15.02.2014

Noros, -2 4 0C

14.02.2014

Noros, -2 3 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................18.41201 Do lar ame ri can ............. 13.47721 Leu românesc ................. 4.09491 Ru blă ru sească ............... 0.3830Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

„Devenirea este un dor imanent firii, o dimensiune

ontologică a nostalgiei.”Emil Cioran

Cursul valutar 14.02.2014STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 14 februarie 2014BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc. Perpetua şi Felicitas (Harţi)

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE

De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară?

ALEKSANDR DUGHINTEORIA LUMII MULTIPOLARE (2)

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei

Marian Lupu s-a răzgândit din nou

4

5

6

9

2

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

FINANŢE

GEOPOLITIC

EXTERNE

POLITIC

CMYK

CMYK

Fondat în 1995 Nr. 6 (931)

EDI|IA DE VINERI

SPECIAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIAL

ABONAREA 2014

Deputatul democrat Valeriu Guma a renunţat la calitatea de deputat în Parlamentul Republi-cii Moldova şi la cea de membru al Partidului Democrat. Guma a de-clarat ieri că îşi depune mandatul de deputat, decizia fiind determinată de condamnarea sa la închisoare cu executare în România.

“Mă retrag din Parlament şi depun mandatul de deputat. Nu am nevoie de imunitate. Mă retrag şi din rân-durile Partidului Democrat. Este o decizie politică, dar şi personală. Nu doresc ca familia mea să fie în con-tinuare ţinta unor atacuri politice murdare”, a declarat deja fostul po-litician.

Aşa cum a mai afirmat şi anterior, Guma consideră că „a fost acuzat pe nedrept” şi a anunţat că a contestat decizia instanţei de judecată din Ro-mânia la CEDO. În opinia sa, hotărâ-

rea „este injustă şi absurdă”, având la bază „un proces instrumentat”. „Este un dosar care are la bază un rechizi-toriu ticluit pe declaraţii false”, a mai punctat deputatul demisionar.

Amintim că Valeriu Guma a fost condamnat definitiv, pe data de 17 aprilie 2013, la doi ani de închisoare cu executare, de către judecătorii in-stanţei supreme din România, într-un dosar de corupţie.

După decizia instanţei şi elibera-rea mandatului de executare a pe-

depsei, poliţiştii Serviciului Urmăriri l-au căutat pe Valeriu Guma la mai multe adrese, în special în Bucureşti şi Bacău. Întrucât acesta nu a fost găsit, autorităţile române l-au dat în urmărire naţională, în 22 aprilie 2013. Ulterior, la sfârşitul lui mai, Bi-

roul Interpol din România l-a anun-ţat pe Guma în urmărire generală.

În toată perioada care a urmat, de-putatul democrat demisionar s-a bu-curat de libertate şi a participat ne-stingherit la şedinţele Parlamentului.

FLUX

Valeriu Guma, condamnat în România pentru corupţie, se retrage din Parlament şi din PDM

Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie

Moto: „Larg deschideţi uşa/Sufletelor voastre/ N-am venit să cerem,/Am venit să dăm… ”

Lume, lume! Ciuliţi-vă urechile şi căscaţi larg gu-rile. Urmează un spectacol de zile mari. Cică, la 15 februarie se va întâmpla, în premieră absolu-tă, „Ziua uşilor deschise la Parlament”, ne anunţă un comunicat de presă al acestei instituţii. Aşa că, oameni buni, cine n-are ce face sâmbătă pe acasă şi ar vrea să iasă la plimbare cu copiii până în centru, în loc să meargă la menajerie sau la circ, se poate distra de minune păşind gratis pra-gul forului legiuitor.

Continuare în pag. 3

14 FEBRUARIE 20142F L U X Politic

După consumarea evenimentului, coaliţia a devenit mai vocală şi, în cele din urmă, a produs o declaraţie privind situația din UTA Găgăuzia.

„Acțiunea în sine, numită de or-ganizatorii ei drept „referendum”, a fost declanşată din rațiuni strict po-litice, nu are niciun temei legal şi nu poate avea niciun fel de consecințe juridice”, se spune în declaraţie.

„Ignorând normele legale, arhitecții şi organizatorii aşa-zisului referendum au antrenat, în mod ci-nic, cetățenii din comunitățile locui-te preponderent de găgăuzi în nişte aplicații politice cu scopuri electora-le meschine”, au mai punctat autorii declaraţiei, afirmând, totodată, că cea mai mare parte din responsabili-tatea pentru situaţia creată o poartă Partidul Comuniştilor. Dar şi autori-tăţile din Rusia.

Ulterior, au mai urmat şi alte luări de atitudine în acest sens. Reprezen-tanţii puterii au vorbit despre jocuri anticonstituţionale, despre atentate la integritatea teritorială a ţării şi despre pericolul separatismului.

Prim-ministrul Iurie Leancă a cali-ficat referendumurile din Găgăuzia drept o „sfidare a legii”, precizând că exerciţiul a fost calificat de instanță drept unul ilegal.

Şi preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a subliniat că referen-dumurile din Găgăuzia nu au niciun temei legal şi nu pot avea niciun fel de consecințe juridice. Corman a precizat la un post de televiziune că cei care au sfidat legea vor fi traşi la răspundere.

Sancţiuni au fost promise şi pen-tru cei 17 deputați PD din Adunarea Populară. Cel puţin despre asta a vorbit, tot în cadrul unor dezbateri televizate, deputatul PD, Andrian Candu, care a avertizat că toți cei care au organizat şi au participat la referendumul ilegal vor fi traşi la răs-pundere, inclusiv cei din PD.

“Vom discuta cu ei şi la şedința de partid, unde vor fi luate măsurile ne-cesare,” a precizat acesta.

Evident că formaţiunea s-a pome-nit într-o situaţie destul de delicată,

din moment ce democraţii deţin ma-joritatea în Adunarea Populară din Găgăuzia. Partidul Democrat a de-pus eforturi considerabile pentru a obţine această majoritate şi pentru a controla situaţia în Autonomia Gă-găuză. Inclusiv eforturi financiare, dacă nu în primul rând. Şi chiar dacă într-o primă fază unii democraţi s-au grozăvit să-i sancţioneze pe colegii lor „rătăciţi”, elanul acestora s-a tem-perat în câteva zile. Pentru că aceş-ti deputaţi ar putea pleca din PD la fel de uşor cum au şi venit. Iar asta ar însemna că toate eforturile şi toţi banii s-au dus pe apa sâmbetei.

Prin urmare, toate aceste discuţii despre sancţiuni nu au fost decât ipocrizie şi aruncat de praf în ochi. Mai mult decât atât, ne bate gândul că liderii democraţi de la centru nici nu i-au prea îndemnat pe reprezen-tanţii lor din Găgăuzia să meargă împotriva curentului. Pentru că ori-ce altă decizie ar fi însemnat pentru aceştia curată sinucidere politică. Ceea ce nu le-ar fi folosit la nimic de-mocraţilor.

Confirmarea acestor supoziţii a venit chiar zilele acestea de la şeful formaţiunii, Marian Lupu, care a de-clarat că reprezentanţii PD din Adu-narea Populară nu vor fi sancţionaţi în cadrul partidului, pentru organi-zarea referendumului din 2 februa-rie curent.

Mai mult decât atât, el consideră că deputații Adunării Populare din Găgăuzia nu au încălcat nicio normă legală atunci când au votat pentru organizarea referendumului.

În cadrul unui interviu pentru kommersant.md, şeful democraților a încercat să justifice gestul deputa-ţilor democraţi care nu au avut de ales, în situaţia în care propunerea başcanului Formuzal de a organi-za referendumul a venit într-un an electoral. „În lipsa unor realizări în cei opt ani de guvernare, başcanul a decis să distragă atenția alegăto-rilor, organizând acest referendum. Ce puteau face în această situație deputații Adunării Populare din Găgăuzia? Să meargă împotriva dorinței societății găgăuze?”, s-a în-trebat Lupu.

Pe de altă parte, el s-a lamentat că chiar a încercat să discute cu depu-taţii democraţi despre ilegalitatea referendumului, dar că ei nu s-au lă-sat convinşi. Lupu a mai menţionat că respectivilor deputaţi li s-a pro-mis din start „un grad foarte înalt de autonomie în cadrul partidului”, iar promisiunile „trebuie respectate”. De aceea, probabil, nici nu a insistat prea mult.

Însă principalul argument invocat de şeful democraţilor este altul. El a ţinut să precizeze că aceşti deputaţi nu au ajuns în respectivele funcţii

în baza listelor de partid, ci în cali-tate de candidați independenți. Şi doar mai târziu, ei „şi-au manifestat intenția de a adera la Partidul De-mocrat”. Iată, deci, care este adevă-rul adevărat.

Şi aici nu mai vorbim doar despre un referendum declarat ilegal, dar organizat practic cu girul reprezen-tanţilor guvernării, care, iată, acum cer, pe un ton justiţiar, să fie pedep-siţi cei care au comis ilegalitatea. Aici este vorba despre o mare ipocrizie. Probabil, toată logistica partidului a

fost pusă în mişcare, pentru a găsi, în cele din urmă, varianta cea mai convingătoare cu care să fie ame-ţit publicul. Prin urmare, „pe timp de pace” respectivii deputaţi sunt ai Partidului Democrat, însă atunci când aceştia aduc atingere imaginii partidului, ei sunt, totuşi, mai mult independenţi decât democraţi.

Fără îndoială, în aceste panseuri ale şefului PD găsim răspunsul la în-trebarea, de ce se zbat democraţii cu atâta insistenţă pentru votul unino-

minal, de ce încearcă pe toate căile să modifice sistemul electoral, de dorit chiar până la următoarele ale-geri. Pentru că, nu-i aşa, „mai târziu”, foarte mulţi dintre independenţii care vor ajunge în Parlament „îşi vor manifesta dorinţa” de a adera la un partid. La care? La cel democrat, de exemplu. Şi vor fi liberi să voteze ce vor dori, chiar şi chestiuni mai puţin legale. Pretextând că nu şi-au ocu-pat funcţiile în baza listelor de par-tid şi că în forul lor interior au rămas tot liberi şi independenţi.

Şi încă un lucru ar fi de spus. Este ştiut că exemplele proaste sunt mo-lipsitoare. Iar actuala guvernare, timp de aproape cinci ani, a tot dat exemple dintre cele mai proaste. De sfidare a legii, de obstrucţionare a Constituţiei, de jocuri de-a referen-dumul, de jonglerii cu aşii din mâne-că. Prin urmare, iată unde ar trebui căutate, în primul rând, ilegalităţile şi pedepsiţi cei care le-au comis.

Ioana FLOREA, FLUX

Marian Lupu s-a răzgândit din nouReferendumul care a avut loc la începutul acestei luni în Găgăuzia a fost declarat ilegal de autorităţile de la Chişinău, care cer sancţionarea organizatorilor. Totodată, printre cei care au sprijinit şi organizat plebiscitul se numără şi reprezentanţi ai co-aliţiei de la guvernare, inclusiv foşti deputaţi independenţi din Adunarea Populară, convertiţi ulterior la „democraţie”. „Desantul” puterii în Găgăuzia, în preajma referen-dumului, nu s-a soldat cu succes, oricât au încercat spicherul Igor Corman şi premie-rul Iurie Leancă să convingă Comratul să renunţe la referendum.

Joi, 13 februarie, deputaţii s-au întrunit în prima şedinţă din sesiunea primăvară-vară a Parlamentului. Totodată, a fost şi prima şedinţă care s-a desfăşu-rat în clădirea renovată a Legislativului, devas-tată acum cinci ani, în timpul violenţelor din 7 aprilie. La fericitul eve-niment au fost prezenți preşedintele ţării Nico-lae Timofti şi prim-mi-nistrul Iurie Leancă.

La şedinţă au partici-patdoar 77 de deputaţi, care au avut nevoie de ceva timp pentru a-şi înregistra prezen-

ţa cu ajutorul noului sistem electronic. Sistemul le-a dat bătăi de cap mai multor aleşi, care au trebuit să depună eforturi intelectuale susţi-nute pentru a înţelege cum funcţionează acesta. Fapt care l-a cam scos din sărite pe spicherul Igor Corman, nevoit să explice repetat când şi cum se apasă butoanele.

După ce s-a trecut, cu chiu-cu vai, de partea tehnică, au urmat discursurile festive despre „un nou început” în casă nouă, despre realizări şi planuri măreţe de viitor.

Preşedintele Timofti i-a anatemizat pe cei care „comit o diversiune împotriva vii-torului Republicii Moldova”,

afirmând că „în Europa nu ne aşteaptă nimeni”. Pe cei care pun „interesele înguste de partid” mai presus de cele ale cetățenilor.

Premierul Leancă i-a criti-cat pe comunişti, acuzându-i că au adus țara în colaps eco-nomic. Şi s-a declarat convins că guvernarea va semna anul acesta acordurile cu UE şi va câştiga alegerile.

Şefii fracţiunilor parlamen-tare au jurat să lupte şi mai abitir cu corupţia, care, alături de „consolidarea integrității justiției”, va rămâne o priori-tate pentru proximul viitor. Au dat asigurări că va urma un an „în care ne propunem să reducem sărăcia”.

Lingura cu dohot în butoiul cu miere a venit de la opozi-ţia comunistă, care i-a amintit guvernării despre furatul de la Banca de Economii, despre concesionarea scandaloasă a Aeroportului internaţional Chişinău şi despre intenţiile de a privatiza în mod ilicit mai multe obiective importante ale statului.

„2013 a fost un an trist pen-tru Moldova, fiind marcat de cazul Pădurea Domnească, de corupţie şi demiterea ruşi-noasă a Guvernului”, a punc-tat deputatul comunist Maria Postoico.

Cei mai nemulţumiţi la această primă şedinţă a Parla-mentului în clădirea renovată

par să fi fost jurnaliştii. Aceş-tia au acuzat că au fost ne-voiţi să se îmbulzească într-o încăpere prea mică pentru numărul mare de reporteri, cameramani şi fotografi acre-ditaţi, fără a avea minimul de

condiţii necesare pentru a-şi face meseria.

Tot în şedinţa de ieri a fost constituită fracțiunea Parti-dului Liberal Reformator, for-mată din 7 deputaţi.

FLUX

Deputaţii s-au mutat „la casă nouă”

14 FEBRUARIE 2014 3 F L U XEveniment

Urmare din pag. 1În acea zi istorică, „vizitatorii

vor avea acces liber în clădirea renovată a Parlamentului”. Însuşi capul forului legiuitor, secondat de adjuncţii săi, se va produce pe post de ghid preţ de o oră. Sursele noastre operative ne-au comuni-cat în mare taină că la intrare va fi dislocat un dispozitiv suplimen-tar de colaboratori ai Serviciului Pază şi Protecţie, care vor efectua percheziţii corporale doritorilor să păşească pragul instituţiei cu pricina. Aceştia vor fi instructaţi să caute cu străşnicie prin buzu-narele şi pungile vizitatorilor ouă clocite, roşii stricate, alte produ-se alimentare cu termen expirat, precum şi obiecte contondente, care ar putea fi folosite în scopul proiectării lor spre aleşii poporu-lui. Tot la intrare va fi plasat şi un grup de specialişti în parapsiholo-gie, care va induce de la distanţă în subconştientul celor sosiţi stări de bună dispoziţie şi lipsa de griji pentru ziua de mâine.

Masele cu dispoziţii triumfaliste vor avea fericita ocazie să se tra-gă în poze, zâmbind larg în mani-era vedetelor de cinema, alături de aleşii poporului. Cel puţin aşa susţine textul oficial al comunica-tului cu pricina: „va fi organizată o şedinţă foto cu deputaţii prezenţi la eveniment”. Astfel, în viaţa insi-pidă, plină de necazuri şi neplăceri a celor care se vor pomeni imor-talizaţi în imaginile respective, va interveni un scurt moment de be-atitudine inconştientă.

Depeşa de presă de la Parlament mai specifică un detaliu important din programul show-ului planificat pentru sâmbătă. Zice-se că „vizita-torii vor avea posibilitate să lase un mesaj pentru parlamentari în Cartea de sugestii şi să-şi exprime aşteptările în legătură cu activita-tea Parlamentului”. Documentul nu precizează dacă oamenii pot veni cu răvaşe gata întocmite de acasă. Li se propune doar un caiet bun de cântat osanale fruntaşilor naţiunii. Pe vremuri, astfel de ca-taloage, care existau prin diverse magazine şi cantine muncitoreşti, se numeau „Condica de sugestii şi reclamaţii”. Iată că, însă, legisla-torii noştri reformaţi nu lasă loc şi pentru reclamaţii.

Este lesne să ne imaginăm ce ar putea înşirui într-o scrisoare des-tinată Parlamentului un cetăţean de rând. Ea ar putea arăta cam aşa: „Bine-bine, ne întrebăm şi noi ală-turi de eventualii curioşi dornici să vadă sâmbătă cum arată luxul din palatul renovat al deputaţi-lor: dar unde-s rezultatele muncii zilnice şi silnice a aleşilor noştri? Unde-s locurile de muncă, unde-s pensiile, unde-s preţurile accesi-bile la hrană, servicii comunale şi medicamente? Nu-s? Ei, dacă nu-s, ne-am putea mulţumi pentru mo-ment măcar cu o excursie recon-fortantă pe coridoarele puterii. Şi totuşi, dacă nevoile materiale cele mai elementare nu sunt satisfăcu-te de aleşii noştri, poate la capito-lul satisfacerea nevoii de dreptate şi adevăr lucrurile se prezintă mai bine? Cum stăm, de pildă, cu com-baterea corupţiei şi a crimei orga-nizate în vârfurile puterii? Când vor fi luaţi de guler oligarhii? La sfântul aşteaptă? Sau poate şi mai târziu, la Paştele cailor? Bun şi aşa. N-avem decât să ne înarmăm cu răbdare. Poate nu va crăpa de tot până atunci”.

Apropo, agenţii noştri sub aco-perire ne-au mai comunicat în mare taină că la intrare vizitatorii vor fi obligaţi să încalţe bahile, ca la instituţiile medicale de lux. Asta ca să nu lase urme de glod pe co-voarele moi ale „batimentului”, cum s-ar exprima Marian Lupu. In-formatorii noştri ne-au mai şoptit că grupurile de cetăţeni dornici să se zgâiască la splendorile din clă-direa fastuoasă a Parlamentului vor primi la intrare şi câte o pere-che de ochelari de cal. Asta ca să li se creeze o optică potrivită asupra realităţilor roze din ţară.

Stilul săltăreţ şi mieros al co-municatului emis de serviciul de presă al Parlamentului mai conţi-ne o perlă demnă de citat. Aflăm cu entuziasm din textul pieptănat de cei de la relaţiile cu publicul că „vizitatorii vor putea admira (sic!) expoziţia de fotografii „Parlamen-tul în imagini”. Aşadar, suntem in-vitaţi la un exerciţiu de admiraţie colectivă, pe care urmează să ni-l provoace pozele agăţate artistic una lângă alta. Suntem curioşi să aflăm dacă cumva pe lângă ilustra-ţiile color, ce fixează pentru post-

eritatea recunoscătoare faptele de glorie ale bărbaţilor neamului, vor fi şi câteva imagini ce ar reflecta un eveniment de vârf din istoria noas-tră recentă. Ne referim la memora-bila zi de la 7 aprilie 2009, când, am putea spune fără exagerare, a avut loc, de fapt, chiar prima „zi a uşilor deschise la Parlament”. Din acea zi, la fel de generos s-au deschis şi uşile Preşedinţiei, iar flăcările ce au încins cele două clădiri marcau simbolic începutul „poveştii de succes” a Republicii Moldova. Ima-ginile respective ar putea fi cât se poate de potrivite în cadrul expo-ziţiei, deoarece actuala putere şi-a făcut un adevărat mit fondator din întâmplările dramatice de acum cinci ani, iar ziua de 7 aprilie a şi fost botezată la nivel oficial „Ziua Libertăţii”.

Tot aici ar mai fi de adresat o în-trebare pentru organizatorii expo-ziţiei de fotografii. Alături de chi-purile radioase ale falnicilor noştri demnitari, care se tot căznesc să ne fericească, vor figura cumva

şi moacele organizatorilor „re-voluţiei din 7 aprilie”, însoţite de inscripţia „Atenţie! Ei sunt daţi în căutare generală de către poliţie şi Interpol”? Nu? Atunci, vă rog să ne scuzaţi. Întrebarea vină n-are. Am priceput şi de ce nu vor figura. Ţapii ispăşitori au fost scoşi deja în proţap şi ţintuiţi la stâlpul infami-ei, iar actorii principali ai memo-rabilei zile preferă să fie cunoscuţi de popor doar de bine.

În rest, totul e bine. Sâmbătă ne vom îmbrăca cu toţii în straie de sărbătoare, ne vom lustrui papucii şi aranja coafurile şi vom mărşălui în pas cadenţat spre clădirea re-novată a Parlamentului. Distracţia continuă. Să râdem, oameni buni, face bine la sănătate.

P.S.: Din respect pentru limba română, atragem atenţia res-ponsabililor de texte de la Parla-ment că expresia rusească „День открытых дверей” se traduce doar prin sintagma „Ziua porţilor deschise”. Asta chiar şi în cazul în care Parlamentul încă nu şi-a

ridicat garduri în jur şi, prin ur-mare, nu are porţi. De fapt, poate ar fi o idee şi asta. Cine ştie, la un moment dat, de atâta fericire nu cumva poporul să vină neinvitat la uşile Parlamentului pentru a le cere socoteală aleşilor săi în alte condiţii decât cele festive.

P.P.S.: Cine se îndoieşte de co-rectitudinea expresiei de mai sus, n-are decât să se documenteze cum s-a numit show-ul similar la Bucureşti, care s-a consumat la 1 decembrie anul trecut: „Ziua Por-ţilor Deschise la Palatul Poporu-lui”. E foarte probabil, de altfel, ca ai noştri să fi copiat iniţiativa dată de la colegii lor români, doar că nu s-au mai complicat şi cu copierea corectă a denumirii evenimentelor de acest fel. Astfel încât, se pare, actul de plagiere a fost unul par-ţial. De aia nu merge proiectul lui Băsescu, iar ursul n-are coadă.

Iurie ROŞCA, pentru FLUX

Spectacol cu uşile vraişte sau autolustruirea ca vocaţie a cabotinilor de provincie

Centrul Anticorupţie s-a pronunţat în privinţa colectării de bani la Liceul „Mircea Eliade” din capitală. Inves-tigaţia a fost declanşată după ce un părinte a informat pe o reţea de soci-alizare că trebuie să achite o taxă de înmatriculare de 3000 de lei şi o taxă anuală de 3120 de lei pentru fiecare elev, acestea fiind instituite de Con-siliul organizaţiei obşteşti Fundaţia „Mircea Eliade”. Potrivit CNA, colec-tarea de bani la respectivul liceu este ilegală, iar părinţii au fost impuşi să dea banii. De asemenea, se atestă şi un conflict de interese, deoarece membrii fundaţiei sunt, totodată, şi beneficiari ai mijloacelor colectate.

