anunţarea alegerilor parlamentare anticipate, dar cu o nouă componenţă a CEC-ului și cu un alt președinte al Curţii Constituţionale.

Alexei TULBURE, membru al Comitetului

pentru Apărarea Constituţiei şi Democraţiei

Un Arafat pentru Republica MoldovaUn Arafat pentru Republica MoldovaUneori, un fapt aparent minor poate avea efecte imprevizibile, de natură să schimbe chiar mer-sul istoriei. Dacă vă mai amintiţi, revoltele din lumea arabă au pornit de la un caz singular, un gest disperat al unui tânăr șomer din Tunisia, absolvent de facultate, care-și câștiga existenţa din comercializarea fructelor și legumelor. Cu marfa confi scată de poliţiștii care l-au bătut și umilit, ignorat de superiorii acestora cărora li s-a plâns, tânărul a recurs la un gest extrem - si-nuciderea prin autoincendiere. Fapta disperată a lui Mohamed Bouazizi din 17 decembrie 2010 a fost punctul de pornire, detonatorul care a făcut să explodeze lumea arabă și să cadă dicta-turi care s-au menţinut zeci de ani la putere.

Viitorul preşedinte riscă foarte mult AIE are un mare necaz. Necazul aces-

ta se numește Marian Lupu. Și Marian Lupu are un necaz. Mare. Vrea să fi e președinte de ţară. De aproape trei ani, Alianţa necăjită încearcă să depășească acest dublu necaz. Pentru că ţara are nevoie de președinte. Un președinte pe care să-l cheme neapărat Marian Lupu. Și un președinte de Parlament pe care să-l cheme neapărat Mihai Ghimpu. Pentru că merită, pentru că a luptat pentru asta. Mai bine de douăzeci de ani a luptat.

Toate au fost subordonate acestui scop, viaţa s-a oprit în loc, pentru că s-a căutat „soluţia”, prin buzu-nare, prin mâneci, prin toate cotloanele întortocheate ale minţii de doctor în drept a lui Mihai Ghimpu. Să nu debităm aberaţii, ne-a îndemnat a câta oară bătrânul liberal. Pentru că este o aberaţie să crezi că ar putea fi ales un preșe-dinte „apolitic”, un alt președin-te decât Marian Lupu. Nu că ar fi șeful liberalilor părtinitor și ar avea o relaţie mai specială cu Lupu și Plahotniuc. Pur și simplu, el ţine cu Alianţa. Iar Ali-anţa nu poate să existe fără Par-tidul Democrat, deci nu poate să existe fără Lupu și Plahotniuc, a precizat Ghimpu pentru un post de radio. Pentru că, a afirmat el cu patetism, „Ei ne-au adus, poporului republicii, această Alianţă. Dacă noi în loc să mulţumim că au venit și am creat Alianţa, noi facem politică și-i aruncăm…”.

Asta este! În sfârși s-a găsit cineva care să spună lu-crurilor pe nume. Ce umblăm noi cu prostii și îi criticăm pe Lupu și Plahotniuc, că se cramponează de funcţia de președinte, că și-au pus în slujbă principalele in-stituţii ale statului, că atentează la bunul public, că taie și spânzură (și cumpără) în ţara asta. Aberaţii, zice Ghimpu. Noi, poporul republicii, pe alocuri prost, pe alocuri inconștient, trebuie să le mulţumim celor doi. Dar și lui Ghimpu să-i mulţumim, că a fost singurul care a luptat pentru libertatea noastră. Să le mulţumim pentru că ei trei ne-au adus Alianţa. Iar Alianţa ne-a adus fericirea.

Alianţa, în accepţia lui Ghimpu, este un fel de „Nobil Club”, ermetic, unde nu este loc pentru un al patrulea. „Nu e de ajuns că suntem noi trei, trebuie să mai apară și al patrulea?”, s-a întrebat și ne-a întrebat Ghimpu. Fără îndoială, la ce le-ar trebui o gură în plus, când și așa funcţiile sunt puţine. Cum să-i dai altcuiva funcţia de președinte al ţării, când Ghimpu abia așteptă să-l vadă urnit pe Lupu și să sară în fo-toliul de spicher. „Spicherul e al PL-ului. Scuzaţi, vă rog. Așa că nu trebuie noi să mergem pe calea celora care spun că trebuie ales un președinte” (altul decât falnicul democrat – n.n.), s-a revoltat politicianul cu sufl et de proletar.

Deci, să nu ne imaginăm că liberalii sau democraţii au luat vreodată în calcul alegerea unui președinte din afara „clubului”, că retragerea lui Lupu a fost altceva decât o „mișcare tactică” sau că Mihai Ghimpu a încetat să mai creadă că ar merita niște funcţii. Niciodată nu s-a încercat identifi carea unei candidaturi apartinice, chiar dacă unii reprezentanţi ai guvernării se jură că au fost epuizate toate căile de alegere a președintelui în Parlament.

Pentru a fi credibili, aliaţii trebuiau să-l ţină închis pe șeful liberalilor, într-o încăpere fără acces la lumea din afară, ca să nu poată face declaraţii. Pentru că Ghimpu spune tot, deconspiră toate intenţiile și gândurile tainice ale prietenilor săi care „ne-au adus Alianţa”.

„Nu există la noi om care ar fi în afara politicii când o să fi e în fruntea statului. Astea sunt aberaţii. Cine va hotărî care să fi e candidatura asta? PLDM? La noi cum stau lucrurile în Alianţă? Credeţi că o să se ajungă la o candidatură? Candidatul pe care o să-l vrem noi nu o să-l vrea ei. Noi nu vrem un președinte cu capul plin de minciuni, să fi e o marionetă, să se îmbolnăvească de putere și să înceapă o nouă luptă”, a decretat acesta.

Asta e, candidatul trebuie să fi e perfect sănătos, iar Plahotniuc trebuie să știe exact cu ce este umplut ca-pul acestuia. Un astfel de președinte poate fi , evident, doar cel înaintat de democraţi și susţinut de liberali.

Sigur că Mihai Ghimpu nu zice pe faţă că și el, și Lupu ţin cu dinţii de funcţii și că din acest motiv se aventurează iarăși în experimente cu fi nal incert, care ne vor costa zeci de milioane de lei. Tot acest discurs halucinant este ambalat, ca de obicei, în retorica anti-comunistă și patriotardă: “Partidul Liberal nu va merge niciodată să alegem un președinte cu Dodon. Fiindcă Dodon va accepta un candidat de stânga, antiromân, antirepublică, prorus. Și noi nu pentru asta luptăm. Noi facem totul și răbdăm ca să mergem înainte. Dar

când o să ajungă funia la par, s-a terminat. Cel care vrea să strângă pe cineva la par, va nimeri singur în laţul parului. Noi n-o să admitem, cu votul Partidului Liberal, să aducem la putere comuniștii, să întoarcem cursul european al Republicii Moldova spre Asia sau nu știu cum”.

Încercăm să descifrăm mesajul. Chiar dacă unii se îndoiesc de profunzimea și lărgimea cunoștinţelor ju-ridice ale lui Mihai Ghimpu, câteva lucruri elementare acesta nu poate să nu le cunoască. Ori dacă nu le-a ști-ut, i le-au povestit alţii. Deci, doctorul honoris causa al Universităţii București știe că Legea Supremă nu poate fi modifi cată prin referendum, ci doar cu votul a două treimi din deputaţii în Parlament. Că la referendum nu poate fi propusă una și aceeași chestiune, mai degrabă decât peste doi ani. Că legea nu poate avea caracter retroactiv, deci președintele nu poate fi ales imediat după referendum, conform unor noi prevederi, de către actualul Parlament.

Repet, oricât de alogice ar părea toate divagaţiile lui Ghimpu, acesta înţelege perfect că este vorba de în-călcarea grosolană a Constituţiei. Ca și în cazul votării cu buletinul la vedere, de altfel. Dar, cu multă șiretenie (care este altceva decât deșteptăciunea), suporterul înfl ăcărat al lui Lupu și al Alianţei ne înfăţișează iarăși tablouri apocaliptice cu sfârșitul lumii și comuniștii la putere: „Dacă renunţăm la referendum, asta înseam-nă sfârșitul Alianţei și nu numai al Alianţei. Vor veni comuniștii încă pe mulţi ani înainte”.

În faţa pericolului eminent, ce mai contează niște pași mai pe alături de Constituţie. De-ar da Domnul să scăpăm teferi. Și, ușor-ușor, este inoculată iarăși ideea că cei care se pronunţă împotriva matrapazlâcurilor guvernării, vor să aducă comuniștii la putere. Tactica a funcţionat perfect până acum. Dar s-ar putea să dea greș de data aceasta.

„Ne asumăm desfășurarea referendumului și după referendum, într-o lună, să fi e ales președintele. Și să punem punct crizei constituţionale politice și să lucrăm, ca niște oameni”, a punctat Ghimpu

Da de unde oameni, iată întrebarea?

Ioana FLOREA, FLUX

Trei, Doamne, şi toţi trei

27 IANUARIE 2012 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Interviu

Urmare din pag. 1Văzând însă că minciunile, dezinforma-

rea, intoxicarea la care recurge nu sunt în măsură să potolească nemulţumirea în-dreptăţită a cetăţenilor, regimul celor doi politicieni-miliardari, Filat și Plahotniuc, a trecut la acţiuni represive, împiedicând deplasarea protestatarilor din teritoriu la Chișinău. Oamenii puterii, poliţiști și tot felul de funcţionari, continuă să-i in-timideze și chiar să-i ameninţe pe liderii protestatarilor din teritoriu, ca aceștia să nu organizeze venirea oamenilor la Chi-șinău, la mitingul de duminică.

Se pare că regimul dictatorial al celor doi oligarhi, Filat și Plahotniuc, nu se va opri aici, aceștia neexcluzând posi-bilitatea folosirii forţei brute împotriva manifestanţilor. Nu în zadar, joi, în mod cu totul neașteptat, Guvernul Filat a decis alocarea a peste 150 de milioane de lei pentru majorarea salariilor angajaţilor din structurile de securitate. Astfel, începând cu luna ianuarie, salariile militarilor și a angajaţilor instituţiilor apărării naţionale vor fi majorate cu 19 la sută. Tot joi, Exe-cutivul a mai aprobat un alt document care prevede alocarea a 113 milioane de lei pentru premii angajaţilor din structu-rile de securitate, aici mai fi ind incluși și cei din domeniul culturii, educaţiei și din sănătate. Acest premiu anual este echi-valent cu un salariu lunar și va fi plătit în luna februarie a acestui an.

Regimul Filat-Plahotniuc vrea să-i apro-pie, să-i fi delizeze pe ofi ţerii din Armată, Poliţie și Securitate, de care și-a bătut joc timp de doi ani și jumătate. Acum însă, când simte că revolta populară le ameninţă fotoliile pe care le deţin ilegal și ar putea să-i măture de la putere, cei doi miliardari au decis să le arunce câte un os ofi ţerilor din structurile de forţă, la care, în caz de necesitate, să poată apela în vederea reprimării prin forţă armată a manifestanţilor.

Zădarnică speranţă. În ţara asta, așa cum o fi ea, cea mai săracă din Europa, Armata, Poliţia nu au tras încă niciodată în popor. Nici în timpul protestelor din primii ani de renaștere naţională, nici în timpul manifestaţiilor anticomuniste din 2002 și nici măcar în timpul evenimente-lor din 7 aprilie 2009, atunci când actualii guvernanţi au provocat mulţimea să ia cu asalt, să devasteze și să incendieze palatul prezidenţial și pe cel al Parlamentului, oamenii legii nu au pus în aplicare forţa, chiar dacă guvernanţii i-au încurajat sau chiar le-au cerut să facă asta. Așa va fi și acum. Mai ales că organizatorii proteste-lor au anunţat că acestea vor fi pașnice și nu vor admite nici un fel de provocatori în rândul manifestanţilor.

Dacă vrei să știi adevărul despre protes-tele din capitală, abonează-te la FLUX!

Noi, cei de la ziarul FLUX, în calitatea noastră de jurnaliști și de cetăţeni, vom

informa cititorii în mod echidistant și

corect, nu cum o face presa controlată

de guvernanţi, despre protestele de la

Chișinău, dar și despre acţiunile puterii. În

aceste condiţii, ziarul FLUX este una dintre

puţinele surse media de alternativă celor

afl ate în serviciul oligarhilor, la care poate

apela publicul pentru a se informa veridic

despre evenimentele de la Chișinău. Ru-

gămintea pe care o adresăm abonaţilor,

cititorilor noștri este să-i informeze și

să-i îndemne pe toţi cunoscuţii, prietenii,

rudele lor să citească, să aboneze ziarul

FLUX pentru a nu cădea pradă manipulă-

rilor și intoxicărilor guvernamentale.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Vehemenţa cu care curtea își apără „demnitatea” trezește un sentiment de stupoare și decepţie concomitent. Unui ci-titor neinformat i se poate crea impresia că puterea presează o instituţie cu indivizi curaţi ca lacrima, care ar putea fi ridicaţi la nivel de martiri și eroi naţionali, demni de toată admiraţia și chiar venerarea publică. Situaţia însă, este departe de a fi așa.

Curtea, cel mai des, a avut o prestaţie lamentabilă, în special după demiterea lui Dumitru Pulbere. Dorindu-l pe Lupu pre-ședinte, AIE a violat în mod cinic mai multe legi, inclusiv Legea Supremă. Actul legislativ a fost compromis în sine, prin nume-roasele abateri de la norma și chiar procedura legală.

Spre exemplu, în anul 2010 au fost în jur de 48 de sesizări la Cur-tea Constituţională. Este o cifră impunătoare. Din actele anali-zate de curte, aproximativ 1/3 au fost declarate neconstituţionale! Deci AIE, viola în mod conștient Constituţia, deci și principiile statului de drept. Unele cazuri au fost mediatizate, gen:

* deţinerea concomitentă a funcţiilor de ministru și deputat (o încălcare gravă a principiului separării puterilor);

* demiterea lui Ion Muruianu (încălcarea arbitrară a proce-durii);

* decretul lui Mihai Ghimpu din 24 iunie 2010 (depășirea atribuţiilor);

* modifi carea legii cu privire la

statutul judecătorului, conform

căreia, judecătorii din cauza căro-

ra RM a pierdut procese la CEDO

să fi e sancţionaţi disciplinar (ten-

tativa de a supune justiţia);

* modificarea legii despre

Curtea Constituţională, prin care

Parlamentul interzicea Curţii să

examineze actele normative cu

caracter individual (gen elibe-

rările din funcţii etc.) (uzurparea

prerogativelor CC);

* Tentativa de modificare a

Constituţiei prin lege organică

(20 septembrie).

Evident, Curtea a respins aces-

te acte normative. Dar să nu

credeţi că CC a demonstrat curaj

civic și coerenţă juridică. În cazul

deţinerii concomitente a funcţi-ilor, Curtea și-a exprimat poziţia peste 6 luni, adică atunci când însuși membrii alianţei au refuzat de această practică.

La 5 mai 2010, Curtea e emis o hotărâre rușinoasă, permiţând prin texte ambigui și contradic-torii demararea referendumului de modificare a Constituţiei! Hotărârea menţionată a fost o trădare a principiilor constituţi-onalismului.

Decretul lui Ghimpu a fost o „operaţiune planifi cată” de PL-PD. Primul se erija în toga de apărător al românităţii, al doilea trebuia să se adreseze la CC și să combată decretul, erijându-se în „apărător al statalităţii”.

Curtea Constituţională a ad-mis modificarea practicii sale anterioare, și a permis puterii să anuleze un șir întreg de garanţii sociale.

CEC nu a executat recomanda-rea Curţii de renumărare parale-lă, în 2010, și a listelor suplimen-tare. La rândul său, Curtea nu a întreprins nimic pentru a impune propria decizie, nu a emis măcar un comunicat de presă, prin care să-și expună poziţia mai dur.

Curtea Constituţională a refu-zat, la 8 februarie 2011, să solu-ţioneze problema termenului de alegere a șefului statului și nici nu

a întreprins vreo măsură ca Par-lamentul să execute adresarea sa de a clarifi ca procedura prin lege organică. Practic, Curtea a permis uzurparea puterii în stat. Atunci, Parlamentul a neglijat cu obrăznicie decizia Curţii din 8 februarie 2011 de a analiza în 3 luni procedura de alegere a șefului statului.

Respingerea tentativei de modificare a Constituţiei prin lege organică (20 septembrie 2011) a fost produsul unei lupte crâncene. În CC erau judecători (Pușcașu, Tănase, Șterbeţ) care erau gata să susţină propunerea AIE, și doar presiunile organis-melor internaţionale i-au făcut să cedeze. Atunci, judecătorii Curţii, la presiunea unor deputaţi liberali, au decis să se răfuiască cu propriul membru – Dumitru Pulbere. Ultimul a fost demis din funcţia de președinte în cel mai rușinos și obraznic mod posibil. Operaţiunea, după cum am mai menţionat, fiind planificată de temutul păpușar. Cu demisia acestuia, Curtea a degradat ire-mediabil.

După toate acestea, judecă-torii mai au tupeu să vorbească despre demnitate și nobleţe? Nu domnul Tănase, când era minis-tru, declara că ar alunga peste 70% din judecători? Sau, poate,

nu se referea la CC? Apropo, as-

tăzi Tănase face zilnic declaraţii

politice, comentând cu orice

prilej, ba chiar în lipsa acestora,

anumite acţiuni ale liderilor po-

litici. De ce nu este demis?

Mai mult ca atât. Curtea Con-

stituţională și-a depășit fl agrant

competenţa și și-a permis să

anuleze, la 12 ianuarie 2012, pro-

cedura de alegere a Președintelui

Republicii Moldova în totalitate,

fapt absolut inadmisibil. Curtea

urma doar să constate încălcările,

dacă au existat, iar să intervină

putea doar în procesul validării

mandatului de șef al statului și ni-

cidecum anterior acestui proces.

Mai simplu vorbind, curtea trebu-

ia să anuleze buletinele nevalabi-

le, fără a anula scrutinul. Aceeași

Curte, anulând amendamentele

făcute la legea antiraider, a creat

teren propice pentru asemenea

practici în viitor. Aici mai puţin

contează argumentele curţii, că

așa-numitul „pachet anti-raider”

a vizat instituţiile fi nanciare din

sectorul bancar și nu litigiile

privind executarea contractelor

civile de furnizare a echipamen-

tului și a tehnologiilor speciale

sau privind recuperarea cheltuie-

lilor de judecată, cum este cazul

„Registru”. Ei au creat spaţiu de

manevră pentru raideri, deve-

nind, practic, complici cu aceștia.

Și asta e cel mai important, și nu

văicărelile magistraţilor.

