s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · șul fictiv st. petersburg din „aventurile lui...

Colectivul de cercetare interdisciplinar condus de dr. Liviu Marta cuprinde atât specialiștii muzeului din Satu Mare, cât și o serie de arheologi colaboratori de la alte instituții din țară

Preasfin\itul Iustin a slujit la instalarea arhiereuluivicar al Episcopiei Ortodoxe a Spaniei ;i Portugaliei

Brahma au fost considerate a fi încrucișări de păsări Cochinancestral cu păsări de tip Aseel în India, în China / India fron-tieră, în regiunea Brahma-Pootra. Cu toate acestea, segregareagenelor şi transformarea în “rasă pură”, crearea tulpinilor pentrua permite rafinament şi frumuseţe, s-a realizat în Europa şiAmerica. Importul acestor păsări mari a f[cut furori printrereproduc[torii de păsări de curte, denumindu-le “Cochin Cra-

ze”, în Anglia şi “Craze” în America, datorită ouălor mari, deculoare maro, a temperamentului calm şi producerii de ouăîn timpul iernii, însu;iri ce nu fuseseră niciodată cunoscuteînainte în Occident. În acest moment, importurile anticipateau fost transformate în rase de Vest în conformitate cu gusturileşi standardele occidentale (Cochin şi Brahma în primul rând,şi apoi un pic mai târziu Langshan).

“Orașul dacilor de la Turda;”. Da! Am fost acolo!Vă trimit, în premieră absolută, ceea ce am văzut laTurda;, pe traseul excavațiilor autostrăzii. Am fost cuprof. Victor Crăciun și senatorul Avram Crăciun,alăturat fotografului Virgil Jireghie de la Arad. Privițiînscrisurile și comparați-le cu cele de la Tărtăria șiOțelești de Iași! Sauchiar cele de pe inelulde aur de la Ezerovo.Este numitorulcomun al existențeinoastre inteligente depeste 20 de mii deani. Constatările suntnumeroase", adeclarat gen.(r) dr.Mircea Chelaru,vicepreședinte alLigii CulturaleRomâne.

Ora; imens, mai vechi decâtpiramidele, localizat subautostrada Sibiu - N[dlac

Cercet[rila 11 situriarheologice, descoperite pe traseul ;oselei de centur[

Soborul de arhierei a fost condus de Înaltpreasfinţitul Părinte ArhiepiscopAndrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului PAGINA 4

Animalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii șiboli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la intrareaîn grajduri. Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbăverde la porți are o dublă semnificație. Pe de o parte, sim-bolizează venirea primăverii, verdele reprezentând re-nașterea naturii și trezirea la viață a vegetației. Pe de altăparte, crenguțelor cu muguri le sunt asociate puteri ne-bănuite de ocrotire a pășunilor și fânețelor împotriva du-hurilor rele. Chiar și cei ai casei, pentru a fi protejați dejunghiuri rele și boli necruțătoare, trec prin fumul și flă-cările unui foc aprins, iar vitele și casele se afumă, larândul lor cu tămâie. PAGINA 3

PAGINA 11PAGINA 10

China va inaugura cel maiambiţios megaproiect, un podce face legătura între HongKong, Macao şi oraşul sudicZhuhai. Acesta se întinde pe54,71 de kilometri fiind cel mailung pod din lume cetranzitează marea. Proiectul ar putea scurta lajumătate călătoria. Localniciivor putea traversa estuarulPearl River în aproximativ ooră. Podul are şase benzi şupatru tuneluri, iar unul dintreele fiind subacvatic. Denumită' 'o minune inginerească' ' ,structura este realizată din420.000 de tone de oţel,suficient material pentruconstruirea a 60 de turnuriEiffel. Specialiştii îninfrastructură se aşteaptă ca40.000 de vehicule să tranzitezezilnic podul.Oficialii susţin căpodul va fi funcţional pentruurmătorii 120 de ani, însă nupoate fi tranzitat de bicicliştisau pietoni. Până în prezent,preţul construcţiei nu a fostpublucat, însă unii specialiştiestimează că ar fi fost necesari15 miliarde de dolari.Construirea întregului proiecta durat şapte ani.

Ploaia de meteoriţi Lyride a`nceput săptămâna aceasta.Ploaia de meteoriţi anuală areloc între 16-25 aprilie.Fenomenul se produce atuncicând Pământul trece prin coadaunei comete. Deşi ploile de meteoriţi suntgreu de prezis, probabil căpunctul maxim al acestuia va fiatins în România în noaptea de22-23 aprilie, atunci când Lunanu va interfera cu fenomenul. În punctul maxim vor fiaproximativ 10-20 de meteoriţipe oră, conform Science Alert.Cel mai bun loc pentru a priviploaia de meteoriţi va fi înlocurile în care cantitatea depoluare cu lumină artificială esteredusă. Cel mai bun momentpentru observarea stelelorcăzătoare este după apus şiînainte de răsărit. Fiind considerat cel maivechi curent de meteoriţi,Lyridele au fost denumite dupăconstelaţia Lyra. Pe cer punctuldin care stelele par să apară seaflă în apropiere de steaua Vega,una dintre cele mai luminoasestele de pe cer în aceastăperioadă. Astronomii nesugerează să ne îndreptămprivirea către estul cerului. Lyridele sunt create dereziduurile din coada cometeiatcher ce realizează o orbităîn jurul Soarelui în aproximativ415 ani. Cometa va mai trece pelângă Pământ abia în 2276

Chinezii vor inaugura cel mai lung pod din lume

G[ina Brahma, supranumit[ “uria;ul g[inilor”, datorit[ greut[\ii sale

~n luna Prier, se pune leu;tean la intrare ̀ n grajd, pentru protec\ia animalelor

