1 EURO..............................16.59601 Do lar ame ri can ............. 11.96621 Leu românesc ................ 3.94911 Ru blă ru sească ............... 0.4235Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Democrat înseamnă cineva care vrea să înalţe poporul pe umerii

săi, nu cineva care vrea să se înalţe el pe umerii poporului.”

Nicolae Iorga

Cursul valutar 4.03.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 4 martie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

4.03.2011

Noros, -6 3 0C

5.03.2011

Noros, -6 6 0C

Sf. Ap. Arhip și Filimon (Harţi – dez-legare la lapte, brânză, ouă și pește)

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana CiofuDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru PascaruIN GI NER COM PU TER:

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20111 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

15,50 lei 46,50 lei 93,00 lei 186,00 lei

FLUX EUROPEANEUROPEAN

ABONAREA 2011ABONAREA 2011

O iniţiativă guvernamentală în favoarea unei minorităţi degradate moral

Numărul crimelor a crescut cu o treime după instalarea guvernării Filat

Saif Al-Islam Gaddafi-Filat-Diacov-Stati!

De ce este impulsiv Ghimpu, atunci când nu se agită?

66

55

44

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ATITUDINI

ŞOCANT

SCANDALOS

ACTUAL

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 371TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 8 (788)

EDI|IA DE VINERI

Filat instituie homodictaturaFilat instituie homodictatura

Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi! (citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

Alianţa pentru Integrare Europeanăa compromis ideea integrării europene

AIE = Alianţa Intereselor EgoisteCentrul de Investigaţii Sociologice și Marketing „CBS-AXA” a lansat recent un nou studiu

sociologic care a provocat dezbateri aprinse în mass-media și societate. Este explicabilă această reacţie, dat fi ind că respectiva instituţie de cercetare sociologică s-a compromis repetat, lansând pe piaţă sondaje în favoarea unor actori politici, al căror rezultate, mai apoi, au fost contrazise categoric de scrutinele electorale din ultima perioadă și, mai ales, de referendumul din 5 septembrie 2010. Este natural ca și de data aceasta să apară suspiciunea că sondajul realizat de „CBS-AXA”, în perioada 28 ianuarie - 8 februarie 2011, exprimă nu atât starea de spirit și convingerile din societate, cât interesele politice ale cuiva, cel mai probabil, ale guvernanţilor.

Din aceste considerente, am decis să ne abţinem de la prezentarea răspunsurilor la între-bările din sondaj ce ţin de intenţiile de vot ale cetăţenilor, ci să relatăm doar aspectele sociale și economice abordate în acest studiu sociologic, deși nici aici nu putem avea certitudinea că cercetările sociologice ale „CBS-AXA” sunt pertinente.

Prima întrebare la care au fost solicitaţi intervievaţii să răspundă este: sunteţi mulţumiţi sau nu de viaţa pe care o trăiţi? 73 la sută dintre cei chestionaţi au spus că nu sunt mulţumiţi. Tot așa, 55 la sută dintre ei apreciază că situaţia materială (economică) a familiilor lor este rea și foarte rea, iar 78 la sută dintre respondenţi susţin că situaţia economică din ţară este rea și foarte rea.

Continuare în pag. 6

Marea Neagră vine spre Palanca sau cum încurcă Dumnezeu planurile moldo-ucrainene

(citiţi pag. 2-3)(citiţi pag. 2-3) (citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Ce are statul de dat şi oligarhii de cumpărat?

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

PPCD îndeamnă populaţia să nu

admită legalizarea homosexualităţii

4 MARTIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

O știre de la București ne anunţă: „nivelul Mării Negre ar putea crește cu până la cinci metri, fapt care ar duce la inundarea Deltei Dunării, dar și a lo-calităţilor Sulina, Tulcea, Brăila, Chilia Veche, Ismail și Reni. „Planul Naţional de Adaptare la efectele schimbări-lor climatice”, realizat de Ministerul Mediului, arată ca litoralul va fi cel mai afectat. Acesta va fi infl uenţat de eroziunea costieră și creșterea nive-lului mării. În cazul plajei din Mamaia, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare și Dezvoltare Marina „Grigore Antipa”, ritmul mediu anual de modifi care a liniei ţărmului a fost de 2, 3 metri pe an. Potrivit directorului Administraţiei Naţionale „Apele Ro-mâne”, Marius Postelnicescu, litoralul va benefi cia de investiţii în perioada următoare, având în vedere că Marea Neagră a avansat în ultimii 60 de ani cu aproximativ 12 metri”.

Pe de altă parte, agenţiile din Rusia au relatat că din cauza curenţilor calzi din Marea Neagră, orașul Eisk este supus riscului de inundare. La 14 fe-bruarie s-a înregistrat o creștere bruscă a apelor Mării Azov ca urmare a unui afl ux de apă caldă din Marea Neagră, prin strâmtoarea Kerci. Peste 900 de pescari ruși au fost evacuaţi recent din zona ţărmului în legătură cu această ridicare a nivelului apelor mării.

Spre deosebire de Marea Caspică, în care în ultimii 30 de ani nivelul apelor a scăzut cu 2,5 metri, Marea Neagră, legată de Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor, cunoaște o completare permanentă a apelor sale. Pe segmentul de ţărm dintre orașele georgiene Poti și Suhumi s-au înregistrat în ultimele decenii o avansare vizibilă a apelor mării, care au înghiţit deja complet ruinele unei cetăţi medievale situate altădată pe ţărm. Fenomenul este mai vechi. În apropierea orașului Suhumi arheologii marini au descoperit recent, sub ape, ruinele orașului antic Diocuria.

În august 2009, la Odesa, a avut loc cea de-a II-a Conferinţă interna-ţională cu genericul „Culoarul medi-teraneano-pontic în ultimii 30 de mii de ani: schimbarea cotelor apelor și adaptarea umană”, for știinţifi c la care au participat circa 100 de specialiști din domeniile arheologiei, geologiei, geografi ei, biologiei, ecologiei, clima-tologiei și din alte domenii din 18 ţări ale lumii. Cu această ocazie, Valentina Ianko, președinte al Institutului de Știinţe Aplicate și profesor la catedra

de geologie marină a Universităţii din Odesa, a ţinut să arate că apele Mării Negre au fost și sunt într-o creștere anuală medie de 3 centimetri. În unii ani această creștere depășește cu mult media anunţată. Potrivit cercetătoarei, în ultimii 10 mii de ani, nivelul Mării Negre a crescut cu peste 100 de metri. Iar în următoarea sută de ani, nivelul apelor Mării Negre ar urma să urce cu circa 3 metri.

Totodată, presa ucraineană bate alarma și ne anunţă că în următorii 40 de ani, mai exact către anul 2050, lito-ralul din Crimeea va fi înghiţit de apele mării. Cauza acestui fenomen constă, de asemenea, în schimbările climatice determinate de încălzirea globală, efectul de seră și creșterea nivelului apelor Oceanului planetar. Ţinând cont de particularităţile de relief ale istmului Perekop, care leagă peninsula Crimeea de continent, întreaga penin-sulă ar putea fi înconjurată de apele mării, devenind o insulă în mai puţin de 50 de ani.

Cercetătorii din cadrul Academiei de Știinţe a Ucrainei sunt foarte îngri-joraţi de fenomenul creșterii nivelului apelor Mării Negre, întrucât nu doar peninsula Crimeea poate deveni o in-sulă, dar și cel mai mare port ucrainean

la Marea Neagră, Odesa, ar putea avea de suferit, rămânând în cea mai mare parte sub apele mării, care câștigă teren, avansând an de an.

Așadar, linia ţărmului avansează anual cu câte 3 metri în partea de nord și de est a Mării Negre din cauza fap-tului că nivelul apelor marine crește în medie cu 3 centimetri. Fenomenul este observat și în regiunea satului Palanca din raionul Ștefan Vodă, unde linia ţărmului avansează tot mai mult către linia de frontieră moldo-ucrai-neană. Această linie de frontieră era situată acum câţiva ani la circa 1 800 de metri de litoralul Mării Negre (Limanul Nistrului). Întrucât nivelul de la talpa terasamentului autostrăzii Odesa-Reni în regiunea satului Palanca este de mai puţin de 1 metru faţă de nivelul mării, este de presupus că în următoarele două decenii, apele Mării Negre vor atinge teritoriul naţional al Republicii Moldova. Traseul Odesa-Reni riscă să

rămână complet sub ape. Sub apele Mării Negre, evident.

„Natura” înţeleaptă ţine cu noi! Dacă ni s-au luat bucăţi importante din trupul vechii Moldove și au fost lipite artifi cial de Ucraina, dacă guvernanţii de la Chișinău au trădat interesul na-ţional nu o singură dată și i-au cedat Ucrainei, fără luptă și fără război, 7 părţi din teritoriul inalienabil al Repu-blicii Moldova (inclusiv insula Nișaliu de 105 hectare, de pe Nistru), dacă Filat, Leancă și Popov treapădă la Kiev și fac sluj ba în faţa lui Timoșenko, ba în faţa lui Azarov, iată că „natura” ţine cu noi, iată că ea ne răzbună în sensul cel mai bun al cuvântului.

În anii ploioși, în care Nistrul își iese din albie, cum a fost 2008, Marea Neagră se contopește cu Nistrul, iar traseul Odesa-Reni, cu tot cu tera-samentul menit să-l înalţe, rămâne sub ape. Este sufi cient să avem câţiva ani ploioși ca Nistrul să rupă albia și,

scurtându-și cursul cu 17 kilometri, să o ia în regiunea Abdiv, direct către Marea Neagră, prin Baibol. Ca teritoriu al Republicii Moldova de dincolo de traseul Odesa-Reni, Baibolul este, de fapt, o baltă cu stufăriș care vine în continuarea Marii Negre. Altitudinea Baibolului faţă de apele mării este de numai 25 de centimetri. Este sufi cient ca nivelul apelor din Limanul Nistrului să se ridice cu 25 de centimetri, că Marea Neagră va intra în teritoriul naţional al Republicii Moldova. Iată de ce autorităţile ucrainene insistă, pe de o parte, asupra transmiterii în proprietate gratuită și eternă a tra-seului Odesa-Reni și a pământului de sub el (18 hectare) în regiunea satului Palanca, iar, pe de altă parte, aceleași autorităţi ucrainene, speriate de sur-prizele pe care Marea Neagră le oferă de la o vreme, împingând spre nord linia ţărmului, refuză să demarcheze segmentul de frontieră moldo-ucrai-neană de dincolo de traseu, pe limita inferioară a Baibolului și a celorlalte teritorii moldovenești exclavate.

Vom preciza că Limanul Nistrului este cel mai mare liman la Marea Neagră. El are o lungime de 40 de kilometri, o lăţime de 12 kilometri, o suprafaţă de 360 de kilometri pătraţi și un volum de apă de 540 de milioa-ne de metri cubi. Legătura Limanului Nistrului cu Marea Neagră se face prin strâmtoarea Bugaz. Balta care unește teritoriul Republicii Moldova în zona Baibol (Palanca) se numește Balta lui Alexandru Vodă. Portul Cetatea Albă este unul funcţional, iar odată cu avan-sarea liniei ţărmului spre Baibol, Re-publica Moldova și-ar putea construi propriul port la Marea Neagră.

În concluzie, putem afi rma că ceea ce nu vor oamenii să facă, are grijă și face „natura”, mai bine zis, Bunul Dum-nezeu. Dacă Filat, Leancă sau Popov se tot căciulesc în faţa Kievului ca să ne lase fără pământul de la Palanca, Dumnezeu zâmbește senin, apucă Marea Neagră din partea de sud și, încet-încet, o înclină mai către noi. E semn clar că Cel de Sus ne iubește.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

Actual

Marea Neagră vine spre Palanca sau cum încurcă Dumnezeu planurile moldo-ucrainene

Deci, acum nu doar ziariștii și analiștii vorbesc despre șantajul la care au recurs politicienii. Chiar cei din alianţă au spus lu-crurilor pe nume, confi rmând că miza acestui șantaj au fost inte-resele economice ale clanurilor oligarhice care au venit la pute-re. Că doar nu s-au hărţuit reci-proc pentru majorarea pensiilor și a salariilor. „Argumentele” pe care și le-au fl uturat pe la nas ali-aţii în cadrul negocierilor au dus, în cele din urmă, la constituirea coaliţiei de guvernământ, dar au acutizat și au împins până la paroxism ura dintre cei care au privatizat puterea în Republica Moldova.

Bâlciul parveniţilorCeea ce fac acum guvernanţii

este să-și consolideze poziţiile în care au ajuns prin șantaj și să acapareze tot ce a mai rămas din economia ţării profi tabil și aducător de bani. Parveniţii nu au nici răbdare, nici decenţă, nici bun-simţ – ei vor totul și dintr-o dată, pentru că le este frică să nu dispară mâine în ne-

antul tulbure din care au răzbit la lumina zilei. De aceea avem scandalul cu majorarea preţu-rilor la „Moldtelecom”, de aceea mai mulţi agenţi economici au decis brusc că o anumită bancă, al cărei președinte al Consiliului de administraţie este prim-vi-cepreședintele Parlamentului Plahotniuc-Ulinici, ar fi mai potrivită pentru conturile lor bancare. Cât de „benefi că” va fi afl area acestei alianţe la putere și cu ce ne vom alege la sfârșitul acestei guvernări, democrate și proeuropene? Răspunsul este la suprafaţă. În afară de datoriile pe care le vom avea de întors, nu doar noi, ci și copiii noștri, nu cred că vom mai rămâne cu altceva.

Urechean cel fără de prihană, faţă-n faţă cu alegătorul cel prostAlte lucruri interesante, noi

și nebănuite, despre ce au mai făcut politicienii, pentru binele nostru și al patriei și pentru a ne face onoarea de a ne guver-

na, s-au mai spus recent. Cică, aceștia au pus totul la bătaie, inclusiv bani, cu care au cum-părat niscaiva voturi. N-o zicem noi, a spus-o chiar unul de-al lor, până nu demult. Serafim Urechean, alias Serafică-fără-frică, a făcut un efort de voinţă și un gest de curaj fără precedent și a vestit lumii că alegeri mai cumpărate și mai murdare ca cele din 28 noiembrie trecut nu a văzut în viaţa lui. Și el a văzut (și a făcut) câte ceva la viaţa lui. Așa că, dacă a ajuns Urechean să fi e oripilat de cum ne-au „avut” (vorba lui Lupu) politicienii, apoi lucrurile trebuie să fi fost grave de tot. El a mai afi rmat, în cadrul unei emisiuni televizate, că electoratul a votat pentru 100 de grame de votcă și pentru un kil de ce li s-a dat. Adică, tot noi, cei care-i votăm, suntem proști, amorali și lipsiţi de discernă-mânt. Acum ar fi interesant să știm dacă politicianul consec-vent, cinstit, incoruptibil și curat ca lacrima, ar mai fi făcut aceste dezvăluiri dacă era și el astăzi în Parlament, cu două ministere în buzunar și cu dărăbul din tainul puterii la gură, dacă nu lua un șut de la foștii parteneri, pentru ca să rămână mai puţine guri fl ămânde la împărţitul comân-dului. Mai degrabă, îl vedeam la fel de împăciuitor și de acord cu toate, cum a fost până mai adineauri, băgând mâna-n foc pentru calitatea „betonului” și asigurându-ne că totul se face exclusiv pentru binele nostru. Am vrea să-i întrebăm și pe Urechean, dar și pe ceilalţi, de ce sunt atât de curajoși și iubitori de adevăr doar atunci când le scapă chilipirul printre degete sau atunci când e rost de un nou chilipir, adică în preajma unor

campanii electorale? Și câte alte

porţii generoase de dezvăluiri

despre cum se fac înţelegerile și

se prepară gogoșii în bucătăria

guvernării vom mai primi până

la alegerile locale?

Şantajul ca politică de statDar, fi ţi liniștiţi, că nu i se va

întâmpla nimic alianţei. Nimic

rău. Nimeni nu se va alerta și nu

va acuza actuala coaliţie de gu-

vernământ că a venit la putere

prin fraudă și prin coruperea

electoratului. Guvernanţii pot

să-și facă de cap și să se dea în

spectacol cât vor, pentru că în-

totdeauna se va găsi cineva care

va striga: daţi-le pace, nu distru-

geţi alianţa că vin comuniștii

la putere. Lăsaţi-i să schimbe

legislaţia cum vor ei, să-și bată

joc de Constituţie, să caute ași,

vid legislativ, pete negre și cai

verzi pe pereţi. Mai mult, există

cetăţeni vigilenţi care se revoltă,

că de ce unii analiști își permit

să critice alianţa, că din cauza

lor nu-i chip să alegem preșe-

dintele, că aceștia nici nu sunt

analiști, ci agenţi ai comuniștilor puși să denigreze guvernarea. Și în general, de ce sunt chemaţi cei care critică guvernarea pe la televiziuni? Să fi e chemaţi doar cei care o laudă. Ușor-ușor, am început să fi m șantajaţi cu toţii de guvernare, așa cum s-au șan-tajat ei timp de o lună, într-un simulacru de negocieri. Lăsaţi-ne să facem ce vrem, că altfel se distruge alianţa! Sunteţi proști, nu vedeţi că se rup comuniștii la putere? – ne avertizează politici-enii. Ei, dar vedeţi că sunt buni și comuniștii la ceva, că altfel cu ce am fi șantajaţi? Alianţa a ajuns să fi e „vaca sfântă” pe care noi trebuie s-o corcolim, s-o hrănim și s-o păzim de muște, fără a avea absolut nici un folos din ea. Păi cum, ce foloase, că doar e sfântă?!

Ne-am obișnuit să ne facem idoli pe care să-i lăudăm și să-i învestim cu calităţi miraculoa-se. Să scriem texte elogioase la adresa singurului politician, în drept și în măsură să decidă ceva în ţara asta. Singurul care lucrează, până se îngrașă de-atâta lucru. Apoi să-i venim cu

harbuzul la ușă. Să facem erou din Lupu, care, ani buni, a dus-o bine și fără de dureri de cap, sub aripa lui Voronin? Și să ne prefa-cem că nu ne dăm seama de ce se rupe Plahotniuc la funcţii de stat. Acum, unii încearcă să ne convingă de faptul că nu toţi dintre cei afl aţi la guvernare ar fi animaţi de interese de partid și de clan, de acapararea puterii absolute în stat și îmbogăţirea personală. Ci doar unii, care-i încurcă altuia să ne guverne-ze. Deosebirea dintre alianţa liberal-democrată care a fost și cea actuală este că atunci se respectau oarecum aparenţe-le. Acum lucrurile sunt mai pe faţă, numărul oligarhilor mai mare, biografi ile acestora mai controversate, iar interesele mai divergente. Mai lipsește un președinte. Dacă va fi unul mare, frumos și foarte sexy, oligarhii nu vor mai putea fi opriţi. De aceea, votarea unui oricare altul nu ar fi nici pe departe sfârșitul lumii, ci poate sfârșitul unui mit despre un om care a vrut să iasă din tenebre.

Ioana FLOREA, FLUX

Guvernanţii s-au şantajat înde ei, acum ne Guvernanţii s-au şantajat înde ei, acum ne şantajează pe noişantajează pe noi

Zilele acestea, actuali și foști membri ai alianţei de beton au pronunţat tot mai insistent cuvân-tul „șantaj”. Referindu-se la învinuirea de a fi votat împreună cu comuniștii retragerea unui proiect de lege de pe ordinea de zi a ședinţei Parlamentului și încălcarea Acordului de funcţi-onare a AIE, prim-vicepreședintele PLDM, Mihai Godea, a ţinut să-i amintească șefului PD, Ma-rian Lupu, că s-au terminat negocierile și șan-tajul și a venit timpul să fi e realizat programul de guvernare al Executivului. Godea a dat de înţeles că democraţii au reușit să se poziţioneze foarte bine la guvernare prin șantaj și că ar vrea să meargă mai departe în aceeași manieră.

Ratata arestare a lui Filat

De mai mulţi ani circulă prin Moldova un banc cu Filat arestat. Îl cunoașteţi? Nici eu, dar începutul îmi place!

Asta era! Filat s-a temut ca nu cumva să fi e arestat. De către cine? Fie de către Lupu, fi e de către Voronin, dacă aceștia ar fi ajuns să încropească o coaliţie de stânga. De ce? Ei, întrebaţi și dumneavoastră, de parcă nu aţi ști de ce și pentru ce! Păi, dacă Filat știe de ce și pentru ce, parcă mai contează să ne întrebăm noi acum cu dumneavoastră atâta nimic de lucru? Domnul Filat e om cinstit, nu minte niciodată și dacă el spune că a existat pentru el riscul real (și dublu!) de a fi arestat, atunci înseamnă că este anume așa. Noi pe domnul Vladimir Filat îl credem când vorbește el singur despre matrapazlâcurile lui economice și despre gravitatea acestora. O gravitate care nu poate primi în contrapartidă, ia, un te miri ce – un arest!

Scepticii vor spune: nu, nu-i adevărat! De ce să fi e arestat premierul nostru verde? Și nu are dumnealui pentru ce și de ce să se teamă ca nu cumva să fi e arestat.

Nu zicem nici noi nu, dar, iată, însuși premierul a spus-o verde, pe șleau, într-un interviu la „Europa Liberă”, dezvăluind motivul întâlnirilor și negocierilor sale secrete cu Vladimir Voronin. Deschidem citatul: „Revin a spune că aceste întâlniri au fost fi rești. Faptul că Voronin nu vrea să comunice cu Lupu și cu Ghimpu asta nu înseamnă că eu nu pot să fac acest lucru. Vreau să vă spun că în urma acestor discuţii a fost și partea care a vizat interesul PLDM, și al meu personal. Chiar mi-a fost interesant procesul de negociere cu PD în vederea creării alianţei de centru-stânga, condiţiile, competiţiile care erau acolo, de exemplu, care mai repede mă arestează imediat după crearea acelei alianţe”. Citat închis.

N-am spus noi asta, nu ne-am imaginat vreodată și cred că nimeni în afară de domnul Filat nu și-a închipuit că arestarea lui ar fi făcut obiectul discuţiilor dintre Lupu și Voronin timp de o lună și ceva. De ce o spune atunci verdele nostru premier în mod deschis? De ce s-a temut de o eventuală arestare? Ce motive ar exista pentru o arestare a lui Filat? Putea fi el arestat pentru privati-zările frauduloase de sute de milioane de euro? Posibil. Putea fi arestat pentru violenţele și vandalismul de la 7 aprilie 2009? Răspundem la fel și de data aceasta: posibil. Putea fi arestat cumva pentru contrabanda cu ţigări? Admitem și asta. Sperăm totuși că, într-o bună zi, chiar domnul Filat în persoană ne va aduce la cunoștinţă o listă bine ierarhizată a păcatelor sale fi nanciar-economice, pentru care crede că merită statutul de pușcăriabil.

De fapt, dacă stai să te gândești bine, Vladimir Filat, cunoscând temeiurile pentru o eventuală arestare a sa, și-a cantonat imaginaţia în zona preceden-telor. Care precedente? Păi am văzut că doi foști prim-miniștri și președinţi de partide din PPE alintaţi de presa occidentală și de cercurile politice europene au cam pus-o de mămăligă după guvernările lor caracterizate prin corupţie. E vorba de ex-premierul ucrainean Iulia Timoșenko, arestată o vreme la domi-ciliu, și ex-premierul croat Ivo Sanader, arestat pe bune și ţinut până astăzi în izolatorul de detenţie.

S-a temut Filat să nu fi e arestat? Și, evident, a scăpat ca prin urechile acului. Nu face însă nimic! Totu-i înainte și nu-i mult până departe! Domnul Filat va pu-tea fi arestat cu o altă ocazie! Vameșii și contrabandiștii de ţigări știu de ce! Are poporul nostru o vorbă veche și înţeleaptă: De ce te temi, de aceea nu scapi!

Emil CONSTANTINIU, FLUX

De ce este impulsiv Ghimpu, atunci

când nu se agită?Replicile lui Vladi-

mir Voronin nu au trecut fără urmări pentru Mihai Ghimpu. Acum acesta are fobii și i se pare că toată

lumea pune la îndoială facul-

tăţile sale min-tale.

Mai ales presa îl scoate din sărite pe Ghimpu. Pentru că

afi rmă că este agitat. Zia-riștii încurcă mereu terme-nii. El este doar impulsiv. Și mai zic că ar fi nemul-ţumit de cum au votat unii colegi din alianţă. Deputatul nu poate fi nemulţumit. Prin defi -niţie. Deputatul poate

avea doar puncte de vedere, exprimate

într-o manieră mai agitată. Scuzaţi! Mai impulsivă.

Ziariștii um-blă cu fl eacuri. Și

nu-l iubesc sufi cient de mult. Așa cum îi iubește el pe ei. Și nu-l arată sufi cient de frumos. Și sufi cient de deștept. Și au scris des-pre costumul și cravata lui. Și, astfel, i-au pus la îndoială calitatea de singur incoruptibil în Republica Moldova. Și au insinuat că ar fi avut ceva interese atunci când a negociat pentru constituirea alianţei. Și că a obţinut ceva foloase atunci când nu a mai vrut nimic și i-a dat totul lui Plahotniuc.

Și ce dacă a rămas în memoria moldovenilor nerecunoscători cu faimoasele „piu-piu”, „cic-cic”, „tiu-tiu” și „Petea-petușok”. Așa este el. Mai bun decât toţi. Și vorbește cum vrea. Și ce vrea. Nu se schimbă el așa cum vor unii. Să ajungă și el ca ziariștii, niște vânduţi și manipulatori. Mai bine moare, mai bine se duce și se îneacă, decât să ajungă ca ei.

Și-i vine să plângă și să se bată cu capul de toţi pereţii, atunci când se gândește cât a luptat el pentru libertatea lor. Și câte medalii le-a dat! Și câţi frigărui le-a făcut! Și tot degeaba, că n-ai pentru cine. Tot cu comuniștii se iubesc. Dacă-s niște vânduţi. Și nu știu măcar să pună corect o întrebare. Vai de capul lor! Numai cu vorbe știu să umble. Și să mulgă ţânţarul. Pentru că nu le-a plăcut un anume consilier, care a fost șef peste o anume instituţie. Apropo, pe unde o mai fi ?

Ioana FLOREA, FLUX

De la o vreme un șir de agenţii de presă și publicaţii din Rusia, Ucraina și România relatează alarmat o creștere semnifi cativă a nivelului apelor Mării Negre. Limanul Nistrului avansează rapid către Republica Moldova, împingând linia ţărmului tot mai aproape de frontiera moldo-ucraineană în regiunea satului Palanca din raionul Ștefan Vodă. Fenomenul nu este unul izo-lat. Apele Mării Negre înghit teren nu doar în Ucraina, dar și în România, Rusia și Georgia. Totodată, ţărmul sudic al Mării Negre câștigă în înălţime aproximativ 25 de centimetri anual. Marea Neagră parcă ar „fugi” dinspre Turcia către Ucraina și, implicit, către Republica Moldova. Asistăm la o reconfi gurare naturală a liniei ţărmului pontic, iar Republica Moldova are toate șansele să (re)devină ţară direct riverană la Marea Neagră.

Anunţăm cu profundă îndurerare trecerea la Domnul a colegei noastre NATALIA CHILARU, consilier local în primăria Mândâc, Dondușeni.

Dumnezeu să o ierte și să o odihnească în pace cu drepţii.

Filiala raională Donduşeni a Partidului Popular Creştin Democrat

4 MARTIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

În anul 2011, numărul an-gajaţilor din sfera bugetară va fi redus cu 8 %, ceea ce înseamnă că alte 8 573 de persoane vor rămâne fără serviciu. 7 la sută dintre cei care urmează să fi e disponi-bilizaţi activează în dome-niul învăţământului. Datele respective se conţin în Nota informativă la proiectul Legii Bugetului pentru anul 2011.

Potrivit Unimedia, în document se menţionează că, pentru anul 2011, se planifi că ca de la buget să fi e realizate cheltuieli de personal în sumă de circa 7,834 de miliarde de lei sau cu 518,6 de milioane de lei mai mult decât cheltuielile din anul trecut. În același timp, Guvernul se angajează ca, în acest an, să reducă, preponderent în sectorul învăţămân-tului, numărul de angajaţi din sectorul bugetar.

Din Nota informativă reiese că, din contul celor disponibilizaţi, vor fi majora-te salariile profesorilor și ale angajaţilor

cu venituri mici din sectorul bugetar și va fi implementat un nou sistem de salariza-re a funcţionarilor publici, persoanelor cu funcţii de demnitate publică și persona-lului de deservire tehnică. Astfel, salariile profesorilor ar urma să fi e majorate în două etape, cu câte 12,5%, începând cu 1 ianuarie și, respectiv, 1 septembrie cu-rent. Începând cu 1 iunie, se planifi că ma-jorarea salariilor angajaţilor cu retribuire mică din ramurile sectorului bugetar. O altă măsură este punerea în aplicare,

începând cu 1 octombrie, a noului sistem de salarizare a funcţionarilor publici, per-soanelor cu funcţii de demnitate publică și personalului de deservire tehnică.

De asemenea, în Nota informativă la proiectul bugetului se menţionează că Guvernul se angajează ca, în anul 2011, să optimizeze numărul de angajaţi în sectorul bugetar, pentru a asigura redu-cerea presiunii bugetar-fi scale, care vine din partea nivelului înalt de angajare în acest sector.

Privatizări cu rezultate mai mult decât modesteAstfel, la licitaţia care a avut

loc în perioada 24-25 februarie 2011, APP a expus 37 de socie-tăţi pe acţiuni, 3 cinematografe, 4 întreprinderi de stat, o socie-tate cu răspundere limitată, 12 construcţii nefi nisate și avionul prezidenţial, toate acestea în valoare de 935 de milioane de lei. Noutatea acestei runde de privatizări a fost licitaţia „cu reducere”. Preţul unor pachete de acţiuni care au fost propuse de mai multe ori la privatizare, dar nu și-au găsit proprietarul, au înregistrat o scădere faţă de valoarea iniţială. Potrivit direc-torului agenţiei, scăderile trep-tate ar putea reduce la jumătate preţul de start.

Dar nici așa rezultatul nu a fost unul spectaculos. Agenţia Proprietăţii Publice a anunţat că în urma licitaţiilor „cu strigare”, desfășurate în perioada 22-25 februarie 2011 la Bursa de Va-lori, au fost tranzacţionate valori mobiliare proprietate publică de stat din 4 societăţi pe acţiuni, în sumă totală de aproximativ 16 milioane de lei. La licitaţia „cu reducere”, desfășurată la 24 februarie, au fost adjudecate bunuri în sumă totală de circa 1 milion 300 de mii de lei. Deci, suma totală a vânzărilor a con-stituit aproximativ 17 milioane de lei.

Potrivit directorului APP, licitaţiile se vor desfășura cu re-gularitate în 2011, aproximativ la fi ecare două luni.

Privatizarea marilor companii, condiţie sau intenţie?Și ministrul Economiei, Va-

leriu Lazăr, a declarat că, în anul 2011, Guvernul Republicii Moldova va pune un accent deosebit pe procesul de priva-tizare a unor instituţii de stat. El a mai precizat în context că Guvernul ar putea revizui lista întreprinderilor care nu sunt su-puse privatizării. Ministrul nu a exclus că în lista întreprinderilor propuse pentru privatizare ar putea apărea companii de stat importante, cum ar fi „Moldte-

lecom”, „Air Moldova”, Banca de Economii, dar și RED-Nord, RED Nord-Vest, Calea Ferată din Mol-dova și altele, dacă se va consta-ta că acest lucru este necesar pentru a le face mai rentabile. Pe de altă parte, deputatul PCRM, Igor Dodon, afi rmă că privati-zarea acestor întreprinderi ar fi una din condiţiile stipulate în proiectul de Acord negociat de Guvernul Filat cu Fondul Monetar Internaţional, astfel încât, în următoarele 9 luni, ar putea fi iniţiate procedurile de privatizare.