CNA a sesizat organul de resort, constatând că a fost încălcat ordinul Ministerului Educaţi-ei din 25 februarie 2010 „Cu privire la măsurile suplimentare de prevenire a corupţiei în in-stituţiile de învăţământ”, care interzice colec-tarea ilicită a mijloacelor financiare în şcoli şi

implicarea cadrelor didactice şi a membrilor echipei manageriale în aceste procese.

Profesoara Valentina Şerpu, director execu-tiv al Universităţii Populare, a declarat pentru News-Moldova că „practica colectării abuzive de fonduri la instituţiile de învăţământ pre-şcolar, primar, gimnazial şi liceal din capitală a devenit una generalizată de mai mulţi ani”. Pretextele invocate de conducerea acestor instituţii fiind cel al salarizării insuficiente şi necesitatea de a face reparaţii în edificiile re-spective.

Şerpu a mai precizat că, „de fapt, părinţii devin ostaticii acestei situaţii, iar refuzul de a da bani înseamnă să-ţi expui propriii copii la riscul de a fi persecutaţi de către pedagogi. Este vorba despre un mod destul de cinic de constrângere a părinţilor în scopul estorcării nelegitime a banilor, deoarece, de regulă, toa-

tă lumea preferă să păstreze tăcerea şi nu în-drăzneşte să intre în conflict cu administraţia şcolilor unde studiază copiii”.

„Până la urmă, statul este cel care trebuie să asigure integral finanţarea învăţământului pu-blic, aşa cum prevede şi Constituţia. Iar practi-ca vicioasă cu aşa-numitele fundaţii controla-te de administraţiile şcolilor trebuie curmată definitiv”, a concluzionat Valentina Şerpu.

Potrivit reprezentanţilor CNA, numai în cinci zile fundaţia Liceului a colectat aproximativ 74 de mii de lei.

Totodată, în 2012 sumele acumulate din plăţi neformale, de la părinţii elevilor încadraţi în şcoli, au constituit peste 1,7 miliarde de lei.

Datele acumulate de CNA au fost remise Procuraturii Buiucani, care a iniţiat un dosar pe acest caz.

FLUX

Statul trebuie să asigure finanţarea învăţământului public, nu părinţii

14 FEBRUARIE 20144F L U X Economic

Moldova se află în ajunul intrării pe piaţa unică euro-peană. În acest context, au-torităţile Republicii Moldova şi cinovnicii europeni promit beneficii extraordinare pentru economia naţională. Cunoscu-tul expert în economie, Mihail Poisik, se referă la problemele care ar putea apărea în urma semnării Acordului de liber schimb cu UE.

- Care este, de fapt, starea adevă-rată a lucrurilor? Ne aşteaptă într-adevăr un miracol economic?- Voi opera preponderent cu cifre.

Principala miză a adepţilor zonei de liber schimb cu UE – marele potenţial al Moldovei în ceea ce priveşte expor-tul mărfurilor sale – este greşită. Acest lucru ni-l indică, în primul rând, datele din darea de seamă privind comerţul exterior pe anul 2012, de exemplu: volumul total al exporturilor Moldovei a constituit 2 miliarde 161,8 milioane de dolari SUA, inclusiv în ţările UE – 1 miliard 13,4 milioane de dolari, în Tur-cia – 56,1 milioane, în ţările CSI – 928 de milioane, din care 786 de milioane de dolari în Uniunea Vamală (UV). Şi asta în timp ce volumul importurilor pe acelaşi an a constituit 5 miliarde 213,1 milioane de dolari, inclusiv 2 miliarde 318,7 milioane din ţările UE, 388,2 milioane din Turcia, 1 miliard 623,8 milioane din CSI, din care 1 mili-ard 15,6 milioane din statele UV.

Astfel, raportul export/import cu Turcia, cu care ni se impun insistent condiţiile comerţului liber, este de unu la şapte. Este clar că, dat fiind un asemenea sold, autorităţile Turciei vor tinde în fel şi chip şi de acum încolo să obţină din partea RM preferinţele mult aşteptate.

În comerţul cu UE este evidentă o circulaţie a mărfurilor mai înaltă decât cu UV. Însă în raportul export/import există un decalaj foarte mare.

Totuşi, nu în asta constau principa-lele probleme ale Moldovei. În primul rând, folosindu-se de acordul în vigoa-re cu privire la comerţul asimetric cu UE, Moldova expediază producţia în

Occident fără taxe vamale, iar cote-le anuale stabilite pentru noi sunt, în general, suficiente, deoarece în per-manenţă nu sunt valorificate. Cu toate acestea, creşterea economică promisă de pe urma accesului fără taxe pe pia-ţa UE, deocamdată, nu se ştie de ce, nu se observă.

În al doilea rând, circa o treime din tot exportul moldovenesc îl constituie reexportul. Iar pentru acestea, prefe-rinţele declarate sunt iluzorii.

În al treilea rând, jumătate din ex-portul în UE o constituie marfa pro-dusă din materie primă importată şi fabricată conform documentaţiei be-neficiarilor occidentali, cu o taxă pe valoare adăugată minimă, care exclu-de complet componenta intelectuală a cetăţenilor moldoveni.

- Care este situaţia privind balanţa de plăţi a RM pentru prelucrarea materiei prime provenite din străi-nătate în interiorul ţării?- O analiză comparativă arată că, în

2010, exportul produselor de acest fel a constituit 410,6 milioane de do-lari, în 2011 – 522,1 milioane, în 2012 – 526,3 milioane, ceea ce constituie în medie 486,3 milioane de dolari anual. Importul pentru aceeaşi perioadă se prezintă astfel: 2010 – 308,5 milioane de dolari, 2011 – 424 milioane, 2012 – 396,2 milioane, ceea ce constituie în medie 376,2 milioane de dolari, iar ponderea în export se estimează în medie la 22,8%.

Organizarea comercializării mărfu-rilor produse după această schemă, evident, nu mai este problema noas-tră. Prin urmare, aici putem afirma cu certitudine că nu avem nevoie de pre-ferinţe suplimentare din partea UE.

Această rată înaltă de fabricare a mărfurilor conform documentaţiei beneficiarilor externi creează o iluzie defectuoasă privind dinamica produ-cerii.

- În acest caz, ce anume exportăm cu titlu de produs local autentic? Şi nu ne transformăm cumva într-o zonă unde se asamblează mărfurile pe seama introducerii materiei prime şi exportului produsului finit?

- Dacă e să scădem din volumul total producţia provenită din materia primă importată şi reexportul, atunci greuta-tea specifică a producţiei, fabricate în baza propriului intelect şi expediată în UE constituie doar a şasea parte. Însă jumătate din aceasta este de fapt ma-teria primă brută: cereale, leguminoa-se şi floarea-soarelui. Iar în schimb, pe piaţa noastră intră carnea, seminţele, materialul săditor şi alte materiale re-productive. Astfel, contribuţia poten-ţialului ştiinţific al Moldovei la produ-sul finit al ţării practic lipseşte…

- Ce situaţie avem la exportul şi im-portul produselor agricole în UE?- Pe scurt, situaţia se prezintă în

felul următor. Exportul şi importul culturilor de câmp şi a produselor ani-maliere în medie pentru 2010-2012 au avut următoarea dinamică: importul de grăunţoase şi leguminoase a con-stituit 1,0 mii tone, în valoare de 2,4 milioane de dolari, exportul – 166,4 mii tone, în sumă de 43,6 milioane de dolari; importul de seminţe de floarea-soarelui – 0,4 mii tone, în valoare de 3,6 milioane de dolari, exportul – 73,4 mii tone, în sumă de 41,8 milioane de dolari; importul cărnii de porc – 2,9 mii tone, în valoare de 8,0 milioane de do-lari, iar exportul este zero, ca, de altfel, şi la carnea de pasăre (importul – 2,8 mii tone, exportul – zero). La fel stau lucrurile şi cu ouăle de pasăre (impor-tul – 6,6 milioane de unităţi, exportul – zero). Aceste poziţii ale exportului reprezintă în cel mai direct mod mate-ria primă, pe care europenii o cumpă-ră foarte repede.

Astfel, dintr-un miliard de dolari, doar a douăsprezecea parte o reprezin-tă exportul moldovenesc spre ţările UE, pentru care, se pare, într-adevăr, ar fi necesară reducerea barierelor vamale.

- Poate că exportăm mai multe fruc-te şi legume?- Cu părere de rău, până acum noi

practic n-am exportat legume. Să ape-lăm din nou la cifre. Astfel, în aceeaşi perioadă 2010-2012, am importat din UE în medie pe an 21,4 mii tone de cartofi, 0,4 mii tone de castraveţi, 1,0 mii tone de ceapă şi 4,5 mii tone de

morcovi. Şi asta în timp ce Moldova pretinde la statutul de ţară agrară. Aşadar, oricine poate vedea din aceste exemple în ce hal sunt „protejaţi” pro-ducătorii noştri.

În ceea ce priveşte fructele, care sunt crescute la noi în cantităţi enorme, ta-bloul este următorul. La fructe, struguri, conserve din legume şi vin au fost fixa-te anumite cantităţi, dar care sunt de departe mai mici decât cele exportate în Uniunea Vamală. Importul de mere şi pere pentru o perioadă de trei ani a constituit în medie 2,6 mii tone, iar ex-portul – 170 mii tone, din care 166 mii tone în ţările Uniunii Vamale şi doar 3,3 mii tone în ţările UE. Diferenţa de volum este, pur şi simplu, astronomică. Acelaşi raport se înregistrează şi la struguri, şi la alte fructe.

- După o analiză atât de detaliată, ce trebuie să înţeleagă societatea noastră şi ce concluzii logice trebuie să facă autorităţile?- Este evident faptul că volumul

producţiei alimentare autohtone ex-portate în UE nu va constitui pentru noi un salt economic. La ei subvenţii-le pentru agricultori sunt de 12-17 ori mai mari decât în Moldova, dar şi dife-renţa de tehnologii este de aşa natură, încât trebuie să treacă zeci de ani până când producătorii locali să poată susţi-ne concurenţa cu ei.

Şi de ce fel de creştere a capacităţii de concurenţă a producătorilor autoh-toni mai poate fi vorba, în contextul în care s-au redus taxele de import la zahăr cu 75%, la carne de porc şi de vită – cu 20%, plus 200 de euro pentru fiecare tonă, iar la carnea de pasăre – cu 20%, plus 100 de euro.

Oare nu e clar că după anularea acestor tarife producătorii locali vor falimenta?

În Anexa 15 la Acordul privind zona de comerţ liber cu UE sunt stabiliţi coeficienţii pentru exportul din RM şi graficul anulării de taxe vamale pen-tru importurile din UE pe piaţa noas-tră, de asemenea sunt determinate şi condiţiile tehnice pentru produsele moldoveneşti.

Anume prevederile Anexei 15 con-ţin un şir de potenţiale probleme, că-rora, deocamdată, nu le-a fost dată o apreciere competentă şi profundă.

- Am înţeles corect că după ce vor intra în vigoare noile reguli vamale în raporturile RM cu UE, economia ţării va fi supusă unor încercări şi mai dure?- Aici cifrele vorbesc de la sine. Iar

cine le citeşte atent, nu poate să nu înţeleagă încotro ar trebui să se orien-teze economia noastră în ceea ce pri-veşte relaţiile externe.

Fireşte, este necesar să dezvoltăm relaţiile economice şi de alt gen cu ţările UE, precum este necesar şi să ne armonizăm baza legislativă şi norma-tivă cu acestea. Şi nu cu paşi de melc, cum s-a întâmplat până acum, ci în rit-muri accelerate. Fiindcă, de fapt, doar datorită presiunii constante asupra conducerii ţării exercitate de mentorii externi responsabili pentru dezvolta-re, la noi se mai realizează, chiar dacă prea lent, anumite reforme, fără de care Moldova nu ar putea să se con-sidere o ţară civilizată. În acelaşi timp, conducătorii noştri trebuie să apere mai cu pricepere şi cu mai mult profe-sionalism interesele economice ale ţă-rii în dialogul cu partenerii europeni. Aici obedienţa şi spiritul prea concesiv sau atitudinea excesiv de cooperantă ar putea avea consecinţe foarte grave pentru ţară.

Sursa: newsmoldova.md

Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea aduce schimbări la nivelul orga-nizării teritoriale a ţării. Decla-raţii în acest sens a făcut Sergiu Palihovici, numit recent în func-ţia de secretar general adjunct al Guvernului.

Acesta a declarat la un post de televiziune că ar trebui să fim conştienţi de faptul că „în momentul în care vom vorbi despre capitolul administraţia publică locală, va trebui să dis-cutăm foarte serios şi despre reforma teritori-al-administrativă”. Actualele raioane nu sunt comparabile din punctul de vedere al numă-rului populaţiei, a mai precizat acesta.

Solicitat de News-Moldova, ex-consilierul municipal Bălţi, vicepreşedintele sindicatelor

în industria constructoare de maşini, Simion Guţu, a declarat: „Preocuparea demnitarilor de la Guvern pentru administraţia locală ar fi lăudabilă dacă în ultimii ani s-ar fi făcut măcar ceva pentru descentralizarea puterii în ţara

noastră şi pentru consolidarea autoguvernării comunităţilor locale”.

În opinia acestuia, raţiunile de ordin admi-nistrativ şi economic impun reducerea numă-rului de unităţi administrativ-teritoriale de ni-velul unu şi doi, ceea ce va permite, în opinia lui, lărgirea bazei fiscale şi „va reduce depen-denţa puterii locale de cea centrală, adică va fortifica democraţia în ţară”.

Guţu a amintit că, după ce a fost efectua-tă reforma administrativ-teritorială în 1999, în 2003 majoritatea formată din exponenţii PCRM a anulat-o, ceea ce a vulnerabilizat ca-pacitatea administrativă a organelor de stat din teritoriu şi le-a făcut mai dependente faţă de puterea centrală.

„Din păcate, toate guvernările jonglează cu fondurile publice destinate teritoriului pentru a-i subordona politic pe aleşii locali, ceea ce şi determină fenomenul migrării masive a aleşi-

lor locali dintr-un partid în altul, în funcţie de culoarea politică a puterii centrale. Nici după 2009 nu s-a făcut nimic pentru descentraliza-re, noile autorităţi preferând să păstreze „ver-ticala puterii”. Sperăm că măcar sub presiunea factorilor externi această reformă va fi deblo-cată”, a conchis liderul sindical.

FLUX

Raţiunile de ordin administrativ şi economic impun reducerea numărului

de unităţi administrativ-teritoriale

Mihail Poisik despre consecinţele Acordului de liber schimb cu UE

14 FEBRUARIE 2014 5 F L U XFinan\e

În ultima perioadă, moneda unică europeană a bătut record după record pe piața valutară din Republica Moldova, iar cur-sul stabilit de Banca Națională a ajuns astăzi la 18 lei şi 41 de bani pentru un euro. Guvernatorul BNM, Dorin Drăguțanu, este însă calm şi plin de optimism şi afir-mă că situaţia s-ar putea amelio-ra în perioada următoare.

Drăguţanu a explicat că deprecierea leului ţine de evoluţiile pe piaţa financiară internaţională. Devalorizarea valutei naționale, în parte, este determinată şi de deprecierea valutelor țărilor din regiune.

Un alt motiv este reducerea ofertei de valu-tă străină pe piaţă, astfel că în ianuarie, cererea agenţilor economici, în special a importatorilor de resurse energetice, a fost acoperită doar în proporţie de 86 la sută.

Guvernatorul BNM ne linişteşte şi afirmă că echilibrul se va restabili odată cu venirea primă-verii, când nu se vor mai face importuri masive de resurse energetice, achitate în valută străină.

Deşi rezervele valutare ale BNM au atins un nivel-record de 2,8 miliarde de dolari, Dorin Dră-guţanu „nu vede sensul” ca instituţia bancară să intervină pe piaţă, deoarece, ne asigură el, de-precierea monedei naţionale este un fenomen temporar: „Nu are rost să irosim rezervele valu-tare, pentru că vine primăvara şi nu vor mai fi necesare sume mari în valută pentru procurarea resurselor energetice”.

Este cazul să amintim că în luna august trecut, Dorin Drăguţanu menţiona că deprecierea mo-nedei naţionale ţine de politicile dezinflaţioniste promovate de Banca Naţională a Moldovei. Şi tot el ne asigura că nu există motive de îngrijorare.

Această uşoară depreciere este în concordanță cu țintirea inflației, afirma guvernatorul BNM. Scopul intervenţiei Băncii pe piaţa monetară fi-ind menţinerea inflaţiei la un nivel stabil, dar şi susţinerea creşterii economice a ţării. Ce-i drept, experţii economici apreciază că devalorizarea monedei naţionale nu este cea mai bună metodă de creştere economică.

Economiştii nu văd cu ochi buni aceste fluctu-aţii ale cursului valutar. În cadrul unei emisiuni televizate, expertul economic Visarion Ceşuiev a apreciat că veniturile bugetului de stat s-au de-

valorizat cu 210 milioane de lei „în urma acestui joc cu cursul valutar”. Nu au existat şi nu există nici în prezent premise financiare şi economi-ce pentru devalorizarea leului, pentru că piaţa financiară este suprasaturată cu euro şi dolari, consideră Ceşuiev. Acest lucru s-a făcut „numai la comanda importatorilor, iar băncile s-au folo-sit de moment”, a mai opinat expertul. Acesta a estimat că în cel mai apropiat timp vom avea un salt al tuturor preţurilor, fără nicio legătură cu preţurile pe piaţa mondială.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, expertul economic Roman Chircă a afirmat că este „foarte stranie această fluctuaţie valutară, pentru că nu există premise obiective pentru asta”. „S-a declarat la început că se luptă în felul acesta cu inflaţia joa-să. Acum nivelul inflaţiei este exagerat de mare. Mai mult decât atât, chiar guvernatorul BNM a făcut o aluzie clară că, atunci când va fi cald afa-ră, se va produce şi aprecierea leului. Adică, cei care vor să se lanseze în operaţiuni de speculaţie - poftim, aveţi practic semnalul garantat: vindeţi euro acum şi îl cumpăraţi mai ieftin în primăva-ră”, a constatat economistul.

Chircă este sigur că BNM putea să intervină pentru menţinerea nivelului de 15-16 lei pentru

un euro. Pentru că Banca a avut în permanen-ţă şi potenţialul, şi mecanismele necesare. Însă Banca Naţională a mers în continuare pe calea acumulării rezervelor valutare. „Există toate premisele şi toate instrumentele pentru a men-ţine cursul valutar la un nivel rezonabil. Însă im-presia mea este că unul din obiectivele urmărite în această situaţie este impulsionarea inflaţiei, în scopul acumulării mai uşoare a veniturilor fiscale, în contextul în care are loc şi stimularea exporturilor, şi impulsionarea inflaţiei şi a creş-terii preţurilor. Mi se pare o strategie greşită, care, dacă nu va fi oprită la timp, poate provoca o spirală inflaţionistă în care preţurile vor creşte exagerat de mult”, a precizat expertul. În opinia lui, populaţia ar putea să aprecieze mai puţin o astfel de creştere economică, „pentru că vor fi, mai degrabă, dezamăgiţi de sărăcie, decât im-presionaţi de mijloacele devalorizate care le vor fi acordate”.

Solicitat de agenţia News-Moldova să se refere la evoluţia monedei naţionale din ultima perioa-dă şi la măsurile pe care ar putea să le ia statul în vederea stabilizării leului moldovenesc, Viorel Gârbu, expert în cadrul Institutului Economiei de Piaţă, a declarat că „ar fi necesară întâi de toate o decizie politică, dar bine argumentată econo-mic”.

În opinia lui Gârbu, „autorităţile au la dispozi-ţie două posibilităţi. Prima ar fi cea a „ratei flo-tante”, aplicate în prezent. Ceea ce nu garantează însă sută la sută stabilitatea de pe piaţa valutară şi reclamă intervenţii periodice cu mecanisme de

reglementare. O altă variantă ar fi aşa-numitul „bord monetar”, adică menţinerea permanentă a monedei naţionale la un anumit nivel stabil faţă de valutele de referinţă.”

O astfel de politică bazată pe metoda „bordu-lui monetar” ar putea stimula dezvoltarea eco-nomică şi ar constitui un punct de atracţie pen-tru investiţiile străine, consideră expertul. „Dar ea comportă şi riscuri. În cazul în care speculanţii de pe piaţă dispun de rezerve mari de bani, aceş-tia ar putea să pună în pericol întregul sistem financiar, ceea ce poate să conducă la ruinarea pieţei financiare şi, în consecinţă, la falimentul statului”, a mai precizat Gârbu.

„Cel mai potrivit ar fi ca statul să reacţioneze adecvat la cererea pentru valutele străine, dar să facă şi reformele necesare”, a conchis el.

Ioana FLOREA, FLUX

De dragul cui se fac jocurile pe piaţa valutară?

Acum câteva zile, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, a prezentat public Raportul de activitate a ministerului pentru anul 2013 şi priorităţile pentru 2014. Raportul s-a axat pe cele mai importante realizări obţi-nute în anul 2013, aducând în prim-plan activităţile desfăşu-rate pentru atingerea obiecti-velor stabilite în Programul de guvernare şi documentele de planificare strategică naţionale şi sectoriale.

Ministrul a anunţat, totodată, pro-gnoza principalilor indicatori macroe-conomici pentru perioada 2014-2017. Potrivit acesteia, se estimează că Pro-dusul Intern Brut în anii 2014-2017 va creşte cu o rată medie anuală de circa 4,5%, cu îmbunătăţiri structurale. Ex-porturile se vor majora în această pe-rioadă cu circa 8,5% anual, importurile – cu circa 7,2% anual.

Valeriu Lazăr a mai anticipat că pro-ductivitatea muncii va creşte anual cu 4,4%, iar salariul mediu nominal în an-samblu pe economie se va majora cu circa 31,5% şi va atinge 5525 de lei în anul 2017.

Prognozele sună încurajator şi arată bine într-un an electoral. Numai că bu-năstarea populaţiei nu depinde doar

de mărimea salariilor. Toate majoră-rile de până acum au fost practic de-valorizate de creşterea necontrolată a preţurilor la alimente, servicii, carburanţi, medicamente, astfel că popu-laţia se zbate tot în sărăcie.

Experţii eco-nomici apreciază că devalorizarea fără precedent a valutei naţionale în ultima perioadă va genera inevitabil scumpiri în toa-te sectoarele. De fapt, ne confruntăm deja cu aceste scumpiri: cu puţin timp în urmă au fost anunţate preţuri mai mari la carburanţi, sunt în permanen-tă creştere şi cele la produsele alimen-tare. În ciuda promisiunilor făcute de autorităţi, preţurile la medicamente sunt, în unele cazuri, de câteva ori mai mari decât cele stabilite de producă-tor.