Cea mai veche ploaie de meteori\i are loc luna aceasta

S`n`tate Frumuse]e&Preparatele din ;tevie auefecte depurative ;i tonice

Metalele ajung `n organism ;i prin cosmetice<plumb pe buze ;i aluminiu la subra\

PAGINA 5PAGINA 5

IAnul XVI Nr. 780 Duminic[ 22 aprilie 2018

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

Trucuri care ne \insilueta sub control

PAGINA 2

PAGINA 8

2 Informa\ia de Duminic[/22 aprilie 2018

Săpăturile arheologice pornitecu ocazia construirii șoselei decentură a orașului Satu Mare suntcele mai mari cercetări din istoriaarheologiei sătmărene. Investiga-rea și descărcarea de sarcina isto-rică a celor 11 situri arheologiceaflate în derulare pe ductul dru-mului ce urmează a fi construitau adus o serie de noi descopeririarheologice spectaculoase.

Săpăturile întreprinse reprezintă onouă etapă a cercetării siturilor arheo-logice de maximă importanţă istoricădin zona situată între punctele istoricede trecere peste Someș și zona mlăști-noasă Noroieni. Colectivul de cercetareinterdisciplinar condus de dr. LiviuMarta cuprinde atât specialiștii mu-zeului din Satu Mare (dr. Cristian Vi-rag, dr. Robert Gindele, drd. CiprianAstaloș, dr. Hágó Nándor) cât și o seriede arheologi colaboratori de la alte in-stituții din țară. Printre acestea se nu-mără și Universitatea Babeş-Bolyai dinCluj Napoca. Tradiționala colaborareștiințifică dintre cele două instituții s-a dovedit un real succes și de aceastădată.

Situl preistoric de la Gorozelu Mare este o a;ezare aparținândepocii bronzului târziu

Situl preistoric de la Gorozelu Marecuprinde o arie de locuire de aproxi-mativ 2 ha. Așezarea este poziționatăpe traseul siturilor istorice renumitede la Lazuri, Petea și Dorolț. Cercetărileîntreprinse aici au dus la descoperireaunei așezări aparținând epocii bron-zului târziu. Cu toate că cercetarea esteîn plină desfășurare deja s-au desco-perit peste 100 de complexe arheolo-gice (locuințe de suprafață, gropi dedimensiuni diferite și funcționalitatediversă, șanțuri de drenare a apei, mor-minte de incinerație etc.). Despre im-portanţa așezării în antichitate staumărturie atât artefactele descoperitecât și varietatea contextelor arheologi-ce. Cantitatea ;i diversitatea obiectelorceramice este una remarcabilă. Desco-perirea unor “artefacte de import”,obiecte specifice altor zone geografice,ilustrează legăturile comerciale ale co-munității din zonă dar și importanţasitului arheologic.

Locuirea de la Gorozelu Mare apar-ține fazei târzii a epocii bronzului. Epo-ca bronzului (1400-1000. î.Ch.), ca eta-pă istorică, se află în strânsă legăturăcu acele schimbări culturale, sociale şieconomice la a căror apariţie a contri-buit în mare măsură şi contopirea po-pulaţiilor care au migrat spre teritoriilenord-vestice ale României cu popu-laţiile alogene din această zonă. Noiletehnici de prelucrare ale metalului şiceramicii alături de adoptarea sistemu-lui economic de producţie de tip „sud-est european” au influenţat considera-bil grupurile umane care trăiau aici,producând schimbări în cultura lormaterială.

Civiliza\ie `nfloritoare`n C]mpia S[tmarului

În regiunea ce cuprinde CâmpiaSătmarului s-a format astfel o civilizaţieînfloritoare, activă, cu un sistem de re-

laţii extinse. Economia bazată pe agri-cultură, respectiv creşterea animalelor,a schimbat în mare măsură și paleo-mediul regiunii. Pe baza rezultatelorcercetării se conturează imaginea uneisocietăți cu o organizare socio-econo-mică complexă bazată pe exploatareaintensivă a resurselor disponibile. Ca-litatea și frumusețea vaselor ceramicedescoperite și la Gorozelu Mare ilus-trează cunoștințele tehnice și profesio-nale ale olarilor preistorici.

Nu trebuie uitat nici faptul că înCâmpia Someșului cunoaștem un nu-măr important de depozite de bron-

zuri. Depozitele de obiecte de bronz,piese de prestigiu ale acelei lumi, indicăexistența unei elite locale războinice.Majoritatea obiectelor de bronz pro-venite din spaţiul cercetat sunt podoa-be și arme. Toate acestea creioneazăimaginea unei societăţi bine organizateşi capabilă să producă şi să achizițio-neze produse de metal de mare valoare.Perioada epocii bronzului este (în ge-neral) o perioadă de pace, când în zonageografică studiată se dezvoltă o me-talurgie a cărei gamă de artefacte con-fecţionate se integrează organic în pro-ducţia centrului metalurgic din Câm-

pia Tisei. Minele din Transilvania şiatelierele de producţie din nord-vestulRomâniei deservite de acestea au jucatun rol important în relaţiile comercialedin Europa vremii. Dincolo de laturastrict ştiinţifică, proiectul se remarcăși prin anvergura sa, fiind cea mai marecercetare arheologică din istoria jude-țului Satu Mare. Muzeul Județean deIstorie intenţionează să prezinte rezul-tatele cercetărilor arheologice locuito-rilor din Satu Mare şi nu numai, prinrealizarea unei expoziții și diverseacţiuni care vor debuta anul acesta.