În situaţia creată, nu sunt to-

talmente lipsite de sens acuzaţi-

ile venite din partea Comitetului

pentru Apărarea Constituţiei și

Democraţiei, care solicită de-

misia lui Alexandru Tănase din

funcţia de președinte și din cea

de judecător al Curţii Constitu-

ţionale.

Astfel, Curtea a deraiat de la

funcţia sa principală – cea de

paznic al Constituţiei. Cu toate

consecinţele de rigoare.

Bogdan ŢÎRDEASursa: bogdantsirdea.eu

Alexei CAPBĂTUT, Anenii Noi:

Această guvernare despotică trebuie să plece din viaţa

noastră ca un vis urâtSunt aici pentru că vreau să punem capăt dictaturii oligarhice

care a ocupat instituţiile de stat. În ultimii ani, nu am văzut decât birocraţie și corupţie, demnitarii de stat au profi tat în mod abuziv de putere, iar acum e timpul să răspundă pentru ilegalităţile și es-crocheriile pe care le-au făcut și continuă să le facă. Își bat joc în mod deschis de noi și de statul acesta. Politicienii de la putere au făcut de râs Republica Moldova. Îmi pare rău că, în 2009, i-am votat, crezând că vom avea o guvernare mai democratică. Acum am înţeles că această guvernare despotică trebuie să plece din viaţa noastră ca un vis urât. Bugetul de stat este gestionat defectuos, se fac împrumuturi fabuloase, altfel încât și copiii, și nepoţii noștri vor fi datori. Este inacceptabil ce se întâmplă și voi continua să protestez până când Alianţa va pleca.

Igor CIURU, Bălţi:

Am obosit să aud minciuni şi promisiuni deşarte

M-am alăturat colegilor de partid pentru că luptăm pentru aceeași cauză. Actuala guvernare manifestă o atitudine batjocoritoare faţă de cetăţeni, mă simt ignorat și umilit la mine acasă. Am obosit să aud minciuni și promisiuni deșarte. Gata. Nu mai vreau să aud promisiu-nile lor deșarte că o să merg liber în Europa, că o să am salariu de 500 de euro și că Moldova va deveni a doua Elveţie. E ridicol, nu îi mai

cred. Ca reprezentant al noii generaţii ţin să-mi manifest dezacordul faţă de politica dusă de acești domni iresponsabili din Parlament. Ţara zace în sărăcie, iar cetăţenii noștri, rudele, prie-tenii mei, aleg să meargă peste hotare în căutarea unui viitor mai bun. Satele se depopulează, situaţia demografi că devine tot mai proastă, tarifele cresc, iar salariile rămân aceleași. Asta e democraţie? Refuz să mai accept acest regim. În fruntea ţării sunt clanuri mafi ote, jos mafi oţii! Încă mai cred că Moldova poate deveni o ţară prosperă. Însă ei trebuie să plece!

Andrei BORDEIAN, Rezina:

Vreau să scăpăm de nesimţiţii de la guvernare Am ieșit în Piaţă la îndemnul unor prieteni și voi protesta cât va fi

nevoie. O lună, două, trei luni – nu contează. Scopul nostru comun este să debarcăm această Alianţă și să-i trimitem pe acești nesimţiţi cât mai departe de noi. Vreau să contribui la fi ltrarea instituţiilor de stat de toate aceste impurităţi. Este un regim dăunător. Cât se mai poate de răbdat? Bursele sunt mici, reformele din învăţământ lip-sesc, taxele cresc peste noapte, contractele de studii sunt tot mai scumpe. Unde mergem? Cred că într-o direcţie greșită. Și nu doar eu cred asta, ci 80 la sută dintre cetăţeni.

Igor ŢURCANU, Edineţ:

Cei de la guvernare sunt nişte mişei, să le fi e ruşine!

„Jos Alianţa”! Acesta este mesajul meu. Nu mai tolerez acest sis-tem anticonstituţional. În cadrul manifestaţiei de azi s-au expus foarte clar anumite teze pe care le susţin. Referendumul pe care l-au anunţat partidele din AIE este un instrument foarte periculos. E de prisos acest referendum în timp ce ţara este în criză. El oricum va eșua, iar noi ne vom alege cu doar câteva milioane de lei irosiţi

în vânt. Cei de la guvernare sunt niște mișei, să le fi e rușine!

Andrei ŢURCANU, Dondușeni:

Sunt convins că acţiunile de protest vor lua amploare

La acţiunea de astăzi punem o notă guvernării. O notă negati-vă, desigur, după fapte și răsplată. Ţin să felicit organizatorii pe această cale și să le ofer toată susţinerea mea. Nu mai tolerez acest haos creat, acest circ penibil din Parlament. Politica din interiorul Alianţei este una distructivă, motiv pentru care le cer demisia. Se observă că la protest se alătură tot mai multă lume și sunt convins că acţiunile vor lua am-ploare. Împreună vor reuși să punem capăt regimului Ghimpu-Lupu-Filat. Ei ne calcă legile în picioare, locul lor este la pușcărie!

Nicolae MÂNDRU, Șoldănești:

Ţara noastră este plină de săraci, de orfani, de oameni ajunşi la limita

disperăriiNoi exprimăm nu doar nemulţumirea noastră personală, dar și a

rudelor și prietenilor noștri. Revoltaţi de modul abuziv de guvernare a AIE sunt zeci și sute de mii de oameni. Nu toţi au venit astăzi aici, dar pe zi ce trece numărul protestatarilor va crește continuu. Asta pentru că ţara noastră este plină de săraci, de orfani, de oameni ajunși la limita disperării, de care guvernanţii-oligarhi i-au uitat, având ca singură preocupare creșterea ave-rilor personale. Duminica viitoare vom fi și mai mulţi aici, în Piaţă. Ni se vor alătura toţi care au măcar un minim atașament pentru dreptate, justiţie, valori democratice.

Despre proteste, calea de întoarcere și perspective am vorbit cu Iurie Roșca, care duminica trecu-tă a revenit în forţă în prim-planul vieţii politice din Republica Moldova.

- Dacă AIE renunţă la refe-

rendum și revine la proce-

dura suspendată de alegere

a președintelui în condiţiile

stipulate de actuala redacţie

a Constituţiei, renunţaţi la

proteste? De ce?

- Actuala putere a depășit

deja mandatul de guvernare

legală și singura lor șansă de a

evita degradarea și deteriorarea

vertiginoasă a climatului politic

din ţară este să înceteze menţi-

nerea forţată a puterii, să dizol-

ve Parlamentul și să organizeze

alegeri parlamentare anticipate.

Amintesc faptul că articolul 2 al

Constituţiei „Suveranitatea și

puterea de stat” stabilește fap-

tul că suveranitatea îi aparţine

poporului, nu guvernanţilor,

aceștia urmând să exercite pu-

terea „în formele stabilite de

Constituţie”. În caz contrar, este

vorba de crima formulată în alineatul 2 al aceluiași articol, care stabilește că „uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă împotriva po-porului”. Prin urmare, chiar dacă azi s-ar renunţa la referendum, Lupu ar da decret de dizolvare a Legislativului, iar Parlamentul ar numi data alegerilor, demnitarii respectivi oricum se fac vinovaţi de comiterea cu premeditare a crimei respective. Însă men-ţinerea în continuare a puterii în mod ilegal și abuziv doar creează circumstanţe agravante criminalilor din fruntea ţării. Aceștia cu toţii deopotrivă se încadrează perfect în prevede-rea descrisă de articolul 339 al Codului Penal, care stipulează următoarele:

„(1) Acţiunile săvârșite în scopul uzurpării sau menţine-rii forţate a puterii de stat cu încălcarea prevederilor Con-stituţiei Republicii Moldova se pedepsesc cu închisoare de la 10 la 15 ani”.

- Data de 29 aprilie, ziua până în care vor avea loc proteste în Piaţa Marii Adunări Naţio-nale, este un fel de deadline acordat guvernării?

- Noi am depus cerere prea-labilă la Primărie, prin care am

informat despre organizarea acţiunilor de protest până la această dată, pornind de la afirmaţiile liderilor AIE că re-ferendumul anticonstituţional se va desfășura undeva în luna aprilie. Dar sperăm să reușim debarcarea actualei puteri până la această dată.

- Veţi merge și în alte loca-lităţi sau manifestaţiile de protest se vor desfășura doar în Chișinău? De ce?

- Comitetul pentru Apărarea Constituţiei și Democraţiei își propune, cel puţin, deocamdată, să organizeze acţiuni de protest în capitală. Dar nu excludem și deplasări în teritoriu. De altfel, iniţiativele și acţiunile noastre se bucură de o audienţă foarte mare în satele și orașele noastre, chiar dacă întreaga mașinărie propagandistică a puterii în-cearcă sa dezinformeze opinia publică și să discrediteze Comi-tetul pentru Apărarea Constitu-ţiei și Democraţiei.

- Intenţionaţi să includeţi și anumite revendicări sociale, economice sau vă limitaţi la cerinţele înaintate AIE? Cum veţi mobiliza oamenii în con-tinuare?

- Comitetul pentru Apăra-

rea Constituţiei și Democraţiei

nu-și propune să elaboreze

o platformă largă care ar viza

toate problemele stringente

ale societăţii. Noi nu suntem un

partid politic. Fiind diferiţi, unii

afi liaţi politic, alţii nu, dorim să

contribuim la încetarea stării de

uzurpare a puterii de stat și la

restabilirea funcţionării institu-

ţiilor democratice.

Cât privește modalitatea de

mobilizare a oamenilor, ea este

una simplă. Cei de la putere,

prin politica lor economică și

socială, care a adus majoritatea

oamenilor într-o sărăcie cum-

plită, sunt cei mai buni agitatori

ai noștri. Plus valul puternic de

dezinformare, ridicat de mass-

media afi liată puterii, este și el

un declanșator superb al revol-

telor sociale.

- Liderii Comitetului…sun-

teţi atât de diferiţi, în plus,

susţinerea PCRM, cine au

fost oamenii care au ieșit du-

minica trecută în stradă și pe

cine mai contaţi că va susţi-

ne acţiunea?

- Contăm pe o solidaritate

largă a tuturor celor care nu do-

resc să mai suporte o guvernare

oligarhică coruptă și imorală.

Indiferent de culoare politică

sau preferinţele doctrinare. Lo-cul unui om de bună-credinţă, a unui patriot este în stradă, la proteste.

- Cine a fost domniţa din faţa coloanei care a adunat mii de vizualizări pe reţelele sociale?

- O fetiţă de 4 ani, Anastasia, care a purtat Tricolorul pe bule-vardul Ștefan cel Mare, sosită la proteste cu tatăl ei. Acest înge-raș de copil a devenit simbolul demonstraţiei noastre, dar și al voinţei noastre de a le pregăti un viitor mai bun copiilor noștri.

- Ce se întâmplă dacă AIE nu cedează?

- O revoluţie pașnică, de ca-tifea, cu mulţimi care vor umple centrul capitalei și vor determina puterea să cedeze și să plece.

- Ce se întâmplă dacă AIE ce-dează?

- Alegeri parlamentare an-ticipate, înfrângerea în cadrul acestora a partidelor afl ate azi la putere, succesiunea la gu-vernare, restabilirea legalităţii și a ordinii de drept, începerea urmăririi penale a celor care au comis crima de uzurpare a puterii de stat.

Ion TOMAAllmoldova.com

Iurie Roşca despre o posibilă revoluţie de catifea

Reacţii după mitingul de protest din 22 ianuarie

Judecătorii „de curte”Zilele trecute, opinia publică a fost stupefi ată de o declaraţie plină de trufi e din partea Curţii Constituţionale. Potrivit co-municatului de presă: „Curtea Constituţională dezaprobă și respinge afi rmaţiile pre-mierului Vlad Filat, potrivit cărora atacul raider asupra „Registru” ar fi o consecinţă a unei hotărâri a magistraţilor”. „Curtea consideră că prin aces-

te afi rmaţii Prim-ministrul Republicii Moldova aruncă un blam nejustifi cat și extrem de grav asupra judecătorilor constituţio-nali”, se mai arată în comunicat.

Regimul oligarhilor uzurpatori este în panică

27 IANUARIE 20128 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- Am afl at și mă bucur sincer că aţi editat de curând un album – Republi-ca Moldova. Patrimonial. Ne spuneţi și nouă ce reprezintă această lucra-re?

- Bineînţeles. Albumul prezintă pano-rama patrimoniului naţional și cuprinde monumente ale naturii, istorice, arhitec-turale, etnografi ce, artistice, muzeistice. Proiectul a fost realizat în colaborare cu Ministerul Culturii, Institutul Patri-moniului Cultural al AȘM, alte instituţii știinţifi ce și muzeistice, personalităţi din știinţă și cultură. Este cel mai amplu pro-iect de acest fel realizat în RM. În album au fost inserate peste 600 de imagini, acestea fi ind însoţite de note explicative în limbile română, engleză și rusă. Pentru împrospătarea memoriei istorice, propun cititorilor prefaţa la acest album.

* * *Iată un pământ care – genetic, spiri-

tual și geografi c – aparţine Europei, dar care, veacuri la rând, s-a afl at dincolo de sau doar pe linia înnegurată a orizontului european. Două imperii răsăritene, oto-man și rus, au eclipsat cu semiluna lor, cu vulturul lor bicefal transformat ulterior în seceră și ciocan, destinul acestui pământ, silindu-l să graviteze pe orbite nefi rești și contraproductive.

Aici istoria s-a scris mai mult pe ori-zontală, mai mult pe partea de suprafaţă a părţii globului care ne aparţine sau în subterană. Turcii și tătarii, când s-au vă-zut stăpâni peste acest pământ, nu per-miteau ca bisericile noastre să se înalţe mai sus decât steagurile de pe corturile lor. Corturile nomade s-au destrămat de mult în cele patru zări, dar mai joasa ca ele biserică de la Căușeni Adormirea Maicii Domnului dăinuie, pentru că nu trufi a măririi, ci curăţenia împlinirii este

cea care se înalţă și înalţă spiritul. Nemţii, italienii, spaniolii, francezii și celelalte ale noastre neamuri europene au crescut în ultimele două sute de ani, de când Basarabia există ca entitate distinctă și disputată, au crescut pe verticală, vă-zându-se de departe cu ale lor măreţe catedrale și turnuri Eiff el (semnifi cativ este faptul că Gustave Eiffel, cu mult înainte de înălţarea cunoscutului de toţi turn, în 1877, a construit un pod peste Prut, la Ungheni – podul Eiff el, unind astfel malul basarabean de restul românităţii și romanităţii). Între timp, imperiul din răsărit s-a lăţit peste tot ce se preta lăţi-rii, adică și peste noi, astfel încât ne-am trezit orizontalizaţi, nivelaţi, executaţi procustic și scoși din istorie. Cel puţin, din istoria în care se iau decizii.

Așadar, Republica Moldova este o entitate apărută relativ recent pe harta lumii – la 27 august 1991. Schiţăm în doar câteva propoziţii identitatea acestui stat în speranţa că vom satisface curiozitatea călătorului grăbit. Pe ceilalţi, cu mai multă aplecare spre tainele istoriei, îi trimitem la mai vechile și mai noile sur-se de informare – de la Herodot, Pliniu cel Bătrân, Ptolemeu, Strabon, Dimitrie Cantemir, Nicolae Iorga până la, de exemplu, ultima ediţie Britannica. Din punct de vedere geografi c și istoric, RM reprezintă un fragment din partea estică a Principatului medieval al Moldovei. În 1812, fără nici un temei etnic, lingvistic sau juridic, Imperiul Rus anexează teri-toriul dintre Prut, Dunăre, Marea Neagră și Nistru, denumindu-l Basarabia. Pentru populaţia ţinutului, acest act a însemnat declanșarea catastrofei naţionale care, cu intermitenţe și variaţii de intensitate, durează de două secole.

În 1918, alături de Bucovina desprinsă din Imperiul Austro-Ungar, Basarabia se

reunifică cu cealal-tă parte a Moldovei în cadrul României. Evoluţia firească nu durează decât 22 de ani, fi ind curmată de punerea în aplica-re a odiosului pact Ribbentrop-Molotov. Imperiul Sovietic in-vadează Basarabia, Bucovina de Nord și Ţinutul Herţa sub pretextul eliberării acestora de sub ocu-paţia românilor.

Deși populaţ ia avea, în linii generale, aceeași compo-nenţă etnică, românii fi ind majoritari, sovieticii au procedat la enclavizarea spaţiului ocupat. Partea nordică a Basa-rabiei, Bucovina de Nord și Ţinutul Herţa, ca și sudul Basarabiei cu tot cu Dunăre, Marea Neagră și limanul Nistrului, cu ve-chile cetăţi moldovenești Hotin, Cetatea Albă și Chilia, au fost încorporate în RSS Ucraineană. Pe restul teritoriului, la care a fost alipită și o mică parte a autono-miei moldovenești creată de bolșevici peste Nistru, a fost proclamată o nouă republică sovietică – moldovenească. În consecinţă, a fost inventat un nou popor – moldovenesc și o nouă limbă – moldovenească, ambele fi ind declarate diferite și chiar antagonice în raport cu idiomul și naţiunea română.

Starea actuală a patrimoniului naţi-onal se afl ă în relaţie directă cu parcur-sul istoric al actualului stat Republica Moldova. La un moment dat s-a dorit lichidarea a tot ce era moldovenesc, ro-mânesc în acest teritoriu, adică ștergerea cvasitotală a memoriei istorice. Tot ceea ce constituie și reprezintă patrimoniul

unui popor – vestigii arheologice, edifi cii, opere de artă, credinţă, limbă, tradiţii, folclor – a fost demolat, devastat, van-dalizat, pângărit, înstrăinat. Vechile manuscrise, cărţi, icoane, tablouri, alte obiecte de patrimoniu au fost expatri-ate sau nimicite, ca și oamenii cărora le aparţinuseră, ca și majoritatea lăcașurilor care le adăpostiseră odinioară. Natura însăși a fost violentată, trecându-se cu buldozerul peste străvechi așezări uma-ne, fortificaţii și câmpuri arheologice, schimbându-se cursul râurilor și struc-tura vegetaţiei. Deși au fost înregistrate pierderi incalculabile, s-a văzut și de astă dată că așezarea fi rească a lumii nu poate fi schimbată. Mai devreme sau mai târziu, orice râu revine în albia sa fi rească.

Albumul nostru își propune să contri-buie la mai buna cunoaștere a Republicii Moldova pe intern și la sporirea vizibi-lităţii acesteia în exterior. Punerea în valoare, chiar și una parţială și subiectivă, a patrimoniului servește acestui scop. Fa-bulosul, mirifi cul și ostracizatul pământ al Moldovei își așteaptă descoperitorii. Nu trecătorii cuceritori, ci generoșii descoperitori.

