11.04.2015

Noros, -2 11 0C

10.04.2015

Noros, 1 7 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO.............................. 19.06571 Do lar ame ri can ............. 17.62321 Leu românesc ................. 4.31801 Ru blă ru sească ............... 0.3088Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Nimic nu este pierdut cât timp credinţa e în picioare,

cât sufl etul nu abdică și capul se ridică din nou.

Arsenie Papacioc

Cursul valutar 10.04.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 10 aprilie 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Vinerea cea Mare. Cuv. Ștefan; Sf. Ilarion cel Nou. Sf. Mc. Filit și Lidia

(Denia Prohodului Domnului)

Jean Parvulesco, Dominique de Roux şi conştiinţa superioară a României

Reţineri în „Dosarul medicamentelor”. Şefi i de la sănătate au umplut izolatorul CNA

Sturza sugerează că o guvernare „perfect nedemocratică” ar putea fi alternativa uneia profund corupte

Buget de austeritate. Guvernul se bazează pe încasări fi scale şi mila fi nanţatorilor externi

33

55

44

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

GEOPOLITIC

ANCHETĂ

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 13 (986)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Pastorala ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru

la sărbătoarea Învierii Domnului

P E T R U DIN MILA LUI DUMNEZEU

ARHIEPISCOP AL CHIȘI-NĂULUI, MITROPOLIT AL BASARABIEI ȘI EXARH AL

PLAIURILORPreacuviosului cin monahal,

preacucernicului cler și preaiubiţilor credincioși din

Sfânta și de Dumnezeu păzita Mitropolie a Basarabiei: har,

milă și pace de la Hristos Domnul nostru, iar de la noi

părintești binecuvântări„Înviind Iisus din mormânt,

precum a zis mai înainte, ne-a dăruit nouă viaţă veșnică și mare milă.”

(Din Catavasiile Paştilor)

HRISTOS A ÎNVIAT!Continuare în pag. 8

Hristos a Hristos a }}nviat!nviat!

Pastorala ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al

Întregii Moldove, la sărbătoarea Învierii Domnului

V L A D I M I R DIN MILOSTIVIREA LUI

DUMNEZEU MITROPOLIT AL CHIŞINĂULUI ŞI AL ÎNTREGII MOLDOVE

Preasfi nţiţi arhipăstori, cinstiţi slujitori ai altarelor, cuvioşi monahi şi monahii, drept-

măritori credincioşi,

„Eu sunt învierea şi viaţa.” (Ioan 11, 25)

HRISTOS A ÎNVIAT!Prin milostivirea Atotţiitorului

Dumnezeu, prăznuim și în această rânduită primăvară triumful vieţii

asupra morţii, bucuria luminii și stârpirea întunericului – Învierea Domnului Iisus Hristos.

Între sfi ntele adevăruri, păstrate cu sfi nţenie de la Mântuitorul Hristos în chivotul doctrinei noastre ortodoxe, sunt şi cele proclamate de El Însuşi prin cuvintele: „Eu sunt învierea și viaţa“ (Ioan 11, 25).

Continuare în pag. 8

Dragi cititori, Vă felicităm cu oca-zia Sfi ntei Sărbători a Învierii Dom-nului. Vă dorim ca această zi să Vă umple sufl etele de bucurie, iar jertfa adusă de Iisus Hristos pentru întrea-ga omenire să Vă îndemne să fi ţi mai buni, mai iertători și mai iubitori de oameni.

Vă anunţăm că următorul număr al publicaţiei noastre va apărea pe data de 24 aprilie, după o scurtă va-canţă pascală.

Vă dorim tuturor sărbători fericite!Redacţia „FLUX”

10 APRILIE 201522F L U XF L U X Actual

Cu întârziere de aproape o jumătate de an, Guvernul a aprobat, săptămâna trecută, proiectul de buget pentru anul curent. Bugetul de stat pentru 2015 pre-vede venituri totale în sumă de peste 30 de miliarde de lei, cheltuielile vor depăși 34 de miliarde, iar defi cit bugetar va fi de aproximativ 4 miliarde de lei. Autorităţile intenţionează să acopere defi citul din sur-se externe (3,5 miliarde de lei), din contul vânzării patrimoniului (600 de milioane de lei) și din privatizarea proprietăţii publice (200 de milioane de lei).

În anul 2015 este preconizată o creștere a veniturilor la bugetul de stat cu 9,5 la sută faţă de 2014 sau cu 2,6 miliarde de lei. Potrivit docu-mentului, partea cea mai mare a veniturilor bu-getului de stat le vor constitui încasările fi scale – 82,9%. Veniturile nefi scale vor fi de 1,1 miliarde de lei sau circa 3,6 la sută. Suportul fi nanciar din partea partenerilor externi de dezvoltare (gran-turi) se prognozează în sumă de 2,7 miliarde de lei, dintre care pentru susţinerea bugetului vor fi direcţionate 0,9 miliarde de lei, iar pentru rea-lizarea proiectelor fi nanţate din surse externe – circa 1,8 miliarde de lei. Ponderea veniturilor din granturi, în sumă totală a veniturilor bugetului de stat, reprezintă circa 6%.

Cheltuielile se vor majora cu 5 miliarde de lei în 2015, iar cele mai mari alocări sunt planifi cate pentru învățământ – circa 24%, asigurare și asis-tenţă socială – 18%, ocrotirea sănătăţii – 11%.

Documentul prognozează scăderea cu 1% a Produsului Intern Brut, diminuarea exporturilor cu 10% faţă de anul trecut și cea a importurilor cu 15%. Se estimează că în 2015, cursul mediu de schimb al leului faţă de dolar va fi de 19 lei și 30 de bani.

Proiectul politicii bugetar-fi scale aprobat de Guvernul Gaburici prevede majorarea mai multor taxe și accize. Astfel, vor crește accizele pentru alcool și ţigări, dar și pentru carburanţi. De exemplu, pentru o tonă de benzină accizul va spori cu peste 200 de lei, iar pentru aceeași can-titate de motorină majorarea va fi de peste 90 de lei. Taxa de drum va crește cu 50 la sută.

Experţii apreciază situaţia drept anormalăBugetul este unul de austeritate și, totoda-

tă, există riscul ca acesta să nu fi e îndeplinit. O

recunoaște chiar Ministerul Finanţelor, care a avertizat că prognozele macroeconomice și estimările bugetare care stau la baza elaborării proiectului de buget pe anul 2015 „pot fi infl uenţate de conjunctura economică regională, dar și inter-naţională nefavorabilă, care nu dă semne de îmbunătăţire. Economia Republicii Moldova, fi ind o economie mică și deschisă, este foarte sensibilă la șocurile externe”.

Potrivit directorului Centrului de Inves-tigaţii Strategice și Refor-me, Galina Șelari, există „o mare probabilitate a neîn-deplinirii planului bugetar”.

„Având în vedere faptul că la noi circa 70% din venituri îl consti-tuie impozitele și TVA din import, iar importul scade, atunci e foar-te posibilă o astfel de situaţie”, a declarat expertul pentru NOI.md. Probleme ar putea apărea și la obţinerea asistenţei fi nancia-re pentru proiectele investiţionale. „BERD și BEI nu investesc în economii instabile”, a afi rmat Șelari.

Totodată, Galina Șelari nu consideră normală situaţia când 83 la sută din bugetul de stat este asigurat din încasările fi scale. Indicele respectiv demonstrează că în 25 de ani, Republica Moldo-va nu a fost aptă să creeze propriile surse de venit.

„Acești bani vin de la vamă. Este TVA-ul și im-pozitul pe import. Iar ceea ce se importă se cum-pără din contul banilor trimiși de gastarbaiterii moldoveni. Deci, banii vin din străinătate pentru a cumpăra mărfuri și produse în străinătate. E o situaţie absolut anormală”, a declarat directorul Centrului de Investigaţii Strategice și Reforme pentru publicaţia Adevărul.

Și expertul IDIS „Viitorul”, Ion Tornea, este de părere că, cel mai probabil, bugetul va fi rectifi -cat pe parcursul anului curent și va fi unul și mai auster decât arată acum.

În opinia lui, reperele de bază ale creșterii economice în anii precedenţi au fost agricultu-ra, pentru că am avut doi ani agricoli destul de buni, și a fost consumul, care a asigurat cea mai mare creștere a PIB-ului. „Dacă ne uităm pe cifre-le din acest an, vedem că în primele două luni

ale anului avem deja o scă-dere a importurilor de circa 22

la sută, ceea ce denotă o scădere a consumului. Scăderea consu-mului, ca reper de bază până acum al creșterii PIB-ului, ar

însemna o scădere mult mai accentuată a aces-tuia”, a explicat Tornea în cadrul unei emisiuni la Publika TV.

Totodată, expertul a menţionat că specialiș-tii sunt sceptici în privinţa obţinerii veniturilor scontate din privatizări, deoarece bunurile cele mai importante au fost privatizate deja: „Este greu de spus ce ar mai fi valoros de privatizat pentru ca investitorii să fi e dispuși să dea banii. Cele câteva obiective care au mai rămas nu vor fi privatizate, cel mai degrabă, în acest an”.

Tornea consideră că este problematică și ob-ţinerea banilor din surse externe. „Din cauza situaţiei create în jurul Băncii de Economii, ţara noastră a pierdut încrederea donatorilor și fi -nanţatorilor externi. Deja o parte de fi nanţări au fost reduse și este greu de presupus că acești fi nanţatori ne vor da în continuare bani cu ace-eași lejeritate ca până acum. Iar dacă ne vor da, ei vor condiţiona mult mai strict aceste fi nan-ţări”, a opinat expertul.

Politica bugetar-fi scală pentru 2015 a fost cri-ticată de Confederaţia Naţională a Patronatelor, care consideră că majorările de taxe și impozite pun sub presiune afacerile private și împing oa-menii de afaceri în economia subterană. Modifi -

cările operate nu au fost discutate cu mediul de afaceri, astfel încât i-au luat prin surprindere pe oamenii de afaceri.

„Din cauza politicii netransparente, agenţii economici nu au reușit să-și planifi ce pe termen lung afacerile, fapt care le pune sub risc activita-tea”, a menţionat pentru radio Europa Liberă vi-cepreședintele Patronatelor, Alexandru Slusari.

Deși Bugetul urma să fi e dezbătut în Parla-ment, proiectul așa și nu a mai ajuns pe masa deputaţilor. Miercuri, 8 aprilie, Guvernul și-a de-clarat angajarea răspunderii asupra pachetului de legi bugetar-fi scale pentru 2015.

Premierul Gaburici și-a argumentat decizia prin faptul că s-a tergiversat elaborarea aces-tor proiecte, iar țara are nevoie de acţiuni fer-me pentru asigurarea stabilităţii. „Înțelegem că din poziția unui Guvern minoritar nu ne putem aștepta la o aprobare în regim de urgență în Parlament. Nu avem timp, acest proces ar putea dura săptămâni sau chiar luni. În mod normal, aceste documente trebuiau aprobate cu mai bine de jumătate de an în urmă”, a precizat el.

Deputatul socialist Igor Dodon a criticat de-cizia Executivului, afi rmând că „guvernarea eurounionistă și oligarhică” se teme de discuții publice în plenul Parlamentului. În opinia lui, dezbaterile ar fi evitate, deoarece „se încearcă recuperarea miliardelor furate din sectorul ban-car de pe spinarea și din contul cetățenilor, prin majorări de taxe și impozite”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Buget de austeritate. Guvernul se bazează pe Buget de austeritate. Guvernul se bazează pe încasări fi scale şi mila fi nanţatorilor externiîncasări fi scale şi mila fi nanţatorilor externi

Banca Mondială prognozează intrarea economiei moldove-nești în recesiune, anticipând o descreștere de 2%. Scăderea ar refl ecta șocurile negati-ve provenite din reducerea exporturilor, în special către Rusia, scăderea dramatică a remiterilor și investiţiilor stră-ine, din deprecierea monedei naţionale și diminuarea re-zervelor valutare etc. Nu este mai optimistă nici prognoza pentru 2016. Experţii institu-ţiei fi nanciare au criticat, de asemenea, acţiunile inadec-vate ale factorilor de decizie în chestiunea tranzacţiilor dubioase din sectorul bancar.