Declaraţiile făcute de ofi ciali la acest capitol sunt oarecum solidare, dar nu clarifi că lucrurile până la capăt. Astfel, ministrul Finanţelor, Veaceslav Negru-ţă, precizează că problema privatizării a fost discutată cu reprezentanţii FMI, dar fără sta-bilirea unor termene concrete de realizare. El a mai afirmat că în cadrul negocierilor s-a vorbit doar despre iniţierea discuţiilor și pregătirea unor întreprinderi pentru eventu-ala privatizare și asta după o analiză a performanţelor lor economice și fi nanciare și a altor factori. Președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanţe, Veaceslav Ioniţă, a menţionat că nu este posibilă efectuarea unor privatizări des-pre care se discută deja de 10 ani, în doar 9 luni. Și premierul Vladimir Filat este de părere că se încearcă dezinformarea opiniei publice, atunci când se

spune că Guvernul și-ar fi asu-mat niște angajamente privind privatizarea unor întreprinderi de stat în cadrul negocierilor cu misiunea FMI, afi rmând că des-pre anumite intenţii concrete se va vorbi după o analiză fi nan-ciar-economică și o evaluare a eficienţei activităţii acestora. Dar, a precizat el într-un interviu pentru postul de radio Europa Liberă, mai devreme sau mai târziu, parţial sau în totalitate, aceste întreprinderi urmează să fi e privatizate. Aceasta se va întâmpla însă atunci când vom avea o piaţa favorabilă, când statul va putea obţine în urma acestui proces de privatizare cât mai multe resurse fi nanciare.

Pe de altă parte, directorul APP afi rmă că, la capitolul priva-tizări, discuţiile cu FMI-ul au fost

dure, precizând că rezultatele obţinute în acest sens în 2010 au fost modeste, astfel că procesul urmează să fi e accelerat. Tudor Copaci este de părere că deci-ziile cu privire la privatizarea unor companii mari vor fi decizii politice, care depind de curajul oamenilor politici.

Proiectul Legii Bugetului de Stat care a fost prezentat spre examinare Guvernului și care a fost elaborat cu ajutorul ex-perţilor FMI, denotă clar că se contează în bună măsură și pe banii obţinuţi din privatizări, și nu doar a acelor întreprinderi care sunt propuse dintr-o lici-taţie în alta și riscă să-și piardă treptat din preţ. Astfel, defi citul Bugetului prognozat pentru anul 2011 este de 1 miliard 226, 9 milioane de lei. Acesta urmea-ză să fi e acoperit, în proporţie de 65 la sută, din surse externe, dar și din mijloacele obţinute din vânzarea și privatizarea patri-moniului public. Statul contează să obţină din privatizări în jur de 280 de milioane de lei.

Jocurile oligarhilorVor fi sau nu vor fi privatizate

anul acesta marile companii cu capital de stat, în speţă, „Moldte-lecom”, „Air-Moldova”, Banca de Economii? Discuţiile controver-sate și îngrijorările la acest ca-pitol nu au apărut întâmplător. Dincolo de contextul electoral (permanentizat în ţara noastră) acestea sunt alimentate și de

suspiciunile, nu fără de temei, privind intenţiile clanurilor oli-garhice din interiorul alianţei de guvernământ de a-și redistribui sectoarele de infl uenţă econo-mică, dar și dorinţa unor „aleși” de a profi ta de bunurile statului pe căi mai puţin ortodoxe.

Astfel, secretarul general al Guvernului, Victor Bodiu, con-stata în cadrul unei emisiuni televizate că în ultimele luni, se înregistrează un refl ux al între-prinderilor de stat care migrează de la „Banca de Economii”, în care statul are pachet majoritar de acţiuni, către o altă bancă. Și s-ar părea că această bancă despre care vorbește Bodiu, ar fi „VictoriaBank”, unde președinte al Consiliului de administraţie a fost actualul prim-vicepreședin-te al Parlamentului și vicepreșe-dinte PD, Vladimir Plahotniuc. Operatorul naţional de telefonie fi xă, compania „Moldtelecom”, o întreprindere, de asemenea, cu capital majoritar de stat, și-a transferat deja conturile la ban-ca respectivă.

Pe de altă parte, premierul acuza recent Ministerul Eco-nomiei (condus de un alt vice-președinte PD), Agenţia pentru Protecţia Concurenţei și Agenţia Naţională pentru Reglementare în Telecomunicaţii de complici-tate cu managerii SA „Moldtele-com” privind majorarea tarifelor la telefonia fixă. Coincidenţă? Poate, dar atunci una foarte suspectă.

Își dorește cineva să pericli-teze stabilitatea Băncii de Eco-nomii, să-i afecteze imaginea? Pentru că problema nu este să faci sau să nu faci privatizarea. Problema este cine o va face și în ce condiţii. Impresia este că marii profitori se și pregătesc deja. Unul este preţul la care se privatizează o bancă puternică, stabilă, și cu totul altul va fi preţul unei instituţii bancare fără clienţi, aduse în prag de faliment. Recent a fost făcut public clasamentul eficienţei bancare în anul 2010, elaborat de Agenţia de rating și estimare Estimator-VM. Potrivit acestui clasament, Banca de Economii a coborât de pe poziţia a 6-a direct pe a 10-a, ceea ce este o premieră pentru BNM, susţine agenţia, pentru că, până acum, aceasta nu s-a plasat niciodată pe o treaptă atât de joasă.

Privatizăm, dar nu acumSolicitat de noi să se pronun-

ţe referitor la privatizarea unor importante întreprinderi de stat și la afi rmaţiile ofi cialilor că ar fi vorba doar despre iniţierea dis-cuţiilor și a pregătirilor, deputa-tul PCRM, Igor Dodon, a declarat că discuţiile despre o eventuală privatizare, la o anumită etapă, sunt în detrimentul întreprinde-rilor și a colectivelor de muncă, pentru că generează o stare de incertitudine. Condiţia de pre-gătire a întreprinderilor către privatizare fi gurează în Memo-randumul cu FMI și este, deci, un angajament al Guvernului Filat, a mai opinat Dodon.

„Nu cred că este timpul po-trivit pentru privatizări, și asta din câteva considerente. În pri-

mul rând, este vorba de criza financiară în care se mai află nu doar Republica Moldova, dar și multe alte ţări, și nu doar europene. Investitorii evită să facă investiţii majore pe timp de criză. Al doilea factor defavora-bil este incertitudinea politică din Republica Moldova, cauzată de o campanie electorală care durează deja de doi ani și al cărei sfârșit nu se vede încă. În situaţia aceasta, nu pot să apară investitori străini serioși, care să facă investiţii capitale mari. Dar este vorba și de preţurile reduse la activele care vor fi vândute. Nu putem să ne așteptăm acum că vor veni investitori strategici în ţara noastră. Și, de fapt, în ultimii doi ani nu am auzit nume noi, nume mari de investitori în Republica Moldova. Consider că anul acesta nu vor fi condi-ţii pentru a începe pregătirea acestor întreprinderi importante pentru privatizare”, a mai preci-zat deputatul.

Referindu-se la situaţia ce ţine de Banca de Economii, Igor Dodon a menţionat că ar trebui să verifi căm mai întâi de toate dacă au loc, într-adevăr, migrări masive ale unor mari întreprin-deri de la Banca de Economii către o altă bancă, deoarece au fost expuse opinii diferite în această chestiune. „Dar dacă situaţia se prezintă anume în felul aceasta, atunci, pe termen mediu, ar fi o problemă serioasă pentru Banca de Economii, deoarece este vorba de lichidităţi, de mijloacele fi nanciare care se afl ă în banca respectivă”, a mai spus Dodon.

Nu este treaba statului să administreze companiiExpertul Natan Garștea,

director al Agenţiei de rating și estimare „Estimator-VM”, nu vede o problemă în faptul că Guvernul va defi nitiva oferta de privatizare. „Aceasta nu înseamnă că companiile vor fi vândute anul acesta, pentru că va urma însuși concursul in-

vestiţional la care pot să apară investitorii interesaţi, dar pot să și nu apară. Privatizări atât de mari nu se fac așa de repede, dar pregătirile trebuie începute”. Întrebat dacă este rentabilă privatizarea „Moldtelecom”-ului, de exemplu, care este o întreprindere cu venituri mari, expertul a menţionat că rolul statului este să creeze condiţii de trai cetăţenilor, să urmăreas-că respectarea legislaţiei și a ordinii publice. Inclusiv pentru aceasta se formează bugetul, din care sunt întreţinute in-stituţiile statului. „Însă nu este treaba statului să administreze companii pentru a obţine profi t. În toată lumea, statul își păstrea-ză calitatea de proprietar doar în cazul unor companii de interes naţional, iar privatizarea lor ar duce fi e la scăderea calităţii

unor servicii foarte importante pentru populaţie, fi e la mono-polizare. În cazul nostru, statul este proprietar la „Moldtelecom” și am văzut recenta încercare de a majora tarifele. Eu nu văd raţiunea ca întreprinderea să rămână în continuare de stat, dacă oricum ne majorează tari-fele pentru convorbiri”.

Întrebat dacă actualul con-text electoral este potrivit pen-tru iniţierea privatizării unor astfel de întreprinderi, Garștea a ţinut să precizeze că în ultimii

patru ani, noi, practic, am avut doar context electoral. „Atât în 2007, cât și în 2008 s-au făcut concursuri pentru atragerea con-sultanţilor care să pregătească privatizarea Băncii de Economii, spre exemplu. Anterior s-au mai făcut câteva concursuri pentru privatizarea „Moldtelecom”-ului, însă preţurile propuse au fost prea mici și privatizarea nu a avut loc. Deci, discuţiile despre privatizarea acestor instituţii nu au apărut acum, pe loc gol. Că discuţia a fost politizată și preluată de mass-media, este altă chestiune. Nu cred că ar fi normal să-și oprească guvernul activitatea, din cauza că este pe-rioadă electorală. În ceea ce ţine de faptul dacă este privatizarea o condiţie a FMI, ar fi de menţionat că Fondul, în general, promovea-ză privatizarea întreprinderilor

de stat. Aceasta este una dintre cerinţele lor, deși eu nu am văzut Memorandumul și nu știu cât de tranșant sunt stipulate aceste chestiuni și care sunt condiţiile exacte. Cert este că ei întot-deauna insistau asupra acestor aspecte”, a mai menţionat direc-torul „Estimator-VM”.

Ar fi de menţionat că FMI a ce-rut privatizarea „Moldtelecom”-ului încă în anul 2002. Acum 9 ani, a existat intenţia de a vinde întreprinderea unei companii din Moscova, pentru suma de

20 de milioane de dolari, ofertă considerată însă prea mică și respinsă de Comisia guverna-mentală de privatizare.

Alţi eroi, aceeaşi piesăArgumentele guvernării în

favoarea privatizării sunt că mai multe întreprinderi, în loc să genereze valoare adăugată și să contribuie la dezvoltarea economică, generează doar pierderi. Că nu are rost să ţii în proprietatea statului întreprin-deri ai căror indicatori fi nanciari sunt în scădere. Că statul nu are capacitatea să le administreze efi cient.

Pe de altă parte, opoziţia insistă că este important când și cu ce scop se face această privatizare. Și dacă există o piaţă favorabilă pentru aceasta.

Istoria se repetă. Dacă arun-căm o privire în urmă, vedem că și actuala guvernare, în timpul afl ării sale în opoziţie, se opunea privatizării „în condiţiile unei crize fi nanciare mondiale”. De asemenea, ei atenţionau că se urmărește „cumpărarea la un preţ de nimic de către clientela comunistă a ultimelor active importante din patrimoniul eco-nomic al Republicii Moldova”. Analiștii și politicieni afi rmau că privatizarea în ajunul alegerilor ar însemna fie că guvernanţii știu deja cine vor fi cumpărătorii, fi e că aceștia vor să-și însușească proprietăţile statului pentru că nu mai au siguranţa accederii la putere, ceea ce, și într-un caz, și în altul, era califi cat drept corup-ţie la nivel înalt.

Aceleași argumente, aceleași intenţii, doar protagoniștii s-au schimbat cu rolurile. În rest, nici o deosebire între foști și actuali. S-au schimbat doar numele profi torilor de la guvernare și clientela politică a celor care se află astăzi la putere. Deci, problema este dacă va profi ta statul de resursele obţinute în urma privatizării sau oligarhii cu un trecut mai sumbru, care au ieșit astăzi la lumina zilei.

Ioana FLOREA, FLUX

Economic

Ce are statul de dat şi oligarhii de cumpărat? Ce are statul de dat şi oligarhii de cumpărat? Dacă vă mai amintiţi, spre sfârșitul anului tre-cut, Guvernul Republicii Moldova a propus pentru privatizare 45 de pachete de acţiuni deţinute în mai multe societăţi, în valoare totală de circa 490 de milioane de lei. În cadrul licitaţii-lor „cu strigare”, care s-au desfășurat în perioada 7-10 decembrie 2010, au fost vândute acţiuni ale statului din 8 societăţi, în sumă totală de aproximativ 20 de milioane de lei. Amintim că printre societăţile expuse la vânzare fi gurau întreprinderile „Vibropribor”, „Energoreparaţii” „Giuvaier”, dar și avionul prezidenţial YAC-40, câteva cinematografe din centrele raionale, imobile nefi nisate etc. Cum tentativa de priva-tizare nu a fost nici pe departe una de succes, practic aceleași întreprinderi au fost scoase la privatizare și anul acesta, dar, după cum a pre-cizat directorul general al Agenţiei Proprietăţii Publice (APP), Tudor Copaci, cu unele rectifi cări ale preţului de vânzare.

Guvernul a decis: În 2011, alte peste 8 500 de persoane vor rămâne fără lucru

4 MARTIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIScandalos

Aflând vestea, chiar ne-am bucurat că spectrul politic chiși-năuian se va simplifi ca. Numai că bucuria noastră s-a stins repede, îndată ce un coleg de redacţie ne-a atras atenţia asupra unui fapt curios. MAE se varsă în PL cu tot ce are, bun și rău, întâi de toate cu membrii săi. Iar printre membrii MAE este și generalul KGB (în retragere) Fiodor Leon-tievici Botnaru, care nu este un membru oarecare, de vreme ce a fost delegat la ultimul congres al formaţiunii.

Așadar, Fiodor Leontievici Botnaru este parte a patrimo-niului uman pe care MAE se altoiește (este altoit) pe tulpina albastră a PL-ului. Într-un alt context, în martie anul trecut, FLUX atrăgea atenţia asupra unor fapte curioase: „Există și le-gături mai vechi între gruparea Filat și Pasat, întrucât în timpul președinţiei lui Lucinschi ambii au făcut parte din același guvern (Vladimir Filat ca ministru de Stat, între 12 martie și 12 no-iembrie 1999, iar Valeriu Pasat ca ministru al Apărării, între 12 martie și 11 mai 1999, și ministru al Securităţii Naţionale, între 11 mai și 12 noiembrie 1999). Trebuie să amintim că Valeriu Pasat l-a succedat ca ministru al Securităţii Naţionale pe gene-

ralul KGB Tudor Botnaru, care apare ca membru al Mișcării Acţiunea Europeană. Acest Tu-dor Botnaru, vechi cadru KGB, care ocupa un post-cheie în ambasada URSS de la București până în 1990, este considerat un fel de mentor spiritual al mai multor politicieni. În treacăt fi e spus, se aude că Filat și Pasat au purtat discuţii intense la înce-putul anului curent în legătură cu MAE, care se dorește a fi un satelit al partidului condus de premier”.

Cazul generalului KGB Tudor Botnaru de la MAE este mai mult decât interesant, așa că am încercat să ne documentăm asupra persoanei. Nu am vrut să fi m subiectivi în aprecieri, de aceea ne-am gândit că este mai bine să-i lăsăm pe alţii să vor-bească. Iar în asemenea situaţii sursele publice, adică deschise, sunt cele mai indicate. Primele informaţii despre el ne-au fost la îndemână pe internet, oferi-te de enciclopedia electronică Wikipedia. Este drept că arti-colul care îi este consacrat este destul de mare, dar mare este și personajul cu pricina și mari au fost, sunt și, probabil, vor fi implicaţiile sale pe planul poli-ticii autohtone. Să ne înarmăm cu puţină răbdare și cu multă

atenţie. Iată ce spune Wikipedia despre respectivul membru MAE: „Tudor Botnaru s-a născut la data de 27 decembrie 1935 în satul Lipceni (astăzi în raio-nul Rezina). A absolvit, în anul 1959, Facultatea de Filologie din cadrul Universităţii de Stat a Moldovei. După absolvirea facultăţii, a lucrat ca ghid și in-terpret principal la Hotelul „In-turist” din Chișinău (1959-1962). A fost membru al PCUS.

În anul 1963 a fost angajat în cadrul KGB-ului din RSS Moldo-venească, încadrat în structurile serviciilor de contraspionaj, iar din anul 1966 – în serviciile de informaţii externe. În calitate de ofi ţer de informaţii externe, el a avut acoperire diplomatică a Uniunii Sovietice, lucrând la ambasadele URSS din România și Franţa. În cadrul KGB-ului din RSS Moldovenească, el a îndeplinit pe rând funcţia de inspector principal operativ în Secţia I-a și, ulterior, pe cea de șef de Birou.

Tudor Botnaru a lucrat la Comitetul Securităţii de Stat

din Moldova, pe urmă a fost în Comitetul Unional, apoi a fost ofi ţer de securitate la Ambasada URSS din București.

În iulie 1990, la iniţiativa conducerii Republicii, Tudor Botnaru a fost adus de la Bucu-rești și a fost numit în funcţia de președinte al Comitetului de stat al Securităţii (șef al KGB-ului) din RSS Moldova, fi ind avansat la gradul de general-maior. El a fost primul ofi ţer de informaţii externe care a devenit preșe-dinte al KGB din RSS Moldove-nească.

În luna aprilie a anului 1990, conducerea Ministerului Securi-tăţii Naţionale (MSN) a Republi-cii Moldova (Tudor Botnaru, De-mian Munteanu), sub pretextul că există pericolul ca localul KGB

al RSSM să fi e atacat de către “extremiștii” Frontului Popular din Moldova, a hotărât să trans-porte Arhiva KGB-ului RSSM de la Chișinău la Tiraspol, unde se afl ă și în prezent. De asemenea, el a fost autorul propunerii de reorganizare a KGB-ului din RSS Moldova într-un serviciu de informaţii, propunere care nu a fost luată în discuţie la acel moment.

Tudor Botnaru a îndeplinit funcţia de președinte al Comi-tetului de stat al Securităţii (șef al KGB-ului) din RSS Moldova până la data de 29 august 1991, după puciul de la Moscova care a avut ca rezultat desfi inţarea URSS-ului. Acuzat de colabo-rare cu puciștii, Botnaru a fost demis din funcţie imediat după proclamarea independenţei de stat a Republicii Moldova. Într-un interviu din anul 2001, el a susţinut că nu știa nimic despre organizarea puciului, cu toate că, cu puţin înainte, fusese la Moscova, la ședinţa Colegiului KGB, dar nimeni nu a spus nimic despre organizarea unui puci, organizatorii planifi cându-și ac-ţiunile într-un secret desăvârșit, intenţionând să-i implice doar pe securiștii care se subordo-nau direct Centralei KGB de la Moscova.

Între anii 1991 și 1994, gene-ralul Botnaru a îndeplinit funcţia de șef al Centrului de instruire al Ministerului Securităţii Naţi-onale din Republica Moldova. Din aprilie 1994 a lucrat ca prim-viceministru al Afacerilor Externe. În perioada decembrie 1994-1997, el a îndeplinit misiu-nea de ambasador extraordinar și plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei și, prin cumul, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Marele Ducat de Luxemburg și Regatul Olandei, precum și șef al misiunii diplomatice a Republi-cii Moldova la Consiliul Europei (din 3 mai 1995). A fost rechemat din funcţie la 17 martie 1997, după ce fusese numit ca minis-tru al Securităţii Naţionale.

În perioada 24 ianuarie 1997 - 11 mai 1999, Tudor Botnaru a deţinut funcţia de ministru al Securităţii Naţionale, fiind membru al Consiliului Suprem de Securitate. La data de 14 martie 1997, președintele Petru Lucinschi i-a acordat gradul mili-tar de general de divizie. La data de 11 mai 1999, a fost revocat la cerere din funcţia de ministru, „în legătură cu atingerea vâr-stei de pensionare”, și trecut în rezervă.

A candidat la alegerile parla-mentare din 25 februarie 2001 pentru postul de deputat pe listele Mișcării social-politice „Pentru Ordine și Dreptate”.

În anul 2004, el a publicat, îm-preună cu colonelul Alexandru Ganenco, lucrarea „Istoria Ser-viciilor Secrete”, la Editura Mu-seum din Chișinău, aceasta fi ind prima încercare de a prezenta

istoria serviciilor secrete sovie-tice moldovenești, prin prisma biografi ilor șefi lor acestora.

Tudor Botnaru este căsătorit și are un copil.”

Lung acest insert de pe Wi-kipedia, dar merita efortul, nu-i așa? Poporul trebuie să-și cu-noască eroii. Iar alegătorii trebu-ie să cunoască bine cu ce partide au de a face. Unde mai pui că MAE se altoiește pe tulpina PL nu doar cu generalul KGB Fiodor Leontievici Botnaru, dar și cu alte personaje interesante. Care anume? Păi, sunt multe. Să ne oprim doar la unele dintre ele. Să zicem, fostul președinte al MAE, Anatol Petrenco. Dumnea-lui, ca fost președinte MAE, care i-a cedat subit funcţia domnului Veaceslav Untilă (tot la sugestia bătrânului general KGB Botna-ru), nu trebuie prezentat pe larg. O interesantă caracterizare i-a făcut lui Anatol Petrenco unul dintre corifeii comunismului de la noi, Mark Tkaciuk, o persoană cât se poate de avizată asupra multor persoane și aspecte din biografi ile lor. Ia să vedem: „La sfârșitul anilor 80, domnul Petrenco, de asemenea, mem-bru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică, și-a susţinut o teză de doctor, cu titlu secret, la unul dintre institutele din Moscova. O teză secretă, cu un conţinut piperat, care nu trebuia să devină cunoscută societăţii de atunci. Cazul este de-a drep-tul clinic pentru ceea ce ei nu-mesc regim totalitar: cercetare știinţifi că secretă, care, evident, nu era posibilă fără participarea serviciilor secrete de atunci.”

Un alt personaj interesant altoit pe tulpina PL este dom-nul Veaceslav Untilă, actualul președinte. Până a deveni preșe-dinte MAE, domnul Untilă a fost prim-vicepreședinte al Alianţei Moldova Noastră, adică a fost primul secund al domnului Se-rafi m Urechean. La Urechean a ajuns din poziţia de președinte al Partidului Liberal (alt Partid Liberal decât cel de astăzi al

lui Ghimpu), care a fuzionat cu Alianţa Social Democrată și cu Alianţa Independenţilor. La Partidul Liberal a ajuns din poziţia de președinte al Uniunii social-liberale „Forţa Moldovei”. La Uniunea social-liberală „Forţa Moldovei” a ajuns din poziţia de președinte al Partidului Ordinii și Dreptăţii Sociale. Acum domnul Untilă aderă, cu tot cu MAE, la PL. Dacă ţinem cont că în perioada sovietică a fost membru al PCUS, putem spune că domnul Untilă, altoindu-se pe trunchiul PL, este la al 7-lea mariaj politic! De fapt, cu așa ceva este greu să miri pe cineva în Republica Moldova. Oportunismul și traseismul poli-tic au devenit de mult fenomene dintre cele mai banale în sânul clasei politice moldovenești. De mirat ar trebui să ne mire altceva în cazul domnului Untilă. Anume faptul că pe durata mai multor ani a lipsit din ţară. Acest curios fapt este camuflat cu grijă în toate biografi ile sale parfumate. Dar în care străinătăţi a muncit personajul nostru ajuns la a șap-tea căsătorie politică? În Elveţia! La Geneva! În ce calitate, cu ce doruri pe acolo? Păi, în calitate de reprezentant al unei obscure organizaţii a poliţiei rutiere din CSI! Da, da, nu vă miraţi, poliţia rutieră din CSI și-a fi xat sediul la… Geneva. Că, vorba vine, de la Geneva, dacă faci privirea roată, se vede toată Europa! În biografia sa din aceeași enci-clopedie Wikipedia ni se spune că „între anii 1995 și 1998 a fost funcţionar internaţional OISR”. OISR s-ar descifra Organizaţia Internaţională a Serviciului Ru-tier. Internaţională, internaţio-nală, dar numai din CSI și încă la Geneva. Gurile rele susţin că în cazul acestei „organizaţii inter-naţionale”, ca și în cazul alteia, a „jurnaliștilor” din CSI, cu sediul la… Budapesta, OISR nu este decât un paravan perfect pen-tru acoperirea activităţilor de spionaj. Ceea ce ne conduce la concluzia că „funcţionarii inter-naţionali” din cadrul lor nu erau

deloc și nici pe departe străini de slăvitele servicii secrete născute din burta KGB.

Gata, despre alte personaje care urmează a fi „altoite” pe portaltoiul liberal vom vorbi cu alte ocazii. Să trecem acum la un alt personaj, care este de-al casei în PL. Un om lăudat, preţuit și promovat cu sârg de către președintele PL, Mihai Ghimpu. Este vorba despre un alt general KGB. Nu, nu se poate ca MAE să aibă generalul său KGB și PL să nu-l aibă! Generalul KGB din curtea PL este actualul director SIS, Gheorghe Mihai. În strălucirea sa intelectuală, cu care ne-a obișnuit deja, Mihai Ghimpu a spus acum un an și ceva, la promovarea în funcţie a generalului KGB Gheorghe Mi-hai, următoarele cuvinte care au făcut carieră: „Gheorghe Mihai este un adevărat profesionist, un intelectual care înţelege că libertatea și drepturile omului sunt cheia”. Pe când presa de la București ne-a avertizat într-o cu totul altă „cheie”, titrând: „Noul șef al Securităţii-SIS de la Chiși-nău este un kgb-ist cu școala în Belarus!”. Și, într-adevăr, chiar pagina de internet a SIS ne pre-zintă următoarea informaţie: „Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.24-XVIII din 25 septembrie 2009 domnul Gheorghe MIHAI a fost numit în funcţia de Director al Serviciului de Informaţii și Securitate.

Colaborator emerit al Servi-ciului de Informaţii și Securitate, decorat cu distincţii de stat și departamentale.

Activitatea în muncă a în-ceput-o în anul 1972, după absolvirea Universităţii Tehnice din Moldova cu diploma de „in-giner-mecanic”.

Între anii 1975 și 1977 a în-deplinit serviciul militar în ter-men.

În anul 1978 a fost încadrat în serviciul militar în cadrul orga-nelor securităţii de stat.

După absolvirea cursurilor superioare specializate din or.

Minsk, în anul 1979, a activat în calitate de împuternicit opera-tiv, împuternicit operativ superi-or în secţia raională Briceni.

Între anii 1983 și 1985 a ur-mat Facultatea de pregătire a cadrelor de conducere a Școlii Superioare a Comitetului Secu-rităţii de Stat al fostei URSS din or. Moscova, după care a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul organelor securităţii de stat, avansând până la cea de șef de direcţie generală din cadrul aparatului central al Serviciului de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova.

Vorbește fluent limba en-gleză.

Domnul Gheorghe MIHAI s-a născut pe data de 20 noiembrie 1950 în localitatea Colibași, raionul Vulcănești.

Este căsătorit și are doi co-pii.”

De precizat că atât în algo-ritmul de partajare a puterii de către AIE I, cât și în cel al AIE II, funcţia de director SIS i-a revenit Partidului Liberal al ex-interimarului Mihai Ghimpu. De fi ecare dată domnul Ghimpu l-a promovat în funcţie pe general-maiorul KGB Gheorghe Mihai.

Acum, că traiectoriile politice ale MAE și PL se vor intersecta, ca apoi să se suprapună perfect, este bine să observăm faptul că pe tulpina PL ni se vor înfăţișa de acum încolo două mândreţe de generali KGB: Gheorghe Mihai din viţa pelistă și Fiodor Botnaru din viţa meaeistă. Cu așa ceva chiar că nu se poate lăuda nici un alt partid politic nici de la Chișinău, nici de la București. Despre kaghebiștii mai mărunţei nu mai are rost să vorbim, pentru că unde încap tocmai doi generali KGB, încape și o legiune întreagă din aceștia mai mărunţi…

S-auzim de bine și să ajun-gem ziua când vom putea spune că democratizarea Republicii Moldova înseamnă întâi de toa-te dekaghebizarea ei…

Emil CONSTANTINIU, FLUX

1 general KGB + 1 general KGB = 2 generali KGB. 1 general KGB + 1 general KGB = 2 generali KGB. Marginalii la o fuziuneMarginalii la o fuziune

„Kaghebişti din toate partidele, uniţi-vă!”S-ar putea ca unora dintre cititorii noștri să li se pară ciudat acest motto. S-ar putea ca alţii să se revolte, luând lucrurile în serios și înţelegând greșit că am pleda pentru unirea forţelor KGB din Republica Moldova. S-ar putea ca și mai alţii să persifl eze, pricepând că este vorba de parafrazarea ironică a celebrei lozinci marxiste „Proletari din toate ţările, uniţi-vă!”. Dintre toţi aceștia le-am da dreptate celor din urmă. Umbra de ironie vine din faptul că, deunăzi, gura presei de la noi nu a mai prididit să răspândească mare veste mare: PL-ul lui Ghimpu și MAE-ul lui Untilă fuzionează!

Saif Al-Islam Gaddafi , fi ul președin-telui libian Muammar Gaddafi , a fost la Chișinău în luna ianuarie, a anunţat joi, 3 martie, postul Publika tv. Informaţia a fost confi rmată de Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova.

Fiul liderului libian a fost în Republica Moldova pe 19 ianuarie și a plecat din ţară a doua zi.

O revistă de la Chișinău a publicat o foto-grafi e de la o expoziţie de pictură a Nicoletei Stati în care apare fi ul lui Gaddafi . La același eveniment au mai fost prezenţi președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, președinte-le PLDM, Vladimir Filat, și ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Amintim că joi, 3 martie, prim-vicepreșe-

dintele PLDM, Mihai Godea, a dat asigurări că nimeni din PLDM nu s-a întâlnit cu Gaddafi .

„Nu am auzit nici despre vizita lui în Moldo-va. Cred că a fost una super-extra-privată de a fost așa de bine ascunsă”, a precizat Mihai Godea.

Cu ceva timp înainte însă, liderul PL, Mihai Ghimpu, a anunţat că la 19 ianuarie un oare-care Gaddafi a vizitat Moldova.

Și deputaţii PCRM au declarat că, zilele trecute, fiul „dictatorului libian Muammar Gaddafi ” a efectuat o vizită în Republica Mol-dova. Comunistul Grigore Petrenco susţine că informaţia vine de la președintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, care, la rândul său, afi rmă că „aceasta a fost „proverka na vșivosti” a lui Petrenco”.

„Ieri (2 martie – nota noastră), la ședinţa Comisiei pentru politică externă și integrare

europeană, domnul Diacov, vrând-nevrând, ne-a comunicat că zilele trecute a avut loc în Moldova vizita fi ului dictatorului Gaddafi , care s-a întâlnit și cu unii reprezentanţi ai conduce-rii RM”, a declarat deputatul PCRM.

Potrivit mai multor surse sigure, legăturile familiilor Stati, Diacov și Filat cu personaje du-bioase din lumea arabă au o anumită vechime. Anatol Stati și fi ul acestuia, Gabriel Stati, au un șir de afaceri petroliere prospere în mai multe state, inclusiv în unele ţări arabe. Vladimir Filat evită să discute despre relaţiile sale cu oamenii din lumea arabă, dar, în perioada cât a fost adjunctul lui Dumitru Diacov la Partidul Democrat, s-a ocupat de relaţiile externe ale formaţiunii, inclusiv cu „partenerii” arabi. Du-mitru Diacov are un ginere de origine arabă, libanezul Mahmoud Hammoud. Mahmoud Hammoud este soţul Olesei Diacov-Hammoud, face parte din Hesbollah și a fost dat în urmări-re internaţională pentru trafi c de droguri, fi inţe umane și armament. Hammoud Mahmoud a fost, în una din campaniile electorale din Republica Moldova, candidat pentru funcţia de deputat în Parlament pe listele Partidului Liberal. Cealaltă fi ică a lui Dumitru Diacov, Natalia, a fost căsătorită cu Gabriel Stati, fi ul multimiliardarului Anatol Stati, care dezvoltă afaceri petroliere în lumea arabă.

Mult stimaţi domni de la FLUX,Mult stimaţi domni de la FLUX,Vă scrie un grup de pensionari din Călărași,

necărturari, cum suntem numiţi de actuala guvernare. Acești bătrâni, în toţi acești ani, au votat numai cu democraţii și cu ce s-au ales? Cu mai multă cenzură la radio și la televizor, că nici pe vremea comuniștilor nu a fost așa. La Vocea Basarabiei, dacă un bătrân vrea să spună o părere despre guvernanţi și nu-i pe placul domnului moderator Gherasim, de-odată îl oprește că, chipurile, nu-i la temă, iar timpul este limitat. Mai bine pun pe post niște cântece naiba știe de-ale cui, că și pentru cântecele noastre populare timpul tot este limitat.