Cultur=

„Piatra de încercare a caracterului

omenesc este timpul”. Menander

G`ndul s=pt=m`nii

INTERVIUINTERVIUCALEIDOSCOP

27 ianuarie 98: După moartea lui Nerva pe tronul Impe-

riului Roman a urcat Marcus Ulpius Traianus (98-117). În timpul domniei lui, Imperiul Roman a căpătat cea mai mare extindere teritorială. În 106 intră în componența sa și Dacia

1343: Papa Clement al VI-lea emite bula papală Unigenitus

1695: Mustafa al II-lea devine sultan al Impe-riului Otoman, după moartea lui Ahmed al II-lea

1785: Este fondată Universitatea din Georgia1855: Conducerea Școlii ostășești din București

solicită Eforiei școalelor publicarea lucră-rii lui Nicolae Bălcescu “Puterea armată și artă militară la români”. Lucrarea era folosită pentru predarea cursului de istorie militară

1880: Lui Thomas Edison i-a fost acordat brevetul de invenție pentru sursa sa de iluminare incandescentă

1888: La Washington este fondată “National Geographic Society”

1926: Inginerul englez John Logie Baird (1888-1946) a experimentat într-un studio din Londra primele transmisiuni televizate

1915: Marina Statelor Unite ocupă Haiti1941: Au început, la Washington, consfătuiri

secrete între Statele-Majore englez și american (până la 29 martie 1941); au fost adoptate principiile fundamentale ale strategiei războiului împotriva pute-rilor “Axei” (planul “ABC1”)

1944: Lichidarea defi nitivă a blocadei Lenin-gradului, începuta la 8 septembrie 1941

1945: Eliberarea de către forțele aliate a lagă-rului de exterminare de la Auschwitz Germania

1967: Trei astronauți americani (Virgil Gris-som, Edward Withe și Roger Chaff ee) au murit, fi ind carbonizați în incendiul izbucnit la bordul navetei spațiale „Apollo 1”, în timpul simulării unei lan-sări a acesteia de la Cape Canaveral, SUA

1967: Semnarea de către URSS, SUA și Marea Britanie a Tratatului privind utilizarea pașnică a spațiului cosmic pentru următorii 60 de ani (intrat în vigoare la 10 octombrie)

1973: La Paris, a fost semnat acordul de pace care a dus la încheierea Războiului din Vietnam

1987: Republica Malta s-a declarat stat neutru, conform prevederilor Constituţiei

1988: Inaugurarea Bibliotecii Române din Paris1992: A fost semnat Tratatul de prietenie, cola-

borare și bună vecinătate cu Bulgaria1997: În Burkina Faso a fost revizuită Constitu-

ţia adoptată la 11 iunie 1991NașteriNașteri

1775: Friedrich von Schelling, fi lozof german (d. 1854)

1756: Wolfgang Amadeus Mozart, compozitor austriac (d. 1791)

1829: Isaac Roberts, astronom englez (d. 1904)1832: Lewis Carroll (Charles Lutwidge Dodg-

son), scriitor, matematician englez (d. 1898)

1841: Alexandru Candiano-Popescu, avocat și ziarist, general al Armatei Române, a fost unul dintre cei care au contribuit la cucerirea Independenței de Stat, în timpul războiului din 1877 (d. 1901 )

1851: Rafael Obligado, poet argentinian (d. 1920)

1859: Wilhelm al II-lea, împărat al Germaniei, rege al Prusiei (d. 1941)

1861: Mareșal Constantin Prezan, membru de onoare al Academiei Române (d. 1943)

1891: Ilya Ehrenburg, scriitor și publicist rus (d. 1967)

1892: Theofi l Simenschy, fi lolog, eseist, tradu-cător

1902: Ilie G. Murgulescu chimist român, președinte al Academiei Române (1963 - 1966) (d. 1991)

1922: Nicolae Pascu, sculptor român1924: Rauf Denktaș, președintele autopro-

clamat al Republicii Turce a Ciprului de Nord, recunoscută pe plan internațional doar de Turcia

1926: Ingrid Thulin, actriță suedeză1935: Vasile Grigore, pictor român1936: Florin Piersic, actor român de teatru și

fi lm 1948: Valeri Brainin, poet, muzicolog, peda-

gog de muzică, compozitor rus-german 1964: Carmen Rădulescu, interpretă româncă

de muzică ușoară1975: Narcisa Suciu, interpretă, textieră și

compozitoare româncă1978: Cătălin Măruță, realizator TV român1980: Marat Safi n, jucător rus de tenisDeceseDecese

98: Nerva, împărat roman (n. 30)1814: Johann Gottlieb Fichte, fi losof german

(n. 1761)1860: János Bolyai, matematician, violonist

maghiar (n. 1802)1901: Giuseppe Verdi, compozitor italian (n.

1813)1919: Endre Ady, poet revoluționar maghiar

(n. 1877)1972: Mahalia Jackson, cântăreață de jazz (n.

1911)1982: Alexander Abusch, scriitor și funcționar

comunist german (n. 1902)1983: Louis de Funès, actor francez de teatru și

fi lm (n. 1914)2001: Marie-José a Belgiei, soția regelui

Umberto al II-lea al Italiei (n. 1906)2009: John Updike, prozator și poet american

(n. 1932)2010: Jerome David Salinger, scriitor american

(n. 1919)

- Pentru început o să vă rog să-mi povestiţi despre ideea apa-riţiei cărţii „Tеатр, Kлассика, Стиль”. În special, de ce aţi optat pentru dulcele stil clasic, care astăzi nu mai este la mare căutare?

- În cartea mea eu nu am optat pentru dulcele stil clasic. Este vorba, mai degrabă, despre spec-tacolele care au fost montate pe baza operelor clasice. Sunt baletele clasice montate după dansurile cla-sice, care au trecut proba timpului. Printre ele sunt și spectacole de balet în stilul romantic, spre exem-plu: „Silfida”, „Giselle”. „Frumoasa adormită” este un balet realizat în stil academic. Stilul este o apariţie misterioasă, în special când vine vorba despre un spectacol de teatru și, în acest sens, există foarte puţine lucrări. Eu mi-am făcut concluziile de rigoare la această temă și am scris cartea asta. De ce anume stil? Ce este stilul? Stilul este foarte important, și prin intermediul sti-lului eu explic ce înseamnă astăzi spectacol. Stilul este însăși arta, cum spunea B. Leșa. El ne oferă posibilitatea să observăm cum au fost spectacolele noastre de balet de-a lungul timpului, cum a evo-luat și cum a fost distrus Teatrul de Balet. Acest aspect poate fi obser-vat prin prisma stilului. Este greu să vă explicaţi de ce spectacolele

noastre au ajuns în situaţia în care sunt acum, dar dacă începeţi să urmăriţi cu mai multă atenţie stilul unor spectacole care se joacă astăzi la Teatrul de Operă și Balet, veţi observa că aceste spectacole și-au pierdut direcţia stilistică, ele s-au transformat în fragmente aparte în afara stilului. Fiecare dansează cum simte, fără să se raporteze la stilul spectacolului. Asta se întâmplă din considerentul că lipsește un conducător artistic în teatru, care ar fi urmărit toate spectacolele și ar fi aranjat fi ecare episod și fi ecare interpret să formeze un tot întreg. Dar acum așa ceva nu există. Și dacă acest lucru lipsește din ba-let, înseamnă că dispare cu totul, deoarece baletul clasic este baza teatrului. De ce m-am oprit pe stilul clasic? Nu este o formulare tocmai corectă, pentru că aici nu este vorba despre stilul clasic, mai cu seamă, nu este vorba despre clasicism, acel clasicism prin prisma cărora au fost montate spectacolele în sec. XVII, la curtea regelui Ludovic al XIV-lea. De exemplu, în spectacolul „Comedi-antul”, Alexandru Grecu folosește clasicismul pentru a caracteriza dansurile la curtea regelui Ludovic (coregrafi e V. Tanmoșan).

- Vom mai discuta despre regi-zori, dar vreau să vă referiţi în continuare la balet. Dvs. aveţi o abordare individuală a baletu-

lui, pentru că în trecut, se spune, aţi fost balerină și puteţi vorbi despre asta altfel chiar decât anumiţi critici.

- Criticii nu scriu astăzi nimic despre balet, deoarece nu prea au despre ce scrie. Spectacolele clasice vechi sunt în afara stilului, așa cum v-am spus, și e greu să le treci la categoria clasice, pentru că sunt lip-site de moștenire, iar spectacolele noi care ar trebui să apară – nu mai apar. Au fost montate două specta-cole de balet bune, extraordinare, este vorba de „Luceafărul”, de Ghe-orghi Kovtun, la aniversarea de 70 de ani a Teatrului de Operă și Balet, în 2007, un spectacol foarte reușit pe muzica lui E. Doga, și „Requiem”, de Wolfang Mozart, montat de Boris Eifman. Când spectatorii au urmărit acest spectacol, au crezut că, în ge-nere, nu este spectacolul teatrului nostru, într-atât de bine au dansat artiștii noștri. Dar aceste spectacole au fost jucate doar o singură dată în teatrul nostru.

- Dar despre Radu Poklitaru ce ne puteţi spune? Este un maes-tru de balet mai extravagant...

- Nu, el nu este extravagant. Radu are nevoie de propriul teatru.

- El are în prezent propriul tea-tru la Kiev.

- El nu are ce face într-un teatru clasic de balet, într-un teatru de repertoriu. Într-un astfel de teatru el se plictisește. Radu simte bol-năviciunea acestei lumi, tragedia acestei lumi, din acest considerent eu astăzi afi rm, am făcut acest lucru și mai înainte și voi declara și pe viitor: mă tem de Radu Poklitaru. Deoarece el scoate în evidenţă din viaţa noastră și din viaţa omului acele trăsături întunecate, violente, nemiloase, pe care nu vrei să le vezi. Eu, cel puţin, nu vreau să le văd. Mie nu-mi place Dostoievski, din același considerent, el tot scoate la supra-faţă părţile întunecate ale omenirii și le întoarce și răsîntoarce pe toate părţile. E nevoie să ai un sistem nervos foarte puternic ca să poţi „digera” acest lucru. În lucrările lui Radu întotdeauna există mai multe sloiuri care ascund roluri pe care le poţi doar ghici. Radu Poklitaru montează spectacole despre viaţa noastră contemporană, nu despre realitatea moldovenească, rusească sau universală. Credeţi că în Europa este mai bine? Când mă uit la bale-tul european, la avangarda contem-porană, din păcate, văd niște umbre de personaje pocite, calicite. Știţi ce este baletul clasic? Baletul clasic

este coloana vertebrală a artei și a apărut pe timpul monarhiei, când era o putere stabilă. Astăzi însă, sta-bilitatea lipsește, iar arta contem-porană se manifestă prin pierderea verticalităţii. Radu Poklitaru pentru mine este un coregraf tragic. Eu îi spun: „Radu, eu mă tem de tine”, iar el îmi răspunde: „Lasă asta, eu voi monta și mai groaznic”.

- Să ne întoarcem la regizori. La capitolul teatru dramatic aţi ales trei regizori: Alexandru Grecu, Petru Vutcărău și Alexan-dru Vasilache. De ce anume pe ei? Nu s-a schimbat maniera lor regizorală după ce au montat spectacolele la care faceţi refe-rinţă în acest volum? Ei doar fac acum și altfel de spectacole.

- Vă explic, vedeţi că eu m-am referit la anii ’90, pentru că în acei ani se vedea bine cum cade baletul. Și anume în anii ’90 acești trei regi-zori au avut cele mai strălucitoare apariţii a acelor timpuri. Ei nu au montat doar spectacole clasice, eu m-am referit la ele, dar ei au avut și spectacole contemporane. Am ales clasica pentru că prin inter-mediul ei putem urmări cum se evidenţiază viaţa prin tradiţie. Îmi amintesc că sălile de spectacole erau pline până la refuz, pentru că ei vorbeau cu spectatorul despre ceea ce la acea vreme îl interesa pe acel spectator.

- Dar sunteţi un spectator activ al spectacolelor de azi. Despre contemporaneitate nu vreţi să scrieţi? Sau poate asta nu vă emoţionează într-atât?

- Eu văd toate spectacolele și toate pentru mine prezintă interes. Urmăriţi însă ce transmit astăzi posturile de televiziune, uneori devine dezgustător chiar: în jur e doar sex, relaţii „de jos” ale oame-nilor, degradare, lipsă de dragoste, toate acestea tocesc și distrug sen-timentele oamenilor. Comunicarea se efectuează mai mult prin inter-mediul computerelor, e sufi cient să deschizi poșta electronică și apar o mulţime de linkuri și trimiteri la adrese ce ţin de comerţ, sex, jocuri online. Internetul e plin de femei dezbrăcate. Noi, adulţii, facem deja abstracţie de ele, iar copilul mic care deschide computerul? Asta se numește distrugerea conștientă a omului, lucrul acesta se face ca oa-menii să se transforme în niște fi inţe ușor de manipulat, în niște ticăloși, ca omului să nu-i mai rămână nimic. Și e foarte difi cil să reziști acestor capcane.

„La Grand Opera se dansează ca... în farmacie!”- Deci, asta e relaţia dvs. cu con-temporaneitatea?

- Să știţi că eu urmăresc cu mult interes contemporaneitatea. Ur-măresc și spectacolele moscovite, să nu credeţi că la ei e altfel, se confruntă și ei cu aceleași proble-me de etică și moralitate. Asta e globalizarea, felul în care au înţeles oamenii s-o desfășoare. Și în Europa lucrurile nu stau mai bine. Evident, în Europa este Grand Opera, dar ea este moartă. Urmăriţi spectacolele de balet de la Grand Opera, acolo se dansează ca... în farmacie! Dan-sează ideal, dar fără sufl et. Sufl etul lipsește, pentru că în cultură noi as-tăzi ne confruntăm cu procesul de mecanizare: ne străduim ca lucrul nostru să fi e curăţel, să corespundă după formă, dar mecanic. Și nimeni nu e vinovat de asta, așa e viaţa acum, iar arta reflectă viaţa. Nu poţi măcar să te superi pe cineva, nu ai pe cine să cerţi – e un curs fi resc al vieţii.

- Revenim la ceea ce știm deja, o afi rmaţie care a devenit deja banalitate – calitatea rezistă în timp, ceea ce e lipsit de valoa-re, dispare. Dar ar putea astăzi cineva monta un balet în stilul clasic, despre sufl ete curate, așa cum vorbeam la început?

- Nu, nu poate nimeni face asta acum.

- De ce? Într-o altă viziune, poa-te, dar despre și cu sufl et curat, sentimente înălţătoare?

- Nu poate nicidecum. Un regi-zor, și dacă e vorba de un regizor talentat, el trăiește în atmosfera de azi, el simte timpul acesta, el este

în pas cu timpul său și cum poate el să refl ecte viaţa aceasta printr-o plastică stabilă când viaţa este instabilă? Sufl etele curate pot să învingă doar prin strădanii, boală, tragedie, trecând prin multă durere. Astăzi să înfrângi forţele negre este foarte difi cil, pentru că e greu să le distingi și pentru că există în număr foarte mare în toată lumea.

- Imaginaţi-vă că peste mulţi ani, ceea ce numim noi azi sub-cultură va deveni bază pentru un stil nou, poate unul devenit clasic? Că alţi critici vor sta aici, în locul acesta și vor proslăvi vremurile și artiștii pe care i-am avut noi?

- Despre timpul nostru așa nu vor vorbi!

- Sunteţi categorică?

- Sunt categoric convinsă de asta. Să privim în trecutul nu foarte îndepărtat. Anii ’90 au lăsat ceva în urma lor, lucrări care pot fi conside-rate etalon. Iar în ultimii ani, în ce teatru vă puteţi dvs. opri privirea și să numiţi o lucrare despre care pu-tem spune că e o adevărată operă de artă? Acesta este timpul nostru, aceștia sunt regizorii noștri și acest lucru este admisibil acum, pentru că așa sunt realităţile noastre. Dar să nu credeţi că sunt pesimistă, sper doar că e o perioadă de trecere, de reabilitare și că în continuare arta va funcţiona după rigorile impuse de stil, fi e că e vorba de clasică, ro-mantism, academic, contemporan sau avangardist.

- Eu vă mulţumesc pentru că aţi acceptat invitaţia noastră și vă dorim mult succes și sănătate pe viitor.

- Și eu vă mulţumesc.

Un interviu de Liliana POPUŞOI

ELFRIDA KOROLIOVA:

„Arta contemporană se manifestă „Arta contemporană se manifestă prin pierderea verticalităţii”prin pierderea verticalităţii”

Săptămâna trecută la Chișinău a fost lansat volumul „Tеатр, Kлассика, Стиль”, semnat de Elfrida Koroli-ova, doctor în studiul artelor, critic de teatru, peda-gog, în trecut - balerină. Cartea este, de fapt, o anali-ză a spectacolului teatral privit prin prisma evoluţiei în timp și este împărţită în două capitole: „Stilul baletului clasic” și „Stilul spectacolelor lui Alexandru Vasilache, Petru Vutcărău și Alexandru Grecu după operele literaturii clasice”. Ca și în cazul altor cărţi semnate de acest autor, este vorba, de fapt, despre o monografi e a stilului, care are atât valoare artistică, cât și, foarte important, didactică și istorică. Vă pre-zentăm astăzi un interviu cu Elfrida Koroliova.

Ioan Mânăscurtă, scriitorIoan Mânăscurtă, scriitor

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE (IV)

Starea actuală a patrimoniului naţional se afl ă în relaţie

directă cu parcursul istoric al Republicii Moldova

OSCAR 2012

Nouă ţări europene luptă să intre în lista celor cinci care vor concura pentru Cel mai

bun fi lm străin al anuluiFilme din Germania, Danemarca, Canada și Maroc au fost incluse pe lista nominalizărilor la Oscar pentru cele mai bune pelicule străine ale anului. Lista a fost alcătuită cu ajutorul a două comisii ale Academiei de fi lm americane, organizaţia care va decerna premiile Oscar în februarie.

Lungmetrajul iranian “Nader și Simin, o despărţi-re/ A Separation, de Asghar Farha-di”, se afl ă pe lista celor nouă pelicu-le care ar putea fi nominalizate la premiul Oscar pentru cel mai bun film străin anul acesta, au anunţat miercuri organizatorii.

“Nader și Simin, o despărţire”, care spune povestea unui cuplu iranian ce intenţionează să plece din ţara natală, a câștigat deja o serie de premii importante la categoria “cel mai bun fi lm străin”, inclusiv Globul de Aur, premiul decer-nat de New York Film Critics Circle, cel decernat de National Society of Film Critics, ca și Ursul de Aur la Festivalul de Film de la Berlin din 2011.