„Declinul economic în Federaţia Rusă a afectat remiterile spre Repu-blica Moldova și veniturile publice. Anticipăm că dezvoltarea economică în Republica Moldova va rezulta într-o recesiune de 2 procente în anul 2015”,

a declarat Ruslan Piontkivsky, econo-mist superior al Băncii Mondiale pen-tru Republica Moldova. „De aseme-nea, noi am redus prognoza creșterii PIB pentru anul 2016 la 1,5 procente”, a mai afi rmat expertul BM.

Aceste estimări se bazează pe fap-tul că partenerii comerciali principali din spaţiul CSI se vor recupera doar treptat, iar creșterea comerţului cu UE este sub nivelul potenţial. Pe termen mai lung, pentru a îmbunătăţi stan-dardele de viaţă ale cetăţenilor Repu-blicii Moldova sunt necesare reforme ferme pe întreg spectrul sectoarelor economice, recomandă experţii Băn-cii Mondiale.

Referindu-se la situaţia din sectorul bancar, aceștia au apreciat că acţiu-nile BNM au pus în pericol economia ţării. Potrivit experţilor, suma enormă alocată de Banca Națională a Mol-dovei celor trei bănci cu probleme într-un timp foarte scurt creează un șoc pentru economie exprimat prin

scumpiri, rate de schimb dezavanta-joase pentru populație și subminarea stabilității, scrie Ziarul Naţional.

Ruslan Piontkivski a explicat că această datorie suplimentară, pe care statul și-o va asuma, trebuie rambur-sată, pentru că nicio datorie nu are costuri „zero”.

„Aceasta înseamnă că dobânzile vor fi incluse în Bugetul de Stat pen-tru mulți, mulți ani înainte. Toți acești bani alocați într-un moment, într-o lună sau într-un trimestru, în eco-nomie duce la o presiune adițională uriașă pe prețuri, rate de schimb și la destabilizarea situației”, a declarat Pi-ontkivski, citat de ziarulnational.md.

„Autoritățile moldovene au avut informații referitor la operațiunile ne-adecvate care au avut loc în sectorul bancar, iar pierderile au fost suportate pe parcursul unei perioade îndelun-gate de timp. O intervenție promp-tă a autorităților ar fi putut preveni pierderile de sume enorme de bani.

Banca Națională are sufi ciente pârghii pentru a interveni atunci când nu se respectă normele corespunzătoare”, a punctat Alex Kremer, directorul de țară al Băncii Mondiale, conform ago-ra.md.

Totodată, Kremer este de părere că, cel mai probabil, Bugetul de Stat va fi revizuit în acest an: „Valoarea pierde-rilor acestor trei bănci va trebui aco-perită din contul Bugetului de Stat. Este foarte important ca, atunci când

se va cunoaște exact care este suma, Bugetul de Stat să fi e revizuit și aceste costuri să fi e incluse”.

Experţii consideră că autorităţile urmează să recunoască pierderile suportate de către stat în sectorul bancar, să revizuiască supraveghe-rea prudenţială și să îmbunătăţească reglementarea sectorului astfel ca să minimizeze viitoarele riscuri.

Banca Mondială menţionează că este extrem de important să fi e găsită o soluție rapidă pentru cele trei bănci care se afl ă sub administrarea specială a BNM, însă problema trebuie soluţi-onată fără a se recurge la majorarea infl ației.

„Pentru a restabili încrederea în economie, Guvernul ar putea reali-za acţiuni decisive în reglementarea sectorului bancar, de rând cu aplica-rea politicilor monetare pentru a ţine sub control infl aţia”, a menţionat Alex Kremer.

FLUX

Banca Mondială: autorităţile ştiau despre operaţiunile dubioase din sectorul bancar, dar nu au intervenit pentru a preveni pierderile enorme

Alex KremerAlex Kremer

10 APRILIE 2015 33 F L U XF L U X

Acum aproximativ un an, fostul premier Ion Sturza le recomanda „să se liniștească” celor care păreau oarecum îngrijoraţi de ipotetica sa revenire în politică, precizând că nu are de gând să se implice în vreun proiect. Dar și accentuând, totodată, că nu va renunţa să se expună, să analizeze ceea ce se întâmplă în Moldova, să-i critice pe cei ce și-au „vândut ţara” și chiar să influenţeze procesul politic de aici.

Precizările veneau în contextul în care omul de afaceri era curtat tot mai insistent de liberalii reformatori, care îl și vedeau pe acesta pe post de locomotivă electorală, juruindu-i chiar și conducerea partidului. Foștii ciraci ai lui Mihai Ghimpu au conti-nuat să vorbească despre venirea lui Ion Sturza în familia unită a refor-maţilor chiar și atunci când acesta a precizat, răspicat și repetat, că nu

pretinde șefi a vreunui partid sau un loc pe listele electorale.

Discuţiile despre revenirea lui Stur-za în politica de la Chișinău au fost re-luate acum, cu ocazia încropirii unui nou partid-călăuză către viitorul lu-minos și ivirii unui nou salvator al na-ţiunii. Suporterii „Proiectului Leancă”, nevoiţi să recunoască faptul că „sal-vatorul” este cam molâu și se înca-drează cu greu la categoria de bărbat al neamului, au ajuns la concluzia că cei doi foști premieri s-ar completa reciproc, lăudând experienţa și fer-mitatea omului de afaceri.

Doar că acum Sturza pare să con-sidere situaţia din Republica Moldo-va fără de speranţe, astfel încât nu mai vede rostul de a se implica nici măcar „verbal”. Explicând pe o reţea de socializare de ce nu mai intervine public pe teme politice, ex-premi-erul constată că în Moldova de azi, cuvântul, „chiar bine spus”, nu mai contează. Ideea că prin cuvânt, prin atitudine, s-ar putea schimba ceva, s-a dovedit a fi o iluzie.

„La mijloc erau lucruri simple: în-cercaţi să schimbaţi modelul econo-mic de la cel de consum la unul de dezvoltare; nu mizaţi pe „petrolul” moldovenesc – gastarbaiterii, fl uxul acesta se va termina odată; nu pri-

viţi sectorul social contabilicește, în special învăţământul; nu substituiţi necesitatea de reforme pe interior cu „visul european”.

Au fost și lucruri mai pragmatice: nu furaţi, „coaseţi-vă” buzunarele; nu daţi BEM-ul și Aeroportul, că veţi rămâne fără bani și onoare. Aveţi grijă de „omuleţii verzi”, ei nu vin cu tancurile, ei vin cu coloana a cincea.

Mai nou: „nu ne serviţi o gogoa-șă otrăvită cu guvernul minoritar. Ieșiţi în faţă, nu vă ascundeţi după un guvern contestat de-a valma în ce privește integritatea și profesio-nalismul. Nu puneţi „botniţă” presei.

A contat? Nu! Va conta? Nu cred...”, punctează Sturza.

„Foștii, actualii și următorii „po-liticieni” moldoveni, indiferent că sunt la guvernare sau în opoziţie, dau dovadă doar de o lăcomie fără de margini și de incompetenţă cra-să des condimentată cu trădarea intereselor naţionale”, mai scrie el, constatând că nu știe dacă ar putea exista o soluţie.

Atunci când se referă la Republi-ca Moldova, în presa internaţională apar doar titluri de genul: cel mai mare jaf din sistemul bancar, de mi-liarde; cea mai mare spălare de bani din istorie etc., continuă acesta.

„Cu ce răspundem? Cu proiecte „leșinate” politic în stilul romantis-mului englezesc din sec. XIX?!”, se întreabă Sturza. Și am putea intui la ce „proiecte” se referă.

Societatea ar putea să răspundă cu revolte, cu un Maidan moldove-nesc. Dar are rost?

„Cei vizaţi vor urca în avioanele lor și vor pleca în Europa pe la ca-sele lor cumpărate pe banii noștri. După care vor reveni și ne vor gu-verna...”, mai afirmă Sturza în pos-tarea sa.

Deși cu ironie, fostul premier lasă

să se înţeleagă că Moldova ar avea

nevoie de o guvernare nedemocra-

tică, altfel spus, de o „dictatură lumi-

nată”:

„Alternativă? Nu știu dacă Moldo-

va este capabilă să genereze un Ade-

nauer sau Pinochet (scuze). Un singur

lucru e cert, că o guvernare perfect

nedemocratică ar fi , posibil, ultima

soluţie pentru a salva ţara. Poate me-

rită să medităm și la așa ceva.”

FLUX

Politic

Jaful din sistemul bancar al ţării noastre a ajuns în atenţia presei internaţionale. Caz misterios în Republica Moldova: 15% din PIB-ul ţării a dispărut fără urmă, titrează instituţii-le media. Site-ul Busi-ness Recorder, citat de Mediafax, relatează că procurori anticorupţie și auditori americani efectuează cercetări în legătură cu tranzacţii „misterioase” prin care suma de un miliard de dolari a „dispărut”, o situaţie stânjenitoa-re pentru Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa care dorește să adere la UE.

Scandalul ameninţă să destabilizeze sistemul ban-car al fostei republici so-vietice cu 3,5 milioane de locuitori, suma însemnând „foarte mult” pentru acest stat sărac, comentează site-ul.

Cazul dispariţiei miliar-dului a ieșit la iveală după ce Banca Centrală a Repu-blicii Moldova a descoperit că trei bănci au acordat îm-prumuturi în valoare totală de un miliard, reprezentând 15% din PIB-ul ţării, menţio-nează sursa.

Instituţiile fi nanciare respective, Banca de Eco-nomii, Banca Socială și Unibank, deţin aproape o treime din activele bancare

ale ţării, inclusiv bani pen-tru plata pensiilor.

Tranzacţiile par că au fost efectuate în decurs de câ-teva zile, chiar înaintea ale-gerilor parlamentare de la sfârșitul lui noiembrie.

Cei care au primit fonduri-le nu au fost identifi caţi, iar banii par să fi „dispărut”.

„Nu pot să explic cum poate cineva să fure o sumă atât de mare de bani dintr-o ţară atât de mică”, a declarat recent Pirkka Tapiola, repre-zentantul UE la Chișinău.

Potrivit unui raport par-lamentar, care a ajuns la presă, o parte din bani ar fi fost transferată către patru bănci rusești.

Liderul opoziţiei socia-liste Igor Dodon a decla-rat că el bănuiește că banii au ajuns în conturile unor fi rme off shore, „unde s-a pierdut urma”. „Banii au fost

daţi știindu-se că nu vor fi rambursaţi niciodată”, a de-clarat el pentru AFP.

Pe de altă parte, liberalii, care au elaborat un raport de alternativă privind situ-aţia de pe piaţa fi nanciar-bancară, consideră că anu-me liderul socialiștilor Igor Dodon și colega sa de fracţi-une Zinaida Greceanâi sunt printre principalii responsa-bili ai destabilizării secto-rului bancar din Republica Moldova și a problemelor de la Banca de Economii, ca urmare a acţiunilor între-prinse de ei în perioada în care au fost ministru al Eco-nomiei și, respectiv, prim-ministru.