Îi credem, sunt europeni până în măduva oaselor. De ce să asculte durerile oamenilor? Rușine, rușine, guvernanţilor. Ce, ne credeţi proști cu totul? De ce vă bateţi joc de noi, bătrânii? Ne-aţi alungat copiii din ţară, lăsând părinţii bătrâni și neputincioși. Aţi rămas voi, oligarhilor, purtând de grijă părinţilor voștri și tot neamul vostru, cutreierând ţări străine, împreună cu tot corpul vostru diplomatic. Pe ai cui bani călătoriţi, domnilor?

Domnule Filat, din ce bani cumperi braţe de trandafi ri? Spune-ne în faţa camerelor de luat vederi, nu făţărnicindu-te la televizor, trăgând de barcă și ajutând sinistraţii. Dom-nul Ghimpu se plimbă cu elicopterul, căutând moșiile lui Voronin. Dar de ce nu le-a desco-perit și pe cele ale domnului Filat, Plahotniuc sau pe ale lui Lupu, de pe Insulele Virgine Britanice și cele de pe litoralul bulgăresc. Sau i s-au terminat banii și nu a avut cu ce cumpăra

carburanţi… Și a mai făcut omul (Mihai Ghimpu – n.n.) un bine la familia cu mulţi copii. Dacă ar dona bani obţinuţi în sudoarea frunţii, atunci ar fi un gest frumos, însă, sincer, nu-l credem.

Domnilor, ne apucă gre-ţurile când ieșiţi în faţa ca-merelor de luat vederi. Timp de doi ani n-aţi făcut nimic, n-aţi deschis locuri de mun-că, să ne vină copiii acasă, n-aţi mărit salariile și pensiile. Iar preţurile cresc zi de zi, în timp ce voi nu puteţi împărţi fotoliile moi și călduţe. De 7 aprilie cine-i vinovat? Voi sunteţi vinovaţi, aţi scos copiii în stradă, iar voi v-aţi ascuns în tufari. Dacă stăteaţi în faţa lor, nu se întâmpla ceea ce s-a întâmplat, avea să fi e totul civilizat.

Vezi, Doamne, Roșca-i trădător. Dar spu-neţi-ne, domnilor, cine-i Lucinschi sau fi ul lui Lucinschi? Sau Diacov, Plahotniuc și mulţi alţii. L-am întreba și pe domnul Hadârcă de ce, pe vremea când era în Front (Frontul Popular din Moldova – n.n.) a sunat la Călăraș și a spus să nu i se dea garnitura (probabil, autorul se referă la un set de mobilă – n.n.) unui invalid care stătuse la rând. A venit și a luat-o el, că pe vremea aceea nu se prea găseau. După aceea, când le spuneam oamenilor să voteze pentru Front ei ne ziceau: lăsaţi-ne cu Frontul vostru, că nici ei nu sunt mai cinstiţi. Hadârcă

a compromis Frontul, trecând de la partid la partid.

Domnule Filat, ce-i cu preţurile la medica-mente, cum le-aţi micșorat, dacă picăturile pentru ochi erau și așa scumpe, 63 de lei, iar acum costă aproape 100 de lei? Să nu mai vorbim despre majorarea preţurilor la gaz, lumină, apă, iar acum și la telefon. Cu tele-fonul ne mai alinam singurătatea, nu sunam peste hotare, ci aici, pe loc. Acum ni s-o luat și această posibilitate. Iar voi primiţi 44 de mii de lei pe lună, vi s-o îngroșat cu totul obrazul nu numai cifra.

Domnilor din Frontul Popular (PPCD – n.n.), vă rugăm din tot sufl etul să nu schimbaţi simbolul acestei formaţiuni. Crucea sus.”

SCRISOARE CĂTRE GUVERNANŢI:

„Vi s-a îngroşat nu doar cifra la salariu, dar şi obrazul”

Saif Al-Islam Gaddafi -Filat-Diacov-Stati!

4 MARTIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Sub guvernarea Filat-Lupu-Ghimpu-Plahotniuc, poliţia continuă tradiţiile miliţiei sovietice Primul lucru pe care trebuie să-l remar-

căm este că rata criminalităţii ar putea fi mult mai mare decât cea indicată în raportul Biroului Naţional de Statistică. Nu-i suspec-tăm pe specialiștii de la Biroul Naţional de Statistică că ar fi falsifi cat cifrele, ba dimpo-trivă, avem toată încrederea că ei și-au făcut onest meseria. Problema constă în faptul că datele pentru întocmirea acestui raport au fost furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, care, urmând tradiţiile NKVD-ului și ale miliţiei sovietice, pur și simplu, nu înre-gistrează toate infracţiunile comise. Acest lucru l-a recunoscut în mod public chiar proaspătul ministru de Interne, Alexei Roibu. La 4 februarie 2011, imediat după instalarea lui în funcţie, Alexei Roibu a anunţat că vor fi schimbate criteriile de evaluare a activităţii comisariatelor de poliţie. „Activitatea aces-tora va fi evaluată nu conform criteriilor statistice, ca în vremurile miliţiei sovietice, ci conform scrisorilor de mulţumire a popu-laţiei”, a spus Alexei Roibu. Deci, până în februarie 2011, evaluarea activităţii poliţiei se efectua conform criteriilor statistice, iar lumea știe ce înseamnă asta, mai ales cei care au avut nefericita ocazie de a se prezenta la un comisariat sau la un post de poliţie cu o plângere pentru a raporta o infracţiune, iar poliţiștii „i-au convins” să nu o depună sau, pur și simplu, au refuzat să o înregistreze.

AIE = criminalitate A doua constatare importantă care se

impune este faptul că nivelul infracţionalită-ţii a crescut imediat după venirea la putere a liberalilor, a Guvernului Filat 1. Acesta a fost instalat la 25 septembrie 2009, după alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009. Dacă privim cu atenţie grafi cele prezentate de Biroul Naţional de Statistică, observăm că pe parcursul anului 2009 s-a menţinut tendinţa din anii precedenţi de descreștere a numărului infracţiunilor, de reducere a ratei infracţionalităţii, și doar în 2010, sub guvernarea AIE și a Cabinetului Filat, acesta a săltat brusc. Nu este vorba de o coincidenţă și, în acest sens, există câteva argumente imbatabile.

În primul rând, presa neafi liată liberalilor a relatat, în repetate rânduri, despre cone-xiunile care există între noii guvernanţi, oli-garhie și lumea criminală. Venirea la putere a liberalilor lui Ghimpu, dar mai ales a libe-ral-democraţilor lui Filat, a democraţilor lui Lupu și a ameniștilor lui Urechean, a dezle-gat mâinile a tot felul de criminali și structuri interlope care astăzi activează nestingherit în Republica Moldova. Nu putem spune cu cer-titudine de ce actualii guvernanţi manifestă atât de multă indulgenţă faţă de structurile criminale care, în perioada regimului Voro-nin, se dăduseră la fund și erau ca și inexis-tente. Probabil, pentru că liberalii au venit la guvernare cu sprijinul acestor grupări, eveni-mentele din 7 aprilie 2009 fi ind un exemplu grăitor în acest sens. Sau poate partidele de guvernământ sunt totuna cu structurile cri-minale, respectivele formaţiuni fi ind doar o interfaţă politică a clanurilor interlope și oli-garhice. Cert este însă că există o cauzalitate directă între venirea la putere a liberalilor și explozia criminalităţii.

Criminalitatea creşte mai ceva ca preţurile A doua explicaţie a creșterii numărului de

infracţiuni este sărăcia în care s-a scufundat întreaga ţară sub guvernarea lui Filat, Lupu, Urechean și Ghimpu. Unii membri ai socie-tăţii moldovene, cu mai puţină credinţă în Dumnezeu, fi ind aduși la limita disperării, neavând ce mânca, neavând cu ce să-și între-ţină copiii, nu găsesc altă soluţie pentru situ-aţia lor jalnică decât să se apuce să fure. Cresc preţurile, iar veniturile descresc. Că sărăcia este una dintre cauzele de bază ale creșterii ratei infracţionalităţii ne demonstrează chiar raportul Biroului Naţional de Statistică, care constată că „în anul 2010, comparativ cu anul precedent, a crescut numărul infracţi-unilor înregistrate contra patrimoniului cu tocmai 48,1%, dintre care cele mai răspân-dite fi ind escrocheriile, furturile, șantajul și jafurile”. Totodată, acest raport arată că „din numărul total de infracţiuni înregistrate, fi ecare a treia este săvârșită de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupa-ţie”. Și, trebuie să observăm, în perioada „de glorie” a guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană, numărul șomerilor a crescut sim-ţitor și continuă să crească.

AIE mai înseamnă şi creşterea nivelului corupţiei Un alt argument este faptul că în perioada

guvernării AIE a crescut și nivelul corupţiei, care conduce în mod direct la creșterea infracţionalităţii, orice act de corupţie fi ind din start o infracţiune. Și lucrul acesta nu-l constatăm noi, și nici Biroul Naţional de Statistică, ci prestigioasa organizaţie Trans-parency International, care, la 26 octombrie 2010, a lansat, așa cum face în mod tradiţi-onal în fi ecare an, un raport privind nivelul percepţiei de către populaţie a corupţiei în rândul funcţionarilor publici și a politicieni-lor din diferite ţări ale lumii, inclusiv Repu-blica Moldova. Raportul se numește Indicele Percepţiei Corupţiei pentru 2010 (IPC 2010). IPC reprezintă un indice care se calculează la o scară de la 0 la 10, în care „0” semnifi că cel mai înalt nivel al corupţiei, iar „10” – cel mai scăzut.

IPC pentru anul 2010 îi atribuie Republicii Moldova doar 2,9 puncte din 10, plasând-o printre cele mai corupte ţări ale lumii. Astfel, ţara noastră a intrat în categoria din care fac parte cele mai multe ţări din clasament, 75%, și care au un punctaj al IPC mai mic de 5, ceea ce, potrivit Transparency Internatio-nal, „atestă o situaţie gravă în prevenirea și combaterea fenomenului corupţiei”.

De fapt, Republica Moldova, înregistrând doar 2,9 puncte, a revenit la situaţia anului 2008, și s-a plasat pe locul 108 din 178 de ţări incluse în clasament. Spre comparaţie, vom nota că în anul 2009, Republica Moldova s-a clasat pe locul 92 într-un clasament de 180 de ţări, având un punctaj de 3,3.

Ca să putem creiona o imagine clară a

nivelului corupţiei din Republica Moldova, vom prezenta, spre comparaţie, locurile pe care s-au plasat alte state. Astfel, cele mai bune poziţii le-au ocupat Danemarca, Noua Zeelandă, Singapore (cu 9,3 puncte), urmate de Finlanda și Suedia (9,2 puncte). În coada clasamentului s-au situat ţări ca Myanmar și Afganistan (1,4 puncte), iar pe ultimul loc se afl ă Somalia (1,1 puncte).

AIE, Filat şi criminalizarea ţării Am prezentat mai sus câteva argumente

în favoarea faptului că nivelul infracţionali-tăţii a crescut odată cu venirea la guvernare a Alianţei pentru Integrare Europeană și a Cabinetului Filat. Ar mai fi și alte argumente. Pe unul însă suntem obligaţi să-l menţio-năm. Acesta este legat de morală. Astăzi toată lumea vorbește că imensa contra-bandă cu ţigări care se face pe frontiera de la Prut este legată de persoana premierului Filat, fi e că se face în interesul său pecuniar, fi e că se face cu acceptul său tacit. Toţi vor-besc despre asta, chiar și cei care votează pentru PLDM recunosc acest lucru în discuţii private. Dar ceea ce face Filat servește exem-plu și pentru alţii. Indivizii care nu au noţiu-nea moralităţii se întreabă: de ce premierul își permite, iar ei nu și-ar permite, mai ales că premierul Filat și tot PLDM-ul său au devenit membri ai Partidului Popular European, ei „împărtășesc” valorile moralei creștine? De ce să faci contrabandă cu ţigări este bine, iar să furi, să jefuiești ar fi rău? Exemplul premi-erului este vicios. Actuala guvernare liberală este extrem de păguboasă pentru Republica Moldova nu doar pentru că a adus ţara în prag de faliment, ci și pentru că hoţia tinde să devină un modus vivendi pentru mulţi

dintre membrii societăţii moldovenești. Și acesta va fi lucrul cel mai greu de îndreptat în viitor. Bineînţeles, într-un viitor fără Filat, Ghimpu, Lupu și Plahotniuc.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

P.S.: Scriam la începutul acestui text că presa liberală guvernamentală și progu-vernamentală a trecut cu vederea raportul Biroului Naţional de Statistică privind crește-rea cu 30 la sută a numărului infracţiunilor și mi-am zis că faptul este în cele mai bune tradiţii ale propagandei liberale și ale meto-delor ei de manipulare a opiniei publice nu doar de astăzi, ci din toate timpurile. Drept confi rmare ne servește și un banc care era foarte popular în perioada interbelică. Dacă ar fi să-i dăm un titlu acestui banc el ar fi următorul: Un banc decent despre guverna-rea liberală și litera „s”. Iată și bancul:

Liderul liberal vorbește mulţimii de la tri-bună: „Timp de un an și jumătate de guvernare liberală, noi, liberalii, am construit 10 coteţe pentru poporul nostru, pe care îl iubim mult. Dar noi știm că asta nu e sufi cient, că popo-rul nostru are nevoie de mai multe coteţe. Și pentru că iubim cu adevărat poporul pe care îl conducem, ne luăm angajamentul ca, în următorul an și jumătate de guvernare libe-rală, să construim nu 10, ci 13 coteţe!”.

Mulţimea aplaudă frenetic și strigă pre-lung: „Ura-a-a-a-a! Ura-a-a-a!”. Doar un tip din primele rânduri strigă sacadat „Ula! Ula!”. Liderul liberal coboară de la tribună, se apro-pie de respectiva persoană și îi spune: „Dragă domnule, dumneavoastră probabil că nu puteţi pronunţa litera „r”. La care celălalt îi răspunde: „Ba nu, eu pot pronunţa litera „r”, eu nu pot pronunţa litera „s”.

S.P., FLUX

Şocant

Nivelul criminalităţii a crescut cu peste 30 la sută

În anul trecut, 2010, numărul infracţiunilor comise în Republica Moldova a crescut cu peste 30 la sută faţă de anul 2009. Date-le au fost făcute publice de către Biroul Naţional de Statistică (BNS), care a difuzat, la sfârșitul lunii februarie, un amplu raport privind nivelul infracţionalităţii.

Potrivit acestui raport statistic, anul trecut, la 10 mii de locuitori au revenit tocmai 93 de infracţiuni. „Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2010 au fost înregistrate 33,4 mii de infracţiuni sau cu 30,2% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2006 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 34,9%. Din totalul infracţiunilor, 67% au fost înregistrate în localităţile urbane. În medie, la 10 mii de locuitori, în anul 2010 revin 93 de infracţiuni faţă de 69 de infracţiuni în anul 2006”, se arată în raportul BNS (vezi fi gura 1).

Chişinăul, campion absolut la numărul de infracţiuni Cele mai multe crime sunt comise în municipiul Chișinău, atât în cifre absolute, cât și ca

rată a infracţionalităţii. “Cea mai mare rată a infracţionalităţii în anul 2010 a fost înre-gistrată în municipiul Chișinău – 147 de crime la 10 mii de locuitori, ceea ce, respectiv, depășește nivelul mediu pe ţară de 1,6 ori. O rată înaltă a infracţionalităţii a fost înre-gistrată, de asemenea, în municipiul Bălţi (126 de crime la 10 mii de locuitori), raionul Drochia (93 de crime la 10 mii de locuitori), raionul Basarabeasca (93 de crime la 10 mii de locuitori), raionul Ștefan Vodă (90 de crime la 10 mii de locuitori) etc. Cea mai mică rată a infracţionalităţii a fost înregistrată în raionul Fălești – 42 de crime la 10 mii de locuitori”, se arată în raport.

Creşte şi numărul infracţiunilor grave şi deosebit de grave Comparativ cu 2009, în 2010 a crescut și numărul infracţiunilor grave. Dacă din 2006

până în 2009 s-a înregistrat o diminuare încurajatoare a numărului infracţiunilor grave (de la 35,6 infracţiuni la 17,7 la 10 mii de locuitori), atunci în anul trecut această tendinţă pozi-tivă s-a schimbat brusc în una negativă (vezi fi gura 2). Astfel, din totalul infracţiunilor înre-gistrate, aproape fi ecare a cincea este din categoria celor grave. La 10 mii de locuitori revin, în medie, 19,8 infracţiuni grave, inclusiv 2,8 care sunt excepţional și deosebit de grave. Cele mai multe infracţiuni grave au fost înregistrate în municipiile Chișinău și Bălţi, în raioanele Drochia, Ungheni, Edineţ, Orhei, Strășeni, Ialoveni și Căușeni.

Armele de foc, explozivele şi grenadele în acţiuneRaportul BNS mai indică că în anul 2010 au fost săvârșite 33 de infracţiuni cu aplicarea

armelor de foc, a explozivelor și grenadelor, dintre care 4 cazuri de huliganism, 6 cazuri de omor, 5 cazuri de vătămare intenţionată, 4 cazuri de tâlhărie și un caz de jaf.

Infracţiunile contra patrimoniului sunt pe primul loc Cele mai multe infracţiuni sunt săvârșite împotriva patrimoniului, adică împotriva

proprietăţii. Astfel, în structura infracţiunilor înregistrate, fi ecare a doua infracţiune este contra patrimoniului (54,2%), după care urmează infracţiunile în domeniul transporturi-lor (12,2%), infracţiunile contra sănătăţii publice și convieţuirii sociale (5,9%), infracţiunile contra vieţii și sănătăţii persoanei (5,7%).

„În anul 2010, comparativ cu anul precedent, a crescut numărul infracţiunilor înre-gistrate contra patrimoniului (cu 48,1%), infracţiunilor privind viaţa sexuală (cu 38,6%), infracţiunile contra familiei și minorilor și a infracţiunilor contra securităţii și a ordinii publice (respectiv, cu 21,4% și 21,0%). Din categoria infracţiunilor contra patrimoniu-lui cele mai răspândite sunt pungășiile, numărul cărora a crescut de 3,3 ori, după care urmează escrocheriile (de 1,7 ori), furturile (cu 49,4%), șantajul (cu 23,1%) și jafurile (cu 20,0%). În același timp, rămân a fi în creștere cazurile de viol (cu 39,4%), huliganism (cu 24,5%), vătămări intenţionate grave (12,7%) și cazurile de omor (cu 10,4%)”, se arată în raportul BNS.

Fiecare al treilea infractor este o persoană aptă de muncă, dar fără loc de muncă Raportul Biroului Naţional de Statistică arată că „din numărul total de infracţiuni înre-

gistrate, fi ecare a treia este săvârșită de persoane în vârstă aptă de muncă, dar fără ocupaţie”. Infracţiunile săvârșite de către minori sau cu participarea acestora au constituit 4,0% din totalul infracţiunilor, faţă de 4,5%, în anul 2009, și 8,0%, în anul 2006. În anul 2010, de către minori au fost comise în jur de 1 358 de infracţiuni, comparativ cu 1 143 de infracţiuni în anul 2009. Anul trecut, a crescut alarmant și numărul de infracţiuni săvârșit de către minore (vezi tabelul 1), peste 170 de infracţiuni fi ind săvârșite de către fete. Cele mai

frecvente infracţiuni comise de minori sunt furturile, cu o pondere de 6,5% din totalul de furturi, jafurile – 9,5% din totalul de jafuri, tâlhăriile – 10,8% din totalul tâlhăriilor, violurile – 7,1% și huliganismul – 4,8%. În anul 2010, la 100 de mii de locuitori în vârstă de până la 18 ani, au revenit în medie 178 de infracţiuni comise de minori, comparativ cu 145 în anul 2009 (vezi fi gura 4). Totodată, potrivit raportului BNS, în anul 2010 au fost relevate 16,6 mii de persoane care au comis infracţiuni, comparativ cu 14,1 mii de persoane în anul prece-dent și 17,4 mii de persoane în anul 2006.

Numărul crimelor a crescut cu o treime după instalarea guvernării Filat Numărul crimelor a crescut cu o treime după instalarea guvernării Filat

Figura 1. Rata infrac ionalit ii, 2006-2010

33,4

25,7

24,8

24,4

24,8

69 66 67 69

93

05

101520

2530

3540

2006 2007 2008 2009 20100102030405060708090100

Infrac iuni înregistrate - total Infrac iuni înregistrate la 10000 locuitori

Figura 2. Num rul infrac iunilor grave în total infrac iuni înregistrate, 2006-2010

35,6 19,817,719,921,1

21,1

30,9 28,724,6

51,5

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2006 2007 2008 2009 2010

cazu

ri

0

10

20

30

40

50

60

%

Infrac iuni grave la 10000 locuitori Infrac iuni grave în total infrac iuni

Figura 4. Infrac iuni s vâr ite de minori la 100 mii popula ie în vârst de 0-17 ani

247217

191

145178

0

50

100

150

200

250

300

2006 2007 2008 2009 2010

Tabelul 1. Num rul infrac iunilor s vâr ite de minori, în anii 2006-2010

2006 2007 2008 2009 2010

Infrac iuni s vâr ite de minori 2087 1770 1502 1143 1358 inclusiv:

de c tre fete 206 134 145 120 173 de c tre b ie i 1881 1681 1409 1023 1185

AIE, Filat şi criminalizarea Republicii Moldova Știrea despre creșterea alarman-tă, cu tocmai 30 la sută, într-un singur an, a ratei criminalităţii a trecut aproape neobservată de mass-media guvernamentală și proguvernamentală. Tele-viziunea și radioul public nu a organizat nici un talk-show cu participarea reprezentanţilor partidelor de guvernământ, a experţilor independenţi, a societăţii civile, de parcă crimi-nalizarea Republicii Moldova nu

ar fi un subiect de interes public și nu ar afecta sub nici o formă viaţa contribuabililor, din banii cărora angajaţii de la Moldova 1 și de la Radio Moldova își ridică salariile pentru a lustrui imaginea lui Filat, Ghimpu, Lupu și Plahotniuc. Probabil că Filat și Lupu nu le permit jurnaliștilor de la instituţiile publice de radio și televizi-une să dezghioace niște subiecte care nu-i convin guvernării sau poate le-ar permite, dar nu au ei curajul să o facă. Dar dacă nu vor să o facă ei, să vrem noi.

Oglindă, oglinjoară, Cine-i mai narcisist în ţară?

Acestea nu sunt colaje, sunt fotografi i originale. În timp ce Acestea nu sunt colaje, sunt fotografi i originale. În timp ce infracţionalitatea, corupţia, șomajul, preţurile cunosc o creștere infracţionalitatea, corupţia, șomajul, preţurile cunosc o creștere

vertiginoasă și dramatică, premierul-oligarh Vladimir Filat și vertiginoasă și dramatică, premierul-oligarh Vladimir Filat și primarul liberal Dorin Chirtoacă își admiră imaginile dintr-o primarul liberal Dorin Chirtoacă își admiră imaginile dintr-o revistă glamuroasă. Și nu așa pur și simplu, ci în faţa camerei revistă glamuroasă. Și nu așa pur și simplu, ci în faţa camerei

foto, ca să cunoască toată lumea câtă admiraţie și dragoste au foto, ca să cunoască toată lumea câtă admiraţie și dragoste au premierul și primarul faţă de propriile lor persoane. Mai există premierul și primarul faţă de propriile lor persoane. Mai există o singură fotografi e care ar putea să le facă concurenţă celor o singură fotografi e care ar putea să le facă concurenţă celor

două, cea a lui Marian Lupu stâng gol până la jumătate în baie două, cea a lui Marian Lupu stâng gol până la jumătate în baie și făcându-și o poză cu telefonul mobil. Nici nu știi care dintre și făcându-și o poză cu telefonul mobil. Nici nu știi care dintre cei trei mari conducători, interimarul Lupu, premierul fi lat și cei trei mari conducători, interimarul Lupu, premierul fi lat și primarul Chirtoacă,sunt mai narcisiști. Înclin să cred că sunt primarul Chirtoacă,sunt mai narcisiști. Înclin să cred că sunt

Filat și Chirtoacă. Fotografi a lui Lupu a ajuns să fi e cunoscută Filat și Chirtoacă. Fotografi a lui Lupu a ajuns să fi e cunoscută de opinia publică printr-un incident, iar cele ale lui Filat și de opinia publică printr-un incident, iar cele ale lui Filat și

Chirtoacă – în mod premeditat. Chirtoacă – în mod premeditat.

Vladimir Plahotniuc: “Am și eu, ca și Vladimir Plahotniuc: “Am și eu, ca și Marian, un telefon cu cameră. Marian, un telefon cu cameră.

Și mă gândesc să mă dezbrac și eu în faţa Și mă gândesc să mă dezbrac și eu în faţa oglinzii și să-mi trag o fotografi e. oglinzii și să-mi trag o fotografi e.

Poate ne crește ratingul.” Poate ne crește ratingul.”

4 MARTIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIAtitudini

Însăși adoptarea acestui pro-iect de lege de către Guvern este una scandaloasă, regre-tabilă, contrară bunelor mo-ravuri și sfi dătoare în raport cu majoritatea covârșitoare a creștinilor din ţara noastră. Actele normative ale autorită-ţilor publice nu pot constitui atacuri la adresa tradiţiei po-porului pe care îl guvernează și a sentimentelor lui moral-religioase. Actul respectiv al Executivului creează impresia că este vorba despre niște concesii rușinoase și regreta-bile ale factorilor de decizie de prim rang din ţara noas-tră faţă de unele grupuri de infl uenţă din exterior, care îi manipulează în scopul apli-cării unor atacuri concertate împotriva instituţiei familiei și provocării unor confl icte artifi ciale.

Este absolut evident că nu există nici un temei onorabil, de ordin juridic, politic sau moral, care ar justifi ca această iniţiativă, iar acoperirea cu retorica proeuropeană reprezintă doar o manevră cu caracter propagandistic. Prezentăm mai jos doar câteva remarci de ordin juridic pe marginea textului proiectului de lege în cauză.

În primul rând, art. 19 din Constituţie, la care face referire viceministrul Justiţiei, Gheorghe Susarenco, propunând în ședin-ţa Guvernului proiectul de lege respectiv, nu are nici o legătură cu nediscriminarea persoanelor. Acest articol prevede, în alin. 1, faptul că cetăţenii străini și apatrizi au aceleași drepturi și îndatoriri ca și cetăţenii Republicii Moldova, cu excepţiile stabilite de lege, iar alineatele 2 și 3 se referă la

extrădarea cetăţenilor străini și apatrizi și la dreptul de azil al acestora. Programul de guvernare al AIE 2, la care s-a făcut trimite-re, de asemenea, nu conţine nici o referire la necesitatea adoptării unei asemenea legi.

Art. 5 din proiectul de lege respectiv prevede instituirea unor măsuri speciale, inclusiv a unor măsuri afi rmative, în vede-rea protecţiei persoanelor care se afl ă în condiţii dezavantajoase faţă de alte persoa-ne. În primul rând, nu este prevăzut concret ce acţiuni speciale pot fi întreprinse, iar persoanele cu orientare sexuală netradi-ţională nu sunt deloc dezavantajate atâta timp cât se manifestă în spaţiul privat, iar manifestarea lor în spaţiul public este deja dezavantajarea majorităţii persoanelor cu orientare sexuală normală.

Art. 7 prevede restrângerea drepturilor și libertăţilor majorităţii covârșitoare a cetăţenilor statului în favoarea unei mino-rităţi degradate moral.

Art. 11 prevede instituirea unor restricţii de către instituţiile de învăţământ la ad-miterea la studii, iar dacă o persoana nu le îndeplinește, aceasta nu poate fi admisă la studii. Această prevedere intră în contradic-ţie directă cu art. 35 din Constituţie, care prevede, în alin. (7), faptul că învăţământul liceal, profesional și cel superior de stat este egal accesibil tuturor, pe bază de merit.

Art. 13 prevede constituirea Consiliului pentru prevenirea și combaterea discrimi-nării, care, printre altele, va examina cauzele contravenţionale în domeniul discriminării și va aplica sancţiuni. Consiliul respectiv va avea un aparat și buget propriu. Aici se ridică semne serioase de întrebare privind

oportunitatea instituirii anume acum a unui astfel de consiliu, deoarece resursele fi nanciare vor fi cheltuite din Bugetul de Stat și din bugetele autorităţilor publice locale. Acest lucru se va întâmpla anume acum, când sunt introduse prevederile cu privire la nediscriminarea persoanelor cu orientare sexuală netradiţională, existând restul prevederilor în fi ecare lege cu privire la nediscriminarea pe motiv de rasă, sex,

apartenenţă socială, religioasă etc., un astfel de consiliu și aplicarea sancţiunilor nu era necesară.

Prin art. 18 autorităţilor publice le sunt puse în sarcină atribuţii suplimentare, cum sunt examinarea plângerilor persoanelor ce se consideră a fi victime ale discrimină-rii, fapt care va îngreuna și perturba și mai mult activitatea acestor autorităţi.

De asemenea, prin art. 20 se instituie răspunderea disciplinară, civilă, contraven-ţională și penală, pentru încălcarea legii nediscriminare, ori astfel de răspunderi se instituie de către legiuitor doar pentru fapte grave și foarte grave, care periclitează ordinea publică, drepturile și libertăţile fundamentale ale omului prevăzute în Legea fundamentală, iar discriminarea pe motiv de orientare sexuală nu există în Constituţie.

Art. 22, care se referă la dreptul de pro-tecţie a victimei prin înaintarea unei acţiuni în judecată, este lipsit de orice temei, deoa-rece există posibilitatea oricărei persoane fi zice sau juridice de a se adresa în instanţa de judecată competentă în cazul în care se consideră lezată în vreun drept al său.

La fel, art. 23 statuează că sarcina pro-baţiunii în proces îi revine pârâtului, fapt care este total inadmisibil, deoarece acest drept îi revine reclamantului în dosarele de contencios administrativ, când pârâtul este o instituţie publică.

Se impune concluzia că o astfel de lege nu este oportună și nici necesară, deoa-rece în majoritatea legilor existente sunt prevederi cu privire la nediscriminare, iar discriminarea pe motive de apartenenţă

la vreo orientare sexuală netradiţională nu este prevăzută de Legea fundamentală, prin urmare este neconstituţională. Cu atât mai mult cu cât nici legislaţia naţională, nici practica curentă a instituţiilor de stat nu înregistrează nici un element de con-strângere a persoanelor care fac parte din grupurile de homosexuali și lesbiene.

Radu BUŞILĂ, preşedintele Asociaţiei Juriştilor Creştin-Democraţi

Avertisment public adresat de

academicianul Anestiade lui Lupu, Filat şi Voronin

Zilele aces-tea, a venit la redacţie cunoscutul academi-cian Vasile Anestiade, care este și doctor habi-litat în știin-ţe medicale, și profesor universitar. A venit să ne facă o declaraţie, pe care o reproducem mai jos.

„Mă adresez domnilor Marian Lupu, Vlad Filat și Vladimir Voronin. Vreau să le amintesc că există nu doar legi scrise de oameni, ci și divine, care sunt mai presus de cele omenești. Ei, care pretind să dirijeze ţara noastră, au responsabilitatea să asigure concordia în societate și, mai ales, vitalitatea populaţiei. Ei trebuie să dea dovadă de înţelepciune. Ini-ţiativa Guvernului lovește în Locus Minoris Resistentiae (locul minimei rezistenţe) al societăţii noastre.

Eu sunt medic și vă spun cu disperare că avem o situaţie gravă. Sunt un om în vârstă, am intrat în al nouălea deceniu al vieţii. Sunt decanul de vârstă al Academiei de Știinţă a Moldovei, de 44 de ani sunt în sfera academică, în sfera publică. Sunt neutru, nu manifest atitudini politice. Dar îi avertizez pe această cale pe cei care pot decide destinele noastre. Dacă Lupu, Filat, Voronin nu înţeleg care este responsabilitatea ce le revine, atunci vor răspunde în faţa lui Dumnezeu”.

Cei doi mitropoliţi, Vladimir Cantarean și Pe-tru Păduraru, secondaţi de episcopul romano-catolic Anton Coșa și șefi i altor câtorva culte crești-ne afi rmă într-un singur glas: „Noi susţinem poli-tica de integrare a ţării în Uniunea Europeană și un regim liberalizat de vize, dar un asemenea dezide-rat nu poate fi obţinut cu orice preţ. Există lucruri care nu se cumpără și nu se vând – credinţa, fami-lia și copiii”. Tot la unison vlădicii continuă: „Spe-răm că aleșii poporului sunt de aceeași părere, iar dacă nu, atunci noi vom folosi toate mijloa-cele ca la alegerile locale și parlamentare să sen-sibilizăm opinia publică pentru a alege oameni de bună-credinţă, care să nu trădeze valorile morale de dragul puterii și a banilor”.