Lista scurtă a candidatelor la Oscarul pentru cel mai bun fi lm străin, care include și pelicule din Taiwan, Polonia, Israel și Belgia, va fi restrânsă de două comisii speciale din New York și Los Angeles la cinci pelicule.

Pe această listă se afl ă documentarul 3D “Pina”, regizat de Wim Wenders, - propunerea Germaniei - și lungmetrajul polonez “In Darkness”, regizat de Agnieszka Holland.

Filmul israelian “Footnote”, regizat de Joseph Cedar, a ajuns și el pe lista scurtă, alături de pelicula marocană “Omar Killed Me” și cea taiwaneză “Warriors of the Rainbow: Seediq Bale”.

Lungmetrajul belgian “Bullhead”, cel canadian “Monsi-eur Lazhar” și cel danez “Superclásico” completează lista scurtă din acest an a celor nouă pelicule propuse spre a fi nominalizate la Oscarul pentru cel mai bun fi lm străin.

În acest an, pe lista lungă s-a afl at și propunerea Româ-niei, fi lmul “Morgen”, regizat de Marian Crișan.

În 2011, premiul Oscar pentru cel mai bun fi lm străin a fost decernat lungmetrajului danez “In a Better World”, regizat de Susanne Bier.

Nominalizările pentru premiile Oscar 2012 vor fi anun-ţate pe 24 ianuarie. Cea de-a 84-a gală a premiilor Oscar va avea loc pe 26 februarie, la Los Angeles.

27 IANUARIE 2012 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Economic

Autorii studiului sunt de păre-rea că lipsa de progres în reforma justiţiei și în reforma manage-mentului proprietăţii publice poate fi percepută ca o „invita-ţie” la „raiduri corporative”. Cazul „Registru” demonstrează că pro-blema justiţiei trece din una care dăunează climatului de afaceri în una care subminează securitatea naţională.

Totodată, ei atenţionează asu-pra temperării creșterii econo-mice și înrăutăţirii confi denţei. Unii indicatori macroeconomici au plasat Moldova pe o poziţie favorabilă în regiune, dar către sfârșitul anului s-au observat une-le semne de oboseală (reducerea ritmurilor de creștere a industriei, transportului, veniturilor popula-ţiei, exporturilor) și de înrăutăţire a confi denţei (marjele în creștere pe piaţa interbancară).

Guvernarea Referindu-se la situaţia politică

din Republica Moldova, experţii sunt de părerea că aceasta a evo-luat de la dramă spre farsă. Pri-ma săptămână de după Crăciunul pe rit vechi a arătat din nou că politicul din ţara noastră se afl ă de mult dincolo de principiile și valorile „majorităţii normale” a cetăţenilor din Republica Mol-dova. La început, Curtea Consti-tuţională a declarat neconstitu-ţional votul prezidenţial eșuat (sic!) din 16 decembrie 2011, pe urmă alianţa a scos totuși asul din mânecă: noul referendum consti-tuţional. După ce referendumul constituţional organizat de AIE în septembrie 2010 și care urmărea introducerea votului popular di-rect pentru alegerea președinte-lui ţării a eșuat, actuala alianţă de guvernare a hotărât s-o ia din altă parte și să propună reducerea nu-mărului necesar de mandate par-lamentare pentru alegerea preșe-dintelui de către Legislativ, de la 61 la 51. Astfel, în ceva mai mult de un an, preferinţele alianţei au suferit o metamorfoză, mutându-se de la o modalitate de alegere a președintelui (și care, implicit, presupune sporirea atribuţiilor președintelui), spre cea care ceva mai indiscret va duce la consoli-darea democraţiei parlamentare. Această metamorfoză arată, din punctul nostru de vedere, cel pu-ţin lipsa de abordare strategică și gradul redus de cristalizare a principiilor și valorilor în ceea ce privește caracterul regimului de guvernare din Moldova.

În opinia analiștilor, deși aceas-tă decizie tehnică (reducerea mandatelor necesare pentru ale-gerea președintelui în Parlament) ar putea facilita depășirea impa-sului în alegerea președintelui, este puţin probabil că ea va da un răspuns pe potrivă provocărilor existenţiale cu care are de a face Republica Moldova.

Referendumul ar trebui să abordeze și problemele ce ţin

de reducerea prerogativelor atri-buite președintelui în favoarea parlamentului și prim-ministrului. Actualmente, unele divergenţe în acest sens deja se observă între componentele Alianţei. Acestea se pot amplifi ca până la referen-dum, dacă chestiunea va fi abor-dată în cadrul plebiscitului.

Și ce se va întâmpla dacă răs-punsul poporului va fi în defavoa-rea schimbărilor constituţionale, se întreabă experţii, fi e în ceea ce privește procedura de alegere a șefului statului, fi e privitor la nive-lul competenţelor atribuite preșe-dintelui? O asemenea întorsătură ar lovi dramatic în autoritatea, și așa destul de șubredă, a Alianţei.

Transformarea în republică parlamentară ar fi o evoluţie sa-lutabilă, însă benefi ciile acesteia se vor face simţite în perspecti-va de lungă durată, se mai arată în analiza efectuată de EXPERT-GRUP. Între timp, o societate atât de divizată precum este cea moldovenească, va rămâ-ne guvernată de o clasă poli-tică în autodeservire, în care interesele de grup prevalează asupra interesului naţional, iar lupta politică e guvernată de principiul „câștigătorul ia tot”. Și aceasta înseamnă că adevărata criză politică se va perpetua indi-ferent dacă președintele va fi ales sau nu.

Climatul de afaceriExperţii amintesc că ante-

rior, în „Realitatea Economică nr.24: Ediţie Specială”, lipsa de progres în reforma justiţiei era identifi cată drept unul din eșe-curile majore ale anului 2011, cu implicaţii grave pentru o pe-rioadă lungă de timp. În aceeași publicaţie, am mai scris că unul din riscurile economice ale anului 2012 va fi intensifi carea infracţiu-nilor economice. Câţiva „clopoţei” care au sunat în luna ianuarie ne conving de faptul că evaluările au fost corecte. Cazul de la ÎS „Regis-tru”, deși are o istorie mult mai ve-che, este unul foarte grăitor. Apa-rent, un confl ict comercial cauzat de incompetenţele manageriale și de lipsa controlului public și politic asupra precedentelor con-duceri ale „Registrului”, a evoluat lent într-un autentic „raid corpo-rativ”. Indiferent de cum va evolua situaţia, cazul implică trei între-bări-cheie: 1) are statul nevoie de întreprinderi de stat pe care nu le poate administra corect? 2) dacă are nevoie, cum atunci va asigura responsabilitatea managerilor și controlul public asupra acestora? și 3) cum ar trebui asigurat con-trolul public asupra ramurii jus-tiţiei, fără a afecta independenţa acesteia? Cazul „Registru” demon-strează că problema justiţiei dis-funcţionale trece din una care dăunează climatului de afaceri în una care subminează securitatea naţională.

PIBSpre sfârșit de an, datele

statistice indică o situaţie mai puţin favorabilă pentru Republi-ca Moldova, cu materializarea riscurilor invocate tot mai des începând cu lunile de vară. Deși în comparaţie regională Moldo-va, deocamdată, s-a plasat relativ favorabil, ritmul de creștere eco-nomică s-a temperat semnifi cativ în trimestrul trei al anului 2011. Contextul actual a determinat ca

toate elementele ce contribuie la formarea PIB-ului să-și încetineas-că avansul, impactul major fi ind totuși cauzat de stagnarea inves-tiţiilor. Astfel, după cum menţi-onam în precedentele ediţii ale „Realităţii Economice”, contribuţia în creștere a formării brute de ca-pital fi x la formarea PIB-ului poate fi o evoluţie episodică în contex-tul unei crize care bate la ușă. În condiţiile incertitudinilor de pe pieţele internaţionale, care s-au menţinut pe parcursul semestru-lui doi al anului trecut, investitorii, atât locali, cât și străini, sunt mult mai precauţi în acţiunile lor. Astfel, de exemplu, investiţiile străine di-recte (ISD) au crescut doar cu 6% în trimestrul trei, după creșterea spectaculoasă de 62% din primul semestru. Nici investitorii locali aparent nu au fost mai optimiști, investind mult mai puţin în aceas-tă perioadă. Deși consumul fi nal mai continuă să crească, conso-lidându-și și mai mult poziţia de principal determinant al creșterii, și acesta este receptiv la evoluţiile marilor economii și a avansat mai moderat în perioada menţionată.

A învăţat Guvernul lecţia? După criza globală din 2009, prin care a trecut și Moldova, econo-mia globală riscă o nouă lovitură. Cu siguranţă, Moldova nu poate fi ocolită de o eventuală criză și nu are cum să evite unele riscuri generate de aceasta; dar oare și-a învăţat Guvernul lecţia de data trecută? În prezent, nu există o certitudine în ceea ce privește nivelul creșterii economice pen-tru anul 2012. Deși prognozele pentru Moldova au variat între 4 și 4,5% pentru anul viitor, toate revizuirile care au avut loc în ul-timele două luni privind evoluţia PIB-ului în anul 2012 în statele eu-

ropene și cele din regiune au fost în direcţie negativă, iar în unele state importante pentru Moldova - atât ca parteneri comerciali, cât și în calitate de ţări-gazdă pentru emigranţii moldoveni - se așteap-tă chiar un declin economic. Cum s-a pregătit Guvernul de aseme-nea evoluţii? Nu ne așteptăm la elaborarea mai multor variante ale bugetului de stat sau a unor documente strategice care să ex-ploreze mai multe scenarii; dar cel puţin discutarea și prioritizarea

cheltuielilor și acţiunilor în cazul unei creșteri mai modeste sau stagnări este binevenită la etape-le incipiente de planifi care buge-tară și strategică. Sau poate că și de data aceasta vom pretinde că Moldova nu va fi afectată, iar ceea ce se întâmplă în economia mon-dială nu este atât de grav?

Sectorul realExperţii apreciază că există

semne clare de încetinire a creș-terii industriale: După un nivel de creștere încurajator în trimes-trele 1-3 ale lui 2011 de 10% faţă de anul precedent, industria și-a diminuat avansul, ajungând la un nivel de creștere de 8,9% în 11 luni ale anului. Cu mici excepţii, aproape toate sectoarele indus-triei de prelucrare și industria ex-tractivă au înregistrat diminuarea ratei de creștere. Acesta este un semnal clar de moderare a cererii și, în consecinţă, a creșterii econo-miei per ansamblu.

Moderarea ritmului de crește-re a industriei și comerţului ex-tern s-a refl ectat imediat asupra transportului de bunuri. Astfel, în lunile octombrie–noiembrie 2011 ritmul de creștere a transportului de bunuri a fost deja în limitele unei singure cifre, ceea ce face recuperarea la nivelul precriză și mai anevoioasă. Transportul fero-viar a cunoscut cea mai lentă evo-luţie, pe când alte căi de transport au demonstrat ritmuri mai înalte și mai stabile de creșteri.

Sectorul construcţiilor de locuinţe și-a continuat recupe-rarea lentă, în baza fi nalizării proiectelor începute în ultimii doi ani. Astfel, creșterea cererii pentru lucrările de construcţii-montaj din partea sectorului a impulsionat și preţurile la aceste

servicii, care în trimestrul patru s-au majorat cu 14,2% faţă de anul precedent, aceasta fi ind cea mai înaltă rată printre sectoarele economice.

Dinamizarea sectorului mai este determinată și de creșterea numărului de tranzacţii de vân-zare-cumpărare a bunurilor imo-bile înregistrate în noiembrie cu 14,9% faţă de luna precedentă și cu 17,6% faţă de anul precedent. Totuși, aceste tendinţe nu au fost refl ectate la nivelul preţurilor de piaţă la imobil, care au rămas pe parcursul ultimelor luni practic neschimbate. Deși pare para-doxală, situaţia respectivă este caracteristică efectelor spargerii bulei imobiliare, care a eliminat de pe piaţă capitalul speculativ și a alimentat reticenţa cumpărăto-rilor. Prejudiciul grav de imagine

suportat de majoritatea compa-niilor imobiliare, riscurile recesi-oniste și restricţionarea creditării din partea băncilor, vor constitui principalele bariere care vor frâna în continuare dezvoltarea secto-rului.

Gospodăriile casniceChiar dacă mai lent, și veni-

turile disponibile ale populaţiei reacţionează la încetinirea creș-terii economice naţionale și glo-bale. În trimestrul trei 2011, ritmul de creștere a acestora s-a redus la 2,9% în termeni reali, aproape jumătate din rata de creștere din primul semestru al anului. Cel mai mult au scăzut veniturile din indemnizaţiile pentru copii, dar impactul major a venit din partea veniturilor din activitatea salarială (scădere de aproape 5%). În pe-rioada recoltei, care în acest an a fost relativ favorabilă, au crescut semnifi cativ veniturile din acti-vitatea individuală agricolă (cu 28,8%), de care au benefi ciat, în mare parte, locuitorii mediului rural. Și salariile în agricultură au avansat mai puternic decât în alte sectoare economice pe parcursul întregului an, ceea ce a permis apropierea venitului mediu dispo-nibil per locuitor în mediul rural de minimul de existenţă (rapor-tul de 0,99 este cel mai bun nivel atins pe parcursul ultimilor ani). În ansamblu pe economie, în noiem-brie salariile au revenit pe pantă pozitivă (+2,2% în noiembrie faţă de anul precedent), dar acestea au fost limitate la câteva sectoare: învăţământ, tranzacţii imobiliare, comerţ, transporturi și comunica-ţii, hoteluri și restaurante.

Datele privind veniturile po-pulaţiei confi rmă trendul care a

prins rădăcini la sfârșit de 2010 de direcţionare a fl uxurilor de remitenţe către mediul urban. Astfel, fl uxul de transferuri de pes-te hotare a fost în creștere doar în mediul urban, pe când în mediul rural acesta a fost în declin pe tot parcursul anului. În opinia exper-ţilor, fenomenul refl ectă, în ultimă instanţă, procesul de depopulare a satelor și limitarea oportunităţi-lor pentru dezvoltarea rurală, re-sursele limitate pentru a contribui la reducerea sărăciei rurale și im-plicaţiile grave asupra condiţiilor de trai în mediul rural.

Se face observată creșterea numărului de șomeri înregistraţi la ANOFM în lunile de iarnă. Deși este o evoluţie sezonieră și numă-rul șomerilor înregistraţi la sfârșit de 2011 este inferior celui din anul 2010, scăderea sezonieră a fost mai lentă în ultimele două luni ale anului. Mai mult ca atât, ponderea celor care au benefi ciat de ajutor de șomaj s-a redus în decembrie la nivelul de 8,4%. Reducerea nu-mărului de șomeri înregistraţi și modifi cările în legislaţia privind ocuparea forţei de muncă și pro-tecţia socială a persoanelor afl ate în căutarea unui loc de muncă din această vară au permis ANOFM să reducă cheltuielile pentru plata benefi ciului de șomaj cu 23% în 2011 f-a-p. În același timp, în anul 2011 au fost majorate cheltuielile pentru măsurile active de stimu-late a ocupării pe piaţa muncii, astfel încât resursele pentru for-marea profesională au crescut cu 31%, fi ind încă sub nivelul anilor 2008-2009.

Finanţele publiceAnaliza EXPERT-GRUP încear-

că să răspundă la întrebarea: oare am ratat ţinta de creștere a veniturilor în 2011? În perioada ianuarie-noiembrie, rata de creș-tere a veniturilor bugetului pu-blic naţional (BPN) și-a continuat tendinţa de temperare observată în octombrie, înregistrând 10,6% faţă de anul precedent și rămâ-nând, astfel, sub nivelul anual stabilit în urma rectifi cărilor bu-getare. În cea mai mare parte, reducerea este cauzată de dimi-nuarea veniturilor fi scale colecta-te de Serviciul Fiscal de Stat care au ajuns la un nivel de 95,4% din sarcina pentru perioada dată. De asemenea, restanţele faţă de Bugetul Public Naţional au cres-cut cu 11,4% și au ajuns la 947,4 milioane de lei. Dacă comparăm executarea veniturilor și cheltu-ielilor pe perioada ianuarie-no-iembrie cu perioadele similare din ultimii 6 ani, observăm că, exceptând anului 2009, în 2011 a fost înregistrat cel mai jos nivel de colectare a veniturilor faţă de indicatorii prognozaţi, în timp ce la cheltuieli situaţia este similară cu anii precedenţi.

Pe ultima sută de metri a anu-lui 2011 Parlamentul a reușit să aprobe legea bugetului de stat pentru 2012. Cu toate că procesul a fost unul tensionat, populist și inefi cient, menţionează experţii, totuși acesta s -a remarcat și prin-tr-un nivel sporit de participare și intensitate care, indiscutabil, a sporit calitatea documentului aprobat. Pentru a evita în viitor încălcarea grafi cului procesului bugetar, este important ca dez-baterile pe marginea proiectului legii pentru anul 2013 să fi e în atenţia tuturor forţelor politice și a societăţii chiar de la începutul ciclului de planifi care bugetară.

Criza datoriilor suverane din

zona euro și-a lăsat ampren-ta asupra evoluţiei sistemului bancar moldovenesc de la fi nele anului 2011. Incertitudinea spo-rită pe plan regional și așteptările macroeconomice nefavorabile au determinat creșterea neîncrederii reciproce dintre bănci. Astfel, a crescut vizibil marja dintre cre-ditele și depozitele interbancare, explicată prin creșterea primelor de risc aplicate de bănci, fapt care, în viitorul apropiat, ar putea duce la creșterea reticenţei privind ac-tivitatea de creditare. Un alt prim efect al situaţiei economice difi ci-le din regiune este și înrăutăţirea rapidă a portofoliului de credite a băncilor moldovenești. Astfel, după ce ponderea creditelor ne-performante în totalul de credite s-a diminuat de două ori după criza din 2009, din septembrie și până în noiembrie aceasta a săl-tat de la 8,13% până la 11,17%. Prin urmare, băncile ar putea să aplice politici de creditare și mai conservative, fi ind mult mai exi-gente la examinarea cererilor de credit și majorând primele de risc incluse în dobânzile bancare.

Moneda şi preţurileProcesul dezinfl aţionist aș-

teptat pentru anul 2012 a înce-put deja la fi nele anului 2011, indicele preţurilor bunurilor de consum anual micșorându-se de la 8,9% în noiembrie la 7,8% la fi nele lunii decembrie - mult sub prognozele ofi ciale. O serie de factori de natură externă și in-ternă, exogeni modelelor utilizate pentru prognoze, au determinat un nivel al infl aţiei neobișnuit de mic pentru luna decembrie (+0,2% faţă de luna precedentă). Aceasta a fost determinată de încetinirea activităţii economi-ce, odată cu diminuarea cererii interne și externe, de aprecierea monedei naţionale faţă de mo-neda euro cu 2,3% faţă de luna precedentă, precum și de baza de comparaţie înaltă (în decem-brie 2010 preţurile au crescut cu 1,3% faţă de luna precedentă). Totodată, temperaturile anormal de înalte pentru sezonul de iarnă au permis ieftinirea unor produse alimentare (ex: cartofi ) și menţi-nerea stabilă a preţurilor la carbu-ranţi. Totuși, în pofi da factorilor dezinfl aţioniști menţionaţi, nive-lul anual al infl aţiei a rămas unul din cele mai înalte din regiune.