Arheolog dr. Hago Attila Nandor

Samuel Langhorne Clemens s-anăscut în localitatea Hannibal, statulMissouri, într-un hambar, al șaseleadin șapte copii. Se spune că a avut ocopilărie nefericită. Doar un frate și osoră au ajuns la vârsta maturității.

Când Samuel avea patru ani, fami-lia s-a mutat la Hannibal, un oraș por-tuar pe fluviul Mississippi, care maitârziu a servit ca inspirație pentru ora-șul fictiv St. Petersburg din „Aventurilelui Tom Sawyer” și „Huckleberry Finn”,semnate cu pseudonimul Mark Twain.La vârsta de șaisprezece ani a începutsă scrie articole amuzante și schițe. Laoptsprezece ani a plecat din Hannibal,lucrând ca tipograf la New York, Phi-ladelphia, St. Louis și Cincinnati.

Missouri, deși stat sclavagist și con-siderat ca făcând parte din Sud, nu afăcut parte din Statele Confederate aleAmericii și a rămas loial Uniunii. Cânda început războiul, Twain și prieteniisăi au format o miliție confederată, darnu au fost implicați în acțiuni militareși miliția s-a destrămat după două săp-tămâni. Ajuns în Nevada, Twain a de-venit miner, sperând să se îmbogățeas-că descoperind argint. După eșecul caminer, a găsit de lucru la un ziar dinVirginia City. Acolo a început să folo-sească pseudonimul literar.

Twain a trecut printr-o perioadă dedepresie profundă, începută în 1896,pe când se afla într-un turneu de lecturiîn Anglia, la aflarea veștii că fiica sa fa-vorită, Susy, a murit de meningită. De-cesul soției, precum și decesul altei fii-ce, Jean, la 24 decembrie 1909, i-aadâncit depresia.

În 1909, Twain este citat ca spu-nând< “Am sosit cu Cometa Halley în1835. Va apărea din nou la anul, și măaștept să mă duc cu ea. Ar fi cea maimare dezamăgire a vieții mele dacă numă duc cu cometa lui Halley. Atotpu-ternicul a spus, fără îndoială< «Aici suntciudații ăștia doi, fără rost> au sosit îm-preună, trebuie să plece împreună».”

Samuel Langhorne Clemens - MarkTwain - a murit de angină pectorală la21 aprilie 1910 în Redding, Connecti-cut. La aflarea veștii, președintele Sta-telor Unite, William Howard Taft, a de-clarat< „Mark Twain a dat bucurie - dis-tracție cu adevărat intelectuală - la mi-lioane de oameni, iar operele sale vorcontinua să facă plăcere altor milioanedin generațiile următoare... Umorulsău a fost american, dar el a fost aproa-pe la fel de apreciat de englezi și altenații ca și de conaționalii săi. El a creato parte trainică a literaturii america-ne.”

Mark Twain a fost înmormântatlângă soția sa în cimitirul Woodlawndin Elmira, statul New York.

Scriitorul Mark Twaina murit `n data de

21 aprilie 1910

EVENIMENTSitul preistoric de la Gorozelu Mare cuprinde o arie de locuire de aproximativ 2 ha. Așezarea este

poziționată pe traseul siturilor istorice renumite de la Lazuri, Petea și Dorolț. Cercetările întreprinseaici au dus la descoperirea unei așezări aparținând epocii bronzului târziu. Cu toate că cercetarea esteîn plină desfășurare deja s-au descoperit peste 100 de complexe arheologice. Despre importanţa așezăriiîn antichitate stau mărturie atât artefactele descoperite cât și varietatea contextelor arheologice.

Noile tehnici de prelucrare ale metalului și ceramicii alături de adoptarea sistemului economic de producţie de tip „sud-est european” au influenţat considerabil grupurile umane care trăiau aici, producând schimbări în cultura lor materială

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Săpăturile întreprinse reprezintă o nouă etapă a cercetării siturilor arheologice de maximă importanţă istorică din zonasituată între punctele istorice de trecere peste Someș și zona mlăștinoasă Noroieni

Cercet[ri la 11 situri arheologicedescoperite pe traseul ;oselei de centur[Practic, sunt `n derulare cele mai mari cercetări din istoria arheologiei sătmărene

22 aprilie 2018/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IIAnimalele, pentru a fi ferite de farmece, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu crenguțe de leuștean puse la

intrarea în grajduri. Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație. Pede o parte, simbolizează venirea primăverii, verdele reprezentând renașterea naturii și trezirea la viață avegetației. Pe de altă parte, crenguțelor cu muguri le sunt asociate puteri nebănuite de ocrotire a pășunilorși fânețelor împotriva duhurilor rele. Chiar și cei ai casei, pentru a fi protejați de junghiuri rele și boli ne-cruțătoare, trec prin fumul și flăcările unui foc aprins, iar vitele și casele se afumă, la rândul lor cu tămâie.

Sfântul, gloriosul și mult slă-vitul Apostol și Evanghelist Mar-cu este autorul Evangheliei dupăMarcu, însoțitorul ApostoluluiPavel (așa cum se povestește înFaptele Apostolilor), și se numărăprintre cei Șaptezeci de Apostoli.

Adesea este numit Ion Marcu, și esteconsiderat fondatorul Bisericii Alexan-driei, totodată fiind și primul ei papă. Caurmare, el este venerat în mod deosebitde Biserica din Alexandria (coptă) cafondator al ei. Simbolul său de evanghe-list este un leu. Biserica îl prăznuiește la25 aprilie, la 27 aprilie și 27 septembrieîmpreună cu Aristarh și Zina, la 30 oc-tombrie împreună cu Tertie, Iust, Artemași Cleopa și la 4 ianuarie împreună cuCei Șaptezeci.