Și redacţia FLUX a sub-scris textului cu pricina. Am făcut-o din convin-gere. Vom continua să promovăm o politică editorială în sprijinul fa-miliei și a valorilor creș-tine. Totuși, am subscris textului respectiv și din plăcerea de a vedea ală-turi semnăturile celor doi ierarhi, ca dovadă că este posibilă cooperarea

între cele două mitropolii ortodoxe.

Într-adevăr, atunci când pericolul homose-xual ameninţă morala publică, când valorile Evangheliei sunt sabo-tate de politicienii ajunși la guvernare, când soci-etatea este măcinată de sărăcie, de nevoi și de ne-cazuri, când slăbiciunile și păcatul se întind peste sufl etele oamenilor, când ţara arde, cele două mi-tropolii ale noastre nu au voie să se pieptene (sin-gure sau una pe alta)!

Împăcarea și conlu-crarea sunt incomparabil mai bune decât ura și confruntarea. Bineînţe-les că de la simplul fapt al unei întâlniri amicale, cum a fost cea de toamna trecută, a celor doi mitro-poliţi, de la simplul fapt al unor semnături puse alături pe un text impor-tant mai este încă foarte mult până la a putea spune că cei doi ierarhi ar fi , vorba cântecului, „ca doi ochi într-o lumină, ca doi brazi într-o tulpină”! Cu toate că anume așa ar trebui să fi e.

Mulţi zic că nu pot fi doi mitropoliţi într-o singură ţară. Ba pot fi , le răspundem. Apoi vin alţii și ne spun că nu pot fi doi mitropoliţi la fel de mi-

tropoliţi în ţara noastră. Ba și asta se poate. Atunci ispititorii ridică vocea și spun: cum așa, căci cineva trebuie să fi e mai mare și mai înainte stătă-tor? Da, așa este. Pentru buna rânduială, cineva trebuie să fi e într-adevăr mai mare decât ceilalţi și să stea înainte, pen-tru a-i apăra pe ceilalţi. Și dacă este așa, atunci unul dintre cei doi să fi e mitropolit primat. Dacă mitropolitul Vladimir va vrea într-o bună zi să stea în același Sfânt Sinod ortodox cu mitropolitul Petru, să hotărască care dintre ei va fi primat, adi-că întâiul mitropolit de la Chișinău. Dar astea sunt visuri și păreri omenești, nicidecum îndemnuri sau poveţe.

Nici mitropolitul Vla-dimir nu este mai creș-

tin și mai ortodox decât mitropolitul Petru și nici mitropolitul Petru nu este mai creștin și mai or-todox decât mitropolitul Vladimir. Și unul și altul reprezintă ansamblul Ortodoxiei universale, atâta doar că unul prin jurisdicţia rusă, iar altul prin jurisdicţia româ-nească. Faptul că unul face parte din Sinodul de la Moscova și altul din Sinodul de la Bucu-rești nu-i legitimează în nici un fel împotriva sau în detrimentul celuilalt. Dacă cele două Sinoade sunt Sfinte, după cum se și numesc, ele sunt la fel de sfinte și la fel de ortodoxe. Prin urmare, și ierarhii care fac parte din ele au legitimitate egală. Și aici vine marele test: acceptă fi ecare dintre cei doi mitropoliţi egalitatea

celuilalt? Suntem îndrep-tăţiţi să așteptăm un răs-puns bun și folositor la această întrebare.

Și totuși, ne bucurăm să știm că cei doi mitro-poliţi au ţinut în mâini aceeași foaie de hârtie, că au citit același text aș-ternut pe faţa ei și că, fi e și în birouri diferite, fi e și cu condeie diferite, și-au pus semnăturile alături, mai confirmându-le în plus cu peceţile sfi ntelor mitropolii…

De ce ne bucurăm? Pentru că, la bine sau la greu, „este bine ca fraţii să fi e împreună”! Și pen-tru că Evanghelia iubirii ne amintește: „Fericiţi făcătorii de pace, că aceia fi ii lui Dumnezeu se vor chema” și că „oricine se mânie pe fratele său, vrednic va fi de osândă”.

Emil CONSTANTINIU, FLUX

„Asociaţia pentru salvarea familiei”, constituită din lideri și membri ai con-fesiunilor creștine, asociaţiilor obștești, grupurilor politice, reprezentanţi ai mediului academic și cultural, mijloa-celor mass-media, ai diferitor asociaţii și grupuri civice din Republica Moldova, folosindu-se de drep-tul constituţional de a participa la proce-sul decizional bazat pe norme democra-tice și transparente, vine cu următoarea declaraţie publică în faţa Parlamentului, Guvernului și a între-gii societăţi civile:

Suntem profund îngrijoraţi și alar-maţi de aprobarea de către Guvern, în data de 17 februarie 2011, a proiectu-lui „Legii privind prevenirea și comba-terea discriminării” și trimiterea ei în Parlament pentru adoptare, aceasta urmând să intre în vigoare la data de 1 iulie 2011. În baza mesajului biblic și a valorilor general-umane care ne unesc, nu acceptăm discriminarea vreunui om după „rasă, culoare, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie sau convingere religioasă, sex, vârstă, stare a sănătăţii, dizabilitate, opinie, apartenenţă politică, avere sau origine socială” – mai ales că toate acestea sunt neutre din punct de ve-dere moral. Între aceste criterii însă, autorii proiectului de Lege, urmând orbește unor indicaţii impuse de persoane străine valorilor și princi-piilor noastre de viaţă, au introdus și sintagma „orientare sexuală”, care atentează grav la principiile vieţii de familie și normele moralei creștine, pe care le împărtășesc aproape 98% din populaţia ţării.

Cunoaștem și atragem atenţia și celor care nu cunosc sau încă nu-și

dau seama de gravitatea proble-mei, că adoptarea unei Legi care să apere persoanele de „orientare sexuală netradiţională” în faţa unor pretinse tendinţe de discriminare, va atrage după sine, în foarte scurt timp, după cum arată și experienţa altor state, revendicarea unor noi „drepturi” ale acestor persoane precum: dreptul la „căsătorie” între persoane de același sex, dreptul la adopţii de copii de către aceste pretinse familii (întrucât ei nu pot da naștere la copii, dar vor pretinde să-i educe!), dreptul la „parade” și marșuri publice (inclusiv a zoofi li-lor, încadraţi în aceeași categorie) și multe alte lucruri nefirești și neconforme cu natura și menirea bărbatului și a femeii de a constitui o familie și de a da naștere la copii. Familiile moldovenești și situaţia demografi că a ţării și așa trec prin-tr-o criză profundă și fără soluţii de moment, iar adoptarea acestei Legi ar înrăutăţi considerabil situaţia, mai ales în plan moral și social.

Considerăm că viaţa sexuală a oricărei persoane trebuie să fi e și să

rămână pentru totdeauna o ches-tiune privată și intimă. Cu atât mai mult acest lucru trebuie să fi e valabil în cazul celor care sfi dează regula și preferă un alt tip de relaţii sexuale. Îi compătimim și suntem gata să aju-tăm orice persoană care își dă seama și dorește să scape de acest fl agel urât și periculos din punct de vedere moral, social, medical și psihic, dar condamnăm fără echivoc fenomenul

homosexualităţii și a altor deviaţii de la fi rescul sădit în noi.

Chemăm toţi cetăţenii Republicii Moldova să susţină această Decla-raţie, iar Parlamentului îi cerem să respingă cu fermitate acest proiect de Lege, ca unul ce contravine prin-cipiilor sus-menţionate. Noi susţinem politica de integrare a ţării în Uniunea Europeană și un regim liberalizat de vize, dar un asemenea deziderat nu

poate fi obţinut cu orice preţ. Există lucruri care nu se cumpără și nu se vând – credinţa, familia și copiii. Sperăm că și aleșii poporului sunt de aceeași părere, iar dacă nu, atunci noi vom folosi toate mijloacele, ca la alegerile locale și parlamentare, să sensibilizăm opinia publică pentru a alege oameni de bună-credinţă, care să nu trădeze valorile morale de dragul puterii și a banilor.

Viaţa sexuală a oricărei persoane trebuie să fi e şi să Viaţa sexuală a oricărei persoane trebuie să fi e şi să rămână pentru totdeauna o chestiune privată şi intimărămână pentru totdeauna o chestiune privată şi intimă

Declaraţie împotriva proiectului de lege privind prevenirea

şi combaterea discriminării

O iniţiativă guvernamentală în favoarea unei minorităţi degradate moral

Analiza juridică a proiectului de lege privind prevenirea şi combaterea discriminării, aprobat de Guvernul Filat

Slavă Domnului! Am trăit și am vă-zut-o și pe asta! Mitropolitul Vladimir și Mitropolitul Petru, cei doi întâistă-tători ai mitropoliilor din Patriarhia Rusă și Patriarhia Română din Repu-blica Moldova și-au pus semnătura, în premieră absolută, sub același docu-ment! Este vorba despre o declaraţie comună a șefi lor cultelor religioase și a reprezentanţilor partidelor și ai so-cietăţii civile din ţara noastră contra promovării de către Guvernul Filat a proiectului de lege privind preveni-rea și combaterea discriminării.

DOI MITROPOLIŢIDOI MITROPOLIŢI

Urmare din pag. 1Totodată, 30 la sută dintre cei chestionaţi

cred că familiile lor pe viitor vor trăi și mai rău, altele 34 la sută consideră că vor trăi la fel ca în prezent și doar 20 de procente speră că vor trăi mai bine, iar un singur procent – mult mai bine.

Dar, lucrul cel mai șocant pe care îl relevă cercetarea sociologică realizată de „CBS-AXA” este că după un an și jumătate de guvernare AIE-stă, „proromânească” și „proeuropeană”, majoritatea populaţiei a devenit antiromânească și antieuropeană. Contrar tuturor sondajelor de până acum, ultimul studiu realizat de „CBS-AXA” arată că cei mai mulţi dintre cetăţenii Republicii Moldova vor ca Republica Moldova să se unească cu Federaţia Rusă (40 %). În favoa-rea integrării în UE pledează doar 28 % din participanţii la sondaj, în timp ce alte 28 % cred că Republica Moldova trebuie să ră-mână independentă. Cât privește unirea cu

România, în favoarea acesteia pledează doar 5 la sută dintre cei chestionaţi, cu 2 la sută mai puţin decât cei care susţin unirea Republicii Moldova cu Ucraina.

Aceste rezultate sunt, pur și simplu, halucinante, mai ales dacă ţinem cont de faptul că pe timpul guvernării comuniste, ani la rând, cei care optau pentru integra-rea europeană trecea de 60 de procente, iar peste 30 de procente optau chiar pentru aderarea ţării noaste la NATO.

AIE a compromis ideea integrării euro-pene în mai puţin de un an și jumătate de afl are la guvernare. Oamenii nu mai vor în

UE pentru că cei care au speculat această

opţiune în campania electorală i-au adus

la sapă de lemn. Astăzi, AIE, ca și opţiunea

pentru integrare europeană, se asociază

cu sărăcie, corupţie, crimă, injustiţie. Din

păcate.

Alianţa pentru Integrare Europeanăa compromis ideea integrării europene

AIE = Alianţa Intereselor Egoiste DAC A I DECIDE DVS. INTEGRAREA REPUBLICII MOLDOVA, CU CARE DIN URM TOARELE RI , DUP P REREA DVS., AR FI MAI

CORECT UNIREA RII CU… r spuns multiplu

Vladimir Filat: Copile, homosexualii sunt ca noi!Vladimir Filat: Copile, homosexualii sunt ca noi!

4 MARTIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Atitudini

Coaliţia Civică pentru o Guvernare Democratică și Transparentă, care reuneș-te peste treizeci de organi-zaţii neguvernamentale, a expediat miercuri, 2 martie, pe numele primului minis-tru Vladimir Filat și a tutu-ror membrilor Guvernului, precum și pe numele pre-ședintelui Parlamentului, Marian Lupu, și a tuturor deputaţilor, o scrisoare, în care cere să fi e retras așa-numitul proiect antidiscri-minare, aprobat la ședinţa Cabinetului de Miniștri din 17 februarie a.c.

Prezentăm mai jos textul acestei scrisori.

„Stimate domnule Prim-ministru, (membru al Guvernului, Președinte al Parlamentului, deputat),

Coaliţia Civică pentru o Guvernare

Democratică și Transparentă își expri-

mă îngrijorarea în legătură cu faptul

că, la 17 februarie a.c., în cadrul ședinţei

Guvernului a fost aprobat proiectul de

lege privind prevenirea și combaterea

discriminării. Această nouă încercare

de a promova în ţara noastră, în mod

agresiv, practicile perverse ale homo-

sexualităţii este rușinoasă și condam-

nabilă. Amintim că acum câţiva ani a

mai existat o încercare de a promova

această lege imorală și anticreștină.

Însă fosta guvernare comunistă a re-

nunţat la această idee datorită reacţiei

energice a societăţii civile și a Bisericii.

Intenţia autorilor acestui proiect

este să instituie practicile degradante

ale homosexualităţii ca pe o normalita-

te, astfel imitându-se cele mai nereușite

modele ale realităţilor din Occident.

Mai grav, se intenţionează instituirea

cenzurii și a persecuţiilor împotriva

tuturor celor care vor formula public

dezaprobări sau critici în raport cu

ceea ce absoluta majoritate a poporului

nostru consideră a fi un păcat și o rușine

condamnabilă.

Ţara noastră nu persecută în nici

un fel așa-numitele „minorităţi sexu-

ale” nici prin normele legale, nici prin

activitatea instituţiilor publice. Dar

asta nu înseamnă sub nici o formă că

tolerarea acestor grupuri marginale

cu comportament degradant trebuie

să degenereze în impunerea întregii

societăţi a respectului și aprecierilor

pozitive a unor astfel de manifestări.

Dorim să Vă amintim că Dumneavoas-

tră, în calitate de reprezentant al puterii

executive, exercitaţi actul guvernării

nu cu de la sine putere (în calitate de

reprezentant al puterii legislative, Vă

exercitaţi mandatul nu cu de la sine

putere), ci în numele poporului. Iar

poporul nu v-a mandatat să îi călcaţi

în picioare tradiţia, convingerile religi-

oase și sentimentele morale.

În calitatea noastră de exponenţi ai

societăţii civile, reprezentanţi ai peste

treizeci de organizaţii neguvernamen-

tale de profiluri diferite și din zone

diferite ale ţării noastre, Vă rugăm cu insistenţă să retrageţi proiectul respec-tiv. Nu puneţi la încercare răbdarea po-porului. În virtutea faptului că sunteţi foarte ocupat, admitem că nu aţi avut timpul necesar să pătrundeţi în esenţa acestei iniţiative. Iată de ce Vă invităm respectuos să Vă formulaţi public po-ziţia personală faţă de acest proiect de lege. Vă rugăm, de asemenea, să ne ex-pediaţi pe adresa electronică busilara-

du@gmail.com sau prin fax la nr. 23 86

32 opinia Dumneavoastră. Subliniem

că lipsa de reacţie va fi califi cată drept

susţinere a acestui proiect.

Cu respect,

Radu BUŞILĂ,

preşedintele Coaliţiei Civice pentru o Guvernare Democratică şi

Transparentă”

2 martie 2011

Reprezentanţii PPCD s-au referit la proiectul de lege pri-vind nediscriminarea, votat de Guvern pe 17 februarie curent și propus Parlamentului spre adoptare. Potrivit lor, după respectivul proiect de lege se ascunde intenţia de a promo-va, deschis și agresiv, homo-sexualitatea ca normă pentru societatea moldoveană.

Consilierul municipal Chiși-nău, Alexandru Corduneanu, a declarat că promotorii proiec-tului de lege antidiscriminare atentează la morala publică, încercând să impună popula-ţiei „practicile homosexuale anormale”. „Noi avem o poziţie clară pe care am manifestat-o de mai multe ori pe parcursul ultimilor ani. Este vorba și de declaraţia citită în Parlament de domnul Iurie Roșca, acum câţiva ani, dar și de declaraţiile făcute de consilierii noștri din Consiliul municipal Chișinău, atunci când era vorba de „pa-rada gay-lor”. Situaţia însă s-a complicat, odată cu trecerea prin Guvern a așa-numitei „Legi nediscriminare”. Această lege ascunde, de fapt, intenţia de a promova agresiv un viciu social care este condamnat atât de tradiţia multimilenară a poporului nostru, cât și de normele constituţionale, dar și internaţionale, inclusiv Carta Internaţională a Drepturilor

Omului. Intenţia de a impune societăţii niște practici homo-sexuale anormale reprezintă o sfi dare a temeiurilor morale ale societăţii. […] Noi lăsăm păcatul sodomiei pe seama celor care îl practică. Însă el nu poate deveni o practică socială, nu poate fi impus ca o normă celor 99,9 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova care nu acceptă această practi-că rușinoasă”, a spus Alexandru Corduneanu.

La rândul său, vicepreședin-tele PPCD, Ghenadie Vaculov-schi, a accentuat că, dacă acest proiect de lege va fi adoptat, oamenii care doresc să-și edu-ce copiii în spiritul tradiţional al moralei creștine și care se vor simţi lezaţi de manifestările pu-blice ale homosexualilor nu vor mai dispune de pârghii legisla-tive pentru a se apăra. „Avem impresia că factorii guverna-mentali care au stat în spatele promovării insistente și rapide a acestei legi au acţionat cu rea-credinţă și au mascat, prin formule aparent inofensive, obiectivul adevărat al acestei iniţiative legislative. Dacă s-ar urmări cu adevărat apărarea împotriva discriminării a unor categorii vulnerabile, Guvernul ar fi elaborat și anumite meca-nisme pentru protecţia moralei publice. Acest lucru însă, nu s-a întâmplat. Binele comun și

morala publică trebuie apărate deopotrivă.

[…] Problema constă în faptul că anumite norme din proiectul de lege, așa cum este astăzi formulat, pot fi utilizate cu rea-credinţă, iar cei care vor fi lezaţi cu adevărat în drepturile lor reale și naturale de această lege nu vor avea cum să se apere. Or, Guvernul sau autorii care stau în spatele acestui proiect de lege, dacă ar fi acţionat cu bună-credinţă, ar fi elaborat și mecanisme de prevenire a unor abuzuri prin utilizarea acestor norme. Nu avem nevoie de o lege care să se numească nediscrimi-nare. Pentru că denumirea este una, iar efectul aplicării acesteia poate fi cu totul altul. Avem nevoie doar de anumi-te norme legislative care să apere persoanele împotriva discriminării. Guvernul și toţi ceilalţi trebuie să se conducă de două noţiuni fundamen-tale: drepturile și libertăţile fundamentale, care sunt natu-rale, prestatale și inalienabile, pe de o parte, și respectul faţă de om ca și creaţie divină. Iată

de aici pornește respingerea discriminării. Nu putem leza întreaga societate atunci când cineva încearcă să-și etaleze public anumite manifestări degradante”, a subliniat Ghe-nadie Vaculovschi.

Ex-deputatul PPCD, Eugenia Stârcea, pedagog de profesie, a făcut un apel către mamele care au copii, îndemnându-le să se solidarizeze cu cei care se pronunţă împotriva manifestă-rii publice a homosexualităţii și în favoarea familiei tradiţiona-le și a moralei creștine. „Adop-tarea acestei legi atentează, în special, asupra viitorului ge-neraţiei tinere, întrucât se răs-frânge, în primul rând, asupra școlii. În instituţiile noastre de învăţământ, copiii sunt învăţaţi ce înseamnă toleranţa și non-discriminarea. Însă ceea ce propune Guvernul este diferit de sensul adevărat al acestor noţiuni. Noi considerăm că aceste persoane (care practică homosexualitatea – n.n.) au anumite drepturi private și trebuie tolerate, însă, în nici un caz, o astfel de practică nu poate fi promovată în public

sau, mai mult decât atât, în școli. Am anumite temeri și în calitatea mea de mamă și chem toate mamele să se solidarize-ze cu noi, deoarece promova-rea unor astfel de practici este periculoasă, în primul rând, pentru copiii noștri”, a spus Eugenia Stârcea.

Precizăm că marţi, 1 martie, PPCD a lansat o Declaraţie pu-blică în care îi cere Guvernului Filat să retragă proiectul de lege privind nediscriminarea.

Amintim că, pe data de 17 februarie 2011, Cabinetul de Miniștri, condus de premierul Vladimir Filat, a aprobat con-troversatul proiect de lege privind prevenirea și comba-terea discriminării. Respectivul proiect de lege le oferă homo-sexualilor și lesbienelor un spectru larg de drepturi, cum ar fi demonstraţiile publice, accesul în școli, participarea la elaborarea programului de în-văţământ, în vederea „cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale” etc. Proiectul de lege antidiscriminare urmează să fi e prezentat ulterior spre adopta-re fi nală la Parlament.

Sintagma care se conţine în respectivul proiect de lege și care a scandalizat opinia publi-că este cea privind combaterea discriminării pe motiv de „ori-entare sexuală”, menţiune care, după ce va deveni literă de lege, le va permite homosexu-alilor și lesbienelor să obţină, direct sau prin intermediul instanţelor de judecată, drep-tul de a se manifesta public, inclusiv organizând așa-zisele parade ale gay-lor, vor putea să promoveze deschis relaţiile sexuale dintre bărbat-bărbat și femeie-femeie, inclusiv să ceară includerea în curricula școlară programe noi de studii despre relaţiile sexuale dintre persoanele de același sex.

Decizia Guvernului a fost adoptată imediat după ce, pe data de 14 februarie, în așa-zisa „zi a îndrăgostiţilor”, mai mulţi activiști ai organizaţiei homosexualilor și lesbienelor, „Gender Doc M”, au desfășurat un fl ash-mob în preajma mo-numentului lui Ștefan cel Mare și Sfânt, în cadrul căruia s-au sărutat „cu pasiune” bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei.

Declaraţia PPCD cu privire la tentativele

Guvernului Filat de a legaliza

homosexualitateaPartidul Popular Creștin Democrat constată cu regret că la

17 februarie a.c., Guvernul Filat a adoptat o hotărâre prin care deschide calea afi rmării agresive a practicilor homosexuale. Este vorba despre aprobarea proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Amintim că această iniţiativă perfi -dă, pusă la cale de grupuri formate din persoane cu deviaţii de ordin sexual și moral din exteriorul și din interiorul ţării, a fost pe punctul de a fi promovată de fosta guvernare. Acum câţiva ani iniţiativa respectivă a fost elaborată de Ministerul Justiţiei, însă, până la urmă, sub presiunea opiniei publice, fosta guvernare comunistă a abandonat-o.

Documentul în cauză a trecut aproape neobservat, scandaluri-le și certurile din vârfurile ierarhiilor de stat captând toată atenţia opiniei publice. De menţionat că în argumentarea prezentată de reprezentantul Ministerului Justiţiei la ședinţa Guvernului s-a insistat că ar fi vorba de niște angajamente ale ţării noastre faţă de UE, precum și că acest proiect face parte din programul de guvernare al actualei puteri. În mod evident, nici premierul Filat, nici membrii Guvernului nu au examinat cu atenţie documentul respectiv, lăsându-se seduși de retorica proeuropeană, care deseori ţine loc de argumentare temeinică a actelor adoptate sau a acţiunilor întreprinse de actuala putere. În caz contrar, re-spectiva iniţiativă poate fi privită ca o conformare a Executivului la comandamentele din exterior în schimbul susţinerii din partea unor cercuri internaţionale infl uente.

Chiar în articolul 1 al proiectului autorii caută să legitimeze niște aberaţii de o gravitate fără precedent pentru ţara noastră. De altfel, articolul menţionat intră în contradicţie fl agrantă cu articolul 16 „Egalitatea” al Constituţiei din titlul II „DREPTU-RILE, LIBERTĂŢILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE”. Cităm: „1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului. 2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii și a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, aparte-nenţă politică, avere sau de origine socială”. Autorii proiectului practic reproduc această normă constituţională, infi ltrând printre categoriile enumerate și noţiunea „orientare sexuală”. Întreaga enumerare din articolul 1 al proiectului de lege în cauză, de fapt, ascunde intenţia de promovare agresivă a deviaţiilor sexuale, celelalte categorii fi ind trecute în revistă în mod formal. Prin articolul 11, „Interzicerea discriminării în domeniul învăţămân-tului”, al documentului în cauză se comite un atentat direct la sistemul de învăţământ și, prin urmare, împotriva moralei copiilor noștri. El aduce atingere și normei constituţionale, prevăzute în articolul 48 al Legii Fundamentale, care stabilește că: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat și femeie, pe egalitatea lor în drepturi și pe dreptul și îndatorirea părinţilor de a asigura creșterea, educaţia și instruirea copiilor”.

Constituţia Republicii Moldova stabilește în art. 28 că „Statul ocrotește viaţa intimă, familială și privată”. Considerăm că această garanţie constituţională este sufi cientă pentru cei care decid să aibă o viaţă sexuală deviantă. Pentru asta ei nu pot fi discriminaţi. Însă, nu putem admite ca integritatea spirituală, morală și psihică a copiilor noștri să fi e pusă în pericol.

Prin articolul 13 al proiectului se intenţionează formarea unui „Consiliu pentru prevenirea și combaterea discriminării”, care ar urma să aibă cinci membri numiţi de Parlament pe o durată de cinci ani. Astfel, grupurile marginale de homosexuali și lesbiene, tolerate în societatea noastră, pretind să capete un statut juridic de procurori morali, care să sancţioneze orice opinie critică de dezaprobare a manifestărilor degradante ale acestora. Însăși critica homosexualităţii va deveni un delict de opinie.

Republica Moldova este una dintre cele mai religioase și mai creștine ţări din Europa. Peste 90% din populaţia ţării noastre mărturisește credinţa creștin-ortodoxă, alături de creștinii cato-lici, protestanţi sau de alte confesiuni creștine. Partidul Popular Creștin Democrat împărtășește viziunea creștină asupra omului și a lumii ca operă a lui Dumnezeu. Însăși morala, ca sentiment al răspunderii omului în faţa lui Dumnezeu, obligă oamenii de stat să apere morala publică.

Am văzut, în repetate rânduri, în lăcașele sfi nte, alături de ierarhii Bisericii Ortodoxe, pe conducătorii de prim rang ai statului nostru. Am vrea să credem că prezenţa lor în biserică este una sinceră și nu urmărește scopuri electorale sau jocuri de imagine.

Pornind de la cele expuse, cerem Guvernului Filat să se desoli-darizeze de cei care atacă în mod direct instituţiile fundamentale ale poporului nostru: FAMILIA, BISERCA, ARMATA, ȘCOALA. Un Guvern al unei ţări creștine nu poate să se lase manipulat de cei care se declară victime ale intoleranţei sau apărători ai dreptu-rilor omului împotriva lui Dumnezeu și a creaţiei Lui.

Cerem Guvernului Filat retragerea neîntârziată a proiectului de lege privind prevenirea și combaterea discriminării.

Dacă totuși Guvernul Filat va refuza să retragă acest proiect de lege, facem apel către toate fracţiunile parlamentare, către fi ecare deputat în parte să respingă iniţiativa în cauză și să își facă public dezacordul cu aceasta.

Ne adresăm, de asemenea, către toate Bisericile creștine din ţara noastră, către ierarhi, preoţi și enoriași să se pronunţe ferm pe marginea acestui proiect și să ceară autorităţilor să renunţe la această aventură.

Victor CIOBANU,

preşedinte al Partidului Popular Creştin Democrat

01 martie 2011

Urmând exemplul

unei asociaţii pro-

familia din Ucraina,

Asociaţia “Pentru

Familie” anunţă des-

pre formarea listei

“negre”, unde vor fi

incluse toate per-

soanele publice care

susţin politicile miș-

cării homosexuale din

Republica Moldova.

Iată ce persoane vor fi incluse pe lista neagră:

- persoană publică, este homo-sexual și afi rmă că homose-xualitatea este o normă

- persoană publică, NU este homosexual, dar afi rmă că homosexualitatea este o normă

- funcţionar, politician, mem-bru al departamentelor gu-vernamentale și municipale care a fost observat la eve-nimentele organizate de comunitatea LGBT

- funcţionar, politician, mem-bru al departamentelor gu-vernamentale și municipale care a declarat susţinerea ideilor LGBT

Pentru a fi scos de pe listă,

persoana urmează să scrie o de-

claraţie publică și să se dezică de

susţinerea de orice mod a organi-

zaţiei LGBT, a ideilor și politicilor

mișcării homosexuale. În acest

sens, toţi cei care cunoașteţi

persoane publice care cad sub

incidenţa listei „negre”, rog să

trimiteţi pe adresa de email ma-

rianvitalie@mail.ru informaţia,

care să fi e susţinută de probe.

Așadar, primul pe lista “nea-

gră” îl includ pe ombudsman-ul

moldovean Tudor Lazăr, care a

participat recent la o conferin-

ţă organizată de comunitatea

LGBT din Moldova.

Constantin Marin, pre-Constantin Marin, pre-ședintele IPNA „Teleradio-ședintele IPNA „Teleradio-Moldova”Moldova”

A dispus difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Mol-dova-1”, fără a-i vedea măcar conţinutul. Iată cum și-a motivat decizia: „Noi am acceptat toate fi lmele, prevăzute în contract. Sunt și ele niște drepturi (ale minorităţilor sexuale – n.n.). Eu încă n-am văzut conţinutul aces-tui fi lm, dar dacă el a fost realizat în limitele normelor legale și etice, noi nu putem să restricţio-năm niște fi lme care interesează fi e o parte, fi e alta”.

Eugeniu Rîbca, Eugeniu Rîbca, președintele Consiliului de președintele Consiliului de Observatori al „Teleradio-Observatori al „Teleradio-

Moldova”Moldova”A votat PENTRU difuzarea

filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a mo-tivat votul: „Eu susţin difuzarea acestui fi lm, dar ca acesta să fi e urmat de dezbateri televizate.” Rîbca nu și-a schimbat opţiunea de vot nici în cadrul celei de-a doua dezbateri în cadrul CO al TRM pe marginea difuzării fi lmului.

Viorica Bogatu Viorica Bogatu (Cucereanu), membru al (Cucereanu), membru al

Consiliului de Observatori Consiliului de Observatori al “Teleradio-Moldova”al “Teleradio-Moldova”A votat PENTRU difuzarea

filmului despre Minorităţile Sexuale la Televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a mo-tivat votul:

„Sinuciderea acelui băiat

tânăr de 27 de ani m-a marcat

foarte mult. Câtă frică a băgat

societatea în acest tânăr. Pentru

mine, acest fi lm nu este despre

homosexualitate, dar despre

toleranţă. Eu cred că societatea

trebuie educată în spiritul tole-

ranţei”.

Viorica Meșină-Prodan, Viorica Meșină-Prodan, membru al Consiliului de membru al Consiliului de

Observatori al “Teleradio-Observatori al “Teleradio-Moldova” Moldova”

A votat PENTRU difuzarea

filmului despre Minorităţile

Sexuale la televiziunea Publică

„Moldova-1”. Iată cum și-a mo-

tivat votul:

„Adevărurile sunt de multe

forme și treaba noastră este să

le arătăm pe toate.”

Mariana Șlapac, Mariana Șlapac, membru al Consiliului de membru al Consiliului de

Observatori al “Teleradio-Observatori al “Teleradio-Moldova” Moldova”

S-a ABŢINUT de la difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică “Moldova-1”. Motivul abţinerii nu a fost atât conţinutul fi lmului,

cât calitatea jurnalistică a aces-tuia. Iată ce a declarat:

„Trebuie să discutăm toa-te întrebările din societate, și aceasta este o problemă mai puţin discutată. Pe mine însă mă deranjează calitatea fi lmului. Se vede că a fost făcut în grabă, în scopuri comerciale. Nu a fost convingător pentru mine și mă tem că va trezi doar repulsie din partea oamenilor, care îl vor viziona”.

Raisa Lozinschi-Hadei, Raisa Lozinschi-Hadei, membru al Consiliului de membru al Consiliului de

Observatori al “Teleradio-Observatori al “Teleradio-Moldova” Moldova”

A votat PENTRU difuzarea filmului despre Minorităţile Sexuale la televiziunea Publică „Moldova-1”. Iată cum și-a mo-tivat votul:

„Eu am privit filmul și vă asigur că nu o să-mi schimb orientarea sexuală. Decide fi e-care pentru el singur. Dar dacă pe cineva deranjează subiectul poate stinge televizorul”.

