Guvernul Filat: Revenirea la judeţe

este o aberaţie

1 EURO..............................16.90771 Do lar ame ri can ............. 11.40221 Leu românesc ................ 4.11191 Ru blă ru sească ............... 0.4183

Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

”Sub pumnul grosolan al forţei, dreptatea celui slab se

sfărâmă.”Alexandru Vlahuţă

Cursul valutar 6.05.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 6 mai 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

6.05.2011

Soare, 7 16 0C

7.05.2011

Noros, 6 16 0C

) Sf. Mare Mc. Gheorghe, purtătorul de biruinţă

și Sf. Mc. Valerie

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

Dezvăluiri cu „urechiuşe” şi interese în AIE 2

Astmul – cea mai frecventa boală cronică în rândul copiilor

În România a fost inaugurat, la Deveselu, locul de amplasare a unor elemente ale sistemului antirachetă american

Ruşii, surprinşi să afle că la Chişinău se montează Dostoievski...

Ion Ţurcanu: A construi o ţară

Disciplina şi responsabilitatea – priorităţi ale puterii locale

22

44

77

88

99

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

SĂNĂTATE

ACTUAL

CULTURĂ

ATITUDINI

INTERVIU

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 775TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(continuare în pag. 2)(continuare în pag. 2)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 16 (796)

EDI|IA DE VINERI

Candidatul PPCD la funcţia de primar general al capitalei, Radu Bușilă, precum și candidaţii creștin-democraţi la func-ţia de consilieri municipali și-au făcut public joi, 5 mai, în cadrul unei conferin-ţe de presă, programul de guvernare a municipiului Chișinău pentru următorii patru ani. Astfel, printre principalele priorităţi ale creștin-democraţilor sunt reformarea din temelii a structurilor administraţiei municipale, schimbarea funcţionarilor corupţi și inefi cienţi, asi-gurarea unei transparenţe reale în ceea ce privește cheltuirea banilor publici și implementarea unui Program de dez-voltare a municipiului care presupune aplicarea unor proiecte de dezvoltare în domeniile: locativ, infrastructura drumurilor, transport, infrastructura tehnică, spaţii publice, turism, comerţ și prestări servicii, întreprinderi mici și dezvoltarea industriei.

Continuare în pag. 6

Preşedintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache, Preşedintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache, împreună cu echipa sa, a aderat la PPCDîmpreună cu echipa sa, a aderat la PPCD

Preşedintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache, care a

fost, până nu demult, liderul organizaţiei teritoriale a

Mişcării Acţiunea Europeană, a aderat, împreună cu colegii

săi din Consiliul raional Cahul, la Partidul Popular Creştin

Democrat. Anunţul a fost făcut marţi, 3 mai, în cadrul

evenimentului de lansare a PPCD în campania electorală pentru

alegerile locale din 5 iunie.

Radu Buşilă şi-a prezentat echipa şi programul de guvernare a capitalei

Godea şi Filat sunt la fel, doar interesele au devenit diferite

Și tu, Și tu, Brutus?Brutus?

Nu cerceta Nu cerceta aceste legi, căci ești aceste legi, căci ești nebun să le-nţelegi!nebun să le-nţelegi!

SISIADA sau corespondenţe din Republica Minunilor (RM)

ORGANUL COMPETENT sau Moldova sub imperiul Securităţii (citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

6 MAI 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Urmare din pag. 1Gheorghe Vasilache a declarat

că a decis să adere la PPCD de-oarece consideră că acest partid reprezintă singura formaţiune politică de dreapta care a dat do-vadă de consecvenţă și care are o perspectivă reală de dezvoltare „într-un viitor foarte apropiat”. Totodată, președintele raionului Cahul a accentuat că fuziunea dintre MAE și PL reprezintă o „farsă politică”, exprimându-și convingerea că Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, „este, practic, fără viitor”.

„Cine suntem noi și de unde ve-nim? – cred că această întrebare îi frământă pe mulţi dintre colegii noștri, de aceea, voi face câteva precizări la acest compartiment. Suntem un grup neafi liat politic care am făcut parte din AMN și, ulterior, din MAE, partide care astăzi nu mai există, fi ind șterse din registrul partidelor politice din Republica Moldova. Iar în ceea ce privește fuziunea MAE cu Partidul Liberal, vreau să vă spun că aceasta nu a fost decât o far-să politică, făcută cu scopul de a distruge MAE. În opinia mea, par-tidul care s-a menţinut cu dem-nitate pe segmentul de dreapta este anume PPCD și, ţinând cont că Partidul Liberal, practic, nu are viitor, PPCD rămâne cam singurul partid de dreapta cu perspectivă din ţara noastră. Sunt convins că, în foarte scurt timp, vă veţi con-vinge de acest adevăr”, a declarat președintele raionului Cahul.

Gheorghe Vasilache a mai menţionat că alegerile din 5 iu-nie sunt extrem de importante pentru el și colegii săi care s-au alăturat echipei PPCD. „De rezul-tatele acestor alegeri va depinde foarte mult ce se va întâmpla în

continuare în politica din ţară, iar aceste alegeri vor infl uenţa, fără îndoială, și viaţa politică din Parlamentul Republicii Moldova. Totodată, nu este exclus să avem în curând și alegeri anticipate, de aceea trebuie să ne mobili-

zăm exemplar și pentru această campanie. […] Noi vedem PPCD ca fi ind un partid de perspectivă, care va prelua în continuare ini-ţiativele mai multor formaţiuni politice și cred că la următoarele alegeri parlamentare va deveni

un partid parlamentar”, a mai adăugat Vasilache.

În același timp, șeful admi-nistraţiei raionale din Cahul nu a ezitat să critice puterea cen-trală pe care o acuză de lipsă de transparenţă în luarea deciziilor

și o totală lipsă de interes faţă de problemele cu care se confrun-tă administraţia publică locală. „Dacă cu fi ecare dintre primăriile din raionul Cahul am avut o co-municare foarte bună, nu putem spune același lucru despre rela-

ţiile noastre cu conducerea de la Chișinău. Este, practic, imposibil să ai un dialog cu reprezentanţii Guvernului. Chiar și în calitatea mea de președinte de raion mi-a fost foarte complicat să vorbesc cu premierul, cu vreun ministru

sau, cel puţin, cu vreun funcţi-onar public de rang înalt. Și era vorba de chestiuni ce vizau pro-bleme concrete cu care se con-fruntă raionul pe care îl conduc”, a mai spus președintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache.

- Ce sarcini prioritare v-aţi trasat atunci când v-aţi lansat în campa-nia electorală pentru funcţia de primar al orașului Codru din muni-cipiul Chișinău?

- Principala provocare ţine de per-spectiva dezvoltării orașului. Se va putea dezvolta aceasta, ţinând cont de gravitatea problemelor legate de spaţiul limitat destinat construcţiilor, de starea proastă a drumurilor și co-municaţiilor, de dificultăţile privind reciclarea deșeurilor menajere, de in-frastructura socială extrem de proastă? Pentru o rezolvare complexă a tuturor acestor probleme vitale, este necesară o atitudine responsabilă, gospodăreas-că a autorităţilor locale faţă de îndato-ririle lor și nu una politică. Din păcate, predominante sunt, deocamdată, doar atitudinile politice.

Astăzi, localitatea este destul de atractivă pentru cei care deţin afaceri

în domeniul construcţiilor, însă aceștia sunt mai puţin interesaţi și de soluţio-narea problemelor acumulate aici. Să ne referim, de exemplu, la așa-numita „Vale Europeană” – una dintre primele localităţi suburbane de vile din Moldo-va. Și până în prezent, aceste vile sunt ridicate în sectorul individual de con-strucţii al orașului Codru. Spre vânzare, sunt propuse vile somptuoase cu o su-prafaţă de 200-250 de metri pătraţi, la preţul de 800 de euro pentru un metru. În plus, cumpărătorii mai benefi ciază și de câte un lot de pământ de 6 ari. Societatea Policonstructor-Service a planificat construcţia a 22 de astfel de vile, pe un teren de un hectar și jumătate. Multe dintre ele au fost deja fi nisate, iar lucrările de construcţie, în pofi da situaţiei complicate, continuă, acestea fi ind realizate atât din banii companiei, cât și ai clienţilor.

Este un proiect minunat, cu locu-

inţe superbe, foarte scumpe, de nivel european. Dar trebuie să ţinem cont și de faptul că în orașul Codru locuiesc peste 11 mii de persoane, în temei din categoria celor cu venituri medii sau chiar sărace. Ce sentimente le provoacă lor aceste construcţii, din moment ce benefi ciarul nu dorește să se implice sub nici o formă în soluţionarea pro-blemelor comune ale orașului? Că doar aceștia nu-și edifi că așezarea pe Lună! În jurul acestor case elitiste se află sectorul locativ, iar oamenii de acolo, de asemenea, sunt interesaţi într-o dezvoltare dinamică a infrastructurii,

conformă normelor europene. Însă nimeni nu dorește, deocamdată, să ţină cont de aceste interese. Am putea zice că avem o situaţie de „apartheid”, de coexistenţă separată. Dar vă asigur că nu te poţi ascunde după gardurile înalte ale vilelor de infl uenţele acestei stări precare, de tensiunile sociale și de lipsa de cultură din jurul tău! Nouă ne place să vorbim despre responsabi-lităţile marelui business, dar nu între-prindem nimic pentru materializarea lor concretă. Astfel, sarcina principală a administraţiei orașului Codru este anume de a obliga constructorul să

participe activ la dezvoltarea infras-tructurii localităţii. Chiar dacă sună cam dur, la etapa actuală este cazul să vorbim anume despre obligare.

În plus, trebuie impusă o transpa-renţă maximă în privinţa atribuirii te-renurilor pentru construcţii. Interesele localnicilor în această privinţă trebuie să fi e prioritare.

Ca persoană cu o vastă experien-ţă militară, consider că disciplina și responsabilitatea sunt anume acele elemente care urmează să fi e stator-nicite în organele administraţiei locale, astfel ca toţi cei care s-au obișnuit

să acţioneze nestingheriţi în ultima perioadă, profi tând de lipsa totală de control, să înţeleagă că timpurile re-spective aparţin trecutului. Activitatea managerială trebuie să se bazeze pe responsabilitate și experienţă. Pot să afi rm cu certitudine că posed aceste calităţi și sper că locuitorii orașului vor face o alegere justă.

- De unde veţi lua mijloace fi nan-ciare pentru realizarea proiectelor sociale și de infrastructură?

- În republică activează mai multe organizaţii care îi reunesc pe donatorii externi, peste zece la număr. Din 2002 și până în prezent, aceștia au construit peste 400 de kilometri de reţele de ali-mentare cu apă și canalizare în localită-ţile mici din republică. De asemenea, în acest scop alocă mijloace fi nanciare și guvernele mai multor ţări. Aș nominali-za aici Agenţia elveţiană pentru coope-rare în Moldova, Agenţiile din Austria și Turcia, Biroul german. De asemenea, mijloace creditare și granturi atribuie Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucţie și Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI). Republica Moldova a semnat un acord cu BERD și BEI, potrivit căruia localităţile din ţara noastră vor primi în jur de 30 de milioane de euro pentru lucrări de canalizare și alimentare cu apă. Printre acestea se numără 6 centre raionale și 40 de sate. Banca Mondială va oferi granturi pentru construcţia sistemelor de alimentare cu apă pentru alte 23 de localităţi din ţară.

În 2010, Guvernul a repartizat în aceleași scopuri mijloace financiare din Fondul Regional de Dezvoltare a Republicii Moldova. Deci, sarcina ad-ministraţiei locale este să pregătească proiecte argumentate de dezvoltare a acelorași reţele de alimentare cu apă, de exemplu, pentru a le prezenta donatorilor, care sunt mai mult decât

sufi cienţi. Însă aceștia nu-ţi vor da banii doar așa, pur și simplu, pentru ochi fru-moși. În plus, ei urmăresc cu stricteţe ca mijloacele să fi e cheltuite conform destinaţiei. Deci, resurse pot fi găsite, să existe doar, cum am mai spus, voinţă și o defi nire exactă a scopurilor pentru care vrem să accedem la putere.

- Pe care dintre concurenţii dum-neavoastră la funcţia de primar al orașului Codru îi consideraţi mai periculoși?

- Vreau să precizez din start că în formaţiunea politică pe care o repre-zint, concurenţii electorali nu sunt consideraţi drept inamici și nu urmărim lichidarea lor politică. Mai mult decât atât, intenţionăm să găsim înţelegere și să avem un dialog efi cient cu toţi cei care vor accede în Consiliul local, pentru a aduce schimbări benefi ce în viaţa locuitorilor din orașul Codru. A trecut timpul bătăliilor politice. Este important să căutăm acum căi de soluţionare a problemelor stringente, cotidiene ale orășenilor, atât la nivelul localităţii noastre, cât și la nivelul mu-nicipiului. Nu am nici un fel de păreri preconcepute faţă de vreun candidat la funcţia de primar. Pe unii dintre ei îi cunosc personal. Anterior, am mai participat și la campanii electorale, în calitate de simpatizant al unei alte formaţiuni politice. Așa s-a întâmplat însă că acolo eforturile mele nu au fost luate în seamă, iar iniţiativele nu au fost susţinute de liderii respectivi. În PPCD am găsit adepţi, oameni tineri cu care împărtășim aceleași idei, energici, necorupţi, perseverenţi. Îmi este ușor să discut cu concurenţii mei în numele și de pe poziţiile acestui partid, deoa-rece valorile creștin-democrate și ale moralei ortodoxe ne sunt apropiate tuturor. Și acest moment este unul care ne unește. Astfel că, da, suntem concu-renţi. Însă nicidecum dușmani!

Actual

Preşedintele raionului Cahul, Gheorghe Vasilache, împreună cu echipa sa, a aderat la PPCD

Disciplina şi responsabilitatea – priorităţi ale puterii localeNotă informativă: orașul Codru a fost înfi inţat în anul 1977, fi ind inclus în componenţa raionului Kutuzov al RSSM (actualul raion Ialoveni). În perioada sovietică, pe teritoriul orașului se afl a gospodăria Asociaţiei știinţifi ce de producţie „Vierul”, baza didactico-experimentală a Institutului Agri-col, Staţia biologică a Universităţii de Stat din Moldova, trei direcţii de construcţii. În anul 1984, în orașul Codru activau o școală de opt ani, o casă de cultură cu sală de cinema, două biblioteci, un muzeu republican al viticulturii, un spital, un ambulatoriu, trei grădiniţe de copii, exista o cafenea, canti-nă, magazine, ofi ciu poștal, apeduct și un parc-dendrariu.

Orașul are acum o populaţie de aproximativ 11 mii 500 de locuitori (potrivit datelor pentru anul 2010). Actualmente, acesta se confruntă cu numeroase probleme sociale și de infrastructură.

Interlocutorul nostru este candidatul la funcţia de primar al orașului Codru din partea PPCD, Vladimir Mironov, veteran al două războaie (din Afganistan și din Transnistria), om de afaceri și licenţiat în politologie.

Schimbăm valori şi principii pe funcţii şi interese!Chiar dacă eroul acestei săp-

tămâni este, fără îndoială, Mihai Godea, cel care a cules laurii și aclamaţiile publicului pentru „actul de curaj” fără precedent pe care l-a comis, nu sunt de neglijat nici contribuţiile mai modeste, dar constante, ale al-tor străjeri ai dreptăţii la opera de demascare a răului public. Evident, îl am în vedere pe poli-ticianul necorupt și incoruptibil Mihai Ghimpu care, de-o habă de vreme, reacţionează la auzul numelui șefului PLDM, Vladi-

mir Filat, ca un taur căruia i se fl utură o cârpă roșie prin faţa ochilor (fără nici o aluzie aici la preferinţele cromatice ale vreunui partid). În atare situaţii, mai-marele liberalilor, cel care a pus totul (inclusiv, bunul său nume) pe altarul AIE 2, își pierde cumpătul și este gata să spună totul. Și spune. Dar nu chiar tot, ci dozat, ca să-i mai rămână și pentru alte dăţi.

Dintr-o ultimă intervenţie, am afl at că, de fapt, semnăturile pentru constituirea Alianţei au fost puse doar pentru ca „să ia cineva funcţii”. Și noi, naivii, am crezut până în ultima clipă că a fost vorba de principii și valori. Ghimpu a mai spus că a făcut

totul pentru ca cineva să ajungă prim-ministru. De dragul ade-vărului, ar trebui să menţionăm că a făcut și mai mult pentru ca altcineva să ajungă înscăunat tocmai în două funcţii. Ei, dar în respectiva ogradă liderul liberal preferă să nu arunce cu pietre.

Când vine vorba de Alianţă, cucoană cochetă și nestatorni-că, Ghimpu este de-a dreptul mâhnit și dezgustat. Atât de profund, încât nici nu vrea să vorbească despre ea, dată fi ind situaţia dezonorantă în care a ajuns aceasta. Pentru că lui i-ar plăcea să vorbească satisfăcut și plin de mândrie. Nu există nici comunicare în Alianţă, nici înţelegere, nici luptă cu corup-ţia, nici reforme, nici posibilităţi de atragere a investiţiilor, s-a lamentat el recent la un post de televiziune. Refrenul nu este nou, iar Mihai Ghimpu îl inter-pretează de ceva timp cu multă măiestrie. În perioada când aliaţii nu se puteau înţelege în privinţa adoptării Bugetului, tot

președintele PL ne-a luminat și ne-a informat că în AIE, intere-sele dictează muzica (cu pre-cădere, manele). Dar se pare că nu atât existenţa intereselor l-a deranjat, că interese are fi ecare, cât discutarea lor în public. Ar fi bine și mai corect să discutăm între noi și să spunem lucrurilor pe nume, a precizat Ghimpu. Adică, interesele le discutăm înde noi, apoi vă povestim și vouă, căci interesele sunt ale noastre, nu ale voastre.

Alianţă proastă, dar cu chef de viaţă lungăTotodată, Ghimpu ne asigură

că Alianţa, așa găunoasă și urât mirositoare cum este, va exista în continuare. Chipurile, pentru că altfel nu ne vor mai iubi occi-dentalii. Pentru că AIE trebuie să plodească și mai departe corupţie, să asigure toate nea-murile și clientela politicienilor cu funcţii, să le garanteze unora

bunul mers al afacerilor și să le satisfacă altora orgoliile.

Ghimpu a mai dat de înţeles și altădată că politicienii una zic și alta fac, iar certurile lor sunt trecătoare, pentru că, în cele din urmă, interesele tot îi vor uni și îi vor împăca. În campania electo-rală pentru alegerile anticipate din 28 noiembrie, pe atunci in-terimarul Mihai Ghimpu declara într-un interviu pentru agenţia Agerpres: „AIE s-a despărţit stra-tegic, în timpul campaniei, dar partidele membre se vor reuni în numele principiilor care au dus prima dată la constituirea ei. Nu confundaţi așa-zisele „replici dure” cu declaraţii de război sau de despărţire. Campania este campanie, dar după 28 no-iembrie va fi altceva. Principiile sunt solide și rămân în vigoare”. Și iarăși ne întrebăm: despre care principii „solide” o fi vorba? Despre cele care au stat la baza împărţirii și vânzării funcţiilor sau a șantajului la care recurg aliaţii atunci când își rezolvă problemele și nevoile? Să înţe-legem că și acum asistăm tot la o bălăcăreală strategică, iar după 5 iunie vom reveni iarăși la principii intangibile și valori perene?

Filat îl vrea pe Ghimpu preşedinte de ParlamentPe de altă parte, bunul și

dragul său coleg de alianţă, Vla-dimir Filat, ar fi dispus să creadă că toate insatisfacţiile lui Mihai Ghimpu i s-ar trage din prea

lunga așteptare, aproape fără de speranţe, a instaurării sale în fotoliul de președinte al Parla-mentului, așa cum i s-a promis la marele târg de funcţii. Lipsa unei funcţii în ierarhia superioară a puterii care înseamnă, implicit, și o lipsă de vizibilitate în viaţa publică, i-a picat rău șefului li-beralilor acum, într-o campanie electorală extrem de difi cilă și o bătălie acerbă pentru primăria capitalei. Pentru că succesul ori insuccesul în actualele alegeri locale vor cântări greu în evolu-ţia de mai departe a Partidului Liberal. De aici și nemulţumirile șefului și stările aproape de-presive ale acestuia. Cel care l-ar putea înţelege cu adevărat este doar Marian Lupu, trecut

și el printr-o situaţie similară și rămas pe viaţă cu eticheta de singur și permanent candidat al alianţei la Președinţie. Și nici-odată președinte?

În replică la acuzaţiile lui Ghimpu, premierul îl asigură cu seninătate pe acesta că este în plin proces de identifi care a soluţiilor pentru alegerea șe-fului statului, pentru ca liderul liberalilor să ajungă, în sfârșit, și el spicher, așa cum prevede acordul de constituire a Alianţei. Până atunci însă și președintele liberal-democraţilor promite să vină cu dezvăluiri senzaţionale și să scoată la lumina zilei tot fe-lul de personaje urecheate (ure-cheate, nu urechene!), păpușari din umbră care aranjează fel de

fel de treburi murdare și șobo-lani de prin vizuini, care distrag opinia publică de la problemele importante ale societăţii. Și cum nimic nu este întâmplător în viaţa aceasta, Filat nu crede că sunt întâmplătoare nici ultimele plecări din partidul său și nici atacurile directe la augusta sa persoană.

Să avem, deci, puţintică răb-dare și să așteptăm să vină momentul, să vină ziua „X”, ziua marilor dezvăluiri și a senzaţi-onalelor demascări. Ziua când vom vedea adevărata faţă a politicienilor, pentru că ceea ce ne-au arătat până acum a fost doar…spatele.

Ioana FLOREA, FLUX

Dezvăluiri cu „urechiuşe” şi interese în AIE 2Dezvăluiri cu „urechiuşe” şi interese în AIE 2Atunci când campaniile electorale coincid cu acutizările de primăvară, viaţa politică devine cu adevărat palpitantă și aproape fascinantă. Gunoiul de prin hrubele puterii este scos la lumina zilei și expus privirilor curioase ale pu-blicului. „Morbul” sincerităţii îi lovește brusc pe politicieni și aceștia rup legământul tăcerii insti-tuit în numele păstrării Alianţei. Ei povestesc cât de perfi zi și nesăţioși sunt concubinii lor politici, ce dictatură domnește prin partidele „democra-tice”, cum vin sacii cu bani și cine-i numără, cum sunt ameninţaţi, fi laţi, urmăriţi, interceptaţi și aproape asasinaţi. Și mai incitante sunt promisi-unile unor dezvăluiri gen horror din intimitatea vieţii (politice) a distinșilor bărbaţi ai neamului. Acum nu este momentul, dar va veni ziua, ora, clipa când vom spune totul, când vom da cărţile pe faţă, ameninţă politicienii. Și „ora astrală” bate exact atunci când le pică acestora fi sa și le dă ghes interesul (evident, naţional și de stat).

Radu Bușilă și Vladimir MironovRadu Bușilă și Vladimir Mironov

6 MAI 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Opinii

Godea schimbă macazul Plecarea lui Godea din partidul

lui Filat a stârnit discuţii aprinse și pentru că el deja este al patru-lea fruntaș din cadrul formaţiunii, după Vitalie Nagacevschi, Călin Vieru și Alexandru Tănase, care o părăsește. Ca și Alexandru Tănase, Mihai Godea a acuzat alianţa de guvernământ că nu dorește să promoveze reformele, în special în Justiţie, la Procuratură, că este interesată în menţinerea unui sistem administrativ corupt, că nesocotește cele mai elementare drepturi și libertăţi ale cetăţenilor, îndeosebi, pe cele economice. În conferinţa de presă pe care a sus-ţinut-o miercuri, 4 mai 2011, Mihai Godea a declarat că AIE s-a încur-cat în rele:

„Alianţa pentru Integrare Europeană, care s-a dorit cea mai viabilă alternativă a Parti-dului Comuniștilor, a îmbătrâ-nit și s-a încurcat în rele. Doi ani de zile nu a fost promovată nici o dezbatere pe conţinutul de reforme. În doi ani nu s-a reușit înaintarea cu nici o iotă pe prin-cipalele sectoare care urmau să fi e reformate din temelie. Justi-ţia este controlată. Economia – sufocată de monopoluri. Dreptu-rile și libertăţile cetăţenești sunt în continuare călcate în picioare. În doi ani de democraţie, cetăţe-nii și statul Republica Moldova își duc vieţile paralele și interac-ţionează doar în cadrul exerci-ţiilor electorale. Oamenii nu au încredere în instituţiile statului, iar statul, se pare, nu are nici o treabă cu soarta propriilor cetă-ţeni. Este trist să constat aceste adevăruri, mai ales după 4 ani de muncă dezinteresată, care adesea s-a învecinat cu sacrifi -ciu. Din păcate, așteptările sute-lor de mii de oameni sunt pe post de a fi înșelate, iar visele celor care au crezut sincer în triumful moralităţii au fost spulberate. Cu ce au greșit cetăţenii noștri ca să sufere atât de mult în continu-are din cauza lipsei de drepturi și posibilităţi? Sunt ferm convins că această stare de lucruri nu mai

poate continua. Poporul Repu-blicii Moldova merită mai mult”.

Un gest tardiv, suspectat de nesinceritateMihai Godea spune acum ceea

ce FLUX-ul afi rmă deja de vreo 2 ani de zile. Ba chiar mai devreme, de prin 2007, de la încropirea PLDM-ului ca formaţiune poli-tică, la care a pus umărul și Mihai Godea. Păcat că domnul Godea „a înţeles” ce înseamnă PLDM atât de târziu. Dar la tardivitatea gestului lui vom reveni mai jos. Acum să vedem ce a mai declarat cel care acum câteva zile deţinea funcţia de președinte al fracţiunii parla-mentare a PLDM și de prim-vice-președinte al acestei formaţiuni.

Nu vom reproduce întreaga declaraţie a domnului Godea pentru că aceasta conţine multă frazeologie bombastică, ci vom da câteva citate dintr-o emisiune realizată la un post de televiziune chiar în seara zilei de marţi, la care a fost invitat proaspătul plecat din partidul lui Filat. Vom menţiona că, în pofi da eforturilor repetate ale moderatoarei de a obţine niște răspunsuri clare la un șir de între-bări legate de motivele reale ale plecării lui din PLDM, Mihai Godea nu a dat nici un nume, nu a prezen-tat nici o cifră, numai vorbă goală, apă chioară. Într-un fi nal a promis că va reveni cu informaţii concrete și năucitoare privind corupţii din sânul guvernării.

Godea despre oligarhi Ca și Călin Vieru, și Alexan-

dru Tănase, Godea a lăsat să se înţeleagă că în PLDM nu există democraţie și că Filat face ce vrea în acest partid. Dar spre deose-bire de cei doi, Mihai Godea a mai atins o problemă despre care alţii au tăcut, și anume că astăzi, ţara noastră este condusă de oligarhi, care și-au subordonat toate marile afaceri din Republica Moldova. E adevărat, Mihai Godea nu a dat numele acestor oligarhi, dar dacă ar fi făcut-o, trebuia să înceapă

cu fostul său șef de partid, Vladi-mir Filat. Iată ce a declarat Mihai Godea:

„Dar, ceea ce m-a deranjat cel mai mult, nu am înaintat o iotă pe principalele sectoare. Ne uităm pe economie, cum au existat monopoluri, există și în continuare. Unii care le-au deţi-nut anterior, le menţin. Alţii le-au acaparat și le exploatează. Deci, nimic nou sub soare cu activi-tatea economică, cu libertatea activităţii economice.

Sunt unii care spun că vor aduce investiţii în Chișinău. Și sunt absolut sigur că ei sunt conștienţi că nu se poate pentru că climatul investiţional nu este unul adecvat pentru a realiza aceste lucruri”.

Godea – fi lat de Filat Mihai Godea a confi rmat ceea

ce noi am afi rmat de mult: Filat, Lupu și Ghimpu, împreună cu toţi cei care stau în spatele sau în preajma lor, au creat un stat poli-ţienesc, mai ceva decât pe timpul guvernării lui Voronin. Întrebat de moderatoare dacă este urmărit de poliţie, Mihai Godea a spus că este fi lat de oamenii puterii imediat după ce a făcut declaraţia privind participarea sa în campania elec-torală în calitate de candidat inde-pendent, respectiv, și în calitate de contracandidat al lui Victor Bodiu, care reprezintă PLDM-ul. Iată ce a declarat Godea: „Sunt urmărit. Nu mă tem. Le-am spus și i-am rugat să-și retragă mașinile de lângă blocul în care locuiesc și să nu mă urmărească prin oraș pentru că situaţia criminogenă este de așa natură că cere o implicare maximă a forţelor de ordine, iar eu nu sunt un infractor. Și vreau să vă spun că eu nu mă tem de nimeni, doar dacă nu se gân-dește cineva să-mi facă ceva. Lângă blocul în care locuiesc stă o mașină în permanenţă. Dacă merg într-un local să beau o cafea cu cineva, sunt monitorizat și așa mai departe. O mașină. Eu cred că sunt de la misiuni speciale. Asta explică încă o dată motivul deci-ziei mele (de a părăsi PLDM-ul – n.n.). Nu este bine în Danemarca noastră, ceva este putred dacă un deputat, cu mandat acordat de cetăţeni, este fi lat. Mie mi se pare, cel puţin, ieșit din comun această situaţie”.

Mihai Godea a mai declarat că înainte, comuniștii îi ascultau telefonul, acum însă acest lucru îl fac, probabil, cei din AIE. „Lucru-

rile sunt foarte grave”, a constatat deputatul devenit de curând nea-fi liat politic.

Şi Tănase, şi Nagacevschi sunt fi laţi de Filat Cu adevărat, lucrurile sunt

foarte grave pentru că nu doar Godea este fi lat de autorităţi, ci și alţi doi foști colegi de-ai săi de partid care au plecat de la Filat: Vitalie Nagacevschi și Alexandru Tănase. Aceștia, la un alt post de televiziune, au spus că sunt urmă-riţi și ei de către serviciile speciale. Adică Godea, Tănase și Nagacev-schi sunt urmăriţi, persecutaţi de un regim nedemocratic și abuziv pe care chiar ei l-au creat.

Godea luptă împotriva comuniştilor, întărind şansele lui Igor DodonSă revenim însă la una dintre

principalele teze din declaraţia de presă făcută de Godea, și anume de ce candidează ca independent la postul de primar general al capi-talei.

„Pericolul cel mai mare în această campanie pentru alege-rile locale, în municipiul Chișinău, mai ales, este venirea comuniști-lor la putere. Pentru mine nu este greu de înţeles ce s-a întâmplat, între timp, și de ce acest pericol a devenit unul iminent. Ceea ce n-a reușit Voronin în 8 ani de dic-tatură feroce, se pare că vor reuși partidele democratice. Cedarea capitalei ar însemna începutul sfârșitului și baza unei restau-raţii roșii rușinoase, prostești și periculoase. Toţi oamenii de bine înţeleg și împărtășesc această temere.

Comuniștii, prin defi niţie, nu pot reprezenta o opţiune de viitor. Ei au fost și rămân în esenţă distructivi și sunt la ora actuală o mare problemă în avansarea democratică și euro-peană a Republicii Moldova. Ei pot întinde plase și curse în care unii din naivitate sau, poate, din interes, se pot prinde. Comuniștii, în toată istoria lor, au fost sinceri doar atunci când ţineau pistolul la tâmpla presupusului dușman de clasă. Au fost efi cienţi doar în faţa unui pericol real. În rest, viaţa lor este mai puţin intere-santă. În același timp, ei rămân în continuare consolidaţi și pot face încă mult rău societăţii noastre. Ei își așteaptă ceasul revenirii, care, sunt sigur, nu va suna pentru ei niciodată. Am fost și rămân con-secvent pentru a face tot pentru a nu admite reinstaurarea comu-niștilor la putere. Și în acest caz, nu poate exista nici un compro-mis”, a declarat Godea.

Urmărind cu atenţie declara-ţia făcută de Mihai Godea în care acesta a anunţat că își depune dosarul pentru a fi înregistrat în calitate de candidat independent la funcţia de primar de Chișinău, nu am prea înţeles de ce totuși Godea candidează ca indepen-dent la funcţia de primar al capi-talei dacă își propune să lupte cu comuniștii.

El susţine că face acest lucru pentru „a nu ceda capitala comu-niștilor”. Însă adevărul este că pasul său va duce la diminuarea șanselor electorale, în primul rând, ale lui Victor Bodiu, pentru

că chișinăuienii vor avea de ales între doi candidaţi care provin de la aceeași formaţiune politică, PLDM, dar și ale actualului primar Dorin Chirtoacă, care reprezintă PL și care va deveni ţinta predi-lectă a lui Godea, după cum s-a văzut și în conferinţa de presă de marţi. Respectiv, participarea lui Godea în lupta pentru fotoliul de primar al capitalei îl avantajează doar pe Igor Dodon, candidatul PCRM. Discursul anticomunist al lui Godea nu-l prea afectează pe Dodon, pentru că vine dintr-o tabără adversă, pentru Dodon ar fi mai rău dacă Godea s-ar apuca să-l laude. Așa că declaraţiile lui privind „pericolul comunist”, dim-potrivă, vor consolida electoratul comunist în jurul candidatului PCRM.