Factorii de decizie, se pare, sunt mai puţin îngrijoraţi de această situaţie şi, cel puţin deocamdată, nu intenţio-nează să întreprindă ceva. Astfel, gu-vernatorul BNM, Dorin Drăguţanu, a declarat recent, în cadrul audierilor de la comisia de profil a Parlamentului, că scumpirea mai multor tipuri de pro-duse, în urma deprecierii leului, este în afara atribuţiilor BNM. De această

s i t u a ţ i e trebuie să se ocupe alte institu-ţii ale statu-lui, pentru a vedea dacă rata de profitabilitate nu depăşeşte normele stabilite de lege, a sugerat el.

Drăguţanu estimează că preţuri-le vor continua să crească în 2014, în special cele la produse alimentare. Însă, în opinia lui, acestea vor reveni la normal în a doua jumătate a anului, când inflaţia va fi pe un trend descres-cător. Practica demonstrează însă că preţurile, odată majorate, nu prea au tendinţa să revină la cele iniţiale.

FLUX

Statul dă cu o mână şi ia cu două

14 FEBRUARIE 20146F L U X Geopolitic

Continuare din numărul precedent.

Lumea multipolară nu este una nonpolarăCriticii americani ai unipolarităţii

dure, în special concurenţii ideolo-gici ai neoconservatorilor, care sunt concentraţi în „Consiliul pentru Re-laţii Externe” (Council on Foreign Re-lations), au propus un alt termen în locul unipolarităţii – nonpolaritatea (non-polarity)1. Acest concept se ba-zează pe ideea că procesele globali-zării vor continua să se desfăşoare şi de acum încolo, iar modelul occiden-tal al organizării lumii va continua să se extindă asupra tuturor ţărilor lu-mii. Astfel, hegemonia intelectuală a valorilor Occidentului va continua. Lumea globală va fi o lume a libera-lismului, democraţiei, pieţei libere şi drepturilor omului. Însă, potrivit adepţilor acestei teorii, rolul SUA în calitate de putere naţională şi de portdrapel al globalizării se va redu-ce. În locul hegemoniei americane directe va începe să se constituie modelul „guvernului mondial”, din care vor face parte reprezentanţi ai unor ţări diferite, solidari cu valorile comune şi care vor tinde spre insta-urarea unui spaţiu social-politic şi economic unic pe întreaga planetă. În cazul de faţă avem de a face cu un model analogic „sfârşitului istoriei” al lui F. Fukuyama, doar că descris în alţi termeni.

Lumea nonpolară se va întemeia pe cooperarea ţărilor democratice. Însă, treptat, în acest proces urmea-ză să se includă şi actori neguverna-mentali, ONG-uri, mişcări obşteşti, grupuri separate de cetăţeni, comu-nităţi de reţea etc.

În procesul de edificare a lumii nonpolare, drept practică de bază apare pulverizarea nivelului de adoptare a deciziilor dinspre o in-stanţă (astăzi aceasta e Washingto-nul) spre o multitudine de instanţe de un nivel mai jos, ajungându-se până la organizarea unor referen-dumuri planetare în regim on-line asupra unor evenimente şi acţiuni importante ale întregii omeniri. Eco-nomia va substitui politica, iar con-curenţa de piaţă va şterge toate

barierele vamale. Dintr-o afacere a statului, securitatea va deveni o treabă a cetăţenilor înşişi. Va sosi era democraţiei globale.

Această teorie coincide în linii mari cu teoria globalizării şi se pre-zintă ca o etapă care trebuie să vină în schimbul lumii unipolare. Însă doar cu condiţia că modelul social-politic, valoric, tehnologic şi econo-mic (democraţia liberală) va deveni un fenomen universal, iar necesitatea unei apărări dure a idealurilor de-mocratice şi liberale din partea SUA va decădea: către momentul instau-rării lumii nonpolare, toate regimu-rile care i se opun Occidentului, de-mocraţiei şi americanizării, urmează a fi lichidate. Iar elita tuturor ţărilor trebuie să devină uniformă, capita-listă, liberală şi democratică, într-un cuvânt „occidentală”, indiferent de originea ei istorică, geografică, reli-gioasă şi naţională.

Proiectul lumii nonpolare este susţinut de un şir întreg de grupuri politice şi financiare extrem de influ-ente, de la Rotschild până la George Soros şi fundaţiile lui.

Acest proiect al lumii nonpolare este orientat spre viitor. El este gân-dit în calitate de acea formaţie glo-bală care trebuie să vină în schimbul unipolarităţii; ca ceea ce va urma după ea. Aceasta nu reprezintă atât o alternativă, cât o continuare. Această continuare va deveni posi-bilă doar în măsura în care centrul de greutate în societate se va depla-sa dinspre îmbinarea alianţei celor două nivele ale hegemoniei – ma-terial (complexul militar-industrial american, economiile occidentale şi resursele) şi spiritual (normative, proceduri, valori) – spre o hegemonie pur intelectuală, în timp ce semnifica-ţia dominaţiei materiale se va redu-ce treptat. Anume aceasta este soci-etatea informaţională globală, în care principalele procese de conducere se vor desfăşura la nivelul raţiunii, prin intermediul dirijării minţilor, controlului asupra conştiinţei, pro-gramării lumii virtuale.

Lumea multipolară nu cadrează sub nicio formă cu proiectul lumii nonpolare, întrucât nu acceptă nici fundamentarea momentului unipo-

lar în calitate de preludiu al viitoarei ordini mondiale, nici hegemonia intelectuală a Occidentului, nici uni-versalitatea valorilor lui, nici pulve-rizarea nivelului de luare a decizii-lor la scara multitudinii planetare, fără a se ţine cont de apartenenţa culturală şi civilizaţională. Lumea nonpolară presupune că modelul american al cazanului de topire se va răspândi asupra întregii lumi. Ca rezultat vor fi şterse toate diferenţe-le dintre popoare şi culturi, iar uma-nitatea individualizată, atomizată, se va transforma într-o cosmopolită „societate civilă” fără frontiere. Însă multipolaritatea presupune că cen-trele de luare a deciziilor trebuie să se afle la un nivel destul de înalt, iar deosebirile de ordin cultural ale fie-cărei civilizaţii aparte se vor păstra şi se vor fortifica (iar nu se vor dizolva într-o masă cosmopolită uniformă).

Multipolaritatea nu este multilateralitateÎncă un model al organizării lu-

mii, care se distanţează întrucâtva de hegemonia americană directă, este cel al lumii multilaterale (multi-lateralism). Această concepţie este prezentă la scară largă în sânul Par-tidului Democrat din SUA; anume de ea se ghidează la nivel formal în po-litica sa externă administraţia preşe-dintelui B. Obama. În contextul dez-baterilor americane pe marginea politicii externe, această abordare este contrapusă unipolarităţii, asu-pra căreia insistă neoconservatorii.

La nivel practic, multilateralitatea presupune faptul că SUA nu trebuie să acţioneze în domeniul relaţiilor internaţionale, bazându-se în tota-litate doar pe propriile forţe şi pu-nându-i de o manieră imperativă pe toţi aliaţii şi „vasalii” în faţa faptului împlinit. Washingtonul trebuie să ţină cont de poziţiile partenerilor, să-i convingă şi să-şi argumenteze hotărârile în dialog cu aceştia, să-i atragă de partea lor cu ajutorul unor dovezi de ordin raţional, iar când e cazul, cu ajutorul unor propuneri de compromis. Într-o astfel de situ-aţie, SUA trebuie să fie „primul între egali”, nu un „dictator între subor-donaţi”. Această abordare impune

politicii externe americane anumite obligaţii în faţa aliaţilor de politică globală şi reclamă o subordonare faţă de strategia generală. În cazul de faţă, strategia generală respec-tivă rezidă în strategia Occidentului de instaurare a democraţiei globale, a pieţei şi a implementării ideologiei drepturilor omului la scară planetară. Însă în cadrul acestui proces, SUA, având rolul de portdrapel, nu tre-buie să identifice propriile interese naţionale cu valorile „universale” ale civilizaţiei occidentale. În anumite cazuri este de preferat să se acţione-ze în coaliţie, iar uneori chiar să facă anumite concesii partenerilor.

Multipolaritatea diferă de unipo-laritate prin faptul că aici se pune ac-centul pe Occident în ansamblu, în special pe componenta lui „valorică” (adică „normativă”). În acest punct, apologeţii abordării multilaterale se apropie de cei care se pronunţă pen-tru o lume nonpolară. Diferenţa în-tre multipolaritate şi nonpolaritate constă doar în faptul că multipolari-tatea pune accentul pe coordonarea internă între ţările democratice oc-cidentale, în timp ce nonpolaritatea include în calitate de actori şi instan-ţele nonguvernamentale: ONG-uri, reţele, mişcări obşteşti etc.

Este elocvent faptul că la nivel practic, multilateralitatea politicii lui Obama, declarată de nenumărate ori de el însuşi şi de către secretarul de Stat al SUA, Hillary Clinton, diferă prea puţin de imperialismul direct şi transparent din epoca lui George Bush-junior, în timpul căruia domi-nau neoconservatorii. Intervenţiile militare ale SUA au continuat (Libia), trupele americane şi-au păstrat pre-zenţa în Afganistan şi Irak, ce rămân în stare de ocupaţie.

Lumea multipolară nu coincide cu ordinea mondială multilaterală, deoa-rece nu este de acord cu universalismul valorilor occidentale şi nu recunoaşte dreptul ţărilor „Nordului bogat”, nici separat şi nici colectiv, de a acţiona în numele întregii omeniri şi de a apărea în calitate de singur centru de luare a deciziilor (chiar dacă acesta e format din mai multe componente) în cele mai importante chestiuni.

RezumatDelimitarea sensului noţiunii de

„lume multipolară” de lanţul de ter-meni similari sau de alternativă con-turează acel câmp ideatic, în cadrul căruia urmează să construim teo-ria multipolarităţii. Până acum am vorbit doar despre faptul ce nu este orânduirea multipolară; negările şi delimitările creionate ne permit să scoatem în evidenţă prin contrast un şir de caracteristici constitutive perfect pozitive.

Dacă e să generalizăm partea po-zitivă, ce reiese din şirul delimitări-lor efectuate, se conturează următo-rul tablou.

Lumea multipolară reprezintă o alternativă radicală în raport cu lumea unipolară (ce există de facto la ora actuală) prin faptul că insistă asupra existenţei câtorva centre indepen-dente şi suverane de luare a decizi-ilor strategice la nivel planetar.

Aceste centre trebuie să fie sufici-ent de bine dotate şi independente sub aspect material pentru a dispune de posibilitatea de a-şi apăra suve-ranitatea în faţa unei intervenţii di-recte a potenţialului inamic, urmând să fie luat drept model forţa cea mai viguroasă la ora actuală. Această ce-rinţă se reduce la posibilitatea de a rezista în faţa hegemoniei materiale şi militar-strategice a SUA şi ţărilor NATO.

Aceste centre de luare a deciziilor nu sunt obligate să recunoască drept regulă sine qua non universalismul normelor şi valorilor occidentale (democraţie, liberalism, piaţă liberă, parlamentarism, drepturile omului, individualism, cosmopolitism etc.) şi pot fi absolut independente de hege-monia spirituală a Occidentului.

Lumea multipolară nu presupune reîntoarcerea la sistemul bipolar, de-oarece la ora actuală nu există nici sub aspect strategic, nici ideologic vreo forţă aparte, care ar fi în stare să se opună de una singură hege-moniei materiale şi spirituale a Oc-cidentului de azi şi a portdrapelului acestuia – SUA. În lumea multipolară trebuie să existe nu doar două, ci mai multe poluri.

Lumea multipolară nu priveşte la modul serios suveranitatea statelor naţionale existente atâta timp cât acesta este doar unul declarat la ni-vel pur juridic şi nu este confirmat prin posedarea unui potenţial de forţă, strategic, economic şi politic. Pentru a fi un subiect suveran în se-colul XXI este insuficientă existenţa statului naţional. În aceste condiţii poate dispune de o suveranitate reală doar un număr cumulat, o coaliţie de ţări. Modelul Westfalia, care conti-nuă să existe de jure, nu mai reflectă sistemul relaţiilor internaţionale şi necesită a fi revizuit.

Multipolaritatea nu poate fi redusă nici la nonpolaritate, nici la multilate-ralitate, întrucât nu plasează centrul de adoptare a deciziilor (polul) nici în instanţa „guvernului mondial”, nici în clubul SUA şi al aliaţilor lor democraţi („Occidentul global”), nici la nivelul substatal al reţelelor, ONG-urilor şi altor instanţe ale „societăţii civile”. Polul trebuie să fie localizat încă undeva.

________________1 Haass Richard N. The Age of Nonpola-

rity. What Will Follow U.S. Dominance//Foreign Affairs. May/June 2008.

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (2)CAPITOLUL 1. MULTIPOLARITATEA: DEFINIREA NOŢIUNII ŞI DELIMITAREA SENSURILOR

14 FEBRUARIE 2014 7 F L U X

Hegemonia şi deconstrucţia eiConstrucţia Teoriei Lumii Multipo-

lare porneşte de la o analiză istorico-filozofică profundă a însăşi disciplinei Relaţii Internaţionale (RI).

Aici cele mai utile se dovedesc a fi teoriile postpozitiviste, care tind (deşi, de cele mai multe ori, fără succes) să iasă dincolo de limitele „etnocentris-mului”2, caracteristic culturii, ştiinţei şi politicii vest-europene şi să supu-nă deconstrucţiei voinţa de putere şi dominaţie a Occidentului (în ultima perioadă istorică – SUA) în calitate de conţinut de bază al întregului discurs în acest domeniu. Exponenţii teoriei critice şi ai post-modernismului în RI, precum şi adepţii abordării istorico-sociologice şi ai normativismului, de-monstrează în mod elocvent că toate teoriile moderne ale RI sunt constru-ite în jurul discursului hegemonist. Acest discurs hegemonist reprezintă trăsătura caracteristică a civilizaţiei vest-europene, ce îşi are rădăcinile în reprezentarea greco-romană des-pre Oicumenă, în centrul căreia se află nucleul „civilizaţiei” şi „culturii”, iar la periferie – zonele „barbariei” şi „sălbăticiei”. Astfel de reprezentări le erau proprii şi altor imperii (Per-san, Egiptean, Babilonean, Chinez), precum şi civilizaţiei indiene, care se considerau „centru al lumii”, „Împără-ţia de Mijloc”.

La un nivel inferior regăsim o abor-dare „etnocentristă” analogică prac-tic la toate triburile şi colectivităţile arhaice, care operează cu harta geo-grafiei culturale, în centrul căreia se află însuşi tribul (oamenii), iar în jurul acestuia este lumea exterioară, care se dezumanizează treptat, ajungând până la zona „de dincolo”, a duhurilor, a monştrilor şi a altor fiinţe mitice. Chiar şi cele mai primitive triburi se autoidentifică drept „oameni” şi chiar „fiinţe superioare” şi, concomitent, nu atribuie acelaşi statut nici măcar celor mai apropiaţi vecini, chiar dacă aceştia demonstrează în mod vădit deprinderile sociale şi tehnologice, ce depăşesc în mod considerabil cul-tura tribului respectiv. Postpozitiviştii interpretează această particularitate ca fiind norma cognitivă de bază care selectează aposteriori argumente ten-denţioase, ce ar confirma aparenta „superioritate” şi „universalism”.

Scoaterea în vileag a hegemoniei ca temelie a discursului occidental, plasa-rea acestui discurs într-un context istoric şi geografic concret reprezintă primul pas fundamental în elabora-rea Teoriei Lumii Multipolare (TLM). Multipolaritatea va deveni realitate doar dacă va reuşi să realizeze decon-strucţia hegemoniei şi să demitizeze pretenţiile Occidentului asupra uni-versalismului valorilor, sistemelor, metodelor şi temeliilor sale filozofice. Dacă însă nu se va reuşi răsturnarea hegemoniei, orice modele „multipo-lare” nu vor fi decât nişte variaţiuni ale teoriilor occidento-centriste. Cei care, aparţinând culturii intelectuale occidentale, tind să iasă dincolo de limitele hegemoniei şi să elaboreze un discurs contrahegemonist (ca, de exemplu, R. Cox) rămân în mod fatal în interiorul acestei hegemonii, deoa-rece îşi construiesc critica pe postu-late precum „democraţie”, „libertate”, „dreptate”, „drepturile omului” etc., ceea ce nu reprezintă altceva decât o sumă de elemente a viziunii occi-dento-centrice. Etnocentrismul este clădit chiar la temelia lor. Ei schiţează o cale dreaptă, însă nu sunt în stare

să o parcurgă de unii singuri până la capăt. Ei sunt conştienţi de caracterul artificial şi mincinos al pretenţiilor propriei civilizaţii la universalitate, însă nu pot să găsească accesul la structurile civilizaţionale de alterna-tivă. Iată de ce teoria antihegemonis-tă trebuie elaborată în afara limitelor câmpului semantic occidental, într-o zonă intermediară, între „nucleul lu-mii-sistem” (în terminologia lui I. Wal-lerstein) şi „periferie” (unde, din mo-tive culturale, înţelegerea corectă a hegemoniei occidentale este atât de puţin probabilă, încât aceasta poate fi ignorată). La rândul său, „Lumea a doua”, anume datorită angajării sale într-un dialog permanent şi intens cu Occidentul, pe de o parte, poate să conştientizeze natura şi structura he-gemoniei, iar pe de altă parte, dispu-ne la nivelul originilor sale de sisteme de alternativă ale valorilor culturale şi ale criteriilor civilizaţionale de bază, pe care este posibil să te sprijini în respingerea acestei hegemonii. Altfel zis, contrahegemonia în spaţiul inte-lectual al Occidentului este constrân-să să rămână mereu una abstractă, în timp ce în zona “Lumii a doua” ea poate să devină cu adevărat concretă.

Prima etapă o reprezintă concen-trarea atenţiei asupra voinţei de pu-tere a Occidentului ca civilizaţie.

La ora actuală, Occidentul pretinde la universalitatea şi la caracterul ab-solut al sistemului său de valori, pre-zentându-se ca ceva global. În baza acestui sistem el tinde să reorganize-ze întreaga lume, extinzând asupra ei acele proceduri, criterii, norme şi co-duri care au fost elaborate în Occident în ultimele secole. Aşa cum am arătat, identificarea culturii locale cu cea uni-versală, a unei comunităţi limitate cu întreaga umanitate (sau, cel puţin, cu partea aleasă a omenirii, cu elita ei, în stare să vorbească în numele ei) este caracteristică tuturor societăţilor, atât celor imperiale, cât şi celor arhaice. De aceea, însăşi pretenţia civilizaţiei occidentale la universalitate nu repre-zintă ceva unic sau ieşit din comun. Etnocentrismul, împărţirea întregii lumi în grupul „noi” (de regulă, „noi suntem cei mai buni, reprezentăm norma, suntem instruiţi”) şi grupul „ei” (de regulă, „ei sunt mai răi, os-tili, reprezintă o ameninţare”) este o constantă socială. În plus, caracterul arbitrar şi relativ al acestei constante nu sunt supuse unei reflecţii sau sunt supuse unei reflecţii insuficiente chiar şi de cele mai dezvoltate şi complexe societăţi, care manifestă în alte ches-tiuni elasticitate în gândire şi îndemâ-narea de a practica apercepţia. Voinţa de putere este cea care mişcă societăţile, însă evită cu insistenţă o privire directă, ce ar fi îndreptată asupra ei însăşi. Ea tinde să se ascundă în spatele „evi-denţei” sau al unui sistem sofisticat de argumentare.

Elaborarea TLM trebuie să înceapă de la recunoaşterea Occidentului drept nucleu al hegemoniei şi fixarea acestei realităţi într-un cadru axiomatic clar şi univoc. De îndată ce vom încerca să facem una ca asta, ne vom confrunta imediat cu dezacorduri intense din partea intelectualilor occidentali. Ei vor spune că acest reproş este în-temeiat în raport cu trecutul euro-pean. Dar la ora actuală însăşi cultura occidentală a renunţat la practicile coloniale şi teoriile eurocentriste, ac-ceptând normele democraţiei şi ale multiculturalismului. Pentru a aduce obiecţii acestei atitudini, am putea să ne plasăm la modul convenţional pe poziţiile marxismului şi să demon-

străm că în epoca burgheză, Occi-dentul îşi identifica propria soartă cu capitalul şi a devenit zona fixării ei geografice. Iar sensul capitalului este să domine asupra proletariatului, motiv pentru care, în condiţiile capi-talismului, în spatele „democraţiei” şi „egalităţii” se ascunde aceeaşi voinţă de putere şi practicile exploatării şi ale violenţei. Anume astfel procedea-ză exponenţii teoriei critice şi aici au perfectă dreptate. Însă pentru a nu fi înlănţuiţi de marxism cu dogmele lui agravante, multe dintre care nici pe departe nu sunt evidente, prin urma-re sunt inacceptabile, este necesar să fie lărgită baza teoretică de demascare a hegemoniei şi a o transfera din contextul social-economic în unul mult mai gene-ral, adică civilizaţional-cultural.

Slaveanofilii ruşi au fost cei care au formulat o critică temeinică a preten-ţiilor hegemoniste ale civilizaţiei oc-cidentale, iar în secolul XX acest efort a fost continuat de reprezentanţii orientării eurasianiste. Cneazul N.S. Trubeţkoi în lucrarea sa programatică „Europa şi lumea”3, care a pus bazele curentului de idei al eurasianiştilor, utilizând metoda analizei filozofico-culturologică şi sociologică, a arătat în mod strălucit caracterul artificial şi lipsit de orice temei a pretenţiilor Oc-cidentului la universalitate. În parti-cular, el arăta scandaloasa inadecva-re a unor metode, cum ar fi reducerea conţinutului lucrării fundamentale „Teoria pură a dreptului”4 a juristului Hans Kelsen, aproape în totalitate, la istoria dreptului roman şi a jurispru-denţei europene, de parcă n-ar fi exis-tat, în genere, şi alte sisteme de drept (persan, chinez, indian etc.). Semnul egalităţii între „european” şi „gene-ral” este o pretenţie inconsistentă. Singura ei temelie rezidă în superio-ritatea fizică şi tehnică, dreptul forţei. Însă acest drept al forţei se limitează la acel domeniu în care funcţionea-ză legităţile comparaţiilor materiale. Extinderea acestor principii asupra sferei intelectuale şi a celei spirituale reprezintă o varietate a „rasismului” şi „etnocentrismului”. Pornind de la aceste principii, eurasianiştii au dez-voltat multitudinii tipurilor istorico-culturale (iniţiatorul acestei direcţii a fost N. Danilevski5), printre care tipul occidental contemporan (civilizaţia romano-germană) reprezintă doar un fenomen geografic local şi un episod istoric. Hegemonia şi succesul aceste-ia în impunerea ei altora constituie un fapt ce nu poate fi ignorat. Fiind conştientizată ca atare, ea încetează a mai fi o „evidenţă” sau un „destin”, devenind doar un discurs, proces, un fenomen creat de om şi, subiectiv, care poate fi acceptat, dar şi respins, cu care se poate cădea de acord, dar, în egală măsură, poate fi şi contestat.