Teodor Cârnaţ, doctor Teodor Cârnaţ, doctor în drept, conferenţiar în drept, conferenţiar universitar la Catedra universitar la Catedra Drept Constituţional și Drept Constituţional și

Drept Administrativ la USMDrept Administrativ la USM

Pledează activ pentru adop-tarea legii nediscriminare, care ar oferi mai multe drepturi mi-norităţilor sexuale din Republica Moldova, printre care accesul homosexualilor la elaborarea programelor antidiscriminatorii în sistemul de învăţământ.

Vitalie MARIAN, preşedintele Asociaţiei

“Pentru Familie”Sursa: http://marianvitalie.eu

PPCD îndeamnă populaţia să nu admită PPCD îndeamnă populaţia să nu admită legalizarea homosexualităţiilegalizarea homosexualităţii

Lista „neagră” a persoanelor publice care susţin homosexualitatea

Peste 30 de ONG-uri iau atitudine împotriva Legii antidiscriminare

„Sodomia nu poate fi impusă ca o normă celor 99,9 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova care nu acceptă această practică rușinoasă”; „Nu putem leza întreaga societate atunci când cineva încearcă să-și etaleze public anumite manifestări degradante”; „Promovarea practicilor homosexu-ale este periculoasă, în primul rând, pentru copiii din Republica Moldova, deoarece prima instituţie care va fi lovită de Legea antidiscriminare este școala”. Declaraţiile de mai sus aparţin reprezen-tanţilor Partidului Popular Creștin Democrat, Alexandru Corduneanu, Ghenadie Vaculovschi și Eugenia Stârcea, și au fost făcute miercuri, 2 mar-tie, în cadrul unei conferinţe de presă.

4 MARTIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

- Cum a apărut ideea acestui ateli-er de creaţie?- Lucrez de mai mulţi ani la muzeu

și impactul lucrului muzeografi lor la public mă preocupă dintotdeauna. Mai ales ţinând cont de situaţia în care s-au pomenit acum muzeele. Și aceas-tă situaţie nu e doar la noi, pierderea interesului faţă de activitatea acestor instituţii este un proces universal, care a afectat toate muzeele, mai ales cele din spaţiul postsovietic. Problema publicului este foarte acută, iar pen-tru Muzeul de Artă este stringentă, deoarece acest tip de muzeu a fost

considerat întotdeauna o instituţie pentru elite, presupunând o pregătire aleasă, un nivel înalt de cultură gene-rală. Iată încă un considerent de ce noi ducem o lipsă mai mare de atenţie din partea publicului decât, spre exemplu, colegii noștri de la Muzeul Naţional de Arheologie și Istorie Naturală sau Muzeul de Etnografi e. Atunci când un vizitator, fi e că e vorba de un copil sau un părinte, ajunge la muzeu, el vrea să se simtă acolo confortabil. Și când spun confortabil, mă refer la faptul că el vrea să înţeleagă ceea ce vede, să fi e în temă. Așa suntem noi, oamenii, ne place să ne simţim deștepţi. Iar din majoritatea programelor școlare, orele de istorie a culturii lipsesc cu desăvârșire. Puţini sunt și părinţii care mai păstrează acasă cataloage de artă de pe timpuri, iată de ce, publicul care vine la muzeul nostru este mai puţin iniţiat în domeniu. Cred că anume pentru Muzeul de Artă este cel mai important să găsim niște modalităţi de a atrage publicul, dar, în primul rând, de a educa publicul de mâine. Și putem atinge aceste obiective prin diverse programe educaţionale.

„Muzeul a fost întotdeauna privit ca un spaţiu în care miroase a naftalină”- Ce poate fi , de exemplu, distrac-tiv, pentru un copil la muzeu?- Evident, pentru realizarea scopu-

rilor noastre nu putem merge doar pe ideea organizării unor expoziţii, chiar dacă avem un patrimoniu inedit pentru Republica Moldova, mă refer la

colecţiile de artă, de icoane, pictură universală pe care le deţinem noi. Nu mai sunt nicăieri în republică astfel de lucrări, dar un public neiniţiat nu manifestă interes pentru aceste co-lecţii. Unui viitor intelectual trebuie să-i stârnești curiozitatea, să-i provoci interesul pentru artă. Evident, omul de rând vrea pâine și distracţie, iar muzeul a fost întotdeauna privit ca un spaţiu în care miroase a naftalină, unde este o liniște totală, unde regula principală este ghidul vorbește și vizi-tatorul ascultă și ferească Domnul ca vreo persoană să deschidă gura. Noi

am renunţat la convenienţe de mai mulţi ani. Și îi învăţăm pe copii că o vizită la muzeu îţi aduce noi cunoș-tinţe, este captivantă și, deci, este și distractivă. O vizită la muzeu te ajută să descoperi, să descifrezi arta și nu toţi oamenii pot face asta. Dacă ţie îţi reușește, înseamnă că ești o persoană deosebită – astea sunt lucrurile pe care le învaţă copiii care frecventează atelierele noastre de creaţie.

- Dar copiii pot primi o educaţie culturală și la școlile de profi l! - Noi nu pregătim viitori pictori,

nu este vorba aici despre un cerc de pictură, cu acest lucru se ocupă școlile de artă. Deși, în multe muzee mari din lume, la Ermitaj, Muzeul de Artă din România, sunt și cercuri de pictură. Mie îmi rămâne doar să sper că noi vom evolua și vom ajunge și la acest tip de activităţi. Însă ideea acestui ate-lier a fost de a obișnui copiii cu gândul că la muzeu este interesant, că aici se poate discuta și nu se dau note. Noi îi ajutăm pe acești copii să înţeleagă că vin aici ca să afl e ceva nou, că vor fi întrebaţi și li se vor cere răspunsuri, dar nu vor fi pedepsiţi dacă nu vor da răspunsul corect. Este un spaţiu de al-ternativă școlii, un spaţiu descătușat, pentru că nu avem rigori de compor-tament și nu avem rigori de apreciere a reușitei copiilor.

- Când a fost lansat acest atelier?- Atelierul a fost lansat la 1 februa-

rie, dar lansarea lui ofi cială va avea loc pe data de 22 martie.

- În aceeași zi demarează și Sărbă-toarea Francofoniei în Republica Moldova, la care Muzeul Naţional

de Artă participă în acest an pen-tru prima dată. - Da, aveţi dreptate, va fi o premi-

eră pentru noi. Avem un specialist în secţia Relaţii cu Publicul care posedă la un nivel înalt limba franceză și am luat legătura cu Alianţa Franceză, care a fost foarte receptivă și a acceptat chiar să sponsorizeze atelierul nostru de creaţie, pentru că aici e vorba și de activităţi practice, iar pentru ele avem nevoie de multe materiale: acuarele, carioce, creioane, hârtie, care se con-sumă într-un număr mare. Toate aces-te materiale sunt puse la dispoziţie de muzeu, deocamdată, însă nu cred că vom face faţă pentru mult timp, dar, totodată, nu am vrut ca unii copii din familii dezavantajate, spre exemplu, să fi e opriţi acasă pentru că nu au bani de carioce sau alte materiale necesare pentru activităţile practice. Și pe 22 martie vom organiza o serie de mani-festări interactive dedicate Francofo-niei, cu implicarea publicului nostru, tot atunci va fi lansat ofi cial și atelierul de creaţie despre care vorbim.

- Cine sunt copiii care participă la acest atelier și ce vârstă au? - La atelier participă, deocamdată,

doar grupuri organizate de copii, în mare parte, elevi de la Liceul „Gheor-ghe Asachi”, cu care suntem vecini și care este receptiv la toate proiectele pe care le organizăm. O problemă pen-tru muzeu, dar și pentru învăţători este aducerea acestor copii la muzeu. Dacă o școală este amplasată mai departe de centru, este foarte greu, pentru că sunt multe restricţii ca să scoţi, în general, copilul din școală. Școlile nu au autobuze și, din păcate, nici muze-ul nu dispune de unul. Noi încercăm să soluţionăm și această problemă acum. În principiu, aici participă elevi și copii din toate liceele, dar avem și grupuri neorganizate, care au citit în presă avizul nostru despre organiza-rea atelierului. În primele câteva zile de activitate a acestui muzeu, copiii încercau să înţeleagă cine suntem noi, iar noi vroiam să înţelegem cum ne percep ei. Activitatea este divizată în două părţi: teoretică și practică. Sunt selectate temele, este elaborat un program asemănător curriculumului școlar, numai că temele care sunt prezentate la noi nu le veţi găsi la nici un obiect. Îi suntem recunoscători directorului Tudor Zbârnea, pentru că a fost receptiv la solicitările noastre. Deoarece în favoarea acestui atelier de creaţie, muzeul a renunţat la ame-najarea unui depozit pentru păstrarea tapiseriilor, de care aveam mare nevo-

ie. Tot muzeul și-a asumat cheltuielile pentru amenajarea atelierului, procu-rarea mobilierului adaptat rigorilor și cerinţelor copiilor, a fost procurat un ecran, proiector, laptop, așteptăm și computerele, să putem desfășura acti-vităţi multimedia, și vom amenaja și un spaţiu de expoziţie. Lucrările realizate de copii nu sunt puse la dosar, ci sunt expuse în atelier.

- Dar pentru a vă atinge obiecti-vele propuse, este nevoie nu doar de muzeografi , ci și de pedagogi instruiţi în domeniu.

- Este foarte important ca fi ecare categorie de vârstă să înţeleagă ceea ce vrei să le spui. Important este să adaptezi baza și cunoștinţele tale pentru fi ecare categorie de vârstă și grup social pe care îl ai în faţă, pentru că noi avem o colaborare bună și cu Centrul Comunitar pentru Copii și Ti-neret din sectorul Botanica și vin copii care au defi cienţe locomotorii, ei sunt la vârsta adolescenţei deja și necesită o atitudine specială, dar ne descurcăm împreună cu colegii. Eu vreau să men-ţionez că angajaţii noștri se descurcă foarte bine și în postura de pedagogi. În muzeul nostru s-a consolidat o echipă de tineri specialiști, entuziaști și interesaţi de ceea ce fac, pentru că, de fapt, fără dăruire, nu ai ce căuta la muzeu. Graţie acestui colectiv de tineri care au studii superioare putem pune în aplicare cele mai îndrăzneţe idei și proiecte. Salariile noastre sunt minime, ca a oricărui angajat din sfera culturii, dar știm că dacă nu vei lucra cu dăruire și nu vei înţelege că în fi eca-re zi, venind la muzeu, trebuie să faci ceva diferit de ceea ce ai făcut ieri, nu ai ce căuta în această instituţie.

- Dar acești copii sunt la început de cale, unii dintre ei poate nu vor alege niciodată o meserie care să aibă ceva în comun cu arta.- Eu cred că acești copii care cresc

acum în atelierul de creaţie vor consti-tui acea generaţie care va avea o atitu-dine sănătoasă faţă de cultură, de artă, în general. Orice domeniu de activitate vor alege în viitor acești copii, ei vor fi familiarizaţi cu arta și vor fi interesaţi să fi e la curent cu ce se întâmplă în acest domeniu. Amintesc aici vorbele cunoscutului scriitor și fi losof român,

Octavian Paler: Arta este cel mai scurt drum de la un om la altul. Probabil, tot ea este și cel mai scurt drum de la om la el însuși. Nu visez la o mai mare răsplată decât aceea ca un număr, fi e cât de mic, din acești 150 de copii care frecventează săptămânal atelierul de creaţie, să-și găsească drumul spre ei înșiși prin intermediul artei.

- Doamne ajută!- Vă mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

Cultur=

SURSE DE LUMINĂ

Între ACASĂ şi ACASĂÎntre ACASĂ şi ACASĂ

1915. Biserica, tocmai datorită rolului de liant pe care îl avea, a fost continuu în atenţia politicii ţariste de rusificare. Măsuri s-au luat împotriva Bisericii, datorită, pe de o parte, lipsei de oameni care să le ducă la îndeplinire, iar pe de altă parte, datorită „rezistenţei tăcute” a Bisericii. Așa se explică de ce rusifi -carea a făcut mai slabe „progrese” până în anii 70, când episcop a venit Pavel Lebedev (1871-1882). Acesta obţine „mână liberă” în ce privește rusifi carea și cu el începe în Basarabia o adevărată prigoană împotriva a tot ce era moldovenesc. Zelosul episcop a adus cu sine mulţi preoţi și funcţionari ruși sau rusifi -caţi, a desfi inţat catedra de limbă română de la Seminarul teologic din Chișinău, a închis vechea tipo-grafi e eparhială, a adunat cărţile bisericești în limba română pentru a le arde, a instalat ruși ca stareţi în mănăstiri și a înfi inţat școli primare rusești pe lângă acestea, a obligat pe preoţi și călugări să devină infor-matori și spioni în sprijinul politicii de rusifi care, destituind pe preoţii care rezistau la rusifi care, a redus numărul parohiilor românești, a introdus un examen riguros de limba rusă la recrutarea de preoţi și diaconi, în școlile rusești de pe lângă mănăstiri (…). Pentru meritele sale în politica de rusifi care în Basarabia, Pavel Lebedev a fost înaintat la rangul de arhiepiscop și exarh al Gruziei, trimis să-și continue acolo „opera”. Urmașii lui în Basarabia s-au străduit să-l imite, dar nu l-au putut egala, rezistenţa la rusifi care având acum mai multă experienţă. Această rezistenţă a făcut ca rezul-tatele rusifi cării să rămână totuși parţiale și lipsite de profunzime…

Conf. univ. G. D. ISCRU. Istoria modernă a României. București, 1998

1916. Limba românească nu se doboară nici în asuprire.

Preot P. GHEORGHIAN. 19051917. …una dintre cele mai frec-

vent întâlnite teze ale istoriografi ei sovietice va fi cea potrivit căreia „Basarabia nu a fost niciodată un teritoriu românesc, deoarece ea a revenit Rusiei la 1812, iar România s-a format ca stat în 1859”.

Ion CONSTANTIN. Basarabia sub ocupaţie sovietică… Editura „Fiat lux”, București, 1994

1918. Bolșevismul reprezintă, în fond, o versiune primitivă a mar-xismului, adoptată la mentalitatea

asiatică și la gradul de înapoiere a proletariatului rus.

Ion CONSTANTIN. Basarabia sub ocupaţie sovietică… Editura „Fiat lux”, București, 1994

1919. În filmele lor de război, rușii înving tot, cântă tot, pupă tot, în fi lmele de nerăzboi mai mult cu pesnea decât cu robota, iar când vine și ceva iubire, atunci să te ţii, amor sovietic, nu-i cu îmbrăţișare-sărutare, ci spartakiadă în lege, parcă ar concura pentru medalii, nu pentru ce fac tinerii de când e lumea lume…

Paul GOMA. Arta refugii. Ed. „Basarabia”, 1993

1920. Întreaga problemă cu lumea aceasta este că proștii și fanaticii sunt mereu foarte siguri pe ei, iar oamenii înţelepţi au întot-deauna îndoieli.

Bertrand RUSSEL

1921. Să nu vă mulţumiţi cu ceea ce credeţi că știţi. Complăcându-vă în ignoranţă, ajutaţi dușmanul să vă distrugă!

Sfat de om bătrân

1922. Cine-ntâi îţi fură scrisul,Celelalte-ţi ia apoi!Grigore VIERU

1923. Introducerea limbii slavone ca limbă liturgică în bisericile româ-nești, a alfabetului chirilic în scriere au pus în pericol existenţa spirituali-tăţii românești. Astfel că îndepărta-rea, după o noapte de secole, a limbii slavone din biserică, dar și din cance-lariile domnești, înlocuirea acesteia cu limba română este o mare victorie pentru afi rmarea fi inţei naţionale și a creștinătăţii românești.

Grigore LĂPUȘANU. Un drum spre dreptate. București, 1994

1924. În anii ocupaţiei sovietice a Basarabiei, rezistenţa românilor la deznaţionalizare s-a manifestat în principiu prin păstrarea limbii materne, elementele care au permis acest lucru fi ind: familia, școala și satul. La aceasta au contribuit în mod determinant fraţii de dincoace de Prut, care au avut pentru basa-rabeni rolul unui autentic magnet, ce le-a permis conservarea graiului matern, bunul lor cel mai de preţ.

Ion CONSTANTIN. Basarabia sub ocupaţie sovietică… Editura „Fiat lux”, București, 1994

1925. Fără limbă cel mai frumos autor, Zică cine orice ar zice, e cel mai prost scriitor.

Ion HELIADE RĂDULESCU. Pagini alese

Valentin Mândâcanu

„Cred că unul dintre cele mai mari riscuri în viaţă este să nu

ai niciodată curajul să rişti”Oprah Winfrey

G`ndul s=pt=m`nii

GHID PENTRU O NOUĂ ELITĂ:GHID PENTRU O NOUĂ ELITĂ:

Arta este cel mai scurt drum de la un om la altulArta este cel mai scurt drum de la un om la altulPentru prima dată în istoria Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, începând cu 1 februarie, sub conducerea unor muzeografi cu experienţă, copiii din clasele primare, me-dii și superioare iau cunoștinţă de istoria artelor plastice, genurile lor, tehnica și multe alte aspecte ale creaţiei artistice. Faţă în faţă cu opera de artă, într-o atmosferă degajată, copiii au posibilitatea să cunoască patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, iar prin interme-diul mijloacelor multimedia – să viziteze marile muzee ale lumii. În cadrul atelierului de creaţie, copiii sunt înso-ţiţi de un moderator al muzeului și își pot manifesta pe deplin creativitatea, realizând lucrări în diverse tehnici: desen, aplicare, modelare, colaj etc.

Directorul adjunct al muzeului, Svetlana Pociumban, ne povestește astăzi cum a apărut această idee și ne-a invitat să vizităm atelierul în care se educă viitoarea elită a ţării noastre.

CALEIDOSCOP

4 martie EvenimenteEvenimente

1275: Astronomii chinezi observă o eclipsă totală de soare în China

1461: Războiul celor două roze: Regele Henric al VI-lea al Angliei, care aparținea casei Lancaster, este detronat de către vărul său, care va de-veni regele Eduard al IV-lea și care aparținea casei York

1665: Regele Angliei, Charles al II-lea declară război Țărilor de Jos

1789: Intrarea în vigoare a Constituției SUA

1801: Thomas Jeff erson a depus jurământul ca președinte al SUA, primul de la inaugu-rarea noii capitale a SUA la Washington

1821: Revoluția de la 1821: Oas-tea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupă Slatina

1907: Răscoala țărănească din 1907: Peste 2.000 de țărani răsculați pătrund în Botoșani, unde au loc cioc-niri sângeroase cu armata

1915: Guvernul rus înaintează ambasadorilor Franței și Angliei la Petrograd un memorandum în care își ex-primă hotărârea de anexare la Rusia a Constantinopolu-lui și a strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Guvernele francez și englez nu s-au împotrivit

1923: Se creează Liga Apărării Național-Creștine (LANC), organizație extremistă, con-dusă de profesorul univer-sitar A.C. Cuza, din care s-a desprins Garda de Fier

1946: Frank Sinatra lansează pri-mul său album - The Voice Of Frank Sinatra

1947: Semnarea Tratatului de la Dunkerque, de alianță între Franța și Marea Britanie

1963: La Paris, șase oameni sunt condamnați la moarte pen-tru conspirație de asasinat asupra președintelui Char-les de Gaulle

1966: The Beatles: Într-un interviu publicat în „The Evening Standard”, John Lennon declară: “Acum suntem mai populari decât Iisus”, afi rmație ce a creat contro-verse în SUA

1975: Charlie Chaplin este înnobi-lat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii

1977: Se produce cel mai grav cutremur din România, care provoacă peste 1.500 de victime

NașteriNașteri1188: Blanche de Castilia, soția

regelui Ludovic al VIII-lea al Franței (d. 1252)

1394: Prințul Henric Navigatorul, infante al Portugaliei, geo-graf (d. 1460)

1678: Antonio Vivaldi, compozitor italian (d. 1741)

1822: Jules Antoine Lissajous, matematician francez (d. 1880)

1882: Nicolae Titulescu, jurist, di-plomat și om politic român (d. 1941)

1898: Georges Dumézil, fi lolog francez (d. 1986)

1901: Francis Turville-Petre, arhe-olog britanic (d. 1941)

1904: George Gamow, fi zician și astrofi zician american de origine rusă (d. 1968)

DeceseDecese1807: Abraham Baldwin, politici-

an american (n. 1754)1832: Jean-François Champollion,

egiptolog francez (n. 1790)1852: Nicolai Vasilievici Gogol,

scriitor rus (n. 1809)1976: Walter Schottky, fi zician și

inventator german (n. 1886)1977: Toma Caragiu, actor român

de teatru și fi lm (n. 1925)1978: Aurel Lambrino, prozator și

publicist român (n. 1911)1999: Vlad Mușatescu, scriitor și

traducător român (n. 1922)2007: Șerban Georgescu, compo-

zitor român (n. 1952)

TRADIŢIILE NE SCOT DIN ANONIMAT

Mărţişorul, în atenţia Biroului

UNESCOAutorităţile din

Bulgaria au propus Ministerului Cultu-rii de la Chișinău să pregătească actele necesare pentru a fi depuse la biroul UNESCO (Organiza-ţia Naţiunilor Uni-te pentru Educaţie, Știinţă și Cultură) cu sediul în Paris, ca obiceiul de Măr-ţișor să fi e inclus în patrimoniul cultural protejat, a anunţat, pe 1 martie, Varva-ra Buzilă, doctor în etnologie. Anunţul a fost făcut în cadrul ceremoniei de inaugurare a celei de-a VIII-a ediţii a expoziţiei tradiţionale „Mărţișor”, de la Muzeul Naţional de Etnografi e și Istorie Naturală din Chișinău. În cadrul acestei expoziţii, care va fi deschisă pentru public până la sfârșitul lunii martie, au fost lansate mărci nominale din seria „Artizanat”. Cei interesaţi vor putea urmări în cadrul acestei expoziţii și lucrările meșterilor populari: Ecaterina Popescu – ţesutul covoarelor, Ludmila Berezin – croșetare, Natalia Cangea – împletitul în fi bre vegetale.

În cadrul expoziţiei, Varvara Buzilă a specifi cat că românii sărbăto-resc tradiţia Mărţișorului împreună cu toate popoarele balcanice, între care bulgarii, sârbii, ungurii, macedonenii, aromânii. Totodată, suntem cel mai de est popor care mai păstrează acest obicei.

Cercetător știinţifi c, doctor în etnologie, Varvara Buzilă a menţionat că strămoșii noștri purtau mărţișoare la picioare, la mâini, ca bulgarii. La începutul secolului trecut, românii mai purtau mărţișoare la gât, pentru a sărbători venirea primăverii, a specifi cat etnologul.

Un alt obicei românesc, despre care am relatat în ziarul FLUX, co-lindatul fl ăcăilor, va fi înaintat în anul curent pentru a fi inclus în lista patrimoniului imaterial cultural protejat de UNESCO.

Anterior, Republica Moldova a depus la Paris dosarul cu privire la includerea în lista patrimoniului cultural protejat de UNESCO a Rezer-vaţiei cultural-naturale Orheiul Vechi. În anul 2009, România a reușit să înregistreze doina în patrimoniul cultural protejat de UNESCO.

Filarmonica Naţională „Serghei Lunchevici” va găzdui pe 24 martie un concert de bineface-re. Concertul, care va conţine recitaluri de muzică și dans, este organizat la iniţiativa lui Alexei Galiţchi, maestru de balet, artist emerit al Federaţiei Ruse.

„Banii adunaţi de pe urma acestui concert

vor reveni profesorilor mei de la gimnaziul-in-

ternat din Strășeni și școala-internat din Chiși-

nău, la care mi-am făcut studiile. Preconizam

să organizez acest concert când voi aniversa

50 de ani, dar mulţi dintre acești profesori sunt

bătrâni și îmi este frică că nu vor mai apuca acea

zi. Vreau să-mi exprim recunoștinţa și respectul

pentru tot ce au făcut ei pentru mine”, a decla-

rat pentru FLUX Alexei Galiţchi.

Basarabeanul Alexei Galiţchi a fost admis în

1978 la Institutul Unional de Artă „Glesinnâh”

din Moscova, facultatea coregrafi că Balet cla-

sic. În 1979 este distins cu premiul I și diplomă

de laureat la Festivalul Unional al școlilor de

balet din URSS, iar în 1980 se învrednicește

de prima medalie de aur și titlul de laureat al

URSS la Concursul internaţional al artiștilor

de balet „P. I. Ceaikovski”. Ulterior este angajat

în calitate de artist de teatru și balet la Teatrul

Academic de Stat „Bolșoi” din Moscova, unde

interpretează peste 50 de roluri. În 1985 îi

este conferit titlul de Artist emerit al Federa-

ţiei Ruse. Rolurile sale realizate în calitate de

artist de balet au fost remarcate și apreciate

de critici și cronicari în cele mai prestigioase

ziare și reviste de profi l din acea perioadă. Din

2003 Alexei Galiţchi este directorul studioului

de balet model „Soarele” de la Palatul Naţional

al copiilor și adolescenţilor.

În cadrul concertului de binefacere organi-

zat în susţinerea profesorilor, printre oaspeţii

lui Alexei Galiţchi se numără cântăreţi, dansa-

tori autohtoni, dar și discipoli ai artistului.

L. P., FLUX

ÎN SEMN DE RECUNOŞTINŢĂ

Alexei Galiţchi organizează un concert de binefacere în susţinerea profesorilor săi

4 MARTIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Reportaj

Agenţia Naţională pen-tru Protecţia Concurenţei a anunţat despre lansarea unor verifi cări privind posibilul abuz de poziţie dominantă a întreprinderilor S.A. “Mol-dova-Gaz”, S.A. “Aeroportul Internaţional Chișinău” și Întreprinderea de Stat “Ca-dastru”, a declarat Viorica Că-rare, președintele Consiliului Administrativ al ANPC. Ast-fel, în vizorul ANPC au ajuns compania care a generat cele mai substanţiale majorări de tarife pentru consumatori – tarifele la gaze.

ANPC a anunţat că toate gările și staţiile auto s-au con-format prescripţiei Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei de a anula taxele aplicate la biletele de călăto-rie vândute în prealabil.

“În urma conformării pre-scripţiei ANPC, toţi pasagerii care trec prin cele 38 de gări și staţii auto vor suporta cos-turi mai mici de la 3 până la 50 lei (în funcţie de destinaţie) pentru procurarea biletelor în prealabil”, a declarat, în ca-drul briefi ngului tradiţional, Viorica Cărare, președintele Consiliului Administrativ al

ANPC. Ea a menţionat că, la

moment, toate gările și staţi-

ile auto s-au conformat pre-

scripţiei ANPC.

În cadrul aceluiași briefi ng,

Viorica Cărare a menţionat

că ANPC a expediat prescrip-

ţii reţelelor de distribuţie a

energiei electrice „Red Nord”

și „Red Nord-Vest”, prin care

a solicitat preîntâmpinarea în

prealabil a consumatorilor că-

rora urmează să le fi e sistată

furnizarea de energie electri-

că.

Cazul abuzului gărilor și

staţiilor auto a fost depistat

în urma verifi cărilor efectuate

în cadrul sesizării primite din

partea prim-vicepreședinte-

lui Parlamentului, Vlad Pla-

hotniuc. Aceasta a presupus

o serie de investigaţii pentru

verifi carea și controlul ma-

jorării preţurilor la serviciile

comunale prestate populaţiei

(energia termică, gaze natu-

rale, apă, energie electrică),

servicii de transport (auto și

feroviar), servicii de comu-

nicaţii electronice (telefonie

fi xă, mobilă, roaming) și pro-

duse alimentare social-im-

portante (pâine, zahăr, lapte

etc.). În toate aceste cazuri a

fost verifi cată corespunderea

situaţiei actuale Legii cu pri-

vire la Protecţia Concurenţei,

și anume art. 7 - acordurile

anticoncurenţă dintre agenţii

economici (înțelegeri de car-

tel) și art. 6 - abuzul de situaţia

dominantă pe piaţă.

Adriana IEPURE, FLUX

ANPC va verifi ca legalitatea formării tarifelor “Moldova-Gaz”

Am străbătut în două zile Valea Timocului și dacă nu mă opream să vorbesc cu oame-nii, aș fi ieșit din Serbia fără să știu că acolo trăiesc acum urmașii dacilor de pe vremea lui Burebista.

Pe o distanţă de aproape 500 de kilometri nu am văzut nici un semn ofi cial al pre-zenţei românilor acolo: nu plăcuţe bilingve, nu biserici românești, nu ziare, nu școli. Nimic. Este un paradox ma-jor, pentru că legislaţia sârbă este extrem de generoasă în materie de minorităţi și oferă grupurilor minoritare toate drepturile necesare păstrării identităţii - educaţie, biserică, mass-media, inscripţii publice ofi ciale. Nu am văzut nicăieri semne cât de mici care să de-monstreze că în Timoc româ-nii benefi ciază de această le-gislaţie.

Zona a fost locuită de traci încă din mileniul I î.Hr. Terito-riul este inclus în anii 60-44 î.Hr în statul dac condus de Burebista, pentru ca apoi să fi e cucerit, odată cu Dacia, de către Imperiul Roman. După căderea Romei, Valea Timo-cului a intrat în Imperiul Bi-zantin. Spre sfârșitul secolului XIV, zona intră sub stăpânirea Imperiului Otoman și, în fi nal, în 1833 este cucerită de sârbi, la care rămâne până în zilele noastre. Arealul locuit de ro-mâni are 13.609 de kilometri pătraţi, cât două judeţe din România.

Belgradul îi consideră “vlahi” (vlasi, în sârbește) pe românii din estul ţării și susţi-ne că vlahii și românii din Ser-bia sunt două etnii diferite. E ca și cum ai spune că nemţii nu sunt germani. Sau că ma-ghiarii și ungurii sunt două popoare diferite. Greci/eleni și georgieni/gruzini sunt alte două exemple de denumiri care indică același popor. Va-lahi este numele dat de către alte popoare românilor din stânga și din dreapta Dunării în Evul Mediu.

Astfel că în Valea Timocului fi gurează acum, în actele ofi -ciale sârbești, doar 4.157 de români, dar 39.953 de vlahi. Unii spun că ar fi , de fapt, 300.000 de români în Valea Timocului, alţii - 250.000. In-diferent de numărul lor, am întâlnit oameni care vorbesc limba română cu accent bă-năţean. Cu unii am discutat fără probleme de comunica-re. Bucureștean fi ind, cu alţii am făcut eforturi să-i înţeleg, din pricina unor neologisme împrumutate de la sârbi și unele arhaisme pe care nu le cunoșteam. Dar și pe unii, și pe ceilalţi i-am înţeles. Și ei pe mine.

Muşuroiul de românismAm intrat în Serbia (Srbija) la

prânz, pe la vama Moraviţa, cu mașina. Am declarat că vizitez ţara în scopuri “educaţionale” și am ieșit din vamă după apro-ximativ 20 de minute, fără ni-ciun fel de probleme, întrebări suplimentare sau percheziţii. Câmp deschis în stânga, câmp deschis în dreapta și dealurile Vârșeţului în faţă.

Mă pufnește râsul când trec pe lângă o troiţă ortodo-xă maro în dreapta drumului, pentru că îmi amintesc cum în 2008 un ofi cial al Consiliului Eu-ropei venit să verifi ce situaţia românilor/vlahilor din Serbia se declara “mirat” de infl uenţa „exagerată” a Bisericii Orto-doxe Sârbe în recunoașterea bisericilor românești în Valea Timocului.

Prima oprire în Serbia - ora-șul Vârșeţ. Mic, cochet, ale cărui dealuri (Vrsacki Breg) se ve-deau încă din vamă și în care am văzut singura inscripţie în limba română din toată călăto-ria: la intrarea în Primărie, sub denumirea în sârbește.

Nu sunt încă în Valea Timo-cului, ci în Voivodina, în nordul Serbiei, acolo unde românii se bucură totuși de unele drep-turi. Cum ar fi o bibliotecă și televiziune la Novi Sad, oraș în care locuiesc cel mult 800-900 de români. Ca și cum statul ro-mân le-ar construi tătarilor din Dobrogea o bibliotecă pe un-deva pe la Craiova.

Situaţia e mai fericită însă decât în Valea Timocului, așa cum aveam să afl u în următoa-rele 48 de ore.

Un lucru “jenant”În Vârșeţ (Vrsac în sârbește),

care devenise în perioada co-munistă “o butoalcă de româ-nism”, sunt acum peste 5.000 de români, aici fi ind al doilea grup de români ca pondere din Voivodina, după cel din orașul Alibunar, afl at mai în vest, spre Belgrad. La Vârșeţ funcţionează din 2005 consulatul general al României în Serbia și o biserică ortodoxă română. Aici românii au teatru, școli, grădiniţă, mu-zeu.