„AIE a îmbătrânit şi s-a încurcat în rele”Nu pot să nu-i dau drep-

tate lui Godea atunci când afi rmă că „AIE a îmbătrânit și s-a încurcat în rele”, dar, totodată, nu cred că Mihai Godea este sincer și face respectivele declaraţii și gesturi politice dezinteresat, fără gând ascuns. Am toate temerile să bănuiesc că lui Godea i s-a trezit sentimentul dreptăţii și mila pentru popo-rul Republicii Moldova, ale căror drepturi sunt călcate în picioare de către o guvernare oligarhică și despotică, pornind de la niște interese și calcule personale.

De ce spun asta? Deja unii poli-ticieni și observatori ai fenome-nului politic au menţionat modul nefi resc în care s-a prezentat Godea făcând această declaraţie, dar și în timpul emisiunilor televi-zate la care a participat.

Godea decretează sentinţe şi emite adevăruri în ultimă instanţă Este de observat cu atenţie nu

ce spune Godea, ci cum spune el. Cei care l-au privit la televizor, care i-au urmărit limbajul corpului, ges-turile, tonalitatea vocii, expresia feţii, au putut constata că individul este ameţit de propria importanţă. Stop-cadrul feţei lui exprima aro-ganţă, trufi e, obsesia propriei excepţionalităţi. Mihai Godea nu vorbea în faţa camerelor de luat vederi, nu comunica cu jurnaliș-tii, el poza în faţa lor, el declama teatral. Mihai Godea nu vorbește, așa cum vorbește un om normal, fi resc, el perorează, decretează sentinţe, emite adevăruri în ultimă instanţă. Mândrie deșartă și falsă seriozitate, iată ce este Godea, un ghem gras de orgolii și ambiţii mai mare decât însuși fostul său șef de partid Filat.

Godea minte ca şi Filat Și, mai ales, Mihai Godea minte,

ceea ce, din nefericire, este o normă pentru toţi liderii alianţei de guvernământ. El zice că se lan-sează într-o acţiune pe cont pro-priu. Dar asta presupune ca în 2 zile să adune 10 mii de semnături pentru a fi înregistrat în calitate de candidat independent în cursa pentru fotoliul de primar al capita-lei. Dar cum e posibil să faci lucrul

acesta fără bani, fără echipă. Deci, există cineva care stă în spatele lui. Deci, oferta pe care a primit-o de la adversarii lui Filat ca să-l trădeze pe acesta este mult mai generoasă decât ceea ce îi oferea Filat.

Filat arată cu degetul la PlahotniucEste evident că Mihai Godea nu

va câștiga postul de primar gene-ral al municipiului Chișinău, dar este foarte probabil că, după ale-gerile locale, după cum a spus-o chiar el, va constitui o nouă for-maţiune politică. Dar, în defi nitiv, asta o vor decide fi nanţatorii lui, pe care, deocamdată, nu-i cunoaș-tem. Filat a declarat că în spatele lui Godea s-ar afl a prim-vicepre-ședintele Parlamentului, Vladimir Plahotniuc, care este considerat fi nanţatorul Partidului Democrat.

Filat spune că AIE se desface după alegerile locale Solicitat de jurnaliști, liderul

PLDM, Vladimir Filat, a declarat că plecarea lui Godea din parti-dul său nu este întâmplătoare. „Eu nu cred în lucruri întâmplă-toare. Momentul în care s-a luat această decizie e foarte impor-tant. Alegerile locale sunt foarte importante. După aceasta va fi instituită puterea locală. Mă rog, timpul urmează să le așeze pe toate în albia normalităţii. Reto-rica afi rmaţiilor domnului Godea sau, mai bine spus, acest text citit - este lecturat cu regularitate de persoanele care pleacă mai

devreme sau mai târziu. Există și alţi cetăţeni care au făcut la fel. Consideraţi întâmplător oare acest scenariu, care presupune atac direct la persoana liderului PLDM? Cui îi este favorabil acest război și presiune mediatică formată? Dacă vom merge mai departe, vom vedea și cine sunt benefi ciarii”, a declarat Filat, după care nu a ezitat să spună că acesta este chiar oligarhul Vladimir Pla-hotniuc. „Mihai Godea s-a întâlnit cu Vladimir Plahotniuc nu doar la Viena. Păpușarul care stă în spa-tele mai multor lucruri grave care se întâmplă va fi scos la lumină. Dacă fac acest lucru până la 5 iunie, opinia publică va fi distor-sionată. Acum trebuie să ne con-centrăm pe campania electorală pentru locale”, a declarat Filat.

Deci, Vladimir Filat consideră că cel care orchestrează smulge-rea din partid a fruntașilor PLDM este Vladimir Plahotniuc. Și mai mult, el promite să-l demaște pe Plahotniuc după alegeri, să scoată la lumină „mai multe lucruri grave” de-ale „păpușarului”. Nu face lucrul acesta acum pentru că asta ar putea însemna desfacerea AIE. Respectiv, după 5 iunie, AIE se poate desface și se va desface.

Dar până la 5 iunie mai este timp. Până atunci s-ar putea ca și alţi fruntași ai PLDM, cu ajutorul „păpușarului” sau fără acest ajutor, să plece din partidul lui Filat. Spre exemplu, Mihai Godea a lăsat să se înţeleagă că următorul care va pleca din partid este ministrul de Externe, prim-vicepreședintele PLDM, Iurie Leancă. Unii spun că și vicepreședintele Parlamentului, Liliana Palihovici, vrea să abando-

neze PLDM și să-l părăsească pe Filat. Timpul va arăta dacă e așa sau nu.

În concluzie În concluzie putem să spunem

următoarele. Atunci când a consti-tuit PLDM, Filat s-a gândit la inte-resele lui personale și a conceput acest partid ca pe un instrument de a-și spori capitalurile și puterea, ceea ce s-a și întâmplat. Principiile și valorile trâmbiţate de acesta au avut doar scopul de a prosti elec-toratul. Cei care au mers alături de Filat știau foarte bine care sunt intenţiile lui, dar l-au urmat având speranţa sau chiar promisiunea că și ei vor trage foloase. Dar, pe parcurs, Filat s-a dovedit a fi mai hapsân, mai lacom decât au putut presupune cei de-alde Godea. Văzând că toate benefi ciile îi revin doar lui Filat, aceștia au ieșit din PLDM pentru a apuca o bucată mai grasă în altă parte. Godea a plecat de la Filat nu pentru că nu merg reformele, nu pentru că poporul o duce prost, cum pretinde el în mod făţarnic, ci pentru că lui nu-i merg treburile așa cum ar vrea el. Tot așa a gândit și Filat atunci când l-a luat pe Godea la PLDM. I-a purtat cinstea la început, cât partidul și-a luat avânt, după care l-a dat într-o parte. Greșeala lui Filat a fost doar că nu s-a gândit că și alţii pot fi la fel de lacomi și orgolioși ca și el și că poate ajunge în situaţia ca toţi cei mai importanţi din partid să-l părăsească. În rest, Filat și Godea sunt la fel, ca și toţi ceilalţi care au plecat sau au mai rămas la PLDM, doar interesele au devenit diferite.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Trăim vremuri grele. Poate mult mai grele decât își repetă mulţi dintre noi de ani și ani de zile. În afară de faptul că ne iz-bește criza eco-nomică, mult mai gravă este criza morală în care ne zbatem, mai ales că între cele două există fără doar și poate o legătu-ră de cauzali-tate.

Cred că marea majoritate dintre noi trăim în-tre speranţă și minciună. Speranţa că fi ecare zi de mâine poate să aducă mai mult bine și minciuna în care ne scaldă clasa politică, zi de zi.

Tot mai mulţi oameni părăsesc Moldova, cu privirile încrâncenate. Tot mai mulţi dintre cei energici sunt plecaţi deja în străinătate. Unii dintre cei rămași au semnat pactul cu diavolul politic. S-au vândut și nu mai au nimic de spus! Ceilalţi, fără puterea… puterii, sunt glaciali din “raţiuni de doctrină”. Își mai permit să facă jocul “mimozei mofturoase”, în vreme ce ţara se scufundă!

Un politician echilibrat spunea că ţara nu este condusă, este stăpânită! În faţa stăpânului mai sunt pitici de caracter, care se supun, care au uitat de demnitate, de bărbăţia personali-tăţii autentice. Ei așteaptă doar pe la uși, pe la ziduri, prin coridoarele întunecate ale unei lumi morbide.

Ţara, săraca, așteaptă și ea. Problema este că Ea chiar are nevoie de oameni cu caracter. Suntem abia la început de campanie electorală, iar marile bătălii care urmează se anunţă cu replici tăioase. Regret, cu dezgust, carenţele strategice ale pseudoliderilor politici din Republica Moldova care și-au pregătit câte un succesor pentru bătălia electorală.

Sondaje, candidaţi, lupte interne. Se ascut săbiile în lupta pentru alegerile locale! Moldova pare a fi tărâmul nesfârșitelor campanii elec-torale. Alegem, alegem și ce culegem? Indivizi avizi de putere și bogăţie.

Cine mai are încredere în vorbele lor?

Întrebându-mă în dulșili grai moldoviniesc care este soluţia, mă gândesc că politicienii moldoveni ar trebui să tacă.

Să tacă. Atât. Și să facă. Dacă au ce. Dacă îi duce capul. Dacă nu, să plece. Și să aibă curajul să recunoască – nu pot. Nu știu. N-am auzit politicieni care să recunoască – nu pot, nu știu. Nimeni n-a spus, după ce a plecat din fotoliul pu-terii, lăsând în urma sa dezastru, că n-a putut, că n-a știut. Toţi sunt specializaţi în același mod, la aceeași “școală” a minciunii. A vorbelor fără fond. Toţi caută explicaţii. Sau mută discuţia în altă parte, când dau de întrebări incomode pentru ei. Cam asta știu să facă politicienii moldoveni. La conducerea Republicii Moldova trebuie să fi e oameni. Nu politicieni care fac “jocul mimozei mofturoase”, nu cei care ne fl utură diplome goale de conţinut. Adevăraţii profesioniști nu vorbesc despre școlile pe care le-au făcut. Adevăraţii profesioniști fac ceva concret. Fac. Și tac.

Tamara CHIRILĂ. Sursa: allmoldova.md

Am mai zis-o și cu alte prilejuri, o spun și acum: moldovenii sunt oa-meni ai extremelor. E de ajuns să facă cineva un lucru mai ieșit din comun că moldovenii se și dau de pământ de impresionați ce sunt. Și chiar dacă acel om era blamat și atacat nu până demult, vine fapta ”magică” și moldovenii noștri îs dați gata și schimbă blestemele pe ode înălțătoare.

Se întâmplă la fel și în cazul ultimului divorț politic răsunător de pe scena politică moldovenească. A plecat Tănase din PLDM și dintr-un ministru al Justiției ”corupt și incompetent” și al doilea om dintr-un partid ”banditesc” s-a transformat în ditamai ”vic-tima dictatorului Filat”. Că în PLDM situația e putredă rău și că putrezește pe zi ce trece și mai mult, e evident și nu am motive să neg. Tănase nu e singurul care a părăsit PLDM-ul. Din acest partid au plecat zeci, poate chiar sute de oameni, care se înrola-seră în rândurile ”verzilor” pentru măreața idee de ”a scăpa Moldova de comunism, de a o aduce pe un făgaș al normalității și de a porni pe ireversibila cale de integrare europeană”. Doar că acești oameni nu sunt la fel de cunoscuți precum Tănase și nici nu au încercat să facă din plecarea lor mare show mediatic.

După plecarea lui Tănase am preferat să nu comentez prea mult situația dată, deși toată lumea își exprima părerea și nu știa cum să-i plângă de milă ”bravului minis-tru al Justiției, învins de diabolicul sistem din care face parte”. N-am făcut-o pentru că, în viziunea mea, Tănase e plecat din PLDM încă din august-septembrie 2010, atunci când îi fusese inoculată ideea că ar putea deveni Președinte PLDM, cu ajutorul condiționat al lui Plahotniuc. Până la urmă, fi ecare cu aspirațiile sale, iar Tănase dacă a dorit să devină Președinte trebuia lăsat

să-și încerce norocul și nu amânat congresul din toamna lui 2010, tocmai din teama lui Filat de a nu pierde din mâini frâiele partidului. Nu mă prea deranjează acest lucru, poate doar din cauza faptului că Filat a demonstrat că nu există nici un dram de democrație în parti-dul pe care-l conduce. Doar că acest lucru mi-e cunoscut de mult mai multă vreme.

M ă d e r a n j e a z ă însă cu totul altceva, și anume victimizarea excesivă a lui Tănase și dedicarea odelor înălțătoare din partea diferitor formatori de opinie. Nu înțeleg de ce acești dedicatori de ode nu se întreabă de ce Tănase a așteptat tocmai luna aprilie 2011 pentru a părăsi partidul. Cei ce invocă motive de genul că, vezi Doamne, Tănase a plecat pentru nici la 2 ani de la evenimente-le din 7 aprilie nu s-a afl at adevărul ar trebui să concureze cu comuniștii ce promiteau în 2001 cârnaț de 2 lei băbuțelor nostalgice. Tănase știe foarte bine ce s-a întâmplat în aprilie 2009 și este unul dintre puținii oameni din PLDM care cunosc cum a stat situația. Iar acest lucru îl va folosi peste câtva timp.

Cu nici 2 săptămâni înainte de a anunța decizia că părăsește politica, l-am întrebat pe Tănase, în direct la Jurnaltv, dacă PLDM ține cont de faptul că el e omul ce are cele mai mari șanse în lupta pentru Primăria capitalei. Atunci, Tănase, cunoscând deja faptul că Bodiu va fi candidatul PLDM, mi-a răspuns că el are încă foarte mult de făcut la Ministerul Justiției și că nici nu-i trece prin cap să părăsească funcția pe care o

ocupă. Nici în acest caz, dedicatorii de ode nu se întreabă cum s-a putut petrece o ase-menea schimbare, într-o perioadă atât de scurtă, în mintea lui Tănase. E, schimbarea s-a petrecut pentru că Tănase oricum nu mai avea o viață prea lungă în PLDM și nici măcar în Guvern.

Mai apoi, după plecarea defi nitivă din partid, Tănase și-a continuat reprezentația în același stil. A vorbit de saci de bani, de funcții administrative în stat care se vând și se cumpără și că integrarea europeană e un vis frumos, dar irealizabil. În toată această perioadă, aceiași dedicatori de ode se întrec care mai de care să-i dea dreptate lui Tănase junior și să-l justifi ce pe acesta. Din păcate, puțini sunt cei ce se întreabă câți saci de bani a adus el la partid și câți saci a luat pentru funcțiile de notari sau avocați care se comercializau cu succes pe la Ministerul Justiției. Saci de bani s-au dat și pentru a închide ochii la miniapartamentele de lux care sunt astăzi în unele dintre penitencia-rele din Moldova, dar și pentru a-l menține în fruntea penitenciarelor pe omul pus

acolo încă de Voronin. Și, până la urmă, dacă vorbești de corupție și-o faci pe justițiarul, dă, dom’le, măcar un nume ceva!

Culmea nesimțirii din gura lui Tănase am auzit-o când a decla-rat că el în viața lui n-ar candida împotriva lui Chirtoacă. Asta după ce, cu doar câteva luni în urmă, Tănase dădea de pământ cu Chirtoacă de fiecare dată când avea ocazia și deplângea ”situația deplorabilă în care s-a pomenit Chișinăul după mulți ani de administrație incompetentă”. Pe atunci, ministrul Justiției spe-ra că va fi el candidatul PLDM, și nu Bodiu.

Am scris cu ceva vreme în urmă ca odată cu plecarea lui

Tănase începe și decăderea PLDM-ului, implicit a lui Filat. Și nu am făcut-o pentru că din PLDM ar fi plecat un om de valoare, ci pentru că Tănase era un tip care cântărea greu în garnitura de bază a PLDM-ului. Și din punctul de vedere al imaginii de care se bucura, și ca modalități de operare și tranzacționare, Tănase era o piesă grea pentru partidul lui Filat, iar plecarea sa cântărește cu siguranță greu. Mai ales că Tănase nu a mers la Curtea Constituțională pentru foarte multă vreme, ci, mai degra-bă, pentru o revenire spectaculoasă în politică. Revenire prin care va încerca să-i aplice lovitura de grație lui Filat. Iar asta se va întâmpla mult mai curând decât și-o închipuie mulți.

Până atunci însă veți vedea tot felul de declarații pompoase a lui Tănase, prin care va încerca în continuare să se victimizeze și să blameze sistemul pe care tocmai el l-a construit, alături de fostul său bun prieten Vlad Filat.

Alexandru COZERSursa: alexcozer.com

Godea şi Filat sunt la fel, doar interesele au devenit diferite Godea şi Filat sunt la fel, doar interesele au devenit diferite Și tu, Și tu,

Brutus?Brutus?

Mihai Godea, omul care ocupa a doua poziţie în partidul premierului Filat, a părăsit PLDM și a de-pus dosarul pentru a se înscrie în cursa electorală pentru postul de primar general al municipiului Chișinău în calitate de candidat independent. Știrea plecării lui Godea din PLDM a surprins multă lume, pentru că el era considerat unul din-tre cei mai apropiaţi oameni ai premierului.

Ăsta-i Ăsta-i

următorul?următorul?

Tănase jr., „învins” de sistemul pe care tot el l-a construit Enervant de adevărat

Nu cerceta Nu cerceta aceste legi, căci ești aceste legi, căci ești nebun să le-nţelegi!nebun să le-nţelegi!

6 MAI 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIImportant

Ziua de 3 mai 2011 a fost decretată drept Ziua Mondi-ală a Astmului. Potrivit Orga-nizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Ziua Mondială a Astmului se organizează în prima marţi a lunii mai, sub egida Ini-ţiativei Globale în lupta cu Astmul (Global Initiative for Asthma – GINA).

Astmul este o boală cro-nică caracterizată prin ata-curi recurente de dispnee și wheezing, care variază în in-tensitate și frecvenţă de la o persoană la alta. Simptome-le pot apărea de mai multe ori într-o zi sau o săptămână la persoanele afectate, iar la unii bolnavi poate să se acu-tizeze în timpul activităţii fi -zice sau noaptea.

Conform estimărilor Orga-nizaţiei Mondiale a Sănătăţii, 235 de milioane de oameni de pe glob suferă de astm. Această maladie este doar o problemă de sănătate publi-că pentru toate ţările, indife-rent de nivelul de dezvolta-re al acestora. Totuși, peste 80% din decesele provocate de astm se înregistrează în ţările cu venituri mici și mijlocii. Fiind o patologie insufi cient diagnosticată și tratată, astmul este o povară substanţială pentru bolnavii și familiilor acestora pentru întreaga viaţă.

Denumirea de „astm” provine din limba greacă și semnifi că respiraţie grea, șuierătoare, sufocare. Ast-mul bronșic este o infl amaţie cronică (care decurge timp îndelungat) a căilor respira-torii, condiţionată de o sen-sibilitate sporită a bronhiilor faţă de diferite substanţe.

Astmul este cea mai frec-venta boală cronică în rân-dul copiilor. Părinţii acestora ar trebui să fi e foarte atenţi la modul în care se compor-tă cu copiii cu astmă, atât în ceea ce privește tratamentul bolii, cât și suportul psiholo-gic, având în vedere impac-tul pe care îl are boala asu-pra vieţii sociale.

Mai multe despre astmul bronșic și cum trebuie abordată această maladie ne spune Tatiana Clișcov-schi, vicedirector al IMSP AMT Râșcani pentru asis-tenţa mamei și a copilului.

- Doamna Clișcovschi, cum se ma-nifestă astmul bronșic, care sunt simptomele acestei boli?

- Astmul, fi ind o afecţiune a căilor respiratorii, se distinge, în primul rând, printr-o respiraţie șuierătoare – sunete șuierătoare, de intensitate înaltă la expirare. Aceste sunete pot fi percepute nu numai de medic în tim-pul auscultaţiei, ci și la distanţă. Aces-te episoade de respiraţie șuierătoare sunt însoţite de dispnee – respiraţie difi cilă, îngreuiată. Acest lucru este provocat de îngustarea bronhiilor. Pe măsură ce crește bronhoconstricţia, aerul este prins în această „capcană”, devenind tot mai difi cilă și inspiraţia, așa încât, dacă, iniţial, bolnavul avea senzaţia că nu poate da aerul afară din piept, ulterior apare și senzaţia că nu poate nici să-l mai tragă în piept, adică senzaţia de sufocare (asociată adesea cu impresia că va muri în cu-rând). În același timp, se secretă în ex-ces un mucus vâscos, care nu poate fi eliminat, și „clocotește” în interiorul bronhiei. Pentru a evacua secreţiilor bronșice din căile respiratorii apare tusea. Deoarece aceste secreţii bron-șice sunt foarte lipicioase, vâscoase și nu se pot „rupe” ușor, tusea este pu-ternică și prelungită; abia când criza ia sfârșit, secreţiile bronhice devin mai fl uide, se elimină sub formă de spută („scuipat”) albicioasă, în can-tităţi mici, ca niște monede. Uneori, tusea este singura manifestare a ast-mului bronșic. Aceste accese respira-torii sunt periodice, ele pot reveni în diferite momente. Poziţia bolnavului în timpul accesului este silită – bol-navii nu pot sta culcaţi, preferă să se așeze. La astmatici, toracele este mă-rit în volum „ca un butoi”, bombat. Se vizualizează „bătaia” aripilor nazale, umplerea și dilatarea vaselor gâtu-lui. Tegumentele (pielea) sunt palide, transpirate, cu pete roșii sau erupţii, uneori cu cianoză (învineţirea) na-sului, acrocianoză (învineţirea dege-telor, vârfului nasului și a urechilor), schimbări ce sunt cauzate de insufi ci-

enţa oxigenului în sânge. Respiraţia nazală este difi cilă cu sau fără elimi-nări apoase, prurit nazal, senzaţie de zgârietură, corp străin în gât. Bolnavii sunt neliniștiţi, agitaţi, au senzaţia de frică de moarte, instabilitate emoţio-nală, slăbiciune generală, indispozi-ţie, copilul poate fi moleșit sau poate deveni agresiv. Durata crizei este, în general, de 1-2 ore, cu un maxim de intensitate de 20-30 de minute. Criza cedează spontan sau sub tratament. Apariţia și agravarea manifestărilor clinice ale astmului la copil mai des se desfășoară noaptea.

- Care sunt cauzele apariţiei ast-mului? Este o maladie ereditară sau dobândită?

- De obicei, predispuși la aceas-tă boală sunt copiii ale căror părinţi suferă de astm sau maladii alergice. Copilul care provine dintr-o astfel de familie se naște cu predispoziţie la boli alergice. Predispoziţia familială la alergie – atopia este factorul de risc cel mai important în dezvoltarea bolilor alergice la copil. Atopia la co-pil poate fi presupusă în cazul când se constată boli alergice la părinţi (dacă unul dintre părinţi suferă de alergie, riscul de astm la copil este de 40-50%, care sporește până la 66% dacă ambii părinţi sunt alergici. În perioada copilăriei, băieţii sunt mai predispuși la alergie respiratorie de 2 ori mai frecvent decât fetiţele.

- Care sunt factorii care cauzează astmul?

- Printre factorii cauzali se numă-ră praful de casă (este o combinaţie complexă de alergeni; principalul component alergizant al prafului sunt acarienii și produsele activităţii lor). Acarienii sunt căpușe foarte mici care nu se observă cu ochiul liber. Cea mai mare cantitate de căpușe se găsește în dormitoare în perne, salte-le, plapume, lenjerie. Insectele și aler-genii lor la copiii alergici pot provoca reacţii locale și sistemice grave cum sunt șocul anafi lactic, edem Quin-ke. Alţi factori sunt alergenii fungici (mucegai), alergenii epidermali (in-clud particule de piele, mătreaţă și păr de animale, precum și alergenii pielii și ai părului omenesc), fumatul (tabagismul) activ și pasiv, factorii ecologici (nocivităţi habituale, casni-ce; nocivităţi industriale atmosferice; fum, gaze de eșapament), condiţiile

meteo (aer rece, ceaţă), polenul, pro-dusele alimentare (laptele de vacă, peștele, icrele, miere de albini, cacao, ciocolată, ouă, nuci etc.), medica-mente și vaccinuri (antibiotice – pe-niciline, cefazoline, tetracicline etc.; sulfanilamide – biseptol; antiinfl ama-torii nesteroidiene – diclofenac, indo-metacin, ibuprofen, piroxicam etc., iod, comprimate în oblate colorate, siropuri de medicamente ce conţin coloranţi, aromatizanţi, vaccinurile produse pe embrion de ou – vaccin antigripal), infecţii virale, bacteriene și parazitate, stresul și efortul fi zic.

- Cum putem evita crizele de astm și proteja copiii de această boală?

- Reduceţi contactul copilului dvs. cu praful de casă și renunţaţi la obiectele mai puţin utile (bibelouri, tablouri, scrumiere), carpete, dra-perii groase, covoare, mochete care acumulează praf. Utilizaţi un covor din plastic, lavabil. Folosiţi mobilă cât mai puţină și cât mai simplă, fără tapiţerii (tapiţate eventual doar cu piele sau înlocuitori). Aplicaţi măsuri-le de mai sus cel puţin pentru camera în care copilul petrece cel mai mult timp. Folosiţi saltele și perne fără puf sau pene și feţe de pernă și huse pen-tru saltele din materiale sintetice, im-permeabile. Spălaţi lenjeria de pat în apă fi erbinte și uscaţi-o la soare. Evi-taţi curăţenia prin scuturare, periere, măturare; folosiţi aspiratorul (ideal cel cu fi ltru de apă). Ventilaţi cores-punzător locuinţa, în special baia și bucătăria, pentru a împiedica forma-rea mucegaiului. Dacă copilul pre-zintă crize după expunerea la polen, încercaţi pe cât posibil, ca el să stea în casă în perioadele de polenizare (mai ales în lunile mai-iunie), cu ferestre-le închise, în special în zilele senine, cu vânt. Renunţaţi la animalele de casă, păsări, pești, plante de aparta-ment. Pentru copiii cu astm bronșic abandonarea fumatului de către pă-rinţi sporește considerabil șansele de vindecare. Dacă vă puteţi alege orașul de domiciliu preferaţi orașele cu altitudine mai ridicată sau, chiar în cadrul aceluiași oraș, cartierele si-tuate pe platouri, unde concentraţia de poluanţi este mai mică. Concediile la munte pot fi benefi ce (la altitudine concentraţia de acarieni este mini-mă). Evitaţi deplasările la ţară cu ca-zări în case bătrânești sau nelocuite, care au mult mobilier vechi, covoare

de lână, perne de puf, plăpumi nea-erisite etc.

- Copilul astmatic poate să depună efort fi zic sau să practice anumite tipuri de sport?

- Educaţia sportivă este foarte im-portantă. Copilul astmatic poate și trebuie să facă exerciţii fi zice. Ela-borarea și realizarea unui program individual de exerciţii fi zice va infl u-enţa benefi c starea fi zică și evoluţia astmului. Copilul astmatic care este corect tratat și ia medicamentele sis-tematic, duce o viaţă normală ca și alţi copii. Un copil astmatic, care nu se antrenează poate avea o criză de astm la un efort fi zic minim. În acest caz, mulţi dintre părinţi consideră logică interzicerea oricărei activităţi fi zice, iar aceasta este o atitudine greșită. Exerciţiile efectuate siste-matic antrenează copilul astmatic să facă eforturi fi zice fără probleme, ameliorează starea sănătăţii. Jocurile sportive cu risc redus pentru provo-carea astmului, cu episoade scurte de efort fi zic, sunt fotbalul (portar), volei, atletica grea, ciclismul, tenisul (în perechi), lupta, înotul, gimnastica (exerciţii la bară, inele, cal). Jocurile sportive cu risc mărit pentru provo-carea astmului sunt alergările, schia-tul la distanţe mari, aerobica, fotbalul în încăperi.

- Care este rolul altor patologii în evoluţia astmului?

- Infecţiile respiratorii virale și afecţiunile ORL (rinite, sinuzite) pot contribui la alterarea condiţiei bo-lii. Evitaţi pe cât posibil stresurile de orice fel la copil (stresurile pot agrava boala și contribui la evoluţia nefavo-rabilă a sindromului bronhoobstruc-tiv. Problemele emoţionale pot scade răspunsul la tratament sau chiar pot declanșa crizele). Evitaţi alergia me-dicamentoasă.

NU luaţi fără prescripţia medicului nici unul din următoarele medica-mente, care pot agrava astmul copilu-lui: antibiotice (peniciline, cefalospo-rine), anestetice (procaină, lidocaină, xicain), antiinfl amatoare (acid acetil-salicilic, diclofenac, indometacin, su-lindac, ibuprofen, naproxen, piroxi-cam, acid mefenamic), iod (substanţe roentgencontraste, kaliu iod, soluţie lugol, tiroxină, triiodtironină), soluţii proteice (albumină, plasmă, imuno-globuline antibacteriene). Renunţaţi

la medicamentele în formă de sirop, preferaţi formele tabletate. Evitaţi medicaţia fi toterapeutică (tratamen-tul cu plante medicinale).

- Cum infl uenţează astmul viaţa socială a bolnavului?

- În primul rând, această boală in-fl uenţează orientarea profesională. De la o vârstă fragedă este importan-tă dezvoltarea intereselor profesio-nale ale copilului. Astfel, va fi evitată starea de stres provocată de accesul de astm din timpul exercitării ulteri-oare a profesiei. Restricţii profesio-nale pentru copilul cu astm sunt în cazul profesiilor care presupun con-tactul cu animale, blănuri. În indus-tria alimentară sunt nerecomandate profesiile de vânzător, bucătar. În caz de sensibilitate la praf – profesiile de istoric, bibliotecar, constructor, pre-cum și profesiile unde sunt mirosuri puternice sau care implică eforturi fi zice majore.

Nu convingeţi copilul că el nu va deveni chimist, biolog, ci încercaţi să-i direcţionaţi interesele spre niște profesii ce nu vor agrava maladia. Co-piii pot frecventa școli specializate, în cazul în care se descurcă cu cerinţele propuse. Însă aveţi grijă că ei obo-sesc mai repede, au nevoie de mai mult timp ca să se afl e în aer liber, să respecte recomandările medicale, să viziteze medicul. Copilul cu astm nu trebuie să se simtă lezat în drepturi,

interese. Părinţii nu trebuie să pro-tejeze copilul de efort fi zic, emoţii, sport, să nu permită frecventarea școlii sau a altor activităţi educaţio-nale. Acești copii, maturizându-se, sunt mai puţin pregătiţi pentru via-ţa independentă. În cadrul învăţă-mântului mediu și profesional sunt premise unele profesii în domenii ca mecanica, electrotehnica, industria ușoară, matematică-fi zică, informa-tică, economie, drept administrativ, fi lologie, muzică, arte plastice. Iar contraindicate sunt profesiile legate de lucrul în mine, cu petrol, geologie, metalurgie, construcţii, materiale de construcţii, prelucrarea lemnului, industria alimentară, marina, aero-nautica, agricultura, silvicultura, ali-mentaţia publică, chimie, biologie, sanitar, pedagogic, coreografi e.

În ceea ce privește învăţământul superior, încercaţi să orientaţi copilul spre matematică, mecanică, infor-matică, biologie, fi lologie, fi lozofi e, automatică, electrotehnică, teleco-municaţii, arhitectură, economie, re-gie, conservator, arte plastice și să evitaţi domeniile fi zică, chimie, geo-logie, geofi zică, geografi e, educaţie fi zică, drept, industrie alimentară, metalurgie, mine, petrol, energetică, construcţii, agricultură, silvicultură, medicină veterinară, medicină uma-nă, farmacie, marină.

- Vă mulţumim pentru interviu.

SĂNĂTATE cu Victoria CUŞNIR

Astmul – cea mai frecventă boală cronică în rândul copiilorAstmul – cea mai frecventă boală cronică în rândul copiilorCum să ne protejăm copiii de astm

ARCADIE BARBĂROŞIE:

Pleacă membri PLDM educaţi

pe principii democratice

Experţii politici discută pe larg pleca-rea lui Mihai Godea din PLDM. Aceștia lansează diverse versiuni care au stat la baza acestei acţiuni.

Directorul Institutului pentru Politici Publice, Arcadie Barbăroșie, a declarat pentru Publika TV că “ultimii lideri PLDM care au plecat sunt reprezentanţi ai societăţii civile educaţi pe principii democratice”. El a mai lansat versiunea că se prea poate că Godea pretinde la funcţia de președinte al PLDM. “S-ar putea ca domnul Godea să înceapă o discuţie mai dură în interiorul PLDM-ului și crearea unei platforme care să permită un alt fel de proces decizional. Asta ar însemna, de fapt, lupta ideilor în interiorul formaţiunii și nu doar”, a spus Barbăroșie.