Totodată, Compania Kroll, care a fost selectată pentru anchetarea cazului celor trei bănci, a anunţat că a în-cheiat prima etapă a inves-tigaţiilor privind tranzacţii-

le dubioase de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

După cum informează prime.md, rezultatele nu au fost publicate deocam-dată. Compania Kroll a în-ceput investigaţiile în luna februarie, aceasta urmând să stabilească condiţiile în care au fost efectuate tran-zacţiile între cele trei bănci, dar și să identifi ce modalita-tea de restituire a banilor.

Spicherul Andrian Candu a dat asigurări că nimeni dintre cei implicaţi în frauda bancară nu va scăpa nepe-depsit, precizând că acum va urma cea de a doua eta-pă a investigaţiei.

„O să fi e un an, doi ani, trei ani, indiferent de nume, indiferent de poziţie, dar cu siguranţă toţi o să plăteas-că”, a declarat Candu.

FLUX

Miliardul „dispărut” în cea mai săracă ţară din Europa, subiect în presa internaţională

Tranziţia abia începe, prieteni!

Și doar mai exis-tau cu puţin timp în urmă sufi cienţi oameni care cre-deau că tranziţia se termină. Parcă se întrezărea luminiţa de la capătul tune-lului. Se vorbea des-pre calea noastră europeană, despre primenirea patriei. Acum luminiţa s-a stins și ne-a învăluit

un întuneric dens. Tranziţia abia începe, prieteni!

Mișmașurile din unele bănci autohtone și joaca de-a cursul valutar au spulberat brutal iluziile. Nimic nu s-a schimbat. Hoţia e la ea acasă ca și la începutul anilor 90. Corupţia și trafi cul de infl uenţă fac ravagii. Structurile statului nu sunt niște pârghii de suprimare a neregulilor și de implementare a reformelor, ci o dimensiune care îi protejează de probleme pe cinovnici.

Preţurile s-au umfl at brusc. Și asta e abia începutul. Scumpirea luminii electrice și a gazelor naturale va pro-duce un nou val de creștere a preţurilor care îi va îngenun-chea pe cei cu venituri modeste. Mulţi dintre cei care au supravieţuit cu greu în anii tranziţiei vor fi distruși acum.

Anul 2015 va fi foarte greu, iar 2016 ne va face să cre-dem că ce a fost până la el e fl oare la ureche. Asta presimt eu, un om care a străbătut ani de zile deșertul tranziţiei. Nu sunt economist, dar sunt un individ păţit. Ne așteaptă zile extrem de complicate. Și asta pentru că aici s-a furat mereu, s-a furat cu nerușinare, s-a furat și nu s-a făcut ni-mic temeinic.

Lucrurile se vor schimba niţel doar atunci când marii fă-cători de mișmașuri vor fi băgaţi în pușcării. Deocamdată, la noi se aud acuzaţii și se pronunţă sentinţe. La pușcă-rie marii escroci nu ajung. Și nici n-o să ajungă în curând. Aici e fi eful nănășismului! Așa că să ne pregătim pentru o nouă etapă a tranziţiei, o etapă crâncenă, nemiloasă…

Iulian CIOCANSursa: europalibera.org

Sturza sugerează că o guvernare „perfect nedemocratică” Sturza sugerează că o guvernare „perfect nedemocratică” ar putea fi alternativa uneia profund corupte ar putea fi alternativa uneia profund corupte

10 APRILIE 201544F L U XF L U X Anchet=

România este principala des-tinaţie pentru exporturile din ţara noastră, acestea însumând 63,6 mln. dolari, în creștere cu peste 18 la sută faţă de ianuarie-februarie 2014. Federaţia Rusă rămâne însă lider la capitolul im-porturi. Deși livrările din această ţară s-au micșorat cu peste 23 la sută, acestea au totalizat 128,2 milioane de dolari.

Chiar dacă exporturile de mărfuri au crescut ușor în februarie curent, comparativ cu luna precedentă, totuși în primele două luni din 2015 exporturile s-au redus cu 12,7% faţă de perioada similară din anul trecut, totalizând 313,3 mln. dolari americani.

Exporturile de mărfuri autohtone au fost mai mici cu 2,8% faţă de ianuarie-februarie 2014, iar reexporturile de mărfuri s-au micșorat cu 29,7 la sută.

În perioada de referinţă, exporturile de măr-furi destinate ţărilor Uniunii Europene au însu-mat 210,8 mln. dolari SUA (cu 6,7% mai mult faţă de aceeași perioadă din anul 2014), de-ţinând o cotă de 67,3% în totalul exporturilor (55,1% în ianuarie-februarie 2014).

Ţările CSI au fost prezente în exporturile Mol-dovei cu o pondere de doar 19,9% (în ianuarie-februarie 2014 – 32,2%), ce corespunde unei valori de 62,4 mln. dolari americani. Exporturi-le de mărfuri către aceste ţări s-au micșorat cu 46,0%, comparativ cu ianuarie-februarie 2014.

Analiza evoluţiei exporturilor pe ţări rele-vă reducerea livrărilor către Federaţia Rusă (-57,9%), Ucraina (-67,3%), Grecia (-56,1%), Ita-lia (-10,7%), Turcia (-21,1%), Polonia (-16,4%) și Germania (-6,2%).

În același timp s-au majorat exporturile către Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

(+69,5%), România (+18,4%), Olanda (+93,3%), Franţa (+25,4%), Belarus (+12,8%) ș.a.

În primele două luni ale anului, importurile s-au redus cu 22 la sută, totalizând 573,6 mln. dolari americani, ceea ce indică asupra scăderii consumului.

Importurile din ţările Uniunii Europene s-au cifrat la 242,4 mln. dolari (cu 21,8% mai puţin decât în ianuarie-februarie 2014).

Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de 184,4 mln. dolari (cu 28,3% mai puţin decât în ianuarie-februarie 2014).

Analiza evoluţiei importurilor pe ţări indi-că o micșorare a livrărilor din Federaţia Rusă (-23,1%), Ucraina (-37,7%), România (-24,3%), Italia (-24,6%), China (-12,4%), Belarus (-49,5%), Franţa (-34,0%), Turcia (-8,8%) etc.

Moldova și Rusia: între relaţii comerciale și dependenţă economicăUn studiu realizat de Centrul Analitic Indepen-

dent Expert Grup relevă că în 2014, exporturile către Rusia au scăzut considerabil ca urmare a

doi factori importanți: (I) sancțiunile din partea Rusiei, și anume introducerea tarifelor de import și interdicțiilor de import pentru câteva produse moldovenești ce au urmat după semnarea Acor-dului de Asociere dintre Uniunea Europeană și Moldova și instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv (ZLSAC) cu aceasta și (II) scăderea cererii din partea Rusiei din cauza situației economice mai difi cile și a crizei econo-mice de care este afectată.

Potrivit experţilor, chiar dacă după instituirea ZLSAC dintre Moldova și Uniunea Europeană, exportul pentru unele categorii de produse că-tre UE s-a majorat, pentru majoritatea claselor de mărfuri exportate nu a existat o contrabalanță sufi cientă din partea statelor comunitare, dar și altor țări care să acopere reducerea exporturi-lor către Rusia, din mai multe motive. În primul rând, anul 2014 a fost unul mai difi cil din punct de vedere economic pentru mai multe state care ne sunt parteneri comerciali și exporturile către aceștia au scăzut din cauza cererii mai mo-deste. În al doilea rând, diversifi carea piețelor de export nu este un lucru simplu atunci când ce-rerea pentru multe produse moldovenești prac-tic lipsește în unele state europene, din cauza

competitivității joase a acestora sau existenței altor bariere de import netarifare.

Exporturile agricole spre Rusia reprezin-tă doar 3,7% din totalul producției agricole. Totuși, expunerea acestui sector derivă din nu-mărul mare al populației ocupate care devine vulnerabilă la orice șocuri, dar și expunerea indirectă prin exporturile din industria alimen-tară și a băuturilor. Astfel, din punct de vedere al ocupării, cele mai expuse sectoare la expor-turile către Rusia sunt sectorul agricol și indus-tria de fabricare a băuturilor, se arată în studiul „Moldova și Rusia: între relații comerciale și dependență economică”.

O concluzie a acestuia este că expunerea eco-nomiei moldovenești către Rusia a scăzut în ulti-mii ani, iar industriile mai vulnerabile nu sunt din cele mai productive sau cu pondere semnifi ca-tivă în PIB. Totuși, sancțiunile Rusiei de cele mai multe ori au vizat anume acele produse din sec-torul agricol și cel al industriei alimentare cu un volum al exporturilor considerabil, pentru a avea un impact cât mai puternic asupra economiei moldovenești și afecta o parte cât mai mare a populației ocupate. Aceasta face economia Mol-dovei destul de vulnerabilă la sancțiunile Rusiei, nu doar din punct de vedere a reducerii exportu-rilor și PIB-ului, dar și a consecințelor sociale.

În același timp, așa cum se vede din datele statistice, Federația Rusă este și un important partener de import pentru Republica Moldo-va, cu 13,5% din importurile totale ale ţării noastre. Această valoare înaltă se datorează, în primul rând, dependenței puternice de ga-zul rusesc care reprezintă 65% din importurile din Federația Rusă. Ponderea acestora în tota-lul importurilor din Rusia s-a dublat în ultimul deceniu nu doar din cauza creșterii cantității fi zice de gaz importat, dar și creșterii prețului la gazul natural rusesc. Dacă se exclude aceas-tă clasă, ponderea importurilor din Rusia se reduce la 6,5% din importurile totale.

FLUX

Purtătorul de cuvânt al Centrului Naţional Anticorupţie a precizat că percheziţiile au avut loc într-un dosar de corupţie care vizează achiziţiile pu-blice în sistemul medical. Este vorba de trucarea licitaţiilor privind cum-părarea echipamentului medical și a consumabilelor. Șeful Direcţiei urmă-rire penală din cadrul Centrului Naţio-nal Anticorupţie, Bogdan Zumbreanu, a informat că suma prejudiciilor se ri-dică la 2,7 milioane de lei, precizând că această cifră se referă la un singur caz dintr-un total de 15.

Reţinerile s-au derulat apoi în fl ux continuu. Astfel, în miercurea din Săptămâna Patimilor au ajuns în izo-latorul Centrului Anticorupţie 16 ac-tuali și foști responsabili din cadrul Ministerului Sănătăţii ori șefi ai unor importante instituţii medicale. Printre aceștia este directorul Spitalului de urgenţă, Gheorghe Ciobanu, directo-rul Agenţiei Medicamentului și Dispo-zitivelor Medicale, Alexandru Coman, directorul Institutului de Cardiologie, Mihail Popovici, directorul Institutu-lui Oncologic, Victor Cernat, directo-rul Centrului Diagnostic Republican, Andrei Testemiţanu, vicedirectorul Departamentului Instituţiilor Peni-tenciare, Serghei Ţurcanu, șefi i spita-lelor raionale din Cahul și Taraclia, dar

și omul de afaceri Tudor Ceaicovschi, directorul Global Biomarketing Group Moldova. Toţi aceștia au fost reţinuţi pentru 72 de ore, urmând ca instanţa de judecată să decidă în privinţa ares-tării lor.

În urma celor 69 de percheziţii, oa-menii legii au ridicat de la domiciliile, din birourile și mașinile bănuiţilor sume impresionante de bani, inclusiv aproximativ 2 milioane 200 de mii de lei, peste 50 de mii de euro, aproape 10 mii de dolari, dar și sume în diverse valute: dolari canadieni, lire, ruble ru-sești, hrivne, roni etc.

Totodată, ofi ţerii anticorupţie au găsit carduri bancare, agende cu in-formaţii relevante pentru urmărirea

penală, înscrisuri de ciornă, copii ale contractelor de achiziţii, laptop-uri, tablete, calculatoare, alte purtătoare de informaţie.