Afl u o poveste tristă de la Do-rinel Stan, român originar din Srediștea Mică, localitate “pur românească” afl ată la 10 kilome-tri de Vărșeţ: Episcopia Ortodo-xă Română a Vârșeţului a accep-tat în 2006 să își mute reședinţa la Deta, în România, și a rămas doar cu administraţia la Vârșeţ.

“La negocierile dintre Bi-serica Ortodoxă Sârbă și cea Română, fi ecare a plecat de la un minimum de la care nu se cedează. BOR a cedat totul. Sâr-bii nici nu s-au așteptat la asta.

După canoanele slave, nu se poate să fi e două episcopii în același oraș. Am zis bine, facem în altă parte, Serbia e mare. Dar ai noștri au acceptat ca sediul să fi e la Deta, în România. Deci, și-au luat-o în bot. Și trebuie să vă puneţi dumneavoastră între-barea de ce a acceptat BOR una ca asta în 2006. E jenant”.

Prostia omeneascăM-am dus cu Dorinel (38 de

ani) la o cafea la hotelul “Srbija”. Am purtat o discuţie alertă și cât se poate de directă. Sârbii au preluat conducerea organi-zaţiei care apără românii din Va-lea Timocului, afl u repede de la el, după primele cuvinte schim-bate. Cum s-a întâmplat asta? A fost “prostia omenească”: sârbii s-au declarat vlahi/români, au candidat la conducerea organi-zaţiei și au obţinut majoritatea. După care au schimbat repede statutul: limba de comunicare a vlahilor/românilor a devenit limba sârbă în noiembrie 2010.

Ca și cum 5 milioane de ro-mâni s-ar înscrie în UDMR, ar prelua conducerea și ar spune că limba maternă a maghiarilor din România este limba română.

“A fost o capcană. Fiecare apartenent al Consiliului tre-buia din nou să își declare et-nia. Nu îţi trebuia niciun fel de adeverinţă că ești minoritar. Deci, oricare sârb, croat, mu-sulman, ţigan, putea să candi-deze. Consiliul românilor este condus acum de sârbi”, îmi zice Dorinel.

„S-au ataşat sârbilor!”Îl întreb și de cealaltă orga-

nizaţie a românilor din Serbia - Comunitatea Românilor din Serbia (CRS), cu sediul la Vârșeţ, în Voivodina, nordul Serbiei. Dorinel începe brusc să vor-bească din ce în ce mai repede, se precipită, începe câte 3-4 idei diferite, merge cu ele în paralel. Sare de la o idee la alta și mă chinui să ţin pasul cu el. Parcă are tone de informaţii pe care vrea să mi le transmită și nu știe cum să o facă mai repede. E clar că am atins un punct sensibil.

CRS a fost înfi inţată la 24 noiembrie 1990 și este cea mai mare și puternică organizaţie a românilor din Serbia. Dorinel îmi spune că liderul ei, românul Ion Cizmaș, “a trecut de partea sârbilor”, a fost iniţial pe bari-cadele românismului, dar “s-a întors la 180 de grade”.

Cu același of vorbește Do-rinel și despre singurul parla-mentar român din Serbia, Ion Magda: “E la al doilea mandat, dar n-a luat o dată cuvântul pentru români în Parlament”. Lui Dorinel i se pare incredibil că “acum câţiva ani se discuta în Parlament problema valahă și domnul Magda a ieșit din plen”. “Magda și Cizmaș s-au atașat sârbilor, asta e clar, s-au atașat sârbilor”, repetă el.

“Timp de 20 de ani s-a vor-bit despre unirea românilor din Voivodina cu cei din Timoc, dar în realitate nu s-a făcut nicio-dată nimic. Lucrurile au scăpat aici de sub control. Interesul nu este ajutorarea românilor”, îmi spune Dorinel, vicepreședinte al CRS.

El încearcă acum să-i uneas-că pe românii din Voivodina cu cei din Timoc. Împreună ar de-veni prima minoritate ca număr

din Serbia și “Guvernul nu s-ar forma fără români”.

Restaurantul Lug şi “aşimilaşia”Am plecat din Vârșeţ spre ju-

deţul Branicevo, în care trăiesc ofi cial peste 16.000 de români/vlahi. În anul 1884, aici erau de aproape patru ori mai mulţi ro-mâni. După ce am trecut prin localităţile Bela Krcva și Kovin, am trecut podul peste Dunăre până în orașul Smederevo. De acolo am ajuns repede în orașul Pojarevăţ (Požarevac în sârbeș-te, care se traduce prin “Podu Lung” ), unde în acte sunt 204 români.

Am intrat în restaurantul „Lug” (“dumbravă”, în traduce-re, sau “un fel de pădure, la poa-lele pădurii”) cu bogată tradiţie locală, vechi de vreo 20-30 de ani. Mese și scaune din lemn, cu feţe de masă albă. Pe pereţi stau agăţaţi în cuie, vechi ge-nerali și scene istorice sârbești, încadrate de rame elegante în stil baroc. Mesenii vorbesc în sârbește, chelnerul ia comanda în sârbește. De fapt, și numele restaurantului este în slavonă veche, cu alfabet chirilic: “ЛУЃ”. Meniul nu e tradus nici măcar

în engleză.

M-am întâlnit aici cu Dejan

Ilic (40 de ani), român care îmi

spune că ar fi trebuit să îl che-

me Iliescu dacă nu-i era sârbi-

zat numele. Când el s-a născut,

părinţii care-și botezau copiii

erau obligaţi să le aleagă nu-

mele dintr-o listă cu nume sâr-

bești afl ată la biserică.

Comand un meniu “Ca la

Gheorghe”, o ruladă cu șuncă de

pui și cașcaval și vorbim preţ de

o oră despre diferenţele dintre

români și vlahi. Deasupra noas-

tră, la televizor, se difuzează la

postul naţional de televiziune

sârb RTS (Radio-televizija Srbi-

je) un documentar despre Cea-

ușescu. Dejan îmi spune despre

televiziunile din Serbia că “as-

tea și bișerișile-s așimilașia”. În

Valea Timocului nu există mass-

media în limba română, conti-

nuă Dejan. La posturile radio-

tv, de stat sau private, singurele

referinţe care se fac la românii/

vlahi de aici sunt că, fi e fură și

sunt delincvenţi, fi e că ar avea

pretenţii autonomiste, ultima

idee fi ind vehiculată în media

de unii politicieni sârbi mai ales

în perioadele electorale.

Reportaj printre românii din estul Serbiei: “Identitătu’ ne-am pierdut!”Reportaj printre românii din estul Serbiei: “Identitătu’ ne-am pierdut!”Imaginează-ţi că te naști, te căsătorești și ești înmormântat în sârbește, cu nume sârbesc. Nu ai auzit în viaţa ta de Mihai Eminescu sau de Mihai Viteazul, pentru că la școală nu se predă nici abecedarul în românește. Toţi eroii neamului de care auzi la școală sunt sârbi și la serbarea de an reciţi poeziile clasicilor sârbi. Nu știi să scrii ori să citești nici măcar un cuvânt în românește. La Biserică asculţi slujba în slavonă veche. Ra-diourile și televiziunile nu emit un minut în limba română. Bine ai venit printre românii din Valea Timocului, estul Serbiei.

- Ce ești, Dejan? Sârb, român, vlah?- Păi, știi cum e? Sârbii ne zic vlahi,

dar noi suntem români, vorbim româ-nește. Limba noastră am învăţat-o de la ai noștrii ăi bătrâni, de la moșii noștri, de la strămoșii noștri. Noi nu am mers nici o zi în școală românească, nu avem astea. Doar în școli sârbești am mers. Până la 7 ani eu nu am știut o vorbă sâr-bească. După aia, la școală, am învăţat.

- Până la 7 ani ai vorbit numai româ-nește în casă?- Da, cu mama și cu tata, numai ro-

mânește. Cum vorbim noi acuma. Buni-ca mea are 78 de ani și nu știe sârbește. 3-4 vorbe știe sârbește, atât. Nu știe nici numele să și-l scrie în sârbește.

- Acum acasă ce vorbești?- Eu cu a mea muiere vorbesc româ-

nește. Dar statul săvârșește aiși la noi asimilașie rău. Vrea să nu fi m români...că limba română e limbă de ciobani și e limbă proastă. Pe părinţii mei i-au bă-tut la școală că au vorbit românește. Eu am fost în magură, în ceaţă, până am dat de Internet. Eu nu am știut ce-i aia vlah, unde-i istoria la vlahi, pe ce limbă vorbesc ei. Sârbii ne zic vlasi.

- Ai auzit de Mihai Viteazul?- Acum da, știu. Știu și cine e Vlad Ţe-

peș și cine e Mihai Viteazul, cu Interne-tul m-am lămurit. Altfel nu am știut, nu aș fi avut de unde. Noi am fost pitulaţi. Ne-au pitulat să ne facă sârbi, să fi m sârbi. Pe mulţi le-a băgat în creier că sunt sârbi. Când îi întrebi pe limba lor ce vorbesc, îţi spun că românește, când îi întrebi ce sunt, îţi spun că io mi-s sârb, vlah. Dar el nu știe. Oamenii nu știu is-toria lor, ne-a pitulat statul 200 de ani, ne-a minţit că nu suntem români. Oa-menii nu sunt informisiţi.

- Știi vreun cântec românesc?- Mai știu, am auzit de la ai mei ăi

bâtrâni, când eram mic. Dar nu mai știu cum merge până la cap. Știu unul când îi spui copilului la cap, când e copilul mic:

„Mânușiţă frântă /

Carămiţă frântă, /Moșul cu toiagu’, /Baba cu șiumagu’”.Nu știu dacă ai auzit vreodată. Bu-

nica mea foarte curat o vorbit, da’ noi vorbim din ce în ce mai amestecat. Zi-cea baba mea “să te duci peste Mureș” când o necăjea cineva.

- Cum adică?- Acum am afl at că Mureșul e o apă.

Da’ atunci nu se știa. Așa era vorba, da nu se știa de unde vine.

- Legende românești ai auzit?- Nu am avut, doar legende sârbești.

Ne povesteau de Crainici Marko, de ţar Lazar, de toată istoria sârbilor. De-a noastră nimic nu s-a pomenit.

- Ai prieteni care spun că ei nu sunt români?- Am, am mulţi, zic că sunt sârbi și

fug de limba română.

- De ce?- Păi, eu am văzut de ce, îţi spun și

ţie. Ei vâd limba română ca o rușine, că e o limbă proastă a lu’ oameni care păzesc oile, ciobani, păcurari cum spu-nem noi. Că aceea e o limbă proastă și ei toţi fug de limba aia pentru că ei nu știu care este a lor istorie, nu știu care este statul lor, nu știu nimic. Că lor sâr-bii le-a pus un complex inferior, că ar fi mai mici decât sârbii și le e rușine.

Eu când merg pe la oraș și spun «Bună Ziua», îmi întoarce « Dobar Dan», îi e rușine să vorbească pe limba româ-nă. Dar eu m-am trezit, eu știu acum că sunt român și la recensământ o să scriu acolo că sunt român.

Puţini care vor să se declare români. Pe oamenii români nu îi interesează cultura lor, nu îi interesează poporul lor, nu îi interesește nimic și e păcat. Nu au în gând că-s români, ci că sunt vlasi. Dacă îi întrebi ce e aia vlah, păi zic că «Nu știu».

Dacă îi zici că e român, sare în sus, ca cum îl arzi cu apă, ca și cum îi zici că e indian. Au venit lucrători din România, care fură, sunt nebuni, sunt oamenii de la fund. Și ei românii ăștia i-au văzut, nu

au văzut români din România care sunt in-telectuali, doar româ-nii ăștia care fac pros-tii, care fură. Eu știu că nu e așa. La noi se zice aici, nu știu cum se zice la voi,că «în tot grâul îi măzăre». Nu poate să fi e tot popo-rul bun.

- Copiii tăi în ce lim-bă vorbesc?- Ei doar înţeleg ro-

mânește. Dar nu vor-besc. Vorbesc doar sârbeșce. Le e rușine când eu ies afară din casă, îmi zic “Tati, Tati, tati! Taci! Să nu audă vreunul”.

Noi trăim printre sârbi. Sunt foarte mulţi români sârbizaţi, care stau acum la oraș. Eu știu că până ajung la mine acasă sunt 20 de case de români. Dar ei nu vor să vorbească în românește, le e rușine. Când le vorbesc, întorc capul, le e rușine de limba română. Mie nu mi-e rușine, eu tot mai tare vorbesc, să mă audă toţi.

- Ai fost în România?- Nu, dar vreau să ajung la primăvara

să ajung să beau o cafea în Turnu Seve-rin. Vreau să văd și eu o dată mama-ţa-ră.

- Cum poţi să iubești România dacă nu ai văzut-o niciodată?- Eu așa mă simt, mie mi-e drag când

aud de România. Și când joacă fotba-lul, eu ţin cu România, știu că ai noștrii sunt în galben, culoarea noastră este galben, toate cântecele alea bătrânești sunt cu galben.

- Cum crezi că e în România?- Eu cred că românii sunt moi, buni,

blânzi, nu ca sârbii. Sârbi-s așa... circulă o vorbă, «sârbacici». Cum e capră sâr-bacică (râde).

- Ai fost vreodată la o slujbă româ-nească?- Nu. Mi-e păcat când văd în ce si-

tuaţie e poporul nostru. În 10-15 ani,

dacă noi nu avem biserici, școale, medii (mass-media), o să se piardă, pentru că generaţiile mai mici care vin, ei nu mai știu. Toţi îs sârbiziţi.

- Știi să citești în limba română?- Nu știu, am tare voie să învăţ, dar

nu am unde.

- E vreun ziar aici în română?- Nimic, nimic, nici nimic.

- Dar la televizor?- De unde? Nimic, ioc, medie nimic.

Românește nu avem niciun secund, ni-mic nu avem.

- Crezi că Serbia se comportă bine cu românii?- Eu zic că nu. Face rău cu noi, vrea să

ne facă asimilare. Am citit acum că nu au făcut asimilare turcii cu noi, decât când au pus sârbii mâna pe noi, 1833. De atunci ne-a dat numele, prenumele sârbeșci, atunci s-au apucat să ne pier-dem mânăstirea, să nu avem niciun fel de contact cu istoria, cu nimic, să gândim cu creierii ca sârbi. Sârbii au a lor cultură, artiști, noi nu avem nimic. Identitătu ne-am pierdut.

- Ce ai vrea să înveţi să scrii în româ-nește?- Luptă până la libertate.Îi scriu pe spatele cărţii mele de vizi-

tă, în românește, “Luptă pentru liberta-te” și Dejan îmi “mulţămește”.

Sursa: adevarul.ro

TRANSCRIPTUL DISCUŢIEI

„Le e ruşine de limba română, că e limbă de ciobani şi e limbă proastă”

Profesorii din România protestează Membrii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ au continuat ieri, 3 martie, pichetarea sediul Minis-terului Educaţiei, Cercetării, Tineretului și Sportului. Câteva sute de cadre didactice au protestat faţă de prevederile Legii Educaţiei care, în opinia lor, le anu-lează foarte multe drepturi obţinute anterior și le li-mitează dreptul la profesie, transmite agenţia română de presă AGERPRES.

WIKILEAKS:

Ofi ciali moldoveni acuzau poliţia turcă, în 2004, de complicitate la

trafi c de persoaneO delegaţie guvernamentală moldoveană acuza

poliţia turcă de colaborare cu grupări care se ocu-

pau cu trafi cul de persoane, în cursul unei vizite

efectuate în Turcia la sfârșitul anului 2004, con-

form unui document diplomatic american dezvă-

luit de site-ul WikiLeaks.

Documentul diplomatic american a fost trimis de con-sulatul american din Istanbul pe 11 ianuarie 2005 la sediul Departamentului de Stat american. Telegrama diplomatică prezintă rezultatele întâlnirii pe care funcţionari diploma-tici americani au avut-o, în decembrie 2004, cu reprezen-tanţi ai poliţiei din Istanbul pe tema trafi cului de persoane. Anterior, o delegaţie guvernamentală moldoveană se în-tâlnise cu ofi ciali din cadrul poliţiei turce pentru a discuta despre problema trafi cului de persoane.

În cadrul întrevederii între diplomaţii americani și ofi -cialii turci, s-a discutat despre problemele privind trafi cul de persoane și despre cazul unei femei belaruse ucisă la Istanbul.

În cursul unei întâlniri din 27 decembrie 2004, diploma-ţii americani și ofi cialii turci au discutat despre trafi cul de persoane de pe teritoriul Turciei, inclusiv despre reţele care implicau cetăţeni moldoveni și femei aduse din R.Moldova de grupări specializate în proxenetism.

Ofi cialii turci exprimau regretul în legătură cu atitudi-nea unei delegaţii guvernamentale moldovene care, în noiembrie 2004, în cursul unei vizite la Istanbul, acuzase poliţia turcă de colaborare cu grupări specializate în trafi -cul de persoane. Ofi cialii turci au catalogat atitudinea de-legaţiei moldovene drept “neprofesională”.

“Soarta unui cadru didactic este lăsată la mâna primarilor care de multe ori nu au nici opt clase primare terminate. Legea introduce subiectivismul și po-litizează foarte mult sistemul de învăţământ”, a susţinut Liviu Pop, secretar general al FSLI.

Profesorii nu susţin schema de învăţământ propusă de MECTS și cere păstrarea sistemului de 4 clase primare, 4 clase gimnaziale și 4 clase liceale.

Sindicaliștii protestează și faţă de refuzul MECTS de a recu-noaște încadrarea personalului didactic potrivit prevederilor Le-gii 221/2008, în condiţiile în care peste 90% din membrii de sindi-cat au obţinut în instanţă acest drept. De asemenea, sindicaliștii sunt nemulţumiţi de încălcarea prevederilor Legii 118/2010, po-trivit cărora, începând cu data de 1 ianuarie 2011 ar fi trebuit să se revină la salariile din 2010, de di-minuare a costului standard per elev pentru anul 2011 cu 22%

faţă de anul 2010, măsură care va conduce la neacoperirea fondu-rilor destinate salariilor aferente acestui an, precum și de tergiver-sarea elaborării Regulamentului de acordare în anul 2011 a spo-rurilor pentru condiţii periculoa-se sau vătămătoare, în conformi-tate cu prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Sindicaliștii susţin că în Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 nu mai este prevăzută reducerea cu două ore a normei didactice pentru personalul didactic cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani și gradul didactic I. Ei nu sunt de acord nici cu structu-ra ciclurilor de învăţământ și cu componenţa consiliilor de admi-nistraţie, în forma prevăzută de Legea Educaţiei. Concomitent cu aceste acţiuni de protest, FSLI consultă membrii de sindicat pentru declanșarea unei greve generale în luna mai 2011.

4 MARTIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

Reţete culinareReţete culinare

Diverse

Salată picantă de pui şi morcovIngrediente: 4 morcovi mari, 1 piept de

pui dezosat, 5 linguri ulei de măsline, 1 linguriţă curry, 1 linguriţă chilli; 1 lingură de sos de soia, 1 lingură de vin alb demi-sec, sare, piper alb

Mod de preparare: Morcovii se pun la fi ert timp de 10 minute, până sunt fi erţi de jumătate, iar apoi se toacă fâșiuţe foar-te subţiri și se pun într-un castron, alături de sare și piper alb. Pieptul de pui se fi er-be și apoi se toacă cubuleţe mărunte și se pune peste morcov. Din uleiul de măsline, curry, chilli, sosul de soia, vinul alb se face un sos picant care se pune peste ameste-cul din castron. Se dă vasul la rece, 30 de minute.

Salată de conopidăIngrediente: 1 conopidă mare, 2 ouă fi er-

te tari, 1 albuș, 125 ml ulei, 2 linguri oţet sau zeamă de lămâie, 1 linguriţă muștar, 2 linguri amestec de verdeţuri proaspăt tocate, sare, piper negru

Mod de preparare: Spălaţi cu grijă co-nopida și desfaceţi-o în bucheţele. Puneţi bucheţelele la fi ert în apă cu sare și lăsaţi-le până devin moi. Se prepară un sos re-moulad astfel: Curăţaţi ouăle fi erte, pasaţi gălbenușurile și amestecaţi-le cu albușul unui ou crud. Săraţi și apoi amestecaţi din nou. Adăugaţi jumătate din cantitatea de ulei. Când sosul capătă o consistenţă cremoasă adăugaţi oţetul sau zeama de lămâie și muștarul, apoi restul de ulei. La fi nal, tocaţi mărunt albușurile fi erte, pu-neţi în sos verdeaţa și condimentaţi cu sare și piper. Acoperiţi bucăţelele de co-nopidă cu sos.

Salată de orezIngrediente: 1 ceașcă de orez, 4 ardei

grași, 4 roșii mari, 4 cepe potrivite, ulei, oţet, sare, piper, 1 legătură de mărar

Mod de preparare: Orezul se alege, se spală și se fi erbe în apă cu sare, după care se pune într-un bol să se răcească. Roșii-le crude, ceapa, mărarul și ardeii copţi se taie mărunt. Se amestecă toate ingredi-entele, potrivindu-se de sare și piper.

Drob de peşteIngrediente: 1,2 kg pește alb (cod, pan-

gasius), 2 morcovi mari, 1 legătură mărar, 3 legături de ceapă verde, 200 gr cașca-val, 1 cartof alb, 4 ouă, 4 linguri ulei de măsline, sare, piper alb

Mod de preparare: Ceapa verde se cu-răţă, se toacă mărunt și se amestecă bine cu mărarul tocat, cașcavalul dat pe răză-toare, ouăle bătute bine, sare, piper alb. Morcovii și cartoful se dau pe răzătoarea mare și se pun apoi la călit în ulei de măs-line, câteva minute, adăugându-se peste primul amestec. Peștele se curăţă de oase și se pune la prăjit în ulei de măsline câte-va minute, iar apoi se toacă mărunt și se adaugă la amestec. Compoziţia se așază în 2 tăvi mari de copt, unse cu ulei și ta-petate cu făină, se nivelează și se presară cu puţin pesmet și suc de roșii gros. Tăvile se dau la cuptor timp de 10-15 de minute, până se rumenește frumos la suprafaţă.

Ruladă de pui cu portocaleIngrediente: 400 g piept de pui cu pieli-

ţă, 1 portocală, 60 g cașcaval, 3 linguri de unt, mărar, pătrunjel, sare, piper

Mod de preparare: Pieptul de pui se umple cu bucăţi de cașcaval, felii de por-tocală, se potrivește de sare și piper, se rulează și se dă la cuptor. Se ornează cu verdeaţă și maioneză.

Ton cu mazăreIngrediente: 1 conservă ton în ulei, 1

borcan mazăre, 1/2 ceapă tăiată mărunt, 2 linguri pastă de roșii, 1 lingură cimbru uscat, 1 1/2 lingură zahăr, ulei pentru pră-jit, sare și piper după gust

Mod de preparare: Într-o cratiţă căliţi ceapa în ulei până ce devine transparen-tă, adăugaţi conserva de pește scursă de ulei și căliţi pentru un minut. Scurgeţi pe jumătate zeama de la mazăre și adăugaţi peste ceapă și ton, adăugaţi pasta de roșii, cimbrul, zahărul, sarea și piperul și fi erbeţi până ce se îngroașă.

Plăcintă cu dovleacIngrediente: 1 pachet de foi de plăcintă,

1 kg dovleac curăţat, 150 g unt, 50 g griș, 100 g zahăr, vanilie

Mod de preparare: Se rade dovleacul, se pune într-o cratiţă cu zahărul, 100 g unt și vanilia. Se pune cratiţa cu umplutura

pe foc mic și se lasă, amestecând mereu până se înmoaie, se lasă să se răcească. Se întind foile într-o tavă unsă cu grăsi-me astfel: se pun mai întâi 3 foi pe fundul tăvii, stropite între ele cu unt, pe a treia se presară griș, apoi se alternează foile cu umplutură de dovleac în mod egal, se în-cheie tot cu 3 foi fără umplutură. Se pune tava în cuptorul cald și se coace la foc po-trivit 30 de minute.

Tartă cu mere şi macIngrediente: Pentru aluat: 400 gr unt,

200 gr zahăr tos, un vârf de cuţit de sare, 2 ouă mari, 600 gr făină

Pentru umplutură: 8 mere, 250 gr se-minţe de mac, 8 linguri de zahăr, 800 gr smântână slabă, 2 ouă, 8 linguri dulceaţă de mure (sau alt fruct)

Mod de preparare: Se amestecă untul, ouăle, zahărul și sarea, iar după omogeni-zare se adaugă făina, până se face un alu-at gras, peste care se pune folie și care se dă apoi la rece, în frigider, 1 oră. Se ames-tecă smântâna cu ouăle, cu zahărul și cu macul și se lasă 20 de minute. Se unge o tavă cu unt, se așază aluatul, se pune un strat de umplutură peste el, iar deasupra merele, curăţate de coajă, seminţe, cotor și tăiate în felii subţiri. Se dă tava la cup-

tor 45 de minute, apoi se scoate și se pune deasupra un strat generos de dulceaţă de mure (sau alt fruct) ușor încălzită, pentru a fi ușor de întins.

Strudel cu vişineIngrediente: 1 pachet de aluat pentru

foietaj, congelat, 500 gr vișine congelate sau vișine din compot, 2 linguri mari de zahăr, 2 linguri mari de amidon alimentar, toping de vișine sau zeamă de la compot de vișine, scorţișoară

Mod de preparare: Vișinele se decon-gelează și se scurg bine de apă sau dacă sunt din compot se scurg de zeamă, care se pune deoparte. Într-un castron se pun cele 2 linguri de amidon și deasupra se toarnă toping de vișine și puţină apă, până se dizolvă bine, sau siropul de la compotul de vișine și apoi se pune vasul pe foc, amestecând mereu, până se leagă. Se adaugă vișinele scurse și zahărul și se amestecă bine, apoi se lasă compoziţia la răcit. Foietajul se întinde pe o suprafaţă pudrată cu făină și se taie dreptunghiuri în care se pune cu ajutorul unei linguri, din compoziţia de vișine. Aluatul se li-pește pe o parte, deasupra compoziţiei și strudelele astfel obţinute se dau la cupto-rul încins, pentru 20-25 de minute, să se rumenească frumos.

MAGIE }N BUC+T+RIEMAGIE }N BUC+T+RIESFATURI UTILE

Bureţii de bucătărieBucătăriile sunt consi-

derate camerele cele mai infes-tate de microbi din întreaga casă. Mânca-

rea crudă: le-gumele și carnea

sunt purtătoare de microorganisme peri-

culoase care pot infesta tocătoarele, vasele și, în special, bureţii de bucătărie. Aceștia sunt plini de particule de mâncare, iar fi brele din componenţa lor constituie adăpostul perfect pentru bacterii.

Un burete umed poate cultiva o întreagă popu-laţie de bacterii în doar 2 săptămâni. Bacteriile nu pot supravieţui mai mult de câteva ore pe o supra-faţă uscată.

Un studiu efectuat în gospodării din SUA a des-coperit că există aproximativ 21.000 de bacterii într-un cm pătrat din buretele de bucătărie. În aceleași case, coșul de gunoi conţinea, în medie, 65 de bacterii pe centimetru pătrat. Interesant e că în bucătăriile care păreau cele mai curate s-au găsit cele mai mari cantităţi de bacterii, explicaţia pentru acest fapt fi ind că oamenii preocupaţi de curăţenie au tendinţa de a răspândi microorganis-mele peste tot.

Cum NU puteţi dezinfecta bureţii Cum NU puteţi dezinfecta bureţii de bucătărie?de bucătărie?

Dacă spălaţi bureţii de bucătărie cu apă fi er-binte și cu detergent, nu veţi reuși să exterminaţi agenţii patogeni, însă veţi reuși să îi dispersaţi în mai multe colonii, mai rapide și mai efi ciente, ca-pabile să colonizeze orice suprafaţă ating.

Dacă spălaţi buretele în mașina de spălat vase, veţi obţine un burete ce arată mai curat, dar asta nu înseamnă că nu mai conţine bacterii. În gene-ral, mașinile de vase nu reușesc să ajungă la tem-peratura necesară uciderii microorganismelor, iar ciclul de uscare nu este sufi cient pentru a usca complet buretele. Veţi reuși însă să infectaţi mași-na de vase cu bacterii, pe care apoi să le transferaţi și vaselor puse la spălat.

Cum puteţi dezinfecta bureţii Cum puteţi dezinfecta bureţii de bucătărie?de bucătărie?

Cuptorul cu microunde pare să fi e singurul in-strument capabil să ucidă milioane de celule bac-teriene ce se găsesc în bureţi.

Un studiu publicat în Journal of Environmental Health în 2006 afi rma că putem omorî bacteriile patogene precum Escherichia Coli și Campylobac-ter jejuni din bureţii de bucătărie și lavete dacă le punem 2 minute în cuptorul cu microunde. Aceas-ta este o soluţie ce poate omorî bacteriile îngropa-te adânc în fi surile buretelui.

Pentru că principiul de funcţionare a cuptorului cu microunde se bazează pe agitaţia celulelor de apă, asiguraţi-vă că buretele sau laveta sunt ume-de înainte de a le pune în cuptor. Nu le lăsaţi prea mult și nici nu le puneţi uscate, pentru că există riscul de a da foc la cuptorul cu microunde.

Cât de des trebuie decontaminat Cât de des trebuie decontaminat buretele? buretele?

Același studiu menţionează că este indicat să faceţi asta o dată la două zile.

ŞTIAŢI CĂ

Atenţie! Lumânările poluează Chiar dacă majoritatea oamenilor știu că surse de poluare ca mașinile sau

fabricile produc substanţe nocive, nu mulţi dau atenţie banalelor lumânări. Acestea sunt aprinse, de cele mai multe ori, în spaţii închise, prost venti-

late, iar efectele lor asupra sănătăţii sunt nefaste. Lumânările produc o serie de substanţe periculoase, cum ar fi : acetona, benzen, tetraclorid de carbon și xilină, potrivit unui studiu publicat de revista The Ecologist.

Pe măsură ce ard, lumânările emit și un tip de funingine ce conţine câte-odată metale grele toxice. Acestea provin din fi tilul lumânării, de cele mai dese ori făcute din bumbac, însă unele fi tiluri au un miez din metal (plumb, cadmiu, zinc și cositor).

Particule din aceste metale sunt eliminate în timpul arderii și pot fi inhalate. Se pare că lumânările aromate sunt chiar mai pericu-loase decât cele normale, pentru că elimină și mai multe substanţe nocive. Poluarea cauzată de lumânări rămâne într-o cameră timp de 24 de ore după ce acestea au fost stinse.

Îngrijită cu formula potri-vită, pielea ta va radia de frumuseţe și sănătate. Mai întâi însă găsește textura adecvată tipului de piele: energizantă și revigoran-tă, bogată și cremoasă sau, dimpotrivă, ușoară și delicată.

APA - tonifi antă şi hidratantăIdeală pentru orice tip de pie-

le, apa curată, împrospătează, purifi că și tonifi ază în timp re-cord.

Cum o folosești acasă: Știai că apa minerală calmează iritaţiile, ajută la menţinerea elasticităţii pielii, revigorează și reenergi-zează tenul obosit și palid? Iată de ce ar trebui să o folosești și tu în fi ecare dimineaţă pentru a-ţi spăla faţa, imediat ce te-ai trezit. Pentru tonifi ere, masea-

ză circular pe ten mici cuburi de gheată.

De la magazin: Chiar dacă e oarecum recent intrată în rutina zilnică de îngrijire, apa termală are calităţi de necontestat: cal-mează și descongestionează pielea, curăţă tenul, îmbunătă-ţește sistemul natural de apăra-re a pielii și este îmbogăţită cu săruri minerale și oligoelemen-te, ce îmbunătăţesc metabolis-mul celular.

LAPTELE – delicat şi reconfortant

Îţi oferă o senzaţie de confort și catifelare, atunci când îl folo-sești în stare pură. E un puter-nic hidratant, ce ajută pielea să radieze de frumuseţe.

Cum îl folosești acasă: Urmea-ză reţeta Cleopatrei și, la baie, adaugă în apa caldă din cadă două pahare de lapte integral și două linguri de ulei de migdale. Sau fă-ţi o mască pentru corp,

care să combine cantităţi egale de lapte și ulei de măsline.