“Intuiam că în PLDM ceva nu este în ordine. Ceea ce s-a întâmplat pe parcursul anilor în partidele politice, vedem că se repetă și în PLDM. Am în vedere lipsa unei democraţii în interiorul partidului. Vom mai avea sur-prize. Probabil o să fi e și de la alte partide politice”, a declarat în cadrul aceleiași emisiuni și analistul politic Valentin Dolganiuc.

Printre alte versiuni a celor întâmplate este și pleca-rea din cauza presupusei alianţe între PLDM și PCRM, în baza căreia Victor Bodiu se va retrage în favoarea candidatului Igor Dodon, dar și cea că plecarea lui Mi-hai Godea este o acţiune gândită de Vlad Filat și că, în scurt timp, acesta se va întoarce înapoi în formaţiunea de unde a plecat.

Publika TV, postul deținut în Republica Moldova de Realitatea Media, urmea-ză să fi e vândut, anunţă paginademedia.ro. Elan Schwartzenberg, noul proprietar al Realitatea TV, a mandatat-o pe Ioana Vântu, fi ica lui Sorin Ovidiu Vântu, să discute vânzarea postului de televiziune cu un om de afaceri moldo-vean, mai scrie portalul.

Site-ul face trimitere la surse

apropiate acționariatului Realitatea

TV, care au dorit să-și păstreze ano-

nimatul.

Potrivit acelorași surse, postul

de televiziune urmează să ajungă

în proprietatea lui Vladimir Plahot-

niuc, actual prim-vicepreședinte al

Parlamentului Republicii Moldova,

membrul Partidului Democrat.

Dumitru Ţâra, directorul Publika

TV, spune că el nu a fost informat

despre vânzarea postului.

„Citesc pe Internet la fel ca ceilalţi.

Deocamdată, nu am fost anunţat”,

a declarat el pentru „Adevărul”. Pla-hotniuc nu a infi rmat, dar nici nu a confi rmat că ar cumpăra Publika TV.

Vladimir Plahotniuc, unul dintre cei mai bogaţi moldoveni, contro-lează deja posturile de televiziune PRIME, 2 PLUS și postul de radio PRIME FM.

Acum trei luni, după dezvăluirile din „Adevărul”, politicianul a fost im-plicat într-un scandal legat de dubla identitate.

Publika TV s-a lansat ofi cial acum un an, la 7 aprilie 2010.

Sursa: Adevarul.ro

Publika TV, scoasă la vânzarePublika TV, scoasă la vânzareNoul patron Realitatea TV vrea să scape

de afacerile media din Chişinău

Liderul autoproclama-

tei republici nistrene,

Igor Smirnov, a semnat

joi, 5 mai 2011, un or-

din prin care l-a graţiat

pe Ernest Vardanean.

Astfel, jurnalistul mol-

dovean, arestat în luna

aprilie a anului trecut,

urmează să fi e eliberat

din închisoare, anunţă

Agenția de Presă Olvia

Press din regiunea

transnistreană.

La 11 mai 2010, jurnalistul a recunoscut, prin intermediul postului TV public transnistrean, că a făcut spionaj în favoarea Chișinăului. Autorităţile de la Chișinău, dar și rudele lui Varda-nean consideră că acesta a fost presat pentru a recunoaște ceea ce nu a făcut. Mai multe organi-zaţii nonguvernamentale, naţi-onale și internaţionale au pledat pentru eliberarea jurnalistului, invocând încălcarea drepturilor fundamentale ale acestuia.

Ulterior, Ernest Vardanean a adresat o scrisoare lui Smirnov,

în care își recunoaște vina și cere grațiere. El relatează că a fost impus de către Serviciul de Informație și Securitate moldo-venesc să colaboreze și că își dorește o șansă pentru a reveni la viața normală.

UNIMEDIA precizează că la 16 decembrie 2010, Ernest Var-danean a fost găsit vinovat de autoritățile transnistrene pentru înaltă trădare de stat și condam-nat la 15 ani de privațiune de libertate, fără confi scarea averii și cu ispășirea pedepsei în închi-soare cu regim sever.

Jurnalistul a fost arestat de

autoritățile transnistrene la 7

aprilie 2010.

Premierul Vlad Filat declară

că această noutate este o de-

cizie așteptată, care reprezintă

rezultatul implicării actorilor

naţionali și internaţionali. „Im-

portant este că jurnalistul Var-

danean a fost eliberat. Urmează

acum să depunem eforturi și

pentru eliberarea lui Ilie Cazac”,

se mai precizează în declarația

de presă.

După Unimedia

Jurnalistul Ernest Vardanean a fost „graţiat” de Igor Smirnov

Datoria transnistreană către Gazprom,

“în creştere”Banca centrală din regiunea transnistreană a anunţat că datoria pentru gazele naturale importate din Federaţia Rusă a crescut anul trecut cu peste jumătate de miliard de dolari.

Datoria regiunii Transnistria pentru gazele naturale im-portate din Federaţia Rusă a crescut în 2010 cu peste jumătate de miliard de dolari, po-trivit datelor băncii transnistrene.

În momentul de faţă, regiunea, cu o populaţie de 700 de mii de locuitori, dato-rează Gazprom-ului este 2,5 miliarde de dolari. Regiunea separatis-tă practic nu plătește consumul de gaze livrate de Rusia, în pofi da faptului că populaţia și agenţii economici își achită facturile.

Banii colectaţi ajung în conturile fi lialei de la Tiraspol a Gaz-prom-bank, conduse de unul dintre fi ii liderului separatist Igor Smirnov. Banii sunt folosiţi pentru acoperirea defi citului bugetar al regiunii, care ajunge la 70 de procente.

În plus, în regiunea transnistreană, preţul de livrare a gazelor pentru consumatori este cu mult sub cel de achiziţie. Preţul de livrare din Rusia este de 290 de dolari pentru o mie de metri cubi, în timp de agenţii economici achită 105 dolari, iar populaţia 50 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaze.

Autorităţile de la Chișinău au anunţat că vor insista asupra separării datoriei regiunii transnistrene la gaze de cea a restului teritoriului Republicii Moldova, care se ridică la 350 de milioane de dolari.

Ernest VardaneanErnest Vardanean

Ilie CazacIlie Cazac

6 MAI 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Minuni adev=rate

Toţi locuitorii minunaţi din Republica Minunilor poartă niș-te minunate nume de familie, in-variabil duble, în sensul că, drept dovadă a fi delităţii lor supreme faţă de minunata lor republică, au adoptat numele minunatei lor capitale: Minunău. Bunăoară, președinţii minunaţi ai Repu-blicii Minunilor au fost niște minunaţi și respectabili domni ca Minunău-Snegur, Minunău-Lucinschi, Minunău-Voronin, iar interimarii mai dincoace au nume la fel de minunate: Minu-nău-Ghimpu și Minunău-Lupu. Prim-ministru peste Republica Minunilor este astăzi un domn minunat de verde, Minunău-Filat. Republica Minunilor este astăzi condusă pe minunate căi spre un viitor minunat.

Alisa Minunescu, corespon-dentul nostru permanent la Mi-nunău (pronunţat în graiul local Ninunău), ne-a transmis de la faţa locului două minunate co-respondenţe despre minunăţiile din Republica Minunilor și, mai ales, despre minunatele isprăvi ale unor dregători minunaţi din minunatul Serviciu de Informaţii și Securitate (SIS) al minunatei Republici a Minunilor. Corespon-denţele au un generic minunat de simplu: „Securitatea de stat a Republicii Minunilor văzută din afară și din interior”. Nu ne putem abţine să redăm mai jos aceste minunate corespondenţe de care, cu siguranţă, nimeni nu trebuie să se minuneze, de vreme ce toate sunt minunate în Republica Minunilor.

Iată prima corespondenţă „Dacă în momentul când în calitate de director al SIS-ului

de la Minunău era ex-rezidentul FeSeBe în Republica Minunilor, Valeriu Minunău-Pasat, această situaţie era aproape în întregime făţișă, atunci după demisia sa și înlocuirea cu Ion Minunău-Ursu, acest lucru a fost ușor camufl at. Numirea lui Ion Minunău-Ursu în postul de director al SIS se explică printr-o relaţie strânsă a acestuia cu Valeriu Minu-nău-Pasat, care încă mai ocupa postul de ministru al Apărării în Republica Minunilor. Valeriu Minunău-Pasat l-a recomandat pe Ion Minunău-Ursu reprezen-tanţilor FeSeBe din PRusia ca pe o persoană de încredere. Pentru aceasta, Minunău-Pasat și Minu-nău-Ursu, care avea gradul de colonel SIS, s-a deplasat pe calea aerului la o reuniune secretă la Minskău, în PRusia Albă.

Despre reuniune a afl at mi-nistrul de atunci al Securităţii Naţionale, Tudor Minunău-Bot-naru. El i-a cerut colonelului Minunău-Ursu să raporteze despre acţiunile sale, dar, în loc de aceasta, Minunău-Ursu l-a contactat pe Minunău-Pasat, care l-a informat pe Minunău-Lucinschi, acesta din urmă or-donându-i lui Minunău-Botnaru să treacă cu vederea acţiunile lui Minunău-Ursu. La scurt timp după aceasta, Ion Minunău-Ursu a obţinut în mod ilegal gradul de general de brigadă. Propunerea de avansare în grad a colonelului SIS a fost făcută la rugămintea directă a fostului ministru al Apărării de atunci, Valeriu Minunău-Pasat, adresată președintelui Petru Minunău-Lucinschi.

În schimb, Ion Minunău-Ursu

i-a permis lui Minunău-Pasat accesul nelimitat la arhivele SIS-ului pentru a-și publica cartea despre deportările locuitorilor din Republica Minunilor. Curator al direcţiei contraspionaj militar și, respectiv, al Ministerului Apărării era domnul Minunău-Ursu, iar vânzările de armament se făceau cu consimţământul și supravegherea Ministerului Securităţii Naţionale din Repu-blica Minunilor. Aproape toate vânzările de armament în canti-tăţi destul de mari au început pe timpul lui Pavel Minunău-Crean-gă, iar Valeriu Minunău-Pasat doar le-a preluat.

Avansarea lui Ion Minunău-Ursu în gradul de general de brigadă s-a făcut prin eludarea regulilor și normelor în vigoare. Ca urmare a demisiei lui Valeriu Minunău-Pasat din postul de director al SIS, în locul său, la recomandarea lui Vadim Mi-nunău-Mishin și a lui Vladimir Minunău-Kolesnicenko, a fost numit Ion Minunău-Ursu, care a continuat politica lui Minunău-Pasat privind funcţionarea SIS ca fi lială a FeSeBe, într-o formă mascată. De menţionat că ocu-pând postul de șef al Departa-mentului Administrativ și pe cel de șef al Departamentului Per-sonal, Ion Minunău-Ursu a fost legat prin Vadim Minunău-Mis-hin și Vladimir Minunău-Koles-nicenko cu gruparea criminală „Minunău-Bulgaru” care recruta persoane implicate în activităţi criminale. Unul dintre membrii activi ai acestei grupări și un apropiat al liderului Grigore Minunău-Karamalak, pe nume Roman Minunău-Tcaci, a fost angajat în cadrul SIS din RM în calitate de ofi ţer.

Prin intermediul ofi ţerilor SIS al RM, grupul criminal condus de Grigorie Minunău-Karama-lak a coordonat acţiunile de anihilare fizică a persoanelor incomode Astfel, pentru tenta-tivă de omor a omului de afaceri V. Minunău-Șișkov, patru ofi ţeri din cadrul SIS (doi locotenenţi și doi maiori) au fost condamnaţi, în martie 2002, la închisoare pe termen lung. Doi dintre ei s-au ocupat de investigaţii operative la SIS și puteau primi comanda numai de la superiorii lor, întru-cât aceștia erau persoane sub acoperire.

Ion Minunău-Ursu nu a între-prins nimic pentru a distruge sis-temul de corupţie și de prădare a bugetului SIS, creat de către Valeriu Minunău-Pasat. Mai mult decât atât, Ion Minunău-Ursu personal și-a însușit în mod fraudulos o sumă mare de bani

destinaţi pentru instituţia de în-văţământ a SIS, iar banii furaţi au fost investiţi în afacerile proprii și achiziţia de imobile (produ-cerea băuturilor alcoolice, un apartament în strada București din Minunău).

De remarcat cu titlu separat că ofiţerii SIS care sprijineau politica lui Ion Minunău-Ursu au reacţionat foarte negativ la numirea lui Artur Minunău-Reșetnicov în calitatea de di-rector SIS. De fapt, unii ofi ţeri sunt încă subordonaţi lui Ion Minunău-Ursu. Printre cei care își coordonează activităţile cu Ion Minunău-Ursu, sunt ofi ţeri de rang înalt ai SIS ca Valentin Minunău-Dediu, Semion Minu-nău-Rusu, Alexandru Minunău-Popescu. Toţi aceștia i se supun direct lui Ion Minunău-Ursu și acţionează în detrimentul inte-reselor naţionale de securitate ale Republicii Minunilor.

În momentul de faţă, cel mai activ exponent al acestei grupări este Alexandru Minunău-Popes-cu, șef al Direcţiei Securitate Economică din cadrul SIS-ului din Republica Minunilor. Fiind responsabil de asigurarea se-curităţii de stat în economie, Minunău-Popescu a „subordo-nat” activitatea criminală unor întreprinderi și instituţii de stat, în scopul obţinerii unor sume fabuloase de bani, după cum urmează:

Serviciul Vamal – organizarea și controlul asupra canalelor de contrabandă, în special cu ţigări și alcool;

Agenţia de Stat Transport Auto (director Minunău-Calu-găreanu) – crearea deficitului artificial de autorizaţii CEMT și desfacerea lor ulterioară la preţuri exagerate către agenţii economici transportatori;

Minunegaz, un fel de Moldo-vagaz de la noi (condusă de A. Minunău-Gusev) – acoperirea activităţii infracţionale la furni-zarea gazelor naturale și distri-buirea lor pe teritoriul Republicii Minunilor, spălarea banilor la lucrările de reparaţii și întreţi-nere a gazoductelor etc.;

Minunetransgaz, un fel de Moldovatransgaz de la noi, (director Minunău-Belicenco) – spălarea banilor la construcţia magistralelor pe teritoriul Re-publicii Minunilor.”

A doua corespondenţă pri-mită din Republica Minunilor îl are ca protagonist pe Alexandru Minunău-Popescu, colonel SIS, născut la 2 iunie 1958 la Mân-drești-Minune din minunatul raion Telenești-Minune. Să ur-mărim corespondenţa.

„Alexandru Minunău-Popes-cu este șef al Direcţiei Generale de Combatere a Corupţiei din cadrul SIS-ului Republicii Minu-nilor. Alexandru Minunău-Po-pescu obţine un „venit” fi nanciar important în urma acţiunilor de verificare a titularilor la func-ţiile publice, competenţă care revine SIS-lui prin prevederile legislaţiei în vigoare din Repu-blica Minunilor. Mecanismul este simplu – acumularea unor date compromiţătoare despre candidaţi și vânzarea acestor informaţii către respectivele persoane, evident, contra plată, fi e în vă-leul naţional, fi e în alte valute.

Pe banii obţinuţi din aceste activităţi, precum și din scur-gerea de informaţii, Alexandru Minunău-Popescu își constru-iește o casă luxoasă în strada Sarmizegetusa din sectorul Botanica-Minune al capitalei Minunău.

În cadrul SIS-ului din Re-publica Minunilor colonelul Minunău-Popescu nu se bucură de stimă și autoritate în rândul subalternilor. Pe parcursul peri-oadei în care Minunău-Popescu a activat în cadrul Direcţiei de Combatere a acţiunilor teroriste, acest minunat colonel a intrat în cârdășie și a „protejat” acti-vitatea criminală a unei grupări conduse de către un cetăţean turk de origine kurdă, Murat Cer-nit-bei, membru al unei grupări teroriste internaţionale. Anume Murat Cernit-bei, împreună cu alt cetăţean turk, Caralar-bei, a fost reţinut în anul 2008 pen-tru contrabandă cu substanţe narcotice, fi ind capturat un lot impunător de heroină (200 de kilograme).

Un alt „apropiat” al lui Mi-nunău-Popescu este Victor Mi-nunău-Madan, conducătorul Marii Loji Naţionale Masonice din Republica Minunilor, a cărui fi ică activează în subdiviziunea condusă de Minunău-Popescu. Minunău-Madan are în gestiune câteva lombarduri și este preo-cupat de operaţiunile legate de vânzarea aurului, profi t din care benefi ciază nemijlocit Alexan-dru Minunău-Popescu.

Acum câţiva ani, fi ica acestu-ia, Oxana Minunău-Popescu, a fost angajată la CCCEC (pe când era director Minunău-Mejinschi) drept colaborator sub acope-rire al SIS-ului din Republica Minunilor.

Viorel Minunău-Bolocan (gi-nerele lui Alexandru Minu-nău-Popescu) este angajat al Serviciului Vamal. Viorel Minu-nău-Bolocan răspunde de orga-

nizarea trecerii ilicite, adică prin contrabandă, a ţigărilor peste hotarele Republicii Minunilor. Anterior, în anul 2008, pe nu-mele său a fost intentat un dosar penal de către CCCEC, însă aces-ta a reușit să evite răspunderea penală datorită intervenţiei lui Alexandru Minunău-Popescu.

Aurel Minunău-Bunduchi, nașul de cununie al fi icei lui Ale-xandru Minunău-Popescu, este director la fi rma „Trame Trans”-Minune, fi rmă tutelată de către colonelul Alexandru Minunău-Popescu (SIS-ul RM) și ginerele său Viorel Minunău-Bolocan (de la vamă). Mașinile fi rmei cu pricina transportă, pe căi de contraban-dă, ţigări „LM” spre ţara vecină dinspre asfi nţit, în care se vorbeș-te aceeași limbă minunănească scrisă cu același alfabet minunat și numită corect, după numele neamului de care ţin locuitorii celor două ţări vecine.

Problema securităţii naţiona-le a Republicii Minunilor este, așadar, una mult prea impor-tantă încât societatea civilă să poată ignora pericolele eviden-te, venite atât din exterior, cât și din interior”, a transmis de la Minunău corespondentul nostru permanent Alisa Minunescu.

Ei, acum spuneţi și dumnea-voastră, stimaţi cititori, nu-i așa că minunate lucruri se întâmplă în Republica Minunilor?

Și totuși, ce minunat este că nu trăim în Republica Minu-nilor!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Nu e pentru prima oară când tună la Chișinău pe timp senin. Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova a emis un aviz negativ în privinţa judecătorului Ion Muruia-nu, președinte interimar al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) și candidat la pro-pria succesiune pentru un termen de patru ani. Astfel, alegerea președintelui CSJ a fost amânată cu 30 de zile.

Serviciului de Informaţii și Secu-ritate (SIS) i-au fost necesare tocmai două luni pentru verifi cări, ca în fi nal să-și motiveze avizul negativ prin con-damnările Republicii Moldova la CEDO în opt cauze judecate de Muruianu. Acesta a declarat că va contesta avizul SIS, întrucât în cazul contracandidaţi-lor săi, judecători în speţe în care Re-publica Moldova a fost, de asemenea, condamnată la CEDO, avizele au fost pozitive. Cu titlu de fapt divers vom menţiona că avizul SIS, nefăcut public, este, practic, anonim, nefi ind semnat de nimeni. Doar pe o scrisoare însoţi-toare stă semnătura generalului KGB în rezervă Gheorghe Mihai, instalat în funcţie la propunerea ex-interimarului Mihai Ghimpu.

Potrivit surselor noastre, Nota in-formativă care a stat la baza scrisorii de însoţire semnate de generalul de securitate Gheorghe Mihai a fost pre-gătită de locotenent-colonelul Andrei Pascarenco, șef de Secţie în cadrul Direcţiei Generale SIS pentru Comba-terea Crimelor Economice, împreună cu adjunctul său Vasile Comendant. Nota informativă i-a fost prezentată spre aprobare colonelului Alexandru Popescu, șeful Direcţiei Generale SIS pentru Combaterea Crimelor Economi-ce. La rândul său, acesta i-a prezentat Nota informativă generalului în rezer-vă Gheorghe Mihai, directorul Securi-tăţii, care, așa cum s-a văzut, a turnat-o în forma unei scrisori însoţitoare la avizul negativ privind candidatura judecătorului Ion Muruianu. În cazul altor trei candidaţi Securitatea a dat

avize pozitive, după ce respectivii au fost „verifi caţi” la toate ale lor.

Vom observa, de asemenea, că judecătorul Ion Muruianu consideră bună, în principiu, practica verifi cărilor candidaţilor de către Securitate, atâta doar că nu este de acord cu ceea ce a spus, de această dată, respectiva instituţie despre propria lui persoană. Muruianu a vrut doar să arate că cei-lalţi candidaţi nu sunt mai breji decât el: „Așa-zisele riscuri de numire pe care le-au sesizat în privinţa mea sunt exact aceleași riscuri care-i privesc pe ceilalţi contracandidaţi. Eu am sesizat un tratament discriminatoriu și lipsă de echidistanţă, nici mai mult nici mai puţin. Dar cred că prin informaţiile pe care le voi pune la dispoziţie ei își vor revedea propriile convingeri”. În acest caz particular, Muruianu are dreptate, întrucât contracandidaţii săi nu doar că au judecat cauze în care Republica Moldova a fost condamnată la CEDO, dar au și făcut parte din aceleași complete de judecată cu Muruianu la examinarea respectivelor cauze.

Presa de la Chișinău a bătut multă monedă în legătură cu acest caz, îm-potmolindu-se în abordări partizane, pro sau contra Muruianu. Pe noi ne interesează mai puţin cazul particular al judecătorului Muruianu. Problema de fond este cu totul alta. Este vorba despre supravegherea de către Secu-ritate a funcţionarilor publici, despre imixtiunea ei în chestiuni de natură administrativă și politică. Cazul Mu-ruianu prezintă interes doar în măsura în care este relevant pentru gradul de democratizare autentică și de libertate al societăţii din Republica Moldova.

Nimeni însă nu a abordat cazul prin-cipial, detașat de persoana lui Ion Mu-ruianu și nu a sesizat faptul că dreptul Securităţii de a emite avize la numirea funcţionarilor publici sau a judecă-torilor reprezintă o practică abuzivă instituită de guvernarea comunistă. În momentul îmbrăcării ei în haina unei legi antidemocratice, această măsură era îndreptată, în special, împotriva persoanelor care deţin dublă cetăţenie și ar fi dorit să-și depună candidatura pentru accederea în funcţii publice,

ca și împotriva persoanelor cu dublă cetăţenie care deţineau deja funcţii publice. Am denunţat la timpul respec-tiv acest abuz. Puţini au fost cei care ni s-au alăturat.

Să vedem temeiul legal de care se prevalează acum Consiliul Superior al Magistraturii și Serviciul de Informaţii și Securitate în acest caz. Este vorba de Legea privind verifi carea titularilor și a candidaţilor la funcţii publice nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008, pro-mulgată de fostul președinte Vladimir Voronin la 19 februarie 2009 și intrată în vigoare la 24 februarie 2009, după publicarea în „Monitorul Ofi cial”. Le-gea respectivă este produsul „creaţiei legislative” a Serviciului de Informaţii și Securitate (SIS) sub conducerea ex-directorului Artur Reșetnicov și avea menirea să execute un oarecare „punct 1.7 al Planului de acţiuni pentru reali-zarea Strategiei naţionale de prevenire și combatere a corupţiei pe anii 2007-2009”. Înainte de a fi discutat și adoptat în Parlament, proiectul legii cu pricina nu a fost supus avizului de eurocon-formitate sau expertizei Consiliului Europei. În termenii acestei legi, „Sunt supuși verifi cării titularii și candidaţii: a) la funcţiile de demnitate publică obţinute prin numire, specifi cate în anexa nr. 2 la Legea cu privire la func-ţia publică și statutul funcţionarului public; b) la funcţiile publice de con-ducere de nivel superior și la funcţiile

publice de conducere; c) la funcţiile ocupate de militarii prin contract sau de alte persoane cu statut special în autorităţile publice în care este prevăzut serviciul militar sau special, corespunzătoare categoriilor înalţilor funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere; d) la funcţiile ocupate de persoanele delegate în misiune diplomatică sau consulară în calitate de șef al acesteia, precum și de persoanele selectate pentru a fi delegate în misiune diplomatică sau consulară care anterior nu au deţinut funcţie publică (articolul 5. Persoanele supuse verifi cării)”, iar „Verifi carea se efectuează de către Serviciul de Infor-maţii și Securitate (articolul 6. Organul de verifi care)”.

La o privire succintă, legea intră în coliziune cu mai multe prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la combaterea și pre-venirea corupţiei, Legii privind Codul de Conduită a funcţionarului public, Legii privind Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova, dar și ale Convenţiei Europene pentru Drep-turile Omului, Pactului Internaţional pentru drepturile civile și politice.

Ne-am fi așteptat că, odată venită la putere, coaliţia autointitulată „pen-tru integrare europeană” să abroge prevederile legale care îi permit Se-curităţii să „verifice” orice persoană și să emită „avize” prin care să-i poată

bloca dreptul de a candida, alături de alţii, la ocuparea unei sau altei funcţii publice. Însă nu a fost să fi e. AIE 2, ca și AIE 1, după ce a criticat guvernarea comunistă, a preluat din plin și chiar cu asupra de măsură practicile ei abu-zive, complăcându-se în exercitarea „dictaturii democratice”. Cu asemenea practici „democratice” interne, ne miră că Securitatea nu emite avize în cazul candidaţilor din partea Republicii Moldova la funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului. Vorba lui Ion Muruianu: de ce atâta discriminare? Cu titlu de glumă ama-ră am putea să ne întrebăm retoric: unde se uită guvernarea „europeană” și de ce recurge la Securitate doar în cazul judecătorilor pentru instanţele naţionale, dar refuză să recurgă și în cazul celor pentru instanţele interna-ţionale?

Ne-am fi așteptat, de asemenea, ca toată fl oarea cea aleasă din AIE să sesizeze Curtea Constituţională asupra neconstituţionalităţii Legii privind verifi carea titularilor și a candidaţilor la funcţii publice nr. 271-XVI din 18 decembrie 2008, precum ne-am fi așteptat ca guvernele Filat 1 și Filat 2, sau interimarii Mihai Ghimpu și Marian Lupu, și ei corifei ai „democraţiei, drep-turilor omului și integrării europene”, să trimită Legea pentru expertiza de euroconformitate structurilor abili-tate ale Consiliului Europei, potrivit

angajamentelor asumate de Republica Moldova. Degeaba ne-am așteptat, dacă nimeni nu a urnit un deget. Prac-ticile KGB legitimate pe ultima sută de metri ai guvernării PCRM au fost asumate de AIE.

Nimeni nu-și poate imagina, bu-năoară, ca în capitale europene ca București, Varșovia, Tallinn, Paris, Praga, Berlin sau Londra, serviciile de securitate din respectivele state să aibă, dincolo de calităţile și criteriile profesionale prevăzute de lege, într-o societate democratică, dreptul de aviz în privinţa candidaţilor la funcţii publi-ce. Cu atât mai mult nu se poate vorbi despre așa ceva în cazul candidaţilor pentru ocuparea de funcţii în structu-rile europene, unde nici mama Securi-tăţii nu este poftită să dea cu părerea, iar dacă s-ar da nu ar fi luată în serios. Poate că asemenea practici de sorginte totalitară mai sunt valabile pe undeva prin Bielorusia sau Turkmenistan, prin Coreea de Nord sau Cuba. Dar în Repu-blica Moldova, sub guvernarea unei Alianţe pentru Integrare Europeană, recursul la Securitate, sprijinit pe un cadru legislativ abuziv, antidemocratic și neeuropean, ne obligă să constatăm o perfectă continuitate între practicile PCRM, AIE 1 și AIE 2.

Multă lume a spus de la bun început că noii guvernanţi de la Chișinău repre-zintă, cu excepţiile de rigoare, o echipă tânără a bătrânului KGB, devenit între

timp SIS, și că, de fapt, forţând nota,

numele corect al ţării ar trebui să fi e,

pentru a nu greși în faţa adevărului,

Republica Securistă Moldova. Unii au

spus-o pe șleau, poate mai puţin rafi -

nat, dar destul de limpede și verde-n

ochi, încă la 7 aprilie 2009, că o gașcă

de securiști tineri a înlocuit o gașcă de

securiști bătrâni și că atotputernica

Securitate rămâne peste toţi și peste

toate la Chișinău. Timpul va arăta cu

lux de amănunte că aceste voci au

avut dreptate, așa cum am susţinut de

la bun început, de când Legea privind

verifi carea titularilor și a candidaţilor

la funcţii publice, zămislită în mărunta-

iele SIS-ului, în propriul avantaj, fusese

depusă spre adoptare în Parlament.

Așa stând lucrurile, este legitim să

ne întrebăm cine pe cine reprezintă

și cine pe cine completează? Alianţa

pentru Integrare Europeană este in-

strumentul Securităţii sau Securitatea

este instrumentul Alianţei pentru Inte-

grare Europeană? Spaţiul unui articol

de ziar nu ne permite să dezghiocăm

aici și acum un subiect atât de cuprin-

zător, dar el merită toată atenţia celor

preocupaţi de fenomen.

Revenind însă la cazul Muruianu,

trebuie să arătăm că, respectând pro-

cedurile, Nicolae Timofti, președinte

al Consiliului Suprem al Magistraturii

și unul dintre cei patru candidaţi la

funcţia de președinte al CSJ (alături

de Raisa Botezatu, Constantin Gurschi

și Ion Muruianu), a conchis: „Se ia act

de declaraţia domnului Muruianu de

a ataca acest aviz în organul care l-a

pronunţat. Se amână ședinţa până

la primirea răspunsului de la organul

competent”. Asta era! Securitatea bur-

dușită de vechile cadre KGB, condusă

de un pensionar KGB și blindată cu o

lege antidemocratică și neconstituţi-

onală prin care sunt reabilitate prac-

ticile KGB, nu mai este Securitate! Ea

se numește, ca și pe timpul regimului

Voronin, ca și pe timpul regimurilor

Lucinschi și Snegur: ORGANUL COM-

PETENT!

Halal democraţie! Halal integrare

europeană!

Vlad CUBREACOV, FLUX

POST-SCRIPTUMApariţia pe site-ul FLUX a corespondenţelor despre ceea ce

se întâmplă în interiorul Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Minunilor a trezit adevărate furori în instituţia cu pricina. Afl ăm că, la numai câteva ore distanţă, domnului colonel Alexandru Minunău-Popescu i se sugerează insistent să cheme FLUXUL în judecată. Întrucât între Republica Mol-dova și Republica Minunilor nu există, deocamdată, un Acord de asistenţă în materie, îi recomandăm călduros domnului Minunău-Popescu să renunţe din pornire la această năs-trușnică intenţie, întrucât demersurile sale sunt de pe acum sortite eșecului. În plus, publicaţia noastră are o bogată și apreciabilă experienţă în domeniu.

Gurile rele spun că domnul colonel Alexandru Minunău-Popescu ar fi dat dispoziţii ca toate convorbirile noastre telefonice să fi e interceptate, iar descifrările lor să-i fi e pre-zentate. Zadarnică trudă! La apariţia acestui material au colaborat mai mulţi autori. Am putea spune chiar că autorul este unul colectiv. Iar sursele noastre sunt multe, diverse, profesioniste, sigure și bine acoperite.

Stimaţi colaboratori ai Serviciului de Informaţii și Securi-tate al Republicii Minunilor, profi tând de ocazie, vă recoman-dăm să vă abonaţi la FLUX, deoarece în curând publicaţia noastră va fi greu de găsit în chioșcuri, așa cum cititorii o vor căuta cu un și mai viu interes, iar cei vizaţi în materialele noastre vor încerca să cumpere toate exemplarele din reţea-ua de distribuţie. Asta și pentru faptul că, la închiderea ediţiei de faţă, am primit o știre îmbucurătoare: fl uxul de informaţii va curge gârlă spre noi. Cât despre tema anunţată în acest material, ea poate fi privită doar ca un preambul al unui lung și palpitant serial.

Așadar, facem apel către bravii ofi ţeri ai SIS-ului din Repu-blica Minunilor: fi ţi cu ochii pe noi! Pentru că și noi suntem cu ochii pe voi!

Drept care semnez din nou, pentru deplină conformitate,Emil CONSTANTINIU, FLUX

SISIADA sau corespondenţe din Republica Minunilor (RM) SISIADA sau corespondenţe din Republica Minunilor (RM) Nu căutaţi RM pe hartă, nu o veţi găsi. Și totuși, RM sau Republica Minunilor există. Ea este un tărâm apropiat, dar și îndepărtat în același timp, o ţară cunoscută, dar și necunoscută, în care se întâmplă multe lucruri minunat de reale, dar și altele cu totul de neînchipuit și la fel de minuna-te, o ţară ai cărei locuitori se numesc, evident, minunaţi, ai cărei conducători sunt și ei la fel de minunaţi, după cum și minunăţiile lor sunt minunate. Republica Minunilor are un preșe-dinte interimar minunat după un alt președinte interimar foarte minunat și după alţi trei preșe-dinţi-minune, iar scaunul lor (minunat și moale) a fost și este în eterna și minunata cetate Minu-nău. Limba de stat din Republica Minunilor este, aţi ghicit, limba minunănească cu alfabet minu-nat, cu toate că înainte vreme, pe când RM nu-și proclamase încă independenţa, locuitorii din minunata republică foloseau un alfabet străin și neminunat adus din Ţara lui Roșu Împărat, zisă și PRusia sau Federaţia PRusă. Republica Minu-nilor are o minunată monedă naţională – vă-leu.