Comerţul externExpansiunea comerţului

extern dă semne de oboseală, consideră experţii. Cu toate ca

rata de expansiune a exporturi-lor a continuat să se afl e la nivel record, 47,1%, faţă de anul prece-dent în ianuarie-noiembrie 2011, spre sfârșit de an această expan-siune a dat semne clare de dece-lerare. Dacă mai luăm în calcul și faptul că reexporturile constituie circa 46% din totalul exporturilor, atunci imaginea devine nu chiar atât de roz cum se părea în prima jumătate a 2011. Una din cauzele principale ale acestei decelerări este scăderea ritmurilor de creș-tere a economiei și comerţului global. Această tendinţă se va acutiza și mai mult. Astfel, dacă comerţul global a crescut estima-tiv cu 6,6% în 2011, atunci în 2012 rata de expansiune a acestuia se prognozează a fi 4,7%. În pofi da faptului că Uniunea Europeană aparent se afl ă deja în recesiune, exporturile pe această direcţie ar putea fi afectate semnifi cativ în 2012, reprezentând unul dintre canalele de transmisie a „răcelii” europene spre Moldova. Ţinând cont de faptul că Rusia și Ucraina, principalii parteneri comerciali ai Moldovei în est, nu sunt imuni faţă de efectele recesiunii euro-pene, cu un oarecare decalaj ne putem aștepta că și comerţul cu ţările CSI va suferi unele efecte negative.

Analiștii EXPERT-GRUP se re-feră și la factorul geografi c. În opinia lor, o altă tendinţă intere-santă care a avut loc pe parcursul 2011 este recuperarea masivă a cotelor deţinute de principalii parteneri comerciali ai Moldo-vei, care se afl ă în proximitatea geografi că imediată a acesteia. Astfel, Rusia, România și Ucraina au cunoscut avansuri redutabile ca destinaţie pentru exporturi-le moldovenești, deţinând spre sfârșitul primelor 11 luni ale 2011 28,1%, 17,4% și, respecti v, 6,9%. În sumă, aceste trei ţări deţin 52,4% din totalul exporturilor moldove-nești.

Creșterea importurilor ră-mâne robustă, 36,4% în ianua-rie-februarie 2011 faţă de anul precedent, dar cu ușoare semne de decelerare și în acest caz. Exis-tă toate motivele să anticipăm menţinerea acestui trend și în 2012, din cauza climatului eco-nomic rece la nivel regional și a unor eventuale moderări de preţ pe piaţa materiei prime (petrol, gaz natural, metale) și a produse-lor alimentare. Aceasta pe partea ofertei, în timp ce pe partea cere-rii, și anticipata reducere a infl u-xului de remitenţe va avea efecte de contracţie.

Sursa: expert-grup.org

Lumea se îndreaptă către una dintre cele mai periculoase perioade din istoria modernă, o peri-oadă a „răului”, marcată de haos și confl icte în Europa și revolte de stra-dă în SUA, afi rmă, într-un interviu acordat revistei americane Newsweek, miliardarul american George Soros.

Investitorul, pe care britanicii îl califi că drept „omul care a înfrânt Banca Angliei” după ce acesta a făcut într-o zi un profi t record de un mili-ard de dolari mizând împotriva lirei sterline în „Miercurea Neagră” din 1992, nu știe ce să facă pentru prima dată în cariera sa de 60 de ani.

„Este foarte greu să știi cum poţi avea dreptate, având în vedere pro-blemele acumulate în anii de boom economic”, afi rmă Soros. Miliarda-rul nu a vorbit despre plasamente-le sale, dar persoane care îl cunosc afi rmă că promovează investiţiile pe termen lung în companii solide, păstrarea de lichidităţi și evitarea aurului.

Marele speculator pare să se fi înmuiat, scrie Newsweek. Stând în

biroul său din New York, înainte de a pleca la Forumul Economic Mon-dial de la Davos, Soros este mai în-grijorat să supravieţuiască decât să rămână bogat.

„În astfel de momente, supravie-ţuirea este cel mai important lucru”, spune Soros. Nu este doar timpul pentru protejarea activelor. Este momentul pentru oprirea unui dez-astru. După cum vede situaţia mili-

ardarul american, lumea se îndreap-tă către una din cele mai periculoase perioade din istoria modernă - o pe-rioadă a „răului”. Europa se confrun-tă cu prăbușirea în haos și confl ict. În Statele Unite, miliardarul prezice revolte pe străzi care vor duce la o represiune severă ce va limita dras-tic libertăţile civile.

S-ar putea chiar prăbuși întregul sistem economic mondial.

„Situaţia este una dintre cele mai difi cile și mai serioase pe care le-am întâlnit eu în carieră. Ne confruntăm cu momente extrem de difi cile, com-parabile din multe puncte de vedere cu Marea Depresiune din anii ‘30. Cel mai optimist scenariu este un climat de defl aţie. Cel mai pesimist este prăbușirea sistemului fi nanciar”, a spus el.

Criza economică de acum este la

fel de semnifi cativă și imprevizibi-lă precum căderea comunismului. „Colapsul sistemului sovietic a fost un eveniment extraordinar și ne confruntăm acum cu ceva similar în lumea dezvoltată, fără să ne dăm seama ce se întâmplă de fapt”, a de-clarat Soros.

Această decredibilizare a ideii pieţelor efi ciente, raţionale, care se reglementează singure pentru a evita dezastrul, „este comparabilă cu prăbușirea marxismului ca sistem politic”, afi rmă miliardarul. Ţările din Vestul Europei se luptă pentru a face faţă răului din sistemul fi nanciar la fel cum statele din Est au fost nevoi-te să confrunte răul politic.

Pentru multă lume, faptul că So-ros ţine predici despre „rău” este amuzant, potrivit Newsweek. Este un investitor care a profi tat enorm de pe urma ideii că piaţa, sau în ca-zul lui un investitor, are o forţă mai mare decât guvernele naţionale. So-ros a fost catalogat drept „inutil, ne-productiv sau imoral”. Fostul premi-er al Malaeziei, Mahathir Mohamad, l-a numit chiar „criminal” și „cretin”.

„După ce a profi tat de pe urma pieţelor nereglementate, Soros vrea acum să ne mântuiască de ele”, scrie Newsweek.

În Europa, miliardarul este con-vins că o prăbușire a euro ar duce la

reapariţia confl ictelor politice care au sfâșiat continentul sute de ani.

La Davos, Soros va critica liderii europeni pentru că știu numai cum să calmeze pieţele fi nanciare și nu cum să ofere soluţii. „Dacă Merkel și Sarkozy speră că salvarea Europei va veni din afară se înșală. Am fost recent în China și statul asiatic nu va veni în ajutorul europenilor”, a spus el. În pofi da tuturor problemelor, investitorul consideră că euro va su-pravieţui, însă la limită.

Diviziunile sociale și economice din SUA se vor adânci. Soros sim-patizează cu mișcarea Occupy Wall Street, a cărei dezamăgire faţă de capitalism o împărtășește. Odată cu amplifi carea furiei, revoltele pe străzile din SUA sunt inevitabile.

Răspunsul la acestea ar putea fi însă chiar mai grav decât violenţa.

“Va fi o scuză pentru folosirea for-ţei la menţinerea ordinii, care dusă la extrem poate conduce la un sis-tem politic represiv, o societate în care libertatea individuală este mult mai limitată”, a spus el.

O rază de speranţă la nivel mon-dial în acest an vine din partea pie-ţelor emergente, cu transformările din Orientul Mijlociu, Africa și chiar Rusia, consideră Soros.

Soros, în vârstă de 81 de ani, a donat până în prezent 8 miliarde de dolari în scopuri caritabile și partici-pă la Forumul Economic de la Davos de 20 de ani.

Sursa: MEDIAFAX

Politicul moldovenesc – de la dramă la farsăPoliticul moldovenesc – de la dramă la farsăCentrul Analitic Independent EXPERT-GRUP a lansat o nouă ediţie a „Realităţii Economice”, în care sunt analizate cele mai importante evoluţii politico-economice din pe-rioada decembrie 2011 – ianuarie 2012. Experţii centru-lui menţionează că anul 2012 a început cu un torent de evenimente și proiecte politice, dintre care propunerea de organizare a unui referendum constituţional ar putea avea cel mai puternic impact societal. Aceștia atenţionea-ză asupra metamorfozelor majore care se produc în abor-darea impasului politic. După câteva tentative eșuate de alegere a președintelui, AIE a propus un nou referendum, de data aceasta pentru consolidarea republicii parlamen-tare. „Soluţia” propusă denotă însă o lipsă de abordare strategică și un grad redus de cristalizare a „principiilor și valorilor” în actul de guvernare, menţionează publicaţia.

PREVIZIUNI SUMBRE DE LA SOROS:

Lumea se îndreaptă către o perioadă de haos şi revolte

27 IANUARIE 201210 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Salată Caesar de puiIngrediente: Pentru pui: 1½ lingură suc

de lămâie, plus extra pentru stors, 1 lin-gură ulei de măsline, 2 linguriţe frunze de cimbru proaspăt, plus câteva fi re de cim-bru, 1 căţel de usturoi, presat cu podul palmei, 4 piepţi de pui, fără piele

Pentru crutoane: 100g de pâine cu cere-ale, 2 linguri ulei de măsline

Pentru salată și dressing: 1 căţel de us-turoi, tăiat mărunt, 1 linguriţă muștar, 1 lingură suc de lămâie, plus extra pentru stors, 1 vârf de cuţit fulgi de chilli, 4 fi le-uri de anșoa, tăiate mărunt, 3 linguri de maioneză, 4 linguri de iaurt, 1 căpăţână de salată iceberg, cu frunzele separate, spălate și uscate, 100g de rucola, 25g de parmezan, ras în fâșii

Mod de preparare: Se amestecă puiul și celelalte ingrediente, se asezonează cu piper și se lasă la marinat până la 2 ore. Se încinge cuptorul la 200º C. Se taie pâinea în cuburi, care se pun pe o tavă. Se stro-pesc cu ulei de măsline și se dau la cuptor timp de 10 minute, până devin rumene. Pentru dressing, se pun într-un robot toa-te ingredientele (în afară de salată și de parmezan) și se mixează. Dacă sosul a ie-șit prea gros, se subţiază cu două linguri-ţe de apă rece. Se încinge o tigaie-grătar.

Se prăjesc piepţii de pui timp de 15-16 minute (întorcându-i o dată sau de două ori, ca să se facă bine). După ce sunt gata, se lasă să se odihnească timp de 5 minu-te, înainte de a-i tăia. Se rup frunzele de salată într-un bol și se amestecă apoi cu rucola. Se adaugă jumătate din dressing și se amestecă. Se adaugă crutoanele, pu-iul și parmezanul, apoi se stropește totul cu restul de dressing și se stoarce deasu-pra lămâie.

Burgeri de curcan cu salată de sfeclăIngrediente: 500g carne tocată de cur-

can, ½ linguriţă de cimbru uscat sau 2 lin-guriţe de cimbru proaspăt, 1 lămâie

Pentru salată: 250g de sfeclă fi artă (nu în oţet), tăiată cubuleţe, 1 ceapă roșie mică, tocată fi n, 2 linguri de pătrunjel to-cat, 2 linguriţe ulei de măsline, 2 linguriţe de muștar cu boabe, 1 salată verde tână-ră, pentru servit, lipie din făină integrală, pentru servit

Mod de preparare: Se pun într-un bol carnea și cimbrul. Se rade coaja de la lă-mâie deasupra bolului și se adaugă un pic de sare și piper. Se amestecă bine in-gredientele cu mâna, apoi se modelează patru burgeri. Se lasă să se odihnească până sunt gata pentru prăjit. Pot fi conge-laţi până la o lună. Se amestecă sfecla cu

zeama de la jumătate de lămâie, ceapa, pătrunjelul, uleiul și muștarul. Se prăjesc burgerii pe grătar, pe tigaia-grătar sau sub gril cam 6 minute pe fi ecare parte și se servesc cu salata de sfeclă, salată verde și lipie.

Budincă de orez cu bananeIngrediente: 1 lingură de praf pentru

custard, 400ml de lapte degresat, 2 lin-guri de zahăr brun, o banană mare, tăiată felii subţiri, 85g de orez pentru budincă, ¼ linguriţă de scorţișoară

Mod de preparare: Se amestecă într-un vas pentru microunde cu capac praful pentru custard cu puţin lapte. Restul lap-telui se adaugă treptat, astfel încât să nu facă cocolașe, apoi se adaugă o lingură de zahăr și jumătate de banană. Se pune capacul și se dă la microunde 3 minute la putere maximă. Se adaugă orezul și se mai lasă la microunde încă 6 minute, tot la putere maximă. La jumătatea timpului se oprește și se amestecă. Se adaugă cu grijă și cealaltă jumătate de banană – atenţie, orezul este foarte fi erbinte! Se acoperă și se dă la microunde încă 4 minute, ames-tecându-se la interval de 1 minut pentru a verifi ca dacă orezul este făcut. Timpul de preparare va varia în funcţie de cupto-rul cu microunde. Între timp, se amestecă restul de zahăr cu scorţișoara. Se toarnă budinca în 2 boluri de servit și se presară cu amestecul de zahăr și scorţișoară.

Bastonaşe de peşteIngrediente: 1 ou, bătut, 85g de pes-

met proaspăt, făcut din pâine veche de o zi, sucul și coaja rasă de la 1 lămâie, 1 linguriţă de oregano uscat, 1 lingură ulei de măsline, 400g de pește alb, fără piele, tăiat în 12 fâșii, 4 linguri de maioneză, 140g de mazăre îngheţată, fi artă, scursă și răcită, 100g de spanac tânăr

Mod de preparare: Se încinge cuptorul la 200º C. Se toarnă oul într-un bol și se pune pesmetul, amestecat cu oregano, sare, piper și coaja de lămâie, pe o farfu-rie întinsă. Se unge o tavă nonaderentă cu jumătate din cantitatea de ulei. Se dau fâșiile de pește prin ou, apoi prin pesmet. Se pun pe tavă și se bagă la cuptor timp de 20 de minute, până devin aurii. Între timp, se amestecă maioneza cu un pic de suc de lămâie. Se amestecă spanacul și mazărea cu restul de ulei și de suc de lă-mâie. Se servesc bastonașele de pește cu salata de spanac și cu o lingură plină de maioneză acrișoară.

Madlene cu ghimbirIngrediente: 100g făină, plus extra pen-

tru presărare, ½ linguriţă praf de copt, 1 linguriţă ghimbir, măcinat, 75g zahăr tos, 2 ouă, 1 linguriţă extract de vanilie, 2 bu-căţi de rădăcină de ghimbir, tăiată fi n, 1

lingură de sirop de ghimber, 90g unt fără sare, topit, plus extra pentru uns, 1 lingu-ră zahăr pudră

Mod de preparare: Se amestecă făina, praful de copt și ghimbirul măcinat în-tr-un bol, împreună cu un praf de sare. Se bat ouăle cu zahărul cu ajutorul unui

mixer până obţineţi o cremă groasă și pu-foasă. Se încorporează ușor făina, vanilia, rădăcina de ghimbir și siropul. Se ameste-că și untul, apoi se acoperă vasul cu folie de plastic și se lasă la răcit. Se încălzește cuptorul la 200ºC. Se ung 12 forme nor-male de brioșe cu unt sau 36 mai mici și se presară făină. Se umple fi ecare cu com-poziţie și se coc timp de 10 minute, până cresc și prind o nuanţă aurie. Cele mini se lasă numai 6 minute. Se servesc calde, presărate cu zahăr pudră.

Capricii culinareCapricii culinare

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELORNucile

Nucile au fost, încă din timpuri străvechi asociate cu intelectualii, deoarece forma lor seamănă cu cea a creierului. Acum știm însă, că pe lângă aceasta, ele sunt pline de factori care ajută la păstrarea unei sănătăţi optime. Nucile constituie o bogată sursă de energie, conţinând mulţi nutrienţi, antioxidanţi și vitamine esenţiale pentru o bună funcţionare a organismului.

Benefi cii:Benefi cii: • Nucile constituie o bogată sursă de energie,

conţinând mulţi nutrienţi, minerale, antioxi-danţi și vitamine esenţiale pentru o bună func-ţionare a organismului.

• Sunt extrem de bogate în acizi grași mono-saturaţi (aprox. 72%), cum este acidul oleic și o excelentă sursă de acizi grași esenţiali de ome-ga 3 ca acidul linoreic, acidul alfa linoreic (ALA) și acidele arachidonice. Introducerea regulată în meniu a nucilor ajută la reducerea colestero-lului negativ și la creșterea nivelului de coleste-rol pozitiv, benefi c pentru organism. Studiile au scos în evidenţă că dieta mediteraneană, boga-tă în acizi grași de omega 3, ajută la prevenirea bolilor arterelor coronariene și a infarctului prin favorizarea profi lului unui sânge sănătos.

• Doar 25 de grame de nuci conţin peste 90% din DZR de acizi grași omega 3. Studiile au in-dicat că aceștia, în virtutea acţiunii antiinfl ama-toare, ajută la scăderea riscului de apariţie a hi-pertensiunii, a bolilor coronariene ale arterelor și a cancerului la sân, colon și prostată, precum și a infarctului.

• Nucile sunt bogate în sub-stanţe fi tochi-mice, care își aduc aportul la activitatea antioxidantă, incluzând me-latonina, acidul ellagic, vitami-

na E, carotenoidele, și compușii polifenolici. Aceste substanţe ajută organismul să lupte îm-potriva cancerului, infl amaţiilor, bolilor neoro-logice și îmbătrânirii.

• Sunt o sursă foarte bună de vitamina E, bogate în special în gamma-tocopherol, conţi-nând nu mai puţin de 21g/100 grame din aceas-tă substanţă. Vitamina E este un puternic antio-xidant solubil gras, necesar pentru menţinerea membranei mucoase la nivel celular și a pielii, protejând-o de acţiunea radicalilor liberi.

• Conţin mai multe complexe de vitamina B, cum sunt ribofl avina, niacinul, thiaminul, acidul pantothenic, vitamina B-6, și acid foliar.