Astfel, contrahegemonia, a cărei necesitate o fundamentează adepţii teoriei critice a RI, poate fi completată reuşit cu un arsenal intelectual total diferit de către eurasianiştii conserva-tori, care se orientează în opoziţia lor faţă de Occident nu spre „proletariat” şi „egalitate”, ci spre cultură, tradiţie şi valori spirituale.

Este important să urmărim în conti-nuare ce metamorfoze a suferit însăşi hegemonia occidentală în ultimele secole.

Atunci când avem de a face cu un stat tradiţional sau cu un imperiu, voinţa de putere este exprimată mult mai clar şi transparent. Anume aşa s-a întâmplat, în perioada imperiului lui Alexandru Macedon, cu Sfântul Im-periu Roman de Naţiune Germană

din Evul Mediu etc. Însă la temelia universalismului imperial de mai târziu a stat iniţial filozofia şi cultura greacă, urmată de dreptul roman, iar ulterior – Biserica creştină. În aceste etape, voinţa de putere a Occiden-tului se manifesta sub forma unor pături sociale ierarhizate şi strategia imperială faţă de popoarele vecine, care fie erau incluse în Oicumena occidentală, fie, dacă aceasta nu re-uşea, deveneau duşmani de care era nevoie să se apere. Relaţiile de putere şi structurile de dominare erau trans-parente atât în politica internă, cât şi în relaţiile internaţionale. Particulari-tăţile unui astfel de sistem internaţi-onal sunt examinate minuţios de că-tre B. Buzan şi Little, care le defineau drept „antică” sau „clasică”6. În cazul dat, hegemonia este una necamufla-tă şi directă, prin urmare nu este o „hegemonie” în sensul deplin al no-ţiunii, aşa cum o înţelegea Gramsci, deoarece aici dominaţia se realizează în mod explicit, fiind conştientizată de cei asupra cărora este orientată anume în acest fel. O putere eviden-tă poate fi suportată, fie, în funcţie de posibilităţi şi dorinţă, răsturnată. În cazul hegemoniei (în accepţia lui Gramsci), lucrurile se prezintă ceva mai complex.

Hegemonia ca atare se constituie în Modernitate, atunci când se schimbă întregul „sistem internaţional”, de la cel „clasic” spre cel „global” (B. Buzan, R. Little). Occidentul intră în Moderni-tate şi din acel moment îşi schimbă în mod radical fundamentarea univer-salismului său şi definirea voinţei sale de putere. De atunci ea se manifestă sub semnul „Iluminismului”, „progre-sului”, „ştiinţei”, „secularismului” şi „ra-ţiunii”, precum şi prin lupta cu „preju-decăţile” trecutului în numele unui „viitor mai bun” şi al „libertăţii omu-lui”. În această perioadă se formează statele naţionale şi se constituie pri-mele regimuri burghezo-democra-tice. Şi cu toate că această perioadă istorică este marcată de practicile monstruoase ale comerţului cu sclavi şi colonizării, precum şi de războaie sângeroase între puterile europene „iluminate”, se obişnuieşte a se con-sidera că omenirea (= Occidentul) a intrat într-o eră nouă şi se mişcă ver-tiginos spre „progres”, „libertate” şi „egalitate”. Voinţa de putere, imperi-ală şi deschisă, şi conceptul „Oicume-nei creştine” se transformă în idealuri universale noi, întrunite în noţiunea de „progres”. „Progresul” apare în cali-tate de valoare universală, de dragul acestuia desfăşurându-se noile forme de dominaţie. Acest fapt este arătat în mod strălucit de către postmoder-nişti în RI, care interpretează avântul tehnic al civilizaţiei occidentale în epoca Modernităţii ca pe o nouă va-riantă a voinţei de putere, care însă, îşi schimbă propria structură. Relaţii-le ierarhice se constituie deja nu între „creştini” şi „barbari”, ci între societă-ţile şi popoarele „progresiste” şi „îna-poiate”, între „societatea modernă” şi „societatea tradiţională”. Nivelul de

dezvoltare tehnică devine criteriul în baza căruia sunt repartizate rolurile ierarhice: ţările dezvoltate devin stă-pâni, iar cele nedezvoltate – „robi”.

Această nouă structură a inegali-tăţii se manifestă în etapa iniţială a Modernităţii printr-o practică bru-tală a colonizării. Mai târziu, aceasta se păstrează în nişte forme mult mai camuflate. În toate cazurile, „sistemul global” al RI, ce reprezintă postulatele de bază ale Modernităţii, constituie o ordine pur hegemonică, în care Occi-dentul este hegemonul, care pretinde la un control total, atât în sfera strate-gică, cât şi în cea cognitivă. Este vor-ba concomitent de dictatura tehnicii occidentale şi a mentalităţii occiden-tale. Respectiv, elementele sociale ale societăţii occidentale din epoca Modernităţii şi valorile acesteia sunt privite în calitate de norme obligatorii pentru toate celelalte popoare şi cul-turi. Iar tot ce se deosebeşte de acest sistem este privit cu suspiciune ca ceva „subdezvoltat” şi sub standarde-le occidentale. În esenţă este vorba de transferarea teoriei „sub-omului” de la nivelul biologic (ca în cazul rasiştilor germani, care, de altfel, sunt un sub-produs al Modernităţii europene, aşa cum arată H. Arendt7) la cel cultural.

În domeniul teoriilor RI, cei care exprimă în mod pregnant hegemo-nia conceptuală sunt reprezentanţii realismului şi ai liberalismului, care îşi construiesc concepţiile pornind de la presupusul universalism al Occiden-tului şi al valorilor (dar şi al interese-lor) acestuia, confirmând şi susţinând în mod activ ordinea hegemonică.

La un alt nivel, modelul unipolar, dar şi abordarea multilaterală şi chiar nonpolaritatea globalistă, reprezintă, de asemenea, nişte varietăţi ale defi-nirii hegemoniei. În aceste concepte se încadrează atât abordările directe şi deschise (unipolaritatea, versiunea soft a multilateralităţii), precum şi cele implicite şi voalate (asta deoa-rece globalizarea şi transnaţionalis-mul neoliberal, precum şi proiectele constructiviste reprezintă, la fel, nişte forme ale expansiunii codurilor occi-dentale asupra întregii planete).

Prin urmare, elaborarea Teoriei Lu-mii Multipolare trebuie să se producă prin intermediul respingerii funda-mentelor hegemoniei occidentale şi, respectiv, a teoriilor RI ce se bazează pe aceasta.Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

__________________2 Самнер У. Народные обычаи. М, 1914.3 Трубецкой Н.С. «Наследие

Чингисхана», М.: Аграф, 2000.4 Kelsen H. Reine Rechtslehre. Vienna,

1934.5 Данилевский Н. Россия и Европа. М.,

2007.6 Buzan B., Little R. International Systems

in World History. Oxford: Oxford Uni-versity Press, 2010.

7 Арендт Х. Истоки тоталитаризма. М.: ЦентрКом, 1996.

Geopolitic

ALEKSANDR DUGHINCAPITOLUL 2. BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE

14 FEBRUARIE 20148F L U X Externe

CMYK

Alegătorii elveţieni au votat în pro-porţie de 50,3 la sută în favoarea unei limitări a imigraţiei, în cadrul refe-rendumului organizat duminică, 9 fe-bruarie, potrivit rezultatelor oficiale.

Referendumul, organizat la iniţiativa partidului UDC (dreapta populistă) a obţi-nut majoritatea dublă necesară pentru a fi aprobat, respectiv majoritatea cantoane-lor şi majoritatea alegătorilor.

Concret, acest referendum va pune capăt acordului de liberă circulaţie a persoanelor semnat cu UE şi care s-a tradus într-o imi-graţie masivă a europenilor în Elveţia.

Ţara ar urma să reinstaureze sistemul pe bază de cote şi contingente, care exista îna-inte de acordul de liberă circulaţie.

„Este vorba despre o turnură în politica noastră privind imigraţia”, a declarat preşe-dintele UDC, Toni Brunner.

Consecinţele practice ale acestui rezultat rămân încă vagi. Singura certitudine este că Guvernul elveţian trebuie să prezinte un proiect de lege pentru concretizarea cerin-ţelor textului, care cere ca Elveţia să gesti-oneze în mod autonom imigraţia străinilor.

Textul cere contingente anuale pentru lucrători, pentru locuitorii de la frontieră şi solicitanţii de azil.

Aceste plafoane trebuie fixate în funcţie de „interesele economice globale ale Elve-ţiei şi de preferinţa naţională”.

În consecinţă, acordurile internaţionale contrare acestui spirit – precum libera cir-culaţie a persoanelor – ar trebui renegocia-te şi adaptate în termen de trei ani.

Ce consecinţe ar putea avea votul elveţienilor?Elveţia este o ţară mică, având opt mili-

oane de locuitori, care nu face parte din UE, în timp ce este înconjurată complet de ţări membre UE.

Legată prin acorduri bilaterale cu UE, ne-gociate aspru timp de cinci ani, Elveţia a ac-ceptat să îşi deschidă piaţa muncii pentru cele 500 de milioane de persoane active din UE.

În momentul intrării în vigoare a libertă-ţii de circulaţie, care s-a făcut progresiv din 2002, autorităţile au afirmat că nu vor veni decât 8.000 de persoane pe an, maxim.

De fapt, Elveţia, cu sănătatea sa economi-că insolentă, care se distinge clar de zona euro, primeşte 80.000 de persoane care vin să muncească, ceea ce provoacă nemulţu-mirea partidului UDC (dreapta populistă), cel mai important din Parlamentul elveţian.

Acest partid se află la originea referendu-mului, deoarece a reuşit să strângă numă-rul necesar de semnături pentru organiza-rea unei astfel de consultări, prevăzute în sistemul politic elveţian, bazat pe demo-craţia directă.

Dacă va câştiga tabăra care susţine refe-rendumul, Elveţia va stabili cote şi contin-gente în funcţie de nevoile în materie de imigraţie, un sistem aflat în funcţiune îna-inte de acordurile bilaterale cu UE.

Guvernul elveţian, majoritatea partide-lor politice şi patronatul s-au pronunţat ca-tegoric împotriva referendumului.

Potrivit lor, să pui capăt imigraţiei ar în-semna sfârşitul prosperităţii elveţiene.

Bruxellesul a anunţat deja că dacă Elveţia pune capăt acordurilor de liberă circulaţie, toate celelalte acorduri care leagă Berna de UE vor fi denunţate.

Susţinătorii referendumului, în frunte cu UDC, au replicat spunând că este vorba despre o problemă de suveranitate naţi-onală şi că ţara nu trebuie să se plieze pe dictatul european.

În plus, UDC apreciază că această imi-graţie masivă europeană constatată în ul-

timii ani este cauza a numeroase probleme cu care se confruntă elveţienii, cum ar fi transporturile în comun supraaglomerate, penuria de locuinţe, peisaje desfigurate de construcţii.

Imigraţia a devenit de-a lungul anilor un subiect problematic în Elveţia.

Pentru a răspunde parţial protestelor unei părţi a populaţiei pe acest subiect, Guvernul a adoptat măsuri care să facă mai dificil accesul la ajutoare sociale pentru nou-veniţii europeni.

În 2013, străinii reprezentau 23,5 la sută (1,88 de milioane de persoane) din popula-ţia Elveţiei.

Înaintea acordurilor de liberă circulaţie cu UE, existau aproximativ 20 la sută străini în Elveţia.

În prezent, dintre aceşti străini, 1,25 de milioane provin din UE-27 sau AELS.

Italienii şi germanii sunt cei mai nume-roşi, cu 291.000 şi, respectiv, 284.200 de cetăţeni. Ei sunt urmaţi de portughezi (237.000) şi francezi (104.000).

Acestor străini li se adaugă, potrivit UDC, locuitorii de la frontieră, care reprezintă în regiunea Arc Lémanique, în jurul Lacului Léman, aproximativ 113.000 de persoane, în Ticino 60.000, la fel ca şi în regiunea Basel.

Sondajele arată că peste 70 la sută dintre alegătorii din Ticino vor vota în favoarea referendumului.

Votul elveţienilor în favoarea unei limi-tări a imigraţiei ar putea pune în pericol implementarea mai multor acorduri dintre Elveţia şi Uniunea Europeană, care a anun-ţat că va examina implicaţiile acestei iniţia-tive asupra relaţiilor bilaterale.

Acordurile puse în jocAcordul privind libera circulaţie a per-

soanelor, vizat în mod direct de acest refe-rendum, a fost semnat în 1999 şi a intrat în vigoare în 2002. Conform acestui acord, ce-tăţenii europeni şi cei elveţieni beneficiază de drepturi egale de intrare şi sejur, de ac-ces la o activitate economică, de a fi anga-jaţi în calitate de muncitori independenţi, de a fi trataţi egal în domeniul securităţii sociale, precum şi de a li se recunoaşte cali-ficările profesionale.

Totodată, concomitent cu acest acord au fost semnate alte tratate, referitoare la comercializarea produselor, agricultură, cercetare şi transporturi. Aceste acorduri au rolul de a facilita schimbul de servicii şi produse dintre Uniunea Europeană şi Elve-ţia.

Etapele următoare„Acordul privind libera circulaţie a per-

soanelor cu UE va fi pus în discuţie”, a de-clarat Didier Burkhalter, ministrul elveţian de Externe şi preşedintele actual al Confe-deraţiei elveţiene.

Anularea acestui acord va duce la ieşirea Elveţiei din Spaţiul Schengen, care este o zonă de liberă circulaţie cu frontiere exte-rioare consolidate.

Comisia Europeană şi-a exprimat, dumi-nică, „regretul” faţă de votul elveţienilor în favoarea introducerii unor cote în privinţa imigraţiei.

„Comisia Europeană regretă că iniţiativa pentru introducerea cotelor privind imi-graţia a trecut prin acest vot. Aceasta con-travine principiului libertăţii de circulaţie a persoanelor între UE şi Elveţia”, scrie Comi-sia într-un comunicat.

„Uniunea va examina implicaţiile acestei iniţiative asupra tuturor relaţiilor dintre UE şi Elveţia. În acest context, poziţia Consiliu-lui federal privind rezultatul va fi luată în considerare”, conchide comunicatul.

Consecinţele economice şi demograficeRezilierea acordurilor bilaterale dintre

Elveţia şi Uniunea Europeană ar putea re-prezenta o lovitură gravă pentru economia elveţiană, strâns legată de situaţia econo-mică a statelor vecine, provocând un defi-cit al forţei de muncă.

Schimburile comerciale, de asemenea, riscă să fie afectate: în 2012, Elveţia era a treia piaţă de export a Uniunii Europene şi al patrulea partener pentru import al aces-teia.

Totodată, negocierile în curs dintre Co-misia Europeană şi Elveţia cu privire la schimbul de informaţii în domeniul fiscal riscă să fie compromise.

Referendumul de duminică ar putea avea consecinţe şi asupra demografiei, deoare-ce numai aproximativ 400.000 de elveţieni trăiesc în Uniunea Europeană (inclusiv unii cu dublă cetăţenie), în timp ce pe teritoriul Elveţiei se află peste un milion de cetăţeni europeni.

Uniunea Europeană a suspendat nego-cierile cu Elveţia pe tema exporturilor de electricitate în această ţară, urmând să fie decise măsuri suplimentare după referen-dumul elveţian în favoarea limitării imigra-ţiei, scria marţi Corriere della Sera.

„Uniunea Europeană nu intenţionează să continue negocierile cu Elveţia pe tema energiei electrice, în contextul situaţiei apărute după rezultatul referendumului pe tema imigraţiei, rezultat care este o posibilă încălcare a acordurilor bilaterale”, a declarat Pia Ahrenkilde, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

Un oficial italian, Giovanni De Mari, pre-şedintele Consiliului naţional pentru acti-vităţi vamale, a avertizat că UE probabil va revizui acordurile privind traficul vamal cu Elveţia ca formă de presiune.

După mediafax.ro

Investiţii de 100 de milioane de euro în energia de durată

Companiile din Republica Moldova consumă de trei ori mai multă energie comparativ cu cele din Uniunea Europeană, pentru realizarea acelu-iaşi nivel de producţie, iar investiţiile în energia durabilă reprezintă una dintre priorităţile Băncii Europene pentru Recon-strucţie şi Dezvoltare

(BERD) în Republica Moldova, luând în calcul procentul de 25% din totalul proiectelor băn-cii realizate în acest domeniu.

Acesta este motivul pentru care BERD a lansat, în septembrie 2009, Linia de Finanţare pentru Eficienţă Energetică în Moldova (MoSEFF), pentru sprijinirea investiţiilor în întreprinderile din Republica Moldova.

Astfel, în scopul promovării eficienţei energetice, BERD a semnat, în 2011, un Memorandum de Înţele-gere cu Guvernul Republicii Moldova, pentru a majo-ra investiţiile în domeniul energiei durabile, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional şi pentru a înlătura obstacole ce împiedică dezvoltarea pieţei.

De asemenea, la 21 octombrie 2013, în cadrul con-ferinţei donatorilor organizată la Luxembourg de către Banca Europeană de Investiţii (BEI), Republica Moldova a aderat la Parteneriatul Est-european pen-tru Eficienţa Energetică şi Mediu al Uniunii Europene (ESP), gestionat de BERD, pentru a spori în mod sem-nificativ sprijinul pentru eficienţa energetică şi redu-cerea emisiilor nocive.

Linia de credit oferită prin MoSEFF însumează 42 de milioane de euro, luând în calcul şi componenţa de granturi de 5-20%, prevăzută pentru acordul de împrumuturi pentru companiile din Republica Mol-dova care solicită finanţare prin intermediul băncilor partenere ale BERD: Moldova Agroindbank (MAIB), Moldindconbank (MICB); Banca Comercială Română Chişinău S.A. – BCR Chişinău, Banca Comercială Pro Credit Bank S.A. (PCBM) şi Mobiasbanca – Groupe Societe Generale S.A.

În decembrie 2013, investiţiile BERD în domeniul eficienţei energetice şi a energiei regenerabile au atins suma de 100 de milioane de euro, potrivit şe-fului interimar al reprezentanţei BERD la Chişinău, Octavian Costaş.

El a precizat că investiţiile în domeniul energiei re-generabile reprezintă „o prioritate strategică a BERD în Moldova”, luând în calcul dependenţa puternică de importurile de energie.

Prin intermediul băncilor partenere MoSEFF (I şi II), aproximativ 100 de companii private au primit finan-ţare BERD pentru eficienţă energetică în domeniul corporativ, în valoare de 25 de milioane de euro din cele 42 de milioane de euro disponibile.

De asemenea, alte 100 de întreprinderi mici şi mij-locii au primit consultanţă privind modul în care s-ar economisi energie, în cadrul Iniţiativei pentru Efici-enţă Energetică a Programului de Consultanţă în Afa-ceri (BAS – Business Advisory Services), în colaborare cu guvernul suedez.

BERD a iniţiat, în octombrie 2012, un program de care beneficiază gospodăriile moldoveneşti, Facili-tatea de Finanţare a Eficienţei Energetice în Sectorul Rezidenţial din Moldova (MOREEFF), în parteneriat cu băncile sus-menţionate, cu fonduri ce însumează 35 de milioane de euro.

Republica Moldova importă mai mult de 90% din consumul total de energie, cheltuind peste 30% din bugetul prevăzut pentru import doar în acest sector. Infrastructura urbană demodată şi locuinţele dărâ-mate din mediul rural conduc la o risipă enormă de resurse la nivelul consumatorului.

Finanţările MOREEFF prevăd reabilitarea termică a construcţiilor, respectiv izolarea pereţilor exteriori, a podelelor, dar şi utilizarea boilerelor pe gaz, sisteme-lor solare, a panourilor solare pe acoperiş.

Până în iunie 2013, BERD a acordat sprijin unui nu-măr de 169 de locuinţe, reducând astfel consumul cu aproximativ 914 Mwh/an şi emisiile anuale de bioxid de carbon cu 207 tone.

Proiectele investiţionale în domeniul energiei du-rabile au impact pozitiv nu doar asupra afacerilor şi a calităţii vieţii, ci şi asupra mediului, reducând emisiile anuale de bioxid de carbon cu 95 000 de tone.

Iuliu-Laurian POPOVICI, pentru FLUX

ELVEŢIA:

Referendumul pe tema limitării imigraţiei, aprobat de 50,3 la sută dintre alegători. Care ar putea fi consecinţele?

14 FEBRUARIE 2014 9 F L U XExterne

CMYK

Energia verde: amânările nu înlătură pericolele

Una din cele mai invazive moşteniri ale guvernului Boc, asumată din păcate de guvernul Ponta, este schema de promovare a energiei verzi.

Adoptată în urma impunerii de către Comisia de la Bruxelles a obiectivului ca energia verde (eoliană, solară, biomasă) să ocupe cel puţin 20% în totalul furnizărilor de energie în fiecare ţară a UE, această schemă este un exemplu – dintre multe altele, dar extrem de semnifi-cativ – al străduinţei aproape nătângi a autorităţilor române de a face pe plac stăpânilor străini, fără vreun gând la interesul ţării şi la implicaţiile pe termen lung. Este un exemplu al aceleiaşi manifestări idioate de „internaţionalism capitalist” – totul pentru străini, nimic pentru noi, românii! – care a ajuns să ghideze întregul comportament al politicienilor dâmboviţeni şi din care face parte şi promovarea oficială a salariilor mici în România spre a se asigura chi-purile atractivitatea ţării pentru investitorii străini. S-au dat investitorilor în energia verde facilităţi inexistente în altă parte în Europa şi în lume, respectiv nişte certificate verzi supracompensate pe seama consumatorilor. De pildă, artificial stimulate financiar, eolienele din România reprezintă 2% din totalul mondial, dar sunt suportate de o populaţie reprezentând 0,002% din popu-laţia globului, apăsând de 1000 de ori mai împovărător. Niciun gând la con-secinţe: că populaţia preponderent săracă din România nu va putea suporta scumpirile; că aceste creşteri se asociază nefericit (cronologic şi financiar) cu cele impuse prin aşa-numita liberalizare a preţurilor în energie, dictată tot de la Bruxelles; că subvenţiile pentru energia verde vor bloca orice investiţii străine în energia convenţională şi că investitorii străini din orice alt domeniu decât cel al energiei verzi vor pleca din România dacă nu mai dispun de ener-gie la costuri rezonabile.

Consecinţele au apărut rapid. S-au bulucit investitori străini în energia ver-de ca muştele la rahat. Dar au fugit de orice proiect de investiţii în energia convenţională. Şi foarte curând facturile încărcate cu costurile energiei verzi incluse în acoperirea consumului au început să crească vertiginos. Numai do-cilitatea reprobabilă a românilor a făcut ca oamenii să nu iasă în stradă cum s-a întâmplat în Bulgaria. Autorităţile s-au trezit doar când investitorii străini deja implantaţi în România, în loc să se încaiere cu investitorii tot străini din energia verde că le luau bucăţica de la gură, s-au răstit la autorităţile române, ameninţând că pleacă din România pentru că nu le sunt protejate interesele.