ORGANUL COMPETENT sau Moldova sub imperiul SecurităţiiAIE – instrumentul Securităţii sau Securitatea – instrumentul AIE?

6 MAI 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIElectoral

Un oraș aruncat la periferia legilor, lăsat la cheremul celor care le încalcă, unde corupţia constituie o ameninţare pentru echitatea socială, pentru justi-ţie, pentru funcţionarea efi ci-entă a instituţiilor municipale.

Cuvintele cele mai potrivite pentru starea de azi a Chișină-ului sunt „HAOSUL” sau „HARA-BABURĂ”:

1. Mii și mii de gherete în care se vând, aproape în toate cazurile fără bon fi scal, de la ţigări de contrabandă, la deter-genţi, pulpe de pui și o gamă vastă de produse alimentare de o calitate îndoielnică, fără vreo acoperire sanitară.

2. Tarabe și frigidere jerpe-lite, ca niște căpușe în tot Chi-șinăul și, mai ales, în centrul istoric, anul împrejur, la fi ecare intrare în Parcul Catedralei sau în Grădina Publică, de-a lungul bulevardului Ștefan cel Mare și Sfânt și chiar în faţa Primăriei.

3. 44 de pieţe insalubre au împânzit orașul. Vârf la toate este Piaţa Centrală, întinsă pe 4 ha, dar cu o aglomeraţie de pieţe împrejur pe încă 10 ha, toate comercializând tot felul de mărfuri, în mare parte tur-cești și chinezești, de contra-bandă și fără vreo evidenţă fi s-cală, iar ţăranii sunt constrânși să-și vândă brânza, laptele, cartofi i, puieţii etc. direct de pe trotuarele străzilor cu trafi c aglomerat.

Sub aspect urbanistic, Chi-șinăul este, mai degrabă, un monument kitsch, un dezas-tru urbanistic.

Oricine își permite să con-struiască fără nici o noimă sau normă, să demoleze, să slu-ţească orice clădire dorește, chiar și în centrul istoric al ora-șului. În timp ce orașele civili-zate își păstrează și își restau-rează patrimoniul imobil, admi-nistraţia Chișinăului distruge în medie câte două monumente istorice pe lună. Iar după ce cade un monument, apar în schimb vreo 10-20 de ghe-rete. Și se mai construiesc, ca anexe la blocuri, câteva coteţe cu unul, două și chiar trei etaje suprapuse. În intravilanul ora-șului găsești vile montane, blo-curi dărăpănate, cartiere rurale, încât nu mai înţelegi: Chișinăul este un sat care devine oraș sau un oraș care se face sat. Nu există o stradă pietonală, un loc de plimbare unde mașinile să nu aibă acces, unde să fi e pavaj, cu spaţii verzi, havuzuri, bănci elegante, localuri selecte, unde să mergi cu oaspeţi de peste hotare și să te mândrești cu capitala ţării tale.

Chișinăul, așa cum arată azi, este bun de prezentat ca exemplu negativ la facultăţile de arhitectură, dar și la Aca-demia de Poliţie ca mostră de păianjen al corupţiei, al eva-ziunii fi scale și al deciziilor ile-gale emise de autorităţi.

PE PERIOADA MANDA-TULUI MEU, CHIȘINĂUL VA

REGENERA, SE VA ÎNNOI, VA CREȘTE, SE VA DEZVOLTA

Trei priorităţi iniţiale1. Transformarea Programu-

lui electoral de acţiune urbană în PROGRAM DE GUVERNARE URBANĂ pe 4 ani – Agenda Chișinăuienilor.

Programul de dezvoltare a municipiului va conţine măsuri și proiecte din domeni-ile: locativ, drumuri, transport, infrastructura tehnică, spaţii publice, turism, comerţ și pre-stări servicii, întreprinderi mici, precum și industrie.

2. Parteneriat cu Guvernul și Academia de Știinţe pentru dezvoltarea capitalei.

3. Troleibuz – transport social, gratis; tarife micșorate la „Apă-canal” și „Termocom”.

Prima jumătate de an:Prima jumătate de an:

1. Reforma administraţiei (prima etapă), Program de combatere a corupţiei

2. Concurs internaţional pentru edifi carea unui Nou Centru al Chișinăului în zona râului Bâc, cu reabilitarea inte-grată a acestei zone.

3. Perfecţionarea planului de dezvoltare urbană a Chiși-năului pentru următorii 15 ani.

Primii 2 ani:Primii 2 ani:

1. Asigurarea în proporţie de 100% cu reţele „Apă-canal” a tuturor zonelor orașului.

2. Proiectarea unui nou tip de transport urban (metroul urban sau tramvaiul rapid)

3. Lansarea unui vast plan de măsuri pentru asigurarea cu locuinţe în condiţii preferenţi-ale a tinerelor familii. PROGRAMUL DE ACŢIUNE PROGRAMUL DE ACŢIUNE

URBANĂ:URBANĂ:

Voi deschide locuri de muncă bine plătite în baza următoarelor măsuri:

• Sprijinirea întreprinzători-lor, astfel încât să-și dezvolte afacerile mici și mijlocii;

• Acordarea de facilităţi celor cu spirit de iniţiativă prin con-cesionarea în condiţii avan-tajoase a terenurilor și spaţii-lor pentru birouri și activităţi comerciale în scopul dinamiză-rii creșterii economice;

• Concesionarea, prin licita-ţie, a spaţiilor comerciale ale Primăriei, pentru a dinamiza comerţul, concurenţa și libera iniţiativă, iar cu banii obţinuţi voi construi locuinţe pentru tineri;

• Constituirea în cadrul Pri-măriei a Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, care va avea un rol consultativ pentru promovarea unor proiecte de investiţii care să creeze locuri de muncă în spiritul parteneriatului dintre domeniul public și cel privat;

• Sprijinirea investiţiilor străine prin facilităţi directe. Până acum, o serie de investi-ţii au fost blocate pentru a se crea un mediu de concurenţă neloială și pentru a se favoriza

clientela administraţiei munici-pale corupte. Noi vom debloca aceste investiţii. În primii doi ani de mandat mă angajez să aduc investiţii de circa un miliard de euro. Prin proiec-tul de dezvoltare urbanistică, municipiul Chișinău va deveni o destinaţie importantă pentru capitalul european;

• Lansarea unui concurs transparent pentru angajarea funcţionarilor publici, concurs la care vor participa și funcţio-narii care sunt în funcţie. Admi-nistraţia Chișinăului are nevoie de o infuzie de resurse umane tinere, energice, care să posede cunoștinţe, limbile străine și calculatorul, deoarece mana-gementul de succes depinde, la ora actuală, de viteza cu care este recepţionată și procesată informaţia în baza căreia se iau decizii corecte și efi ciente;

• Dezvoltarea incubatoa-relor de afaceri și a parcurilor inovaţionale.

Programul anual pentru deschiderea locurilor de muncă bine plătite va fi sus-ţinut din buget cu 1 miliard de lei

Tarife mai mici la energie termică, asigurarea cu apă, transport electric

• Acordarea transportului electric, troleibuzului, statut de transport social gratuit pentru toate categoriile de cetăţeni;

• Micșorarea tarifelor la apă-canal și energie termică, care au fost calculate greșit, costu-rile de inefi cienţă instituţională punându-se pe seama chișină-uienilor;

• Recalcularea anuală a tari-felor cu consultarea obligatorie a experţilor și a cetăţenilor;

• Program municipal de mic-șorare a pierderilor în reţele termice și apă-canal și de efi -cienţă economică (sub supra-vegherea directă a Primarului general).

Drumuri, inclusiv în interiorul cartierelor, parcări, iluminare stradală, reţele edilitare• Voi reface infrastructura

prin reabilitarea străzilor cu fi rme specializate, selectate transparent prin licitaţie, prin care vor fi impuse termene stricte de execuţie a lucrărilor și fi xarea unei garanţii de bună execuţie de minim 5 ani;

• Voi supraveghea personal termenele pentru fi nalizarea la timp a lucrărilor și voi sancţi-ona fi rmele care nu-și respectă obligaţiile;

• Voi construi în parteneriat public-privat 52 000 de locuri de parcare noi și voi reabilita parcările existente din toate cartierele;

• Voi lansa un concurs inves-tiţional cu atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea drumurilor localităţilor care fac parte din municipiul Chiși-nău: Codru, Cricova, Durlești, Sângera, Vadul lui Vodă, Vatra, Băcioi, Bubuieci, Budești, Cio-rescu, Coloniţa, Cruzești, Ghidi-ghici, Grătiești, Stăuceni, Toha-tin, Trușeni;

• Voi construi 100 km de dru-muri în oraș și voi reabilita alte 180 de drumuri municipale din fonduri bugetare și din cele obţinute de la organismele internaţionale;

• Voi îmbunătăţi condiţiile

pentru transportul în comun și voi iniţia procurarea a 100 de autobuze la standarde euro-pene;

• Voi impune iluminarea a 80% din străzile Municipiului Chișinău în termen de 280 de zile de la începutul mandatului;

• Voi lansa un program de dotare rapidă a comunelor din municipiu cu reţea de apă curentă, canalizare, gazifi care și energie electrică;

• Voi iniţia lucrările de resta-urare a centrului istoric al ora-șului;

• Voi demara campania de salubrizare a municipiului în baza tehnologiilor moderne;

• Voi dezvolta programul de întreţinere și înfrumuseţare a orașului, prin amenajarea de spaţii verzi, reabilitarea parcu-rilor și păstrarea curăţeniei în Chișinău.

Locuinţe moderne şi accesibile • Voi iniţia construcţia a

1 000 de locuinţe sociale anual, susţinute de bugetul muni-cipal, pentru persoanele fără posibilităţi materiale;

• Voi construi un cartier care va da în exploatare anual câte 3 000 de apartamente, pe care Primăria le va vinde la preţ subvenţionat tinerilor de până la 35 de ani. Voi sprijini tinerii să-și poată cumpăra locuinţe, printr-un sistem municipal de creditare: prin acest sistem Primăria va asigura fi nanţarea construcţiei locuinţelor, iar tinerii le vor putea cumpăra în rate;

• Voi ridica în doi ani un campus universitar, cu un număr de 5 000 de locuri de cazare, cantine, biblioteci, pis-cină și terenuri de sport;

• Voi demara programul de reabilitare termică a blocurilor.

Corupţia în administraţia locală • Voi reorganiza activitatea

Primăriei, pentru a o face mai efi cientă, iar toate posturile vor fi ocupate doar prin concurs;

• Voi publica periodic în mass-media și pe pagina web a Primăriei dări de seamă asupra modului în care au fost cheltu-iţi banii publici, astfel încât toţi cetăţenii vor putea să cunoască exact destinaţia banilor;

• Voi crea un Corp de Control în cadrul Primăriei din cetăţeni incoruptibili (Consiliul Civic pentru controlul gestionării fondurilor municipale);

• Voi avea săptămânal ore de audienţă cu cetăţenii pentru a cunoaște și rezolva personal toate plângerile și problemele;

• Voi înfi inţa o linie telefonică directă și o adresă de e-mail directă a Primarului general, la care cetăţenii mă vor putea sesiza despre cazurile de biro-craţie, ilegalităţi și corupţie din Primărie.

Siguranţa cetăţeanului • Voi veghea la securitatea

orașului, printr-o colaborare permanentă cu Poliţia: fi ecare cetăţean se va simţi în sigu-ranţă;

• Voi înfi inţa o linie telefonică directă pentru reacţia rapidă a poliţiei municipale în ceea ce privește violenţa;

• Voi organiza pază perma-nentă la grădiniţe, școli, licee, spitale;

• Voi tripla numărul de mașini de poliţie care să patru-leze noaptea în tot municipiul Chișinău;

• Voi înfi inţa un fond bănesc pentru recompensarea victi-melor violenţei;

• Voi implementa un pachet social de susţinere a poliţiști-lor, în colaborare cu Sindicatul de ramură „Demnitate”, orga-nizaţiile de profi l și oameni de afaceri.

Programe de protecţie socială, sănătate şi agrement • Voi construi cel mai modern

spital, la standarde europene, cu 900 de paturi;

• Voi promova un proiect prin care voi reface condiţi-ile de studii în instituţiile de învăţământ afl ate în gestiunea capitalei, voi moderniza și dota cu echipament sălile de sport din școli;

• Copiii care provin din familiile cu venituri mici vor benefi cia de asistenţă din partea Primăriei și vor putea urma un sistem de pregătire suplimentar, fi nanţat din bani publici și din proiecte comuni-tare;

• Fiecare naștere va fi însoţită de acordarea din fondul primăriei a unei indemnizaţii de 100 de euro;

• Fiecare familie tânără va primi un ajutor de 2 000 de euro, la fel ca și cuplurile care aniversează 50 de ani de căs-nicie;

• Voi fi nanţa programe soci-ale pentru ca pensionarii să-și poată procura la timp medi-camentele și voi contribui la modernizarea spitalelor din oraș;

• Firmele vor fi sprijinite, dar și obligate să cureţe și să spele zilnic, la începutul programu-lui, trotuarul din faţa sediului;

• Pentru persoanele social-mente vulnerabile voi asigura bonuri de masă în valoare de 450 000 de lei lunar pentru fi ecare sector din fonduri extrabugetare, formate în urma activităţilor de partene-riat între administraţia publică și comunitatea de afaceri;

• Voi implementa proiectul de management integrat al deșeurilor, prin utilizarea com-plexă și reciclarea deșeurilor menajere și a deșeurilor indus-triale, biologice și de altă pro-venienţă;

• Voi implementa un pro-gram de dezvoltare a sportului de masă și a sportului de per-formanţă în municipiu.

Relaţia Primăriei cu cetăţeanul• Voi organiza consultări cu

cetăţenii Chișinăului în toate problemele de interes munici-pal;

• Voi reorganiza Departa-mentul de relaţii cu publicul astfel încât să fi e simplifi cat contactul oamenilor cu Primă-ria;

• Voi dezvolta portalul http://www.chisinau.md astfel încât acesta să fi e un instrument util de comunicare dintre oameni și Primărie;

• Voi simplifi ca procedurile de adresare a cererilor cetăţe-nilor către Primărie;

• Voi edita un ziar, intitulat „Monitorul Primăriei”, care va fi

distribuit gratuit tuturor cetă-ţenilor pentru a fi puși la curent cu activitatea Primăriei, prima-rului general și al Consiliului Municipal;

• Voi pune în aplicare un proiect pilot de guvernare electronică.

Dezvoltarea suburbiilor • Voi orienta investiţii de

peste 60 de milioane de lei pentru dezvoltarea căilor de comunicaţii (poduri, podeţe, drumuri) din localităţile afl ate în componenţa municipiului Chișinău: Cricova, Vatra, Vadul lui Vodă, Bubuieci, Sângera, Bacioi, Budești, Durlești, Gră-tiești, Trușeni, Ciorescu, Ghidi-ghici, Condriţa, Cruzești, Colo-niţa, Tohatin, Stăuceni, Codru;

• Voi reabilita reţelele elec-trice din localităţile Vadul lui Vodă, Bubuieci, Trușeni, Ghidi-ghici, Condriţa;

• Voi dezvolta reţelele de iluminat public în toate locali-tăţile din componenţa munici-piului Chișinău;

• Pentru localităţile Vatra, Vadul lui Vodă, Durlești, Grăti-ești, Coloniţa, Tohatin, Stăuceni și Codru voi demara proiecte de reabilitare și dezvoltare a reţelei de canalizare, costul investiţiei fi ind de 100 de mili-oane de lei;

• Voi investi circa 20 de mili-oane de lei în dezvoltarea reţe-lelor de gaze naturale în locali-tăţile Băcioi, Trușeni, Condriţa, Coloniţa și Tohatin;

• Voi acorda o atenţie deo-sebită instituţiilor medicale din localităţile Bubuieci, Grătiești, Ghidighici, Condriţa, Colo-niţa, Tohatin, unde voi orienta investiţii de peste 10 milioane de lei;

• În toate localităţile din com-ponenţa municipiului Chișinău voi face investiţii de peste 35 de milioane de lei pentru reno-varea și construcţia de școli și grădiniţe;

• Voi susţine construcţia reţelei de centre comunitare în toate localităţile din com-ponenţa municipiului, având biblioteci dotate cu săli de lec-tură cu internet rapid și gratuit, săli de sport, spaţii de agre-ment, cinema;

• Voi valorifi ca proiecte de investiţii de aproape 25 de mili-oane de lei pentru alte obiec-tive din localităţile periurbane, investiţii care vor fi stabilite de comun acord cu oamenii din orașele respective;

• Voi rezolva problema așa-numitelor întovărășiri pomi-cole, locuitorii acestora vor benefi cia de vize de reședinţă pentru a se putea bucura de toate drepturile cetăţenești;

• Voi contribui la investiţii

totale de peste 350 de mili-oane de lei în toate localităţile afl ate în componenţa munici-piului Chișinău.

Înţeleg bine că pentru a

fi lider trebuie să înveţi să-ţi

asumi responsabilităţi și să

știi a le onora în mod cinstit

și hotărât. În calitatea mea de

președinte al Asociaţiei Juriș-

tilor Creștin-Democraţi și de

lider al Coaliţiei Civice pentru

o Guvernare Democratică și

Transparentă am primit în

audienţă mii de oameni, care

au venit cu plângeri privind

inactivitatea sau activitatea

defectuoasă a administra-

ţiei capitalei, am mers la faţa

locului când a fost vorba de

construcţii neautorizate, de

gunoiști sau de abuzuri din

Primărie. Eu cunosc proble-

mele Chișinăului ca cetăţean

de rând, ca jurist și ca repre-

zentant al societăţii civile. Eu

vin la Primărie fi ind hotărât

să dezvolt orașul. Contaţi pe

mine. Și eu contez pe susţine-

rea dumneavoastră.

Cu respect,

RADU BUŞILĂ

VOTEAZĂ RADU BUŞILĂ!

VOTEAZĂ NOUA ECHIPĂ A PPCD!

TINERI, COMPETENŢI, ONEŞTI ŞI HOTĂRÂŢI!

Astăzi Chișinăul arată ca un oraș din lumea a treia. Capitala noastră este într-un haos admi-nistrativ total. Deciziile adoptate de Consiliul municipal nu sunt executate de Primărie, iar dis-poziţiile primarului general nu sunt executate de subalterni. La vârf, primarul general, vice-primarii, pretorii și Consiliul municipal nu mai controlează domeniile pe care le administrează. Executorii, cei peste 8 000 de angajaţi, nu fac altceva decât să menţină vechiul mecanism al „administraţiei Urechean”, unul incompetent, hiperbirocratizat și profund corupt.

AdrAdrAdAdrdAdrdresaesaeesaesaesasaa ininininiinin in in ini terterterterterterrterternetnetnetnetnetnetneetetttttnetnee : h: h: hhh: h: h: h: h: h: httpttpttptttttppttpttpttttptttttpppttttttpptttttptptt ://///://////:////////:////:/://://:://://///flufluflufffluffluffluluulufluluuufluuuuux.x.pxxxx ppx.pxxx p.pppxx ppx ppxx pppx pppppppp.p.ppppxxx..p.ppppxx.pppxx.ppppprerrrrrrrrr

EEEEEE

RADU BUŞILĂ: CUM VOI ADMINISTRA CAPITALARADU BUŞILĂ: CUM VOI ADMINISTRA CAPITALA

Urmare din pag. 1

Președintele PPCD, Victor Ciobanu, și-a exprimat regretul că actualul primar general al Chișinăului, Dorin Chirtoacă, nu a reușit să producă schimbarea promisă în 2007 și că nu a făcut altceva decât să dezamăgească cetăţenii care i-au acordat atunci votul de încredere. „În Chișinău s-au produs mai multe evenimente regretabile de care ne pare foarte rău. Locui-torii municipiului Chișinău nu sunt satisfăcuţi, din păcate, de actuala administraţie. Și noi am sperat că schimbarea care a avut loc în muni-cipiul Chișinău în anul 2007 va contribui și la o schimbare reală a situaţiei. Colegul meu Radu Bușilă, care este președintele Asociaţiei Juriș-tilor Creștin-Democraţi, iar în ultimii doi ani ocupă și funcţia de președinte al Coaliţiei Civi-ce pentru o Guvernare Democratică și Transpa-rentă a primit în audienţă foarte mulţi cetăţeni care s-au plâns pe administraţia incompetentă din Primărie și pe lipsa de iniţiativă în ceea ce privește soluţionarea unor probleme grave cu care se confruntă. Anume această situaţie ne-a determinat să mergem înainte, să candidăm la funcţiile de primar general și de consilieri municipali pentru a aduce corectitudine, pentru a schimba administraţia din municipiul Chișinău, pentru a atrage investiţii. Dorim să aducem mai multă viabilitate, competenţă și corectitudine în Primăria Chișinău, astfel încât cetăţenii de rând să se poată bucura de un trai decent, de locuinţe, de susţinere socială și de

posibilitatea de a avea acces la apă, canalizare, energie, drumuri de calitate, inclusiv în subur-biile noastre”, a declarat liderul PPCD.

La rândul său, Radu Bușilă a accentuat ne-voia reformării din temelii a modului de admi-nistrare a municipiului, cât și necesitatea de a schimba funcţionarii corupţi și incompetenţi și înlocuirea acestora cu oameni tineri, energici și competenţi, care să fi e angajaţi prin concurs în funcţie de profesionalism și nu de apartenenţă la un partid sau altul.

„Vrem să aducem în Primăria municipiului Chișinău oameni tineri, energici și competenţi, care vor schimba esenţial clasa politică atât din administraţia municipiului Chișinău, cât și cea din Parlament, Guvern și alte instituţii ale statului. Acest lucru este posibil doar cu schimbări radicale, schimbări structurale în ca-drul Primăriei municipiului Chișinău, iar aceste schimbări pot fi făcute doar de oamenii tineri, energici și competenţi. Printre primele obiec-tive pe care ne propunem să le realizăm este

reforma administraţiei publice locale, care este absolut obligatorie pentru buna funcţionare a principiului autoguvernării colectivităţilor locale. Anume descentralizarea economică-fi scală, asigurarea fi nanciară a autorităţilor publice locale este cheia succesului acestor colectivităţi. Acest lucru poate fi făcut în coo-perare cu autorităţile publice centrale, astfel încât administraţia publică locală să poată be-nefi cia de autonomie fi nanciară. De asemenea, vrem să scăpăm de funcţionarii corupţi care

au rămas în cadrul primăriei încă din vechea administraţie, iar mulţi dintre ei lucrează încă din perioada administraţiei sovietice și care nu și-au schimbat mentalitatea și derulează scheme frauduloase, furând banul public și nedreptăţind cetăţenii. Intenţionăm să orga-nizăm o campanie serioasă de recrutare, pe bază de concurs, astfel încât profesioniștii să poată ocupa aceste funcţii în cadrul Primăriei municipiului Chișinău. Vom face astfel încât cei 8 000 de angajaţi ai Primăriei municipiului Chi-

șinău să fi e cei mai buni specialiști și să lucreze efi cient în cadrul administraţiei municipale.

De asemenea, ne propunem să abordăm la modul cel mai serios toate problemele municipiului Chișinău. Iar programul nostru, pe care îl facem public astăzi, se bazează pe problemele concrete și reale cu care se con-fruntă cetăţenii. Noi am vizitat oamenii la ei acasă, am fost la staţia de epurare a apei, am fost la gunoiștea din Ţânţăreni, am fost practic la toate construcţiile neautorizate. Acest pro-gram este unul real, ambiţios, care își propune să reformeze din temelii modul de adminis-trare a municipiului, să distrugă corupţia din Primărie, să asigure servicii accesibile și de calitate cetăţenilor, banul public să fi e cheltuit transparent și efi cient, iar deciziile care se iau să fi e consultate cu cetăţenii, societatea civilă și experţii în domeniu”, a declarat candidatul PPCD la funcţia de primar general al capitalei, Radu Bușilă.

Amintim că președintele PPCD, Victor Cio-banu, se regăsește pe locul 2 în lista consilieri-lor creștin-democraţi, fi ind urmat de secretarul general al formaţiunii, Dinu Ţurcanu. Atât Iurie Roșca, cât și alţi fondatori ai PPCD, sunt pre-zenţi pe lista formaţiunii, însă pe locurile din spate, cei din faţă fi ind, în cea mai mare parte, tineri din „Noua Generaţie”. Astfel, și de această dată, creștin-democraţii deţin întâietatea în ceea ce privește vârsta candidaţilor, primii 10 din cei prezenţi pe lista electorală fi ind tineri cu vârsta medie de 30 de ani.

Radu Buşilă şi-a prezentat echipa şi programul de guvernare a capitalei

6 MAI 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Actual

Aden, Ceylon, Singapo-re, Saigon, Hong-Kong, Shanghai și Nagasaki – iată popasurile din timpul călătoriei mele cu vaporul până în Ja-ponia, din anul 1872.

Din Suez până la AdenCălătoria aceasta pe apă din

Suez până la Aden a fost monoto-nă și plictisitoare. Marea Roșie a fost tot timpul liniștită, încât, dacă s-ar fi stricat vremea măcar cât de puţin, tot ai fi zis că ne-am fi bucu-rat. Nu-mi amintesc să mai fi avut nici până atunci și nici după aceea o călătorie pe mare atât de plicti-sitoare. Din Suez până la Aden se socotesc a fi 1308 mile, iar noi am străbătut această distanţă timp de 6 zile. Odată cu trecerea de Bab-el-Manteb, societatea noastră a

putut admira ţărmurile Arabiei, care se vedeau în stânga. Vaporul nostru a acostat în portul Aden pentru mai puţin de o zi. Adenul nu prea avea faimă deosebită sub aspect comercial, căci mărfurile erau doar aduse aici din interio-rul Arabiei, pe cămile și asini, dar aceste mărfuri, se pare, nu sunt transportate peste Oceanul In-dian, văzându-se și din faptul că vaporul nostru și-a făcut doar o rezervă de apă și de cărbuni. Ade-nul nu este deloc atrăgător nici ca oraș. El le aparţine britanicilor, drept dovadă servind și drapelul englez care fl utură deasupra une-ia dintre înălţimile fortifi cate. Aici însă nu veţi vedea acea curăţenie, acele drumuri minunate pe care le puteţi vedea în alte orașe coloni-ale engleze din Orient. Adenul se afl ă pe o peninsulă aridă și pie-troasă din partea de răsărit a unui vulcan care acum este stins com-plet, iar legătura orașului de con-

tinent se face printr-un drum aș-ternut pe șapte arcade. Aici își are un mare bazin de apă și depozite-le de cărbune de mină, adus din Anglia, „Peninsular and Oriental Company”, tocmai de aceea toate vapoarele își fac aici rezervele de apă și de cărbuni pentru călătoria de mai departe în Oceanul Indian. Între altele, locuitorii Adenului sunt destul de numeroși, constitu-ind aproape 20 de mii de arabi, la vedere foarte murdari. Pentru do-ritorii de a se opri la Aden există un hotel curat și confortabil, „Ho-tel of the Prince of Wales”, ale cărui litere de pe fi rmament pot fi citite, folosind binoclul, de pe puntea vaporului. Toată ziua cât am stat aici, ne-au distrat băieţandrii arabi care se bălăceau în jurul vaporu-lui, de parcă s-ar fi născut în apă: se menţineau cu ușurinţă la supra-faţa apei câte o oră întreagă, scu-fundându-se după orice monedă cât de mică de argint aruncată de

pe vapor și scoţând-o de pe fun-dul apei cu o iuţeală de necrezut. Mulţi dintre arabii pe care i-am văzut aici aveau părul cârlionţat și roșcat. Unii dintre călători gân-deau că părul lor este roșcat de la natură, dar s-a văzut că arabii ade-niţi își ung părul cu var, de la care părul lor, altminteri negru, devine roșcat.

Din Aden până în CeylonCât am mers de la Aden până

în Ceylon m-a ţinut de vorbă unul dintre condrumeţii mei, un tânăr funcţionar spaniol. Acesta ba intra în dezbateri religioase despre vir-tuţile Bisericii catolice și ale celei ortodoxe, ba se lăuda că nu recu-noaște infailibilitatea papală, însă ceea ce m-a uimit cel mai mult e faptul că un funcţionar al unui stat european, care bineînţeles a stu-diat istoria și geografi a, nu făcea deosebire între ruși și turci. Avu-

sem cu el vorbă despre asta și mai înainte, dar peste vreo 5-6 zile, văzându-mă scriind, veni la mine, se uită la scris și mă întrebă dacă scriu cumva turcește de vreme ce nu vede în cele scrise de mine nici o literă latină. Este de mirare că asemenea tineri ajung să fi e funcţionari în Spania. Și când stai să vezi că tocmai el se lăuda că nu există în toată Europa profesori atât de străluciţi ca în Spania!

În largul Oceanului Indian am întâlnit mai multe vase și, ceea ce e de mirare, este că orice pasager se bucura de orice punct ce se ză-rea la geana întinsurilor mării, de parcă ne-ar fi venit în întâmpina-re un oaspete îndelung așteptat. Atunci toţi ieșeau pe punte la au-zul primei vești că se zărește ceva în largul mării: fi e insulă, fi e cora-bie, fi e vapor. Noaptea priveliștea mării este de o frumuseţe rară. Ce minunat și plăcut este să stai cu ochii pe valurile în care se răs-

frânge propria-ţi lumină! În jurul vaporului, cât cuprinzi cu ochii în întunericul nopţii, saltă în unduiri valuri strălucind cu o lumină lată fosforescentă. Uitaţi-vă la urma pe care o lasă vaporul pe ape, aceas-ta este o dâră largă și luminoasă, al cărei capăt se pierde treptat în întunericul din spatele nostru…, iar în acest șuvoi luminos vedeţi clipocirea a mii de alte puncte strălucitoare asemenea stelelor îndepărtate. De jur-împrejur este întuneric, cerul este posomorât și doar lângă insuliţa noastră pluti-toare vezi ici-colo câte un pumn de lumină care ba apare, ba dispa-re dintr-odată. Iar fâșia de lumină lăsată de vapor în urma sa nu va înceta să vă absoarbă privirile, dacă doriţi să o admiraţi.

(Va urma)

Text apărut în revista moscovită „Missioner” (Misionarul) din

anul 1874. Traducere din rusă – Vlad CUBREACOV

PREMIERĂ ABSOLUTĂ!

Cuviosul Român Anatolie Tihai: Impresii dintr-o călătorie în Japonia

Ofi ciali români și americani au par-ticipat, marţi, 3 mai, la o ceremo-nie ofi cială la Deveselu, în judeţul Olt, locul unde vor fi amplasate elemente ale scutului antirachetă american.

Șeful Statului Major General al Armatei României, general-maior Șefan Dănilă, a făcut, cu acest prilej, o scurtă prezentare a viitorului scut antirachetă.

El a subliniat importanţa amplasării în România a elementelor sistemului antirachetă, afi rmând că aceasta va spori securitatea împotriva ameninţă-rilor reprezentate de rachetele cu rază scurtă sau medie de acţiune.

La ceremonia de la Deveselu au fost prezenţi secretarul de Stat în MAE, Bogdan Aurescu, și subsecretarul de Stat al SUA, Ellen Tauscher, șefi i delegaţiilor României și Statelor Unite care nego-ciază Acordul privind amplasarea pe teritoriul Ro-mâniei a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă.

Cheltuielile pentru realizarea sistemului de apărare antirachetă la Deveselu vor fi suportate de SUA și, potrivit subsecretarului de Stat Ellen Tauscher, acestea se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă câte 20 de milioane de dolari anual pentru operare. Sumele nu includ și costul rachetelor.

Sistemul antirachetă american va fi amplasat la baza aeriană Deveselu, din judeţul Olt, a anunţat, marţi, președintele Traian Băsescu, după ce luni, 2 mai, a avut loc o ședinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Baza militară de la Deveselu, judeţul Olt, la gra-niţa cu Bulgaria, nu mai este operaţională și deţi-

ne o structură militară redusă și a fost desfi inţată

în anul 2002. Aeroportul militar se întinde pe o

suprafaţă de 500 de hectare și se afl ă într-o stare

bună.

Participarea României presupune amplasarea

de interceptori tereștri și a unui sistem radar des-

tinat dirijării acestora, se arată în dosarul de presă

întocmit de MAE pe tema scutului.

Sistemele radar destinate descoperirii ţintelor

vor fi găzduite de alte state.

Implicarea României va avea loc în etapa a II-a

și presupune găzduirea de interceptori tereștri,

adică rachete de interceptare SM-3 (Standard

Missile 3) tip Block 1B. Site-ul din România va de-

veni operaţional la orizontul anului 2015.