Numele lui era Ioan, după cum spuneBiblia< "El a venit în casa Mariei, mamalui Ioan care era numit și Marcu, undemulți se adunau pentru rugăciune (Fapte12<12). "El este cel la care s-a gândit Dom-nul Hristos, a Căruia este slava, când aspus< " Duceți-vă în cetate la cutare om,și spuneți-i< Învățătorul zice< VremeaMea este aproape; voi face Paștele cuucenicii Mei în casa ta."(Matei 26<18).

Casa lui a fost prima biserică creștină,unde ei au mâncat Paștele, s-au ascunsdupă moartea Mântuitorului și în camerade sus de aici au primit Duhul Sfânt.

Acest apostol s-a născut în Cirene

(unul din cele cinci orașe vestice, Penta-polis, din Vestul Africii). Numele tatăluisău era Aristopolus, iar mama sa se nu-mea Maria și era rudă cu Apostolul Var-nava. Credința lor era iudaismul și eraubogați și onorați. Părinții l-au educat încultura greacă și ebraică. După ce au emi-grat la Ierusalim, l-au numit Marcu. Mar-cu vizita frecvent casa Sfântului Petru șide la el a învățat creștinismul.

Odată, Pe când Aristopulos și fiul săuMarcu mergeau pe lângă Iordan, aproapede deșert, au întâlnit un leu și o leoaicărăcnind. Pentru Aristopolus a fost evi-dent că își vor găsi amândoi sfârșitul aici.Mila pentru fiul său l-au îndemnat să-ispună să fugă și să se salveze. Marcu i-arăspuns< "Hristos, în mâinile căruia suntviețile noastre nu va lăsa fiarele să neomoare". Spunând acestea, a început săse roage astfel< "Hristoase, Fiul lui Dum-nezeu, apără-ne de demonii acestor douăfiare și scapă sălbăticia aceasta de urmașiilor". Imediat, Dumnezeu a auzit aceastărugăciune și cele două fiare au căzutmoarte. Tatăl său s-a minunat foarte tareși i-a cerut fiului său să-i vorbească des-pre Hristos. El a început să creadă și afost botezat de fiul său.

Miracol petrecutîn Numele lui Iisus Hristos

După Înălțarea la cer a Mântuitoru-lui, Marcu l-a însoțit pe Pavel și pe Bar-naba în propovăduirea Evangheliei în

Antiohia, Seleucia, Cipru, Salami și PergaPamfiliei, unde i-a părăsit și s-a întors laIerusalim. După sinodul apostolic dinIerusalim, el a mers împreună cu Barna-ba în Cipru.

După plecarea lui Barnaba, SfântulMarcu a mers în Africa, Berca și în celecinci orașe vestice. El a propovăduit aiciEvanghelia și mulți au crezut în cele re-latate de el. De acolo, a mers în Alexan-dria în 61 A.D.

Când a intrat în oraș, încălțările luierau rupte din cauza drumurilor lungipe care le făcuse propovăduind și evan-ghelizând. El a mers la un cârpaci dinoraș, numit Anianus pentru a și le repara.În timp ce Anianus îi repara încălțările,s-a înțepat în deget cu sula. Anianus astrigat în grecește "Eis Theos!" care în-seamnă "O unule Dumnezeu!" CândSfântul Marcu a auzit aceste cuvinte ini-ma i-a tresărit de bucurie. L-a găsit po-trivit pentru a-i spune despre Dumnezeu.Apostolul a luat puțină argilă, a scuipatpe ea și a pus-o pe degetul lui Anianus,spunând "în Numele lui Iisus Hristos Fiullui Dumnezeu," și înțepătura s-a vindecatimediat, ca și când nimic nu s-ar fi în-tâmplat.

Anianus a fost nespus de uimit deacest miracol care s-a petrecut în Numelelui Iisus Hristos și inima lui s-a deschiscătre Cuvântul Domnului. Apostolul l-aîntrebat cine era unicul Dumnezeu pecare l-a strigat când s-a înțepat. Anianusi-a răspuns "Am auzit de El, dar nu Îl cu-nosc." Sfântul Marcu a început să îi ex-

plice de la început, de la crearea ceruluiși a pământului, apoi despre profeții careau prevestit venirea lui Hristos. ApoiAnianus i-a chemat la el acasă și a adusla el pe copii săi. Sfântul Apostol le-a pre-dicat și apoi i-a botezat.

Când numărul credincioșilor creștinia crescut și poporul păgân al cetății a au-zit, s-au înfuriat și au plănuit să-l omoarepe Sfântul Marcu. Credincioșii l-au sfă-tuit să plece pentru o vreme de dragulsiguranței Bisericii sale și a de grija ei.Sfântul Marcu l-a hirotonit pe SfântulAnianus ca episcop de Alexandria, apoitrei preoți și șapte diaconi. A mers apoiîn cele cinci orașe apusene și a rămasacolo doi ani, propovăduind, unde o hi-rotonit mai mulți episcopi, preoți și dia-coni.

Numele s[u a fost scris`n Cartea Vie\ii

În final, el s-a reîntors la Alexandriaunde a găsit o comunitate creștină nu-meroasă și unde a construit o bisericăpentru ei în locul numit Bokalia (loculvacilor), în estul Alexandriei pe malulmării. I-a venit vremea adormirii desărbătoarea Învierii din anul 68 A.D. careîn acel an coincidea cu o mare sărbătoarepăgână sărbătorită printr-un mare ban-chet în cinstea zeului Syrabis. Astfel, omare mulțime de păgâni a atacat bisericade la Bokalia și au intrat înăuntru cu for-ța. L-au prins pe Sfântul Marcu, l-au legat

cu o funie groasă și l-au târât pe străzistrigând: "Aduceți balaurul în locul adu-nării vacilor." Au continuat să-l târascăcu multă cruzime. Apoi l-au închis pestenoapte într-o închisoare întunecată.