De la magazin: Din trusa de îngrijire nu trebuie să lipseas-că laptele de baie și cel pentru corp. Textura nutritivă, cremoa-să și consistentă se întinde uni-form și hidratează optim pielea uscată.

ULEIURILE – calmante şi emolienteÎţi plac datorită texturii incre-

dibil de fi nă și mătăsoasă. Aces-

tea vin să satisfacă pe deplin nevoile pielii stresate, aspre sau uscate.

Cum le folosești acasă: Uleiuri-le de măsline și migdale conţin acizi grași, ce hrănesc în pro-funzime epiderma și o apără de praf și clorul din apă. Folo-sește-le pentru masajul pielii după baie, combinându-le cu scrub-ul când exfoliezi pielea sau alege un gel de duș a cărui formulă să le aibă la bază.

De la magazin: Dacă vrei o metodă rapidă de hidratare, ai nevoie de o emulsie gen “ulei în apă”, care se aplică ușor și se ab-soarbe rapid în piele. În schimb, dacă pielea este uscată, folo-sește un produs cu formulă de tipul “apă în ulei”. Aceasta intră mai greu în piele, ceea ce în-seamnă că e mai gras, hrănește mai intens și mai profund, iar acţiunea sa e una de durată.

Multe zvonuri circulă pe sea-ma băuturii cu care obișnuim să ne începem dimineţile, de aceea este important să deosebim mi-tul de realitate. Cafeaua, mai cu seamă cafeina pe care aceasta o conţine, este unul dintre cele mai răspândite droguri din lume. Ori-cât de sumbru ar părea, trebuie să recunoaștem că funcţia ei de bază constă în stimularea sistemului nervos central, în urma căreia ne și simţim mai energici și revigoraţi. Dependenţa organismului faţă de această substanţă se poate instala chiar și la numai trei zile din momentul în care începem consumul.

Miturile despre cafea pot fi împărţite în două categorii. În prima intră relatările slab sau deloc argumentate din punct de vede-re istoric, referitoare la originea și “circuitul” băuturii în lume. A doua categorie, mult mai bine reprezentată și importantă pentru sănătatea noastră, are la bază exagerarea calităţilor fi zico-chimice ale cafelei.

Cel mai popular mit privitor la începutu-rile consumului de cafea susţine că planta a fost descoperită de un păstor etiopian. Văzând că oile sale erau mai energice după consumul boabelor de cafea, s-a gândit să încerce el însuși, prăjindu-le, pentru a le face comestibile. Se știe însă că până în secolul al XIV-lea, cafeaua a fost pregătită într-un mod similar cu vinul, fi ind utilizată în cadrul ceremoniilor religioase și trecând abia mai târziu în spaţiul profan.

Cafeina sau ingredientul minune a generat în ultimul deceniu multe con-troverse. De pildă, cafeaua decafeini-zată a fost prezentată ca o alternativă sănătoasă și sigură la băutura tradiţio-nală. Spre surprinderea tuturor, studi-ile au arătat că o ceașcă de cafea deca-feinizată conţine totuși aproximativ 5 mg de cafeină, ceea ce înseamnă că, în cazul unui consum mărit, problemele de sănătate nu vor întârzia să apară.

Din cauza strânsei relaţii stabilite între plantă și cafeină, precum și din pricina numelor care le aseamănă, oa-menii consideră cafeaua adesea sin-

gura sursă a cafeinei. În realitate, circa 60 de plante depozitează stimulentul în mod natural.

Un alt mit care a produs tulburare mai ales în rândul persoanelor trecute de prima tinereţe susţine că, în urma consumului de cafeină, scade densitatea oaselor. Cercetă-torii însă nu au descoperit nici o legătură directă între densitatea osoasă și aportul crescut de cafeină.

O rochie albă O rochie albă cu decupajecu decupaje

Parcă scoase din cufărul bu-nicii, aceste rochiţe sunt cele care exprimă cel mai bine spi-ritul primăverii. Albul este la mare preţ în sezonul cald, iar rochiile din bumbac, cu decu-paje, te vor face să te simţi ca într-un roman de dragoste din secolul XIX, înconjurată de fl ori de măr și crini.

O pereche de blugi retroO pereche de blugi retroCu talie înaltă, ușor evazaţi

sau în formă de pană, decolo-raţi sau în nuanţe de indigo, blugii retro sunt un must-ha-ve în primăvara lui 2011. Sunt foarte ușor de asortat, cu piese mai feminine cu funde sau vo-lane, sau cu modele de cămăși mai masculine. Poartă-i cu o curea subţire!

Un trench army chic Un trench army chic Nuanţele de kaki pentru

trench-urile primăverii sunt

excelente, iar dacă mai adău-găm și croiala army obţinem un trench ușor masculinizat cu un aer retro. Însă, în această primăvară îl poţi face mai fe-minin cu o curea prinsă în jurul taliei, cu o broșă fl orală sau o eșarfă din mătase.

O rochiţă pastelatăO rochiţă pastelatăFie că alegi un material mai

delicat sau un material mai practic, trebuie să ai în garde-robă o rochie scurtă în nuanţe-le pastelate ale sezonului, de la bleu, la mov și galben.

O fustă cu detalii în relief O fustă cu detalii în relief Astfel de detalii în relief in-

spirate de natură (frunze, fl ori) sau volane și franjuri s-au re-găsit sezonul trecut pe rochii de seară și în colecţii haute-co-uture. Anul acesta le întâlnim pe fuste în colecţii pret-a-por-ter, pregătite să construiască ţinute offi ce sau de cocktail cu adevărat deosebite.

O pereche de pantaloni O pereche de pantaloni scurţi cu talie înaltă scurţi cu talie înaltă

Indiferent de lungimea lor, partea frumoasă a unei pe-rechi de pantaloni scurţi cu talie înaltă este că te feresc de un aspect prea dezgolit. Iar materialul lor te poate ajuta să construiești atât ţinute casual, cât și ţinute ușor mai elegante, pentru birou.

O salopetă uni coloratăO salopetă uni coloratăSalopetele încă îţi menţin lo-

cul fruntaș în tendinţe, iar pen-tru această primăvară trebuie neapărat să se evidenţieze prin culoare și lejeritate. Nu mai sunt atât de strânse pe corp ca anul trecut, și oferă un confort în care merită să investești.

Un top metalizatUn top metalizatDe câteva sezoane nuanţele

metalizate invadează podiu-murile, și dacă știm să alegem materiale și croielile corecte putem construi ţinute intere-

sante. Prin urmare, dacă nu ai investit încă într-un top meta-lizat, acum este timpul!

O rochie stilouO rochie stilouNu este o greșeală de scrie-

re, se poartă și fustele stilou - sunt, de fapt, nemuritoare - însă în această primăvară este momentul să te încadrezi în tendinţa de Femme Fatale. Tre-buie să investești într-o rochie pe corp, care se termină sub sau în dreptul genunchilor, cu o croială asemănătoare cu cea a fustei stilou.

Un costum griUn costum griPentru sezonul de primăva-

ră-vară 2011 aproape fi ecare designer a avut cel puţin o propunere de un deux-piece gri. Costumele din două piese gri sunt, astfel, necesare în gar-deroba ta, fi e că alegi o croială clasică sau nonconformistă, fi e că alegi fustă sau pantalon.

Sursa: divahair.ro

TENDINŢE 2011

10 piese obligatorii în garderoba de primăvară

FRUMUSEŢE

Ingrediente esenţiale pentru piele

Mituri frecvente despre cafeină şi cafea

4 MARTIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene

animate 10.00 Telecinemateca. Dicţio-

narul din Alkov. Dramă, SUA 2003 13.00

Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 8 - 12 17.00

Concert 18.30 Serial. Lie to me, ep. 8,9 20.00 Concert 21.00

Desene animate 22.00Telecinemateca. Con Air. Acţiune. SUA

1997 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promisiunea (r)

(AP) (romance) 06:30 Teleshop-

ping 07:00 Film serial: Esmeralda

(r) (AP) (romance) 08:00 Teleshop-

ping 08:15 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15

Teleshopping 09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP)

(romance) 10:45 Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele

nu merg în rai (AP) (romance) 12:15 Teleshopping 12:30

Film serial: Iubire cu chip rebel (AP) (romance) 14:30 Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda

(AP) (romance) 16:30 Doamne de poveste (emisiunea nr. 7)

17:25 Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP)

(romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance)

19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema ACASĂ:

Permis de casatorie (“License to Wed”) (12) (comedie) 22:30

La naiba, să poveștim! (emisiunea nr 6) (12) (divertisment)

23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film

serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de

foc (AP) (romance) 03:30 Doamne de poveste (r) 04:30 La

naiba să poveștim! (r) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping

10:15 După 20 de ani 11:00 Film: O

lume uitată în timp (r) 13:00 Știrile Pro

Tv 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv

14:00 Film: Bascheţii fermecaţi 2 16:00 Teleshopping 16:15

Film: Un liceu “periculos” 18:00 România, te iubesc! 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:45 Land

of Jokes 21:45 Serviciul Român de Comedie 22:45 Film: Ceaţa

01:00 Știrile Pro Tv din Sport 01:15 Apropo Tv (r) 02:00 Film:

Bascheţii fermecaţi 2 (r) 03:45 Film: Ceaţa (r) 05:30 România,

te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Documentar.

“Bashung”. 7.00

Medalion muzical.

Anatol și Silvia Chiriac. 7.30 Documentar. “Planeta arborilor”.

7.55, 4.30 O seară în familie. 9.00 Desene animate. “Lecţii

de gastronomie”. 9.25 Film în desen animat. “Sandocan”.

9.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”.

10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.10 La datorie. 11.30,

1.25 Moldovenii de pretutindeni. 12.00 Documentar. “25

de zile în Europa”. 13.00 ȘTIRI. 13.10 “Mai în glumă, mai în

serios” cu Gheorghe Urschi. 14.00 Baștina. Magazin agricol.

14.30 Documentar. “Drumeţii”. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii

muzicale. 15.30, 2.30 Doar iubirea ne mai ţine. Spectacol

muzical-literar. Partea 2. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar.

“Alchimiștii la cuptoare”. 18.00 Evantai folcloric. 18.40

Poveste. 19.00 MESAGER (rus.) 19.35 Vedete la bis. 20.25

Documentar. “Euromaxx”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35

Focus TV. 22.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia). 23.50

ȘTIRI. 0.00 Documentar. “Pinul nordic”. 1.00 Programul zilei.

Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.25 Moldovenii

de pretutindeni. 5.30 O carte pentru tine. 5.35 Music Mania.

5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.40

Ирина Алферова в приключенческом

фильме «Пароль знали двое» 8.00 «Смак»

8.35 «Служу Отчизне!» 9.20 «Здоровье»

10.00 Новости 10.15 «Непутевые заметки» с Дмитрием

Крыловым 10.30 «Пока все дома» 11.20 «Фазенда» 12.00

Новости 12.15 Премьера. «Ян Арлазоров. Народный

мужик России» 13.10 «Красота - страшная сила» 14.05

«Попытка Веры». Многосерийный фильм 17.35 Премьера.

Борис Невзоров, Игорь Верник в фильме «Кардиограмма

любви» 19.05 «Жестокие игры». Новый сезон 21.00

Воскресное «Время». Информационно-аналитическая

программа 22.00 «Мульт личности» 22.30 «Yesterday live»

23.20 «Познер» 0.20 Брюс Уиллис, Моника Беллуччи в

фильме «Слезы солнца» 1.40 Эдди Мерфи в комедии

«Проделки Норбита» 3.50 «Разумные животные» 4.30

«Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом

7:10 Universul

credinţei. 9:00

Ca la carte. Mo-

derator Cristian

Tabără 10:00 Desene animate Clubul Disney (SUA) 10:55

Amintiri din istorie (Australia, 2007) 11:00 Europa mea. Mo-

derator Gabriel Giurgiu 11:30 Viaţa satului. Prezintă George

Robu 13:00 Ultima ediţie. Moderator Ramona Avramescu

14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20 Circ internaţional 15:20

Tezaur folcloric 16:00 Dănutz S. R. L. – Supermarket de diver-

tisment Prima parte. 17:00 Dănutz S. R. L. – Supermarket de

divertisment Partea a doua 18:00 50 de minute cu Pleșu și

Liiceanu 19:00 Lozul cel mare. Prezintă Liza Sabău și Leonard

Miron 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor

Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 Tema zilei Meteo

21:10 Film Papillon (SUA Franta 1973) 23:45 Garantat 100%.

Moderator Cătălin Ștefănescu (r) 0:45 O carte pe săptămână.

Prezintă Paul Aretzu 0:50 Dănutz S. R. L. – Supermarket de

divertisment Prima parte (r) 1:50 Dănutz S. R. L. – Supermar-

ket de divertisment Partea a doua (r) 2:40 Tezaur folcloric (r)

3:20 Telejurnal (r) 3:55 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Europa mea

(r) 4:35 Universul credinţei (r) Producător tv. Paula Tăbârcă

6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

360° - GEO / Documentaire Les bûcherons du Canada 6:30 A BON

ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 CONTINENT NOIR

7:55 REFLETS SUD 8:50 LE DESSOUS DES CARTES 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:30 STARS PARADE 10:00 FLASH 10:05 TiVi-

5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM

10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35

TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE

PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE

- LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30 TiVi-

5MONDE - TACTIK 11:55 PAROLES DE CLIP 12:05 LE CODE CHASTE-

NAY 12:35 LA VIE EN VERT 13:00 FLASH 13:05 JOUR DE RUGBY 13:45

SUR MESURES Métallurgiste, forgeron, coutelier 14:00 NEC PLUS

ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 VIVEMENT DIMANCHE

16:35 FLASH 16:40 LA PETITE VIE / Fiction L’élection 17:00 TV5MON-

DE LE JOURNAL 17:30 ACOUSTIC 18:00 FLASH 18:05 KIOSQUE 19:00

FLASH 19:15 INTERNATIONALES 20:05 ARTISANS DU CHANGEMENT

/ Documentaire “Des Terres & des Hommes” Espoir au féminin 21:00

FLASH 21:05 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 22:00 L’ÉTAT DE GRÂCE / Cinéma 23:30 FAUX FRÈRE

/ Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 FINYÉ (LE

VENT) / Cinéma 2:35 KIOSQUE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05

OUAGA PARADISO / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14, ep. 9,10 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 10,11 10.30 Telecinemateca.

Pianistul. The pianist. Dramă. SUA 2002 12.00 Film in-dian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 18,19 18.00 Serial. Luna, ep. 117 19.00 Serial. Lie to me, ep. 5,6 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Duplicitate. Duplicity. Crimă 2009 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Te-leshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teles-hopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (ro-mance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertis-ment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertis-ment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Di-ferit de ceilalţi (r) 12:15 Serial: Tânăr

și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Un weekend de coșmar 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3946 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Conspiraţie la Praga 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Film: Moștenirea, ep.68 00:00 Serial: Flashpoint, ep.28, anul I 01:00 Film: Conspiraţie la Praga (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.68 (r) 04:00 România, te iubesc! (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Berlusconi, afacerea Manda-

dori”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.20 Documentar. “Hector Berlioz: “Nopţile de vară”. 10.00 Respiro. Program muzical. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Moldova în direct. 12.00 La datorie. 12.20 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 12.30 Russkii mir. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Documentar. “Secretul corsarului”. 15.45 Medalion muzical. Anatol și Silvia Chiriac. 16.15 Fii tânăr! 17.00 ȘTIRI. 17.15, 1.20 Vector european. 18.00, 22.15 Festivalul Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. Concert de închidere. Transmisiune de la Palatul Naţional. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 20.50 Super loto “5” din “35”. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 2.30 Reporter de gardă. 23.15 ȘTIRI. 23.25 Film. “TROIŢA” (“Telefi lm-Chișinău”, 1990). 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 2.50 Muzică live. 4.30 Cu noi la teatru. 5.00 Music Mania. 5.20 Știinţă și inovare. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00

«ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. Александр Домогаров и Полина Филоненко в фильме «Любовь без правил». 2-я серия 22.30 «Владимир Гостюхин. Территория моей любви» 23.20 Ночные новости 23.40 «Обмани меня» 0.30 Остросюжетный фильм «Бермудский треугольник» 1.40 Уилл Фаррелл в комедии «Лезвия славы» 3.25 Александра Назарова в фильме «Любимая»

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00

Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Vip Confi den-te - Invitat - Angela Ciobanu și Ion Mocanu (r) 10:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Europa, o pagină de istorie (Austria, 2009) 12:00 Călător pe viaţă (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 77 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Cu drag. de Mărţișor. Prima parte (r) 16:20 Tezaur folcloric (r) 17:00 Interes general. Moderator Sorin Burtea 17:30 O carte pe săptămână (r) 17:45 Tragerile Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 78 19:40 Sport 20:00 Telejurnal Omologarea tragerilor Joker, Loto 5 /40, Loto 6/49 și Noroc 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Judecă tu !. Moderator Rodica Culcer 22:00 Serial CSI - Crime și investigaţii (CSI - SUA, 2005). Sezonul X, ep. 15 22:55 Eurovision 2011 23:10 Film Un american liniștit (SUA, 2002) 0:55 Profesioniștii. cu Eugenia Vodă (r) 1:55 Interes general (r) 2:25 Atunci și acum (r) 2:55 Călător pe viaţă (r) 3:20 Telejurnal (r) 3:55 Tema zilei Meteo (r) 4:15 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 5:05 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 128 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 MEDITER-RANEO 10:00 FLASH 10:05 L’EPICERIE 10:30 JARDINS ET LOISIRS 11:00 FLASH 11:05 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHA-BOTTE ET FILLE / Fiction Episode 12-LA ROBE DE SANG 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1023 13:00 FLASH 13:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 13:30 MA VIE DE SOSIE / Documentaire 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 ONDES DE CHOC / Fiction François 15:55 ONDES DE CHOC / Fiction Samira 16:50 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 MISE AU POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 MAMAN EST FOLLE / Fiction 21:10 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FINYÉ (LE VENT) / Cinéma 23:40 JUKE-BAR / Court métrage 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:50 MARGEM ATLÂNTICA / Documentaire 2:40 QUESTIONS À LA UNE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 COUP DE BLUES A JANICE DEROSA / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 14, ep. 8,9 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 9,10 10.30 Telecinemateca. Călă-

reţul fantomă. Ghost Rider. Acţiune. SUA 2007 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 17,18 18.00 Serial. Luna, ep. 116 19.00 Serial. Lie to me, ep. 4,5 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Pianistul. The pianist. Dramă. SUA 2002 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Te-leshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshop-ping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (primul episod) (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă româneas-că fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Auto-Expert cu Andrei Tabuică (r) 10:45

Serial: Om sărac, om bogat, ep.121, 122 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshop-ping 14:00 Film: Diferit de ceilalţi 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3945 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Legea junglei 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.67 00:00 Serial: Flashpoint, ep.27, anul I 01:00 Film: Legea junglei (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.67 (r) 04:00 După 20 de ani (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-t a r. “ S e c re t u l corsarului”. 7.00,

8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Măr-ţișor-2011”. 9.20 Magazinul copiilor. 9.50 Videoteca copiilor. 10.05 Documentar. “Alchimiștii la cuptoare”. 10.50 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.30 Gagauz ogea. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 “Preșul”. Spectacol al Tea-trului “Vasile Alecsandri” din Bălţi. 16.30, 5.15 Ghidul sănătăţii tale. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Arts 21”. 17.45 Respiro. Program muzical. 18.00 Russkii mir. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Tottenham” - “AC Milan”. În pauză: Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 23.35 ȘTIRI. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30, 2.30 Picături de “Dor”. 0.50 Docu-mentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Erudit-cafe. Concurs de inteligenţă. 4.40 Dor. Program muzical. 5.00 Respiro. Picturi. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал «Доброе у тро» 9 . 0 0 Н о в о с т и 9 . 0 5 Те л е к а н а л «Доброе утро». Продолжение 9.30

«Контрольная закупка» 10.00 «Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 16.00 «Обручальное кольцо». Многосерийный фильм 16.50 «Федеральный судья» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «След» 19.00 «Давай поженимся!» 19.50 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 Премьера. Александр Домогаров и Полина Филоненко в фильме «Любовь без правил». 1-я серия 22.30 Среда обитания. «Пилите, Шура, пилите...» 23.20 Ночные новости 23.40 «КВН. 50 виртуальных игр» 0.30 Бен Стиллер, Дженнифер Энистон в романтической комедии «А вот и Полли» 2.00 Дональд Сазерленд, Бен Кингсли в остросюжетном фильме «Двойник» 3.55 «Давай поженимся!»

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00

Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Teleenciclo-pedia от 05/03 10:00 Profesioniștii. cu Eugenia Vodă (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Rezumatele zilei UEFA Champions League (r) 12:00 Meseria brăţară de aur (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 76 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 50 de minute cu Pleșu și Liiceanu (r) 16:00 Vip Confi dente - Invitat - Angela Ciobanu și Ion Mocanu (r) 17:00 Generaţia contra. Moderator Luciana Giurea 17:30 ONG Blitz. Prezintă Laura Lăcătuș 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 77 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 FABRICA DE STARURI 1 (r) 23:25 Teleenciclopedia 0:25 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 0:40 Film Istoria unei trădări (Marea Britanie, 1984) 2:10 Generaţia contra (r) 2:40 Semne (r) 3:20 Telejurnal (r) 3:55 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Teleenciclopedia 5:15 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 127 6:10 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 WARI 10:00 FLASH 10:05 EN VOYAGE 10:30 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH 11:05 LITTORAL 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 11-LES ROSES BLANCHES 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1022 13:00 FLASH 13:05 AL DENTE 13:15 AL DENTE 13:30 BIENVENUE DANS LE NANOMONDE / Documentaire Nanomonde et maxitrouille 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LE PARFUM DE LA DAME EN NOIR / Cinéma 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 QUESTIONS À LA UNE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ONDES DE CHOC / Fiction François 20:30 ONDES DE CHOC / Fiction Samira 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 COMPLÉMENT D’ENQUÊTE 0:00 TV5MONDE LE JO-URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV-5MONDE LE JOURNAL 4:00 TRETEAUX EN AFRIQUE / Documentaire

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14 , ep. 7,8 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 8,9 10.30 Telecinemateca. Cold

mountain. Dramă, SUA 1997 12.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez.6, ep. 16,17 18.00 Serial. Luna, ep. 115 19.00 Serial. Lie to me, ep. 3,4 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Călăreţul fantomă. Ghost Rider. Acţiune. SUA 2007 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promisiunea (r) (AP) (romance) 06:30 Te-leshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance)

08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Pa-radisul blestemat (r) (sfarsitul serialului) (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (primul episod) (AP) (romance) 12:30 Teleshop-ping 12:45 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă româneas-că fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (divertisment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și neliniștit

(r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Film: Seattle în carantină 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3944 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Film: Intrarea dragonului 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică 23:30 Serial: Moștenirea, ep.66 00:15 Serial: Flashpoint, ep.26, anul I 01:00 Film: Intrarea dragonului (r) 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Serial: Moștenirea, ep.66 (r) 04:00 Apropo Tv (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Planeta arbori-lor”. 7.00, 8.00,

9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.05, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 9.15 Pupici pentru mămici. Program muzical. 10.05 Mai în glumă, mai în serios. 10.55 Moldova în direct. 12.05 Magazinele UEFA. 12.30 Săptămâna sportivă. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Studio “Art plus” (rus.) 15.35 La noi în sat. 16.15 Gagauz ogea. 16.45 ȘTIRI. 17.00 Doar iubirea ne mai ţine. Spectacol muzical-literar dedicat Zilei Internaţionale a Femeii. Transmisiune în direct. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.35 Fotbal. Liga Campionilor. “Barcelona” - “Arsenal”. În pauză: Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţișor-2011”. 23.35 ȘTIRI. 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor. 0.30 Respiro. Program muzical. 0.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a animalelor”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Fii tânăr! 2.30 J.Straus “O mie și una de nopţi”. 2.40 Picături de “Dor”. 4.30 ARTelier. 5.00 Vedete la bis! 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 Мария Миронова и Александр Менакер. «До и после Андрюши...» 7.05 Ирина Купченко, Александр Збруев в фильме «Одинокая

женщина желает познакомиться» 8.30 Андрей Миронов, Елена Проклова в комедии «Будьте моим мужем» 10.00 Новости 10.20 «Пока все дома» 11.05 Премьера. «Я боюсь, что меня разлюбят. Андрей Миронов» 12.00 Новости 12.10 Андрей Миронов, Евгений Жариков в комедии «Три плюс два» 13.40 «Женщины хотят танцевать» 14.35 Людмила Гурченко, Александр Михайлов в комедии «Любовь и голуби» 16.25 «Белая птица». Концерт Елены Ваенги 18.15 Андрей Миронов, Юрий Никулин, Анатолий Папанов в комедии «Бриллиантовая рука» 19.55 Премьера. Праздничный концерт «Восемь» 21.00 «Время» 21.15 Премьера. Праздничный концерт «Восемь». Продолжение 22.20 Сегодня в Театре Сатиры. Премьера. «Здравствуйте! Это Я! Андрюше - 70» 0.00 Приключенческий фильм «Затура» 1.40 Евгений Сидихин, Игорь Тальков в боевике «За последней чертой» 3.25 Елена Цыплакова в фильме «Счастливая, Женька!»

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (I) 8:00 Telejurnal ma-

tinal Sport Meteo (II) 9:00 Cu drag. de Mărţișor. Partea a doua (r) 9:55 Eurovision 2011 10:00 Ca la carte (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Spune-mi ce te doare (r) 11:45 Bebe magia (r) 12:15 Desene animate Povești cu lipici pentru cei mici (Australia, 2005) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 75 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 “Жди меня” 17:00 Atunci și acum. Moderator Marian Voicu 17:30 Curier TV. Prezintă Angela Avram 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 76 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 FABRICA DE STARURI 1 (r) 23:25 Vip Confi dente - Invitat - Angela Ciobanu și Ion Mocanu (r) 0:25 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki (r) 0:45 Film Povestea lui Jerry (SUA, 1998) 2:10 Ca la carte (r) 3:00 Istorii de buzunar 3:05 Curier TV (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei Meteo (r) 4:20 Serial Dovadă de iubire (Brazilia, 2006), ep. 172 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 126 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României 6:20 Teleshopping

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 ET SI VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 10:00 FLASH 10:05 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:30 COUREURS DES BOIS 11:00 FLASH 11:05 TÉLÉTO-URISME 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 10-LE MAILLON FAIBLE 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1021 13:00 FLASH 13:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:30 LE MONDE A BESOIN D’ELLES : CINQ FEMMES DE SCIENCE ET D’EXCEPTION / Documentaire 14:30 LE JO-URNAL DE LA RTBF 15:05 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 16:35 FLASH 16:35 TERRES D’ECHANGES / Documentaire Colombie 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 L’ABSENCE / Cinéma 20:55 FLASH 21:00 DANS LE SANG / Court métrage 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 MAMAN EST FOLLE / Fiction 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 THALASSA 2:45 LE POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 360° - GEO / Documentaire Philippines, pour l’amour d’un aigle

7.55 Deschiderea staţiei 8.00 Desene animate

9.30 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 12,13

11.00 Telecinemateca. Pulp Fiction. Comedie.

SUA 1994 13.30 Film indian 16.00 Telecinema-

teca. Hancock. Acţiune. 2008 18.30 Serial. Lie to me, ep. 7,8 20.00

Concert 21.00 Desene animate 22.15 Telecinemateca. Dicţionarul

din Alkov. Dramă, SUA 2003 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promisiunea (r)

(AP) (romance) 06:30 Teleshopping

07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP)

(romance) 08:00 Teleshopping 08:15

Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:15 Teleshopping

09:45 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 10:45

Teleshopping 11:15 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP)

(romance) 12:15 Teleshopping 12:30 Film serial: Iubire cu chip

rebel (AP) (romance) 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance)

15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri

adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată

de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial:

Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP)

(romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Cinema

ACASĂ: Adevarul despre iubire (“The Truth About Love”) (12)

(comedie) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30

Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă

de foc (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de

ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (reluare de miercuri, 9 martie)

(12) (divertisment) 04:30 Poveștiri de noapte (reluare de joi, 10

martie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doc-

tore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se

întâmplă, doctore? 11:00 AutoExpert cu

Andrei Tabuică (r) 11:30 În Profunzime cu

Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:05 Teleshopping 13:20

Film: Întoarcerea lui Sandokan, partea a II-a 15:00 Teleshopping

15:15 Film: O lume uitată în timp 17:00 Românii au talent (r) 19:00

Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Oxana Iuteș 20:30 Film: Poliţist

la ananghie 23:15 Film: Comedie de groază 3 01:00 Știrile Pro Tv

din Sport 01:15 Film: Poliţist la ananghie (r) 03:15 Știrile Pro Tv

(r) 04:10 Ce se întâmplă, doctore? (r) 04:30 AutoExpert cu Andrei

Tabuică (r) 05:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 06:30 Știrile

Pro Tv cu Oxana Iuteș (r)

6.00 Documentar.

“Cuba - o odisee

africană”. 7.00 Film.

“FRATE ȘI SORĂ” (Italia). 8.40 Respiro. Program muzical. 9.00

Desene animate. “Lecţii de gastronomie”. 9.25 Film în desen

animat. “Sandocan”. 9.50 Documentar. “Surprinzătoarea lume a

animalelor”. 10.00, 5.20 Abraziv. Program pentru tineri. 10.30,

4.30 Natura în obiectiv. 11.00 Știinţă și inovare. 11.30 Dor. Program

muzical. 12.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 13.00 ȘTIRI. 13.15

Lumina adevărului. 14.00 Studio “Art plus” (rus.) 14.45 Cinemateca

universală. 15.00 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 15.30, 2.30 Doar

iubirea ne mai ţine. Spectacol muzical-literar. Partea 1. 17.00 ȘTIRI.

17.15, 1.20 Templul muzicii. 17.55 Erudit-cafe. 18.40 Poveste.

19.00 MESAGER (rus.) 19.35 O seară în familie. 20.40 O carte

pentru tine. 20.45 Legendele muzicii. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER.

21.35 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare.

21.45 Miniserial. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 23.25 ȘTIRI. 23.35

“Nostalgie”. Spectacol omagial în memoria artistului Anatol

Neamţu. Partea 2. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova:

aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 5.00 Music Mania. 5.50

Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 «Ольга Аросева. Пятьдесят

шляпок для пани Моники» 7.05 Георгий

Юматов в прик люченческом фильме

«Внимание, цунами» 8.25 «Играй, гармонь любимая!» 9.00

«Умницы и умники» 9.45 «Слово пастыря» 10.00 Новости 10.15

«Смак» 10.50 Премьера. «Великий пост» 12.00 Новости 12.15

Среда обитания. «Опасный градус» 13.05 Премьера. «Георгий

Юматов. Трагедия офицера» 14.00 Комедия «Семь нянек»

15.15 «Женское счастье. Бархатный сезон» 16.10 Александр

Домогаров и Полина Филоненко в фильме «Любовь без

правил» 18.00 Мария Миронова, Александр Балуев, Анатолий

Белый в фильме «Желание» 19.45 Премьера. «Фабрика звезд.

Возвращение» 21.00 «Время» 21.15 Премьера. «Фабрика

звезд. Возвращение» 22.10 «Прожекторперисхилтон» 22.45

«Детектор лжи» 23.45 Джон Кьюсак, Кэмерон Диас в фильме

«Быть Джоном Малковичем» 1.35 Мишель Пфайффер, Вайнона

Райдер в фильме Мартина Скорсезе «Век невинности» 3.45

Валентина Малявина в фильме «Утренние поезда» 5.10

«Поле чудес»

7:00 Tulipmania

(Marea Britanie,

2008) 8:00 Semne

8:30 Arca lui Noe.