Potrivit lui Zumbreanu, investiga-ţiile au demarat în noiembrie 2014, atunci când ofi ţerii CNA s-au autose-sizat în legătură cu unele ilegalităţi admise la achiziţia utilajului și echipa-mentului medical de către mai multe instituţii medico-sanitare publice. Astfel, conform unor informaţii pre-liminare, pentru a câștiga licitaţiile, reprezentanţii a două companii, lideri la livrarea echipamentului medical, ofereau factorilor de decizie un „comi-sion” de 5-10 la sută din valoarea lici-taţiei. De asemenea, în unele cazuri, caietele de sarcini și parametrii tehnici erau ajustaţi pe potriva unor anumiţi agenţi economici care și câștigau lici-taţiile.

La dosarul respectiv au mai fost co-nexate alte 15 cauze penale pe fapte de depășire a atribuţiilor de serviciu, dar și de luare de mită, a mai precizat

Zumbreanu. În prezent sunt verifi cate în jur de 20 de licitaţii a căror valoare totală depășește 200 de milioane de lei.

Potrivit șefului Direcţiei urmărire penală din cadrul CNA, fostul ministru al Sănătăţii, Andrei Usatâi, ar fi avut rolul de coordonator în schema frau-duloasă, el facilitând direct participa-rea unor companii la licitaţiile publice privind procurarea utilajului medical pentru spitalele din ţară. Ex-ministrul dădea indicaţii privind modifi carea parametrilor tehnici sau urgentarea acestor licitaţii publice, astfel încât să iasă învingătoare fi rmele cu care exis-tau înţelegeri.

Așa cum relata miercuri purtătorul de cuvânt al CNA, izolatorul instituţi-ei a devenit neîncăpător pentru nu-mărul prea mare de reţinuţi. Această operaţiune în forţă a Centrului Anti-corupţie vrea să ne sugereze că și la noi a început lupta cu marea corupţie. Este evident că autorităţile nu puteau să lase fără răspuns criticile și solicită-

rile unor ofi ciali occidentali, deosebit de insistente în ultima perioadă, pen-tru că în joc sunt fi nanţările externe fără de care actuala guvernare nu are cum să reziste.

Unii au comentat că CNA-ul, contro-lat de democraţi, a dat iama mai mult prin ograda verzilor. Totodată însă, despre șeful Agenţiei Medicamentu-lui și Dispozitivelor Medicale, Alexan-dru Coman, s-a spus că ar fi nașul de cununie al lui Plahotniuc. Dar toate acestea ar putea să nu însemne abso-lut nimic, decât doar spectacol. Pentru că am mai avut și descinderi spectacu-loase, și percheziţii care nu au avut ni-cio fi nalitate. Și pentru că despre aces-te licitaţii trucate se știa de mult timp, fără ca organele abilitate să intervină până acum.

Prin urmare, doar condamnările re-ale și corecte ar putea să ne convingă că toată această tevatură nu este doar circ ori reglare de conturi.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Reţineri în „Dosarul medicamentelor”. Reţineri în „Dosarul medicamentelor”. Şefi i de la sănătate au umplut izolatorul CNAŞefi i de la sănătate au umplut izolatorul CNAȘtirea dimineţii de miercuri, 8 aprilie, a fost reţinerea fostului mi-nistru al Sănătăţii, Andrei Usatâi, de către ofi ţerii CNA, acesta fi ind bănuit de depășirea atribuţiilor de serviciu. Au fost efectuate zeci de percheziţii, inclusiv acasă la fostul responsabil pentru sănătate, dar și la Ministerul de Interne, Departamentul Instituţiilor Peniten-ciare, la Agenţia de Achiziţii Publice, Agenţia Medicamentului, la mai multe spitale de nivel naţional și raional.

Importurile s-au diminuat substanţial în primele două luni ale anului

10 APRILIE 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

Imediat după sosirea sa la Paris, în 1950, Jean Parvulesco s-a inte-grat într-o sumedenie de medii și cercuri, foarte diferite unele de ce-lelalte, dar afl ate în avangarda unor domenii intelectuale extrem de po-pulare pe atunci, fi e că vorbim de cinematografi e (care era dominată de Noul Val), arte plastice, ezote-rism, politică (pe care o cunoștea, de altfel, foarte bine, după fuga sa din România cu doi ani mai devre-me), și, desigur, literatură. Pe toată durata vieţii sale, Parvulesco avea să aprofundeze aspectele cele mai secrete, dar și cele mai strălucitoa-re, ale acestor terenuri minate.

Frecventându-i pe Vintilă Horia, Mircea Eliade, Aurora Cornu, Mire-la Roznoveanu sau Horia Damian, el a reușit să păstreze legătura cu România, mai ales cu unele din-tre aspectele metafizice profunde și arhaice ale acesteia. În paralel, prietenia sa strânsă cu Raymond Abellio i-a permis să dezvolte și să concretizeze conceptul geopolitic al axei Paris-Berlin-Moscova, con-cept care s-a îmbogăţit, de-a lun-gul anilor, sub pana lui Parvulesco și căruia acesta a reușit să îi confe-re dimensiunile spirituale și ezote-rice necesare pentru a ridica ceea ce era la început o simplă gândire geopolitică a „marelui continent” până la nivelul unei viziuni profe-tice și escatologice de primă mă-rime, numită pe drept cuvânt de Abellio „transcendentalism poli-tic”.

Unii le reproșează și astăzi ade-văraţilor gânditori faptul că au dat o dimensiune metafi zică marii po-litici, acuzându-i că au deturnat și au modifi cat principiile umane în benefi ciul anumitor mișcări religi-oase. Dar trebuie să le spunem cu tărie că, dacă o gândire politică nu este profund ancorată într-o vizi-une spirituală bine defi nită și clar stabilită, ea nu va prezenta niciun interes pentru marea istorie, adică pentru istoria vizibilă, încărcată și polarizată fără încetare de istoria invizibilă.

Prietenia dintre Jean Parvulesco și scriitorul și editorul Dominique de Roux a fost una dintre cele mai mari enigme literare ale secolului XX. Deși foarte rodnică, până într-acolo încât este greu de știut cu precizie care dintre cei doi l-a infl u-enţat pe celălalt într-o privinţă sau alta, în anumite perioade ale vieţii acestora, existând chiar o lucrare a lui de Roux despre care unii sus-ţin că a fost scrisă de Parvulesco, această prietenie a fost extrem de puţin documentată. Am putea chiar crede că ea s-a desfășurat în secret, în modul cel mai tainic cu putinţă.

Nu avem astăzi aproape nicio urmă a schimburilor epistolare din-tre cei doi, deși corespondenţa lui de Roux a fost, în general, bogată, iar el îl considera pe Parvulesco drept „prietenul” său.

Îl va numi chiar, în mod ironic, „führerul Jean”, într-o scrisoare adresată soţiei sale Jacqueline, în 1966. „Te îmbrăţișez, draga mea, ca și führerul Jean”.

Născut la șase ani după Parvule-sco, Dominique de Roux provenea dintr-o veche familie din regiunea franceză Charente-Maritime. El a înfi inţat revista „Les Cahiers de l’Herne”, care a apărut sub forma unei serii de volume (critice, punc-te de vedere, mărturii, documente inedite) consacrate lui Louis-Fer-dinand Céline, Georges Bernanos, Ezra Pound, Louis Massignon, Love-craft, Soljeniţân, Edgar Poe, Gustav Meyrink …, autori vii și periculoși, care i-au stârnit, cu toţii, interesul lui Parvulesco într-un fel sau altul. Autori al căror impact, în Franţa lui Jean-Paul Sartre din anii 60, este lesne de imaginat…

Nu cunoaștem data exactă a pri-mei întâlniri dintre Parvulesco și Dominique de Roux, dar cu sigu-ranţă acestea s-au înmulţit la fi ne-le anilor ’60, ani în care de Roux a intrat în război deschis cu mediile editoriale pariziene și a devenit adeptul politicii internaţionale a celei de-a treia căi.

Cu ajutorul lui Abellio, cei trei au pus, atunci, în aplicare o strategie politico-literară în slujba unei așa-zise „Internaţionale gaulliste”, cu-vânt-cheie încifrat, care desemna ceea ce Parvulesco avea să numeas-că mai târziu… eurasianismul.

De Roux dorea să înfi inţeze o re-ţea internaţională de scriitori ne-aliniaţi, pentru a purta „o luptă re-voluţionară pentru pace”, așa cum o numea el. După ce a luat parte la Revoluţia Garoafelor din Lisabona, el s-a implicat fi zic și chiar militar, deci literalmente, în gherila ango-leză, de partea lui Jonas Savimbi, liderul UNITA (Uniunea Naţională pentru Independenţa Totală a An-golei). Garda sa de corp din Afri-ca, mercenarul Armand Ianarelli, îi fusese recomandat de însuși Jean Parvulesco. Trebuie să remarcăm că implicarea sa în luptele din Angola a fost totală, integrală, extrem de fi zică, fi ind tot timpul obsedat de cuplul funebru și imperial format din acţiune și moarte. În februarie 1975, îi scria fi ului său Pierre-Gu-illaume (care pe atunci nu avea decât doisprezece ani): „L-am în-soţit ieri pe Armand în savană. Va crea comandoul acela și va începe ofensiva spre Sud. Mă tem că răz-boiul va dura la infi nit și va fi foar-te crud. Este mult canibalism. Cele mai bune bucăţi (inima etc.) sunt păstrate la frigider”.

„Nu există o poezie mare fără un exil pe măsură”, medita Dominique de Roux în noiembrie 1972, lângă mormântul lui Ezra Pound la Vene-ţia.

Iar în ultimul interviu dinaintea morţii sale, de Roux declara: „Prin intermediul morţii, literatura devi-

ne acţiune revoluţionară, iar acţiu-nea revoluţionară se alătură litera-turii”.

În acest cadru de luptă internaţi-onală și revoluţionară pentru pace, de Roux s-a interesat în mod deose-bit de România, mai ales prin inter-mediul lui Parvulesco, care l-a pus în contact cu numeroși gânditori și scriitori originari din Dacia Hiper-boreeană. I-am menţionat deja pe Mircea Eliade și Vintilă Horia. Cel din urmă, un alt exilat permanent, a obţinut premiul Goncourt în 1960 pentru romanul său „Dumnezeu s-a născut în exil”, apoi l-a refuzat, ca urmare a criticilor lui Sartre, care au generat o campanie de presă poli-tică îndreptată împotriva sa, după descoperirea anumitor scrieri ale sale din tinereţe. Iată o mărturie foarte interesantă a lui Vintilă Horia despre de Roux, pe care l-a întâlnit adesea la Madrid: „Nu părea nicio-dată trist sau, cu atât mai puţin, dis-perat, deși era astfel până în adâncul sufl etului. Căci făcea parte, într-un fel chiar prea vizibil, din acel grup de oameni, înconjuraţi de secrete, care pregăteau sfârșitul unei ere și zorii strălucitori ai alteia. Fiind, așadar, un războinic, dar și un gânditor, Domi-nique reunea caracteristicile domi-nante ale ambelor caste, în același timp, și practica această dublă me-serie cu o artă desăvârșită, fi ind năs-cut pentru amândouă, ca un Janus cu inima credincioasă. Dispreţuia ceea ce el numea „realitatea lumii, ultimul grad al imposturii”.

Au mai fost, apoi, întâlnirile cu autorul și regizorul Joseph Mundy. Acesta a scris: „Întâlnirea cu Domi-nique de Roux a fost pentru mine o surpriză totală. Era primul scriitor francez care a manifestat un interes atât de profund pentru literatura străină și un asemenea dispreţ faţă de snobismul xenofob care, prea adesea, caracterizează viaţa litera-ră pariziană… Cu un instinct foarte sigur, vedea, în acest sens, imensul aport pe care literatura străină îl putea furniza gândirii franceze… Era un aventurier, care fugea neo-bosit dintr-o ţară în alta, în căuta-rea acţiunii sau pentru a descoperi lucrurile pe cale să se nască”.