Îngerul Domnului i-a apărut și i-aspus< "Marcule, bunule servitor, bucură-te pentru că numele tău a fost scris încartea vieții și tu ai fost numărat în ceatasfinților." După ce îngerul a dispărut, I-a apărut Mântuitorul Hristos și i-a dăruitpacea Sa. Sufletul lui Marcu s-a înveselitși s-a bucurat. A doua zi dimineața,păgânii l-au scos pe Sfântul Marcu dinînchisoare. I-au legat gâtul cu o frânghiegroasă și la fel ca în prima zi, l-au târâtpeste pietre și peste stânci. Într-un final,Sfântul Marcu și-a dat sufletul curat înmâinile Domnului și a primit cununamartirajului. Cu toate acestea,moartea Sfântului Marcu nu a satisfăcutfuria păgânilor. Au adus mult lemn defoc și se pregăteau să-i ardă trupul. Daro furtună puternică s-a pornit și o ploaietorențială a început. Păgânii s-au speriatși au fugit înspăimântați.

Credincioșii au venit și au luat trupulsfânt, l-au dus la biserica din Bokalia, l-au înfășurat în giulgiu, s-au rugat la capullui și l-au așezat într-un coșciug. Apoiau îngropat coșciugul într-un loc secretîn biserică.

În anul 828 A.D., corpul SfântuluiMarcu a fost furat de marinari italieni șia fost dus din Alexandria în Veneția. Cutoate acestea, capul său a rămas în Ale-xandria.

Prier, denumirea dat[ ̀ n poporlunii aprilie, înseamnă timp favo-rabil, prielnic atât pentru semăna-tul holdelor dar și pentru turmelede animale. Când vremea este în-șelătoare, cu timp friguros și sece-tos pentru lucrările de primăvară,aprilie anunță sărăcie și se numeșteși “Traistă-n băț”.

De fapt, în spiritualitatea populară se șispune că “Prier priește, dar și jupuiește!”,aluzie la zilele capricioase, cu timp potriv-nic lucrărilor de sezon. În această lună secontinuă semănatul de primăvară, începutîn martie. Acum se închid țarinile, ceea ceînseamnă că oile și vitele nu mai au voiesă pască libere iar pășunatul devălmaș esteîntrerupt pentru câteva luni, se formeazăturmele, se repară gardurile țarinilor, setund oile înainte de a fi urcate la munteetc.

Se mai spune, despre luna aprilie, căeste o lună capricioasă în care vremea vafi ori geroasă, ori călduroasă.

Totodată, în luna lui aprilie se fac pre-vestiri ale vremii ce va urma, astfel se nasco parte din superstițiile acestei luni, și anu-me<

Dacă în luna lui Prier este vreme fru-moasă și călduroasă, atunci luna mai vaavea vreme rece, cu înghețuri>

Dacă la Prier este vreme posomorâtăși rece, atunci luna lui mai va avea vremefrumoasă și călduroasă>

Negura de la răsărit, din luna aprilie,e semn bun pentru anul în curs>

Dacă în aprilie tună și fulgeră, atuncinu există motive să ne temem de ger>

Vremea frumoasă din luna aprilie neva aduce o vară furtunoasă etc.

Luna aprilie abund[ `n s[rb[tori,tradi\ii ;i obiceiuri, al marile s[rb[tori, at]tlaice, c]t ;i cre;tine< 1 aprilie, denumit[“ziua p[c[litului”, Duminica Floriilor,

~nvierea Domnului, Izvorul T[m[duirii ;iSf]ntul Mare Mucenic Gheorghe, dat[ cus[rb[toare fix[, din 23 aprilie.

Tradiții și superstițiide Sfântul Gheorghe

Ziua de 23 aprilie, în calendarul orto-dox, este marcată ca ziua Sfântului Ghe-orghe, o sărbătoare foarte importantă pen-tru creștinii ortodocși. Ca în mai toatesărbătorile creștine și în această zi suntpăstrate, mai ales la sate, o serie de tradiții,superstiții și obiceiuri.

Ca semn de sărbătoare, în ziua Sfân-tului Gheorghe, creștinii pun la porțile ca-selor crenguțe de fag, brazde cu iarbă verdesau smocuri de iarbă în stâlpii de susținereai porților. Se spune, din bătrâni, că SfântulGheorghe, când vine, își leagă calul de unstâlp al porții și paște iarba.

Animalele, pentru a fi ferite de farme-ce, vrăjitorii și boli, sunt protejate cu cren-guțe de leuștean puse la intrarea în graj-duri.

Obiceiul de a pune crenguțe de fag șiiarbă verde la porți are o dublă semnifica-ție. Pe de o parte, simbolizează venirea pri-măverii, verdele reprezentând renaștereanaturii și trezirea la viață a vegetației. Pede altă parte, crenguțelor cu muguri le suntasociate puteri nebănuite de ocrotire a pă-șunilor și fânețelor împotriva duhurilorrele.

Chiar și cei ai casei, pentru a fi protejațide junghiuri rele și boli necruțătoare, trecprin fumul și flăcările unui foc aprins, iarvitele și casele se afumă, la rândul lor cutămâie.