Prezintă Dan Helciug 9:00 Bebe magia. Prezintă Camelia Csiki 9:30

Serial Hannah Montana (SUA, 2006). Sez. II, ep. 16 10:00 Desene

animate Clubul Disney (SUA) 10:55 Amintiri din istorie (Australia,

2007) 11:30 Iubiri dincolo de ecran (SUA, 2009), ep. 17, 18 12:00

Vizor monden cu Liviu și Ela (r) 12:30 Pro patria. 13:00 Fără fronti-

ere. Moderator Luca Niculescu 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:20

Călător pe viaţă 14:45 Circ internaţional 15:15 Ne vedem la TVR (r)

16:40 Tinereţe fără bătrâneţe (I) (r) 17:40 Tinereţe fără bătrâneţe (II

(r) 18:40 Teleenciclopedia 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 Tema

zilei Meteo 21:10 Film Celălalt bărbat (SUA, 2008) 22:40 Campania

Ovidiu Rom 22:45 Profesioniștii. cu Eugenia Vodă 23:45 Filme șoc

Umbra vampirului (SUA, 2000) 1:25 Tulipmania (Marea Britanie,

2008) (r) 2:15 Călător pe viaţă (r) 2:45 Telejurnal (r) 3:20 Tema zilei

Meteo (r) 3:40 Fără frontiere (r) 4:30 Iubiri dincolo de ecran (SUA,

2009), ep. 17,18 4:55 Viaţa satului (r) 6:15 Imnul României

5:00 T V5MONDE

LE JOURNAL 5:30

360° - GEO / Documentaire Le caviar, ce trésor venu d’Iran 6:35

MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE

PRESSE 8:00 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:30 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:00 FLASH 10:05 TiVi-

5MONDE - PACO, NOUKY ET LOLA 10:10 TiVi5MONDE - SAMSAM

10:15 TiVi5MONDE - GOFRETTE 10:25 TiVi5MONDE - TITEUF 10:35

TiVi5MONDE - MOKO, ENFANT DU MONDE 10:40 TiVi5MONDE - LE

PETIT NICOLAS 10:50 TiVi5MONDE - MR BEBE 10:55 TiVi5MONDE

- LOU ! 11:10 TiVi5MONDE - CHASSEURS DE DRAGONS 11:30

TiVi5MONDE - C’EST PAS SORCIER 12:00 7 JOURS SUR LA PLANÈTE

12:30 ACOUSTIC 13:00 FLASH 13:05 À TABLE ! 13:30 36,9° 14:00

COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 14:20 QUOI DE NEUF DOC ?

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 360° - GÉO / Documentaire

Maisons végétales au Paraguay 16:00 ADN 16:45 NOUVO 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH 18:05 ARTE REPORTAGE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV-

5MONDE LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:30 THALASSA

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 STARS EN QUESTIONS ! 0:00

TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV-

5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:50 CINÉMAS, LE MAGAZINE 1:45

NOUVO 2:00 EN DIRECT DE L’UNIVERS / DOCUMENTAIRE MUSICAL

3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 UN PRINTEMPS

1956 / Documentaire L’indépendance du Maroc

6.55 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez 14, ep. 10,11 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez.4, ep. 11,12

10.30 Telecinemateca. Duplicitate. Duplicity. Crimă 2009 13.00Film indian 15.30 Desene ani-mate 17.00 Calea, Adevărul și Viaţa 18.00 Serial. Luna, ep. 118 19.00 Serial. Lie to me, ep. 6,7 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Pulp Fiction. Comedie. SUA 1994 00.00 Închiderea staţiei

05:30 Film serial: Promi-siunea (r) (AP) (romance) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r)

(AP) (romance) 08:00 Teleshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Toantele nu merg în rai (AP) (roman-ce) 12:30 Teleshopping 12:45 Prima telenovelă românească filmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Film serial: Căutând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Film serial: Demon și înger (AP) (romance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Film serial: Gheaţă de foc (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de luni, 7 martie) (12) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (reluare de marti, 8 martie) (12) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâm-plă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Film: Un weekend de coșmar (r)

12:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 Apropo TV (r) 15:00 Land of Jokes (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.3947 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:30 Românii au talent 22:30 Film: Pus pe jar 01:30 Știrile Pro Tv din Sport 01:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Serial: Om sărac, om bogat, ep.121, 122 (r) 03:45 Știrile Pro Tv (r) 04:45 Apropo TV (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documen-tar. “Cuba - o odisee africa-

nă”. 7.00, 8.00, 9.00 ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună di-mineaţa! 9.10 Documentar. “Global 3000”. 9.40 Film. “DĂNILĂ PREPELEAC” (Studioul “Buciumul”, 1995). 10.50 Moldova în direct. 12.00 Casa mea. 12.30 Studio “Art plus” (rus.) 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Respiro. Program muzical. 15.00 Documentar. “Planeta arborilor”. 15.30, 1.15 Portrete în timp. In memoriam. Domnica Darienco. 16.00 Vedete la bis! 16.50 Documentar. “Cum e vremea?”. 17.00 ȘTIRI. 17.15 Documentar. “Alchimiștii la cuptoare”. 18.00, 4.30 Accente economice. 18.40 Poveste. 19.00 ME-SAGER (rus.). 19.40, 3.00 Bună seara! Talk-show. 20.45 Joker plus. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50 Fii tânăr! 22.40 “Nostalgie”. Spectacol omagial în memoria artistului Anatol Neamţu. Partea 1. 0.00 ȘTIRI. 0.10 Documentar. “Balada pădurii. Mumţii Tinlin”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.45 Improvise quintet. 2.30 Respiro. “Tot cu dansul mă mângâi”. 5.00 Evantai folcloric. 5.40 La obiect. 5.50 Calendarul zilei. Horoscop.

5.00 Телеканал «Доброе утро» 9.00 Новости 9.05 Телеканал «Доброе утро». Продолжение 9.30 «Контрольная закупка» 10.00

«Жить здорово!» 11.00 «ЖКХ» 12.00 Новости 12.20 «Модный приговор» 13.20 «Детективы» 14.00 Другие новости 14.25 «Понять. Простить» 15.00 Новости (с субтитрами) 15.20 «Хочу знать» с Михаилом Ширвиндтом 15.50 «В поисках сверхчеловека» 16.30 «Федеральный судья» 17.25 «Криминальные хроники» 18.00 Вечерние новости (с субтитрами) 18.15 «Поле чудес» 19.05 «Давай поженимся!» 19.55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21.00 «Время» 21.30 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига 23.25 Закрытый показ. Премьера. Сергей Горобченко в фильме «Миннесота» 2.10 Фильм Терри Гиллиама «Приключения барона Мюнхгаузена» 4.05 Александр Кайдановский, Маргарита Терехова в фильме «Кто поедет в Трускавец» 5.20 «Давай поженимся!»

7:00 Telejur-nal matinal Sport Meteo

(I) 8:00 Telejurnal matinal Sport Meteo (II) 9:00 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș (r) 10:10 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (I) (r) 11:20 ÎnTRECEREA ANILOR cu Mircea Radu (II) (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Co-reea, 2007 ), ep. 78 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Cu drag. de Mărţișor. Partea a doua (r) 16:30 Europa mea (r) 17:00 Meseria brăţară de aur (r) 17:30 Vizor monden cu Liviu și Ela (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 79 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Tinereţe fără bătrâneţe (I) 22:00 Tinereţe fără bătrâneţe (II) 23:10 Film Drumul (SUA, 2009) 1:05 Eurovision 2011 1:10 Film Un american liniștit (SUA, 2002) 2:50 Meseria brăţară de aur (r) 3:15 Istorii de bu-zunar (r) 3:25 Telejurnal (r) 4:00 Tema zilei Meteo (r) 4:20 Vedeta familiei. Prezintă Mihai Răzuș (r) 5:10 Serial Don Juan îndrăgostit (Argentina, 2008), ep. 129 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30

DESTINATIONS GOÛTS 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:30 COULEURS OUTREMERS 10:00 FLASH 10:05 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:30 CÔTÉ JARDIN 11:00 FLASH 11:02 LE PLUS GRAND MUSEE DU MONDE 11:30 NEC PLUS ULTRA 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 13-LE LIVRE DE DANIEL 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1024 13:00 FLASH 13:05 EN VOYAGE 13:30 ARTISANS DU CHANGEMENT / Documentaire “Des Terres & des Hommes” Vers une gestion durable des forêts 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 MAMAN EST FOLLE / Fiction 16:40 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 CINÉMAS, LE MAGAZINE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYE SPECIAL / DOCUMENTAIRE 21:00 FLASH 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 23:30 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX / Documentaire La capoeira 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 ONDES DE CHOC / Fiction François 1:45 ONDES DE CHOC / Fiction Samira 2:40 MISE AU POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 SOUPÇONS EN EQUATEUR : UN SUISSE EN ENFER / Documentaire

6.59 Deschiderea staţiei 7.00 Desene animate 7.30 Serial. Star Trek. Sez. 14, ep. 6,7 9.00 Serial. Beverly Hills. Sez. 4, ep. 7,8 10.30 Telecinemateca.

Mumia 3. The mummy 3. Aventuri. SUA 2008 13.00 Film indian 15.30 Desene animate 17.00 Serial. MASH. Sez. 6, ep. 15,16 18.00 Hristos pentru Moldova. Emisiune realizată de Uniunea Bisericilor Credincioșilor Credinţei Evanghelice din Republica Moldova 18.30 Documentar. Mapamond creștin 19.00 Serial. Lie to me, ep. 2,3 20.30 Desene animate 21.00 Total. Buletin informativ 21.10 Telecinemateca. Cold mountain. Dramă, SUA 1997 0.00 Închiderea staţiei

05:30 Doamne de poveste (reluare) 06:30 Teleshopping 07:00 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 08:00 Te-

leshopping 08:30 Film serial: Dragoste nebună (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Pa-radisul blestemat (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Paradisul blestemat (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Doamne de poveste (r) 13:45 Teleshopping 14:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 15:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate – emisiune prezentată de Ioana Maria Moldovan • Vremea de ACASA 17:30 Film serial: Promisiunea (“Yemin” aka “The promise) (primul episod) (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sufl et rătăcit (AP) (romance) 19:30 Film serial: Teresa (AP) (romance) 20:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (AP) (romance) 21:30 Film serial: Cău-tând-o pe Elisa (AP) (romance) 22:30 Poveștiri de noapte – emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (12) (divertisment) 23:30 Film serial: Demon și înger (AP) (ro-mance) 00:30 Film serial: Clase 406 (AP) (romance) 01:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance) 02:30 Poveștiri adevărate (r) • Vremea de ACASĂ 03:30 Poveștiri de noapte (r) (12) (di-vertisment) 04:30 Prima telenovelă românească fi lmată full HD: Iubire și onoare (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv Ce se întâmplă, doctore? Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15 Serviţi, vă rog! (r) 12:15 Serial: Tânăr și

neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:45 Teleshopping 14:00 România, te iubesc! (r) 15:00 Serviciul Român de Comedie (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și ne-liniștit, ep.3943 17:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 17:45 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 19:50 Profi t 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:25 Profi t 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Moștenirea, ep.65 00:00 Serial: Flashpoint, ep.25, anul I 01:00 Film: Crocodilul 02:30 Știrile Pro Tv din Sport 02:45 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r) 03:15 Românii au talent (r) 05:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r) 05:30 Happy Hour (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

6.00 Documentar. “Mister Brown”. 7.00, 8.00, 9.00

ȘTIRI. 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 22.25, 2.50 Agenda Festivalului Internaţional de Muzică “Mărţi-șor-2011”. 9.20 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 11.00 Reporter de gardă. 11.20 Vector european. 12.00 Accente economice. 12.30 Respiro. Program muzical. 13.00 ȘTIRI. 13.10 Bună dimineaţa! (reluare). 14.50 Erudit-cafe. 15.30 “Roua veșniciei”. Program muzical. 17.00 ȘTIRI. 17.15 “Un copil e o fl oare”. Program muzical. 17.35 Magazinele UEFA. 18.00 Petalo romano. 18.40 Poveste. 19.00 MESAGER (rus.). 19.40, 3.00 Moldova în direct. 21.00, 2.00, 4.00 MESAGER. 21.40 Cum să câștigi bani cu “Moldindconbank”. Noutăţi bancare. 21.50, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.35 Miniserial. “LEGĂTURI INVI-ZIBILE” (Italia). 0.10 ȘTIRI. 0.20 Documentar. “Mauzoleul primului împărat”. 1.00 Programul zilei. Calendar. 1.05 Moldova: aici și acum. Știri. 1.15 Descoperă Moldova. 1.20 La noi în sat. 2.30 W.A. Mozart. Mica serenadă nocturnă. 5.00 O carte pentru tine. 5.05 Respiro. Nina Ţurcanu. 5.15 Baștina. Magazin agricol. 5.45 Calendarul zilei. Horoscop.

6.00 Новости 6.10 «Гении и злодеи» 6.40 «Марина Дюжева. «Я вся такая внезапная, противоречивая…» 7.35 Комедия «Теща» 8.45 «Армейский

магазин» 9.20 «Здоровье» 10.00 Новости 10.10 Премьера в цвете. Николай Рыбников в фильме «Весна на Заречной улице» 12.00 Новости 12.10 Премьера. «Любовь глазами женщин» 13.05 «Ее слезам Москва поверила» 13.50 Нина Сазонова, Инна Макарова в фильме «Женщины» 15.35 Комедия Эльдара Рязанова «Гараж» 17.15 «Минута славы» 19.05 Людмила Гурченко, Александр Михайлов в комедии «Любовь и голуби» 21.00 «Время» 21.15 «Большая разница» 22.15 Премьера. Федор Бондарчук, Оксана Фандера в фильме «Про любоff » 0.05 Хью Грант в комедии «Мой мальчик» 1.45 Фильм «Искушение» 3.15 Нийоле Ожелите в фильме «Всего один поворот» 4.25 Ольга Остроумова, Михаил Кононов в фильме «Василий и Василиса»

7:00 Telejurnal matinal Sport Meteo(I) 8:00 Telejurnal ma-

tinal Sport Meteo(II) 9:00 Cu drag. de Mărţișor. Prima parte (r) 10:00 Dănutz S. R. L. – Supermarket de diver-tisment. Prima parte (r) 11:00 Pur și simplu delicios 11:15 Dănutz S. R. L. – Supermarket de divertisment. Partea a doua (r) 12:50 Serial Legendele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 74 14:00 Telejurnal Sport Meteo 14:45 Istorii de buzunar 14:50 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 15:00 Viaţa satului. Prezintă George Robu ® 17:00 Spune-mi ce te doare. Moderator Irina Reisler (r) 17:30 Papucul doamnei. Prezintă Laura Nureldin (r) 18:00 Telejurnal Meteo 18:30 Serial Legen-dele palatului: Prinţul Jumong (Coreea, 2007 ), ep. 75 19:40 Sport 20:00 Telejurnal 20:40 “Reporter” buletin informaţional 21:00 Prim plan. Moderator Livia Dilă 22:00 Serial Anatomia lui Grey (SUA, 2008-2009) 22:55 Eurovision 2011 23:10 Replay. Prezintă Marian Olaia-nos, Marius Mitran 0:40 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu 1:40 Ne vedem la TVR (r) 2:55 Papucul doamnei. Prezintă Laura Nureldin (r) 3:15 Telejurnal (r) 3:50 Tema zilei Meteo (r) 4:15 Nocturne. Moderator Marina Constantinescu (r) 5:05 Serial Don Juan îndră-gostit (Argentina, 2008), ep. 125 6:05 Amintiri din istorie (Australia, 2007) 6:15 Imnul României

5:00 TV5MON-DE LE JOURNAL

5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTERNATIONALES 6:45 NOUVO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TELEMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:20 QUOI DE NEUF DOC ? 9:30 AFRIQUE PRESSE 10:00 FLASH 10:05 AL DENTE 10:15 AL DENTE 10:30 CÔTÉ MAISON 11:00 FLASH 11:05 DESTINATIONS GOÛTS 11:35 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 CHABOTTE ET FILLE / Fiction Episode 09-VERITES ET MENSONGES 12:30 PLUS BELLE LA VIE / Fiction Episode 1020 13:00 FLASH 13:05 L’EPICERIE 13:30 FBI / Documentaire Copyright FBI 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:05 LIBRES FRANÇAIS DE LON-DRES / Documentaire 16:35 FLASH 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH 18:05 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 QUAND VIENT LA PEUR / Fiction Episode 2/2 21:00 FLASH 21:05 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX / Docu-mentaire La capoeira 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 FOOT ! 23:00 360° - GÉO / Documentaire Sumatra Vénus Beauté 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JO-URNAL DE LA TSR 0:35 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:55 REGARDE LES HOMMES TOMBER / Cinéma 2:30 EN ATTENDANT QUE LA PLUIE CESSE / Court métrage 2:45 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 360° - GEO / Documentaire Nicaragua, la malédiction des pêcheurs de langoustes

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 11 MARTIE 12 MARTIE 13 MARTIE 10 MARTIE 7 MARTIE 8 MARTIE Luni 9 MARTIE

Miercuri

MICA PUBLICITATE

Apartamente şi case în Palma de Mallorca

Firmă spaniolă scoate de vânzare 5 apartamente noi, la cheie, în Palma de Mallorca.

Un apartament reprezintă un duplex cu 1 salon (sufragerie), o bu-cătărie echipată complet (aragaz, mașină de spălat, hotă, chiuvetă, totul încorporat în mobilier) și o baie completă (chiuvetă, duș) și, la etaj, 3 dormitoare și 2 băi.

Celelalte 4 apartamente, a câte 130 m2 fi ecare, cuprinde 1 salon, o bucătărie completă, 3 dormitoare și 2 băi.

Apartamentele sunt un singur edifi ciu, cu priveliște deosebită, se afl ă la 5 minute distanţă de terenurile de golf, 20 de minute de aero-port, 25 de minute de capitală, în nordul insulei Palma de Mallorca, perla Mării Mediterane.

Avantaje pentru cumpărători: cine deţine o proprietate în spaţiul UE, obţine automat drept de ședere în ţara în care are proprietatea, Spania.

Deţinem terenuri în toată insula Mallorca și, la comandă, putem construi orice fel de edifi ciu, vile cu piscină, apartamente, duplex-uri etc., totul la PREŢ DE CONSTRUCTOR.

Relaţii în Chișinău la numărul de telefon 078846024.

4 MARTIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Cântăreţul Cătălin Josan a declarat într-un interviu acordat presei de la Bucu-rești că una dintre pasiu-nile sale este gătitul.

Cântăreţul născut la Chișinău a câștigat prima ediţie a emisiunii “Me-gastar” din România și a participat la câteva etape ale Eurovisionului românesc, reușind să se situeze prin-tre favoriţi.

Cătălin a mărturisit în interviu că mare parte din timpul liber și-l petrece la bucătărie și preferă să cheltuie bani pe cărţi de bucate, decât pe haine sau alte accesorii. “Cheltui mai mult pe cărţi de bucate, de reţete, decât pe haine sau alte lucruri de genul acesta. Îmi place foarte mult să gătesc și pot spune că mă pricep foarte bine la asta. Acum câţiva ani, când am venit în București, a trebuit să mă des-

curc singur. Așa că am învăţat pe parcursul timpului și acum știu să gătesc și mâncăruri mai complicate. Ca orice bucătar, am și eu micile mele secrete, mai ales în privinţa sosurilor”, a declarat Cătălin pentru site-ul agentiadepresamondena.

Siesta

În acest an, organizatorul

naţional Eurovision a invitat

un prezentator din Româ-

nia, pe Gabriel Coveșanu,

cunoscut drept Cove, copre-

zentatorul Andreei Marin

de la emisiunea „Surprize,

Surprize”, care, se pare, a fost

copleșit de colega sa de sce-

nă, Dianna Rotaru, de la care

nu și-a rupt ochii pe timpul

întregului show, uitând să

mai arunce ochii pe planul-

scenariu.

Finalistul pentru Eurovi-

sion a fost ales prin votul

cumulat al juriului și cel al te-

lespectatorilor, care au putut

să urmărească în direct cea

de-a șaptea ediţie a finalei

naţionale a Eurovision, difu-

zat sâmbătă seara, la televizi-

unea publică Moldova1.

Până la urmă, toată lumea

a căzut de acord că formaţia

Zdob și Zdub merită să ne

reprezinte ţara și în acest an

la Eurovision, mai cu seamă

că în Germania, zdubii sunt

aproape la fel de bine cunos-

cuţi ca acasă.

Zdob și Zdub a primit câte

10 puncte de la telespecta-

tori, dar și de la juriu. Potrivit

televotingului, Karizma a

acumulat punctajul maximal

12 puncte, urmată de Zdob

și Zdub – cu 10 puncte și

Pavel Parfeny – cu 8 puncte.

Juriul a acordat însă puncta-

jul maximal Nataliei Barbu. Cumulat, punctajul Zdubilor

a fost cel mai mare – 20 de

puncte.

Concurenţii au fost apre-

ciaţi în acest an de un juriu

format din nouă persoane,

printre care interpretele Aura

și Geta Burlacu, compozitorii

Liviu Știrbu și Anatol Chiriac,

precum și rectorul Academiei

de Arte, Victoria Melnic.

Concursul Eurovision

este și o evaluare a pieţei

muzicale autohtone, cu

tendinţele ei, cu nume noi

înscrise în concurs, unele

valoroase, altele „în trecere”.

De remarcat în acest an a

fost diversitatea muzicală

pe care ne-a oferit-o con-

cursul. Și pentru că doar un

singur concurent ne paote

reprezenta la acest con-

curs, celelalte piese (care

merită difuzate) diversifică

playlist-urile posturilor de

radio și tv.

Și pentru că unii con-

curenţi ambiţioși deja au

început să se pregătească

pentru etapa de anul viitor

a concursului, ţineţi cont și

de top 3 ţinute de evitat anul

viitor la Eurovision (chiar

dacă despre gusturi nu se

discută): Anișoara Balmuș,

Adriana Voloșcenco și Olga Gorcinschi.

Dar cât mai suntem în 2011, trebuie să vă reamin-tim că finala concursului Eurovision va avea loc pe 14 mai și va avea 25 de ţări concurente: câte 10 calificate în fiecare semifinală și cele cinci mari ţări participante direct în finală.

Cele trei competiţii (din 10, 12 și 14 mai) se vor des-fășura pe scena din Arenele Fortuna, Dusseldorf, după ce, la ediţia de anul trecut, trofeul Eurovision a fost câștigat de Germania, re-prezentată de Lena cu piesa “Satellite”.

Moldova va intra în con-curs în 12 mai, în cea de-a doua semifinală. Pentru a accede în finală, ţara noas-tră trebuie să intre în top 10 state calificate.

Mai știi, poate căciulile zdubilor, care, probabil, cred că așa arată moldovenii ex-tratereștri, vor fi adevărate talismane în acest an?

L. P., FLUX

PUNCT ŞI DE LA CAPĂT?

Zdob şi Zdub va reprezenta, pentru a doua Zdob şi Zdub va reprezenta, pentru a doua oară, Republica Moldova la Eurovisionoară, Republica Moldova la Eurovision

BerbecLa începutul săptămânii ce urmează, s-ar putea să aveţi aceleași preocupări ca în perioada an-terioară, legate de prieteni sau de afaceri. Spre sfârșit însă, intraţi într-o altă dispoziţie, mai dis-cretă și mai interiorizată.

TaurÎn debutul săptămânii viitoare sunteţi preocu-paţi de analiza unor oferte, oportunităţi sau invitaţii care v-au fost adresate. Apoi vă trans-feraţi atenţia asupra problemelor grupului din care faceţi parte.

GemeniSunteţi într-o dispoziţie incomparabil mai bună decât altă dată și asta vă ajută să puteţi visa din nou cu ochii deschiși. E o perioadă bună pen-tru a vă evalua corect șansele de reușită în plan profesional.

RacStarea generală e bună, culegeţi orice fărâmă de speranţă pe care o descoperiţi, rămânând să faceţi o selecţie mai târziu. Vă prinde foarte bine orice fel de preocupare spirituală.

LeuVă așteaptă o săptămână interesantă, frumoa-să, cu multe momente de sclipire a inteligenţei care vă pot ajuta să prindeţi din zbor idei uti-le pentru bunul mers al lucrurilor într-o afacere sau alt tip de preocupare.

FecioarăDiscuţiile cu superiorii pot conduce la concluzii valoroase, dar și la unele benefi cii. Cei care au în această perioadă programat un interviu pentru un loc de muncă sunt avantajaţi, cu condiţia să nu își exagereze meritele.

BalanţăÎnceputul săptămânii se anunţă a fi senin, cu nu-meroase momente de încântare din partea ce-lor dragi. Dispoziţia bună în care vă afl aţi poate intra în contradicţie cu atmosfera de la serviciu.

ScorpionPe baza concluziilor la care aţi ajuns acum, cla-rifi caţi relaţiile din familie. Sunteţi conștienţi de forţa și de autoritatea pe care le aveţi și de ace-ea căutaţi soluţii pentru a nu se simţi nimeni copleșit.

SăgetătorTendinţa acestei perioade este de a căuta cau-zele profunde ale unor eșecuri din viaţa perso-nală ca-re s-ar fi petrecut de mult. Este bine să înţelegeţi unde nu aţi procedat corect, pentru că așa se câștigă experienţa de viaţă.

CapricornContinuă tendinţa săptămânii trecute, care este posibil să vă fi adus cel puţin o veste bună, le-gată de carieră sau de câștiguri. Noutatea de acum e dată de dorinţa voastră de a pleca de-parte de probleme.

VărsătorLucrurile merg destul de bine în mai multe dome-nii esenţiale din viaţa voastră. Până și cei mai pesi-miști dintre voi încep să vadă cât de importantă e atitudinea faţă de ceea ce se petrece în viaţa lor.

PeştiVă adunaţi puterile pentru a face faţă schimbă-rilor de dispoziţie provocate de programul de lucru. Partea a doua a săptămânii vă aduce do-rinţa de a înţelege cum vă puteţi organiza mai bine viaţa.

4-11 martie4-11 martieChiar dacă a pozat pentru mai multe reviste mondene în ipostază de mi-reasă, Natalia Bar-bu nu s-a grăbit să-și pună pirostri-ile. Se pare însă că a sosit momentul potrivit, pentru că la fi nala naţio-nală Eurovision, Natalia purta pe deget un superb inel de logodnă cu diamant, marca Chopard.

Vedeta a primit inelul în ajunul Zilei Îndrăgostiţi-lor. Natalia păstrează însă discreţie la capitolul iden-titate a viitorului mire. Se știe însă că nunta va avea loc vara asta, iar mirele este din România, este un om de afaceri cu 20 de ani mai în vârstă, dar acesta nu este un impediment pentru fericire și a fost alături de Natalia la fi nala concursului Eurovision

Natalia Barbu a semnat un contract de colaborare cu MediaPro București și la Chi-șinău vine doar în vizită la părinţi și pentru a participa la concerte și spectacole.

Aproximativ 37,6 milioane de americani au vizionat gala premi-ilor Oscar, care a avut loc în noap-tea de duminică, 27 februarie, la Los Angeles. Audienţa înregistra-tă de postul ABC, care a transmis ceremonia, fi ind în scădere cu 10% faţă de anul trecut.

Anul trecut, când superproducţia “Avatar” a făcut parte dintre fi lmele no-minalizate, ceremonia a fost vizionată de 41,7 milioane de telespectatori.

Încercarea organizatorilor galei de a atrage o audienţă mai tânără s-a dovedit a avea succes, 95% dintre spectatorii de anul trecut cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani alegând să rămână în faţa televizoarelor dumi-nică seară, potrivit datelor publicate de Nielsen.

Totuși, gala în timpul căreia fi lmul “Discursul regelui/ “The King’s Speech” a fost recompensat cu patru premii Os-car a fost cea mai vizionată emisiune a serii, înregistrând o audienţă dublă faţă de alte reţele TV la un loc.

De asemenea, defi larea de pe covo-rul roșu a atras cea mai mare audienţă din 2007 până în prezent. Deși, criticii de modă au fost de părerea că în acest an actriţele au ales ţinute mai sobre, nu dintre cele mai spectaculoase, evident, nu au lipsit rateurile.

Gala de anul acesta a avut o au-dienţă mai mare decât în 2009 (36,3 milioane) și 2008 (32 de milioane), dar a fost a patra cea mai mică din 2002,

când “O minte sclipitoare/ A Beautiful Mind”a luat pre-miul Oscar pentru Cel mai bun fi lm.

Gazdele, deşi „relaxante şi inteligente”, i-au plictisit pe criticiO nouă orientare a or-

ganizatorilor a constituit-o

alegerea în rolul de gazde a doi actori tineri - Anne Hathaway, în vârstă de 28 de ani, și James Franco, în vârstă de 32 de ani. Totuși, primele comentarii apărute duminică sea-ră nu erau fl atante pentru acest duo.

Roger Ebert, unul dintre cei mai res-pectaţi critici din SUA, a califi cat gala ca fi ind “dureros de tristă, lentă și anostă”. El a deplâns lipsa de legătură emoţională dintre cei doi artiști, concluzionând: “Este cea mai proastă ceremonie a Oscarurilor la care am asistat”.

Publicaţia „The Hollywood Reporter” a scris că ceremonia “poate fi considerată una dintre cele mai proaste din istoria ga-lelor Oscar televizate”, „New York Times” este de părere că “efortul intens de a ajun-ge la spectatorii tineri a fost groaznic de dureros”, „Boston Herald” a remarcat cu răceală că “referirile la internet, aplicaţii și Facebook nu au făcut din gală una în tendinţe sau amuzantă”. Publicaţia „Time” a scris că experimentul utilizării unor

actori în locul unor artiști de comedie tradiţionali a fost un eșec. „Entertainment Weekly” a scris totuși că Hathaway și Franco au fost “niște gazde minunate”, amuzante, relaxante și inteligente.

„Discursul regelui” – marele câştigătorLungmetrajul “Discursul regelui/ The

King’s Speech”, în care actorul Colin Firth interpretează rolul regelui George al VI-lea al Marii Britanii, a primit cele mai multe nominalizări la Oscar - 12 - dintre care a câștigat trofeele pentru cel mai bun fi lm, cel mai bun regizor, cel mai bun actor în rol principal și cel mai bun scenariu origi-nal, potrivit imaginilor difuzate de HBO.

Filmul a fost recompensat de majori-tatea sindicatelor profesioniștilor de la Hollywood - Sindicatul producătorilor americani (PGA), Sindicatul actorilor americani (SAG) și Sindicatul regizorilor americani (DGA). În plus, acest fi lm a fost marele câștigător la gala premiilor Acade-miei de Film și Televiziune Britanice (BAF-TA), obţinând șapte trofee, printre care și distincţia pentru Cel mai bun fi lm.

Filmul prezintă povestea regelui Geor-ge al VI-lea al Marii Britanii, tatăl reginei Elisabeth a II-a, interpretat de Colin Firth, care, fi ind bâlbâit, apelează la serviciile unui logoped (Geoffrey Rush), înainte de a susţine un discurs istoric, în direct la BBC, prin care anunţă intrarea ţării

în cel de-Al Doilea Război Mondial. Din

distribuţia fi lmului face parte și actriţa

britanică Helena Bonham Carter, în rolul

reginei.

Regina Elisabeth a II-a a Marii Britanii a

apreciat, de asemenea, fi lmul, care prezin-

tă, într-un fel, o parte din copilăria sa.

Anul trecut, Oscarul pentru cel mai

bun fi lm a fost adjudecat de “The Hurt

Locker”, regizat de Kathryn Bigelow.

Premiul pentru Cea mai bună actriţă

în rol principal i-a revenit actriţei Natalie

Portman pentru rolul în “Lebăda neagră/

Black Swan”.

Cel mai bun actor în rol secundar a fost

desemnat Christian Bale - “The Fighter”,

iar Cea mai bună actriţă în rol secundar:

Melissa Leo - “The Fighter”. Filmul Reţea-

ua de Socializare/ The Social Network”,

una dintre favoritele cursei pentru Oscar,

a primit premiul pentru Cel mai bun

scenariu adaptat, Cea mai bună coloană

sonoră și Cel mai bun montaj, iar “Înce-

putul/ Inception” de Christopher Nolan

a fost recompensat pentru Cea mai bună

imagine, Cel mai bun mixaj de sunet și

Cel mai bun montaj de sunet și Cele mai

bune efecte vizuale. Cel mai bun fi lm într-o

limbă străină a fost desemnat “In A Better

World” de Susanne Bier, iar Cel mai bun

scurtmetraj - “God of Love”.

Cu un studio nou, pentru care au fost cheltuiţi 1,4 mln de euro, preselecţia naţională Eurovision nu a fost lipsită de animozităţi. Chiar dacă anul acesta concurenţii nu au avut pretenţii faţă de calitatea sunetului și imaginii, a apărut o nouă problemă – votul multiplu, care, spun ei, este discriminatoriu, pentru că, din lipsa mijloacelor fi nanciare, nu toţi își pot permite să trimită mai multe mesaje pentru a acorda voturi concuren-tului preferat.

CLOPOTE DE NUNTĂ

Se mărită Natalia Barbu!PASIUNI

Bucătăria îi papă tot timpul liber

„DUREROS DE TRISTĂ, LENTĂ ŞI ANOSTĂ”

Gala premiilor Oscar a înregistrat una dintre cele mai mici audienţe din ultimii 10 ani

Olga GorcinschiOlga Gorcinschi Anișoara BalmușAnișoara Balmuș Ruslan ŢăranuRuslan ŢăranuAdriana VoloșcencoAdriana Voloșcenco