Să nu îl uităm nici pe Petru Dimi-triu, care scria că „se face garantul supravieţuirii lui Dominique de Roux”.

Jean Parvulesco a fost și el un „om al războiului și al gândirii”. Însă, în timp ce Dominique de Roux a în-ceput cu literatura și a terminat cu războiul, ca Rimbaud, Parvulesco a început cu războiul și a terminat cu literatura, ca Lautréamont.

După întoarcerea sa din Africa, în decembrie 1975, Dominique de Roux a închiriat un apartament în cel de-al șaptelea arondisment al Parisului, pentru a-și scrie „Cartea neagră”, Romanul său din Ziua a Opta, cum îl numea el. Jean Parvu-lesco era una din foarte puţinele persoane care l-au vizitat în această perioadă, rămânându-i un prieten credincios până la capătul aventu-rii sale literare și politice. Romanul a fost publicat neterminat, după moartea autorului, survenită la 41 de ani prin ruptura valvei corona-re, pe 29 martie 1976. Războiul din savana angoleză l-a epuizat și ucis pe de Roux. Parvulesco a plecat de la acest punct precis, de la această

valvă coronară distrusă din pieptul prietenului său, pentru a-și construi propriul drum literar, propriul său exil prin cuvinte.

Trebuie să constatăm faptul că Jean Parvulesco nu a început să pu-blice decât în anul 1978, odată cu „Milostiva coroană a Tantrei”, adică la un an și jumătate după moartea lui Dominique de Roux. Faptul că Parvulesco a așteptat trecerea la cele veșnice a lui de Roux pentru a începe să publice este foarte im-portant. După ce l-a însoţit pe pri-etenul său scriitor și războinic până în pragul morţii, după ce a fost emi-nenţa cenușie a acestuia, dublul său lunar, raportul între cei doi s-a inversat după moartea lui Domi-nique de Roux. Din acea clipă, cel din urmă a inspirat și călăuzit ope-rele literare ale lui Jean Parvulesco, din lumea de dincolo, ca o dublură solară, prelungind în zona vizibilă – adică în romanele lui Parvulesco – imaginea ultimă și recurentă a eroului de tip apolonian trecut de cealaltă parte a cortinei de foc.

Această schimbare a raporturilor dintre ei se regăsește în textul lui Parvulesco intitulat „Despre testa-mentul vizionar al lui Dominique de Roux”, apărut în 1979, din care aș dori să citez fragmentele urmă-toare:

„Dacă literatura morţii confe-ră puteri, puteri vizionare, dar și viziuni ale puterii, acestea se vor exprima întotdeauna, în rezultatul scrierii fi nale, nu ca niște puteri ale morţii, ci ca puteri ale vieţii și ale reînnoirii vieţii în cele mai mari pro-funzimi ale acesteia. Căci, în epoca numită Kâli-Yuga, literatura morţii este cea care dă dreptul de liberă trecere, deschizând intrarea ascun-să către viaţa viitoare”.

„Oare după ce a fost crucifi cat misteriosofi c pe altarul pe care cu-plul întunecat format din literatura și existenţa sa se împreunează într-o defi niţie voalată și mai mult decât ascunsă a unei noi semantici trans-cendentale a vieţii și a conștiinţei, a unei conștientizări ce vine de din-colo de viaţă și de moarte, a găsit oare Dominique de Roux acel canal către cealaltă lume, a afl at el ve-

chiul drum arian uitat despre care vorbește Ananda Coomaraswamy în scrierile sale despre hinduism și budism?”

Să ne întoarcem însă în anul 1968, dată la care – probabil – Par-vulesco și de Roux nu se cunoșteau decât de puţină vreme. Dominique de Roux a publicat în acel an la La-usanne o culegere de texte incendi-are, intitulată „Începutul vânătorii”. Lucrarea debutează cu un bilanţ al lunii Mai a anului 1968: „Numeroa-se mișcări revoluţionare au zguduit lumea universitară europeană, de la Madrid la Praga, de la Facultatea de Stomatologie din Paris la Institu-tul de Arte Frumoase, din Roma la Varșovia. Cu excepţia ţărilor din Est, a căror luptă are o dimensiune po-litică imediată și salutară, tot ceea ce fac răzvrătiţii din Occident, fără să-și dea seama, nu servește decât intereselor și situaţiei politicii im-perialiste a Washingtonului, care va prefera întotdeauna o Europă de tip Castrist unei Europe de tip Gaullist”.

Multe alte texte din această cule-gere au un sufl u geopolitic extrem de corect, care pare a fi fost inspirat de către prietenul său Parvulesco. În plus, găsim numeroase elogii și apo-logii aduse lui Witold Gombrowicz, Ezra Pound, Constantin Brâncuși… Și, în fi ne, un strălucit portret al Ro-mâniei, intitulat „O vară româneas-că – Marea Vară”, prezentat ca un ecou la primul text despre vara lui 1968 trăită la Paris. Am să dau citi-re acum acestei minunate elegii a ţării dumneavoastră, un text care, deși scurt, cuprinde toate pasiunile fundamentale ale lui Dominique de Roux: literatura (cu superbul portret al câmpiei Bărăganului și a femeilor blonde ale lui Mihai Eminescu), ma-rea istorie, geografi a sacră, dar și, în substrat, de-a lungul întregului text, marile viziuni ezoterice ale Româ-niei, ca și premisele metapolitice a ceea ce avea să devină eurasianis-mul, descris zece ani mai târziu, într-un chip poetic minunat, de pana lui Jean Parvulesco.

Laurent JAMES

Traducere de Vlad SAUCIUC(Continuare în numărul următor.)

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Jean Parvulesco, Dominique de Roux şi conştiinţa superioară a RomânieiJean Parvulesco, Dominique de Roux şi conştiinţa superioară a RomânieiRecentul colocviu de la București dedicat lui Jean Parvulesco ne oferă un excelent prilej de a intra în contact cu idei și personalităţi practic necunoscute chiar și pentru publicul mai elevat de la noi. Astăzi publicăm prima parte a intervenţiei lui Laurent James, scriitor, actor și militant francez. Merită să fi e căutat pe youtube și ascultat cu atenţie.

10 APRILIE 201566F L U XF L U X

Adjunctul ministrului elen de Finanţe a decla-rat că Germania datorea-ză Greciei aproape 279 de miliarde de euro ca reparaţii pentru ocupaţia nazistă a ţării, relatează The Guardian, citat de Mediafax.

Guverne elene, dar și cetăţeni, so-licită de zeci de ani Germaniei să le acorde despăgubiri de război, însă Executivul grec nu a cuantifi cat ni-ciodată anterior sumele pe care le cere.

O comisie parlamentară creată de către Guvernul Tsipras și-a început activitatea săptămâna trecută, cău-

tând solicitări de despăgubiri adre-sate germanilor, inclusiv reparaţii de război, restituirea așa-numitului împrumut pe care Germania nazistă a obligat Banca Greciei să i-l acorde în timpul ocupaţiei și restituirea te-zaurelor arheologice furate.

Dimitris Mardas, adjunctul minis-trului de Finanţe, a declarat luni, 6 aprilie, în faţa comisiei parlamen-tare, că Berlinul datorează Atenei 278,7 miliarde de euro, potrivit cal-culelor efectuate de către autorităţi contabile. „Împrumutul” din timpul ocupaţiei este evaluat la 10,3 miliar-de de euro.

Campania în vederea obţinerii unor compensaţii a luat amploare în ultimii câţiva ani, în contextul în care grecii au traversat o perioadă ex-

trem de difi cilă, din cauza măsurilor de austeritate impuse de UE și FMI în schimbul unui împrumut în valoare de 240 de miliarde de euro destinat salvării Greciei de la faliment.

Alexis Tsipras a acuzat frecvent Germania pentru difi cultăţile care au decurs din impunerea măsurilor de austeritate. Premierul grec a în-furiat Berlinul, ameninţând cu presi-uni în vederea obţinerii de reparaţii în toiul negocierilor vizând debloca-rea unei noi tranșe din împrumut.

Germania a respins în mod repe-tat solicitările Greciei, subliniind că și-a onorat obligaţiile, inclusiv prin-tr-o plată – în valoare de 115 milioa-ne de mărci germane, efectuată în 1960.

FLUX

Externe

Președintele Milos Zeman „a închis ușa” Castelu-lui din Praga pentru ambasadorul Statelor Unite, în urma unor comentarii percepute ca critice asupra deciziei cehe de a participa la comemora-rea celui de-Al Doilea Război Mondial la Mosco-va, potrivit mass-media locale, relatează agenţia Reuters, citată de AGERPRES.

Liderii Uniunii Europene boicotează ceremonia din luna mai din cauza rolului Rusiei în confl ictul din Ucrai-na, dar Zeman – care a deviat frecvent de la poziţia UE – a anunţat că va participa.

„Nu-mi pot imagina că ambasadorul ceh la Washin-gton îi dă sfaturi președintelui american unde să că-lătorească”, a declarat Zeman, citat de portalul de știri Parlamentni Listy. „Nu voi permite niciunui ambasador să aibă un cuvânt de spus asupra vizitelor mele în străi-nătate”, a subliniat el.

„Ambasadorul (Andrew) Schapiro are ușa de la castel închisă”, a adăugat el.

Un purtător de cuvânt prezidenţial a declarat presei locale că Schapiro ar putea încă participa la evenimente sociale la Castelul din Praga (Prazsky Hrad – n.r.), reșe-dinţa ofi cială a președintelui ceh.

Schapiro a declarat la televiziunea cehă, la începutul săptămânii trecute, că ar fi „penibil” ca Zeman să ia parte la ceremonie ca singurul om de stat dintr-o ţară a UE.

Zeman, un fost prim-ministru, a deviat frecvent de la poziţia comună a UE asupra Ucrainei și a criticat sanc-ţiunile împotriva Moscovei. Cu toate acestea, guvernul, care este responsabil de politica externă, a sprijinit de-plin poziţia UE, amintește Reuters.

Președinţia cehă are, în mare măsură, un rol ceremo-nial, dar Zeman – care a fost primul președinte ales prin vot direct când a preluat funcţia în 2013 – își spune pă-rerea pe șleau atât în legătură cu politica internă, cât și cea externă.

FLUX

Grecia solicită de la Germania Grecia solicită de la Germania despăgubiri de 279 de miliarde de euro despăgubiri de 279 de miliarde de euro

AVERTISMENT ONU: Apa ar putea ajunge mai

scumpă decât petrolul în cel mult un deceniu şi jumătate

Un nou studiu al Organizației Națiunilor Unite arată că nivelul actual de consum al apei potabile este nesustenabil. Fără o re-ducere a acestuia, în curând ne vom confrunta cu o criză a apei.

„La actualul nivel de consum, lumea s-ar putea confrunta cu o scădere de 40% a rezervei de apă potabilă în doar 15 ani”, se arată în Programul Mondial de Evaluare a Apei, citat de portalul Market Watch, potrivit Busi-ness24.ro .

Consum iresponsabil„Creșterea economică și a standardelor de viață în rândul clasei de mijloc

a generat un consum ridicat al apei, care se dovedește nesustenabil acolo unde resursele sunt limitate sau în zone unde distribuția, prețul, consumul și managementul resurselor de apă sunt defi citare”, arată raportul întocmit de specialiștii ONU.