În tradiția populară de Sfântul Ghe-orghe ard comorile pământului, ele putândfi văzute, iar cei care le caută nu trebuie săsufle niciun cuvânt pentru a le putea des-coperi și ca nu cumva duhul comorii să-iamuțească.

Totodată, în noaptea de Sfântul Ghe-

orghe, fetele nemăritate pot vedea chipulursitulului oglindit într-un vas cu apă deizvor din care nu s-a băut, dacă stau întrelumânări aprinse, așezate în formă de cru-ce. O superstiție legată de Sfântul Gheor-ghe spune că în această zi, nu e bine sădormi, pentru că vei lua somnul mieilor șivei fi adormit tot anul.

Tot în ziua Sfântului Gheorghe, o altăsuperstiție spune că dacă te duci pe malulapei, stai culcat pe burtă și se întâmplă să

vezi un pește, ai noroc tot anul.Încă o superstiție spune că dacă în di-

mineața zilei de Sfântul Gheorghe, alergiînainte de a răsări soarele, o să fii sprintenși sănătos tot anul.

Se spune c[ Sf]ntul Gheorghe este protectorul ciobanilor

Ziua Sfântului Gheorghe nu aducedoar superstiții, ci și tradiții vechi, popu-

lare. Se spune că Sfântul Gheorghe esteprotectorul ciobanilor și i se acordă astfelo atenție sporită prin ritualuri speciale. Unastfel de ritual cere ca, în seara de ajun aSfântului Gheorghe, ușile și ferestrele dela grajduri să fie unse cu usturoi, iar vitelesă se afume cu tămâie. În fața ușilor sepune peste noapte o greblă cu dinții în suspentru a alunga strigoii și duhurile rele.

De Sfântul Gheorghe se dau de poma-nă lapte, brânză și caș.

Apostolul ;i Evanghelistul Marcu, fondatorul Bisericii Alexandriei

~n noaptea de Sfântul Gheorghe, fetele nemăritate pot vedea chipul ursitulului oglindit într-un vas cu apă de izvor dincare nu s-a băut, dacă stau între lumânări aprinse, așezate în formă de cruce

~n luna Prier, se pune leu;tean la intrarea`n grajd, pentru protec\ia animalelor

Obiceiul de a pune crenguțe de fag și iarbă verde la porți are o dublă semnificație


RELIGIE

Preasfinţitul Părinte Iustin,Episcopul Maramureşului şi Săt-marului, a slujit în sobor de arhie-rei, duminică, 15 aprilie 2018, Du-minica Sfântului Apostol Toma, înCatedrala Ortodoxă din Madrid,unde a fost hirotonit şi instalat caArhiereu-Vicar Preasfinţitul Pă-rinte Teofil de Iberia, ale cărui ori-gini se află în judeţul nostru.

Catedrala Ortodoxă din Madrid a fostarhiplină de credincioşi veniţi din întreagaSpanie, din Portugalia şi din ţara noastră,între care s-au aflat oficialităţi spaniole şiromâne pentru a asista la un moment ra-risim, care se petrece într-o eparhie.

Soborul de arhierei a fost condus deÎnaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop An-drei, Mitropolitul Clujului, Maramu-reşului şi Sălajului, care a fost delegatulPărintelui Patriarh Daniel la această ce-remonie. Soborul a fost compus din 15arhierei, aceştia fiind, în ordinea dipticu-lui< Înaltpreasfinţitul Părinte Andrei, Mi-tropolitul Clujului, Maramureşului şi Săt-marului, care a condus soborul de Arhie-rei, Înaltpreasfinţitul Părinte Policarp, Mi-tropolitul Ortodox Grec al Spaniei şi Por-tugaliei> Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif,Mitropolitul Ortodox Român al EuropeiOccidentale și Meridionale> Înaltpreas-finţitul Părinte Serafim, Mitropolitul Or-todox Român al Germaniei, Europei Cen-trale și de Nord> Înaltpreasfinţitul PărinteVarsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului>Preasfințitul Părinte Ignatie, EpiscopulHuşilor> Preasfințitul Părinte Sofronie,Episcopul Oradiei> Preasfințitul PărinteIustin, Episcopul Maramureşului şi Săt-marului> Preasfințitul Părinte Visarion,Episcopul Tulcii> Preasfințitul Părinte Gu-rie, Episcopul Devei și Hunedoarei> Preas-finţitul Părinte Siluan, Episcopul OrtodoxRomân al Italiei> Preasfințitul Părinte Ti-motei, Episcopul Ortodox Român al Spa-niei și Portugaliei> Preasfințitul PărintePaisie Lugojanul, Episcop Vicar al Arhie-piscopiei Timişoarei> Preasfințitul PărinteMarc Nemțeanul, Episcop Vicar al Arhie-piscopiei Ortodoxe Române a EuropeiOccidentale> Preasfințitul Părinte SofianBrașoveanul, Episcop Vicar al Arhiepis-copiei Ortodoxe Române a Germaniei,Austriei și Luxemburgului.

Ceremonia de instalare

Cuvântul de învăţătură a fost rostit de

Înaltpeasfinţitul Părinte Mitropolit An-drei, care a vorbit credincioşilor despreimportanţa slujirii arhiereşti în comuni-tatea de credincioşi, în general, şi în stră-inătate, în special, despre activitatea Epis-copiei Spaniei şi Portugaliei, care, prinEpiscopul său, Preasfinţitul Părinte Ti-motei, îşi duce la îndeplinire o cruce greaşi necesară pentru cei în jur de un milionde români din cele două ţări iberice.