• Constituie o bogată sursă de minerale, ca mangan, cupru, potasiu, calciu, fi er, magneziu, zinc și seleniu. Cuprul este un cofactor vital pentru multe enzime, incluzând cytochrome c-oxidase și superoxide dismutase (alte minerale ce funcţionează ca și cofactor sunt manganul și zincul).

• Acesta din urmă este un cofactor în multe enzime care reglează creșterea și dezvoltarea, producţia de spermă, digestia și sinteza acidu-lui nucleic. Seleniul este un micronutrient care funcţionează pe post de cofactor pentru enzi-me antioxidante, cum sunt glutathione peroxi-dases.

• Uleiul de nuci are o aromă specifi că, având puternice proprietăţi astringente, protejând pielea de a deveni uscată. Este utilizat în gătit ca ulei de bază, în medicina tradiţională, masa-jul terapeutic, aromaterapie, industria farmace-utică și cosmetică.

Consumarea unui pumn de nuci în fi ecare zi vă va furniza necesarul de minerale, vitamine și proteine.

Camerele luminoase ne dau o stare de bine, reduc stresul, oboseala și senzaţia de presiu-ne. Pe lângă faptul că arată atât de bine, o cameră luminoasă în mod natural te poate ajuta chiar să scapi de depresie.

Dacă ferestrele mari și înalte sunt un must-have în alte ţări, din păcate la noi sunt o adevărată raritate. Tocmai pentru că este atât de preţioasă, trebuie să faci tot posibilul să lași lumina să-ţi intre în casă. Iată câteva trucuri care te ajută să-ţi luminezi casa:

• Alege perdele cât mai transparente și draperii mate pe care să le ţii legate și să le folosești numai atunci când ai ne-voie de intimitate sau umbră.

• Jaluzelele verticale și cele orizon-tale blochează o parte din lumina care pătrunde în cameră chiar și atunci când sunt reglate să o lase să intre. De aceea, dacă vrei un spaţiu mai luminos, folo-sește perdelele din două bucăţi, strân-se de o parte și de cealalta a ferestrei. Jaluzelele romane, cele care coboară și se ridică complet, îţi oferă și lumină maximă, dar și intimitate atunci când îţi dorești.

• Pereţii în nuanţe deschise luminează o cameră și oferă senzaţia de spaţiu. La fel și podeaua. Cu cât este mai închisă, cu atât mai mult va întuneca o încăpere.

• Oglinzile refl ectă lumina, motiv pentru care este ideal să așezi una de dimensiuni mari într-o cameră pe care o vrei mai luminoasă.

• Nu așeza obiecte de mobilier prea aproape de ferestre pentru că blochea-ză pătrunderea luminii.

• Tunde în fi ecare toamnă ramurile copacilor sau pomilor care îţi umbresc ferestrele, dacă nu vrei să trăiești în în-tuneric.

Eva.ro

Foarte multe femei preferă să-și facă ma-nichiura acasă decât să meargă la salon. Este o alegere confor-tabilă și mai ieftină, dar dacă nu știi ce faci, te poate costa sănăta-tea unghiilor tale.

Iată câteva obiceiuri care îţi pun unghiile în pericol și la care trebuie neapărat să renunţi:

1. Folosește ustensilele 1. Folosește ustensilele potrivitepotrivite

Conform specialiștilor, cele mai multe femei fo-losesc ustensile pentru manichiură nepotrivite. Iar cea mai dăunătoare dintre ele este pila. Dacă alegi o pilă aspră din metal, ai toate șansele ca unghiile tale să fi e deteriorate din cauza ei!

Pilele sunt numerotate în funcţie de asprimea su-prafeţei, cu cât este cifra mai mare, cu atât pila este

mai fi nă. Pentru ca o pilă să

fi e blândă cu unghiile tale

ar fi indicat să alegi una cu

grad de asprime de peste

180. Le poţi găsi în maga-

zinele cu produse profesi-

onale de înfrumuseţare.

2. Adezivul pentru 2. Adezivul pentru unghiiunghii

Adezivul pentru unghii-

le false sau pentru modele

și șabloane sunt extrem de

dăunătoare pentru supra-

faţa unghiilor tale. Pentru

că pot conţine substanţe

nocive, care îţi atacă stra-

tul superior al unghiei,

este indicat să renunţi la

folosirea acestor tipuri de adezivi.

3. Oja de proastă 3. Oja de proastă calitatecalitate

Dacă folosești ojă de proastă calitate, unghiile tale se îngălbenesc, devin mai fragile, se exfoliază și se rup ușor. Alege întot-deauna lac de unghii de cea mai bună calitate, care să nu prezinte un adevărat pericol pentru sănătatea unghiilor tale.

4. Ulei versus loţiune4. Ulei versus loţiuneCuticulele tale sunt usca-

te, crăpate și au un aspect urât? Nu este cazul să-ţi

cumperi o loţiune specială pentru ele, pentru că solu-ţia este chiar în bucătăria ta. Uleiul de măsline hidra-tează mai bine cuticulele și unghiile decât oricare alt produs costisitor special conceput pentru asta.

Dacă vrei un efect și mai intens, stai câteva secun-de cu mâinile în apă caldă, apoi aplică pe unghii ulei de măsline ușor încălzit. Re-zultatul va fi uimitor pentru mâinile și unghiile tale.

5. Nu tăia cuticulele!5. Nu tăia cuticulele!Un obicei care pare să

dispară treptat și din sa-loanele de înfrumuseţare ar trebui să fi e eliminat și din practica ta de înfrumu-seţare a unghiilor.

Tăierea cuticulelor nu face deloc bine unghiilor tale, care se pot infecta, iar cu timpul unghiile pot fi deformate de acest obicei. O variantă este hidratarea intensă a cuticulelor, care apoi sunt împinse ușor că-tre baza unghiei.

Dacă vrei să găsești o alternativă naturală la antibioticele din farma-cii, trebuie să cunoști plantele cu proprietăţi antibiotice. Cuișoarele, frunzele de măslin, mugurii de plop sunt câteva dintre soluţiile naturale fără efecte adverse!

Tratamentul cu antibiotice este agresiv pentru stomac, distrugând fl ora bacterienă benefi că în intestin. Antibioti-cele distrug agenţii patogeni, dar și bacteriile bune, cele care echilibrează fl ora intesti-nală. Ca să eviţi aceste proble-me apelează la plantele care au o mare putere antibiotică și nu va trebui să-ţi faci griji de efectele adverse.

Plante care ţin locul antibioticelor

1. Frunzele de măslin 1. Frunzele de măslin Sunt un adevărat antibiotic natural, care inhibă

creșterea bacteriilor, fungilor și a paraziţilor. În plus, frunzele de măslin cresc rezistenţa organis-mului prin stimularea celulelor imunitare. Se poa-te consuma fi e sub formă de ceai, prin infuzie sau sub formă de capsule, ambele variante găsindu-se în magazinele cu produse naturiste.

2. Cuișoarele 2. Cuișoarele Banalele cuișoare existente în casa fi ecăruia

sunt utilizate în special pentru conţinutul în ulei

esenţial care are proprie-tăţi antibacteriene, anti-virale și imunostimulente, calmând astfel durerile provocate de amigdalite. Poţi să mesteci câte un cu-ișor de 4-6 ori pe zi sau să prepari o infuzie în care să pui cinci cuișoare, o jumă-tate de linguriţă de scorţi-șoară și o linguriţă de fl ori de soc. Se consumă 2-3 căni pe zi.

3. Mugurii de plop 3. Mugurii de plop Sunt numiţi și propolis

vegetal, deoarece s-a do-vedit că există 5 substanţe identice care sunt prezen-te atât în propolis, cât și în mugurii de plop, dintre care 3 au proprietăţi anti-biotice și antifungice. Sunt

utili mai ales în cazul faringitelor, laringitelor sau bronșitelor și se administrează sub formă de infu-zie, tinctură sau capsule. Mai poţi să amesteci în mod egal 4 linguri cu tinctură cu 4 linguri de miere și să iei câte o linguriţă din două în două ore.

4. Lichenul de piatră 4. Lichenul de piatră Mai poartă și denumirea de mușchi de Islanda

și este cunoscut pentru rezistenţa extraordinară la condiţiile climatice foarte aspre în care crește. Prin studiile in vitro s-a demonstrat că acidul usnic pe care îl conţine are un efect antiinfl amator com-parabil cu al ibuprofenului, iar datorită polizaha-ridelor pe care le conţine are în plus și un efect imunostimulator. Lichenul de piatră este un bun emolient al căilor respiratorii și se administrează sub formă de ceai de 2-3 ori pe zi sau capsule.

Îmbătrânirea mentală depinde mai mult de stilul de viaţă decât de factorii genetici, arată un studiu publicat în revista Nature.

Cercetătorii au descoperit că facto-rii genetici infl uenţează coefi cientul de inteligenţă în proporţie de doar 24%, relatează huffi ngtonpost.co.uk.

Studiul longitudinal a fost condus de către echipe de cercetători din Ma-rea Britanie și Australia și a combinat analiza ADN-ului cu datele personale ale celor 2000 de participanţi care au rezolvat teste de inteligenţă la vârsta de 11 ani, apoi la 65 și la 79 de ani.

Cercetătorii au studiat peste 500 de mii de indicatori genetici și au descoperit faptul că majori-tatea genelor care infl uenţează inteligenţa în copilărie au efecte similare și la bătrâneţe.

Profesorul Ian Deary de la Uni-versitatea din Edinburgh a de-clarat, conform Associated Press: „Până acum, nu am putut estima gradul în care diferenţele geneti-ce infl uenţează modifi carea nive-lului de inteligenţă pe parcursul vieţii”, a declarat cercetătorul.

Coautorul studiului, profeso-rul australian Peter Visscher de la Universitatea din Queensland, a declarat: „Datele unice și noile tehnologii de studiere a geno-mului, combinate cu noile me-tode de analiză, ne-au permis să

răspundem la câteva întrebări care au

persistat în lumea știinţei. Rezultatele

demonstrează importanţa mediului

înconjurător în păstrarea clarităţii

minţii noastre”.

„Cercetarea subliniază importanţa

stilului de viaţă și a altor factori ex-

terni pentru păstrarea aptitudinilor

noastre mentale pe parcursul vieţii.

În continuare, trebuie să afl ăm care

sunt factorii legaţi de mediul încon-

jurător și de stilul de viaţă care au

cea mai mare importanţă pentru să-

nătatea noastră mentală”, a declarat

profesorul James Goodwin din cadrul

organizaţiei caritabile Age UK, care a

fi nanţat studiul și care a făcut urmă-toarele recomandări pentru a întârzia îmbătrânirea mentală:

Dietă mediteraneanăDietă mediteraneanăÎncercaţi o dietă mediteraneană

cu multe fructe și legume, uleiuri ve-getale, cereale integrale, pește, nuci, fasole, și evitaţi grăsimile animale, lactatele cu o mare cantitate de grăsi-me și carnea macră. O astfel de dietă este foarte sănătoasă pentru inimă și reduce riscul de apariţie a Alzheimer-ului, a declarat purtătorul de cuvânt al Asociaţiei Dietetice britanice, Sian Porter.

Fă gimnastică în fi ecare ziFă gimnastică în fi ecare ziExerciţiile fi zice zilnice îmbu-

nătăţesc fl exibilitatea, postura și circulaţia sângelui.

Renunţă la sareRenunţă la sareExcesul de sare crește riscul

apariţiei hipertensiunii arteriale și a accidentelor vasculare cere-brale.

O atitudine pozitivăO atitudine pozitivăCercetările au demonstrat fap-

tul că persoanele în vârstă care au o atitudine pozitivă faţă de îmbătrânire tind să fi e mai să-nătoase și să trăiască mai mult decât cele care au tendinţa de a vedea doar aspectele negative ale existenţei.

Nu renunţa la somnNu renunţa la somnSomnul de bună calitate redu-

ce riscul apariţiei depresiei și îm-bunătăţește funcţionarea inimii.

STUDIUInternetul este un drog

Internetul poate fi considerat un adevărat drog. Unii internauţi au devenit atât de de-pendenţi de web încât patima lor poate fi comparată cu consumul de alcool sau de dro-guri, relatează Agepres.

Cercetători de la Universitatea Worcester din Marea Britanie s-au ocupat de acest subiect. Potrivit lor, dependenţa de in-ternet poate avea consecinţe la fel de grave ca și dependenţa de anumite droguri sau băuturi alcoolice. Conform oamenilor de știinţă, rezultatele sunt aceleași: în afara unei schimbări de comportament la persoanele dependente, se mai pot constata probleme neurologice.

Cercetătorii au ajuns la această constatare după ce au com-parat imaginea scanată a creierului unor tineri împătimiţi de internet cu a altora, mai puţin pasionaţi de web. La analiză s-a observat la împătimiţii de net o deteriorare a zonei cerebrale responsabile de prelucrarea emoţiilor, a atenţiei și a luării de decizii. Potrivit cercetătorilor, asemenea defi cienţe se constată și la pacienţii alcoolici sau la dependenţii de cocaină.

“Am văzut persoane care au abandonat studiile universitare, au picat la examene și chiar și-au anulat căsătoria pentru că nu se mai puteau concentra din punct de vedere emoţional pe alt-ceva”, spune psihiatrul britanic Henrietta Bowden Jones.

Ea consideră că societatea este de vină pentru acest lucru. “Ne conectăm la internet pentru că viaţa modernă ne obligă”, arată ea, adăugând că activitatea virtuală nu trebuie să devină obsesivă. Jones precizează că jocurile online sunt cele care, în general, prezintă cel mai mare risc de dependenţă.

Plante cu proprietăţi antibioticeFRUMUSEŢE

Obiceiuri proaste care îţi distrug unghiile când îţi faci manichiura

STIL DE VIAŢĂ

Îmbătrânirea minţii, infl uenţată de stilul de viaţă

CASA TA

Trucuri pentru o cameră mai luminoasă în mod natural

27 IANUARIE 2012 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.25, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-mentar. “Global 3000”.

7.15 Cuvintele Credinţei. 8.05 “Păcală”. Spectacol al Teatrului cu Păpuși “Licurici”. 9.10 Documentar. “Lumea animalelor”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Leonida Lari. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Docu-mentar. “Descoperirile antichităţii”. 13.50 Legendele muzicii. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.50 Eurovision 2012 (înregistrare de la Baku). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Cinemateca universală. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.00 Festiva-lul-concurs al interpreţilor cântecului popular “Nicolae Sulac”. Gala recitalu-rilor. 23.15 Fotbal în sală. Campionatul Republicii Moldova. “Lexmax” - “JLC”. 0.35 Respiro. 1.00 TVMi. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.20 Abraziv.

7.00 Desene animate 9.00 Film artistic 11.15 La altitu-dine. Reluare 12.30 Te pui cu blondele. Reluare 13.40 Concert 15.00 Serial 19.00

În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Film artistic 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 În premieră cu Carmen Avram 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert 5.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Sub

cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 09:00 Te-leshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshop-ping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film se-rial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Harry Potter și pocalul de foc (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping

13:30 Serviţi, vă rog! (reluare) 16:30 Te-leshopping 16:45 Film: Copilu’ lu’ tăticu’ 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Teroare în Paris 22:15 Film: Cascada Seraphim 00:00 Știrile Pro Tv din Sport 00:15 Film: Teroare în Paris (r) 02:00 Film: Cascada Seraphim (r) 04:00 Serviţi, vă rog! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Мода времен Леонида Брежнева” 07:00 Андрей Ростоцкий, Владимир

Меньшов в приключенческом фильме “Перехват” 08:20 “Смак” 08:55 “Служу Отчизне!” 09:20 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “VIP Confidenţe” 13:15 Леонид Куравлев в комедии “Опасно для жизни!” 14:50 Алексей Серебряков, Евгений Миронов, Владимир Ильин, Мария Аронова в многосерийном фильме “Охотники за бриллиантами” 18:30 “Replica” 20:00 “Vrei să fi i Milionar?” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 “Большая разница” 23:50 Премьера. “Клан Кеннеди” 00:40 Остросюжетный фильм “Фантастическая четверка” 02:20 “Sinteza săptămânii” (rom) (R) 02:50 Евгения Уралова, Александр Белявский в фильме “Июльский дождь”

7 . 0 0 , 1 4 . 3 0 Profeso -rul trăsnit.

7.25 Așteaptă-mă... 9.00 - 14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.45 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 15.55, 22.50 Tezaur folcloric. 17.00, 0.15 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45 Sport. 21.00 O dată’n viaţă. 2.05 Ne vedem la TVR. 3.30 Sport. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 DOCUMENTAIRE 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 7:23 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ ? 7:57 REFLETS SUD 8:48 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:06 FLA-SH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:20 OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:26 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LES DALTON 10:47 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:02 PAROLES DE CLIP 12:11 LE CODE CHASTENAY 12:36 LA VIE EN VERT 13:02 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:02 ÉPICERIE FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE 16:32 FLASH INFO 16:34 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 17:31 ACOUSTIC 17:57 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 VU DU CIEL 20:57 FLASH INFO 20:59 MA-GHREB-ORIENT EXPRESS 21:25 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA PEAU DOUCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 ÉLÈVE LIBRE 2:32 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Russkii mir. 6.40

Documentar. “Arts 21”. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Unda Bu-giacului. 14.10, 1.30 Dor. Ion Dascăl. 14.40 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 2. 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Respiro. Program muzical. 18.00 Vector european. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.30 Reporterul de gardă. 22.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Film. “VACANŢĂ LA ROMA” (SUA, 1953). 1.00 TVMi. 1.20 Descoperă Moldova. 3.50 Music Mania. 5.05 Documentar. “20 de ani în Familia Olimpică Mondială”.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Tur-cia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 11.20 Film artistic 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Te pui cu blondele 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (roman-ce) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Cinema ACASĂ: Frumoasa adormită (Sleeping Beauty) (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Ci-nema ACASĂ: Propunere indecentă (Indecent proposal) (15) (drama/romance) 00:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:45 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 03:15 Cinema ACASĂ: Propunere indecentă (Indecent proposal) (r) (15) (drama/romance) 05:15 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Film: Sub ame-

ninţarea Lunii (r) 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Marele restaurant 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4171 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Cavalerul de oţel 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: CSI Miami, ep.19, anul VI 00:00 Film: Cavalerul de oţel (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Apropo Tv (r) 04:00 Serial: CSI Miami (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Контрольная закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 “Жуков”. Многосерийный фильм 23:15 “Холодная политика” 00:10 “Primele știri” (rus) 00:20 Ночные новости 00:35 Премьера. “Контекст” 01:20 “Primele știri” (rom) (R) 01:45 Джулия Робертс, Хью Грант в фильме “Ноттинг Хилл” 03:40 Фэй Данауэй, Руперт Эверетт в комедии “Появляется Данстон”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00 Zoo show.