România nu trebuie nici să cumpere rachete

interceptoare SM-3, nici să plătească pentru in-

stalarea sau amenajarea locaţiei propriu-zise a

acestora pe teritoriul României. Cheltuielile pen-

tru realizarea sistemului EPAA sunt suportate de

către SUA. România va pune la dispoziţie locaţia

pentru interceptori.

Orice alte eventuale costuri vor face obiectul

negocierii bilaterale.

Operaţionalizarea cât mai rapidă a sistemului

antirachetă va întări securitatea naţională atât

direct, prin protecţia pe care o asigură întregului

teritoriu naţional, cât și indirect, deoarece siste-

mul va avea un rol important de descurajare, în

măsură să diminueze riscurile legate de eventua-

le atacuri cu rachete balistice.

Funcţionarea facilităţii de interceptori nu infl u-

enţează negativ mediul înconjurător și nici sănă-

tatea publică. Nu sunt afectate nici activităţile,

viaţa sau sănătatea oamenilor, nici animalele sau

culturile agricole.

Interceptorii care vor fi instalaţi nu au încărcă-

tură explozivă și nu sunt purtători ai unor încărcă-

turi periculoase (nucleare, biologice sau chimice).

Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin

forţa impactului (forţă cinetică).

Sistemul antirachetă EPAA este un sistem strict

defensiv, neîndreptat împotriva cuiva anume. El

apără împotriva oricărui atac, din partea oricui,

cu rachete cu rază scurtă sau medie de acţiune

sau, în faza fi nală, intercontinentale. Obiectivul

principal al acestui sistem este de a consolida se-

curitatea colectivă a NATO și a României. Desigur,

o ţară care prezintă un nivel crescut de securitate

are și oportunităţi sporite de dezvoltare econo-

mică. În plus, un alt benefi ciu de natură econo-

mică va decurge din dezvoltarea Parteneriatului

strategic cu SUA.

Sursa: AGERPRES

Până când ultimul om va muriPământul e plin de oase. În fi ecare pumn de ţărână strâns între degete urlă un sufl et ucis. Istoria, zeiţă despletită și cu ochii înfundaţi în orbite, are trupul plin de sângele a miliarde de oameni, care nu au știut să privească spre viitor decât printre trupuri măcelărite.

Osama a fost ucis. Un război s-a încheiat. Vine altul. Ima-ginile curg în jur. Legende și credinţe sunt pregătite cu atenţie pentru cei mulţi. Niciodată adevărate. Martiri și eroi se fabrică pentru miliardele de ochi și creiere. Niciodată re-ali. Scopul e mereu același. Să se ofere un argument, dar și combustibil pentru viitoarele măceluri. Omul, această cre-atură minunată, capabilă să creeze și să distrugă, se simte stingher în momentele de pace. Fără crimă, fără ură, intră în letargie. Nu are scop. Lucrurile nu au sens. E ca și cum ar trăi în grădina Edenului. Iar el a fost pedepsit la început. O asemenea stare nu o va mai putea atinge.

Scuturat de praful stârnit de carnagiile de la turnuri-le gemene, Madrid sau Londra, Occidentul se bucură de moartea unui criminal. Dănţuie pe străzi. Îmbrăcat în trico-ul imprimat cu chipul stâlcit al islamistului, strigă victoria. Dinspre lumea arabă nu răbufnește nimic. Deocamdată. Și totuși, istoria ne spune că nu s-a terminat. Că nu se termină niciodată.

În urmă cu două mii de ani, undeva pe aproape de casa lui Osama, marele Alexandru rădea de pe faţa pământu-lui unul dintre cele mai frumoase orașe ale antichităţii. O făcuse după ce a văzut în ce hal arătau sclavii greci ţinuţi în captivitate de persani. Marele macedonean, cel care re-prezenta la acea vreme apogeul lumii civilizate, a ars ora-șul din temelii, a măcelărit femeile, copiii și bătrânii. Și nu a fost singura așezare. Totul în numele unui vis și al ideii de civilizaţie superioară. Omenirea a făcut un pas înainte. Sau, mai degrabă, omenirea a făcut un pas spre ceea ce ea consideră înainte.

Apoi au venit romanii, bizantinii, otomanii, englezii, francezii, spaniolii, rușii, americanii. Fiecare și-a construit propriul mit, propriul vis, propria idee de viitor. Niciodată cu pace. Mereu pe sânge și carne de om. Și omenirea a fă-cut alţi pași.

Lumea se schimbă după Obama? Ne place să credem că da. Că dușmanii civilizaţiei Occidentale au primit o lovitură foarte grea. Pe vremuri, preoţii și magii aveau grijă să inspi-re și să transmită celor mulţi marile victorii. Le înfl oreau, le meșteșugeau, astfel încât inimile să vibreze. Și să se arunce alte milioane de sufl ete în viitoarele lupte. Astăzi avem ca-nale de știri, avem Facebook, avem iPhone-uri. Aceiași pre-oţi și magi manipulatori, îmbrăcaţi în robe electronice.

Războiul și crima sunt cele ce defi nesc trecerea noastră prin timp. Dacă suntem întrebaţi de ce o facem, găsim ime-diat motivele. Pentru că există mereu grija să ne fi e insufl a-te, să ne fi e vârâte în minte. Din păcate nu există posibili-tatea să întrebăm măcar un singur sufl et strivit. La fi nal, un singur lucru e sigur. Și nimeni nu poate minţi în privinţa lui. Moartea.

Și atunci vine și răspunsul. Când se vor termina toate as-tea? Atunci când ultimul om va muri. Și nu va mai fi nimeni care să-l arunce în mare.

Ramona URSU. Sursa: Adevarul.ro

Unul dintre ultimii fon-datori care au dat startul PLDM, Mihai Godea, a anunţat marţi, 3 mai, în ca-drul emisiunii ÎN PROFUN-ZIME la PRO TV Chișinău că părăsește formaţiunea. El a spus că dorește astfel să ușureze misiunea foș-tilor colegi de partid. „Am înţeles că pentru ședinţa de mâine (miercuri, 4 mai - n.n.) a partidului se pregă-tește scenariul unei execuţii civice, a fost redactat deja și textul declaraţiei care va fi citită. Nu vreau însă să îmi pun într-o situaţie neplăcu-tă colegii, care vor trebui să ridice mâna pentru demite-rea mea, împotriva voinţei lor. Le voi ușura situaţia și mă voi retrage”, a mai spus Mihai Godea.

Întrebat care a fost cauza

plecării, Godea a spus că

“PLDM a avut la bază niște

principii foarte clare. Noi am

promis să facem o altfel de

politică. Să acţionăm cu mult

curaj și cu obraz. Am spus că,

la acel moment, clasa politică

era una perimată. Dacă s-a

deviat de la această axă va-

lorică, nu este problema mea.

Singura mea problemă este

că am tolerat diferite lucruri.

Nu mai pot să le tolerez”. “La

noi este o tradiţie, nu cea mai

bună, să nu scoatem gunoiul

din casă. Când am înţeles

că nu se mai poate, că nu se

ajunge departe așa, am fost

nevoit să iau această decizie.

Să mă distanţez și să revin la

izvoare”, a mai spus Godea.

La întrebarea dacă Vlad Fi-

lat s-a schimbat, Mihai Godea

a spus că după ultimele runde

de alegeri, liderul PLDM s-a

schimbat „foarte mult” și “nu

în partea cea mai bună”. “Pu-

terea corupe. Asta-i regula”, a

mai adăugat Godea.

Referindu-se la cursa pen-

tru funcţia de primar general

de Chișinău, Mihai Godea

a spus că “nu există interes

faţă de capitală, inclusiv din

partea PLDM. O spun reieșind

din prestaţia candidaţilor. Eu

nu vreau ca reprezentantul

PCRM să devină unul din fa-

voriţii acestei curse”.

Întrebat cum comentează

implicarea lui Victor Bodiu

în campania electorală, el a

spus că “nu este cea mai feri-

cită decizie a PLDM”. Godea a

menţionat că „în partid erau

multe persoane notorii care

puteau fi înaintate. Decizia

a luat-o însă liderul partidu-

lui”.

Godea a mai declarat că

după declaraţia de marţi a

început să fi e urmărit, insinu-

ând că agenţii sunt angajaţi ai

Ministerului Afacerilor Inter-

ne. ”Fac un apel către domnul

ministru de Interne, Alexei

Roibu, să își recheme băieţii

care mă urmăresc pentru că

situaţia criminologică din ţară

îl obligă să-i redirecţioneze în

altă parte”, a spus Godea. El a

mai declarat că este sigur că îi

sunt interceptate convorbirile

telefonice de către același

minister.

Marţi, Mihai Godea a decla-

rat că pleacă din PLDM și se

implică în campania electo-

rală locală, concurând pentru

funcţia de primar general de

Chișinău.

Mihai Godea: Puterea corupe. Asta-i regula

În România a fost inaugurat, la Deveselu, locul de amplasare a unor elemente ale sistemului antirachetă american

Tot curăţindu-mi poșta electronică de mesajele venite pe parcursul vacanţei de Paști, dau de un comunicat de presă de la Guvern din care constat că Executivul Filat nu are de gând să efectueze o reformă reală a administraţiei publice locale, ci doar dorește să o mimeze, așa cum procedează și în cazul Justiţiei, a Procuraturii, a Internelor. Prin acest comu-nicat, Guvernul ne informează că pe 28 aprilie 2011, Igor Volniţchi, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Vladimir Filat, a susţinut un briefi ng, în cadrul căruia s-a referit la „speculaţiile care se fac vizavi de Strategia naţională de descentralizare”. Și anume, Igor Volniţchi a adus critici opoziţiei comuniste, care, la rândul ei, a criticat Strategia de descentralizare ela-borată de Cabinetul de Miniștri. Iată ce a declarat Volniţchi: „Intenţionat, opinia

publică a fost indusă în eroare, menţi-

onându-se precum că Strategia ar pre-

vedea revenirea la judeţe, lichidarea a

sute de primării, lichidarea spitalelor și

altor instituţii de menire socială. Aceste

afi rmaţii reprezintă nimic altceva decât

aberaţii, menite să creeze o stare de

tensiune artifi cială în societate”. Pasărea pre limba ei piere, iar Guvernul

Filat pre limba lui Volniţchi se develo-pează. Toţi sunt de acord că lichidarea

spitalelor și altor instituţii de menire soci-ală ar constitui nu o aberaţie, ci chiar o infracţiune, o crimă împotriva poporului ţării noastre, adus de AIE la sapă de lemn. Dar că revenirea la judeţe constituie o aberaţie, asta constituie o noutate. Pentru

prima dată Guvernul declară cu voce tare că reforma pe care preconizează să o implementeze prevede menţinerea raioa-nelor de tip sovietic și, în nici un caz, reve-nirea la judeţe, care deja și-au demonstrat viabilitatea ca structuri teritorial-admi-nistrative. Unde mai pui că „judeţ” este un termen tradiţional, corect, românesc, pentru a desemna o unitate adminis-trativă, iar „raion” – o invenţie stalinistă, total improprie poporului nostru. Iată că Guvernul Filat se pronunţă și chiar acţio-nează în vederea menţinerii unei situaţii de esenţă stalinistă în divizarea teritorial-administrativă a Republicii Moldova.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului manifestă și un pic de ipocrizie atunci când susţine că nu Executivul ar fi cel care decide cum se vor numi unităţile teritorial-administrative din Republica Moldova: raioane sau judeţe. Iată ce povestește Igor Volniţchi în comunica-tul de presă care relatează despre ceea ce a afi rmat tot el în conferinţa de presă: „Referitor la declaraţiile opoziţiei pri-

vind o posibilă revenire la judeţe, el

(adică Igor Volniţchi – n.n.) a ţinut să

menţioneze că nu Guvernul stabilește

prin strategii acest lucru și că orga-

nizarea administrativ-teritorială a

Republicii Moldova este prevăzută prin

Legea cu aceeași denumire, decizia

fi nală de modifi care a căreia o poate

lua doar Parlamentul”. Bine, domnule Volniţchi, dar legea pe

care o votează Parlamentul este elabo-rată de Guvern și de membrii Cabinetului de Miniștri depinde dacă acolo va fi scris judeţ sau raion. Și apoi, să nu uităm că deputaţii din majoritatea parlamentară de guvernământ fac parte din aceleași formaţiuni politice din care fac parte și membrii Guvernului. Cum vor spune Filat, Ghimpu și Lupu, așa vor vota depu-taţii din AIE. Dar se pare că Filat nu are nevoie nici de judeţe, nici de o reformă autentică a administraţiei publice locale, în care divizarea teritorial-administrativă constituie un element cheie.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Guvernul Filat: Revenirea la judeţe este o aberaţie

6 MAI 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Sankt-Petersburgul este conside-rat una dintre cele mai importante capitale culturale ale Europei, iar în condiţiile în care statul nu mai are posibilitatea să trimită peste hotare la studii grupe de studenţi, schimbul de experienţă care are loc în cadrul acestor festivaluri are o însemnătate deosebită în dezvoltarea artei teatrale de la noi, dar și în stabilirea unor noi repere culturale.

Teatrul „A. P. Cehov” a prezentat în cadrul festivalului spectacolul „Fraţii Karamazov” de F. Dostoievski, în regia lui Sandu Vasilache, un spectacol care nu a mai fost jucat ani de zile la Sankt-Petersburg și interesul pentru acest spectacol din partea publicului, dar și al criticilor de teatru a fost unul sporit. Constantin Haret, actor și director al Teatrului „A. P. Cehov”, și Iurie Matei, artist plastic și scenograf la acest tea-tru, ne împărtășesc din impresiile lor despre acest festival.

„Avem spectacole care merită să fi e văzute şi de alţi spectatori”

Constantin Haret, directorul Teatru-lui Rus de Stat „A. P. Cehov”: „Teatrul „A. P. Cehov” a fost cel de-al doilea teatru care și-a prezentat spectacolul în cadrul festivalului. Fiecare repre-zentaţie a fost urmată de întâlniri cu critici de teatru din Estonia, Sankt-Petersburg, Tallinn, Moscova.

Am participat la acest festival pen-tru a demonstra că noi, ca naţiune, suntem talentaţi nu doar acasă, ci și atunci când avem posibilitatea să ieșim în lume, că avem spectacole care merită să fie văzute și de alţi

spectatori. Participarea noastră la acest festival a fost benefi că nu doar ca experienţă, ci și ca impact. Am sta-bilit legături cu alţi directori de teatre, din alte ţări, și în curând vom onora și alte invitaţii ale teatrelor pe care le-am cunoscut în cadrul acestui festival.

Am fi dorit să organizăm un festival la Chișinău, a cărui gazdă să fi e Teatrul Rus „A. P. Cehov”, dar după zvonurile care au bântuit prin ţară despre priva-tizarea teatrului, am fost puţin debu-solaţi de toată această forfotă și cred că trupa încă își revine, dar este deja o stabilitate în teatru care ne permită să facem planuri concrete.

Acum suntem în pragul încheierii stagiunii și deja facem planuri pentru următoarea stagiune. Sandu Vasila-che, care a fost regizor-șef în teatrul nostru, a fost numit director general la studioul „Moldova-Film”, dar înain-te de asta el pregătea o montare în teatrul nostru. Sperăm să colaborăm și în viitor cu Sandu Vasilache și vom reveni și asupra montării de care vă vorbeam. Acum se lucrează asupra piesei „Каренины”, o adaptare după textul lui Lev Tolstoi „Anna Karenina”. Nu cred să reușim să închidem stagiu-nea cu o premieră, o vom lăsa pentru toamnă, când spectatorii vor avea noi motive să ne calce pragul”.

„Important este să se creeze o imagine culturală ţării, mai ales în spaţii unde unii ne cred buni doar de tencuit şi de dat cu var casele bogătaşilor”Iurie Matei, artist plastic, scenograf:

„Sankt-Petersburg este capitala cul-turală a Rusiei și una dintre capitalele culturale ale Europei. În perioada în

care a avut loc festivalul, mergeam prin oraș și vedeam pretutindeni afi șe care anunţau spectacole, concerte, festivaluri muzicale, premiere, festi-valuri de teatru.

Îmbucurător a fost faptul că la spec-tacolul nostru, sala era plină. „Fraţii Karamazov” nu s-a mai jucat de mulţi ani în Sankt-Petersburg și criticii au remarcat, în mare parte, originalitatea înscenării.

Ceea ce au mai remarcat criticii despre spectacolul teatrului nostru e că Chișinăul nu este o provincie cul-turală, dar are un teatru european, cu jocul actorilor foarte bun, cu o dicţie impecabilă.

„Встречи в России” este un festival care se desfășoară deja al 13-lea an consecutiv. De pe 24 aprilie până pe 1 mai am avut ocazia să vedem în fi e-care seară câte un spectacol bun. Dacă ar fi să ne referim la însemnătatea participării la un asemenea festival, consider că important e că astfel de evenimente îţi oferă ocazia să intri într-un circuit.

Pe lângă spectacolele care au fost prezentate în cadrul festivalului, eu am reușit să merg și la Teatrul Aleksan-driiski pentru a vedea „Jivoi trup” de L. Tolstoi, în regia lui Fomin, un spectacol impresionant. Imediat am observat diferenţa despre ce înseamnă să investești într-un spectacol sau, mai bine zis, cum pot fi costumele, decorul în cazul unui proiect pentru care s-au alocat exact atâţia bani de cât e nevo-ie. Am discutat cu oamenii de teatru din Sankt-Petersburg și am afl at că în teatrele bune, pentru o producţie nu se investește mai puţin de 100 de mii de dolari. În aceste condiţii, evident, se simte diferenţa. Bine, în comparaţie cu alte teatre, urmărind spectacolele noastre din sală, n-ai spune că se simte sărăcia, totuși o persoană implicată în proces va observa diferenţa, care se traduce ulterior în calitate.

Și dacă ar fi să mă pronunţ și asupra altor aspecte, nu pot să nu spun că la fel de important, pentru noi, dar și pentru activitatea noastră de mai departe, este faptul că actorii noștri au văzut cu ce se ocupă colegii lor din Sankt-Petersburg, Georgia, Uzbekis-tan, se mai stabilesc relaţii personale, relaţii dintre directorii instituţiilor, în plus, stă drapelul Republicii Moldova în faţa unuia dintre cele mai importan-te teatre din Sankt-Petersburg.

De asemenea, a fost important să afl ăm ce cred alţii, dintr-o parte, despre spectacolul „Fraţii Karamazov”. În 2009, când a avut loc premiera, spectacolul a luat premiul pentru Cel mai bun spectacol la Gala UNITEM. Era interesant cum se vor pronunţa asu-pra acestui spectacol criticii de peste hotare. Discuţiile au fost obiective, pentru că la Chișinău, orice critici sau aprecieri ţin și de relaţiile personale între oameni și concluzia la care se ajunge în majoritatea cazurilor este

că: „Bravo, din sărăcia noastră uite s-a mai făcut un spectacol”. Acolo însă, altele au fost criteriile de judecare. Nu pot spune că toţi criticii au fost elogioși la adresa acestui spectacol, dar asta nu înseamnă că regizorul va remodela spectacolul, dar e importan-tă viziunea lor.

În general, festivalurile sunt pentru a prezenta un produs. Diferenţa dintre festivalurile organizate în statele fost sovietice și cele care au loc în ţările capitaliste, cum se spunea pe vremuri, e că dacă un spectacol ar fi fost invi-tat în Occident, ar fi benefi ciat de un turneu de promovare. Cu timpul însă, această tehnică va fi implementată și în spaţiul acesta.

În Sankt-Petersburg se desfășoară vreo trei, patru festivaluri pe an. Și se organizează pentru că publicul vine la aceste spectacole, se vând bilete la spectacole.

Este un cu totul alt management la festivalurile lor și cred că încetul cu încetul se vor așeza și la noi lucrurile. Vorbim toţi acum de integrare eu-ropeană și de mentalităţi europene. Noi încă nu ne putem permite să cumpărăm artă, începând de la un tablou sau de la un interpret de super clasă, care să vină la Chișinău. La fel nu pot teatrele noastre să-și permită să invite o trupă pentru un turneu de 5 sau 6 prezentări ale unui spectacol. Sigur, Rusia, Franţa, Germania pot să-și permită aceste lucruri. În interesul nostru ar fi ca statul să susţină teatrele, să acopere niște cheltuieli ca să iasă spectacole de bună calitate, pentru ca să putem vinde aceste spectacole și să recuperăm investiţiile, dar cel mai important, să se creeze o imagine culturală ţării, mai ales în niște spaţii unde unii ne cred buni doar de tencuit și de dat cu var casele bogătașilor din Rusia. Pentru că la Sankt-Petersburg, mulţi au fost foarte surprinși să afl e că la Chișinău se montează Dostoievski, că actorii vorbesc atât de bine limba rusă, luaţi de seamă, unii actori din trupă sunt, de fapt, vorbitori de limbă română, dar joacă și în limba rusă, bine ar fi pentru ei să cunoască la ace-lași nivel și franceza, și engleza”.

Teatrul „A. P. Cehov” a fost invitat să participe și la următoarea ediţie a festivalului, când va prezenta specta-colul „Richard al III-lea”.

Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1996. Organizare serioasă nu poate exista cu oameni fără știinţă, fără pregătire temeinică, cu oa-meni (…) a căror știinţă nu ajunge nici la corectitudinea gramaticală. Asemenea oameni pot fi și ei buni de ceva, dar nu la conducerea și organizarea unui stat.

Mihai EMINESCU

Notă. Este vorba de ignoranţă, fl agel combătut de Eminescu și de toţi giganţii culturii univer-sale. L-a stigmatizat și DANTE ALIGHIERI în „Infernul”: Ignoranţa zămislește eroarea, iar eroarea zămislește răul. Dante îi „atinge” și pe ignoranţi:

Nătângi sunteţi la minteȘi-amar vă-neacă neștiinţa-n tină!Un autor modern asociază

ignoranţa cu alte metehne perni-cioase: Ignoranţa, intriga, minciu-na, lipsa de idealism sunt buruieni ce înveninează și omoară… con-siderând pe bună dreptate că această pacoste merge mână-n mână cu analfabetismul (George ULIERU, în vol. „Scrieri”, 1967).

Lupta cu ignoranţii (analfa-beţii, semidocţii, proștii) este extrem de anevoioasă deoarece ei sunt numeroși și profund con-vinși că „au dreptate” în neștiinţa lor. Întreaga problemă cu lumea aceasta, - spunea fi lozoful francez Bertrand RUSSELL, - este că proș-tii și fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei… și au „în dotare” o armă redutabilă: diploma ofi cială de studii care le conferă aroganţă și aplomb. Impertinenţa ignoran-ţilor cu pretenţii de oameni culţi l-a făcut pe marele GOETHE să exclame îngrozit: Nimic nu este mai înspăimântător ca ignoranţa activă!

Cel mai mare număr de „igno-ranţi cu diplomă” (numită de ei rusește – diplóm!) a plodit școala sovietică – o gigantică „fabrică de diplómuri”. S-a umplut lumea de asemenea „acte oficiale”. Unde te duci, unde te întorci, dai de neisprăviţi cu studii superioare și cunoștinţe inferioare…

De zămurlă valea urlă, da’ cărnică – mai nimică!Ion Hadârcă, un intelectual

de preţ, consideră că odioasa dictatură a proletariatului este un… produs al dictaturii inculturii (ignoranţei) – cea mai groaznică și mai devastatoare plagă pentru un popor („Arena cu iluzii”, 2000).

Nenorocirea e că nici o instan-ţă din lume nu-i poate sancţiona

pe ignoranţi! Așa se face că oa-menii aceștia „fără știinţă și fără pregătire temeinică”, vorba lui Eminescu,

… mai umblă nepedepsiţi prin lume…în timp ce autorul acestor cu-

vinte caută o soluţie salvatoare.… Știinţa, arta nu le lăsaţi pe mâna lor! (Cicerone Theodorescu, „De

bello dacico”)… În Rep. Moldova, unde nu

prea există oameni cu adevărat docţi, combaterea ignoranţei continuă să fi e problema nr. 1. O recunoaște însuși acad. Ale-xandru MOȘANU, conferenţiar la Universitate. Dl academician vede clar și cauza fenomenului: Școala sovietică, în general, avea misiunea de a întuneca minţile, nu de a le lumina („Revista Română”, iulie 2002). Un adevăr de-a drep-tul halucinant! O altă personali-tate marcantă, Eliza BOTEZATU, care și-a închinat, de asemenea, întreaga viaţă învăţământului superior, este cât se poate de concretă în această privinţă: Nu se citește și, mai ales, nu se gândește. Absolvenţii școlilor de la ţară nu cunosc (…) 80 de procente din materia studiată în școală! (Text reprodus de Julius POPA în LA, 1 iulie 2010).

Toate acestea se referă la situaţia de azi, când limba ro-mână a ajuns din nou sub sabia necruţătoare a lui Damocle. Este judicioasă și demnă de încredere următoarea remarcă a tinerei Natalia COJOCARU, care pare să fi ieșit din aceeași pepinieră a „Clipei”: limba română a intrat cu triumf în casele noastre, dar continuă să fi e pândită de după colţ, ca într-un moment nefavora-bil ei să fi e batjocorită („Flux”, 11 septembrie 1998).

Indiferenţa cvasitotală faţă de limba română, afl ată în con-tinuare sub presiunea sufocantă a limbii ruse, și-a spus cuvântul. A fost dată uitării îndrumarea profesorului român Alexandru PHILIPPIDE:

SĂ PĂSTREZI LIMBA ȘI S-O FE-REȘTI DE STRICĂCIUNE (…) ESTE O ACŢIUNE EDUCATIVĂ DE IMPOR-TANŢĂ NAŢIONALĂ!

E necesar ca apa, ca aerul să revenim la sarcina trasată cu ani în urmă de fi lozoful român Vasile PÂRVAN (1882-1927):

Noi, dascălii, avem acum ca sfântă datorie să punem toţi umăr la umăr și să dăm iureș cetăţii ignoranţei…

Valentin Mândâcanu

FESTIVALFESTIVAL

Ruşii, surprinşi să afl e că la Chişinău se Ruşii, surprinşi să afl e că la Chişinău se montează Dostoievski...montează Dostoievski...În perioada 24 aprilie – 1 mai, la Sankt-Petersburg s-a desfășurat cea de-a XIII-a ediţie a Festivalului Interna-ţional al Teatrelor din CSI și Ţările Baltice „Встречи в России”, la care a participat și Teatrul Rus de Stat „A. P. Cehov”. Scopul acestui festival este dezvoltarea și perpe-tuarea relaţiilor dintre oamenii de teatru din acest spa-ţiu, dar și stabilirea unor punţi de colaborare culturală, precum și schimbul de experienţă în domeniu.

CALEIDOSCOP

6 mai EvenimenteEvenimente1527: Trupele conduse de Charles,

duce de Burbon, au invadat Roma, ucigând peste 4.000 de locuitori

1639: A fost încheiată construcţia Bisericii „Trei Ierarhi” din Iași, ctitorie a domnitorului Vasile Lupu, adevărată bijuterie arhi-tectonică; aici se afl ă mormin-tele lui Alexandru Ioan Cuza, Dimitrie Cantemir și Vasile Lupu

1682: Ludovic al XIV-lea al Franţei își mută întreaga curte la Versailles

1791: Prin decretul purtând această dată, Palatul Luvru din Paris a fost transformat în muzeu

1849: Trupele maghiare conduse de maiorul Hatvani sunt înfrânte decisiv de către Armata revo-luţionară a lui Avram Iancu

1885: A fost emis un decret regal privind aprobarea Tomos–ului, prin care Patriarhia din Constantinopol recunoștea Biserica Regatului României ca autocefală

1889: Turnul Eiff el este deschis ofi cial spre vizitare publicului în cadrul expoziţiei universale din Paris

1910: George al V-lea devine rege al Angliei după moartea tatălui său, Eduard al VII-lea

1940: John Steinbeck este laureatul premiului Pulitzer pentru ro-manul său „Fructele mâniei”

1954: Atletul britanic Roger Banister a devenit primul om din lume care a alergat o milă (1.601 metri) în mai puţin de patru minute

1984: Are loc, la Palatul Sporturilor din București, gala de adio a gimnastei Nadia Comăneci. Cu prilejul retragerii sale din activitatea competiţională, gimnasta primește din partea președintelui Comitetului Internaţional Olimpic, Juan Antonio Samaranch, Ordinul Olimpic

1990: „Podul de fl ori” de peste Prut - prima deschidere a frontiere-lor dintre România și actuala Republica Moldova

1994: Inaugurarea ofi cială a tune-lului de sub Canalul Mânecii, considerat de experţi ca „lucrarea secolului”. Eurotune-lul, cu o lungime de 50,3 km, situat la o adâncime cuprinsă între 25 și 45 de metri sub fun-dul mării, a costat 10 miliarde de lire sterline

2003: A fost inaugurată, la Moscova, prima staţie de metrou din lume afl ată la cea mai mare adâncime. Staţia Park Pobedî (Piaţa Victoriei) este construită la 90 de metri sub pământ

NașteriNașteri1501: Papa Marcel al II-lea (d. 1555)

1574: Papa Inocenţiu al X-lea (d. 1655)

1758: André Masséna, general și mareșal francez (d. 1817)

1856: Sigmund Freud, psihiatru austriac (d. 1939)

1861: Rabindranath Tagore (Thakur Rabindranath), scriitor, poet indian, laureat al Premiului Nobel (d. 1941)

1868: Ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei (d. 1918)

1871: Victor Grignard, chimist fran-cez, laureat al Premiului Nobel (d. 1935)

1894: Filip Lazăr, compozitor român (d. 1936)

1895: Rudolph Valentino, actor american de origine italiană (d. 1926)

1897: Karl Kurt Klein, teolog, fi lozof, scriitor de limbă germană din România (d. 1971)

1902: Max Ophuls (Oppenheimer), regizor german (d. 1957)

1915: Orson Welles, regizor, scena-rist și actor american (d. 1985)

1947: Titus Andrei, realizator român de emisiuni de radio

1953: Tony Blair, politician britanic

1961: George Clooney, actor ame-rican

3-6 mai: FINT – pentru întâlnire, cunoaştere, schimb de experienţă

şi comunicare

În perioada 3-6 mai, la Chișinău s-a desfășurat prima edi-ţie a Festivalului Internaţional de Teatru FINT. Prima ediţie a acestui festival a fost organizată cu genericul „Feminismul în teatru”. La FINT au participat teatre din Franţa, Moldova, Polonia și România. Echipa festivalului – Luminiţa Ţâcu, Mihai Fusu, Mariana Postică și Ghenadie Gâlcă – a prezen-tat festivalul și ideea lui în felul următor: „FINT înseamnă întâlnire, cunoaștere, schimb de experienţă și comunicare. Pentru prima ediţie ne-am propus să abordăm teatrul la feminin, să descoperim creaţiile femeilor și să accentuăm implicarea lor în teatru. Așa că... FINT 2011 sau Feminismul în Teatru presupune o confruntare artistică și un dialog cultural între femeile creatoare de teatru din Republica Moldova, România, Polonia și Franţa”.

8 mai: Aviz cinefi lilor - Festivalul Filmului de

foarte scurt metrajCentrul Cultural Gaudeamus, în colaborare cu Alianţa

Franceză în Republica Moldova, prezintă duminică, 8 mai, Festivalul Filmului de foarte scurt metraj - Festival Interna-

tional des Très Courts. Programul festivalului include patru selecţii de fi lme: Selecţia familială; Selecţia internaţională; Selecţia română; Selecţia feminină.

Inaugurarea Festivalul Filmului de foarte scurt metraj – Festival International des Très Courts – va avea loc la ora 16.00 în incinta Centrului Cultural Gaudeamus. Intrarea este liberă.

14 mai: Noaptea Europeană a Muzeelor

Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei ne invită sâmbătă, 14 mai 2011, între orele 18.00 și 02.00, la

cea de-a VI-a ediţie a programului european Noaptea Mu-zeelor. Cu acest prilej, pentru toţi cei interesaţi, vă aducem la cunoștinţă că se pregătește un amplu program cultural cu genericul „Memoria Obiectelor - Memoria Urbei”. Din program nu vor lipsi expoziţiile: obiecte cu legende, muzică mecanică și clasică, animaţie în costume de epocă, proiecţie de documentare și fi lme de animaţie istorice, workshop-uri de Ikebana și Origami, reconstrucţia „Chișinăul de odini-oară”, cu prăvălii de meșteșugari, cu ceainărie și cofetărie, cu farmacie, cu olărie și făurărie, demonstraţii de scrimă și de luptă cu spada, spectacol de muzică și dans. În plus, fi ecare al 100-lea vizitator al Muzeului va primi un cadou. Intrarea este liberă.

17 mai: Expoziţie personală Eleonora

Romanescu

Eleonora Romanescu este născută la 26 aprilie 1926 în Le-ușeni, judeţul Orhei. Artist plastic de mare valoare, Eleonora Romanescu este un nume care s-a afi rmat în mediul artistic basarabean, dar și peste hotare. Tablourile sale exprimă fi delitate faţă de tradiţie, valorile artei clasice, faţă de temele consacrate, dar și faţă de propriul „eu artistic”.