La finalul Sfintei Liturghii a avut locceremonia de instalare< ÎnaltpreasfinţitulPărinte Mitropolit Andrei a dat citire ac-tului Patriarhal de confirmare a alegeriiPreasfinţitului Părinte Teofil de Iberia caEpiscop-Vicar al Episcopiei Spaniei şi Por-tugaliei şi i-a înmânat însemnele episco-pale< Crucea pectorală şi Engolpionul.

Înaltpreasfinţitul Părinte Iosif, Mitro-politul Ortodox Român al Europei Occi-dentale și Meridionale, i-a înmânat nouluiierarh mantia arhierească şi cârja.

Înaltpreasfinţitul Părinte MitropolitAndrei i-a mai oferit noului Episcop ocruce de binecuvântare, cu care Preas-finţitul Părinte Episcop Teofil a binecu-vântat, pentru prima dată în calitate deArhiereu, mulţimea credincioşilor.

În cuvântul rostit, Preasfinţitul PărinteTeofil de Iberia a mulţumit pentru încre-

dinţarea importantei misiuni păstoreştiacordate de Sfântul Sinod al Bisericii Or-todoxe Române şi a spus că va duce cutoată conştiinciozitatea noua cruce ce i-afost încredinţată. A mai vorbit credin-cioşilor despre importanţa sfinţirii şi in-stalării noului Episcop, chiriarhul locului,Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei alSpaniei şi Portugaliei.

PS Teofil de Iberia este fiual episcopiei Ortodoxe aMaramureșului și Sătmarului

PS Teofil de Iberia a fost ales Arhie-reu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Românea Spaniei și Portugaliei, cu 45 voturi, înşedinţa Sfântului Sinod din 15 februarie2018. El este al doilea Episcop-Vicar alSpaniei şi Portugaliei, în această demnitatefiind hirotonit Preasfinţitul Părinte Igna-tie, actualul Episcop al Huşilor, în 11 de-cembrie 2011, în Catedrala Mitropolita-nă "Sfinţii Arhangheli Mihail, Gavriil şiRafail" din Paris, Franţa.

Preasfinţitul Părinte Teofil de Iberia s-a născut în 13 mai 1971, în localitateaDesești, județul Maramureș, din părințiiGheorghe și Maria.

Între anii 1977-1985 a urmat Școalaelementară în satul natal, iar între 1985-1989 Liceul Industrial nr. 2 din SighetuMarmației. Din 1989 a fost admis la Se-minarul Teologic Ortodox din Cluj-Na-poca. Facultatea de Teologie a urmat-o laCluj-Napoca, între anii 1992-1996.

În 5 noiembrie 1991 a fost închinoviatîn obștea Mănăstirii „Adormirea MaiciiDomnului” din Nicula, iar în 8 martie1992 a fost tuns în monahism cu numelede Teofil. Tot în anul 1992 a fosthirotonit ierodiacon, iar apoi ieromonahpe seama Mănăstirii Nicula.

Între anii 1995-2008 a împlinit slujireade duhovnic al Sfintei Mănăstiri „IzvorulTămăduirii” din localitatea Salva, județulBistrița-Năsăud, iar între 2002-2008 a pri-mit ascultarea de Exarh al mănăstirilordin Arhiepiscopia Vadului, Feleacului șiClujului.

Din 2008 a fost eclesiarhul CatedraleiMitropolitane din Cluj-Napoca, preluândși ascultarea de președinte al Consisto-riului Monahal Eparhial.

În 1998 a fost hirotesit protosinghel,în 15 august 2002, arhimandrit, la Mă-năstirea Nicula, cu ocazia hramului jubi-liar, iar în 10 mai 2013 a primit distincția“ Crucea Patriarhală”.

Atât creștinii de rit latin, cât șicei de rit bizantin, pe 23 aprilie îlcinstesc pe Sfântul Mare MucenicGheorghe Purt[torul de Biruință,martirul care a trăit în secolul IV,pe vremea prigonirii creștinismu-lui.

Biserica din Răsărit îl numeşte "ma-rele mucenic - megalos martiros", şi-lpreamăreşte în slujbe de o frumuseţe în-ălţătoare. După cum este arătată în "Vie-țile sfinților", există ţări şi regiuni care îipoartă numele şi altele l-au ales drept pa-tron deosebit< Genova, Portugalia, Litua-nia şi îndeosebi Anglia. Englezii i-au im-primat chipul şi pe monezile lor, ceea cea dus la expresia "cavaleria Sfântului Ghe-orghe" - şi chiar şi atunci când au re-nunţat la folosirea icoanelor în biserică,i-au păstrat o capelă în palatul Windsor.Faptul cel mai impunător rămâne vene-raţia pe care de veacuri întreaga creşti-nătate o aduce tânărului cavaler, biruitoral fiarei înspăimântătoare, ucigaş de oa-meni nevinovaţi.

Persoana realăla care se referăaceastă revărsare deadmiraţie şi uimire,precum şi faptele cei se atribuie se pierdîn negura timpului."Passio Sancti Gior-gii - Istoria pătimi-rii Sf. Gheorghe" s-a dovedit a nu fi oistorie propriu-zisă,ci o înmănunchere de fapte şi întâmplăride la începutul creştinismului. Este do-vedit istoric că în jurul anului 300, înoraşul palestinian Lydda, astăzi Lod, afost omorât pentru credinţă un creştincu numele Gheorghe> de asemenea, is-toria bisericească consemnează viaţa bi-necunoscută a altor şase sfinţi care aupurtat numele Gheorghe< între aceştia,un martir la Adrianopol, un Episcop deAntiohia, un Patriarh de Constantinopol,un martir spanion, altul francez.