8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Omul și timpul. 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:31 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:09 À LA DI STASIO 10:36 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RECETTES DE CHEFS 13:33 LE MYSTÈRE DES CENTENAIRES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 CHEZ MAUPASSANT 16:04 CHEZ MAUPASSANT 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 ACCUSÉ MENDÈS FRANCE 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 UNE SEMAINE SUR DEUX (ET LA MOITIÉ DES VACANCES SCOLAIRES) 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:48 LE MYSTÈRE DES CENTENAIRES 2:41 QUES-TIONS À LA UNE 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 LA FOI DU SIÈCLE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Unda Bugiacului.

6.40 Benone Sinulecu. Recital. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Știinţă și inovare. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40, 22.45 Respiro. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Documentar. “Lucian Freud”. 14.10 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 1. 15.45 Fii tânăr! 16.30 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Russkii mir. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Moldovenii de pretutindeni. 23.15, 0.10 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 2. 1.05 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Petre Toma. Medalion muzical.

7.00 Serial 8.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pen-tru fi ul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin

Stratan.Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vân-dut (La que no podia amar) (AP) (romance) (primul episod) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (7 pecados) (AP) (romance) (primul episod) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film seri-al: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teles-hopping 10:15 Serviţi, vă rog!

(r) 11:30 Zâmbete într-o pastilă 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Sub ameninţarea Lunii 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4170 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Ninja 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep.18, anul VI 00:00 Film: Ninja (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serviţi, vă rog! (r) 04:00 Serial: CSI Miami (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 0 9 : 1 5 К о н т р о л ь н а я

закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Te-leshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 “Жуков”. Многосерийный фильм 23:15 Мост над бездной 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 “Городские пижоны”. “Убийство” 02:40 “Primele știri” (rom) (R) 03:10 Наталья Варлей в фильме “Золото”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00 Zoo show.

8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Judecă tu! 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:02 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV-5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:06 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:29 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 EN VOYAGE ! 13:30 LITTORAL, ENTRE CIEL, TERRE ET MER 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 VIVEMENT DIMANCHE ! 16:50 FLASH INFO 16:51 MÊME LES PIGEONS VONT AU PARADIS 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:28 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 CHEZ MAUPASSANT 20:35 CHEZ MAUPASSANT 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:04 ROMANS D’ADOS 0:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 ENQUÊTES RÉSERVÉES 1:45 ENQUÊTES RÉSERVÉES 3:31 TV5MONDE LE JOURNAL 3:53 LA FOI DU SIÈCLE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano.

6.45 Cinemateca universală. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Documentar. “Euromaxx”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Documentar. “Luci-an Freud”. 12.30 Accente economice. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.15 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 16.00 Ring Star. Concurs muzical. 17.40 Medalion muzical. Nicolae Sulac. 18.00 Unda Bugiacului. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Cultura azi. 23.15, 0.10 Film. “VETERINARUL” (Italia, 2005). Episodul 1. 1.10 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 Music Mania. 5.10 Improvise quintet. 5.25 Natura în obiectiv.

7.00 Serial 8.00 Concert 9.00 Film artistic 11.00 Mireasă pen-tru fi ul meu 11.20 Serial. K.I.T.T. SUA 1982 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Film serial: Iubire blestemată (r) (AP) (ro-mance) 07:15 Teleshop-ping 08:00 Film serial:

Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se în-tâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshop-ping 10:15 Serviţi, vă rog! (r)

11:30 Zâmbete într-o pastilă 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Apropo Tv (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4169 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Hoţ de diamante 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep.17, anul VI 00:00 Film: Hoţ de diamante (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Serviţi, vă rog! (r) 04:00 Serial: CSI Miami (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 0 9 : 1 5 К о н т р о л ь н а я

закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Te-leshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 “Жуков”. Многосерийный фильм 23:15 “Среда обитания”. “Аромат соблазна” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 Ночные новости 00:45 На ночь глядя 01:25 “Primele știri” (rom) (R) 01:55 Триллер “Доктор Джекилл и мистер Хайд” 03:30 Олег Видов в фильме “Москва - любовь моя”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00 Zoo show.

8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Prim plan. 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Colum-bia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:34 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTO-URISME 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 L’AVENTURE DU FOOTBALL AFRICAIN 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 ENQUÊTES RÉSERVÉES 15:56 ENQUÊTES RÉSERVÉES 16:51 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 LES INVITÉS DE MON PÈRE 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ACCUSÉ MENDÈS FRANCE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:52 THALAS-SA 2:45 LE POINT 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 DOCUMENTAIRE

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “CASA SĂBIILOR ZBURĂTOA-

RE” (China, 2004). 8.05 Vedete la bis! 9.10 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 10.00 Abraziv. 10.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Casa mea. 11.30 Focus. Magazin TV. 12.15 “Molier”. Spectacol al teatrului “Sa-tiricus I.L. Caragiale”. 13.50 Documentar. “Lumea animalelor”. 14.40, 2.15 Handbal. Campionatul Naţional. “Olimpus” - “USM”. Transmisiune în direct. În pauză: Respiro. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 17.35 Documentar. “Minunea de la Prut”. 18.00 Erudit-cafe. 18.45, 3.35 Respiro. Program muzical. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.20 Eurovision 2012 (ânregistrare de la Baku). 23.15 Documentar. “Povestea vieţii mele: Mikis Theodorakis”. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. 1.15 Focus. Maga-zin TV. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

7.00 Desene animate. 101 Dalmațieni 9.00 Film artistic 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.50 Film artistic 13.00 Pro-dus autohton 14.00 Mireasă

pentru fi ul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Film artistic 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisi-une de sinteză 21.30 La altitudine 22.30 Film artistic 01.00 Film artistic 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.30 Film artistic

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Secrete din tre-

cut (r) (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Secrete din trecut (r) (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Sub cerul în fl ă-cări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Povestiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Lecţia de prim ajutor 10:00 Teles-hopping 10:15 Serial: Lois

și Clark, ep.6 11:00 Zâmbete într-o pastilă (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Misteriosul Bagger Vance 16:15 Teles-hopping 16:30 Film: Harry Potter și pocalul de foc 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Poliţist la ananghie 23:00 Film: Destinaţie finală 3 00:45 Știrile Pro Tv din Sport 01:00 Film: Poliţist la ananghie (r) 03:30 Film: Destinaţie fi nală 3 (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 К о м е д и я “ С а м ы е быстрые в мире” 07:10

Алексей Грибов, Зоя Федорова в фильме “Взрослые дети” 08:25 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Лев Лещенко. Ни минуты покоя” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 “Среда обитания”. “Не мясом единым” 13:05 Елена Проклова, Андрей Миронов в комедии “Будьте моим мужем” 14:35 Светлана Иванова, Дмитрий Дюжев в многосерийном фильме “Вербное воскресенье” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 Премьера сезона. “В черной-черной комнате...” 19:20 “Мульт личности” 19:50 Премьера сезона. “Кубок профессионалов” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 Время 21:45 “DA sau NU” 23:00 “Кубок профессионалов”. Продолжение 00:05 Премьера сезона. “Первый класс” с Иваном Охлобыстиным 01:05 Кэмерон Диас в комедии “Подальше от тебя” 03:10 “Primele știri” (rom) (R) 03:25 Клинт Иствуд в приключенческом фильме “Санкция на пике Эйгера”

7.00 Teza-ur folclo-r i c . 9 . 0 0 - 13.10 Se-

rial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.10, 19.20, 1.1, 6.15 TVR-55. 14.00, 20.00, 2.55Te-lejurnal. 14.30 Ești părinte, fi i deștept! 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fi i milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Ne vedem la TVR. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 21.00 Serial. 23.30 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 2.00 Nocturne. 3.45 În grădina Danei. 4.10 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:28 MEDI-TERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:23 AFRIQUE PRESSE 7:50 DES HOMMES ET DES BÊTES 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08 GRENADINE ET MENTALO 10:15 LE QUIZ DE ZACK 10:20 OZIE BOO ! PROTÈGE TA PLANÈTE 10:26 RAYMOND 10:32 RAYMOND 10:39 LES DALTON 10:47 GERONIMO STILTON 11:10 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:33 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:02 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:32 36,9° 14:04 À TABLE ! 14:30 LE JOUR-NAL DE LA RTBF 15:01 360° - GÉO 15:53 LES BOYS 16:15 LES BOYS 16:37 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:21 LE BAR DE L’EUROPE 19:31 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHABADA 1:38 NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele

Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Vector european. 11.00 Mol-dova în direct. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.35 Russkii mir. 14.05 Film. “VACANŢĂ LA ROMA” (SUA, 1953). 16.00 Documen-tar. “Euromaxx”. 17.40 Benone Sinulescu. Recital. 18.00 Accente economice. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “CASA SĂBIILOR ZBURĂTOARE” (China, 2004). 1.05 TVMi. 1.20 Templul muzicii. 3.50 La curţile dorului. 5.10 Muzică live. Maria Mocanu.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00Film artistic 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.20 Film artistic 13.00 În oglindă. Talk-show cu Eca-

terina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Te pui cu blondele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial 20.30 Ști-rile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Produs autohton 22.00 Concert 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Povestiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 07:15 Teleshopping 08:00 Doamne de po-

veste (r) 09:00 Cinema ACASĂ: Frumoasa adormita (r) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Sufl et vândut (r) (AP) (romance) 12:00 Teleshopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshop-ping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Sufl et vândut (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Film serial: Lola (AP) (romance) 23:30 Film serial: 7 păcate (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 03:30 Acasă în bucătărie (r) 04:15 Film serial: 7 păcate (r) (AP) (romance) 05:00 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film:

Marele restaurant (r) 12:00 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un alt început 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4172 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: 3 zile de coșmar 23:15 Film: Ofi ţer și gentleman 01:45 Știrile Pro Tv (r) 02:45 Știrile Pro Tv din Sport 03:00 România, te iubesc! (r) 04:00 Film: 3 zile de coșmar (r) 05:45 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 0 9 : 1 5 К о н т р о л ь н а я

закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 16:55 “Жди меня” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Поле чудес” 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Pri-mele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 Премьера сезона. “Две звезды” 23:45 “Прожекторперисхилтон” 00:20 “Pri-mele știri” (rus) 00:30 Закрытый показ. Премьера. Хелен Миррен в фильме “Последнее воскресенье” 03:15 “Primele știri” (rom) (R) 03:45 Джон Туртурро в фильме “Бартон Финк”

7 . 0 0 Te -l e j u r n a l m a t i n a l . 8.00 Zoo

show. 8.30, 10.30, 14.30, 19.25 Serial. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Co-lumbia, 2005). 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Garantat 100%. 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5 : 0 0 T V -5MONDE LE

JOURNAL 5:30 PRENEZ L’AIR ! 6:03 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 CO-ULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREU-SES ESCAPADES LOINTAINES 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:34 VU DU CIEL 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ACCUSÉ MENDÈS FRANCE 16:33 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 COM-PLÉMENT D’ENQUÊTE / DEVOIR D’ENQUÊTE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:10 FLASH INFO 21:13 GEOPOLITIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 ENQUÊTES RÉSERVÉES 22:51 ENQUÊTES RÉSERVÉES 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:53 CHEZ MAUPASSANT 1:53 CHEZ MAUPASSANT 2:37 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Se-rial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara!”. Talk-show cu Mircea Surdu (reluare). 12.00 Vedete la bis! 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Săptămâna sportivă. 14.15, 1.15 In memoriam. Poetul Victor Teleucă. 15.00 Documentar. “Călugări în laborator”. 15.55 Videoteca copiilor. 16.30 Magazinul copiilor. 17.45 Respiro. 18.00 Pe-talo romano. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Templul muzicii. 23.15, 0.10 Film. “BĂIATUL ȘI MAREA” (Italia). 1.05 TVMi. Filler. 3.50 La curţile dorului. 5.10 “Poveștile pădurii vieneze”. Johann Strauss. 5.25 Accen-te economice.

7.00 Serial 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Film artistic 11.00 Film artistic 13.00 Lu-mea. Emisiune de sinteză. Re-luare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.15 Ia banii 21.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 07:15 Teleshopping 08:00 Film serial: Sub cerul în fl ă-

cări (AP) (romance) 09:00 Teleshopping 09:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 10:30 Teleshopping 11:00 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 12:00 Teles-hopping 12:30 Film serial: Eva Luna (r) (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Secrete din trecut (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Eva Luna (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film seri-al: Iubire blestemată (AP) (romance) 23:30 Telenovela românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Esmeralda (r) (15) (divertisment) 03:30 Acasă în bucătărie 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (ro-mance) 05:15 Poveștiri adevărate (r) (AP) (divertisment)

07:00 Știrile ProTv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea � Lec-ţia de prim ajutor (r) 10:15

Teleshopping 10:30 Serviţi, vă rog! 11:30 Zâmbete într-o pastilă 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teles-hopping 14:00 Film: Atacul grifonului 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4168 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Chep-tene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: CSI Miami, ep.16, anul VI 00:00 Film: Alien: ultima șansă 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:30 Film: Atacul grifonului (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 0 9 : 1 5 К о н т р о л ь н а я

закупка 09:45 Жить здорово! 10:45 “Teleshopping” 11:00 Право на защиту 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:30 Модный приговор 13:25 Понять. Простить 14:00 Другие новости 14:30 Хочу знать с Михаилом Ширвиндтом 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 17:05 Свобода и справедливость с Андреем Макаровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 Время 22:15 “Жуков”. Многосерийный фильм 23:15 Доктор вирус 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25 “Познер” 01:15 Ночные новости 01:30 “Тайная жизнь собак” 02:15 “Primele știri” (rom) (R) 02:45 Джулианна Мур в триллере “Психоз”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00 Zoo show.

8.30, 16.35, 17.50 Teleenciclopedia. 9.25, 23.00, 2.40 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.30 Ești părinte, fi i deștept! 11.00, 13.00, 17.30, 19.00, 0.00, 6.35 Reporter. Buletin informaţional. 11.25 Presă și putere. 12.15, 18.25, 0.20 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.15, 21.00, 1.05 Serial. “A DOUA VIAŢĂ”. 14.00, 17.00, 20.00 Telejurnal. 14.30, 19.25 Serial. 15.25, 22.00, 1.50 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 3.30 România, zi de zi. 5.10 Serial. “SECRETELE DE LA PALAT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:21 INTERNATIONALES 6:44 GEOPOLITIS 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:23 TV5MONDE LE JOURNAL 9:37 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08 EN VOYAGE ! 10:34 ÇA DÉMÉNAGE 11:00 FLA-SH INFO 11:02 PRENEZ L’AIR ! 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:03 LA PETITE VIE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 L’ADN, NOS ANCÊTRES ET NOUS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:00 DES RACINES ET DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANETE / DOCUMENTAIRE / MA TERRE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:31 ACOUSTIC 18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENQUÊTES RÉSERVÉES 20:27 ENQUÊTES RÉSERVÉES 21:19 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:59 360° - GÉO 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:37 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:56 JULES ET JIM 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 3 FEBRUARIE 4 FEBRUARIE 5 FEBRUARIE 2 FEBRUARIE 30 IANUARIE 31 IANUARIE Luni 1 FEBRUARIE

Miercuri

27 IANUARIE 201212 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

EUROVISION 2012

Bătălia continuăBătălia pen-tru Eurovi-sion, etapa naţională, continuă și săptămâna asta. Urmă-toarea rundă de audieri va avea loc pe 29 ianuarie, după ce pe 21 ianuarie au fost excluse din competi-ţie 25 de piese, printre care unele inter-pretate de nume sonore. În consecinţă, pentru runda a doua a Concursului Na-ţional Eurovision 2012 au fost selectate 60 de piese, printre ele nu și-au regăsit numele Aurel Chirtoacă, Ana Smirnova, SunStroke Project & Olia Tira, Victoria Tutunaru, Carolina Gorun și alţii.

Din aceste motive, pe parcursul săptămânii curente, juriul compus din interpreta Olga Ciolacu, producătorul Igor Dânga, compozitorul Valentin Boghean, interpreta Tatiana Cergă, compozitorul Andrei Sava, profesorul la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Victoria Tcacenco, și Dana Argin, reprezentant al companiei care sponsorizează evenimentul, a fost supus unui șir de învinuiri, venite din partea celor care nu au trecut preselecţia. Cei mai nemulţumiţi sunt băieţii de la Sun-Stroke Project&Olia Tira și compozitorul piesei „With Epic Sax Gay - Superman” (despre care s-a spus că ar fi fost plagiată după o piesă a interpretului român Smiley), Sandu Gorgos.

În cadrul unei emisiuni televizate, compozitorul piesei neagă că melodia ar fi plagiată. „Această piesă va avea un succes internaţional, sunt hituri internaţionale, mii de melodii care coincid între ele cu un tact și jumate, dar în niciun caz nu poate fi vorba de plagiat. După mine, piesa Olei Tira și a băieţilor de la SunStroke Project este una foarte bună”, a declarat Sandu Gorgos în cadrul emisiunii.

Juriul etapei naţionale a concursului Eurovision a de-cis însă să elimine din concurs piesa pe motiv că ea este lipsită de originalitate.

Pe adresa http://eurovision.trm.md/2012/index.php puteţi vedea lista completă a pieselor și interpreţilor care au fost admiși în următoarea etapă a competiţiei.

Potrivit regulamentului concursului, la 29 ianuarie urmează a fi organizată cea de-a doua etapă de prese-lecţie, în cadrul căreia interpreţii vor cânta live piesele, fără show-ul coregrafi c sau backing vocals. În cadrul acesteia vor fi selectaţi 21 de participanţi, dintre care 20 vor fi aleși de juriu, iar unul – de public. Finala Naţională Eurovision Moldova 2012 va avea loc pe 10 martie, când cei 21 de fi naliști vor evolua live, cu elementele de show și coregrafi e.

Republica Moldova va participa pentru a șaptea oară consecutiv la Eurovision Song Contest. Ediţia a 57-a a Concursului va avea loc la Baku, Azerbaidjan, între 22 și 26 mai 2012.

Siesta

- Tatiana, știu că de mai mult timp lucrezi în calitate de funcţionar public în Primăria municipiului Chișinău. Care sunt responsabilităţile tale?

- Da, într-adevăr, sunt un func-ţionar public cu acte în regulă și îmi îndeplinesc zi de zi sarcinile ce-mi revin. Muncesc în Primăria municipiului Chișinău din 2008. Aceștia sunt primii pași în dome-niul administraţiei publice. Fac „teren” zi de zi și cred că adevăra-ta meserie se face anume acolo, alături de oameni, aproape de problemele lor. Stând de vorbă cu cetăţeanul de rând, reușești să înţelegi cu ce dificultăţi se confruntă societatea, ce lipsuri o macină. Este foarte important contactul cu oamenii, pentru că un funcţionar public poate să contribuie la îmbunătăţirea procesului de administrare și prestare a serviciilor de calitate cetăţeanului de rând. E nevoie de fl exibilitate, transparenţă și accesibilitate. Așadar, responsa-bilitatea care mă solicită zilnic (și nu-mi pare rău deloc) este soluţionarea problemelor de interes local.