Pe 17 mai, la Uniunea Artiștilor Plastici din Republica Moldova va fi inaugurată expoziţia personală a acestei mari pictoriţe, care va fi deschisă publicului larg până la 5 iunie.

EVENIMENTE: TEATRU, FILM, ARTĂ PLASTICĂ, MUZEEOlimpiada de Limbă, Comunicare

şi Literatura Română – Piatra-

Neamţ, 28 mai – 3 iunie 2011

Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului, organi-zează, în perioada 28 mai – 3 iunie 2011, la Piatra-Neamţ, Olimpiada de Limbă, Comunicare și Literatura Română. La concurs vor participa elevi români din clasele a VII-a – a XII-a, care studiază în România sau în afara graniţelor ţării. De aseme-nea, mai pot participa și elevi de alte naţionalităţi care au în progra-ma școlară limba română ca obiect de studiu. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va oferi participanţilor premii și volume de literatură română.

6 MAI 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Atitudini

La începutul anilor 1990, actualii bogătaşi care regizează spectacolul politic abia porneau pe calea jefuirii averii publiceÎn anii ‘90, Snegur, Lucinschi,

liderii agrarieni, care ca perso-nalităţi publice erau produsul regimului sovietic, nu au putut vedea evoluţia Moldovei în afa-ra spaţiului controlat de Rusia, opunând, în același timp, o re-zistenţă dârză oricăror tentative de apropiere prea mare de Ro-mânia. Refl exele de executanţi ai ordinelor venite până atunci de la Kremlin i-au împiedicat să aibă o viziune proprie, inde-pendentă și originală privind politica de stat a Republicii Moldova și, în special, modali-tatea de a construi noul stat pe care îl conduceau. Snegur era, în general, bine intenţionat, dar dezorientat și de aceea mereu nehotărât, fapt ce favoriza ha-osul în societate și fărădelegile în economie la care se dedau tot soiul de șnapani. Falimenta-rea și distrugerea premeditată a Băncii de Economii, care au lipsit populaţia de acumulările bănești realizate pe parcursul a zeci de ani, privatizările tâl-hărești care nu au fost altceva decât jefuirea averii naţionale de o mână de hoţi cu concursul instituţiilor statului, închiderea celor mai multe întreprinderi industriale, care a fost echiva-lentă cu lichidarea industriei naţionale, reforma agrară abso-lut iresponsabilă, care practic a distrus agricultura, toate aces-tea sunt câteva fenomene ce dau măsura dezastrului în care se prăbușise atunci Moldova și care – lucrul cel mai important! – au demonstrat cu asupra de măsură cum conducerea de stat și politicienii nu știau și nu puteau promova o politică prin care să protejeze interesele ţării și ale cetăţenilor. Așa că dacă astăzi ticăloșirea clasei politice și criminalizarea activităţii politice sunt semnalate cu îngrijorare de foarte multă lume, acestea nu sunt, de fapt, un fenomen cu totul nou; el începuse să prindă rădăcini încă în prima jumătate a anilor ‘90, adică pe atunci când actualii bogătași care regizează spectacolul politic abia porneau pe calea jefuirii averii publice, iar banul tocmai se pregătea să pună stăpânire pe toate intrările în viaţa politică și în sferele de-cizionale ale puterii. Pe timpul președinţiei lui Lucinschi și al guvernării agrariene aceste tendinţe deveniseră și mai vizi-bile. La fel de dezorientat ca și Snegur, dar, spre deosebire de acesta, complet indiferent faţă de soarta ţării și viaţa populaţiei, fără să-și neglijeze însă vreodată propriile sale interese, Lucinschi a lăsat lucrurile la discreţia a tot soiul de elemente dubioase care nu așteptau să fi e poftite prea mult pentru a lua în stăpâ-nire orice le-ar fi adus foloase, fie că în joc erau activităţile economice sau manifestările politice. Agrarienii, avându-i ca

exponenţi pe legendarii Moţpan și Sangheli și dispunând de o cultură generală foarte scăzută și de un orizont politic extrem de îngust, nu au putut vedea niciodată nimic în afara intere-selor lor materiale și a clanului de sorginte sovietică din care făceau parte; puterea politică nu o înţelegeau și nu o stăpâneau, de aceea nu puteau avea o vizi-une proprie asupra perspectivei politice a Republicii Moldova. Era fi resc, prin urmare, ca la sfâr-șitul guvernării lor, procesele distructive din economie și din societate să ajungă la fi nalul lor logic: sferele productive, mai cu seamă industria și agricultura, infrastructura, comunicaţiile etc. arătau ca după o lungă pe-rioadă de ocupaţie inamică și de război distrugător.

Este adevărat că în toată pe-rioada comunisto-agrariană a deceniului 10 a existat și un grup de politicieni de cu totul altă factură decât cei crescuţi în pe-piniera ideologică a sovieticilor. Este vorba, în special, de activiști ai Frontului Popular, aproape toţi reprezentanţi ai intelectu-alităţii. Poate cu excepţii foarte rare, aceștia nu s-au implicat în acţiuni de delapidare a avutului public, nu au uneltit împotriva intereselor de stat ale Moldovei; afl ându-se în Parlament sau în structurile puterii executive, de regulă, ei nu au căutat altceva decât să se pună angajant și dezinteresat în serviciile cetăţe-nilor. Aceasta era o mentalitate nouă, învăţată, mai degrabă, din frumoasele cărţi despre civilizaţie și democraţie decât din realităţile vieţii; obsesia lor era să construiască un stat după mult lăudatul model democratic occidental. Pentru comuniștii și agrarienii care se familiarizaseră cu puterea reală cu mult până la 1990 și se înfruptaseră destul din beneficiile ei, aceștia se arătau ca niște fi inţe stranii care păreau să vieţuiască în niște rea-lităţi ce nu aveau nici o legătură cu situaţia de fapt din Moldova. Aceste două grupuri de politici-eni erau complet incompatibile; era evident că, mai devreme sau mai târziu, unul din ele urma să fi e eliminat din viaţa politică a ţării. Cei sacrifi caţi aveau să fi e politicienii-intelectuali. Înfrân-gerea lor fusese determinată

de două cauze. Prima avea să fi e lipsa lor completă de experienţă politică și de guvernare, situaţie agravată de romantismul lor naiv, de faptul că proiectele lor politice izvorau din idealism, nu din realităţile aspre ale vieţii. To-tuși, acestui defect ei i-ar fi putut supravieţui, ajungând, în cele din urmă, să-și supună fanteziile productive acestor realităţi, iar realităţile să le ridice la nivelul proiectelor lor încurajatoare, dacă nu ar fi avut de înfruntat un alt obstacol, unul imediat și foarte serios. Este vorba de faptul că împotriva democraţi-lor-intelectuali se ridicase toată vechea clasă politică, mai bine zis, fosta nomenclatură sovie-tică de partid și de stat, extrem de numeroasă și încă foarte infl uentă, care deţinea puterea reală în toate structurile puterii și avea toate pârghiile deciziilor de ordin economic. Semnalul ofensivei legiunilor criptoso-vietice împotriva democraţilor a fost dat de retragerea lui Snegur din Parlament și alegerea sa, în septembrie 1990, ca președin-te al ţării. Din acest moment clasa politică s-a împărţit, în două grupuri foarte inegale ca număr și ca putere reală: pe de o parte, comuniștii și agrarienii din preajma șefului statului, iar, de altă parte, democraţii din Parlament. Astfel, Parlamentul ajunsese să simbolizeze forţele democratice, pe când Președin-ţia și Guvernul, care deţineau puterea reală, deveniseră bas-tionul rezistenţei la orice fel de schimbări structurale, de esenţă consecvent democratică. Ce-i drept, nici o forţă, nici cealaltă nu avea un adevărat proiect de reformare a statului, nici unii,

nici alţii nu-și dădeau seama ce fel de stat voiau să aibă și mai ales cum să fi e acesta construit. Pe la începutul anului 1993, forţele retrograde care dominau numeric și în Parlament, reuși-seră să-i blocheze activitatea, forţându-l să se autodizolve. Astfel s-a pus capăt scurtei ac-tivităţi politice a democraţilor romantici și odată cu asta a fost îngropată prea frumoasa intenţie de a construi un stat al poporului și pentru popor.

Imperativul evoluţiei istorice normale a Moldovei, incompatibil cu guvernarea comunistă, aşa cum era înţeleasă de VoroninVoronin, când în 2001 a pre-

luat puterea de la predecesorul său zăpăcit și slab, se arăta că știa foarte bine ce avea de făcut: resovietizarea Moldovei. Dar după o scurtă perioadă hrănită cu această iluzie, a trebuit să constate că o atare perspectivă nu-i interesa nici chiar pe ruși. Asta i-a făcut pe comuniștii moldoveni să renunţe la in-tenţia reîntoarcerii în URSS și să-și îndrepte toată energia spre acapararea și păstrarea în mâinile lor a întregii puteri de stat și spre îmbogăţire. În închi-puirea lui Voronin, ţara numită Republica Moldova nu putea fi altceva decât moșia sa persona-lă, convingere care credea el că îl îndreptăţea să-i decidă de unul singur soarta, numai el putea hotărî dacă aceasta s-ar fi putut întoarce în braţele Rusiei, s-ar fi

asociat cumva Uniunii Europene sau s-ar fi învrednicit de un alt destin. Atare ambiţie nemăsura-tă arăta că el părea nici să nu fi auzit de sloganul sovietic „statul întregului popor”. Un astfel de context politic excludea în prin-cipiu posibilitatea ca Moldova să aibă un proiect de ţară civilizată contemporană, una în care prin-cipiile democratice nu ar fi fost doar declarate, ci și respectate cu sfi nţenie, necondiţionat. Toc-mai de aceea, imperativul evolu-ţiei istorice normale a Moldovei era incompatibil cu guvernarea comunistă, în orice caz așa cum era ea înţeleasă de Voronin.

În această optică, înlăturarea în 2009 a comuniștilor de la guvernare și înlocuirea lor cu un amalgam politic de moment, numit incidental și, într-un anu-me fel, pretenţios Alianţa pentru integrare europeană (AIE), s-a arătat ca un fenomen fi resc. Mul-tă lume s-a bucurat de această schimbare; se părea că, după o lungă perioadă de dominaţie a tot soiul de forţe mai mult sau mai puţin antidemocratice, de nesfârșită sfâșiere a trupului mereu nedreptăţitei Moldove de răsărit pe altarul ambiţiilor nemăsurate ale unor aventurieri politici sau doritori de îmbogă-ţire rapidă, se întoarse vremea când ţara era condusă de demo-craţi adevăraţi, de oameni care doreau din tot sufletul binele ţării și al cetăţenilor ei, de fi i ai poporului care nu se avântau la putere pentru a aservi ţara pro-priilor interese, ci dimpotrivă, de a-și identifi ca destinul lor cu cel al ţării. Avea însă să se vadă și de data aceasta, ca de atâtea ori în trecut, ca în numeroase alte situaţii și ca la mulţi alţii, la fel de

puţin norocoși ca și noi, că e una să te declari bine intenţionat și e cu totul alta să și fi i de-a ade-văratelea, că nu e o problemă să te pretinzi democrat, dar că e o mare problemă să fi i atunci când habitudinile tale, educaţia, statutul moral, interesele tale stau de-a curmezișul căii ce duce spre acest obiectiv.

Târguiala noilor democraţi pentru funcţii Un prim lucru care i-a nedu-

merit pe foarte mulţi în com-portamentul noilor democraţi a fost târguiala pentru împărţirea posturilor în Parlament, în Gu-vern și în structurile de putere și influenţă din subordinea acestora. Era de așteptat ca, de vreme ce aceștia îi criticau pe comuniști vehement și pe bună dreptate pentru politica lor sectară de cadre, ei înșiși să procedeze invers, deschizând accesul neîngrădit la toate func-ţiile în stat unui număr cât mai mare de elemente dintre cele mai merituoase. În realitate avea să fi e tocmai pe dos: fi ecare din cele patru partide care formau atunci AIE a negociat cu ceilalţi cât mai multe locuri profi tabile cu putinţă în structurile puterii, în organele de drept, mass-me-dia etc. Toate cele patru forma-ţiuni erau încă destul de slabe, iar două dintre ele, PL și PLDM, erau, practic, abia formate, și era evident că nu aveau destui oameni care s-ar fi potrivit pen-tru funcţiile de vicepreședinţi de Parlament, președinţi de comisii parlamentare, miniștri, viceminiștri, directori de depar-tamente etc., etc. În asemenea situaţie, soluţia cea mai înţe-

leaptă era ca liderii AIE să atragă în aceste structuri oameni de cea mai bună calitate din afara Alianţei. Cât de mare a fost însă dezamăgirea alegătorilor când au văzut că aceștia au procedat mai rău decât comuniștii, care în timpul guvernării lor încredinţa-seră totuși multe funcţii de mare răspundere unor oameni fără de partid, care aveau pregătirea corespunzătoare pentru acele locuri; așa cum aveau să susţină unele informaţii din mass-me-dia, pe alocuri aceste tranzacţii aveau izul afacerilor din lumea interlopă. Cât de necugetat s-a procedat la acel târg avea să se vadă mai ales pe exemplul PL-ului, care pe atunci era un partid extrem de slab. Puteai găsi în el cu mare scârţ, cel mult, doi-trei oameni de oarecare valoare, și cu toate acestea la împărţeală lui i-au revenit o serie întreagă de posturi de prestigiu, între care președinţia Parlamentului, câteva comisii parlamentare, mai multe ministere și departa-mente ș.a. Cum era de așteptat, aproape toţi cei care au fost plasaţi în aceste funcţii s-au do-vedit a nu fi oameni la locul lor. Culmea a făcut-o liderul acestui partid, care, în postura dublă de președinte al Legislativului și de șef de stat, a avut (după cum era de așteptat) o prestaţie lamentabilă. Și evident că vina nu era a lui, ci a celor care l-au plasat în funcţiile respective. Dar nici deputaţii și miniștrii celorlalte trei partide nu erau cu toţii de cea mai bună calitate, și asta tocmai pentru că în acele tranzacţii, calitatea nu prea își avea locul.

Permanenta predispoziţie a liderilor AIE de a ignora legile sau de a le răstălmăci abuziv atunci când interesele lor de clan le-o sugerauAl doilea lucru nepotrivit la

care s-au dedat liderii acelei ali-anţe și care a provocat conster-nare atât în rândul susţinătorilor ei, cât și din partea unor instituţii internaţionale, ca, de exemplu, Comisia de la Veneţia, a fost permanenta predispoziţie de a ignora legile sau de a le răstăl-măci abuziv, inclusiv Constituţia ţării, atunci când interesele lor de clan le-o sugerau. Încălcarea articolului 78 din Legea funda-mentală privind alegerea șefului statului, sfidarea principiului separării puterilor în stat prin

cumularea pe o perioadă înde-lungată a funcţiilor de deputat și de ministru (caz singular în istoria Republicii Moldova!), iniţierea unei revizuiri radicale a Constituţiei în scopul ajustării ei la interesele politice de moment ale AIE, ignorarea avizul Curţii Constituţionale privind cvoru-mul pentru adoptarea legilor cu majoritate simplă de voturi etc. sunt doar câteva din șirul unor astfel de ilegalităţi.

Aceste exemple arată foarte clar că toată grija mare pentru nevoile cetăţenilor și pentru reașezarea treburilor publice pe solide temeiuri democratice, manifestată de politicienii din cele patru partide pe când se afl au în opoziţie și, mai cu sea-mă, în timpul alegerilor, după venirea la putere a fost uitată cu desăvârșire, fiind înlocuită cu grija incomparabil mai mare pentru acapararea funcţiilor profi tabile și înscăunare temei-nică în fruntea bucatelor. În vâl-toarea unor astfel de frământări nimănui nu-i mai dădea prin cap să se gândească la problema fundamentală a vieţii noastre politice de după proclamarea independenţei, aceea a con-struirii statului democratic. De altfel, cine ar fi încercat, în acel context, să ridice această problemă ar fi arătat ridicol și nimeni nu l-ar fi ascultat nici o jumătate de minut. În general, așa cum arată practica vieţii politice din ultima vreme din Republica Moldova – și asta ar fi a treia pildă pe lângă cele două menţionate mai sus – partidele politice și liderii lor, indiferent care le este orientarea declarată, nu-și pun niciodată scopul con-struirii unui stat pentru cetăţeni, deoarece acești factori acţionea-ză întotdeauna pe cont propriu și în interes propriu.

Politica Alianţei este grevată tot mai mult şi tot mai tare de foarte ambiţioase interese de afaceriDin nenorocire, întotdeauna

este loc pentru mai rău. Cele două exemple invocate mai sus privind împărţirea prăzii postelectorale și siluirile legisla-tive, oricât ar fi ele de grave – și sunt cu adevărat –, par fl oare la ureche în comparaţie cu faptul că politica Alianţei este grevată tot mai mult și tot mai tare de foarte ambiţioase interese de afaceri, realitate care s-a arătat în toată hidoșenia ei mai ales în timpul campaniei electorale și al alegerilor din toamna lui 2010, precum și în cadrul tranzacţiilor care au urmat pentru împărţirea puterii și a beneficiilor ce au rezultat de aici. Pentru prima dată în toată istoria Moldovei independente, în avanscena vieţii politice a ieșit un nou ac-tor principal, acel protagonist care, mai mult decât în orice spectacol obișnuit, nu numai că are rolul diriguitor în scenă, nu numai că dă tonul și determină desfășurarea întregii acţiuni,

dar tot el este și cel care împarte toate rolurile, îi remunerează și îi penalizează pe actori și tot el face bilanţul reprezentaţiei. Numele acestui protagonist este banul. Această inovaţie scenică arată cât de spectaculos – în sens degradant – a evoluat viaţa politică în ţărișoara noastră atât de necunoscătoare a Legii și a regulilor elementare de con-vieţuire civilizată. Dacă în anii ‘90 un partid putea fi făcut și de

oameni săraci și chiar putea in-tra în Parlament fără bani, astăzi așa minune este de neînchipuit. Astăzi orice partid parlamentar și, mai ales, partid afl at la guver-nare stă pe o grămadă de bani, așa încât partidele influente, înainte de a fi factori politici, sunt mai întâi importante fi rme profi tabile, iar liderii lor, înainte de a fi politicieni și oameni de stat, sunt oameni de afaceri, ceea ce în limbaj foarte simplu înseamnă că, înainte de a se pune în serviciul ţării, ei au sarcina imprescriptibilă de a se îngriji de propriile lor afaceri. Zadarnic i-ar implora cetăţenii să se implice în rezolvarea nu-meroaselor și gravelor probleme cu care aceștia se confruntă zi de zi, zadarnic ar declara mereu ei înșiși, guvernanţii, că nu au altă grijă decât slujirea cetăţenilor – aceste vorbe vor trece mereu pe alături de ocupaţiile reale ale deţinătorilor puterii. Luaţi doar un exemplu dintre cele mai simptomatice: partidul lui Lupu-Diacov. Felul cum s-a reconstruit acest partid în ultimii doi ani și mai ales cum s-a implicat în lupta pentru putere și avere în ultima jumătate de an arată cum nu se poate mai bine că alt crez decât îmbogăţirea rapidă și pe orice cale posibilă, inclusiv și, mai ales, aservind structurile puterii prin convertirea lor în subdiviziuni ale mafi ei miliona-rilor din partid și hoţomanilor din afacerile (ne)curate, această formaţiune nu are și nici nu poate avea. Să fi m însă drepţi: dacă această metamorfoză este atât de vizibilă la PD, de aici nu trebuie să deducem că ea ar fi străină de celelalte partide; că fenomenul respectiv se vede mai bine la PD este doar o do-vadă a faptului că aici cinismul a depășit ultimele obstacole morale, dar avem datoria să ne dăm seama că atât aliaţii acestui partid, tot atât de democraţi, cât și adversarii lor comuniști, nu pot admite să se lase depășiţi prea tare în această privinţă. Pentru că dacă competiţia nu ar fi reclamată de lupta acerbă pentru ciolan, ea s-ar impune, în cel mai rău caz, ca o chestiune de orgoliu.

Ajunge despre asta, e un su-biect lugubru. Voi observa, în loc de concluzie, că cine a fost prin ţări democratice și cu adevărat civilizate a putut constata o permanentă relaţie simpatetică între stat și cetăţeni, fenomen semnalat la tot pasul de variate aspecte ale vieţii publice. Unul dintre ele este prezenţa neîn-treruptă a drapelului naţional în faţa caselor, la balcoane, în ma-

șini, pe haine etc., drept simbol

manifest al acestei relaţii. Faptul

că în Moldova acest fenomen nu

se întâlnește este oare o întâm-

plare? Nu este cumva, mai de-

grabă, dovada lipsei de legătură

dintre stat și cetăţeni, dovadă că

cetăţenii nu se simt deloc moti-

vaţi să-și arate simpatia faţă de

ţara în care trăiesc? Adevărata

dragoste nu poate fi decât reci-

procă: dacă cetăţenii nu se văd

îndemnaţi să-și iubească ţara,

asta înseamnă că ţara nu le-a

oferit prilejul de a fi iubită, altfel

spus, înseamnă că ei nu au ţară.

Aici ni s-ar putea replica în sen-

sul că moldovenii nu aveau ţară

doar înainte de 1991, deoarece

pe atunci Moldova se afl a sub

ocupaţie străină. Este adevărat

că nu poţi să ai ţară afl ându-te

sub ocupaţie. Dar problema

Moldovei constă în faptul că

ea nu a scăpat de ocupaţie nici

după 1991. Înainte de această

dată ea se afl a sub ocupaţie stră-

ină, iar după aceea s-a afl at sub

ocupaţia acelor localnici care

au stăpânit-o fără să încerce a o

trata ca pe o ţară adevărată, ca

pe una liberă, cu intenţii clare și

cu eforturi maxime să o facă să

devină prosperă, în care cetăţe-

nii să se simtă la ei acasă.

Observăm, așadar, că ţara nu

poate fi construită dacă cetăţe-

nii ei nu constituie o comunitate

consolidată, un singur popor,

dacă există o deosebire fl agran-

tă și antagonică – anume ca

cetăţeni, nu în raport cu propri-

etatea – între conducători și cei

conduși, între bogaţi și săraci. În

această privinţă, realitatea tristă

de la noi constă în faptul că po-

porul este constituit din majori-

tatea covârșitoare a populaţiei

care nu are bani și nu are acces

la putere, în timp ce minoritatea

bogată, dimpotrivă, are și una, și

alta, dar nu face parte din popor.

Cei mulţi și săraci au nevoie de

ţară, dar nu o pot construi, pe

când cei bogaţi o pot construi,

dar nu au nevoie de ea, deoare-

ce pentru ei patria nu este ţara

în care trăiesc, ci banul care nu

are patrie.

Citisem odată pe undeva că în

timpul celui de Al Doilea Război

Mondial, un soldat american

fusese adus în faţa plutonului de

execuţie pentru că furase un ceai-

nic dintr-o casă părăsită după ce

aliaţii bombardaseră extrem de

violent un oraș german. Și mă

întreb, dacă pornim de la acest

exemplu, de câte mii de ori ar fi

trebuit să fi fost împușcaţi la noi

în Moldova cei care au devalizat

Banca de Economii, cei care au

realizat escrocheria numită pri-

vatizare a averii publice, cei care

au distrus agricultura, cei care,

afl aţi la putere, au determinat,

conștient sau involuntar, sute

de mii de cetăţeni moldoveni să

emigreze în căutarea unei surse

de existenţă, cei care la calcu-

larea pensiei au făcut dintr-o

rublă 0,1 bănuţi, cei care și astăzi,

benefi ciind din plin de concursul

instituţiilor statului, jefuiesc tot

ce se poate, mituiesc, corup, si-

luiesc, dezinformează societatea,

prostesc alegătorul, se dau – hoţi

și șarlatani fiind – drept mari

voitori de bine ai cetăţenilor, –

pe scurt, de câte ori ar fi trebuit

să fi fost extirpată toată pleava

aceasta nenorocită ca Moldova

să fi putut avea șansa de a deveni

o ţară cu adevărat civilizată, altfel

spus, o ţară în înţelesul obișnuit

al acestui cuvânt.

Ion ŢURCANU, pentru FLUX

A construi o ţarăA construi o ţarăA construi o ţară nu e o treabă ce se poate face oricând și de oricine. În momentul în care Moldova își de-clara independenţa, nimeni nu știa ce cale avea de urmat nou-apăruta ţară. Astăzi toată lumea înţelege – toţi factorii politici din interiorul ţării și mai toţi cei din afara ei, chiar și o importantă masă a cetăţenilor moldoveni – că Republica Moldova a apucat calea cea dreaptă atunci când și-a fi xat obiectivul să se afi rme ca stat, cu toate atributele și sem-nalmentele corespunzătoare. Și, cu toate acestea, acum, după ce Moldo-va a acumulat o istorie de douăzeci de ani de existenţă ca stat aparte, nu puţini sunt cei care se îndoiesc că ea poate fi considerată un stat modern

în adevăratul sens al acestui cuvânt, adică unul civilizat și democratic. Pentru că, urmând cel puţin limbajul uzual occidental, ţară adevărată este doar aceea care exclude confl ictul permanent dintre stat și cetăţenii săi. La modul foarte simplu, stat modern este doar acela care asigură respectarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor și ale celor care trăiesc legal pe teritoriul său. Examinată cu toată exigenţa presupusă de această cerinţă elementară, Republica Moldova nu se poate considera o ţară adevărată. Inconsistenţa ei ca stat este semnalată, în primul rând și mai cu seamă, de două mari carenţe: primitivismul regimului politic și subdezvoltarea economică; ambele afectează degradant interesele vitale ale cetăţenilor. Fiecare din cele două mari maladii își are cauzele și resorturile ei interne, dar, în general, acestea, ca și toate celelalte manifestări similare, sunt pro-dusul acelei viziuni care se identifi că cu linia directoare a politicii de stat a Republicii Moldova. În ultimă instanţă, întrebarea-cheie care s-a pus pe tot parcursul celor două decenii de independenţă și care rămâne actuală, probabil, pentru încă multă vreme în viitor este dacă diriguitorii politici moldoveni au știut ce trebuiau să facă pentru ca Moldova să poată deveni o ţară în sensul menţionat mai sus. Scurt: au știut ei, au putut ei, au voit ei să acţioneze astfel ca să poată construi o adevărată ţară, una care să fi fost luată în serios în afară și, totodată, să fi putut fi stimată și iubită de cetăţe-nii ei? Asta a fost și a rămas provocarea permanentă a Republicii Moldova.

6 MAI 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Arome proaspete în farfurie!Arome proaspete în farfurie!

Diverse

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIEGHIDUL ALIMENTELOR

Carne de miel

Benefi cii:Deși este bogat în grăsimi saturate, mielul

este o foarte bună sursă de proteine, 100 de grame de carne de miel furnizând 60,3% din necesarul zilnic de proteine.

Întărirea sistemului imunitarÎntărirea sistemului imunitarConţinutul ridicat de zinc din carnea de miel

ajută la întărirea sistemului imunitar. Zincul este un mineral responsabil nu doar pentru buna funcţionare a imunităţii, ci ajută la vinde-carea rănilor și stimulează replicarea celulară normală. Zincul ajută, de asemenea, la stabili-zarea nivelului zaharurilor din sânge și a ratei metabolice a organismului. Tot zincul ajută la menţinerea sănătăţii prostatei. 100 de grame de carne de miel conţin ~40% din doza zilnică necesară de zinc.

Protecţie cardiovascularăProtecţie cardiovascularăCarnea de miel este o sursă importantă de

vitamina B12, vitamină care sprijină producţia de celule roșii și previne anemia, ajută celulele nervoase să se dezvolte corespunzător și faci-litează metabolizarea proteinelor, carbohidra-ţilor și a grăsimilor. 100 de grame de carne de miel furnizează ~40% din doza zilnică recoman-dată de vitamina B12.

Protecţie împotriva bolii AlzeimerProtecţie împotriva bolii AlzeimerCarnea de miel conţine vitamina B3, substan-

ţă care s-a dovedit foarte utilă în protejarea organismului de boala Alzeimer și de declinul cognitiv cauzat de înaintarea în vârstă.

Precauţii:* Fiind o carne roșie, mielul este bogat în gră-

simi saturate, colesterol și sodiu, substanţe ce pot agrava diverse afecţiuni cronice (inclusiv cele cardiace).

* Persoanele care suferă de gută sau de cal-culi renali ar trebui să evite consumul de carne de miel, întrucât aceasta conţine purine, sub-stanţe care în exces pot cauza reale probleme de sănătate.

După sărbătorile de Paști, bogate în preparate culinare săţioase, cel mai mult ne dorim o mâncare proaspătă, ușoară, preparată cu puţin înainte de masă - din verdeţuri, legume proas-pete, suc de lămâie, ulei de măsline, paste, orez și sosuri aromate. De-acum, trufandalele primăverii - sala-tă verde, pătrunjel, mărar, ceapă și usturoi verde, urzici, untișor, leurdă - vor intra, pentru câteva săptămâni, în meniul de zi cu zi.

PanzanellaIngrediente: 300 g pâine de casă, 8 linguri ulei măs-

line, 700 g roșii, 1 ardei gras, 1 ceapă roșie, busuioc verde, 1 căţel de usturoi, 1 lingură capere, 4 linguri oţet alb, sare și piper.

Preparare: Pâinea, tăiată cubuleţe, se pune într-o tigaie și se prăjește în trei linguri de ulei încins, ames-tecând continuu, până devine crocantă. Separat, se spală roșiile și se taie mărunt. Ardeiul, curăţat de seminţe și nervuri, se taie fâșii, iar ceapa fi deluţă. Frunzele de busuioc, spălate, se toacă mărunt, iar usturoiul curăţat se zdrobește. Se amestecă pâinea cu roșiile, ardeiul, ceapa, caperele, se adaugă oţetul bătut cu ulei, busuioc, sare și piper, iar la fi nal, ustu-roiul. Se amestecă bine ingredientele și se adaugă, dacă este nevoie, sare și piper.

Risotto cu urziciIngrediente: 6 grămezi de urzici proaspete, 1 cea-

pă, 1 roșie, ulei, 1 cană orez, 1 lingură delikat de le-gume.

Preparare: Se aleg urzicile și se spală bine în mai multe ape. Se pune pe aragaz o oală cu 3 litri de apă și, când dă în clocot, se pun la fi ert urzicile, 20 mi-nute. Se scurg de apă, se toacă mărunt și se păstrea-ză zeama rămasă. Se călește ceapa în puţin ulei, se adaugă urzicile, roșia, o lingură de delikat și se lasă să fi arbă, adăugând din când în când zeama rămasă de la fi erberea urzicilor. Se adaugă orezul spălat și se lasă până ce înfl orește. Dacă zeama s-a terminat, se mai adaugă puţină apă caldă.

Penne cu sos din leurdă

Ingrediente: 1 legătură de leurdă, 400 g penne, 50 g de caju, 50 g de tofu dat pe răzătoarea mare, 5 lin-guri ulei de măsline, sare.

Preparare: Fierbi pastele al dente, în apă cu puţină sare, apoi le strecori. Speli bine leurda și o usuci cu un șerveţel. Cu un robot de bucătărie toci pe rând le-urda și caju, peste care torni, la sfârșit, în fi r subţire, uleiul de măsline. Așezi pastele pe farfurie, iar deasu-pra torni sosul pesto din leurdă.

Salată de primăvarăIngrediente: 2 sa-

late verzi, 2 legături de ridichi, 2 mor-covi, 3 castraveţi, câteva fi re de ceapă și de usturoi verde, 1 legătură pătrunjel, ulei de măsline, zea-mă de lămâie, sare și piper după gust.

Preparare: Se spa-lă salata, se scurge și se taie fi deluţă. Castraveţii și ridichile se curăţă, se spală și se taie felii subţiri. Morcovii, curăţaţi, se dau pe răzătoarea mare. Se amestecă ingredientele și se adaugă ceapa, usturoiul tocat mărunt, uleiul, oţetul, sare și piper după gust. Pe deasupra se presară pătrunjelul tocat mărunt.

Supă-cremă de zarzavaturiIngrediente: 2 cartofi , 2 morcovi, 1 ţelină mică, 1

praz, 2 roșii (sau suc de roșii), 2 cepe, 1 legătură de pătrunjel, 1 ceașcă de ulei, sare, piper

Preparare: Se curăţă, se spală și se taie zarzavaturi-le mărunt. Se pun la fi ert cu apă și ulei până se sfăr-mă, se scot și se pasează. În cazul în care crema este prea groasă, se subţiază cu zeama de la legumele fi erte. Se servește cu pătrunjel verde tocat deasupra și crutoane.

Ciuperci umplute cu stafi de şi cuşcuşIngrediente: 12 ciuperci albe, mari, 1 linguriţă ulei,

1/2 ceapă tocată, 2 morcovi daţi pe răzătoarea mică, 1 căţel de usturoi tocat, 1 linguriţă chimen, 1 linguri-ţă coriandru, 1/2 cană de cușcuș negătit, 1 ţelină me-die, 2 linguri de stafi de, mentă și pătrunjel, tocate.