Factorii care stau în spatele epuizării resurselor de apă se regăsesc în consumul crescut de carne, achiziționarea unor locuințe mai spațioase, existența mai multor autovehicule pe șosele și folosirea aparatelor electro-casnice consumatoare de curent, toate acestea fi ind emblemele actualei clase de mijloc.

Apa, insufi cientă pentru marile orașePopulația în creștere și gradul ridicat de urbanizare accentuează, în egală

măsură, problema.Cererea de apă tinde să se dubleze față de rata de înmulțire a populației

globului.Populația lumii este preconizată să atingă cifra de 9,1 miliarde de persoa-

ne în 2050, față de 7,2 miliarde cât numără în prezent.Dezvoltarea centrelor urbane adaugă o presiune suplimentară pe resur-

sele de apă.Până în 2050, 69% din populația globului va locui în orașe, față de 50%

în prezent.

Agricultura, cel mai mare consumatorÎn culturile agricole se întrevede și cel mai mare consum de apă, aproxi-

mativ 70%.Folosirea rezervelor de apă subterană pentru a suplini defi citul de lichid

de la suprafață este prea costisitoare pentru multe economii.Conformul studiului ONU, 50% din zonele de pe glob se folosesc strict de

resursele de suprafață pentru acoperirea necesarului zilnic de apă, iar 20% din bazinele acvifere ale lumii sunt deja suprasolicitate.

Cea mai afectată zonă este în prezent California, un studiu NASA asupra secetei prelungite din regiune arătând că ținutul american mai are rezerve de apă doar pentru un an.

FLUX

Preşedintele ceh „a închis uşa” Castelului din Praga pentru ambasadorul american

Venitul președintelui

ucrainean Petro Poro-

șenko în 2014 a depă-

șit 368 de milioane de

grivne (14,5 milioane de

euro), a anunţat serviciul

de presă al președinţiei,

citând declaraţia de ave-

re a acestuia, relatează

Interfax Ucraina, citată

de Mediafax.

„Venitul total al lui Petro Po-

roșenko pentru 2014 este de

368.943.679 de grivne (14.559.761

de euro), iar cel al familiei sale este

de 36.000 de grivne (1.420 de euro).

Dividendele și dobânzile reprezintă

345.670 de grivne (13.639 de euro);

venitul din vânzarea unor drep-

turi este de 11.253.718 de grivne

(443.939 de euro), iar venitul din

vânzarea unor proprietăţi este de

961.780 de grivne (37.925 de euro)”,

arată raportul.

Poroșenko a plătit taxe pentru di-

vidende, dobânda la bancă și alte

venituri în 2014. Valoarea totală a

taxelor plătite a fost de 17.941.932

de grivne (707.670 de euro).

Președintele Poroșenko și-a donat

salariul pe 2014 în scopuri umanita-

re. Suma totală donată în 2014 a fost de 123.166.037 de grivne (4.858.311 de euro).

„Poroșenko fi nanţează unele cheltuieli legate de îndeplinirea da-toriilor sale prezidenţiale din pro-priul buzunar. În particular, aceasta se referă la costul combustibilului pentru zborurile în ţări îndepărta-te precum Singapore sau Austra-lia. În plus, Poroșenko și-a fi nanţat independent campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din propriile venituri realizate în 2014 în mod transparent”, a precizat ser-viciul de presă.

Declaraţia de avere a lui Poro-șenko pe 2014 include toate bunuri-le sale mobile și imobile. Proprietăţi-le sale au rămas aceleași, dar, în plus, Poroșenko are în conturi bancare 451.925.060 de grivne (17.837.235 de euro).

FLUX

Într-o Ucraină distrusă de război, preşedintele ţării câştigă milioane de euro

10 APRILIE 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 365 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 13 APRILIE LUNI, 13 APRILIE 06:00 Serial: Dragoste de viață (r)

07:00 Dezvăluiri din lumea tele-

novelelor (r) 08:00 O seară perfectă (r) 09:00 Teleshopping

09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Cinema ACASĂ: Partenerul

ideal (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4989

17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial:

Puterea destinului 20:30 Cinema ACASĂ: Serial: Flirt la 40 de

ani 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra

00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:30

Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 14 APRILIE MARŢI, 14 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Tele-

shopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Cinema

ACASĂ: Flirt la 40 de ani (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica

de Acasă 14:15 Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4990 17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară

perfectă 19:30 Serial: Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara,

ep.25, 26 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra

nostra 00:15 O seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:30

Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 15 APRILIE MIERCURI, 15 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Te-

leshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4991

17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial:

Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.27, 28 22:15 Serial:

Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O seară

perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:30 Serial: Las Bravo

(r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 16 APRILIE JOI, 16 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Te-

leshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4992

17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial:

Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.29, 30 22:15

Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O

seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:30 Serial: Las

Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 17 APRILIE VINERI, 17 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Te-

leshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4993

17:05 Serial: Las Bravo 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial:

Puterea destinului 20:30 Serial: Fugara, ep.31, 32 22:15

Serial: Dragoste de viață 23:15 Serial: Terra nostra 00:15 O

seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las

Bravo (r) 04:30 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

SÂMBĂTĂ, 18 APRILIESÂMBĂTĂ, 18 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00

Teleshopping 09:15 Serial: Trandafirul negru (r) 10:15 Te-

leshopping 10:30 Serial: Puterea destinului (r) 11:30 Serial:

Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Înger sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenove-

lelor ep.10, an 3 17:15 Serial: Las Bravo 18:15 Serial: Regina

inimilor 20:15 Serial: Fugara, ep.33, 34 22:15 Serial: Dragoste

de viață 23:15 Serial: Teen Mom, ep.209, sezonul 2 00:15

Dezvăluiri din lumea telenovelelor (r) 01:15 Muzica de Acasă

(r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15

Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 19 APRILIE DUMINICĂ, 19 APRILIE 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r) 09:00 Tele-

shopping 09:15 Serial: Regina inimilor (r) 10:15 Teleshopping

10:30 Serial: Regina inimilor (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial: Înger

sălbatic 16:15 Dezvăluiri din lumea telenovelelor ep.11, an

3 17:15 Serial: Las Bravo 18:15 Serial: Regina inimilor 20:15

Serial: Fugara, ep.35, 36 22:15 Serial: Dragoste de viață 23:15

Serial: Teen Mom, ep.210, sezonul 2 00:15 Dezvăluiri din

lumea telenovelelor (r) 01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial:

Las Bravo (r) 04:15 Doctorul casei (r) 05:15 Acasă la români (r)

LUNI, 13 APRILIE LUNI, 13 APRILIE 6.05 Cântări pascale de la „Sălcuța”. 6.55 Bună dimineața!

9.00 Cântece pascale. Ansamblul folcloric „Romanița”. 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Știință și inovare. 10.50 „La masa de sărbătoare”. Program de Paști. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15, 2.25 Serial. „AGRODOLCE”. 14.00 Art-club (рус). 14.30 Reporter de gardă. 15.00, 19.55 „Dorurile noastre toate”. Spectacol muzical. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 20.45 Tot cu dansul mă mângâi. 21.25 Portrete în timp. Vlad Burlea, compozitor. 22.40 Săptămâna sportivă. 23.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 „Cu cei dragi de sărbători!”. Program muzical. 2.05 Știri pozitive. 3.10 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 14 APRILIE MARŢI, 14 APRILIE 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.20 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Documen-tar. „Povești despre animale”. 11.00 „Un dar de Paști”. Maria Iliuț. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOL-CE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.45, 23.40 Săptămâna sportivă. 15.30 Gagauz ogea. 16.00, 17.15 Pascala 2015. Transmisiune în direct de la Casa Radio. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 „La masa de Paști” cu Gheorghe Zamfi r. 21.25 Dialog social. 21.45 Cântece pascale. Ansamblul folcloric „Romanița”. 22.40 În premieră. Prezentarea fi lmului „Maidanezii” de Grigore Olednic. 0.25 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.00 „A doua zi de Paști”. Program muzical. 3.50 Tot cu dansul mă mângâi. 5.30 Documentar. „Noaptea de Înviere la Putna”.

MIERCURI, 15 APRILIE MIERCURI, 15 APRILIE 6.05 Gagauz ogea. 6.40 Cinemateca universală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Documentar. „Almanah cinematografic”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Natura în obiectiv. 10.45 „Un dar de Paști”. Maria Iliuț. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50 Legendele muzicii. 13.15, 2.05 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.05 Documentar. „Focul Haric”. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 22.40 Prin muzică În Europa. 21.25 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 21.45 Ansamblul folcloric „Romanița”. 23.40 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.15 Documentar. „Mănăstirea „Frumoasa”. 2.50 „La masa de Paști” cu Gheorghe Zamfi r. 5.30 ARTelier.

JOI, 16 APRILIE JOI, 16 APRILIE 6.05 Свiтанок. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Docu-mentar. „Arts 21”. 10.50 „A doua zi de Paști”. Program muzical. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.30 Serial. „AGRODOL-CE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Documentar. „O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino”. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Recital. Orchestra „Tharmis” cu V.Uzun, M.Bulicanu și A.Moon. 19.00, 3.50 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Te iubesc, Ion și Doina”. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Reporter de gardă. 22.40 Basarabia folk. Spectacol muzical. 0.55 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 3.20 Portrete în timp. 5.30 Art-club (рус).

VINERI, 17 APRILIEVINERI, 17 APRILIE 6.05 Portrete în timp. Vasile Vasilache. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.45, 22.05 Настоящее время. 10.15 Dor. Program muzical. 10.50 „La masa de Paști” cu Gheorghe Zamfi r. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 2.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Documentar. „O rugăciune pentru Moldova. Chilia Cucuvino”. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Documentar. „Te iubesc, Ion și Doina”. 20.45 Medalion muzical. 21.25 Povestea generațiilor. 22.40 Fii tânăr! 23.25 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.05 Documentar. „Prokofi ev, jurnalul neterminat”. 2.50 „La masa de sărbătoare”. Program muzical. 5.35 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 18 APRILIESÂMBĂTĂ, 18 APRILIE 6.05 Documentar. „Redescoperirea ruinelor orașului Angkor”. 7.10 Cinemateca universală. 7.15 Documentar. „Povești despre animale”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Videoteca copiilor. 12.30 Portrete în timp. 13.00 ȘTIRI. 13.15, 3.35 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.50 Cântări pascale de la „Sălcuța”. 14.35 Documentar. „Arts 21”. 15.00 Campionatul Moldovei la volei masculin. „Dinamo” (Chișinău) - „Dinamo” (Tiraspol). Finală. Transmisiune în direct. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.50 Dialog social. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 O seară în familie. 21.25 Destine de colecție. 22.20 Mihai Dolgan. „Cântă un artist”. Concert. 1.20 Fii tânăr! 2.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 4.30 Documentar. „Prokofi ev, jurnalul neterminat”. 5.30 Destine de colecție.

DUMINICĂ, 19 APRILIEDUMINICĂ, 19 APRILIE 6.05 Documentar. „Euromaxx”. 7.00 Medalion muzical. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Portrete în timp. Lora Plotnic. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Tezaur. 13.30 Documentar. „Minunea de la Prut”. 13.55 „Steaua de vineri...”. In memoriam. Grigore Vieru. Spectacol omagial. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP CADRU. 19.40 Povestea. 19.55 Prin muzică în Europa. 21.25, 5.30 Identitate Basarabia. 22.20 Documentar. „Marica”. 23.10 „A fost odată...” D. Caracio-banu. 23.55 Erudit-cafe. 0.40 Documentar. „Redescoperirea ruinelor orașului Angkor”. 1.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.25 Casa mea. 4.30 O seară în familie.