Forţat să găsească o soluţie, guvernul Ponta, după ce a aşteptat ca Bruxel-lesul să schimbe eventual regulile jocului dezastruos pe care-l inventase, a luat o decizie tipic românească, ce nu rezolvă de fapt niciuna din probleme. În loc să recunoască absurditatea schemei de sprijin şi s-o taie la nivelul a cât poate duce România, doar a amânat în parte implementarea ei, subvenţiile pentru partea amânată urmând a fi acordate după 2017-2018.

Ilie ŞERBĂNESCU, sursa: jurnalul.ro

Revolta din Ucraina riscă să condu-că la război civil, avertiza Leonid Kravciuk, primul preşedinte al Ucrainei independente. Lucrurile au mers atât de departe la Kiev încât orice deznodământ este posibil, se menţionează într-un articol publicat recent de România Liberă. Autorul constată că la recenta Conferinţă de la München, secretarul de Stat american, John Kerry, şi ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, au intrat într-o dispută ca pe vremea războiului rece.

Articolul face trimitere la un studiu al directorului agen-ţiei Stratfor, George Friedman, pe care o califică drept una dintre cele mai pertinente analize privind „situaţia” din Ucraina: „Genul acesta de demonstraţii au loc în multe ţări. (…) În cele mai multe cazuri, deznodământul are importan-ţă numai pentru cetăţenii acelei ţări sau ai ţărilor vecine. Dar Ucraina este excepţională pentru că este enorm de im-portantă. (…) Ucraina oferă două lucruri: poziţie strategică şi produse naturale şi agricole. (…) Ucraina este esenţială pentru capacitatea de apărare a Rusiei. Cele două ţări îm-part o graniţă lungă, iar Moscova se află la numai 480 de kilometri de această graniţă, o fâşie de pământ plată, uşor de traversat şi, astfel, greu de apărat. (…) Mai mult, Ucraina găzduieşte două porturi critice, Odesa şi Sevastopol, care sunt mai importante pentru Rusia chiar şi decât Novoros-siysk. Pierderea accesului militar şi comercial la aceste por-turi ar submina complet influenţa Rusiei în Marea Neagră şi i-ar tăia accesul la Marea Mediterană. (…) În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, germanii au cucerit Ucraina în primul an al ofensivei, i-au exploatat agricultura şi au folo-sit-o ca bază pentru a ataca Stalingradul pentru a rupe le-găturile Rusiei cu resursele (de petrol) de la Baku. (…) După ce sovieticii i-au respins pe germani, au ocupat România şi Ungaria şi au înaintat spre Viena, folosind Ucraina ca bază.

Din perspectivă europeană şi, mai ales, din perspectiva foştilor sateliţi sovietici, o Ucraină dominată de Rusia ar re-prezenta o ameninţare potenţială din sudul Poloniei până în România. Aceste ţări depind deja de energia rusească şi sunt pe deplin conştiente că ruşii ar putea utiliza această dependenţă ca armă pentru a câştiga controlul asupra lor. Abilitatea Rusiei nu numai de a-şi proiecta puterea militară, ci şi de a crea tulburări la graniţe şi de a folosi iniţiativele comerciale pentru a submina autonomia acestor ţări este o teamă reală”.

Friedman atrage atenţia că „este puţin important cât de absurdă şi arhaică le-ar putea părea europenilor ideea ca NATO, Germania sau orice putere occidentală să atace Rusia, ci că ceea ce contează cu adevărat este cum percep ruşii aceste perspective şi cum acţionează în consecinţă. Iar din punctul de vedere al Moscovei, „o integrare mai strânsă între Uniunea Europeană şi Ucraina reprezintă o ameninţare letală la adresa securităţii naţionale a Rusi-ei”. Vladimir Putin a afirmat clar că priveşte Ucraina drept esenţială pentru securitatea Rusiei şi a acuzat organiza-ţiile nonguvernamentale aflate în piaţă că sunt agenţi ai Departamentului de Stat, CIA şi MI6. După ce Victoria Nuland a împărţit prăjituri protestatarilor în piaţă, iar se-natorul John McCain a ţinut un discurs în care le-a promis protestatarilor de pe Euromaidan că „America este alături de voi!”, Putin le-a reproşat europenilor că el nu-şi trimite ministrul de Externe la Atena sau Nicosia să ia parte la de-monstraţii în care să îndemne populaţia să se revolte îm-potriva UE. Agresivitatea lui Putin este, susţine Friedman, în aceeaşi logică cu acţiunile sale din 2008, când a zădăr-nicit eforturile Ucrainei sau Georgiei de a se alătura NATO.

Analistul american mai observă şi o anumită disimetrie între modul în care Uniunea Europeană şi Rusia abordea-ză Ucraina. În vreme ce pentru ruşi Ucraina este vitală din punct de vedere strategic, pentru europeni nu este. Mai mult, ideea de a integra în UE o ţară atât de mare şi cu un stat mafiotizat este considerată absurdă în Vestul Europei, dar există ţări precum Germania şi Polonia care nu sunt dis-puse să lase încă Ucraina să cadă definitiv în îmbrăţişarea Moscovei. Friedman consideră jocul Germaniei cel mai in-teresant de urmărit.

FLUX, după romanialibera.ro

Creşterea economică din ţările de pe ambele maluri ale Atlanticului ar putea accelera considerabil anul acesta comparativ cu anul trecut, dar înainte de a sărbători această realizare, liderii statelor care au îm-brăţişat politicile de austeritate ar trebui să analizeze cu atenţie unde ne aflăm şi să ia în considerare răul aproape ireparabil pe care politicile de austeritate l-au produs, scrie Sti-glitz.

Orice declin are un sfârşit. O politi-că corectă se reflectă în felul în care reuşeşte să atenueze efectele decli-nului şi să îi reducă durata, pe când politicile de austeritate pe care le-au aplicat multe guverne au accentuat declinul şi i-au prelungit durata cu consecinţe pe termen lung.

PIB-ul real per capita, ajustat la inflaţie, este mai mic acum în multe

dintre ţările din regiunea Atlanticu-lui de Nord decât era în 2007, înain-te de izbucnirea crizei mondiale. În Grecia, economia s-a contractat cu 23%, în timp ce Germania a avut o creştere economică medie anuală de doar 0,7% în ultimii şase ani. Eco-nomia Statelor Unite este cu aproxi-mativ 15% mai mică decât ar fi fost în condiţiile în care creşterea ar fi continuat chiar şi la nivelul mediu al traiectoriei de dinainte de criză.

Aceste cifre nu reflectă pe deplin gravitatea situaţiei pentru că PIB-ul nu este cea mai relevantă măsură a succesului economic. Mult mai rele-vant este ce se întâmplă cu venituri-le populaţiei, subliniază Stiglitz.

Venitul real mediu în SUA este sub nivelul din 1989, iar venitul mediu al angajaţilor bărbaţi este mai mic de-cât în urmă cu mai mult de 40 de ani.

Economistul aminteşte că imediat după izbucnirea crizei financiare din 2008 a avertizat că, dacă nu vor fi adoptate politici corecte, probleme-le care au afectat Japonia, creşterea economică lentă şi veniturile aproa-pe stagnante, s-ar putea generaliza. Liderii ţărilor de pe ambele părţi ale Atlanticului au pretins că au învăţat lecţia Japoniei, însă nu au făcut de-cât să repete unele dintre greşelile ei.

Economia SUA era bolnavă încă înainte de izbucnirea crizei. Ceea ce a dat impresia unei economii puternice a fost bula speculativă a preţurilor imobiliare, creată prin reglementări laxe şi dobânzi mici. Sub strălucirea de la suprafaţă exis-tau însă numeroase probleme grave precum creşterea inegalităţilor, lipsa reformelor structurale, dezechilibre-le la nivel global şi un sistem finan-

ciar centrat mai mult pe speculaţii decât pe investiţiile care să creeze locuri de muncă, să îmbunătăţească productivitatea şi să redirecţioneze câştigurile pentru a maximiza bene-ficiile pentru societate.

În riposta dată crizei, politicie-nii nu au luat în considerare aceste probleme. Mai rău, reacţia lor a ex-acerbat unele dintre probleme şi a dus la apariţia altora. Rezultatul a fost supraîndatorarea multor ţări şi, mai grav, lipsa investiţiilor atât în sectorul public, cât şi în cel privat a dus la apariţia unei generaţii de ti-neri fără loc de muncă şi din ce în ce mai înstrăinaţi de piaţa muncii chiar în perioada în care ar fi trebuit să îşi perfecţioneze aptitudinile şi să con-tribuie la dezvoltarea economiei.

Va urma o perioadă lungă de dezamăgiri dacă politicile guver-nelor nu se vor schimba, avertizea-ză Stiglitz. Pieţele nu se autocorec-tează. Problemele fundamentale expuse mai sus s-ar putea înrăută-ţi, iar multe dintre ele se agravează deja. Inegalitatea reduce cererea, iar adâncirea inegalităţii va slăbi şi mai mult cererea. În multe ţări, inclusiv în SUA, criza a adâncit in-egalitatea.

Sursa: Ziarul Financiar

Nu mărimea PIB-ului este cel mai relevant indicator al succesului unei economii, ci veniturile populaţiei Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificultăţile cu care se confruntă societatea şi concluzi-onează că acestea sunt rezultatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la stan-dardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici defici-ente, dar ele „nu vor fi găsite” în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

Ucraina, în pragul rupturii?

14 FEBRUARIE 201410F L U X Magazin

Întotdeauna au existat cărţi pe care puterea, bi-serica, cei care au luptat împotriva necunoscutu-lui au încercat să le dis-trugă, deseori împreună cu autorii lor.Soarta dramatică a manuscrise-

lor, cunoştinţe care s-au pierdut, decese ciudate, ce anume ascund cărţile blestemate?

Una din cărţile cele mai misterioa-se este Cartea lui Thoth din perioada Egiptului antic. Se crede că zeul egip-tean Thoth ar fi ştiut secretele omeni-rii, ceea ce îi dădea puteri nelimitate asupra lumii. El a dăruit oamenilor scrisul şi a fost cronicarul zeilor.

Date despre Cartea lui Thoth apar pentru prima oară în Papirusul din

Turin, în care este descrisă o con-spiraţie împotriva faraonului, fiind folosită magia. Vinovaţii au fost exe-cutaţi, iar cartea blestemată care i-a învăţat cum să procedeze a fost arsă.

Ulterior, cartea apare din nou în posesia lui Khaemwaset, fiul lui Ramses al II-lea. Se considera că acest text permitea posesorului său să se uite la soare cu ochii deschişi, dădea puteri asupra mărilor, Pă-mântului şi stelelor, revela limbajul animalelor, morţii puteau fi înviaţi, efectele cărţii se puteau manifesta la mare distanţă. Khanuas a consi-derat că această carte este foarte periculoasă şi a ars-o.

Aproximativ în anul 300 î.H., Thoth apare din nou: el este identifi-cat cu Hermes Trismegistul, înteme-ietorul alchimiei. În acele vremuri fiecare magician din Alexandria afir-

ma că posedă Cartea lui Thoth. Însă majoritatea celor care susţineau că deţin această carte au murit în urma unor accidente ciudate.

Se făceau referiri la Cartea lui Thoth, erau descrise unele frag-mente. În Evul Mediu şi în perioada Inchiziţiei cei care au răspândit ma-nuscrisele misterioase au fost arşi, au circulat diferite versiuni ale căr-ţii. Însă nimeni nu a văzut niciodată Cartea lui Thoth tipărită sau repro-dusă printr-o metodă cunoscută.

În sec. XV s-a născut legenda despre o societate secretă care a răspândit rezumatul Cărţii lui Thoth sub formă de cărţi, denumite tarot. Secolele XIX şi XX sunt pline de re-latări despre magicieni şi alchimişti care au deţinut papirusul lui Thoth, însă nimeni nu l-a prezentat. Prea mare era frica de moarte, deoarece

cei care au primit cunoştinţe secrete au murit subit şi inexplicabil.

În prezent, la Biblioteca din Ale-xandria se află câteva foi din prima copie a papirusului Cartea lui Thoth.

Este într-adevăr această carte? La această întrebare nu există răspuns, ca şi la multe alte întrebări legate de papirusul antic.

Sursa: Vocea Rusiei

Februarie, Février, February, der Ferbruar – oricum s-ar numi, în orice limbă înseamnă acelaşi lucru: luna în care este sărbătorită Ziua Îndrăgostiţilor. Deşi acaparată, destul de recent, de industria jucăriilor de pluş, a ciocolatei sau a altor feluri de dulcegă-rii, sărbătoarea Sfântul Valentin, dedicată îndrăgostiţilor, are o istorie lungă şi încă învăluită de mister.Februarie a fost sărbătorită de vreme îndelungată ca

luna romantismului, dar sărbătoarea Sfântului Valentin, în particular, este urmaşa împletirii armonioase între moştenirea creştină şi minunatele practici păgâne din Imperiul Roman. Înainte de creştinarea imperiului, ro-manii sărbătoreau, la idele lui februarie, sărbătoarea Lu-percalia. Organizată ca un festival al fertilităţii închinat zeului roman al agriculturii Faunus, dar şi al fondatorilor Romei, Romulus şi Remus.

Romanii se iubeau de LupercaliaDeschiderea serbărilor era atribuită ordinului Luperci

(„fraţii lupului”, provenind de la substantivul lupus), pre-oţii zeului Faunus, care se adunau într-o peşteră sacră, unde se credea că au fost crescuţi copiii Romulus şi Re-mus de către lupoaică. Aici se sacrifica o capră în numele fertilităţii şi un câine, pentru purificare. Blana caprei era tăiată în fâşii care erau înmuiate în sângele jertfelor. Cu ea, se umbla pe stradă şi se plesneau, uşor, femeile, dar şi recoltele, şi terenurile agricole.

Femeile nu se temeau la atingerea blănii de capră, din contră, credeau că vor fi mai fertile în anul ce urma. Mai târziu, în aceeaşi zi, toate tinerele fete din oraş îşi scriau numele pe bileţele introduse într-o urnă. Iar flăcă-ii singuri alegeau, fiecare, numele fetei cu care va forma un cuplu în acel an. Totuşi, soarta făcea ca cele mai mul-te dintre aceste uniri, organizate şi haotice deopotrivă, să se încheie cu o căsătorie.

Lupercalia a supravieţuit doar pentru o scurtă vreme creştinării Imperiului Roman. Considerată păgână, s-a dorit „creştinarea” sărbătorii. Aşadar, la sfârşitul secolu-lui al V-lea, în anul 496, Papa Gelasius a declarat 14 fe-bruarie ziua în care este celebrat Sfântul Valentin. Epoca contemporană, numără, în total 11, sfinţi Valentin. Până la momentul creării sărbătorii, existaseră totuşi doar trei sfinţi Valentin, însă Papa nu a specificat care dintre aceş-tia urma a fi sărbătorit. Curios este că toţi cei trei au trăit în aceeaşi perioadă şi au murit în acelaşi fel.

Un martir şi trei legendeSf. Valentin I

Povestea acestui sfânt Valentin zice că ar fi fost un pre-ot în Imperiul Roman, în timpul lui Claudius II (213-270). Împăratul se angajase la conducerea unor campanii mi-litare sângeroase care necesitau menţinerea constantă a numărului de soldaţi în armată. Pentru că, în viziunea sa, bărbaţii tineri nu pot fi înrolaţi, fiind legaţi de neveste şi copii, împăratul scoate căsătoria în afara legii.

Preotul Valentin a continuat, în ilegalitate, deci în secret, să căsătorească tinere cupluri. Desigur că a fost descoperit şi, cum împăratul Claudius era un împătimit al persecutării creştinilor, a fost trimis în închisoare. Aici se îndrăgosteşte de o femeie oarbă, căreia îi redă vede-rea, dar nu avea să îşi trăiască dragostea, căci este omo-rât prin decapitare la 14 februarie.

Sf. Valentin IISf. Valentin II a fost un episcop pios din Terni. Fără a

se preciza cu exactitate nelegiuirea pentru care era con-damnat, a fost întemniţat la Roma, în timpul unei vizite. În închisoare, a devenit apreciat atât de către gardieni, cât şi de însuşi împăratul Claudius. La fel ca şi primul sfânt, viaţa acestuia s-a terminat în acelaşi mod tragic, în aceeaşi zi a lunii februarie, pentru a fi încercat să îl con-vingă pe Claudius să renunţe la interzicerea căsătoriei.

Sf. Valentin IIILegenda acestuia este foarte asemănătoare cu cea

de-a celui dintâi. Nepăsător la interdicţia pusă de Clau-dius II, a continuat să oficieze ceremonii de căsătorie şi a fost, de asemenea, aruncat în temniţă. S-a îndrăgostit, şi el, dar de fiica unui gardian. Înainte de a fi omorât prin bătaie cu pietre şi, în final, decapitare, a lăsat un bilet către iubita sa, semnat ”tua Valentini” (al tău Valentin).

Poveştile celor trei sfinţi sunt prea asemănătoare pentru ca o conştiinţă realistă să nu considere, pe bună dreptate, că este povestea unei singure persoane, care, transmisă prin viu grai, s-a modificat, conform simţului romantic al fiecărui povestitor.

Sursa: historia.ro

Scriitorii, înainte să fie scriitori

Deşi când îi citim, avem im-presia că asta au făcut toată viaţa, mulţi autori au ajuns la scris după ce au trecut prin numeroase alte meserii, mai mult sau mai puţin compati-bile cu domeniul artei. De la joburi banale, cum ar fi cea de funcţionar, până la activi-tăţi neaşteptate, precum cea de “cobai” pentru testarea unor medicamente, unii scri-itori vă vor surprinde prin versatilitatea ocupaţiilor lor, care adesea au fost un factor de inspiraţie pentru scrierile lor ulterioare.Shakespeare a fost mai întâi actor, activitate care i-a oferit clar o per-

spectivă complexă asupra teatrului şi pe care a putut apoi să o valorifice în piesele sale. Până să ajungă însă şi actor, Shakespeare a făcut şi mun-ci mai puţin artistice: tatăl său l-a retras de la şcoală la vârsta de 14 ani, pentru a-l ajuta în afacerea sa de tăbăcărie. Se spune că a fost şi funcţio-nar într-un cabinet de avocatură, iar apoi, după ce a ajuns să scrie pentru compania de teatru Lord Chamberlains Men, s-a implicat în toate aspec-tele ce ţineau de teatru, inclusiv în impresariat şi în conducere.

Ken Kesey a avut una dintre cele mai inedite slujbe înainte să se dedice scrisului, slujbă care, de altfel, i-a oferit materialul de inspiraţie pentru celebrul său roman "Zbor deasupra unui cuib de cuci": a fost portar la un spital pentru bolnavii mintal, iar apoi a participat la un studiu CIA care testa efectele LSD-ului în interogatorii.

Jack London, înainte de a câştiga din scris, se ocupa cu furtul de stridii – foarte scumpe la acea vreme –, pentru ca apoi să le vândă. Nu era ceva singular ce făcea London, existând chiar o categorie de oameni cunoscu-tă pentru astfel de afaceri şi care purtau numele de „oyster pirates”.

Poate este mai de înţeles tema recurentă a romanelor lui Charles Dickens despre copii nefericiţi, care trec prin încercări dure, dacă ţinem cont de faptul că Dickens însuşi, la vârsta de 12 ani, după ce tatăl său a ajuns la închisoarea datornicilor, a fost nevoit să lucreze într-o fabrică de creme pentru încălţări.

Vladimir Nabokov a fost un entomolog pasionat (a lucrat la American Museum of Natural History) şi chiar a lucrat la o teorie a evoluţiei flutu-rilor, care s-a dovedit a fi adevărată. Călătorea des pentru a-şi completa colecţia şi îi plăcea să deseneze fluturi pentru soţia sa, Vera.

Mai puţin pasionantă a fost ocupaţia lui George Orwell, înainte să de-vină celebru pentru romanul "1984": a fost membru al Poliţiei Imperiale Indiene în Burma (de altfel, are şi un roman, mai puţin cunoscut, inspirat din acea perioadă a vieţii, "Burmese Days").

Nu e de mirare că Franz Kafka descrie atât de sumbru sistemul birocra-tic al instituţiilor statu-lui, când el însuşi a fost forţat să stea într-un job deloc provocator: func-ţionar în cadrul unei fir-me italiene de asigurări, unde lucra zece ore pe zi şi care nu-i lăsa timp pentru nimic altceva.

Sursa: bookaholic.ro

Blestemul Cărţii lui Thoth

Cine a fost Sfântul Valentin: Un martir şi trei legende

14 FEBRUARIE 2014 11 F L U XCultur=

10.I.1993Alte reacţii la premiul pentru poezie al

revistei „Luceafărul”. Aşadar, unii au reţinut faptul că televiziunea bucureşteană nu a specificat faptul că Leo Butnaru e din Basara-bia. Alţii, din contră, se întrebă de ce „Actua-lităţile” nu au specificat că sunt basarabean. În concepţia lor, oare ce ar fi însemnat o ata-re concretizare – sporirea prestigiului sau diminuarea lui? Pe unii îi prind la al doilea gând. Ăştia sunt ipocriţii…

Aflând ce a aflat, A. zice că eu voi fi primul scriitor… milionar. Asta e: din rea intenţie, poţi da de înţeles, colegule, că la Bucureşti se acordă premii în valoare de un milion şi ceva de lei… Ce să-ţi fac? Nu e pentru prima oară când te surprind cu aluzii bifurcare des-prinse de pe limbă de şarpe…

Alţii au şi presupus-evaluat suma premiu-lui între… 100 şi 200 de mii de lei. Mici le-gende de precupeţe…

Am transcris de pe bandă interviul cu Cezar Baltag. Interesant şi bun de a-mi în-frumuseţa această zi de duminică oarecum adumbrită de ciondăneli inutile, chiar pros-teşti, şi din partea mea… Când dracul(a!) mă voi învăţa minte, întru a mă stăpâni şi a evita provocările stupide?!

Să vezi, mai mulţi au remarcat că am lipsit de la congresul intelectualilor (Burghiu, Ro-dica Iuncu, Anatol Codru etc.). Ce trebuia să fac eu acolo? Apoi, sosisem la Chişinău abia la ora când, la Casa Scriitorilor, trebuia să în-ceapă această manifestare, de care cei mai mulţi au rămas dezamăgiţi, calificând „con-gresul” drept un miting ordinar, fără ponde-re de eveniment major.

Din deocheatele palavre şi bârfe cu N. E., V. câştigă clipele de sorbire a paharului cu vin, cu care este servit în mod meschin, dar pierde permanenţa bunei înţelegeri cu anu-miţi prieteni sau cunoscuţi, peste care trece cu ţesala limbii sale… naiv-senil iresponsa-bile. El nu că în mintea, ci în bâlbâiala copii-lor cade. Păcat.