- Îţi place ceea ce faci? Pre-supun că deja ai prins gustul acestei meserii.

- Cu ceva timp în urmă funcţia publică îmi părea de necucerit. Acum, după 4 ani, încă mai am, uneori, această senzaţie. În instituţiile de stat lucrurile nu stau pe loc, totul se mișcă cu o viteză ameţitoare. După ani de muncă poţi descoperi că unele reguli aplicate până atunci nu mai sunt valabile astăzi. Și iar trebuie să înveţi, de cele mai multe ori din mers. Am o meserie din care mereu învăţ câte ceva. E un proces de studiu continuu. De fapt, înţelepciunea și profesiona-

lismul nu-l primim, îl descoperim pentru noi înșine în urma unei călătorii pe care nimeni nu poate să o facă pentru noi. Îmi place ceea ce fac aici, chiar dacă există și unele aspecte care au un im-pact negativ asupra motivării de a fi din ce în ce mai efi cienţi.

- Ai făcut studiile la Sibiu. Ce te-a determinat să pleci toc-mai acolo?

- M-a determinat dorinţa de a cunoaște și altceva, de a învăţa altceva decât la noi și de a întâlni oameni cu concepţii și viziuni diferite. Mi-e tare dor de prietenii de acolo. M-am simţit foarte bine în compania lor. Proaspăt ieșită din băncile universităţii de aici, cu diploma de licenţă în mână și cu un mic bagaj în cealaltă mână, am plecat într-un oraș to-tal necunoscut. Aveam o dorinţă arzătoare de a-mi continua stu-diile și de a obţine o diplomă de master cu forţele proprii. Sibiul a devenit al doilea oraș de sufl et după Chișinăul meu drag, și, de câte ori am posibilitatea, merg să-mi vizitez prietenii și locurile dragi de acolo.

- Cum au fost anii de studen-ţie? Presupun că ai avut foar-te multe impresii frumoase.

- Un profesor de la facultate îmi zicea că „suntem studenţi atât cât trăim, însă întotdeauna întârziem să ne luăm diploma de la viaţă”. Întotdeauna mă sfătuia să învăţ și să trag foloase din ex-perienţele proprii, să mai citesc din ce zic „înţelepţii”. Anii de studenţie au fost cei mai frumoși! Îmi lipsesc colegii mei. Chiar aș bea acum, în compania lor, un pahar de vin de la nord făcut de tata și aș mânca o plăcintă gustoasă de la sud făcută de mama. E adevărat. Așteptam cu

nerăbdare coletele de acasă, ca și oricare student, de altfel.

Am cules impresii deosebite, pentru o viaţă întreagă - Astăzi foarte mulţi tineri refuză să mai vină înapoi și își construiesc viitorul în altă parte. Tu te-ai întors acasă.

- Da, e adevărat. Deși am mers peste hotare să-mi continui studiile postuniversitare, am revenit acasă. Chiar dacă nu știu ce carieră îmi rezervă viitorul (administraţie publică, sector neguvernamental sau politică), cred și sunt sigură, totodată, că voi fi capabilă să fac faţă oricărei încercări și oricărui obstacol. Aici e familia mea, părinţii mei, fără de care n-aș putea trăi. N-aș fi fost cine sunt acum fără educaţia, sfaturile și sprijinul lor. Sunt foar-te norocoasă că îi am alături.

Da, e dureros să vezi cum ti-neri foarte buni, capabili, pleacă în străinătate pentru a-și face un rost în viaţă. E și mai dureros să vezi cum acest fenomen capătă amploare. Asta e realitatea dură în care trăim astăzi.

- Ai reușit să te implici și în activităţi politice. Ce te-a de-terminat, care a fost motivul pentru care ai decis că e im-portant să nu fi i doar specta-tor, ci și actant?

- Am intrat în politică pentru că am conștientizat necesitatea implicării mele. Nu pot fi doar spectator, ci vreau să infl uenţez direct lucrurile, vreau ca vocea tinerilor să fi e auzită. Masteratul în managementul politic urmat la o universitate din România, gândirea pozitivă și echilibrată, interesul necondiţionat pentru politică și geopolitică m-ar putea ajuta să ajung acolo unde mă pot face auzită. Sper că Republica Moldova va lua calea corectă și cei care sunt astăzi la guvernare vor conștientiza într-un sfârșit că e necesar să se mai gândească și la oamenii acestei ţări, nu doar la funcţii.

- Știm că ai obţinut un stagiu de practică la Parlamentul European. Care au fost aș-teptările tale și cu ce impresii te-ai întors?

- Da, am avut șansa să fac un stagiu de practică la Parlamentul European în cadrul grupului par-lamentar al Partidului Popular European. A fost deosebit. Am obţinut un pașaport politic inter-naţional și o experienţă politică proeuropeană. Întotdeauna am fost interesată de activităţile instituţiilor din Uniunea Euro-peană. Cunoștinţele acumulate acolo m-au ajutat să înţeleg mult mai detaliat obiectivele și scopurile procesului de integrare europeană, cât și politicile UE. De asemenea, am avut oportu-nitatea să lucrez într-un mediu multilingvistic și multietnic. Ce să zic?! Am avut parte de impresii inedite. A fost ceea ce-mi doream să fac.

- Zici că a fost o oportunita-te unică. Însă cum rămâne cu cunoștinţele acumulate acolo? Ai unde le aplica în Republica Moldova? Cum te ajută această experienţă în prezent?

- După ce am fi nalizat acest stagiu mi-am creat o viziune des-pre cum trebuie să arate procesul de integrare a Republicii Moldo-va în Uniunea Europeană. Acest schimb de experienţă și cunoș-tinţele acumulate m-au ajutat să înţeleg procesul de restructurare al unei democraţii proeuropene. Am reluat procesul de analiză strategică a dezvoltării și extin-derii UE și am insistat foarte mult asupra acestuia în cadrul unor discuţii cu câţiva reprezentanţi politici de la noi.

- Toată lumea spune că a în-văţat ceva util din activitatea cu Noua Generaţie. În cazul tău cum e? Ce te leagă de PPCD?

- E adevărat. Aici e o școală a vieţii. Valorilor creștine promo-vate în sânul familiei PPCD au fost cele care m-au motivat să mă alătur acestei echipe minunate.

Aici mi-am cultivat tenacitatea și dorinţa de a persevera. Eram într-o perioadă de căutare, iar reforma iniţiată de PPCD de a promova tinerii mi s-a potrivit ca o mănușă. Am certitudinea că vom face lucruri frumoase împreună. Alături de Noua Gene-raţie am afl at ce înseamnă să fi i o echipă și să lupţi pentru o cauză nobilă cot la cot cu cei maturi. Anume acel spirit de organiza-re și de unitate mi-a dezvoltat caracterul de luptătoare. Ce mă leagă de PPCD? Valorile naţiona-le pe care le împărtășesc și eu, cu toată fi inţa mea: Familia, Neamul și Credinţa în Dumnezeu. Anume aceste valori nu vor dispărea nici-odată. Nu ţi le poate fura nimeni atâta timp cât îl ai pe Dumnezeu aproape. Marele poet și gânditor politic Mihai Eminescu afi rma în scrierile sale că: „principalii piloni ai naţiunii române sunt Biserica, Familia și Școala.” Aceste institu-ţii ale vieţii sunt fundamentale pentru dezvoltarea armonioasă a fi ecăruia dintre noi.

- Acum 10 ani erai și tu în Pia-ţa Marii Adunări Naţionale? Ai participat la protestele or-ganizate de PPCD?

- Sigur că da. Și acum îmi amintesc perioada când chiu-leam împreună cu toată grupa de la cursuri. Mergeam în PMAN și ne făceam loc printre lume. Vro-

iam să ajungem printre primele rânduri. Ne motivam absenţele spunând că mergem să luptăm pentru drepturile și idealurile noastre, pentru limba română și istoria românilor. Nu mai zic de euforia trăită pe atunci. Eram foarte curajoși și îndrăzneţi. Înfl ăcăraţi, stăteam în Piaţă ne-condiţionat. Acum, tinerii sunt mai apatici, mai indiferenţi.

- Într-un fi nal aș vrea să te întreb: de cât timp liber dis-pune un funcţionar public? Ce preferi să faci atunci când poţi să-ţi organizezi timpul după bunul tău plac?

- E adevărat că uneori, pro-gramul meu este foarte încărcat. M-am obișnuit cu acest regim și nu mă plâng. Îmi place să fi u ocu-pată. Acesta este ritmul în care trăiesc în ultimii ani. Altfel nici nu se poate atunci când lucrezi în-tr-o instituţie de stat. Însă există și perioade când am parte de un program destul de lejer. Cele 35 de zile de concediu pe an și două zile libere pe săptămână sunt sufi ciente ca să-mi caut de-ale mele, să mă delectez cu o carte, să privesc o piesă de teatru și chiar să ies la un pahar de vorbă cu colegii mei de breaslă.

- Noi îţi urăm succese.

- Mulţumesc.

Lucia CUJBĂ, FLUX

BerbecAi parte de o perioadă în care va trebui să te odihnești mai mult, pentru a-ţi re-face rezervele de energie. Sunt recoman-date toate activităţile care te inspiră.

TaurExistă o oarecare contradicţie între ener-gia acestei perioade și planurile tale cu-rente. În ultima perioadă au existat mul-te asemenea contexte.GemeniO rază de soare îndelung așteptată se arată acum pe cerul tău, dar nu îţi va sa-tisface pe deplin speranţele pentru că nu e chiar atât de strălucitoare.

RacEști în armonie cu tendinţele acestei pe-rioade care îndeamnă la calm, la respect faţă de sentimentele celorlalţi și la tole-ranţă pornită din generozitate.

LeuAi ocazia de a recupera, fără vreun efort, energia care îţi lipsește, adoptând o ati-tudine fl exibilă. Problemele se vor rezol-va în curând.

FecioarăToate dorinţele tale ţi se par acum justi-fi cate și realizabile. Chiar dacă nu e așa, asta vrei să crezi pentru că prea multe depind de aceste realizări.

BalanţăO lejeritate te ajută să duci la bun sfâr-șit sarcinile profesionale sau pe cele cas-nice. Ești mai sensibil din cauza oboselii acumulate în ultimele zile.

ScorpionO perioadă destul de armonioasă, cu mai multe momente senine și cu mai puţine urgenţe. Importante sunt sentimentele și emoţiile exprimate.

SăgetătorSpaţiul interior, în toate sensurile posibi-le, este cel care te interesează azi. Nevoia de a-ţi pune ordine în gânduri nu ar tre-bui amânată.

CapricornDeplasările după care tânjești încep să conteze pentru că ai nevoie de o deco-nectare de problemele curente. Perioada de acum este bună pentru vizite.

VărsătorAi un interes maxim pentru resurse. Vei accepta faptul că pentru veniturile pe care le dorești este nevoie de mai mul-tă muncă.

PeştiEști în apele tale. Vei avea acel comporta-ment pe care cei din jur îl cunosc cel mai bine și îl agreează întotdeauna. E pace și în mintea ta.

27 ianuarie–3 februarie27 ianuarie–3 februarie

GENERAŢIA 2002

Tatiana Decuseară: „Adevărata meserie se face Tatiana Decuseară: „Adevărata meserie se face alături de oameni, aproape de problemele lor”alături de oameni, aproape de problemele lor”Tatiana Decuseară, exponenta Generaţiei 2002, este tânăra care a reușit să culeagă multe impresii de la viaţă. Energi-că, cu foarte multe activităţi pe agenda zilnică, mereu în mișcare, Tatiana muncește de câţiva ani în Primăria muni-cipiului Chișinău. Eram curioși să afl ăm cum se descurcă în calitate de funcţionar public, care sunt problemele cu care se confruntă un tânăr specialist și care sunt perspectivele de creștere într-un astfel de domeniu.

PREMIU

Încă o victorie pentru soprana Olga Busuioc

Publicaţia spaniolă „El Pais” anunţă că soprana Olga Busuioc din Republica Moldova, în vârstă de 25 de ani, a luat premiul întâi la categoria Voce feminină din cadrul concursului internaţional de canto “Francesc Viñas”, care a avut loc în Barcelona, Spania. Pe locul doi s-au clasat Ju Hong din Coreea și Jessica Muirhead din Marea Britanie, iar rusoaica Kristina Mhitarian a obţinut premiul III.

Premiile sunt acordate de Fundaţia Francesc Viñas, Fundaţia Gran Teatro del Liceo și Fundaţia Teatro Real din Madrid.

În 2011, Olga Busuioc a obţinut locul doi în finala prestigiosului concurs al vocaliștilor „Operalia”, organizat de re-numitul tenor Placido Domingo. Pentru a ajunge în acest concurs, Olga a trecut o preselecţie la care au participat 800 de interpreţi din toată lumea, dintre care pentru participare au fost admiși 40.

Studentă la Școala din Modena, Olga Busuioc a absolvit Colegiul de muzică “Ștefan Neaga” și Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău.

Marţi, 24 ianuarie, Muzeul Naţional de Etno-grafi e și Istorie Naturală a Republicii Moldova, în colaborare cu Institutul „Fraţii Golescu” pentru relaţii cu românii din străinătate, a in-augurat expoziţia „Basarabia istorică: Cetatea Hotin și Cetatea Albă”. Expoziţia prezintă 30 de fotografi i ale cetăţilor Hotin și Cetatea Albă, realizate de Valentin Eliseu și Iulia Modiga, care ne prezintă splendoarea acestor cetăţi în forma lor păstrată până în prezent. Autorii sunt oameni de artă pasionaţi de istoria și cultura românităţii, pe care o promovează inclusiv prin acţiunile desfășurate.

Importante simboluri ale românităţii și puncte stra-tegice la extremităţile nordică și sudică a hotarului estic al statului medieval Moldova, cetăţile Hotin și Cetatea Albă au avut un rol important la edifi carea unei identităţi teritoriale a neamului nostru. Având rol iniţial de apărare și adăpost, acestea s-au transformat în importante centre urbane, economice și politice, unde au avut loc diverse interferenţe etnice, culturale și comerciale.

Cetatea Hotin este cunoscută încă din sec. XIII, dar for-ma actuală a căpătat-o treptat, prin contribuţiile aduse de domnitorii Moldovei, precum și importantele infl uenţe din perioadele de dominaţie ale polonezilor și turcilor, servind mereu ca un centru strategic important al întregii regiuni. După anexarea Basarabiei la Imperiul Rus în 1812, cetatea Hotin își pierde importanţa de odinioară, perindându-se până în prezent sub stăpânirea mai multor autorităţi, care au încercat să răstălmăcească și trecutul istoric.

Pe lângă faptul că a fost considerată mult timp cea mai importantă cetate a Moldovei, situată la o adevăra-tă răscruce de drumuri și civilizaţii, cetatea Hotinului a însușit această calitate și prin arhitectura inedită care o reprezintă prin infl uenţele central-europene combinate cu cele românești.

Amplasată la vărsarea fl uviului Nistru în Marea Nea-gră, Cetatea Albă a fost atestată încă din antichitate cu denumiri precum Tyras, Albi Castri, Citta Alba, Belgorod, Asprokastron, Moncastron, Akkerman. Situl acestei cetăţi a adăpostit toate neamurile posibile care s-au perindat în acest spaţiu: daci, greci, sciţi, romani, huni, alani, slavi, ge-novezi, români moldoveni, tătari, turci, ruși, ucraineni…

Este cea mai reprezentativă cetate medievală din spaţiul Europei de est, făcând parte din patrimoniul istoric nu doar al Ucrainei, în care se afl ă actualmente sub denumi-rea de Bilhorod-Dnistrovski, dar și al Republicii Moldova, României și Turciei.

Evenimentul a fost prilejuit de aniversarea a 153 de ani de la Unirea Principatelor Române (supranumită „Mica Unire”).

La vernisarea expoziţiei au participat specialiști consa-craţi în domeniu: dr. hab. Mariana Șlapac, vicepreședinte al Academiei de Știinţe a Moldovei, dr. hab. Ion Chirtoagă, Institutul de Istorie, Stat și Drept al AȘM, dr. Ion Gumenâi, prodecan Facultatea de Istorie și Filozofi e, USM, dr. Valen-tin Constantinov, Universitatea de Stat din Tiraspol.

În continuare, vă oferim o scurtă informaţie despre autorii lucrărilor expuse.

Iulia Modiga a absolvit programul de master Antropo-logie și Dezvoltarea Comunitară din cadrul Facultăţii de Sociologie și Asistenţă Socială a Universităţii București. Lucrează ca asistent-cercetător la Biblioteca Metropoli-tană București și este redactor-asociat al „Revistei la Plic”, publicaţie de artă, literatură și atitudine din Republica Moldova. Manifestându-și interesul pentru domeniile geopolitică și antropologie vizuală, și-a propus studierea comunităţilor românești din jurul graniţelor. Pe fondul cu-riozităţii sociologice, a întreprins și o incursiune în partea sud-vestică a Ucrainei, cunoscută drept zona Bugeacului, unde a descoperit „istoria încremenită”, inclusiv prin dăi-nuirea Cetăţii Albe, care reprezintă un simbol al istoriei acestor meleaguri.

Valentin Eliseu, autodefi nit drept “fotograf din plăcere și din întâmplare”, este de profesie grafi cian și activează ca realizator de fi lme de desene animate și director de animaţie. Cu o carieră de peste 30 de ani în cinematografi e, a participat la realizarea a mai mult de 250 de fi lme de animaţie clasică de scurt și lung metraj.

În ultimii ani a colaborat exclusiv cu case de producţie de fi lm din Franţa, Spania, Anglia, Danemarca și Germania. A organizat un master-class de desen animat tradiţional în cadrul Festivalului Internaţional de Animaţie „ANIMEST”, care se organizează anual în București.

După o lungă perioadă în care a locuit și activat în afara ţării, se repatriază și iniţiază primul curs de animaţie de nivel profesionist organizat în România, în ultimii 20 de ani.

Deţine premii pentru animaţie, obţinute în Spania, Egipt și România. Este membru titular al Uniunii Cineaștilor din România și al Societăţii Dacin-SARA.

Expoziţia „Basarabia istorică: Cetatea Hotin și Cetatea Albă” poate fi vizitată până la 24 februarie 2012.

EXPOZIŢIE FOTO

„Basarabia istorică” la Muzeul Naţional de Etnografi e şi Istorie Naturală