LUNI, 13 APRILIE LUNI, 13 APRILIE 07:00 Film: Doctorul Dolittle (r) 09:00

Film: Hook 11:30 Teleshopping 12:00

Film: Cronicile din Narnia: Călătorie pe mare cu Zori-de-Zi

(r) 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Anna și Regele 17:15 Film:

Ostatici (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 22:45 Film: Hitch - Consilier

în amor 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întune-

ricului, ep.20, sezon 7 02:00 O Seară perfectă (r) 03:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Cristina

Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 14 APRILIE MARŢI, 14 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial:

Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.8 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedete-

lor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: CSI: New

York ep.17, an 9 (ultimul episod) 00:00 Serial: Supernatural:

Aventuri în lumea întunericului, ep.21, sezon 7 00:45 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O Seară perfectă (r) 02:45

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Știrile ProTv

cu Sorina Obreja (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu

(r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 15 APRILIE MIERCURI, 15 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru

(r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață, ep.9

17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Măruță 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți ep.11 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia

minciunii, ep.1 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.9, sezon 1 01:00

Serial: Supernatural: Aventuri în lumea întunericului, ep.22

01:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:15 O Seară per-

fectă (r) 03:45 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 05:30

Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina

Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 16 APRILIE JOI, 16 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul

negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de

viață, ep.10 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți

ep 12 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie

to me - Psihologia minciunii, ep.2 00:00 Serial: Tanti Florica,

ep.10, sezon 1 01:00 Serial: Supernatural: Aventuri în lumea

întunericului, ep.23 (ultimul episod) 01:45 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 02:15 O Seară perfectă (r) 03:45 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 05:30 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45

O Seară perfectă (r)

VINERI, 17 APRILIE VINERI, 17 APRILIE 08:20 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Tele-

shopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00

Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafirul

negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de

viață, ep.11 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:00 Film:

Runda fi nală 23:30 Film: Răzbunare fără limite 01:15 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 03:15

Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r) 06:45 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

SÂMBĂTĂ, 18 APRILIE SÂMBĂTĂ, 18 APRILIE 08:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45

Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Bratz 13:00 Știrile PROTV

13:05 Teleshopping 13:20 În Profunzime cu Lorena Bogza (r)

14:20 Serial: Toate pânzele sus, ep.4 15:20 Regina frumuseţii

17:15 Film: Runda fi nală (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Condamnat să ucidă

23:00 Ferma vedetelor 00:30 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

01:15 Film: Condamnat să ucidă (r) 03:15 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 19 APRILIEDUMINICĂ, 19 APRILIE 07:00 Știrile PROTV Ce se intampla, doctore? 10:00 Tele-

shopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Regina frumuseţii

(r) 13:00 Știrile PROTVss 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo

Tv 14:15 Film: Doi băieţi și multe fete 16:15 Film: Spionii în

vacanță 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00

Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Divergent 23:45

Film: Iubitul meu e zombi 01:30 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 02:15 Film: Iubitul meu e zombi (r) 04:00 Fabricat în

Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 13 АПРЕЛЯ 13 АПРЕЛЯ

05:00 Телеканал „Доброе утро” 08:00 Новости 08:05 „Поле чудес” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 14:25 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Жди меня” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме „Однажды в Ростове” 00:00 „Вечерний Ургант” 00:35 „Познер” 01:25 Ночные новости 01:40 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Модный приговор”

ВТОРНИК, 14 АПРЕЛЯ ВТОРНИК, 14 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 14:15 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме „Однажды в Ростове” 00:00 „Вечерний Ургант” 00:35 Ночные новости 00:50 Премьера. „Владимир Маяковский. Последний апрель” 01:40 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

СРЕДА, 15 АПРЕЛЯ СРЕДА, 15 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 14:15 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме „Однажды в Ростове” 00:00 „Вечерний Ургант” 00:35 Ночные новости 00:50 „Структура момента” 01:40 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:30 „Наедине со всеми” 03:15 „Prima Oră” (R)

ЧЕТВЕРГ, 16 АПРЕЛЯ ЧЕТВЕРГ, 16 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Прямая линия с Владимиром Путиным 15:00 Новости (с субтитрами) 15:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 17:15 „Контрольная закупка” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 „Кио. За кулисами иллюзий” 19:05 „Давай поженимся!” 20:00 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:45 Премьера. Сергей Жигунов, Богдан Ступка, Владимир Вдовиченков, Алена Бабенко, Кирилл Плетнев в многосерийном фильме „Однажды в Ростове” 00:30 „Целитель Лука” 01:20 „Наедине со всеми” 02:05 „Страна 03”. Многосерийный фильм 02:55 „Prima Oră” (R)

ПЯТНИЦА, 17 АПРЕЛЯ ПЯТНИЦА, 17 АПРЕЛЯ 05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 Новости 09:15 Teleshopping 09:35 „Жить здорово!” 10:35 „Модный приговор” 11:35 „Фазенда” 12:00 Новости 12:20 „Однажды в Ростове”. Многосерийный фильм 14:15 „Смак” 15:00 Новости (с субтитрами) 15:35 „Контрольная закупка” 16:00 „Мужское / Женское” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Давай поженимся!” 20:00 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „ДОстояние Республики” 00:10 „Вечерний Ургант” 00:55 Коллекция Первого канала. „Матадор” 01:45 Хилари Суонк в фильме „Парни не плачут” 03:35 Комедия „Двадцатипятиборье” 04:55 „Мужское / Женское”

СУББОТА, 18 АПРЕЛЯ СУББОТА, 18 АПРЕЛЯ 06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:40 Леонид Куравлев, Лариса Удовиченко в фильме „Опасно для жизни!” 08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05 „Сергей Филиппов. „Есть ли жизнь на Марсе?” 12:00 Новости 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера. „Барахолка” 14:00 Егор Бероев, Любовь Толкалина в фильме „Время для двоих” 17:20 „Угадай мелодию” 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 19:10 Коллекция Первого канала 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:15 „Что? Где? Когда?” 00:25 Премьера. Аль Пачино, Кристофер Уокен в фильме „Реальные парни” 01:55 Лидия Федосеева-Шукшина, Сергей Никоненко в фильме „Трын-трава” 03:25 Николай Крючков, Лидия Смирнова в фильме „Парень из нашего города”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 19 АПРЕЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 19 АПРЕЛЯ 05:30 Борислав Брондуков, Станислав Садальский, Олег Анофриев в комедии „Кот в мешке” 06:00 Новости 06:10 Комедия „Кот в мешке”. Продолжение 07:05 Анастасия Вертинская, Василий Лановой в фильме „Алые паруса” 08:30 „Армейский магазин” 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости 12:15 Премьера. „Горько!” 13:05 „Теория заговора” 14:05 „Мужчины и женщины” 15:00 „Алла Пугачева – моя бабушка” 15:55 Коллекция Первого канала 18:00 „Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 19:00 „Replica” 20:00 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 23:00 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:55 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 02:35 Сандра Баллок в комедии „Проблески надежды”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 13 АПРЕЛЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 13 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știri. 07:30 Друзья. Комедия. США

1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 11:15 В поле

зрения. Фантастический детектив. США 2011 12:15 Заплати

другому. Драма. США 2000 14:45 Дело Астахова. 16:25

Кости. Детектив. США 2005 17:15 Друзья. Комедия. США

1996 18:00 Обмани меня. Детектив. США 2009 19:00 В поле

зрения. Фантастический детектив. США 2011 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Папе снова 17. Комедия.

США 2009 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости.

Детектив. США 2005 00:25 Папе снова 17. Комедия. США

2009 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții.

05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 14 АПРЕЛЯ ВТОРНИК, 14 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США

2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Кости. Детектив. США 2005 21:30 UEFA Champions

League. 21:45 UCL “ Atlético Madrid - Real Madrid CF „. 23:45

Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League 00:30

Дело Астахова. 01:20 Дело Астахова. 02:10 Новости. 02:40

Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Новости. 05:45

Дело Астахова.

СРЕДА, 15 АПРЕЛЯ СРЕДА, 15 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США

2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Кости. Детектив. США 2005 21:30 UEFA Champions

League. 21:45 UCL “ Paris Saint-Germain F.C. - FC Barcelona „.

23:45 Новости. 00:00 Rezumatele UEFA Champions League

00:30 Дело Астахова. 01:20 Дело Астахова. 02:10 Новости.

02:40 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Новости.

05:45 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 16 АПРЕЛЯ ЧЕТВЕРГ, 16 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США

2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Миссия: невыполнима. Боевик. США 1996 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США

2005 00:25 Миссия: невыполнима. Боевик. США 1996 02:15

Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri.

05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 17 АПРЕЛЯ ПЯТНИЦА, 17 АПРЕЛЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Друзья.

Комедия. США 1996 10:00 Обмани меня. Детектив. США

2009 11:15 В поле зрения. Фантастический детектив. США

2011 12:05 Дело Астахова. 16:25 Кости. Детектив. США

2005 17:15 Друзья. Комедия. США 1996 18:00 Обмани меня.

Детектив. США 2009 19:00 В поле зрения. Фантастический

детектив. США 2011 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости.

20:30 Миссия: невыполнима 2. Боевик. США 2000 22:50

Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США

2005 00:15 Дело Астахова 01:55 Știri. 02:25 Дело Астахова

03:20 Știrile dimineții. 05:05 Știri. 05:35 Дело Астахова.

СУББОТА, 18 АПРЕЛЯ СУББОТА, 18 АПРЕЛЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999

8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда:

Удивительные легенды. США 2011 10:00 „Autostrada”. 11:00

Новости. 11:30 Миссия: невыполнима 2. Боевик. США 2000

13:45 Друзья. Комедия. США 1996 16:15 Обмани меня.

Детектив. США 2009 20:00 Новости. 20:30 Мадагаскар 3.

Мульт. США 2012 22:15 День труда. Драма. США 2013 23:00

Știri. 23:30 День труда. Драма. США 2013 (продолжение)

0:45 Știri. 1:15 „Autostrada”. 2:15 Știri. 2:45 День труда.

Драма. США 2013 4:45 Дело Астахова.

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 19 АПРЕЛЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 19 АПРЕЛЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00

Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда:

Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA

Champions League. 11:00 Новости. 10:30 Мадагаскар 3.

Мульт. США 2012 12:50 Друзья. Комедия. США 1996 16:00

День труда. Драма. США 2013 18:00 Деннис-мучитель.

Семейная комедия. США 1993 20:00 Новости. 20:30 В диких

условиях. Драма. Биография. США 2007 23:00 Știri. 23:30

Не отпускай меня.Фантастика. Драма. Великобритания

США 2010 1:20 Știri. 1:50 Дело Астахова. 2:35 Știri. 3:05

Дело Астахова. 4:35 Не отпускай меня.Фантастика. Драма.

Великобритания США 2010

10 APRILIE 201588F L U XF L U X Spiritualitate

Urmare din pag. 1

Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,Preacuvioși și Preacucernici Părinţi,Iubiţi credincioși și credincioase,Iubiţi credincioși și credincioase,

Potrivit tradiţiei, an de an, în minunatul anotimp al primăverii, când toate renasc la viaţă, Biserica dreptmăritoare sărbătorește un eveniment extraordinar, și anume: Învierea Domnului nos-tru Iisus Hristos, și vestește neîncetat lucrarea minunată a lui Dumnezeu, care revarsă iubirea Sa milostivă și sfi nţitoare asupra omului și a întregii creaţii. Și în această zi de sărbătoare a Sfi nte-lor Paști, când ne bucurăm împreună de Învierea Mântuitorului, vă întâmpinăm și noi cu drag pe fi ecare dintre dumneavoastră cu salutul biruinţei prin cuvintele vechi și sfi nte: Hristos a Înviat!