Mă telefonează de la ambasadă dl Ţăranu, felicitându-mă pentru premiul „Luceafăru-lui”. Îi spun că, împreună cu Vasile Andru, ne-am amintit de el. Mă întreabă dacă nu cumva s-a schimbat numărul de telefon al lui An-dru. În agenda mea este exact acelaşi număr, pe care îl cunoaşte şi dl Ţăranu. Posibil, între timp, să se fi schimbat, pentru că eu nu l-am telefonat niciodată pe Andru la domiciliu. La invitaţia dlui Ţăranu, Vasile trebuia să vină la Chişinău, să ţină prelegeri de spiritism hin-dus, însă între cei doi amici s-a întrerupt cir-cuitul. Ţăranu zice că va încerca chiar astăzi să-şi telefoneze colegul bucureştean.

Cu mici pauze, timp de 15 ore, transcriu de pe bandă interviurile cu Cezar Baltag şi Marius Tupan. Îndârjire, insistenţă, oboseală, dar şi plăcere. Consider că au ieşit două con-versaţii interesante, captivante. Adică, astăzi am o adevărată duminică lucrătoare. Era şi fi-resc să fie aşa, pentru a compensa ne-scrisul din zilele în care am fost la Bucureşti. M-am ales cu 76 de pagini manuscris, fi-vor cam 40 dactilografiate. Aştept inspiraţia sau decizia-mi… programată care să mă fixeze pentru alte 8 ore în faţa maşinii de scris, reieşind din faptul că dactilografiez cam 5 pagini pe oră.

11.I.1993Cu noapte (încă lungă, e drept, de iarnă)

în cap, mă telefonează Vasile Vasilache: „Te deranjez, pentru că ştiu că te scoli devreme, ca omul gospodar, şi mai faci câte ceva, mai redactezi, mai pui ici-acolo câte un rând…”. Are nevoie de telefonul lui X, care a fost, o vreme, lider de piaţă, în realitate fiind o pa-

iaţă mogâldeaţă, nătăfleaţă. Vasilache îmi vorbeşte şi despre dialogul pe care l-am avut cu Laurenţiu Ulici: calculat, zice, speculativ, sofistic… Dar, în genere, acceptă… Numai că de nu ar accepta, ce s-ar schimba?

Apoi, la nicio oră după dublul Vas, cine credeţi că-mi telefonează? Dublul S – Sera-fim Saka. „Fiindcă îţi cunosc cel mai bine te-lefonul, dau buzna peste tine… Cine dintre poeţii buni a vorbit ieri la Mesager, criticând congresul intelectualilor?...”

Mă văd nevoit să-l pun la curent că de circa 2 ani nu mai privesc TVM. „Bine faci”, conchi-de Saka oarecum derutat, totuşi. Dar conti-nuă: de ce nu am fost la congres… Pentru că, de, eram încă în trenul Bucureşti–Chişinău…

Mă telefonează Virgil Bulat de la Cluj. Mihai Cimpoi i-ar fi spus că eu voi fi cel care va conduce delegaţia la Zilele Eminescu. Eu însă, neştiind încă nimic, sunt foarte sceptic în privinţa plecării noastre în Transilvania. Cum reuşim să ne pregătim până poimâine, 13 ianuarie? Cu ce plecăm? Cine pleacă? Un grup o ia spre Suceava. Altul rămâne la Chişi-nău, un al treilea – să se deplaseze la Drochia, unde va fi dezvelit un monument al lui Emi-nescu. Pentru că Eminescu e pretutindeni.

A rămas ca Bulat să ne mai telefoneze azi pe la ora 15, să vedem…

16.I.1993Ieri, o densitate aproape neprogramată

a festivităţilor eminesciene. La 10.00, dez-velirea bustului Poetului în holul US – e un portret în ghips, dăruit nouă de Ministe-rul Apărării Naţionale al României. Prezent loc.-col. Mihai Ţâpârlea, şeful secţiei cultură la sus-numitul minister, şi autorul operei, sculptorul Iulian Coruţ. A venit cu o echipă numeroasă, ca totdeauna, V. Crăciun. Inclu-siv Stelian Gruia.

Apoi, pe la ora 11.00, pornim în grabă mare, contra unui vânt deloc şăgalnic, spre Drochia, unde avea a se inaugura un monu-ment al lui Eminescu. Ajungem la timp. Din clădirea executivului raional tocmai ieşea M. Snegur însoţit de o suită numeroasă de dregători de toate calibrele. Preşedintele ne întinde mâna (eram cu Arcadie Suceveanu, Vasile Leviţchi şi Iulian Filip), după care, cu fastuosul alai, pornim spre statuia înfăşura-tă în văl alb. Lume multă, dar ne-entuziastă (judec după aplauzele rare, neconcludente ce le trezeau înşiruiţii vorbitori întru omagie-re). Iar omagierea – cam în stil retro-socialist, fără simţul măsurii şi cumpănirea oarecum mai altfel a cuvântului. Lume multă, vânt puternic, statuie impunătoare, cu anumite calităţi în complexul eminescienei monu-mental-sculpturale.

Dându-ne seama că, după dezvelirea sta-tuii, vom asista la nişte mici neorganizări ine-rente, împreună cu Suceveanu şi Leviţchi ho-tărâm să nu rămânem la concertul festiv, nici la posibila masă, festivă şi ea, pornind spre Chişinău, unde şi ajungem peste două ore şi jumătate. După vânt se merge mai bine.

Dimineaţa, telefonându-l la hotel pe dl Ţâpârlea, aflu că dânşii s-au întors aseară cam pe la miezul nopţii. Apare problema a 20-30 de litri de motorină pentru vehiculul oaspeţilor, ca să poată ajunge cel puţin până la Huşi. În fine, problema e rezolvă. Se tele-fonează la Durleşti, unde generoşii militari s-au prezentat cu un lot de carte pe care l-au făcut cadou şcolii din localitate, care şi ea poartă numele lui Eminescu. (Director, dl Scripnic, am înţeles.)

Mâine, posibil să se întoarcă de la Sucea-va Mihai Cimpoi, care preconizase să se vadă cu dnii Ţâpârlea şi Coruţ aici, la Chişinău. Eu am întocmit procesul verbal de predare-pri-mire a bustului, urmând ca mâine să-i ofer un exemplar dlui locotenent-colonel.

Ca şi cu alte ocazii, unii angajaţi la US au cam dispărut de pe arenă, fără a ne pune la

curent pe noi şi pe oaspeţi. Da, e şi asta o me-todă ipocrită de a-ţi îndeplini obligaţiile de serviciu şi pe cele mai mult sau mai puţin de amiciţie.

Cu timiditatea care-l caracterizează, Va-sile Leviţchi mi-a propus să facem un inter-viu, spunând că discuţiile pe care le-am avut cu atâţia alţii, publicate, i-au plăcut. Astăzi, printre multele telefoane date în căutarea motorinei, am încropit un chestionar care mi se pare pe cât de ingenios, pe atât de sobru. Să vedem ce va răspunde convorbitorul.

17.I.1993Pe aproape de ora 6.00 mă trezesc de in-

sistenta repetare în conştiinţă a cuvântului „testimoniu”, în asociere cu un neologism „fabricat” de mecanismul inventivităţii mele lingvistice. Testimoniu–Desdemoniu, tan-dem de noţiuni care s-ar vrea, sub aspect artistic, un fel de mărturie despre macbetian de macabra scenă finală din nervoasa piesă „Othello”. (Mă rog, joc de cuvinte în zori, ca o înviorare mentală, poate că absolut necesa-ră oricărui scriitor de jurnal intim…)

Şi dacă în societatea contemporană a apărut deja o nouă elită intelectuală care, prin intermediul procesoarelor de atâtea feluri, gândeşte şi „acţionează” mai mult în cifre, forme, sunete, culori şi tot mai puţin în cuvinte, Vilém Flusser, filosof ceh, fost pro-fesor la universitatea Sao Paolo din Brazilia, ajunge la concluzia că: „nu doar teoreticie-nii ştiinţelor şi tehnicienii care aplică aceste teorii, ci toţi intelectualii (şi mai ales artiştii) trebuie să înveţe codurile noului nivel de conştiinţă, dacă vor să ia parte la activitate culturală în viitor. Cine nu ştie să citească no-ile coduri e analfabet într-un sens cel puţin la fel de radical, cum erau odinioară cei ce nu ştiau să scrie”.

Al naibii a fost vântul de alaltăieri, dacă îl mai ţin minte şi astăzi. Ba chiar i-am găsit şi o definiţie: vânt isteric. Zinovia şi Stelian Gruia ziceau că va aduce zăpadă. N-a adus nimic, ci doar şi-a schimbat direcţia şi intensitatea: mai moderat, bate dinspre Pontul Euxin.

Din nou despre nivelul intelectual al celui care ţipă ca un căpiat: „Eu cu gândirea mea!” Mai acum cinci zile, cu mutra deformată de crâncena beţie din ajun, vine şi mă întrea-bă dacă nu cunosc pe cineva care pleacă la Bucureşti, cică, vezi, Doamne, în sfârşit are de trimis şi el ceva în metropolă. Zic nu, nu ştiu. „Dar cei care pleacă la Suceava? Cimpoi şi mai cine, care se duc la Suceava. Drumul spre Suceava nu trece prin Bucureşti? Că eu, drept să-ţi spun, nu pre ştiu…” (La hartă, ignorantule!) Halal!

18.I.1993Ieri, duminică, merg la US, ca să-i petrec

pe Ţâpărlea (aşa e corect şi nu cum am în-ţeles şi am scris mai înainte) şi Coruţ. Le-am pregătit procesul verbal de predare-primire a bustului lui Eminescu. Dânşii însă întârzie cu vreo oră. Telefonul de la domiciliu al lui Cimpoi a fost repus în priză abia după pleca-rea oaspeţilor. Pe la 12.30, când deja ies din clădirea US, pornind spre casă, apare, cu pas mare, grăbit şi legănat, Cimpoi. Regretă că nu a putut să se întâlnească, precum propu-sese, cu bucureştenii. „Cum a fost la Sucea-va?” îl întreb. Bine. Cu excepţia scandalului pe care l-a făcut Codru. Când li s-au înmânat premiile, regizorul a descoperit în plic 5 mii în loc de 25 de mii de lei. „A-a, mi-aţi făcut-o în mod intenţionat! Pentru că nici la Chişinău nu mi-aţi premiat filmul! Vă cunosc eu!” Se vede că la mijloc fusese o neatenţie a conta-bilului care pusese banii în plic. O diferenţă de valoare găsise în plic şi Dinu Săraru, însă nu a făcut caz. Situaţia a fost dezamorsată. Dar nu şi consumată. Suspiciunea nervoasă a rămas să mocnească pentru un viitor im-previzibil.

CALEIDOSCOP

14 februarieEvenimente1851: A fost înființată, la Paris, Junimea română, socie-

tate politică și culturală a tinerilor studenți români din Paris, îndrumați de N. Bălcescu, C.A.Rosetti

1859: Oregonul devine stat al SUA1888: A fost inaugurat Ateneul Român. Clădirea a fost

construită între anii 1886 și 1888, prin stăruința lui Constantin Esarcu, după planurile arhitectu-lui francez A. Galleron, pe bază de subscripție publică, sub lozinca „Dați un leu pentru Ateneu”

1918: Uniunea Sovietică adoptă calendarul gregorian (la 1 februarie conform calendarului iulian)

1924: A fost fondată corporația IBM1952: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Oslo,

Norvegia1980: Jocurile olimpice de iarnă se deschid la Lake

Placid, New York1992: România a stabilit relații diplomatice cu Repu-

blica Belarus1994: Aderarea Bulgariei la Parteneriatul pentru Pace1996: Biblioteca Apostolică a Vaticanului aprobă pentru

Arhivele Statului român microfilmarea unor documente referitoare la istoria României

2002: Repatrierea rămășițelor pământești ale lui Carol al II-lea și ale ultimei sale soții – Elena Lupescu

Nașteri1545: Lucrezia de’ Medici, Ducesă de Ferrara (d. 1561)1763: Jean Victor Marie Moreau, general francez (d.

1813)1766: Robert Malthus, economist britanic (d. 1834)1847: Maria Pia de Savoia, soția regelui Luís I al Portuga-

liei (d. 1911)1869: Eduard De Max, actor francez de origine română1869: Charles Thomson Rees Wilson, fizician scoțian,

laureat Nobel (d. 1959)1891: Gheorghe Banea, prozator român (d. 1967)1898: Sorana Țopa, actriță, iubită deopotrivă de Mircea

Eliade și de Emil Cioran (d. 1986)1901: Miltiade Filipescu, paleontolog, academician

român (d. 1993)1902: Ion Călugăru, publicist, dramaturg și prozator

român (d. 1956)1913: Jimmy Hoffa, lider american de sindicat (d. 1975)1916: Masaki Kobayaschi, regizor japonez (d. 1996)1920: Albert Barillé, scenarist francez (d. 2009)1923: Dumitru Bacu, prozator și poet român, membru al

grupului de rezistență anticomunistă Babadag1928: Radu Cârneci, poet român1931: Gheorghe Achiței, eseist și teoretician român1931: Octavian Cotescu, actor român de teatru și film

(d. 1985)1932: Anca Balaci, prozatoare româncă1935: Grigore Vieru, poet român, membru de onoare al

Academiei Române (d. 2009)1936: Fernando Solanas, regizor argentinian1937: Dumitru Țepeneag, scriitor român1937: Paraschiv Oprea, dirijor român (d. 2004)1945: Mihai Cantuniari, poet român1946: Marcel Cornis-Pope, critic și teoretician literar

român, stabilit din 1983 în SUA1963: Teodor Baconsky, teolog român, fost reprezen-

tant al României la Vatican (1997-2001), secretar de Stat la Ministerul de Externe

1963: Alice Barb, regizor de teatru și actriță româncă1968: Gheorghe Craioveanu, fotbalist român1971: Gheorghe Mureșan, baschetbalist românDecese1317: Margareta a Franței, soția regelui Eduard I al

Angliei (n. 1282)1400: Regele Richard al II-lea al Angliei (n. 1367)1549: Il Sodoma (nume real Giovanni Antonio Brazzi),

pictor renascentist italian (n. 1415)1779: James Cook, navigator englez (n. 1728)1821: Petru Maior, cărturar iluminist, filolog și istoric

român, unul dintre corifeii Școlii Ardelene (n. 1761)

1927: George Cosmovici, compozitor român (n. 1859)1943: David Hilbert, matematician German (n. 1862)1947: I. Botez, istoric literar și eseist român (n. 1872)1970: Grigore Vasiliu Birlic, actor român de teatru și film

(n. 1905)1976: Oscar Han, sculptor român (n. 1891)1981: Vasile Maciu, istoric român, membru corespon-

dent al Academiei Române (n. 1904)2003: Dolly, primul animal clonat (n. 1996)

Leo BUTNARU

PLUS MICI LEGENDE DE PERCEPŢIE…(Pagini de jurnal)

14 FEBRUARIE 201412F L U X Gastronomie

Apoi lăsăm în urmă şi spectacole-le de cabaret de la Moulin Rouge şi ne îndreptăm către colina Montmartre, pe străduţele pline de localnici, artişti am-bulanţi ce cântă, dansează sau pictează în stradă, ajungem la „biserica albă” – Sa-cré - Coeur, ne aşezăm pe treptele ei şi admirăm de la înălţime cum apune încet soarele peste Paris.

Călătoria noastră o încheiem aşezaţi pe o pătură, savurând un pahar de vin cu caşcavaluri fine, pe una din aleile din parcul Champ de Mars, de unde admi-răm Turnul Eiffel, simbolul oraşului, scăl-dat în mii de luminiţe.

Un meniu clasic francez este de nei-maginat fără supa ce se serveşte neapă-rat înaintea felului principal. Bucătăria franceză ne oferă o gamă largă de supe şi ciorbe, cât să ne inspire pentru multe mese cu iz francez. Cele mai renumite sunt Bouillabaisse, vestita supă de peş-te. Supa de ceapă este un alt deliciu in-ventat de cei mai iscusiţi bucătari. Noi vom pregăti Soupe au Potiron sau, mai pe româneşte: supă cu dovleac. Supa este una tradiţională pentru sezonul rece, ea încălzind şi colorând zilele frigu-roase şi mohorâte.

Soupe au Potiron

Ingrediente: 200 g de dovleac200 ml de supă de pui50 ml de smântână sau iaurt2 cartofi (eu nu am folosit, dar reţeta

clasică o cere)3 căţei de usturoi1 linguriţă ghimbir proaspăt ras/us-

catsare şi piperseminţe de dovleac/ floarea-soarelui uleiSpălăm şi curăţăm cartofii şi dovleacul

de coajă, îi punem într-o crăticioară, aco-perim cu apă rece, punem sare şi-i fier-bem timp de 20-30 de minute. Scurgem apa şi pasăm legumele cu un blender.

Într-o cratiţă sau ceaun încălzim ule-iul şi adăugăm usturoiul şi ghimbirul. Lăsăm să se rumenească 2 minute, apoi adăugăm supa de pui. Când supa s-a în-fierbântat, adăugăm piureul de legume şi amestecăm cu un tel pentru a omo-geniza compoziţia. Într-un bol punem smântâna şi turnăm peste ea un polonic de supă, în fir subţire, amestecând conti-nuu cu un tel sau cu o furculiţă. Turnăm smântâna în supă, încet, amestecând cu ajutorul telului, adăugăm sare şi pi-per după gust. Punem supa în boluri şi presărăm deasupra seminţele. O servim fierbinte!

Bucătarii francezi sunt îndrăgostiţi iremediabil de preparatele din carne de raţă. Nu cred că există gurmanzi pe lu-mea asta care să nu fi auzit de „îndelung aclamatul” foie gras, pateul de ficat ce-ţi înnebuneşte papilele gustative. La fel de renumit e şi confit-ul de raţă, fiind pre-zent atât în cele mai sofisticate meniuri ale celebrelor restaurante franceze, cât şi în cele mai modeste bucătării.

Magret de Canard este un preparat absolut fabulos şi, credeţi-mă pe cuvânt, nu exagerez când spun asta.

Tradiţional, este folosit pieptul de raţă Moulard, specie folosită îndeosebi pentru prepararea foie gras-ului.

Magret de Canard este o creaţie rela-tiv recentă a bucătarului francez André Daguin, care la 1965 a inventat această metodă de preparare a fileului de raţă, stârnind furori la momentul respectiv.

Magret de CanardIngrediente:

1 piept de raţă2 linguri de miere2 linguri de oţet balsamic1 lingură de ulei/unt2 linguri suc de portocale (opţional)sare, piperCrestăm adânc pielea de pe pieptul

de raţă, pe toată suprafaţa, înţepăm cu vârful cuţitului carnea din loc în loc şi o condimentăm pe ambele părţi cu sare şi piper. Într-o tigaie încălzim o lingură de ulei sau unt, punem pieptul de raţă, cu pielea în jos, pentru a se topi grăsimea în tigaie. Lăsăm la foc mare timp de 4 mi-nute, apoi micşorăm focul şi mai lăsăm 3 minute, după care întoarcem pieptul pe cealaltă parte şi-l mai prăjim la foc mic aproximativ 5 minute. Luăm pieptul şi-l

învelim în folie de aluminiu (strat du-blu) şi-l lăsăm aşa 20 de minute, timp în care carnea se frăgezeşte (dacă vrem ca pieptul să fie mai copt, deşi reţeta origi-nală nu indică această metodă, punem pieptul învelit în folie la cuptor pentru maximum 10 minute la o temperatură de 150 de grade). Între timp, amestecăm mierea cu oţetul (opţional, şi sucul de portocale) şi turnăm amestecul obţinut în tigaia în care am prăjit pieptul. Punem tigaia la foc mic şi amestecăm timp de 2-3 minute, până la momentul în care sosul scade puţin, devenind mai vâscos. Trecem pieptul de raţă pe o parte şi pe alta prin sosul din tigaie, pentru a-l „îm-brăca” în acesta.

Servim cu un pahar de vin roşu sec.Următoarea reţetă vine din regiunea

franceză Lorena, însă acum este răspân-dită nu doar pe întreg teritoriul Franţei, ci a cucerit întreaga lume, ocupând un loc aparte în multe bucătării, cum ar fi cea belgiană, elveţiană. Quiche Lorrai-ne este preparatul pe care-l descoperim împreună.

Apreciată datorită versatilităţii, fiind posibile o multitudine de combinaţii de ingrediente cu acelaşi rezultat delicios la final, această tartă sau „plăcintă deschi-să” iniţial avea doar câteva ingrediente de bază: aluatul fraged şi umplutura pe bază de ouă, smântână şi bacon rume-nit.

Originar din regiunea Lorena, terito-riu ocupat un timp de germani, terme-nul de „quiche” derivă din nemţescul „Kuchen” – tartă. Cu toate că acest tip de preparat nu era necunoscut altor bucă-tării, francezii sunt cei care l-au adus la rafinamentul de astăzi.

Noi însă ne vom abate de la varianta simplă, clasică, a Quiche Lorraine-ului şi vom prepara un quiche absolut fabulos cu praz şi ciuperci.

Quiche cu praz

Ingrediente:Aluat: 200 g de făină80 g de unt1 ou2 linguri de lapte½ linguriţă de sareUmplutură:2 fire de praz10 ciuperci100 g de brânză100 g de smântână/lapte2 ouă1 lingură de grişsare, nucşoară şi piper măcinatAmestecăm cu mâinile făina şi un-

tul rece tăiat mărunt, până obţinem un aluat fărâmicios. Adăugăm sarea, oul bătut uşor, laptele şi amestecăm, până obţinem un aluat destul de tare. Învelim aluatul în folie alimentară şi-l dăm la fri-gider pentru 2-3 ore sau peste noapte.

Umplutura o pregătim în felul ur-mător: tăiem prazul rondele şi-l călim într-o tigaie cu o lingură de ulei. Când s-a înmuiat prazul, adăugăm ciupercile şi le prăjim timp de 4-5 minute. Într-un bol punem brânza şi o batem cu mixe-rul până capătă o consistenţă cremoasă. Apoi adăugăm ouăle şi batem în conti-nuare, punem smântâna (laptele), sarea, nucşoara şi piperul. Când am obţinut o consistenţă cremoasă şi omogenă, adă-ugăm prazul şi ciupercile şi le ameste-căm uşor.

Scoatem aluatul de la frigider şi-l întindem într-o tavă tapetată cu unt şi făină, lăsându-i şi nişte margini cu o înăl-ţime de circa un centimetru.

Înţepăm aluatul din loc în loc cu o furculiţă şi presărăm grişul deasupra (pentru a absorbi excesul de umezeală). Dăm tava la cuptor pentru 10 minute, la o temperatură de 180 de grade. Apoi o scoatem şi turnăm umplutura. Dăm din nou la cuptor, pentru încă 20 de minute, la o temperatură de 180 de grade.

Se poate servi atât cald, cât şi rece, ba poate fi chiar şi reîncălzită.

„Dar chiar în clipa în care înghiţitura amestecată cu firimiturile prăjiturii îmi atinseră cerul gurii, am tresărit, atent la lucrul extraordinar care se petrecea cu mine”, aşa descrie Marcel Proust în ro-manul Swann senzaţia pe care ţi-o oferă celebrii biscuiţi madeleines.