Preparare: Tai codiţele ciupercilor. Într-o cratiţă mare, nonaderentă, încălzești uleiul. Adaugi codiţele de la ciuperci, ceapa, morcovii și usturoiul. Amesteci ușor câteva minute, apoi adaugi chimen, coriandru, cușcuș, ţelina și stafi dele. Acoperi vasul și lași să fi ar-bă. Tragi vasul de pe foc, 5 minute, după care adaugi pătrunjelul și menta. Umpli pălăriile ciupercilor cu această compoziţie și dai preparatul la cuptor, la foc mediu, 15 minute.

CARIERĂCuvinte care îţi ucid CV-ul

Cuvintele pe care le alegi în CV sunt impor-tante, deoarece angaja-torii triază candidaţii pe baza acestora. Mulţi dintre noi folosim adesea cuvinte-cheie în CV-uri. Cum poţi să știi ce cuvinte să alegi și pe care să le eviţi? Iată care sunt cuvintele care îţi ucid CV-ul!

1. Realizat 1. Realizat Da, cu toţii știm că fi ecare

om care caută să-și schimbe locul de muncă este realizat, altfel ar fi fost concediat de la orice job pe care l-ar fi avut vreodată și n-ar fi rea-lizat nimic! Înlocuiește-l cu: performant.

2. Orientat spre 2. Orientat spre rezultate rezultate

CV-ul tuturor începe cu “orientat spre rezultate”. Sin-gura problemă e că nu vrei ca CV-ul tău să semene cu al tuturor, ci vrei să fi i diferi-tă. Înlocuiește această frază ucigașă cu: motivat de per-formanţe.

3. De succes 3. De succes Acesta este un alt cuvânt

mult prea folosit. Cu toţii vrem să părem de succes în faţa noului angajator, dar nu dă bine să te afi șezi atât de mândră. Înlocuiește cu: șef de promoţie, câștigător de premii sau top performer.

4. Competent 4. Competent Ce plictisitor, cu siguranţă

poţi găsi altceva mai bun! Dacă nu găsești altceva, în-locuiește cuvântul compe-tent cu: talentat, inteligent sau abil.

5. Capacitate de 5. Capacitate de rezolvare a problemelor rezolvare a problemelor

Nu e normal să faci asta? Cu toţii avem această capa-citate: orice angajat rezolvă probleme. Chiar trebuie să o spui în CV? Înlocuiește cu: anticipez problemele, lider vizionar.

6. Dedicat 6. Dedicat Din nou: ce plictisitor!

Înviorează-ţi CV-ul cu ceva mai creativ. Înlocuiește cu: potenţial de dezvoltare, ori-entat spre calitatea muncii, dinamic.

Pielea din jurul ochilor este sensibilă și are ne-voie de îngrijire specială, atrag atenţia dermatolo-gii. Cearcănele, ridurile fi ne, pungile sunt doar câteva dintre probleme-le frecvente care apar în această zonă și care ne trădează vârsta, nive-lul de stres, cât și lipsa somnului. Ce facem când dimineţile ne sunt umbri-te de cearcăne?

Iată 5 remedii naturale efi ciente care vor reda prospeţimea ochilor tăi în doar câteva minute. Încearcă-le!

1. Felii de cartof crud. Face parte dintre cele mai cunoscute și efi ci-ente tratamente naturale împo-triva cearcănelor și pungilor de la nivelul ochilor. Aplică-le seara îna-inte de culcare și lasă-le câteva mi-nute pentru a acţiona. Dimineaţa vei avea o surpriză plăcută. Repetă tratamentul de cel puţin 3 ori pe săptămână.

2. Suc de castraveţi. Fie că îl aplici cu ajutorul unor dischete demachi-ante, fi e că așezi direct feliuţe de castravete pe ochi, castravetele te va ajuta să redai luminozitate pielii din jurul ochilor. Lasă-i timp de acţiune aproximativ 15 minute.

3. Ceai verde. Nu numai consumat aduce benefi cii. Păstrează-l la frigi-

der și aplică-l sub formă de comprese pe ochii obosiţi.

4. Smochine. Un alt remediu de-licios care și-a dovedit efi cienţa în timp este smochina. Taie o smochi-nă proaspătă pe jumătate și așaz-o pe ochi. Lasă-le 10-15 minute și apoi clătește cu apă călduţă.

5. Ulei de migdale și ulei de măsli-ne. Extrem de hrănitoare pentru pie-le, aceste uleiuri hidratează, reduc ridurile și te scapă de cearcăne. Ma-sează-ţi pielea cu ulei în fi ecare seara și vei avea numai de câștigat.

Învaţă să ascunzi imperfecţiunileFolosește zilnic produse destinate

îngrijirii ochilor și alege-le în funcţie de problemele cu care te confrunţi, cearcăne, riduri, piele grasă sau usca-tă. Pentru a diminua cearcănele tre-buie să folosești atât creme contur, cât și anticearcăne. Cele mai efi ciente creme sunt cele de seară, pentru că în timpul nopţii activitatea celulară este mai intensă.

Machiajul este o metodă foarte efi cientă pentru a ascunde micile im-perfecţiuni, fi e că este vorba de cear-căne sau pete. Important este să știi să îl aplici. Pentru a masca cearcăne-le, folosește o nuanţă de anticearcăn mai deschisă decât fondul de ten pe care îl folosești.

Sfaturi:• Consumă cât mai multe lichide

(1,5-2 litri pe zi);

• Urmează o dietă echilibrată din punct de vedere nutriţional și evită variaţiile de greutate;

• Redu consumul de condimente, cafea, ceai negru, alcool, tutun;

• Evită suprasolicitarea ochilor, lu-mina prea puternică, curenţii de aer și fumul;

• Folosește produse speciale anti-cearcăn care menţin elasticitatea și hidratarea pielii și au, în același timp, un ușor efect antiinfl amator. Cele mai recomandate sunt produsele pe bază de vitamina C.

Eva.ro

Petunia – fl oarea într-o mie de culori

Petuniile înfl oresc de primăvară până la primul îngheţ, deco-rând grădina și casa într-o multitudine de culori, fi ecare mai seducătoare decât alta.

Ușor de întreţinut, petunia are toate atuurile pentru a te seduce!

Despre petunii Petuniile sunt fl ori din familia Solanaceelor. Genul Petunia cuprinde 35

de specii de plante perene sau anuale, originare din regiunile tropicale ale Americii de Sud.

Florile lor pot fi simple sau duble și sunt de talie variabilă, în funcţie de specie. În comerţ se găsește din plin specia Surfi nia, petunia curgătoare cu înfl orire abundentă, dar și petunii în miniatură, numite Million Bells.

Petuniile înfl oresc de vară și până toamna. Ele sunt de mare efect pe bal-con sau terasă, deoarece au fl ori multicolore: albe, roz, roșii, violet în mul-tiple nuanţe. Pot fi agăţate pentru un efect mai deosebit. Ele au și un alt avantaj: au nevoie de puţine îngrijiri.

Sfaturi Petuniilor le place expunerea la soare direct, la adăpost de vânt, și plan-

tarea într-un pământ fertil și bine drenat. Este recomandată plantarea petuniilor primăvara, când nu mai există

nici un risc de îngheţ, deoarece această fl oare este puţin rezistentă la ger. Ea nu rezistă la mai puţin de 8°C.

Bine întreţinută, petunia oferă o multitudine de fl ori în formă de trom-petă de primăvară și până toamna. Iată câteva sfaturi pentru a favoriza înfl orirea:

• udare abundentă (mai ales în caz de căldură puternică);

• îngrășământ pentru plantele înfl orite, care să fi e bogat în potasiu (în-grășământ lichid în apa de udare la fi ecare 15 zile sau îngrășământ cu eli-berare lentă la plantare);

• curăţarea fl orilor ofi lite.

Mătreaţa este o

afecţiune extrem

de întâlnită, atât în

rândul femeilor, cât

și al bărbaţilor, și la

copii și adolescenţi,

cât și la adulţi. Aceas-

tă afecţiune ajunge

de multe ori să fi e o

problemă cotidiană,

ea având un impact

estetic neplăcut.

Ce este, de fapt, mătreaţa?

Mătreaţa este o afectare a pie-

lii capului provocată de o hipersecreţie a unei ciuperci numite Pity-rosporum ovale, care se găsește în mod natural în sebumul (substanţa grasă secretată de glan-

dele sebacee) produs de scalp. Atunci când ciupercile se înmulţesc anormal (din cauza unui dezechilibru hormonal, a stresului, a unei ali-mentaţii necorespun-zătoare sau în urma folosirii unui șampon,

balsam, vopsea de păr sau produse de coafat care nu vă priesc) ele provoacă o supra-producţie a celulelor pielii ca-pului care se strâng și ulterior se desprind sub formă de coji.

Însă nu numai această ciu-percă poate fi responsabilă de apariţia mătreţii, ci în unele cazuri această problemă este determinată de uscarea pielii capului. De aceea trebuie să dăm o atenţie sporită hidratării fi rului de păr și a scalpului, fo-losind șampoane și balsamuri destinate fi rului uscat și deshi-dratat.

Iată în continuare sfaturile Iată în continuare sfaturile specialiștilor care te vor specialiștilor care te vor

ajuta să ai părul sănătos și ajuta să ai părul sănătos și strălucitor:strălucitor:

1. Tratamentul scalpului și a rădăcinii fi rului de păr cu lă-mâie și ulei de măsline. Ames-tecaţi puţin ulei de măsline extravergin cu zeama de la o lămâie până ce obţineţi o mix-tură omogenă. Aplicaţi această mixtură cu ajutorul unui disc demachiant sau unui tampon de vată, masând ușor la rădă-cina părului. Se lasă apoi să acţioneze circa 30 de minute, fi ind recomandat să masaţi (pe cât posibil) pielea capului pe în-treaga această perioadă, astfel încât preparatul să acţioneze la maxim. După cele 30 de minu-te clătiţi părul și scalpul cu un șampon cât mai puţin agresiv (puteţi alege un șampon pen-tru copii). Tratamentul are efect în hidratarea pielii capului, di-minuând astfel posibilitatea de apariţie a mătreţii, dar ajută și la regenerarea fi relor de păr, împiedicând căderea acestuia.

2. Cel mai ieftin tratament naturist contra mătreţii este cel

cu ulei de ricin și vitamina A. Puteţi achiziţiona aceste pro-duse din orice farmacie sau ma-gazin naturist. Amestecaţi cele 2 ingrediente în cantităţi egale. Tamponaţi apoi cu balsamul obţinut (nu frecaţi) pielea ca-pului și lăsaţi apoi să acţioneze între 10 minute și câteva ore. Staţi cât puteţi de mult cu acest balsam, după care spălaţi-vă cu un șampon pentru copii. Rezul-tatele se văd după ce aţi încer-cat de cel puţin 3 ori acest trata-ment și sunt garantate pentru toate tipurile de piele.

3. Mască pentru păr contra mătreţii cu oţet de mere. Spă-laţi-vă pe cap și clătiţi-vă ca de obicei, după care aplicaţi pe părul ud o jumătate de cană de oţet de mere în care dizolvaţi 2 tablete de aspirină pisată. Lăsaţi timp de 5 minute să acţioneze, după care clătiţi-vă bine, având grijă ca în ultima apă de clătit să puneţi o lingură de oţet.

4. Oţetul de mere și polenul contra mătreţii. Amestecaţi 100 ml de oţet de mere cu 100 ml apă plată și 3 linguri de polen pisat. Turnaţi totul într-o sticlă și agitaţi bine până se dizolvă

tot polenul sau puteţi lăsa pre-paratul la macerat câteva ore, agitând recipientul din când în când.

Preparaţi apoi o infuzie din 1 linguriţă dintr-un amestec fă-cut din părţi egale de cimbru, rozmarin și coada-calului pe care o opăriţi cu 100 ml de apă clocotită. Se lasă să se infuzeze 5 minute și se strecoară.

Aplicaţi pe păr și pe pielea ca-pului soluţia din oţet de mere și polen cu un disc demachiant sau cu un tampon de vată și lă-saţi să acţioneze 10-15 minute. Clătiţi apoi părul cu apă în care aţi turnat infuzia preparată an-terior.

5. Masajul cu iaurt contra mătreţii. Masaţi pielea capului o dată pe săptămână cu iaurt. Se stă 15 minute și se clătește cu apă călduţă spre rece sau cu infuzie de rozmarin, urzici sau cimbru.

6. Maceratul de urzici. Puneţi la macerat 2 pumni de urzici în-tr-un litru de oţet de mere timp de 2 săptămâni. Cu preparatul obţinut se masează rădăcina fi rului de păr de 2-3 ori pe săp-tămână. După 10-15 minute se

spală cu apă din abundenţă. Se poate combina cu infuzia de nuc.

7. Frecţii cu ulei de nuc împo-triva mătreţii. Masaţi părul cu ulei de nucă cu o jumătate de oră înainte de a vă spăla. Aco-periţi apoi părul cu un prosop înmuiat în apă fi erbinte și apoi stors, lăsând astfel ca uleiul de nuc să acţioneze asupra rădăci-nii. Spălaţi apoi părul cu gălbe-nuș de ou, după care limpeziţi cu oţet din fructe de pădure sau oţet de mere. Repetaţi tra-

tamentul de 2-3 ori pe săptă-mână timp de 6 luni.

8. Infuzie din frunze de nuc, gutui și urzică. Puneţi la uscat frunze de nuc, de gutui și rădă-cină de urzică. Se sfărâmă apoi și se amestecă într-un lighean. Din acestea se prepară 3 litri de infuzie (se opăresc frunzele și se lasă 10 minute acoperit), care se va folosi pentru clăti-rea părului. Tratamentul are un efect sigur contra mătreţii, dar și oprește căderea părului și îi dă acestuia strălucire.

ŞTIAŢI CĂ…Sarea ne împiedică să dormim Majoritatea celor care suferă de insom-

nie cunosc multitudinea sugestiilor folosi-te pentru a putea dormi: relaxare, gândire pozitivă, liniște, exerciţii de respiraţie sau orientare a capului spre nord. Însă puţine lucruri li s-au spus cu privire la legătura din-tre somn și obișnuinţele alimentare. Unele alimente au un efect tranchilizant natural, în timp ce altele, cum este cafeaua, blochează drumul către somn.

Sarea este o altă “hoaţă” a somnului, pentru că, la fel ca și cafeaua, stimulea-ză glandele suprarenale. După masa de prânz, este bine ca acest aliment să fi e suprimat din alimentaţie. De asemenea, sarea conduce și la hipertensiune, ceea ce face ca adormirea să aibă loc cu mare difi cultate, din cauza amplifi cării pul-saţiilor sângelui din tâmple. Totodată, tratamentul hipertensiunii făcându-se cu ajutorul diureticelor, pacientul poate fi trezit de nevoia de a urina. Sarea reţine apa în organism și de aceea, în timpul somnului, putem fi deseori treziţi de ne-voia de a consuma lichide sau putem avea coșmaruri. Nu este de ajuns doar ca solniţa să fi e îndepărtată de pe masă, ci și alimentele care conţin multă sare, precum salamul, cârnaţii, varza acră, castraveţii acri, măslinele, alunele și nucile sărate, brânza sărată și alte alimente care conţin multă sare.

REMEDII NATURISTE

Tratament contra mătreţii

FRUMUSEŢE

5 soluţii ca să scapi de cearcăne

6 MAI 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 13.30 Film artistic 16.00 Concert 18.00 Serial. Narcisa sălbatică 20.20 Plasa de stele 21.30 În puii mei 22.30 Lumea. Emisiune de

sinteză 23.00 Film artistic 02.00 Serial. Familia Bundy 03.00 Dex juridic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Te-leshopping 06:45 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance)

07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Reţeta de ACASĂ (retrospectiva saptamanii) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima teleno-vela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste 17:25 Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Ce-și dorește o fată (“What A Girl Wants”) (AP) (comedie, romance) 22:45 La naiba, să poveștim! - emisiune prezentată de Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:45 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:45 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:45 Doamne de poveste (r) 03:30 La naiba, să poveștim! (r) (12) (divertisment) 04:15 Reţeta de ACASĂ - retros-pectiva săptămânii (r)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? 10:00 După 20 de ani 11:00 Teleshopping 11:15 Film: Ziua Cârtiţei 13:00 Știrile Pro Tv 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:00 Film: Trei femei și un pariu 16:00 Teleshopping 16:15 Film: Un prieten deosebit 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Land of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Plaja 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Apropo Tv (r) 02:30 România, te iubesc! (r) 03:30 Film: Plaja (r) 05:45 După 20 de ani (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6.00, 8.50, 19.30, 2 0 . 5 0 , 2 1 . 3 0 Alegerile locale

2011. Publicitate electorală. 6.05 Votul tău. 6.15 Serial. “LEONE” (Italia). 7.50 O seară în familie. 9.00 Film de scurt metraj. “MOȘ ION ÎN COSMOS” (Studioul “Buciumul”, 2003). 9.25 Legendele muzicii. 9.35 Desene animate. “Simple povești”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30, 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 XII: ora admiterii. Concurs intelec-tual. 12.30 Documentar. “Album de familie”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 14.00 Baști-na. Magazin agricol. 14.35 A fost odată... Gheorghe Siminel. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995). 16.40 Medalion muzical. Ștefan Petrache. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.) 19.45 Vedete la bis. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.45, 3.15 Focus. Magazin TV. 22.35 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 0.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.30 Dor. Program muzical. 3.00 Respiro. 4.30 Adam Stângă și formaţia “Lăutarii”. 5.00 Descoperă Moldova. 5.15 Documentar. “Muzica în chip de femeie”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Гении и злодеи” 6.40 Татьяна Пельтцер в фильме “Примите телеграмму в долг” 8.05 “Смак” 8.40 “Служу

Отчизне!” 9.20 “Здоровье” 10.00 Новости 10.15 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10.30 “Пока все дома” 11.20 “Фазенда” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 К юбилею Михаила Булгакова. Премьера. “Мистическая сила Мастера” 13.10 Евгений Евстигнеев в фильме “Собачье сердце” 15.20 Премьера. “Александр Жулин. Стойкий оловянный солдатик” 16.20 “Большая разница” 17.20 Премьера. Сергей Горобченко в фильме “Квартирантка” 18.55 “Жестокие игры”. Новый сезон. Финал 21.00 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 22.00 “Мульт личности” 22.30 Премьера. Бен Кингсли, Пенелопа Крус в фильме “Элегия” 0.20 Мерил Стрип, Роберт Редфорд в фильме “Из Африки” 3.00 Андрей Мягков в комедии “Похождения зубного врача”

7.00, 14.30 Desene ani-mate. “Clubul Disney”. 7.30,

8.30, 4.35 Universul credinţei. 8.20 Locuri de pelerinaj. 9.30 Ca la carte. 10.00 Tezaur folcloric. 11.00, 12.00 Viaţa satului. 11.50 Minutul de agricultură. 13.00 Ultima ediţie. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 TVR 55. 16.00, 1.20 Dănutz S.R.L. 18.00 “50 de minute” cu Pleșu și Liiceanu. 19.00 Lozul cel mare. 19.40 Sport. 21.10 Film. “NINE” (SUA, 2009). 23.15 Garantat 100%. 0.15 O carte pe săptămână. 0.20 ÎnTrecerea anilor. 3.00 Oamenii Deltei. 3.05 Documentar. “Minunile Lumii”. 4.10 Rom european. 6.55 Imnul României.

5:00 T V5MON-DE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE

DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire / Documentaire Les années chaudes de la guerre froide (1961-1981) 6:30 A BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:25 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 7:55 REFLETS SUD 8:45 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINI-JUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MONDE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MON-DE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 A BON ENTENDEUR 12:30 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH INFO 13:05 RIDING ZONE 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE 16:30 FLASH INFO 16:35 LE COEUR A SES RAISONS / Fiction Episode 8 : La naissance d’un Mont-gomery 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:25 ACOUSTIC 17:55 FLASH INFO 18:00 KIOSQUE 19:00 FLASH INFO 19:10 INTERNATIONALES 20:00 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Idaho 21:00 FLASH INFO 21:05 MAGHREB-ORIENT-EXPRESS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES QUATRE CENTS COUPS / Cinéma 23:40 SIGGIL / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CHOCOLAT / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire Nouvelles guerres d’un monde nouveau (1989-2009)

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America 13.00 Film

artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10Recital 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Relure 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teles-hopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reteta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima tele-novelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâm-plă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Fereastra spre infern (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Vremea dreptăţii 16:00 Teleshopping 16:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3985 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Dinamo - Bistriţa 22:40 Profit 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.8, anul II 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României: Dinamo - Bistriţa (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Mai aproa-pe de China.

Xinjiang”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate elec-torală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Documentar. “Euromaxx”. 9.35 Recital. “Viv-Ardo”. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Prezentare de carte. “Amarele confesiuni” de Dumitru Matcovschi. 12.00 La da-torie. 12.20, 21.50 Votul tău. 12.30 Petalo romano. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Balada pădurii. Munţii Tinlin”. 15.30 La noi în sat. 16.15, 1.15 Cultura azi. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Recital de harpă cu Ochestra Naţională de Cameră. 18.15, 2.30 Reporetrul de gardă. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 20.40 super-lot “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 22.00 Eurovision Song Contest 2011. A doua semifi nală. Transmisiune de la Dusseldorf (Ger-mania). 0.00 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Ansamblul construcţiilor de lut”. 0.40 Respiro. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 2.50 Lucrări picturale. 3.00 Evoluează orchestra “Plai moldovenesc”. 4.30 Portrete în timp. 5.00 Music Mania. 5.15 Documentar. “Templul Euterpei”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ольга Арнтгольц, Валерий Баринов в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать” 22.30 “Прожекторперисхилтон” 23.00 Дрю Берримор в комедии “Бейсбольная лихорадка” 1.00 Новости 1.05 Остросюжетный фильм “Путь Карлито: Восхождение к власти”

7.00 Telejur-nal matinal. 9 . 0 0 V i p confidenţe.

10.00 Garantat 100%. 11.00, 2.05 Documentar. “Drumul hârtiei”. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.25 Telejurnal. 14.45 Interes general. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.10 Sport. 21.00 Judecă tu! 22.00 Fabrica de Staruri-2. Selecţiuni. 0.10 Film. “APARENŢE ÎNȘELĂTOARE”. 2.00 Oamenii Deltei. 3.00 Documentar. “Minunile Lumii”. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Eurovision-2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDI-TERRANEO 10:00 FLASH INFO 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:05 CHRO-NIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COL-LECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1068 13:00 FLASH INFO 13:05 RECETTES DE CHEFS 13:30 CAMPING, LE SYNDROME DE L’ESCARGOT / Documentaire Camping voyageur 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison sous infl uences 16:40 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 UNE HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 UNE HISTOIRE A MA FILLE / Fiction 21:05 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 CHOCOLAT / Cinéma 23:40 FARD / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:45 LE DIABLE NOIR / Documentaire 2:45 QUESTIONS À LA UNE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 ESSAOUIRA, UN VENT DE CULTURE / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America

13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teles-hopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisi-une cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Kassandra („Kassandra”), primul episod (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisi-une prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâm-plă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Blestemul surorilor (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Fereastra spre infern 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3984 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Fotbal Cupa României: Brașov - Steaua 22:40 Profi t 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.7, anul II 00:15 Știrile Pro Tv din Sport 00:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Fotbal Cupa României: Brașov - Steaua (r) 02:45 Știrile Pro Tv (r) 03:30 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului (r) 04:30 Ce se întâmplă, doctore? (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 0 , 9 . 1 0 , 1 6 . 0 0 , 0 . 5 0 Votul tău. 6.10

Documentar. “Pinul nordic”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.20 Film. “MOARA” (“Telefi lm-Chișinău”). 10.30 Știinţă și inovare. 11.00 ARTelier. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documen-tar. “Arts 21”. 15.10 Videoteca copiilor. 15.30 Ma-gazinul copiilor. 16.15 Cuvintele Credinţei. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Civilizaţia chineză”. 18.00 Petalo romano. 18.35 Documentar. “Sur-prinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 “Sub vișinu-nfl orit”. Spectacol muzical. 23.50 ȘTIRI. 0.05 Fii tânăr! 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 2.30 “Moliere”. Teatrul “Satiricus”. 4.35 Documentar. “Piaţa poporului”. 5.00 Respiro. 5.10 La noi în sat. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ольга Арнтгольц, Валерий Баринов в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать” 22.30 Комедия “Симулянт” 0.05 Евгений Евстигнеев в фильме “Зимний вечер в Гаграх” 1.35 Вера Алентова, Анатолий Папанов в фильме “Время желаний” 3.00 Новости 3.05 Фильм “Время желаний”. Продолжение 3.20 Фильм “Возвращение в Зурбаган”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00, 15.00 Teleenciclo-

pedia. 10.00 Profesioniștii. 11.00, 2.00 Docu-mentar. “Drumul hârtiei”. 12.00, 17.20, 6.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.35 Telejurnal. 16.00 Vip confidenţe. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.20 Sport. 21.00, 1.00 Cu ochii’n 4. 22.10 Film. “FĂRĂ SUFLARE”. 23.55 Oamenii Deltei. 0.00 Perechea potrivită. 5.20 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH INFO 10:05 EN VOYAGE ! 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:05 LITTORAL 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1067 13:00 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 EXPLORATION INVERSÉE / Documen-taire 2e partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 RIEN DE PERSONNEL / Cinéma 16:30 FLASH INFO 16:35 L’ENDROIT IDÉAL / Court métrage 17:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 17:25 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison sous infl uences 21:10 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAGAZINE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Laurent Aké Assi, le génie de la brousse 4:30 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Emile Derlin Zinsou, l’incompris

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Reluare 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. Air Ame-rica 13.00 Film artistic 15.00 Film

artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 23.10 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Un show păcătos 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshop-ping 06:45 Film serial: Es-meralda (r) (AP) (romance)

07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela româ-nească: Numai iubirea (AP) (romance) 12:30 Teles-hopping 12:45 Prima telenovelă românească: Iubire și onoare (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (sfârșitul serialului) (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film serial: De-mon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se în-tâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Zonă de calamitate 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Blestemul surorilor 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3983 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Shaft 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.99 00:15 Serial: The Menta-list - În mintea criminalului, ep.6, anul II 01:00 Film: Shaft (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moște-nirea, ep.99 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Album de familie”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10, 0.50 Votul tău. 9.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 10.35 Accente eco-nomice. 11.05 Ideal 2010. Lansarea colecţiei “101 poeme”. 12.05 Magazinele UEFA. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Mariana Iablonskaia. “Maimuţa de pluș”. Spectacol al Teatrului Naţional “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 15.45 Săptămâna sportivă. 16.15 Evantai folcloric. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Respiro. 17.30 “Eurovision”: numărătoarea inversă. 18.00 Gagauz ogea. 18.35 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Moldova la “Eurovision”. 22.00 Eurovision Song Contest 2011. Prima semifi nală. Transmisiune de la Dusseldorf (Germania). 0.00 ȘTIRI. 0.15 Documentar. “Cultura ceaiului în munţii Wuyishan”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 Fotbal în sală. Cupa Moldovei. 4.30 ARTelier. 5.00 Music Mania. 5.15 Știinţă și inovare. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Телеканал “Доброе утро”. Продолжение 9.35 “Контрольная закупка”

10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Федеральный судья” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “След” 18.50 “Давай поженимся!” 19.50 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 Премьера. Ольга Арнтгольц, Валерий Баринов в многосерийном фильме “Выхожу тебя искать” 22.30 “Владислав Листьев. Мы помним” 23.00 Роберт Де Ниро в приключенческом фильме “Военный ныряльщик” 1.00 Новости 1.05 Дженнифер Энистон в комедии “Положись на друзей”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 O dată’n viaţă. 10.00

Ne vedem la TVR. 11.50 Oamenii Deltei. 11.55, 6.10 Eurovision-2011. 12.00, 17.20, 6.15 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 14.45 Finanţe și afaceri. 15.15 Așteaptă-mă... 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00 Cu ochii’n 4. 22.00 Fabrica de Staruri-2. Selecţiuni. 0.10 Film. “IARTĂ-MĂ, DACĂ-ŢI SPUN, T EIUBESC!”. 2.00 Perechea potrivită. 2.50 Curier TV. 4.25 Tezaur folcloric. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 CONTINENT NOIR 10:00 FLASH INFO 10:05 RECETTES DE CHEFS 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1066 13:00 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 KATANGA, LA GUERRE DU CUI-VRE / Documentaire 2e partie 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 16:30 FLASH INFO 16:35 SAUVETAGES EN HAUTE MONTAGNE / Documentaire 17:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 JOSEPH ET LA FILLE / Cinéma 21:00 FLASH INFO 21:05 L’ENDROIT IDÉAL / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE HISTOIRE A MA FILLE / Fiction 23:30 SAUVETAGES EN HAUTE MONTAGNE / Documentaire 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:35 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Mongo Beti, l’écrivain engagé 4:30 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Maître Lamine Gueye, doyen des hommes politiques sénégalais

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Film artistic 8.30 Film artistic 10.30 Concert 12.30 Film artistic 14.00 Film artistic 16.00 Film ar-tistic 18.00 Serial. Narcisa sălbatică

20.20 Film artistic 22.00 Film artistic 00.00 Serial. Familia Bundy 01.00 Film artistic 03.00 Dex juri-dic. Reluare 4.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Ana-liei (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13.00 Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ: Doar un sărut („Just A Kiss”) (12) (comedie, romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 11 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 12 mai) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâm-plă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Serial: Gossip Girl: Intrigi la New York, ep.19, anul III 14:00 Teleshopping 14:15 Dansez pentru tine (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Eu, robotul 23:00 Film: Legenda Regelui Elefant 01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Film: Eu, robotul (r) 03:30 Știrile Pro Tv (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

6 . 0 0 , 8 . 5 5 , 18.30, 18.50, 19.15 Alegerile

locale 2011. Publicitate electorală. 6.05 Film. “FRA-TE ȘI SORĂ” (Italia). 7.45 Documentar. “Album de fa-milie”. 8.10 Documentar. “Bătăliile antichităţii”. 9.00 Votul tău. 9.10 Serial. “CHEMAREA STRĂBUNILOR”. 10.00, 5.15 Abraziv. 10.30, 2.30 Natura în obiectiv. 11.00, 4.30 Ghidul sănătăţii tale. 11.30 Dor. Silvia Grigore, interpretă. 12.00 Evoluează orchestra “Plai moldovenesc”. 13.00 ȘTIRI. 13.15 Cuvintele Credinţei. 14.00 Respiro. Program muzical. 14.25 Studio “Art plus” (rus.) 14.55 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.25 S. Rahmaninov. „“Sonata pentru violoncel și pian”. 16.00, 3.00 O seară în familie. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Erudit-cafe. 18.00 MESAGER (rus.) 18.30 Povestea de seară. 19.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 19.30 Eurovision 2011. Transmisiune din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 22.00 Eurovision Song Contest 2011. Finală. Transmisiune de la Dus-seldorf (Germania). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Respiro. 1.35 Documentar. “Casa părintească”. 5.00 Music Mania. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 “Самый народный артист Николай К р ю ч к о в ” 7 . 0 5 А н д р е й П а н и н в ф и л ь м е “ В н у к

космонавта” 8.25 “Играй, гармонь любимая!” 9.00 “Умницы и умники” 9.45 “Слово пастыря” 10.00 Новости 10.15 “Смак” 10.50 “Вкус жизни” 12.00 Новости (с субтитрами) 12.15 Среда обитания. “Базарный день” 13.10 Александр Лыков в детективе “Трудно быть мачо” 14.55 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 17.20 “Общая терапия”. Многосерийный фильм. Заключительные серии 19.10 Джулия Робертс в триллере “В постели с врагом” 21.00 “Время” 21.15 “Yesterday live” 22.20 “Прожекторперисхилтон” 22.55 Мишель Пфайффер в детективе “В ночи” 1.15 Комедия “Больше меня”

7.10 Omul și timpul. 8.30, 4.10 Zestrea românilor.

9.00, 14.30 Desene animate. “Clubul Disney”. 9.30 Bebe magia. 10.00 Serial. “HANNAH MONTANA”. 10.35 Televiziunea copiilor. 12.00 Pro Patria. 12.30 Europa mea. 13.00 Fără frontiere. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 O dată’n viaţă. 16.55 Oamenii Deltei. 17.00 Film. “LASSIE”. 18.45 Teleenciclope-dia. 19.45 Sport. 21.00 ÎnTrecerea anilor. 22.00 Fabrica de Staruri-2. Selecţiuni. 1.25 Film. “DULCE ȘI AMAR”. 3.05 Documentar. “Minunile Lumii”. 4.35 Viaţa satului. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL 5:30 HISTOIRE

DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS / Documentaire / Documentaire L’heure des combats (1940-1960) 6:35 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JO-URNAL DE RADIO-CANADA 9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH INFO 10:05 TiVi5MONDE - T’CHOUPI ET SES AMIS 10:10 TiVi5MONDE - SAM-SAM 10:15 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:25 TiVi5MONDE - LES MINIJUSTICIERS 10:30 TiVi5MON-DE - TITEUF 10:40 TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:45 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 10:55 TiVi5MONDE - LES BLAGUES DE TOTO 11:10 TiVi5MONDE - SPIEZ ! NOUVELLE GENERATION 11:30 TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH INFO 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 14:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire Oman, les roses du désert 16:00 ADN 16:40 NOUVO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DIVERTISSEMENT 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 CINÉMAS, LE MAGAZINE 2:05 STUDIO 12 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 MIKE BIRCH, LE COW-BOY DES MERS / Documentaire

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.40 Neatza cu Răzvan și Dani. Relua-re 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei, cu Mircea Badea 12.00 Serial. Air America

13.00 În oglindă. Talk show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Serial 15.00 Film artistic 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Film artistic 00.00 Film artistic 01.50 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic 04.00 Concert

05:15 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshopping 06:45 Film serial: Esmeralda

(r) (AP) (romance) 07:45 Reţeta de ACASĂ (r) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Cealaltă faţă a Analiei (AP) (romance) 09:30 Teleshop-ping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (sfâr-șitul serialului) (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Kassandra (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Doamne de poveste (r) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare din 9 mai) (15) (divertisment) 04:15 Poveștiri de noapte (reluare din 10 mai) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se întâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Vremea dreptăţii (r) 12:00

Teleshopping 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3986 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Dansez pentru tine 01:00 Știrile Pro Tv (r) 02:00 Știrile Pro Tv din Sport 02:15 Dansez pentru tine (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 0 D o c u -mentar. “Ba-lada pădurii.