Astăzi toate s-au umplut de lumină: bisericile, inimile și chipu-rile oamenilor, natura cu haina ei de sărbătoare și noi toţi care prăznuim și cântăm: Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând și celor din morminte viaţă dăruindu-le. Anume prin aceste cuvinte prin care credincioșii pe parcursul a mai mul-tor veacuri se salută unii pe alţii în luminoasele zile ale sărbă-

torilor pascale și care mărturisesc lumii despre adevărul eveni-mentului care a avut loc cu două mii de ani în urmă, se conţine o putere enormă interioară și sfi nţitoare. În ele se împreunează și vestirea biruinţei asupra morţii, și chemarea la bucurie, urarea de pace, speranţa și mângâierea pentru fi ecare binecredincios.

Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,Iubiţi fi i și fi ice duhovnicești,Învierea lui Iisus petrecută în tainica lumină și atotputernicie

a lui Dumnezeu se arată a fi pentru noi, creștinii, deplina mani-festare a dragostei Tatălui Ceresc. Ea ne vorbește astăzi despre demnitatea și vocaţia noastră, precum și despre posibilitatea vieţii depline și a vieţii veșnice. Mântuitorul, care a fost născut din Preacurata Fecioara Maria, a suferit mult și fără de vină, a fost trădat, a fost pălmuit, a fost răstignit și a murit pe cruce între doi tâlhari. Apoi a înviat din morţi: “S-a sculat precum a zis” (Mt. 28, 6). Dragostea pentru omul chemat la demnitatea cerească și la frumuseţea dumnezeiască l-a urcat pe Hristos pe Cruce, de unde neîncetat se roagă Tatălui Ceresc, spre iertarea noastră a tuturor: „Părinte, iartă lor, că nu știu ce fac” (Lc. 23, 34). Acea dragoste ne împacă neîncetat cu Tatăl nostru cel din ceruri, redă sufl etului nostru lumina frumuseţii dumnezeiești prin iertare, dar și tru-pului nostru strălucirea Trupului Său înviat, precum ne spune și Sfântul Ioan Gură de Aur: „Dacă trupul nostru este mădular al lui Hristos, și dacă Hristos a înviat, apoi negreșit că și trupul va urma Ca-pului” (Omilia XVII).

Depășind acea stare de înstrăinare a omului faţă de Dumne-zeu, Mântuitorul ne-a dat posibilitatea de a ne uni cu El. Astfel, prin Crucea lui Hristos ni s-a dăruit nouă, oamenilor, învierea. Hristos a biruit moartea duhovnicească, sufl etească și trupeas-că. Luând fi rea noastră s-a asemuit nouă întru totul, în afară de păcat. Prin viaţa Sa de pe pământ și prin suferinţele de pe cruce, El a arătat pilda celei mai mari smerenii și ascultări faţă de Tatăl ceresc, pilda luptei cu ispitele și tentaţiile, iar prin Învierea Sa a nimicit lanţurile păcatului și ne-a dat puteri și mijloace să biruim și noi, la rândul nostru, răul. Totodată, trebuie să remarcăm că În-

vierea Domnului nostru Iisus Hristos nu este ceva separat de noi, ci este ceva care trebuie să se întâmple și în noi. Viaţa unui creș-tin adevărat, a unui creștin botezat și trăitor al Evangheliei, este, de fapt, o viaţă în Înviere. Noi am înviat împreună cu Domnul Hristos, trăim în Înviere, suntem fi ii Învierii. Pentru aceasta datori suntem să ne curăţim de păcatele noastre, să nu mai admitem în viaţa noastră niciun fel de lucru rău și numai astfel, întărindu-ne prin virtuţi nobile, ne putem uni cu Hristos.

Iubiţi credincioși,Iubiţi credincioși,Într-o lume întinată de întunericul păcatului, când ameninţări-

le cu război și chiar numeroase ciocniri armate frământă omeni-rea, chemarea Bisericii “unul pe altul să îmbrăţișăm, să iertăm toate pentru Înviere”, poate părea pentru unii ieșită din comun sau chiar paradoxală. E dureros să vezi câţi oameni se îndeletnicesc și as-tăzi cu aprinderea focului mâniei, la ei acasă și la alţii, cu purtarea de vorbe urâte și cu clevetirea cea ucigătoare de sufl ete. Aceștia nu sunt fi ii lui Dumnezeu, căci fi ii lui Dumnezeu sunt făcători de pace, ne învaţă Evanghelia. Acolo unde este ură și dușmănie, unde inima este încuiată faţă de aproapele, fratele nostru, cel

zidit după chipul și asemăna-rea lui Dumnezeu, nu poate avea loc bucuria cea adevă-rată, sinceră și curată. Deci, datori suntem să ne străduim a păstra curată lumina Învie-rii lui Hristos: “Să ne curăţim deci, simţirile, ca să vedem pe Hristos înviat din morţi, tuturor viaţă dăruind”.

Cunoscând circumstanţele socioculturale, economice și politice în care trăim, săr-bătoarea de azi ne pune din nou în faţa mesajului central al credinţei noastre, vorbin-du-ne de biruinţă și speranţă: viaţa a biruit moartea, omul poate învinge răul și păcatul. Nimicind moartea trupească, Hristos ne-a făgăduit viaţa veșnică, ca o schimbare a în-tregii fi ri omenești. În mod tainic, prin Învierea Dom-nului ni s-a arătat și chipul învierii noastre viitoare. Iar aceasta pentru că Învierea lui Hristos nu este doar un adevăr istoric, ci și piatra de temelie a credinţei noastre în existenţa vieţii veșnice.

Iubiţi fraţi și surori întru Iubiţi fraţi și surori întru Hristos Domnul,Hristos Domnul,

Anul 2015, potrivit hotărârii Sfântului Sinod al Bisericii Or-

todoxe Române, este dedicat Anului omagial al misiunii parohiei și mănăstirii azi și Anul comemorativ al Sfântului Ioan Gură de Aur și al marilor păstori de sufl ete din eparhii. Deci, fi ecare din-tre noi suntem chemaţi și avem datoria nobilă și sfi nţitoare să fi m misionari, să împărtășim bucuria despre Mântuitorul nostru cel Înviat cu toţi acei care au nevoie de atenţia și grija noastră, cu cei bolnavi, cu cei bătrâni, cu cei suferinzi, cu cei mai triști ca noi, cu cei care zac în temniţe, cu cei lipsiţi de mijloace de existenţă și de un acoperiș deasupra capului. Și la fel ca femeile mironosiţe și sfi nţii apostoli, care au fost martorii Învierii, să vestim cu cre-dinţă și îndrăzneală, atât apropiaţilor, cât și depărtaţilor noștri, vestea cea bună că Hristos cu adevărat a Înviat! Mesajul Sfân-tului Apostol Pavel este grăitor și semnifi cativ în acest sens: “Vă aduc aminte, fraţilor, Evanghelia pe care v-am binevestit-o, pe care aţi primit-o, întru care și staţi, prin care sunteţi mântuiţi (…) căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce și eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi; și că a fost îngropat și că a înviat a treia zi, după Scripturi; și că s-a arătat lui Chefa, apoi celor doispreze-ce” (1 Cor. 15, 1-5).

Vă doresc tuturor, precum și celor scumpi și dragi ai dumnea-voastră, să aveţi parte de har, lumină și bucurie în această mărită Sărbătoare, iar pacea sufl etească să fi e mereu cu voi cu toţi!

Hristos a Înviat! Adevărat a Înviat!

Al vostru părinte duhovnicesc, pururi către Preasfânta Treime rugător,

† PETRUArhiepiscop al Chişinăului, Mitropolit al Basarabiei şi

Exarh al Plaiurilor

Dată în reședinţa Noastră Mitropolitană din Chișinău cu prilejul În-vierii Domnului nostru Iisus Hristos în binecuvântatul an 2015.

Pastorala ÎPS Vladimir, Mitropolitul

Chişinăului şi al Întregii Moldove,

la sărbătoarea Învierii Domnului

Urmare din pag. 1Aceste adevăruri dumnezeiești încorpo-

rează în sine însemnătatea celei mai mari sărbători creștine, Învierea din morţi a Fiu-lui lui Dumnezeu.

Valoarea incontestabilă a acestor adevăruri se răsfrânge în plenitudine şi asupra noastră, deoarece rostindu-le, Hris-tos le-a dăruit Bisericii şi prin ea şi nouă, tuturor fi ilor ei.

Păstrând învăţătura Sa, noi ne împărtăşim continuu din învierea şi din viaţa Mântuitorului. Iar astăzi, la praznicul biruinţei asupra morţii, ascultăm şi primim mesajul învierii şi al vieţii noastre ca pe un balsam care ne înviorează credinţa, ne întăreşte nădejdea şi ne fortifi că năzuinţa de a păşi cu fermitate pe drumul binelui şi al desăvârşirii.

Învierea lui Hristos este temeiul naşterii din nou a lumii şi începătura învierii tuturor oamenilor. Mântuitorul, Cel a treia zi înviat, ne-a redat nouă, oamenilor, bucuria şi lumina, pacea şi împăcarea celor cereşti cu cele pământeşti.

Prăznuind cu bucurie şi evlavie adâncă preamărita minune a Învierii Domnului, ne reînnoim neîncetat viaţa cu osârdia noastră creştinească, mărturisind astfel, mai deplin, că „propovăduirea noastră nu este zădarnică şi nici credinţa voastră deşartă“ (cf 1 Cor. 15,14), pentru că „Paştele cele Sfi n-te“ ce ni s-au arătat astăzi, Paştele Hristos Mântuitorul, sunt Paştele credincioşilor, precum ne îndeamnă a cânta Sfânta noastră Biserică, în aceste zile luminoase de sărbătoare.

Dacă în clipele de grele suferinţe ale Domnului, Apostolii Săi au fost cuprinşi de întristare şi de teamă, încât unii s-au îndo-it în credinţă, au fugit ori şi-au zdruncinat pentru un moment ataşamentul făgăduit mai înainte, vestea Învierii Sale din morţi, încredinţarea că El este viu şi că mormântul se afl ă gol, le-a umplut inima de o negrăită bucurie.

Aceasta a rămas neînpuţinată în sufl ete-le lor şi n-au încetat să o predice în lume. Învierea le-a deschis mintea să perceapă adevăratul înţeles al Scripturilor Sfi nte, să înteleagă mai limpede cuvintele rostite de Domnul Cel înviat, la frângerea pâinii în Emaus, pe ţărmul mării Tiberiadei şi în alte arătări, până la înălţarea Sa la cer.

Iubiţi credincioși,Fiind martori ai Învierii Mântuitorului,

fi ecare creştin are misiunea ca, prin cuvânt, viaţă curată şi iubire jertfelnică pentru toţi oamenii, dar mai ales pentru cei în suferinţă sufl etească şi trupească, să fi e un apostol al Învierii lui Hristos. În fi ecare cămin de orfani, în fi ecare copil care suferă, bolnav sau bătrân singur şi fără sprijin, în fi ecare chip omenesc, descoperim chipul lui Hristos. Să-i cercetăm pe aceştia şi să le vestim bucuria şi adevărul Învierii.

Fie ca darurile binefăcătoare ale Sfi ntei Învieri să se reverse din plin asupra noastră, pentru ca toţi oamenii şi toate popoarele să poată regăsi pacea sufl etelor şi spiritul de bună înţelegere sub binecuvântarea Preabunului Dumnezeu, care ne poartă de grijă şi ne ocroteşte.

Adevărat a Înviat Hristos-Domnul!

† V L A D I M I RMitropolitul Chișinăului și al întregii Moldove

Învierea Domnului, Anul mântuirii 2015, mun. Chișinău

Pastorala ÎPS Mitropolit şi Exarh Petru la sărbătoarea Învierii Domnului