Originea acestor biscuiţi ne trimite la unul dintre banchetele regale franceze din secolul al XVIII-lea. Anume pentru un

astfel de banchet, una dintre servitoare-le Ducelui de Lorena, Stanislas Leczinski, a inventat aceşti biscuiţi în formă de sco-ică, ce au fost extrem de apreciaţi de că-tre invitaţi. Iar fiica ducelui, căsătorită cu Ludovic al XV-lea, a dus reţeta biscuiţilor chiar la curtea regală, aceştia devenind, în scurt timp, foarte populari la Versail-les. Madeleine Paulmier se numea ser-vitoarea care a inventat aceşti biscuiţi delicioşi, ce-i poartă numele.

MadeleinesIngrediente:

100 g de făină½ de linguriţă de praf de copt2 ouă (la temperatura camerei)2 linguriţe de esenţă de vaniliecoaja rasă de la o lămâie70 g de unt, topit şi răcitÎntr-un bol mestecăm făina cu praful

de copt. Batem ouăle cu zahărul, apoi adăugăm esenţa de vanilie şi coaja de lă-mâie rasă. Amestecăm, cu ajutorul unui mixer sau a unui tel, ouăle cu făina, apoi turnăm untul topit, amestecând înconti-nuu cu mixerul.

După ce s-a omogenizat aluatul, aco-perim bolul cu folie alimentară şi-l dăm la frigider pentru aproximativ 20 de mi-nute.

Acum vine partea „problematică”, eu nu am forma specială în care se coc aceş-ti biscuiţi (tavă teflonată, cu forme de scoici), aşa că vă propun să improvizăm, coacem biscuiţii în forme pentru brioşă sau în forme pentru tarte, cât mai mici. Iar dacă formele sunt foarte adânci, nu le vom umple, pentru că facem totuşi biscuiţi, şi nu brioşe sau checuri.

Ungem formele alese (sau dacă avem una specială pentru madeleines, cu atât mai bine) cu unt şi turnăm în ele câte o lingură din compoziţie (avem grijă să nu le umplem, pentru că acestea cresc).

Dăm formele în cuptorul preîncăl-zit şi le lăsăm aproximativ 10 minute, la temperatura de 200 de grade. Sunt gata atunci când marginile au devenit aurii, iar deasupra s-au umflat uşor. Le scoatem din tavă, iar când s-au răcit le pudrăm cu zahăr.

Servim madeleines la micul dejun, cu o cană de ceai negru, sau seara cu un pa-har de şampanie.

Pe final vă zic Bon Appétit şi vă pro-mit că vom mai reveni prin culisele bu-cătăriei franceze, pentru că aceasta este o sursă inepuizabilă de inspiraţie şi satis-facţie gastronomică.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Această nouă aventură culinară o putem intitula su-gestiv (cu ghilimelele de rigoare): „În căutarea reţetelor pierdute”, pentru că ne vom întoarce din nou în ţara lui Proust. În prima noastră călătorie gastronomică pe aces-te meleaguri ne-am desfătat simţurile. Printre lanuri de lavandă am descoperit aromele inconfundabile ale Pro-vence-ului. Dar atâtea reţete, gusturi şi senzaţii ascunde bucătăria franceză, încât iarăşi nu am putut rezista ispite-lor. Aşa că vă invit, încă o dată, să descoperim noi secrete ale celei mai apreciate bucătării de pe mapamond.

Iar pentru că în aceste zile, în care este celebrată dra-gostea, romanticii incurabili visează la o plimbare prin melancolicul, visătorul şi veşnic îndrăgostitul Paris, am hotărât să ne lăsăm pradă clişeelor şi să descoperim ora-şul dragostei şi al gastronomiei fine.

Contrar aşteptărilor şi deloc în spiritul sărbătorii Sfân-tului Valentin, vă sugerez în această călătorie să porniţi singuri, dacă vreţi să vă îndrăgostiţi. Vă veţi îndrăgosti de locuri, de oameni, peisaje, mâncăruri şi, nu în ultimul rând, de voi înşivă, căci o plimbare prin Paris te invită la introspecţie. Făcându-te să te simţi liber şi puternic, îţi aminteşte că pentru a aprecia ceea ce te înconjoară e ne-voie să te accepţi şi iubeşti cu bune şi rele.

Fără a mai tărăgăna, vă invit dis-de-dimineaţă la o plimbare pe renumitul bulevard parizian, pe care-l cântă şi Joe Dassin în melodiile sale: Champs Elysees. Pornind de la Arcul de Triumf şi mergând agale, ne oprim la tera-sa unei braserii pentru a servi cafeaua şi ceva dulce, cum numai cofetarii francezi ştiu să prepare: pain au choco-lat, croissant, crêpes sau atât de popularii biscuiţi maca-roons, ce-şi au originea, bineînţeles, în Franţa. Trebuie să recunosc că mi se pare unul dintre cele mai plăcute lucruri să mănânc un croissant cu ciocolată autentic, la o măsuţă

rotundă, în timp ce-mi savurez cafeaua amară şi mă uit la trecătorii grăbiţi de pe Champs Elysees.

Cu aroma de cafea persistând în nări, o luăm încet la pas, căci Parisul ascunde o mulţime de locuri ce aşteaptă să fie descoperite. Ne îndreptăm către Luvru, chiar dacă muzeul merită să-i dedicăm o zi aparte pentru celebrele opere de artă, precum statuia lui Venus, tabloul Mona Lisa etc., pe care le găzduieşte, de această dată vom ad-mira doar arhitectura măreaţă a fostului palat regal.

Plimbându-ne pe malul Senei ajungem la catedrala Notre Dame, ne aşezăm pe malul râului şi admirăm mai întâi de la distanţă frumoasa clădire în stil gotic, ca mai apoi să ne apropiem pentru a observa în detaliu orna-mentele ce decorează pereţii bisericii. Urmăm exemplul celorlalţi vizitatori (catedrala e vizitată zilnic de peste 30 de mii de persoane) şi pătrundem în interior, unde ne co-pleşeşte grandoarea ei, iar lumina în tonuri întunecate, grave, ce pătrunde prin vitralii, completează atmosfera sobră, încărcată de mister şi credinţă.

Apoi o luăm spre vibrantul, aglomeratul şi tinerescul car-tier Latin, unde ne putem pierde printre străduţe, intra în una dintre multele cafenele frecventate deopotrivă de tu-rişti şi localnici sau putem savura o gustare rapidă ce o cum-părăm în stradă, cum ar fi nişte clătite sau castane coapte.

Ne îndreptăm spre frumoasele Jardin du Luxembourg, create la 1612 şi amenajate după bunul gust şi rafinament al Mariei de Medici, palatul şi grădina fiind un loc de suflet pentru ea şi un refugiu.

După o scurtă relaxare pe malul lacului, amenajat în grădina ce-şi schimbă aranjamentele florale de câteva ori pe sezon, e timpul să mergem către vestitul Moulin Rouge, pentru a descoperi latura pasională şi senzuală a Parisului.

MAPAMOND CULINAR

Paris – mon amour„A călători înseamnă

a trăi”.Hans Christian Andersen

14 FEBRUARIE 2014 13 F L U X

În sezonul primăva-ră/vară 2014, impri-meurile propuse de marile case de modă iau o altă dimensiu-ne, fiind inspirate din arta abstractă. Piese-le vestimentare sunt acum ornamentate cu explozii de culoa-re, asemănătoare graffiti-urilor, mani-festare a artei con-temporane urbane.

Mereu controversate, desenele stradale ce împânzesc oraşele sunt o formă de artă îndrăzneaţă, rezonând cu trendurile cultu-rale ale tineretului contemporan. Ideile, sen-timentele şi tendinţele grupurilor culturale sunt reflectate în desenele graffiti, care în se-

zonul de primăvară/vară au servit ca sursă de inspiraţie pentru piesele vestimentare propu-se de designerii internaţionali.

Folosirea tehnicilor de graffiti, alături de combinaţiile puternice de culori, transformă obiecte aparent banale prin croială, în adevă-rate piese must-have ale unui sezon inedit.

Cu un aer incredibil de cool şi ti-neresc, tendinţa „graffiti print” pro-mite să cucerească multe adepte, în special pe cele împătimite după culorile puternice.

În sezonul următor, vei avea la dispoziţie întreaga gamă de produ-se vestimentare esenţiale în garde-roba feminină, decorate cu desene care mai de care mai inventive. Cu motive geometrice, sugerând un peisaj floral sau, pur şi simplu, o îngrămădire de linii curbe de toate culorile, fustele, rochiile, pantalonii sau jachetele inspirate din arta stra-

dală sunt piese pe care poţi miza cu succes.Mixurile haotice de culori – galben, albas-

tru, roşu, verde, corai – umplu texturile pie-selor tale favorite pentru a aduce un plus de imaginaţie garderobei tale.

One.ro

Diverse

Un mare număr de stu-dii a arătat până acum avantajele consumului de ceai pentru sănătate, iar recent a apărut o sin-teză a rezultatelor celor mai pertinente cercetări, informează passionsan-te.be.În conformitate cu toate studiile,

ceaiul trebuie să fie o băutură obli-gatorie în cadrul unei alimentaţii să-nătoase. Revista ”American Journal of Clinical Nutrition” a consacrat un număr special virtuţilor ceaiului, pu-nând în evidenţă cele mai convingă-toare studii în acest domeniu.

Greutatea: Polifenolii şi cafeina din ceai favorizează creşterea consu-mului energetic şi oxidarea grăsimi-lor, ceea ce contribuie la menţinerea greutăţii. O analiză sugerează că un

consum regulat de ceai înseamnă o cheltuială suplimentară de energie de 100 kcal în 24 de ore. Alte studii relevă că indicele masei corporale (BMI), proporţia talie-şolduri şi den-sitatea grăsimii corporale sunt mai bune la consumatorii de ceai.

Cancerul: Compuşii din ceai acţi-onează favorabil în privinţa riscului de a face cancer gastrointestinal, pulmonar, de sân, piele sau prosta-tă, datorită, în principal, proprietăţi-lor antioxidante. În plus, ceaiul spo-reşte eficienţa chimioterapiei.

Bolile cardiovasculare: Un studiu italian arată că, la hipertensivi, con-sumul de ceai după o masă bogată în grăsimi stimulează fluxul arterial şi reduce semnificativ presiunile sis-tolică şi diastolică. În acest context, o ceaşcă de ceai pe zi are beneficii notabile.

Oasele: Polifenolii din ceai ame-liorează calitatea şi rezistenţa osoa-

să, cu impact benefic asupra masei musculare. Flavanolii contribuie la menţinerea densităţii oaselor după menopauză, prin încetinirea pierde-rii osoase.

Creierul: Prin conţinutul în tea-nină (acid aminat) şi cafeină, ceaiul echilibrează starea de spirit, îmbu-

nătăţeşte performanţa şi sporeşte atenţia şi concentrarea.

”La scara unor comunităţi întregi, simplul fapt de a bea ceai periodic ar putea duce la reducerea considerabilă a numărului de boli cronice în lume”, se mai menţionează în articolul citat.

Agerpres.ro

Bomboanele, remediu pentru

îmbufnare Ce influenţă au dulciurile pe care le consumi asupra personalităţii

Nu întâmplător deve-nim mai veseli şi mai amabili imediat după ce mâncăm o pătrăţică de ciocolată.Viaţa arată mai roz atunci când

ne răsfăţăm cu dulciuri, iar asta îi face chiar şi pe cei mai îmbufnaţi oameni să se transforme în per-soane mult mai agreabile. Teoria este susţinută de cercetătorii Uni-versităţii de Stat din Nord Dako-ta, care spun că oamenii care au o slăbiciune pentru dulciuri sunt percepuţi ca fiind de treabă, gata oricând să-i ajute pe ceilalţi.

Publicat în jurnalul de Psiholo-gie Socială, analiza acestora expli-că pe larg legătura dintre gustul de dulce şi comportamentul soci-al. Denumite sugestiv “Preferinţa pentru Gustul Dulce şi Persona-litate”, seriile de cinci studii reali-zate de cercetătorii americani au fost realizate când participanţii se aflau deja într-o stare bună, astfel încât efectele dulciurilor să nu fie luate drept o recompensă imedia-tă şi, implicit, trecătoare.

Unul dintre studii arată negru pe alb că un om care a mâncat un anume tip de ciocolată au fost mult mai dispuşi să-şi ajute se-menii, decât cel care a mâncat un biscuite sărat.

În plus, iubitorii de dulce sunt mult mai deschişi la ideea de a face voluntariat mergând la ca-sele de bătrâni sau la centrele de copii orfani. Partea bună este că dulciurile, contrar părerii gene-rale, nu ne fac hiperactiv sau ex-trovertiţi, mai spun oamenii de ştiinţă.

Doctorulzilei.ro

STUDIU

Ceaiul are virtuţi incredibile

HOME DECOVaze pentru flori

cu bulbiFlorile cu bulbi sunt printre cele mai cunoscu-te şi mai frecvent întâlnite flori în grădini şi florării. Fie că vorbim de narcise, zambile, brânduşe, lalele, irişi, fre-zii, gladiole sau begonii, florile cu bulbi sunt preferatele iubitorilor de plante şi frumos.Unul dintre avantajele acestor flori este

faptul că le poţi forţa să înflorească mult mai repede decât în grădină. Dacă nu mai ai răb-dare până la primăvară şi vrei să te bucuri de culoarea şi parfumul zambilelor în plină iarnă, poţi oricând să forţezi bulbii să încol-ţească şi să înflorească.

De obicei, bulbii se plantează în pământ, în ghivece mici, şi se ţin în spaţii răcoroase şi întunecate, dar Gardenista.com ne recoman-dă să ţinem bulbii la vedere, în vaze elegante şi colorate din sticlă sau ceramică.

În acest mod, putem urmări îndeaproape evoluţia bulbilor în timp ce ne decorăm cu stil şi originalitate încăperile.

Vazele spe-cial create pentru încol-ţirea bulbilor au un gât larg, ce susţine bul-bul în timp ce mustăţile lui cresc şi se hră-nesc pentru a ajuta floarea să crească.

În funcţie de mărimea bulbilor şi de tipul florilor pe care vrei să le cultivi, poţi alege modele diferite de vaze. Lalelele şi amaryllis vor creşte nestingherite în vaze cu gâtul înalt, în timp ce bulbii mici vor sta conforta-bil în vaze cu gâtul scurt.

Orice model de vas ai alege pentru a forţa bulbii să încolţească şi să înflorească, răbda-rea îţi va fi răsplătită cu miresme de primăva-ră în plină iarnă.

Casamea.ro

Îngrijirea pielii, cea a părului, a corpului, dar şi machiajul – toate trebuie adaptate ano-timpului rece. Cuvin-tele de ordine pentru îngrijirea specifică iernii sunt: hidratare, delicateţe şi consec-venţă.

Mai delicatDacă obişnuieşti să îţi cureţi

tenul cu săpun şi apă, acum este momentul să renunţi. Săpunul fragilizează bariera de protecţie a pielii şi nicio cremă nu poate suplini total funcţia acesteia. Apa rece poate creşte sensibilitatea pielii. De fapt, temperaturile reci, în general, pot creşte sensibili-tatea pielii la detergenţi, parfum şi lanolină. Toc-mai de aceea este bine ca iarna să alegi un produs de curăţare facială mai blând, solubil în apă, care nu irită pielea. Iar dacă eşti adepta tonicului, acum este timpul să treci la o formulă care nu conţine alcool.

Mai multă hidratareToate tipurile de piele, chiar şi

cel gras, au nevoie de hidratare în anotimpul rece. Temperatura aerului din dormitor poate fi de multe ori mai nocivă pielii de-cât cea de afară. În majoritatea apartamentelor moderne, bine izolate, umiditatea aerului este extrem de scăzută. Pentru a îm-blânzi efectele aerului uscat poţi pune un bol cu apă lângă radia-toare – va acţiona ca un umidifi-cator veritabil. Desigur, poţi ape-la şi la umidificatoarele electrice.

Hidratarea buzelor Buzele au doar trei (până la

cinci) straturi de celule, în compa-raţie cu 15 straturi oriunde în altă

parte pe corp – deci ai de-a face cu o piele extrem de fină, care solicită o barieră suplimentară între buze şi mediu. Pe scurt – ţine la îndemână produ-sele emoliente cu proprietăţi nutritive. Un obicei de evitat? Oricât este de tentant, încearcă să nu îţi mai umezeşti buzele – odată ce apa se evaporă, deshidratarea se accentuează.

Glamourmagazine.ro

FRUMUSEŢE

Cum îţi îngrijeşti pielea în lunile reci?

MODĂ & STILPictura abstractă – noul must-have al sezonului primăvară/vară

14 FEBRUARIE 201414F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.20 - ŞTIRI. 6.15 Baştina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Arts 21”. 10.15 Reporterul de gardă. 10.45 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 11.15 „Cântec, Dor şi Omenie”. Program muzical. 11.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art club (рус). 13.10, 5.15 Europa în concert. Gino Paoli. Italia. 13.55 Visele devin realitate. 14.20, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 15.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 15.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 16.00 Accente economice. 16.30, 17.15, 19.40 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 20.40 Povestea. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Portrete în timp. Ion Daghi, artist plastic, doctor în studiul artelor. 23.05 Cultura azi. 23.50 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 4.30 La noi în sat.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Cristale de har şi adevăr 19.00

Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul

nopţii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Dinco-lo de poveştiri 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Dincolo de poveştiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:15 Teleshopping 10:30 Film: Maverick (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi

neliniştit, ep.4668 15:00 Film: Miracol pe munte 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.9, an 1 00:00 Serial: Las Fierbinţi (r) 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Mol-dova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:30 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele ştiri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:50 Дэвид Духовны, Джиллиан Андерсон в остросюжетном фильме „Секретные материалы” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seri-ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE FINE 10:38 VISITE LIBRE 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:06 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 AMOUR, HAINE ET PROPAGANDE 1 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES & DES AILES 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSIS-TANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 HIVER 54, L’ABBÉ PIERRE 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Do-cumentar. „În croazieră cu aerostatul”. 10.45 Profil de savant. 11.00 Accente economice. 11.30 Baştina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Unda Bugeacului. 14.30, 17.15, 19.35, 21.10 Jocurile Olimpice Soci 2014. 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRO-DOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Dialog social. 22.55 În Premieră. 0.10 „Seară albastră”. Anastasia Lazariuc. Concert. 4.30 Alex Calancea Band. Spectacol muzical.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măşti. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Diamantul

nopţii (sfârşitul serialului) (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Tele-shopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă româ-nească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doc-tore? - Omul care aduce cartea 10:05 Tele-shopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Miracol pe munte (r) 13:00 Ştirile

PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4669 15:00 Film: America în carantină 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Străinul 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 1 00:30 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele ştiri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 01:00 Дрю Берримор в комедии „Нецелованная” 02:40 „Prima Oră” (R) 04:30 „Истина где-то рядом”

7 . 0 0 , 1 1 . 1 0 , 1 3 . 1 0 , 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Te-

leshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMA-TIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MA-GHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH INFO 10:07 RICARDO 10:34 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:37 LES SUISSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ALI-AS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 16:47 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 INCOGNITO 21:02 À CHEVAL DANS UNE MAISON VIDE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 22:45 LES LAVIGUEUR, LA VRAIE HISTOIRE 23:32 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:40 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Chişinăul de ieri şi de azi. 7.10, 8.15,

1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Magazinul copiilor. 10.15 Cinemateca universală. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Свiтанок. 14.30, 17.15, 19.30 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Avangaraj. 23.45 „Seară albas-tră”. Anastasia Lazariuc. Concert. 0.45 Cinemateca universală. 4.30 Energia regenerabilă. Educaţie. Consum. Progres. 5.00 Monospectacol. 5.30 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Mar-ket 9000.md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Se-

rial 19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea ini-

mii (“Dama y obrero”) (primul episod) (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:45 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: America în carantină (r) 13:00

Ştirile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Promotor (r) 14:45 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4670 15:30 Film: Zidul secretelor 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Preţul răzbunării 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.11, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Ştirile PROTV (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:35 „Время” 21:55 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 23:55 „Primele ştiri” (rus) 00:05 „Алексей Мишин. Между звездами” 00:55 Томми Ли Джонс в остросюжетном фильме „Вулкан” 02:30 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина где-то

рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertis-ment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 5:30 CHRONIQUES

D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMA-TIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 AL DENTE 10:37 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 ÉPICERIE FINE 13:35 TOUS À SKI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 AUJOURD’HUI (TEY) 16:34 LES DERNIERS HOMMES 17:00 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MISE AU POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 LES MAINS DE ROXANA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 DES RACINES & DES AILES 23:48 LE DESSOUS DES CARTES 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 UN VILLAGE FRANÇAIS 1:48 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:40 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Tezaur. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Documentar. „Almanah cinematografic”. 10.15 Crochiuri de iarnă. 10.25 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere. 12.00 O seară în familie. 13.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.00 Armonii sonore. 14.25 Părinţi şi copii. 15.00 Sub acelaşi cer. 15.30, 17.15, 19.35 Jocurile Olimpice Soci 2014. 19.00, 4.00 MESAGER. 21.15 Super-loto „5” din „35”. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Reporterul de gardă. 23.00 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.20 Europa în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 0.15 Legendele muzicii. 0.30 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Documentar. „Global 3000”. 5.00 Dor. Program muzical. 5.30 Art club (рус).

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudi-ne 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scalețchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Vide-oclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveştiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Chelsea Settles 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveştiri adevărate (r) 02:45 Poveştiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r) 03:30 Chelsea Settles (r) 04:15 Serial românesc: Regina (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Zidul secretelor (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00

Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr şi neliniştit, ep.4671 15:00 Film: Pe urmele vinovatului 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cris-tina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep.2, sezon V 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: O săptămână nebună, ep.2, sezon 1 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 12, an 1 01:00 Ştirile ProTv cu Anişoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Елена Яковлева, Инга Оболдина в многосерийном фильме „Любопытная Варвара” 00:10 „Primele ştiri” (rus) 00:20 „Вечерний Ургант” 00:45 „Первая пара. Больше чем любовь” 01:35 „Prima Oră” (R) 03:25 „Истина где-то рядом” 03:40 „Давай поженимся!”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seri-ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:31 LE TOUR DU CERVIN

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 RICARDO 13:34 LE GOÛT DE L’AMOUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 LES MAINS DE ROXANA 16:46 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 UN VILLAGE FRANÇAIS 20:21 UN VILLAGE FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES ADOPTÉS 23:37 LE BALLON DE ROUGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 LE GOÛT DE L’AMOUR 2:48 MISE AU POINT 3:44 TV5MONDE LE JOURNAL 4:06 DOCUMENTAIRE

17 FEBRUARIE 18 FEBRUARIE 19 FEBRUARIE 20 FEBRUARIE Luni Marţi Miercuri Joi

14 FEBRUARIE 2014 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BERBECO aventură sentimentală riscă să se complice. N-are rost să în-cerci să grăbești evoluţia lucru-rilor, pentru că nu vei reuși să faci nimic în privinţa asta.