Munţii Tinlin”. 6.50, 9.10 Votul tău. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Ale-gerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.15 Bună dimineaţa! 9.20 “Năpasta”. Spectacol al Teatrului “Satiricus”. 10.45 “Pro Percuţie”. Concert. 11.45 Cinemateca universală. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Documentar. “Grădina Maicii Domnului - Mănăstirea Saharna”. 15.30 Portrete în timp. Valeriu Vedrașco, regizor de fi lm. 16.00 Vedete la bis! 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Palatele Parisului”. 17.30, 4.30 Accente economice. 18.00 Fotbal. Campionatul Moldovei. “Zimbru” - “Sfân-tul Gheorghe”. Repriza a doua. Transmisiune de la Stadionul “Zimbru”. 18.50 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dezbateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Fii tânăr! 22.40 Serial. “LEONE”. 0.15 ȘTIRI. 0.25 Documentar. “Global 3000”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.35 “Vă las cântecele mele...”. In memoriam. Maria Lătăreţu. 2.30 Pavel Goia la 70 de ani. Spectacol jubiliar. 2.50 Istoria trece, imaginile rămân. 3.00 Evantai folcloric. 5.00 Music Mania. 5.15 Docu-mentar. “Moldova turistică”. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал “Доброе утро” 9.00 Новости 9.05 Т е л е к а н а л “ Д о б р о е утро”. Продолжение 9.35

“Контрольная закупка” 10.00 “Жить здорово!” 11.00 “ЖКХ” 12.00 Новости 12.20 “Модный приговор” 13.20 “Детективы” 14.00 Другие новости 14.25 “Понять. Простить” 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 “Хочу знать” с Михаилом Ширвиндтом 16.00 “Обручальное кольцо”. Многосерийный фильм 16.50 “Жди меня” 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 “Поле чудес” 19.10 “Давай поженимся!” 19.55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21.00 “Время” 21.30 “К луб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 23.25 Закрытый показ. Премьера. Алексей Серебряков, Ксения Раппопорт в приключенческом фильме “Золотое сечение” 2.05 Дмитрий Щербина, Евгения Крюкова в фильме “Три дня вне закона” 3.40 Комедия “За витриной универмага” 5.10 “Давай поженимся!”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 Tezaur f o l c l o r i c .

10.00 ÎnTrecerea anilor. 12.00, 17.20, 6.15 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 5.15 Telejurnal. 14.45 e-Forum. 15.15, 21.00 O dată’n viaţă. 16.15 Bebe magia. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin informaţional. 19.45, 5.000 Sport. 23.10 Film. “BASIC INSTINCT-2” (SUA, 2006). 1.10 Film. “MICA FLORĂREASĂ”. 3.05 Film. “APARENŢE ÎNȘELĂTOARE”. 4.50 Documentar. “Minunile Lumii”. 6.10 Eurovision-2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOUR-

NAL 5:30 DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH INFO 10:05 LES ESCAPA-DES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH INFO 11:05 LE PLUS GRAND MUSÉE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1069 13:00 FLASH INFO 13:05 EN VOYAGE ! 13:30 L’AMÉRIQUE DANS TOUS SES ÉTATS / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Floride 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 UNE HISTO-IRE A MA FILLE / Fiction 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 23:30 LA GRANDE SOIF / Documentaire Trouver l’eau 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 LA MAISON DES ROCHEVILLE / Fiction La maison sous infl uences 2:35 UNE HEURE SUR TERRE 3:30 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:00 LA LEÇON DE MUSIQUE DE JEAN-FRANÇOIS ZYGEL / Documentaire

6.00 Film artistic 8.30 Neatza cu Răzvan și Dani 10.30 În gura presei 12.00 Serial. Air America 13.00 Lu-mea. Emisiune de sinteză. Reluare 13.30 Film artistic 15.00 Plasa de

stele. Reluare 16.30 Film artistic 18.00 Știrile Euro TV 18.20 Acces direct 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Serial. Narcisa sălbatică 00.00 Film artis-tic 01.40 Serial. Familia Bundy 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Dex juridic. Reluare 04.00 Concert

05:15 Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:15 Teleshop-ping 06:45 Film serial: Ghea-ţă de foc (AP) (romance)

07:45 Teleshopping 08:30 Reţeta de ACASĂ (retros-pectiva saptamanii) (r) 09:30 Teleshopping 10:00 Prima telenovela românească: Numai iubirea (r) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:15 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:15 Reţeta de ACASĂ 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale des-pre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 23:30 Film se-rial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Reţeta de ACASĂ (r) 00:45 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:45 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:15 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv щ Ce se în-tâmplă, doctore? щ Omul care aduce cartea 10:00 Film: Wild Wild West (r) 12:00 Teleshopping

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrle Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teles-hopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3982 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.98 00:00 Serial: The Mentalist - În mintea criminalului, ep.5, anul II 01:00 Film: Fortăreaţa 2 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.98 (r) 04:00 Serviciul Român de Comedie (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6 . 0 5 S e r i a l . “ C H E M A R E A STRĂBUNILOR”.

7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.10, 19.30, 20.50, 21.30 Alegerile locale 2011. Publicitate electorală. 7.15, 8.20 Bună dimineaţa! 9.10 Festivalul Internaţional “Cântecele Credinţei, Speranţei și Iubirii”. Selecţiuni din spectacolul de gală. 10.00 Manifestări consacrate Zilei Victoriei și Comemorării Eroilor căzuţi pentru Independenţa Patriei. Transmisiune de la Complexul Memorial “Eternitate”. 12.00 Cinemateca universală. 12.15 Vector european. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.40 Film în desen animat. “Sandocan”. 15.30 Erudit-cafe. 16.05 9 Mai - Ziua Eu-ropei. 16.40 Reporterul de gardă. 17.00 ȘTIRI. 17.10 Documentar. “Pagini negre ale istoriei. Auschwitz”. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Russkii mir. 18.30 Videoteca copiilor. 18.40 Povestea de seară. 19.00 MESAGER (rus.). 19.50 Alegerile locale 2011. Dez-bateri electorale. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.50 Votul tău. 22.00, 2.30 Săptămâna sportivă. 22.35 “Eu-rovision”: numărătoarea inversă. 23.05 ȘTIRI. 23.20 Documentar. “Drumeţii”. 0.15, 3.20 Templul muzicii. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 Evantai folcloric. 3.00 La datorie. 4.30 La curţile dorului. 4.45 Baștina. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5 . 0 0 Н о в о с ти 5 . 1 0 “ Д е н ь П о б е д ы ”. П р а з д н и ч н ы й канал 5.35 Михаил Ульянов в фильме “Великий полководец

Георгий Жуков” 8.00 Новости 8.10 “День Победы”. Праздничный канал 9.50 Владислав Галкин, Александр Лыков, Владимир Меньшов, Михаил Ефремов в многосерийном фильме “Диверсант. Конец войны” 11.50 Новости (с субтитрами) 12.00 Москва. Красная площадь. Парад, посвященный Дню Победы 13.00 Новости (с субтитрами) 13.10 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 15.00 Новости (с субтитрами) 15.10 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.10 “Диверсант. Конец войны”. Продолжение 18.55 “Светлой памяти павших в борьбе против фашизма”. Минута молчания 19.00 “Диверсант. Конец войны”. Окончание 19.50 Премьера. Евгений Цыганов, Андрей Мерзликин в фильме “Брестская крепость” 22.00 “Время” 22.30 Легендарное кино в цвете. “В бой идут одни “старики” 0.00 Борис Щербаков, Наталья Белохвостикова в фильме “Берег” 2.10 Олег Янковский, Ролан Быков в фильме “Жди меня, Анна” 3.20 Приключенческий фильм “Вам - задание”

7.00 Telejur-nal matinal. 9.00 O dată’n

viaţă. 10.00 Dănutz S.R.L. 12.00, 17.20 TVR 55. 12.40, 18.25 Serial. “LEGENDELE PALATULUI: CONCUBINA REGELUI”. 14.00, 18.00, 20.00, 3.30 Telejurnal. 15.15 Tezaur folcloric. 17.00, 20.40 Reporter. Buletin infor-maţional. 19.45, 3.15 Sport. 21.00, 2.00 Prim plan. 22.00 Serial. “NEBUNII DE PE MADISON AVENUE”. 22.55 Oamenii Deltei. 23.00 Replay. 1.00 La vie en rose. 2.50 Europa mea. 4.25 Nocturne. 5.15 Serial. “DON JUAN ÎNDRĂGOSTIT”. 6.10 Eurovision-2011. 6.55 Imnul României.

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:25 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMA-TIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:35 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH INFO 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:35 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH INFO 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:30 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:05 LES BOYS / Fiction 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1065 13:00 FLASH INFO 13:05 L’EPICERIE 13:30 1981, UN ÉTÉ EN ROSE ET NOIR / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LES TROIS GLO-RIEUSES / Documentaire 16:35 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:35 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ECONOMIE 19:35 DOUBLE ENQUÊTE / Fiction 1re partie 21:00 FLASH INFO 21:05 4L TROPHY 2011 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 22:55 360° - GÉO / Documentaire New York, le plus petit opéra du monde 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LE PREMIER VENU / Cinéma 2:50 ARTE REPORTAGE 3:35 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Rabiatou Serah Diallo, la pasionaria du changement 4:30 LES PRÉCURSEURS / Documentaire Barthélemy Boganda, l’élu du peuple centrafricain

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 13 MAI 14 MAI 15 MAI 12 MAI 9 MAI 10 MAI Luni 11 MAI

Miercuri

În atenţia acţionarilor SA „Mileşti Vin”

Consiliul de administrare a „Milești Vin” SA anunţă convocarea Adunării Generale a acţionarilor, care va avea loc pe data de 15.05.2011, la ora 12.00, în incinta Fabricii de vin din satul Milești, raionul Nisporeni.

Sunt invitaţi toţi acţionarii cu drept de vot ori reprezentanţii acestora cu procură autentifi cată notarial.

Înregistrarea participanţilor va începe la ora 10.00.Agenda zilei:– Alegerea noului administrator general al societăţii;– Aprobarea modifi cărilor la statutul societăţii;– Aprobarea planului de dezvoltare a întreprinderii;– Diverse.

Consiliul de administrare „Mileşti Vin” SA

6 MAI 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Candidatul PSD la Primăria Chi-șinău a declarat săptămâna asta că oferă zdubilor un milion de lei dacă aduc Eurovisionul în Moldo-va. Cum credeţi, are șanse Sergiu Coropceanu să sărăcească cu un milion de lei?- Nu cred că el va avea ocazia să

facă acest gest generos din simplul motiv că, geopolitic, Moldova nu este încă pregătită să câștige Euro-visionul și, în al doilea rând, părerea mea personală e că nici nu avem cu ce câștiga acest concurs.

- Vă referiţi la compoziţia cu care participă zdubii în acest an? - Consider că este o piesă slabă

și cred că, de data asta, nici show-ul nu-i poate salva. Am vizionat și ima-gini de la prima repetiţie, nu am vă-zut nimic deosebit sau, poate, Zdob și Zdub nu a dezvăluit toate secre-tele. Deocamdată, nu văd valoarea acestei compoziţii. Din păcate, sunt foarte pesimist în ceea ce privește șansele reprezentanţilor noștri la Eurovision. Nu cred că putem obţine o victorie cu un asemenea cântec.

„Piesa pe care au pregătit-o în acest an este un kitsch”- V-a plăcut ceva în mod deosebit din ceea ce vor prezenta concu-

renţii din alte ţări la ediţia din acest an a Eurovisionului?- Nu am reușit să ascult toate

piesele, dar sunt la curent cu o bună parte a compoziţiilor. Și din câte am ascultat mi-am întărit concluzia pe care mi-am format-o în anii prece-denţi: Europa pune preţ pe melodie. În cântecele pregătite pentru ediţia din acest an de concurenţii din Slovacia, Armenia, dar și alte ţări, se pune accent pe melodie, piesa poate fi dansantă, ritmată, dar linia melodică este armonioasă. Nu neg, la ritmuri se vor evidenţia zdubii noștri, dar, părerea mea e că piesa pe care au pregătit-o în acest an este un kitsch și nu cred că aceste căciuli

foarte interesante, pentru care au optat în acest an și care, cu siguranţă, vor atrage toată atenţia, pot înlocui adevăratele valori muzicale.

- Dacă ar fi să ne referim la mate-rialul propus juriului și telespec-tatorilor de interpreţi pentru edi-ţia naţională a Eurovisionului, consideraţi că au fost cântece mai reușite în afară de ceea ce s-a votat?- Da, o să-mi permit să deschid

niște paranteze. Cred că cele mai reușite piese prezentate la ediţia naţională au fost cele propuse de Natan și M-Studio. Evident, la modul subiectiv, ţin foarte mult și la piesa mea, interpretată de Odry Bârcă, dar nu pot trece cu vederea aceste două piese, foarte reușite după mine. Au mai fost cântece bune, dar cred că acestea două se evidenţiau prin valoarea lor artistică.

- V-aș ruga să vă referiţi în conti-nuare la creaţia tinerilor muzici-eni, mai cu seamă că l-aţi pome-nit aici pe unul, Eugen Doibani, alias Natan. Sunt mai mulţi tineri care acum își încearcă puterile în orchestraţie și compoziţie, care ar fi cei mai promiţători?- Fără îndoială, sunt mulţi tineri

talentaţi și apar în continuare, din păcate, mai și dispar. Îmi pare rău să

afi rm asta, dar consider că sunt într-o mișcare haotică și își irosesc talentul în a face niște copii, uneori mai puţin reușite, a muzicii occidentale, asta este școala lor de bază, și crezând că fac ceva în stilul unui interpret sau formaţii care se bucură în prezent de succes, consideră că îi pot egala popularitatea sau deveni la fel de valoroși. Din păcate, ușurinţa de a promova o piesă la un post de tele-viziune sau de radio le dau ameţeli și nu le permit să conștientizeze nivelul și valoarea reală a muzicii pe care o fac. Haosul existent în momentul de faţă în muzica noastră îl pot explica doar prin prisma acestor tendinţe.

- Pentru precizare, consideraţi că vina o poartă și radiodifuzo-rii care sunt accesibili pentru toţi cântăreţii?- O să vă dau acum un exemplu,

fără să fac public postul de radio pe care îl ascultam în acel moment. Eram în transport și, fără exagerări, în decurs de 20 de minute am ascul-tat trei piese ale unui interpret an-gajat în calitate de moderator la acel post de radio. Asta vorbește despre niște criterii subiective în selectarea și difuzarea pieselor. Și, din păcate, muzica difuzată la aceste posturi de radio depinde de gusturile anumitor prezentatori sau altor angajaţi ai instituţiilor în cauză.

- Am vorbit despre compozitori, dar acum o să vă rugăm să vă re-feriţi la voci. Câţiva ani în urmă asistam la ascensiunea lui Nel-ly Ciobanu și ne bucuram pen-tru orice succes al ei înregistrat la festivalurile din străinătate. După asta a apărut Natalia Bar-bu, care, de asemenea, a devenit un reper pentru mulţi tineri inter-preţi. Putem spune că în ultimii ani a mai apărut cineva de va-loarea lor?- Mă tem să nu-mi scape cineva la

enumerare, dar, desigur, Nelly Cioba-nu rămâne Nelly Ciobanu și Natalia Barbu rămâne Natalia Barbu în mu-zica noastră, până în prezent nimeni

nu le-a depășit. Au mai apărut voci interesante, una dintre ele ar fi Vale-ria Tarasova. Cu certitudine în scurt timp nu va mai fi a noastră, intenţio-nează să-și facă studiile la Moscova, și după participarea ei la Eurovision a fost remarcată de un cunoscut autor german și dacă nimerește în vizorul impresarilor europeni, viitorul ei sună bine, dar, din păcate, nu la Chi-șinău. Odry Bârcă este o interpretă promiţătoare, are doar 16 ani, dar face pași mari și hotărâţi spre succes, se remarcă prin individualitate și, bineînţeles, prin voce și muzicalita-te. Salut cu multă bucurie revenirea Cristinei Scarlat, care va reprezenta acum Moldova la Slaveanskii Bazar. Nu pot să nu-i numesc aici pe Pasha Parfeni și Serj Kuzencoff, Cristina Croitoru, Cristy Rouge, Galina Școda. Sunt mulţi tineri promiţători, există multe speranţe la acest capitol, dar ca să se orienteze în acest spaţiu mu-zical, ei trebuie să înţeleagă foarte bine ce vremuri trăim și pe ce lume ne afl ăm.

„Nu există un punct fi nal pentru atingerea unui ideal”- Mai îndepliniţi și funcţia de di-rector artistic al Filarmonicii de Stat „Serghei Lunchevici”, care organizează o diversitate de con-certe, acoperind toate genurile muzicale. Dacă ar fi să ne referim însă la muzica de estradă, atunci când planifi caţi un concert, nu întâlniţi greutăţi la stabilirea repertoriului și a listei de cântă-reţi?

- Problema apare la alt capitol, și anume la cel fi nanciar. Sunt ferm convins că orice interpret, fi e un pia-nist, un viorist, un cântăreţ rock, pop, folk sau din oricare alt gen, pune preţ pe remunerare. Un artist bun trebuie remunerat și pentru talent, după care – pentru efort. Atunci când trebuie să alcătuim programe-le, problema numărul unu cu care ne confruntăm este lipsa banilor. Când stabilim programul stagiunii, ne orientăm, în primul rând, spre muzica academică clasică, pentru a pune în valoare colectivele pe care le avem – Capela Corală Doina și Orchestra Simfonică. De câţiva ani este alături de noi și Formaţia „Fol-clor” și ne străduim să organizăm și concerte cu muzică populară, pentru a-i pune în valoare și pe acești artiști talentaţi. Mai organizăm festivaluri, concursuri, ne implicăm în diferite activităţi muzicale și încercăm să aducem interpreţi valoroși, dar aspectul fi nanciar nu ne permite să ne atingem întotdeauna scopurile. Sunt cazuri când interpreţii noștri sunt puși în situaţia să aleagă între un concert și o petrecere privată. Iar pentru a aduce un dirijor sau un pianist mare de peste hotare este nevoie să achiţi un onorariu minim de 10.000 de euro. Nu acuz pe nimeni aici, cred că așa este corect, pentru că este normal să plătești pentru o valoare, altceva e că noi nu permitem aceste valori.

- În ultima perioadă acordaţi prioritate tinerilor interpreţi, în-cercaţi să descoperiţi nume noi. Povestiţi-ne cu cine lucraţi în pre-zent.

- Acum lucrez cu Galina Școda, care este studentă la Kiev, la Institu-tul „R. Glier”, ea învaţă la profesoara Taisiei Povalii și intenţionăm la vară să înregistrăm câteva piese. De ase-menea, ţin foarte mult la Odry Bârcă. Am pus la cale un proiect acum cu Natalia Proca, împreună cu ea vom înregistra și niște piese cu motive patriotice pe versurile marelui poet Dumitru Matcovschi. Continui să colaborez cu Victoria Lungu, care va lansa în toamnă un nou album pe care vor fi prezente și piese de ale mele. Mai lucrez cu Elena Demer-gean, Serj Coston, Serj Kuzencoff, păstrez colaborările începute mai înainte.

- Oferiţi-le un sfat tuturor celor pasionaţi de muzică și dornici să facă o carieră din această pasiu-ne.- Parafrazez un proverb rusesc

care spune ceva de genul: cât trăiești, înveţi. E valabil nu doar pentru tineri, ci pentru toţi. Nu există un punct fi nal pentru atingerea unui ideal, în permanenţă apare ceva nou și trebu-ie să fi i în pas cu timpul, toate proce-sele sunt în dezvoltare. Important este să nu-ţi pierzi individualitatea și să avansezi, odată cu experienţa să capeţi cunoștinţe, cu orice efort depus, străduiţi-vă să-i depășiţi pe alţii, dar și să vă autodepășiţi și să tindeţi și spre alte scene, spre alte ţări, în creaţie nu există niciodată o staţie terminus.

- Vă mulţumim și vă dorim mult succes în continuare!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

CO

NC

UR

SC

ON

CU

RS

Câştigă un abonament Câştigă un abonament la ziarul FLUXla ziarul FLUX

NumePrenumeAdresa

Telefon

Recunoaşteţi personajul?Persoana din imagine este:

Datele participantului la concurs:

Dragi cititori,Dragi cititori,

Redacţia FLUX continuă con-cursul care constă în identifi -carea unor personaje publice după siluetele pe care le pu-blicăm în ziar. Vă reamintim că cei care doresc să participe la concurs trebuie să decupe-ze talonul, să-l completeze, să indice răspunsul corect și să-l expedieze prin poștă la adresa: Redacţia FLUX, stra-da Nicolae Iorga, 8, Chișinău, Republica Moldova.

Concursul se desfășoară pe o perioadă de trei luni, iar câștigătorii vor fi desemnaţi în funcţie de numărul de răs-punsuri corecte. Învingătorii vor avea parte de surprize plăcute și vor câștiga și un abonament la ziarul FLUX.

Deja timp de câteva săp-tămâni, la redacţie ne-au venit zeci de scrisori, atât cu răspunsuri corecte, cât și cu răspunsuri greșite. Vedeţi alăturat numele celor care, până în momentul de faţă, ne-au trimis răspun-suri corecte. În următoarele ediţii vom anunţa numele celor care au dat răspunsuri corecte, ajunse, între timp, la redacţie. Deci, fi ţi cu ochii pe noi, pentru a vedea cine sunt câștigătorii. Și continuaţi să decupaţi taloanele din ziar, să identifi caţi personajul și să-l expediaţi la redacţie. Succes!

Redacţia FLUX

CONCURS

Recunoaşteţi personajul?

Concursul continuă

MARIAN STÂRCEA:

„Sunt foarte pesimist în ceea ce priveşte şansele „Sunt foarte pesimist în ceea ce priveşte şansele reprezentanţilor noştri la Eurovision”reprezentanţilor noştri la Eurovision”

Pregătirile pentru ediţia Eurovision 2011 sunt pe ultima sută de metri. Zdubii repetă deja la Dusseldorf, iar la casele de pariuri se fac pronosticuri care mai de care despre reprezentanţii ţărilor care vor obţine cel mai mare număr de voturi din partea telespectatorilor europeni. Reprezentanţii Moldovei nu se afl ă printre favoriţii caselor de pariuri, dar cine știe, poate ne surâ-de norocul în ciuda tuturor previziunilor și ne clasăm în top. De șapte ani de când participăm la Eurovision, Zdob și Zdub este formaţia care ne-a adus cele mai multe puncte, clasându-ne pe locul șase în 2005.

Despre șansele Republicii Moldova la Eurovision de anul acesta, dar și despre noua generaţie de muzicieni, discutăm astăzi cu compozitorul Marian Stârcea.

Dragi cititori,Concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”

continuă. Până în momentul de faţă au trimis RĂSPUNSURI CORECTE pe adresa redacţiei FLUX următorii noștri cititori fi deli (în ordinea alfabetică a numelui): ARSENI Diana din Zăicana, Criuleni (1 răspuns); BABAIANU Ana din Pelinei, Cahul (4 răspunsuri); BACALU Maria din Sărata Veche, Fălești (4 răspunsuri); BALAN Andrei din Târșiţei,

Telenești (4 răspunsuri); BEZMAN Tatiana din Chi-șinău (1 răspuns); BOTEZ Lina-Mihaela din Pleșeni, Cantemir (3 răspunsuri); BOTEZ Mihai din Pleșeni, Cantemir (1 răspuns); BRÂNZILĂ Tudor din Șișcani, Nisporeni (1 răspuns); CAPRIAN Ion din Jora de Mijloc, Orhei (3 răspunsuri); CÂȘLARI Constantin din Glinjeni, Fălești (1 răspuns); CEBAN Elizaveta din Bulbocii Noi, Soroca (3 răspunsuri); CEBOTARU Olga din Ocniţa, Ocniţa (4 răspunsuri); CHISTOL

Taisa din Chircani, Cahul (2 răspunsuri); CIU-BARA Cornelia din Zăicani, Râșcani (1 răs-puns); COLUN Oxana din Verejeni, Telenești (1 răspuns); CONOGHEORGHE Vladimir din Slobozia Mare, Cahul (1 răspuns); COSTIN Eremia din Păulești, Călărași (3 răspunsuri); CREŢU Constantin din Cahul (4 răspunsuri); FLORESCU Liuba din Târșiţei, Telenești (1 răspuns); FORŢU Gheorghe din Manta, Cahul (1 răspuns); GABATIUC Maria din Bai-maclia, Cantemir (1 răspuns); GURĂU Andrei din Brânzeni, Edineţ (4 răspunsuri); JELDA-COV Neli din Chișinău (2 răspunsuri); JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (5 răspunsuri); JURAVELI Alina din Cuzmenii Vechi, Fălești (2 răspunsuri); LAȘCU Ecaterina din Chiș-telniţa, Telenești (1 răspuns); LUȘMANSCHI Denis din Codru, Chișinău (4 răspunsuri); MANOLE Elena din Stăuceni, Chișinău (4 răspunsuri); MARIAȘ Vasile din Clocușna, Ocniţa (1 răspuns); MATEICIUC Anatol din Chișinău (4 răspunsuri); MÂRZA Marcu din Iabloana, Glodeni (3 răspunsuri); MITROFAN Iuliana din Racovăţ, Soroca (2 răspunsuri); MOCANU Teodora din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCANU Veronica din Tartaul, Cantemir (1 răspuns); MOCĂNEŢ Aculina din Cristești, Nisporeni (3 răspunsuri); NICULA Diana din Câșliţa-Prut, Cahul (3 răspunsuri); OBOROCEANU Mihail din Selemet, Cimișlia (3 răspunsuri); OSIPOV Gherman din Piatra Albă, Ialoveni (3 răspunsuri); RAŢĂ Axenia din Ţânţăreni, Telenești (4 răspunsuri); SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (5 răspun-suri); SCHWETZ Vasile din Curchi, Orhei (2 răspunsuri); SOŢENCO Ștefan din Chișinău (4 răspunsuri); SEMENCIUC Victoria din Ari-onești, Dondușeni (2 răspunsuri); STAMATI Mihail din Ciutești, Nisporeni (2 răspunsuri); ŢURCAN Valentina din Petreni, Drochia (1 răspuns); URSU Nadejda din Vorniceni, Strășeni (4 răspunsuri); UZUN Ion din Co-libași, Cahul (1 răspuns); UZUN Tatiana din Colibași, Cahul (1 răspuns); VECHIU Raisa din Suhuluceni, Telenești (4 răspunsuri); VERBIŢCHI Alexandru din Ungheni (3 răs-punsuri); ZAPOROJAN Ion din Nimereuca, Soroca (3 răspunsuri).

Aceștia sunt doar participanţii la concurs care au trimis răspunsuri corecte. Unii dintre participanţi au trimis atât răspunsuri corec-te, cât și răspunsuri greșite. Alţi participanţi ne-au trimis răspunsurile fără decupajele din ziar. Doar răspunsurile corecte, trimise cu decupajele din ziar, sunt luate în calcul la stabilirea câștigătorilor. La această etapă ne-au trimis cele mai multe răspunsuri corecte următorii participanţi la concurs: JUNCU Marinela din Cihoreni, Orhei (5 răspunsuri) și SAVA Stepan din Coșcodeni, Sângerei (5 răspunsuri). Vă încurajăm să participaţi în continuare la concursul „RECUNOAȘTEŢI PERSONAJUL”. Surprizele plăcute vă așteaptă! Nu veţi regreta! Câști-gaţi împreună cu FLUX!

Redacţia FLUX

Ţinutele etalate la „nunta secolului” constituie un izvor nesecat de inspiraţie pen-tru designeri, dar și pentru revistele de stil de pe întreg globul pământesc.

În pofi da celor spuse de stiliștii din toată lumea des-pre ţinuta mirilor (de bine sau de rău), sperăm și noi că moda mireselor discrete va prinde și la Chișinău, unde acum, de la vlădică la opincă, se poartă kitschul, opulenţa și sclipiciul din cap până în picioare.

L-am rugat pe designerul vestimentar Daniel Racovi-zza (care își anunţase la un moment dat intenţia de a-i prezenta viitoarei mirese o

schiţă proprie) să ne spună de ce rochia lui Kate Middle-ton a deventi cel mai discu-tat subiect de presă. Daniel a declarat pentru FLUX: „Ro-chia proaspetei ducese de

Cambridge a fost deosebită, dar foarte complicată prin însăși simplitatea ei. Mireasa a avut o atitudine de ade-vărată prinţesă: firească și rafi nată. Ea ne-a convins încă o dată că pentru a fi prinţesă, nu e neapărat să te naști într-o familie de aristocraţi. Sper că atât modelul rochiei, cât și alte detalii din ţinuta miresei vor fi preluate și de miresele noastre, pentru că tot suntem în plin sezon de nunţi. Evident, nu puteau trece neobservate pălăriile la această nuntă, câte pălării, atâtea stiluri și tot atâtea individualităţi, nu ar fi corect acum să le judecăm. Dintre invitaţi, consider că cel mai rafi nat cuplu a fost Victoria și David Beckham”, afirmă Daniel Racovizza.

Hair-stilistul Victor Micu-șa ne-a spus că a urmărit și el cu atenţie, în emisie directă, nunta regală. „Basmul acesta modern a fas-cinat pe toată lumea. Am ur-mărit însă ce-remonia și prin prisma „handi-capului” profe-sional – am fost curios să văd ce coafuri vor alege nuntașii. În mare parte,

toate coafuri-le doamnelor au fost aco-perite de pă-lării. Cât des-pre mireasă, toţi îi laudă stilul vesti-mentar, dar pe mine m-a d e z a m ă g i t un pic coafu-ra ei. Coafo-rul a încercat o închipuire d e b u f, p e

care să pună diadema, ceva de genul a la Patty Cameron, dar, din păcate, nefinisat. Cred că, în ton cu restul ţinutei, Kate ar fi putut opta pentru ceva mai simplu, dar așa, buful ăsta a fost neter-minat, structura arhitectoni-că a coafurii a fost oarecum nefi rească.

Mie mi-a plăcut nonșa-lanţa prinţului Harry. Are un păr roșcat, cu firul să-nătos, nu s-a străduit să-l cuminţească, să-l dea cu gel sau alte produse de styling,

să apară ferchezuit în faţa camerelor, a fost el însuși și cred că anume prin asta ne cucerește. Multe persoane publice ar trebui să înveţe de la prinţ să se accepte și să fi e ele însele.

Și, desigur, regina Elisa-beta le-a dat clasă tuturor. Ea este o adevărată regină: ţinută, stil, rafi nament, ati-tudine. Ea apare degajată, mereu în tendinţe, fără a părea împovărată de res-ponsabilităţi, maniere, titluri și toate tabieturile regale, este un adevărat exemplu de feminitate, poate cel mai elocvent. Mă întreb uneori: oare vor mai exista regine când ea va dispărea? Și asta în condiţiile în care la noi o bună parte din femei se complac în postura de „pen-sionare” după 50 de ani, iar altele chiar după 30, regina Elisabeta pare să ne spună că o doamnă ori este regină, ori nu este doamnă deloc. Cale de mijloc nu există”, ne-a mai spus Victor Micușa.

L. P., FLUX

FASHION&STYLE

Nunta regală, sursă nesecată de inspiraţieNunta prinţului William cu domnișoara Catherine Middleton, supranumită „nunta secolului”, a pro-vocat o adevărată isterie. Fiecare detaliu a fost (și este în continuare) studiat sub lupă. Luând în calcul șirul evenimentelor care au avut loc până și după 29 aprilie în lume, nunta regală, cel mai mediatizat eveniment de pe mapamond, a venit ca o promisiune: și totuși, viaţa e frumoasă!