TAURConjunctura astrală îţi va fur-niza o infuzie de entuziasm și bună dispoziţie. Încearcă să te lași ghidată de logică și nu de emoţii, dacă vrei să nu ai de pierdut.

GEMENIVei cunoaște unele persoa-ne importante, care te-ar pu-tea ajuta mult în viitor. Evită să cheltuiești bani pe care nu-i ai, pentru că în felul ăsta îţi vei face numai probleme și griji.

RACVor exista șanse mari să-ţi pro-movezi proiectele și să te faci remarcată de șefii tăi. Nu trebu-ie însă să uiţi de valoarea relaţii-lor interumane și să pui preţ pe răbdare și diplomaţiei.

LEUVei avea unele îngrijorări pe plan profesional, însă nu se va întâmpla nimic care să-ţi dea viaţa peste cap. Va fi o perioadă favorabilă din punctul de vede-re al romantismului.

FECIOARĂConjunctura astrală va deter-mina apariţia unor situaţii de-licate, precum unele erori sau neînţelegeri. Vei dori să capeţi mai mult control asupra carierei tale, însă acest lucru va fi dificil.

BALANŢĂRelaţiile cu colegii de muncă și cunoscuţii vor fi tensionate, iar lucrurile riscă să degenereze în-tre voi. Vei fi plină de dinamism și te vei implica cu entuziasm la diverse sarcini, chiar dacă vei ști că n-ai mari șanse de succes.

SCORPIONÎncearcă să-ţi iei toate măsurile de precauţie împotriva unor lo-vituri pe la spate din partea co-legilor tăi, pentru că există ris-cul ca ele să se producă.

SĂGETĂTORVei ști să te bucuri de calmul și liniștea din viaţa ta. Relaţia de iubire în care ești implicată va câștiga în profunzime.

CAPRICORNUn proiect început cu ceva vre-me în urmă ar putea încolţi în cele din urmă. Fie că este vor-ba de o idee de-a ta sau de un proiect la care pui umărul, te vei simţi extrem de entuziasmată.

VĂRSĂTORVei simţi nevoia să faci ceva ieșit din comun și să zdrun-cini certitudinile pe care une-le persoane le au despre tine. Ai grijă însă!

PEŞTIO prietenă apropiată îţi va pro-pune să demaraţi un proiect împreună, iar ţie îţi va surâde ideea. Spiritul tău de echipă îţi va aduce un compliment din partea cuiva.

14-21 februarie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 0.05 - ŞTIRI. 6.15 Sub acelaşi cer. 6.45 Profil de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00,

22.00 - ŞTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 9.45 Europa în concert. Sophie Hunger. Elveţia. 10.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Crochiuri de iarnă. 11.00 Dor. Program mu-zical. 11.30 Documentar. „Global 3000”. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Armonii vocale. 13.10 Ring Star. Concurs muzical. 14.10, 3.10 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 14.55 Stil nou. 15.25, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.40 Europa în concert. Goran Bregovic. 18.30, 4.00 MESAGER. 19.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. În pauză: Ştiri. 21.30 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Documentar. „Drumeţii”. 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.15 Cinemateca universală. 0.30 Natura în obiectiv. 4.30 „Târfa de marţi”. Spectacol. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs au-tohton 22.00 Fără măşti 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Ştirile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măşti. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Doctorul casei (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr şi neliniştit (r) 11:00 Film: Pe urmele vinovatului (r) 13:00 Ştirile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Răpirea: două zile de teroare 16:00 La Măruţă 17:00 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin 17:30 La Măruţă 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Dreptate şi răzbunare 23:15 Film: Vitezomanu’ Ricky Bobby 01:15 Ştirile ProTV cu Anişoara Loghin (r) 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Телеканал „Олимпийское утро на Первом” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele ştiri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить

здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele ştiri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” 13:55 „След” 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele ştiri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Жди меня” 18:00 „Primele ştiri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 „Понять. Простить” 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:35 „Время” 22:05 Премьера. Елена Захарова, Дмитрий Орлов в фильме „У Бога свои планы” 23:50 Александр Абдулов, Елена Проклова в комедии „Желтый карлик” 01:40 „Primele ştiri” (rus) 01:50 Жан Габен, Ален Делон, Лино Вентура в фильме „Сицилийский клан” 03:40 Ирина Купченко в фильме „Странная женщина”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50, 19.25, 1.50, 4.30 Seriale. 10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:08 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:04 LE TOUR DU CERVIN 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:37 PLUS BELLE LA VIE 13:03 FLASH INFO 13:05 AL DENTE 13:35 LES ROUTES DANGEREUSES 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN VILLAGE FRANÇAIS 15:55 UN VILLAGE FRANÇAIS 16:48 FLASH INFO 17:04 T’ES PAS LA SEULE ! 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:01 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 QUAND VIENT LA PEUR 2:37 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.40 - ŞTIRI. 6.15 Documen-tar. „În croazieră cu aerostatul”. 7.15 Documentar. „Kanji Ishiwara, omul care a

declanşat războiul”. 8.50 Legendele muzicii. 9.00 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 9.30 Desene animate. „Frumoasa adormită”. 10.00 Ştiinţă şi inovare. 10.30 Stil nou. 11.00 Casa mea. 11.30, 14.40, 17.15 Jocurile Olimpice Soci 2014. 13.30 Parteneriate pentru fiecare copil. 13.50 Ştiri pozitive. 14.10 Documentar. „Euroboxx”. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 20.00, 4.00 MESAGER. 20.35 Povestea. 20.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. Program mu-zical. 22.20 Jurnalul olimpic. 22.35 Art club (рус). 23.05 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA” (Italia). 0.50 Alexandru Lozanciuc. Concert de binefacere. 2.30 Avangaraj. 3.30 Portrete în timp. 4.30 Europa în concert. Goran Bregovic. 5.20 Documentar. „Acceptare”.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Se-rial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Te-leshopping 16.00 Fără măşti. Reluare 17.00 Market

9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Vi-deoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii (r)

10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii (r) 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveştiri adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:00 Serial: Forţa destinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT (prima editie) 11:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO

TV 13:15 Teleshopping 13:30 La Măruţă (r) 14:30 Film: Strălucire 16:30 Film: Dreptate şi răzbunare (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Teroare în Paris 22:45 Film: Machete 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:15 Film: Machete (r) 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Las Fierbinţi (r) 05:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Ирина Роднина. Непобедимая” 07:00 Владимир Ивашов, Жанна Прохоренко в фильме „Баллада о

солдате” 08:25 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Tele-shopping 10:30 „Смак” 11:05 Премьера. „Любовь Успенская. „Я знаю тайну одиночества” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 „Станислав Говорухин. Место встречи” 14:15 Владимир Высоцкий, Владимир Конкин, Александр Белявский в многосерийном фильме „Место встречи изменить нельзя” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 „Место встречи изменить нельзя”. Многосерийный фильм. Продолжение 21:00 „Primele ştiri” (rom) 21:20 „Время” 21:40 „Пусть говорят” 22:40 Игорь Кваша, Олег Янковский, Инна Чурикова в фильме „Тот самый Мюнхгаузен” 01:05 Елена Яковлева, Андрей Соколов в фильме „Шальная баба” 02:25 Джордж Клуни, Мишель Пфайффер в романтической комедии „Один прекрасный день” 04:05 Николай Трофимов в музыкальном фильме „Лев Гурыч Синичкин”

7.00-11.40, 12.10, 19.25, 1.05 Seriale. 11.40 Tele-shopping. 16.45, 0.00, 6.45

Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45 „100 de moldo-veni au zis”. Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 MEDITERRANEO 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-NAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:01 THÉ OU CAFÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:00 FLASH INFO 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:03 ÉPICERIE FINE 13:04 FLASH INFO 13:32 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:01 360° - GÉO 17:00 FLASH INFO 17:02 TARATATA 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 TERRIENNES 19:30 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LE GRAND GALA DU FESTIVAL DU RIRE DE LIÈGE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV-5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 ALIAS CARACALLA, AU COEUR DE LA RÉSISTANCE 2:37 TARATATA 3:04 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15 Ring Star. Concurs muzical. 7.15 Cuvintele Credin-ţei. 8.00 Părinţi şi copii. 8.30 2014 - Anul

Dumitru Matcovschi. 8.40 Dialog social. 9.00-17.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (рус). 17.15 World stories - lumea în reportaje. 17.50 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 18.00 Jocurile Olimpice Soci 2014. Festivitatea de închidere a Olimpiadei. 20.35, 4.00 MESAGER. 21.15 Evantai folcloric. 22.20 Cultura azi. 23.05 Europa în concert. Marius Muller-Wes-ternhagen. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Documentar. „Kanji Ishiwara, omul care a declanşat războiul”. 2.30 Etno Jazz Festival. Joscho Stephan Trio (Germania). 3.20 Legendele muzicii. 3.30 Casa mea. 4.30 Documentar. „Secretul unui whisky deosebit”. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film ar-tistic 17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana

Scalețchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r) 07:15 Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveştiri (r) 13:45 Serial: Intrigi şi seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30 Serial: Santa diabla 20:30 Serial: Furtuna din adâncuri (sfârşitul serialului) 22:00 Serial: Forţa des-tinului 23:30 Serial: Friendzone 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 02:30 Serial: Forţa destinului (r) 03:45 Serial: Friendzone (r) 04:15 Doamne de poveste (r) 05:15 Serial: Intrigi şi seducţie (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani (pri-ma ediţie) 11:00 Film: Strălucire (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo tv

(prima ediţie) 14:15 Film: Naşa 16:00 Film: Bascheţii fermecaţi 18 :00 România, te iubesc! (prima ediţie) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: X-Men 2 23:45 Film: Țărâmul libertăţii 01:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Film: X-Men 2 (r) 05:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Вячеслав Фетисов. Все по-честному” 06:40 Георгий Жженов, Анатолий Кузнецов, Борис Токарев в

фильме „Горячий снег” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 Леонид Быков в боевой комедии „Максим Перепелица” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Легендарное кино в цвете. Василий Лановой, Георгий Юматов в фильме „Офицеры” 13:55 „Владислав Третьяк. Вратарь без маски” 14:50 Кино в цвете. „Небесный тихоход” 16:15 Олег Янковский, Ролан Быков в фильме „Служили два товарища” 17:55 К юбилею актера. Премьера. „Олег Янковский. „Я, на свою беду, бессмертен” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza saptamanii” (rom) 21:35 „Время” 21:55 К Дню защитника Отечества. „С песней к Победе!” Праздничный концерт в Кремле 23:55 Фильм Александра Митты „Таежный роман” 02:10 Игорь Петренко, Алена Бабенко в фильме „Водитель для Веры” 04:00 Стив Мартин в комедии „Оптом дешевле 2”

7.00, 19.00, 4.30 Reporter. 7.25 Să mă aştepţi... 8.20, 14.45, 1.20, 3.30, 6.00 Di-

vertisment. 9.15, 14.30 Teleshopping. 9.30, 15.00, 19.25 Seriale. 2.20, 4.50 „DA sau NU”.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 DOCUMENTAIRE

6:24 À BON ENTENDEUR 6:52 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 SCIENCE OU FICTION 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 CAJOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 MARTINE 10:54 MARTINE 11:07 BASKUP 11:32 TACTIK 12:00 FLASH INFO 12:03 JOUR DE RUGBY 12:46 PROGRAMME COURT 13:03 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:35 FLASH INFO 16:38 LES CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 19:31 DES TRAINS PAS COMME LES AUTRES 20:29 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MONSIEUR HIRE 23:17 CHÂTEAU MOUTON ROTHSCHILD 23:37 LE RETOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:57 FOOT! 1:26 FOOT! 1:34 LES ADOPTÉS 3:10 LE BALLON DE ROUGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

21 FEBRUARIE 22 FEBRUARIE 23 FEBRUARIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 125TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

14 FEBRUARIE 201416F L U X Interviu

CMYK

CMYK

Și pentru că singura cale de a te dezvolta este ... să alegi să te dezvolţi, Iulia Brad, eroina noastră de astăzi, asta şi face. Studentă la Facultatea de Jurnalism şi Știinţe ale Comu-nicării, Iulia este o tânără care inspiră. Inspiră prin senină-tate, prin inteligenţă, prin modul de a comunica şi de a interacţiona cu oamenii de lângă ea.

- Iulia, o primă întrebare: de unde atâta entuziasm în tine? - De la Doamne-Doamne. Or, toate

de la Doamne-Doamne vin!

- Spuneai undeva că experienţa este cea mai mare răsplată a mun-cii. Tu unde câștigi această experi-enţă?- Experienţa o câştig oriunde. Şi

oricând. În fiece clipă. Chiar acum. Pentru că mereu fac câte ceva care să mă dezvolte, să mă ajute să cresc, să evoluez. Până acum experienţă multă şi preţioasă am acumulat în cadrul mai multor proiecte pe care le-am iniţiat şi le-am dirijat sau în care m-am im-plicat activ. La nivel local, naţional şi internaţional. Câteva dintre mediile care, consider, mi-au dăruit cea mai mare „cantitate” de experienţă sunt: ONG-ul pe care l-am fondat în 2011 („Tinerii din Moldova pentru Dezvol-tare”, alias MYDA) şi revista NEXT (pri-ma revistă studenţească naţională din Moldova), al cărei redactor-şef şi fon-datoare sunt/am fost. Am participat la Academia Ideilor (organizată de In-stitutul IDEA), Şcoala de Stat-Building (IDRAD), Şcoala de Instruire Politică a Tinerilor Lideri (IDIS Viitorul), precum şi la programul de instruire „Universi-tăţi fără Corupţie”, organizat de Cen-trul Naţional pentru Transparenţă şi Drepturile Omului şi finanţat de Open Society Foundation Budapest. Totoda-tă, am participat la diverse conferinţe, seminare, traininguri, festivaluri stu-denţeşti şi concursuri, proiecte naţio-nale şi internaţionale, care au avut loc în Austria, Germania, Polonia, Letonia, Armenia, România, Ucraina, Rusia. Toate acestea m-au ajutat, cu certitu-dine, să devin o persoană integră, cul-tivată, ambiţioasă şi determinată, care cred că sunt astăzi. Foarte multe cu-noştinţe noi şi abilităţi am reuşit să-mi cultiv, inclusiv, în timpul stagiilor de practică în cadrul Serviciului de pre-să al Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, în mijlocul minu-natei echipe de jurnalişti profesionişti

de la Radio Europa Liberă, dar şi la alte câteva instituţii media.

- Vei absolvi anul acesta Facultatea de Jurnalism și Știinţe ale Comunicării. Bănuiesc că îţi propui să profesezi în acest domeniu, nu?

- Da, cred că voi activa în acest do-meniu. Apropo, mărturisesc în pre-mieră, anume în pielea unui jurnalist cultural mă simt bine. (Chiar foarte bine!) Dar nu uit că mi-ar plăcea mult să pot călători în cele mai îndepărtate ţări şi continente, pentru a cunoaşte noi culturi, oameni, popoare, istorii şi destine şi a scrie despre ele. Un fel de Jurnal(ist) (inclusiv) de călătorie, se poate spune că-mi doresc să devin. Apoi, PR-istă? Posibil. Doar că, cea mai importantă condiţie a mea este să îmi placă mie mai întâi ceea ce promovez.

- Cum apreciezi situaţia jurnalismu-lui de la noi din ţara? Își îndreptă-ţește titlul de a patra putere în stat? - Bine, trebuie să recunosc că în-

trebarea este foarte complicată. Iar a răspunde la ea, nu ştiu dacă-mi este în putere. Şi totuşi, firesc de subiectivă fiind, consider că în Moldova nu exis-tă acea „a patra putere în stat” pe care ne-am dori-o. Nu există acel „câine de pază al societăţii”. Şi nu există, apropo, nici a treia şi nici a doua putere în stat, dacă vreţi. Există o singură putere. E banul. Iar banul face legea. Din păca-te. Acest lucru se referă, în mare parte (nu în totalitate!), şi la presă, care este (vorba jurnalistului) presă cu jurnalişti „de curte”. E trist. Dar azi avem atât de mult servilism politic din partea pre-sei, încât enumerând instituţii media

ştii de îndată care şi pentru cine (dintre politicieni) lucrează. Trist, vă zic. Există totuşi câteva posturi de radio, o tele-viziune-două, câteva portaluri de ştiri şi ziare care încearcă (din răsputeri) să ţină piept marilor fărădelegi ce zilnic se înfăptuiesc. Dar e puţin, cred. Prea puţin pentru a numi societatea în care trăim azi sănătoasă. În loc de post-scriptum. E 2014, an de alegeri. Anul acesta va fi unul în care jurnalismul din ţara noastră va coborî la un nivel şi mai inferior decât acum. Mârşăvii, pro-pagandă, dezinformare şi manipulare, „aşi din mânecă”, materiale compromi-ţătoare etc. – toate vor fi la ordinea zi-lei. Este, doar, o chestiune de timp.

- Ai fost desemnată printre cei mai buni studenţi ai ţării. Care a fost

efortul pentru a obţine această per-formanţă? - Nu cred că a fost un efort anumit.

Şi asta deoarece am făcut, practic, me-reu tot ceea ce am vrut/planificat să fac. Am învăţat bine, am avut o activi-tate extracurriculară bogată: am iniţi-at proiecte, am efectuat stagii de prac-tică, am luat premii şi locuri de frunte la diverse concursuri – astfel încât, când a fost timpul să candidez pentru această bursă, nu-mi rămăsese decât să adun toate diplomele, certificatele, publicaţiile şi alte dovezi ale implicării mele şi să le depun la sediul Centrului de Informaţii Universitare.

- Nu te-ai limitat doar la studii. Ai reușit și să muncești, să călătorești, să interacţionezi cu oameni deose-

biţi. Cum s-au împă-cat toate astea? - S-au împăcat foarte

bine. A fost o armonie în jurul meu, pentru că armonie a fost în mine. Ştiu (aproape mereu) ce-mi doresc. Nu ştiu de fiecare dată calea. Şi totuşi, consider că se-cretul „împăcării” me-lange-ului „a studia - a munci - a călători” este tare simplu. Dacă îţi do-reşti cu adevărat să fii student de laudă la uni-versitate, dacă trebuie să munceşti pentru a-ţi câştiga banii şi de-ţi

mai şi doreşti să vizitezi locuri minu-nate – ai nevoie de cel puţin două lu-cruri: dorinţă şi muncă. Multă dorinţă şi multă muncă. Plus, răbdare. Şi mai multă.

- Ai moderat o emisiune despre gadgeturi și IT. Ce ai învăţat din această experienţă? - În primul rând, am aflat foarte

multe informaţii noi despre tot ceea ce înseamnă IT: dispozitive de tot fe-lul, aplicaţii pentru acestea, programe şi utilitatea lor. În al doilea rând, am învăţat (şi mi-a plăcut, recunosc, foar-te mult) să fiu o prezentatoare (cred) bună a unor ştiri de calitate. Or, News Bites a fost primul show despre IT din Moldova. Iar acest lucru nu e deloc puţin. Ar fi şi un al treilea rând. Pe de o parte, am învăţat că o mână de oa-meni talentaţi pot face minuni, iar pe de altă parte, o emisiune despre IT nu are cum să fie apreciată la justa ei va-loare (printr-un număr mare de vizu-alizări) în momentul în care oamenii, gândindu-se la IT, încă îşi imaginează acest domeniu drept complicat, mate-matic şi foarte nu-pentru-ei. A fost un proiect viu, adevărat, unde timp de 4 luni am citit multe ştiri, am dormit pu-ţin şi am râs mult. (Şi asta, pentru că am avut parte de o echipă Udarnik-ă!)

- Dar cărţile? Care-i toată istoria cu cărţile și cu Iulia Brad?- O, cărţile sunt magice. Ele-mi sunt

în sânge. În suflet. Citesc mereu. Ori-unde. (În geantă port mereu o carte.) Nu citesc orice. Pot citi mai multe cărţi odată. Pot să las o carte dacă nu îmi place. Sau pot să las cărţi, crezând că nu-mi merită atenţia şi timpul, ca mai apoi să mă întorc la ele şi să înţeleg că mă extaziază (cazul „O iubeam” de

Anna Gavalda). În altă ordine de idei, trebuie să mărturisesc că, deşi în fa-milia mea se citeşte mult, eu am prins gustul adevărat al lecturii abia în clasa a X-a, cred. (Foarte târziu...) Nu ştiu de ce. Şi totuşi, probabil pentru că lectu-rile „de la şcoală” mi s-au părut plictisi-toare şi neinteresante. Până am ajuns la „Patul lui Procust”, „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Biserica Albă” şi multe altele.

- Ce cărţi te cuceresc? - Deşi cred că tocmai eu sunt cuce-

ritoarea de cărţi (de fapt), (zâmbeşte), există cărţi care mă fac să nu le pot lăsa din mâini. Au un-ceva-nu-ştiu-ce. Greu de definit (sau poate nu?). Poate mă veţi înţelege. „Să nu mă pot lăsa de ele” mi s-a întâmplat în cazul cărţilor „Călăreţul fără cap”, „Dama cu camelii” şi, mai ales, în cazul „Contelui de Monte-Cristo” şi a romanului psi-hologic „Crimă şi pedeapsă”. Or, anu-me acestea sunt scrierile care m-au marcat profund şi m-au impresionat, prin suflet, atmosferă, spirit, intrigă, deznodăminte neaşteptate, personaje cu cele mai diferite caractere şi moduri de comportament. În general, cărţi-le care îmi plac în mod deosebit sunt cărţile cu linii clare de subiect. Cărţile care povestesc istorii de viaţă. Cărţile „adânci”. Labirint. Şi nu cele de supra-faţă, editate în scopul profitului, de obicei, de tip „Cum să devii milionar?”, „Cum să fii un om de succes?”, „Cum să comunici eficient?”, dar şi alte „cheltu-iri de hârtie”.

- Ai și unele recomandări în materie de lectură? - Da. Cu siguranţă. Recomand cu

drag şi suflet bun: „Portretul lui Dori-an Gray” de Oscar Wilde, „Contele de Monte-Cristo” de Alexandre Dumas, „Dama cu camelii”, de Dumas (fiul), „Crimă şi pedeapsă” de Fiodor Dosto-ievski, „Călăreţul fără cap” de Mayne Reid, „Shogun” de James Clavell, „Afo-risme despre înţelepciunea în viaţă” de Arthur Shopenhauer, „Outliers” de Malcolm Gladwell, precum şi „Anna Karenina”, „Decameronul”, „Pe frontul de vest nimic nou” şi „Arcul de trimf” de Erich Maria Remarque ori „Greaţa” de Sartre şi „Rinocerii” de Ionesco. De-ocamdată, cred, cam atât. Pentru alte recomandări de lectură frumoasă însă, vă invit cu gând bun, să accesaţi blo-gul meu personal, iuliabrad.wordpre-ss.com.

- Mulţumim. Să ai mult spor în tot ceea ce-ţi propui să faci.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

IULIA BRAD:

„Entuziasmul din mine e de la Doamne-Doamne. Or, toate de la Doamne-Doamne vin”