Legenda uciderii monstrului

La marginea unei cetăţi cu locuitoripaşnici, probabil păstori, apărea din cândîn când, ieşind din lacul apropiat, unmonstru înspăimântător a cărui suflareotrăvea tot ce atingea. Pentru a ţine de-parte de ei o asemenea nenorocire, lo-cuitorii au hotărât să-i dea câte o oaiedin turmele lor. Fiara apărea în conti-nuare şi nemaiavând cu ce să o îmblân-zească, ajunşi la disperare, se gândesc săsacrifice pe unul dintre ei. Hotărăsc sătragă la sorţi pentru a alege nefericitavictimă. Sorţii cad asupra fiicei regelui,îndrăgită de toţi ca o copilă a lor. Darhotărârea trebuia îndeplinită. În timp cese îndreptau spre poarta cetăţii, un tânărcavaler călare pe un cal alb şi purtând înmâini o suliţă ce avea la capătul de susun semn necunoscut lor, se apropie de eişi-i întreabă ce se petrece acolo. Era os-taşul Gheorghe, care venea din Capado-cia. Viteazul războinic se repede spre fia-ra ce aştepta pe malul lacului şi cu suliţapironeşte la pământ monstrul înfiorător.

Întors spre convoiul înmărmurit, elle vorbeşte despre Cristos, despre CruceaLui Sfântă. Când împăratul află că valo-rosul său cavaler este creştin, şi chiar cau-tă să atragă şi pe alţii la urmarea Celuirăstignit, porunceşte ca Gheorghe să fiesupus chinurilor celor mai groaznice. Tâ-nărul ostaş rămâne atât de senin, încâtînsăşi împărăteasa cere să devină creşti-nă. Mulţi creştini, care până atunci îşiţineau ascunsă credinţa, încurajaţi deexemplul lui Gheorghe, mărturisesc des-chis iubirea lor faţă de Cristos şi împreu-nă cu Gheorghe îşi pleacă capul sub as-cuţişul sabiei.

Sfântul Gheorghe,martirul carea învins balaurul p[gâniei

Preasfin\itul Iustin a slujit la hirotonirea ;i instalarea arhiereului vicar al Episcopiei

Ortodoxe a Spaniei ;i Portugaliei

Soborul de arhierei a fost condus de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşuluişi Sălajului, care a fost delegatul Părintelui Patriarh Daniel la această ceremonie

În cuvântul rostit, Preasfinţitul Părinte Teofil de Iberia a mulţumit pentru încredinţarea im-portantei misiuni păstoreşti acordate de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi a spus căva duce cu toată conştiinciozitatea noua cruce ce i-a fost încredinţată. A mai vorbit credincioşilordespre importanţa sfinţirii şi instalării noului Episcop, chiriarhul locului, Preasfinţitul PărinteEpiscop Timotei al Spaniei şi Portugaliei.

Papa Francisc și Patriarhul or-todox de Moscova, PF Kiril, auvorbit la telefon despre Siria. Pa-triarhul a destăinuit aceasta jur-naliștilor în reședința sa de la Pe-redelkino, afirmă agenția Tass.

Patriarhul a susținut că Biserica Or-todoxă Rusă vrea să continue dialogulcu Sfântul Scaun pentru „a opri vărsareade sânge din Siria”. „Am întreprinsaceastă inițiativă conștienți că creștiniinu pot să rămână indiferenți în fața aceea ce se întâmplă în Siria. Dialogulnostru a fost un clar dialog de pace” -iformează catholica.ro, citând VaticanInsider.

La puține zile după alegere, în 2013,Papa Francisc a instituit o zi de post șirugăciune în contextul atacului occi-

dental în Siria și i-a scris președinteluirus Vladimir Putin. Siria, împreună cualte situații din Orientul Mijlociu, a fostde mai multe ori citată în lunga decla-rație comună pe care Pontiful argenti-nian și Patriarhul rus au semnat-o îm-preună la Havana, în timpul primei șiistoricei lor întâlniri care a avut loc înfebruarie 2016. La paragraful al zeceleadin acea declarație se spune< “În Siria șiîn Irak violența a provocat deja mii devictime, lăsând milioane de persoanefără adăpost și fără resurse. Îndemnămcomunitatea internațională să se uneas-că pentru a pune capăt violenței și tero-rismului și, în același timp, să contribuieprin dialog la o restabilire rapidă a păciicivile. Este esențial de a asigura un ajutorumanitar pe scară largă populațiilormartirizate și atâtor refugiați din țărileînvecinate.”

37 de biserici trebuie să fiereconstruite împreună

După ce a cerut eliberarea multelorpersoane răpite, printre care Mitropolițiide Alep, Paul și Ioan Ibrahim, sechestrațiîn luna aprilie 2013, Papa și Patriarhulrus au scris< “Înălțăm rugăciunile noas-tre către Cristos, Mântuitorul lumii,pentru restabilirea păcii în Orientul Mij-lociu care este “rodul dreptății” (cf. Is32,17), pentru ca să se întărească con-viețuirea fraternă între diferitele popu-lații, Biserici și religii care sunt prezenteacolo, pentru întoarcerea refugiaților încasele lor, vindecarea răniților și odihnasufletului nevinovaților uciși. Ne adre-săm, cu un apel fervent, tuturor părțilorcare pot să fie implicate în conflicte pen-tru ca să arate bunăvoință și să se așezela masa tratativelor.”

Într-un interviu recent la Vatican In-sider, ambasadorul rus la Sfântul Scaun,Alexander Avdeev, a vorbit despre ra-porturile bune dintre catolicii și orto-docșii ruși. Apoi a vorbit despre proiectulcomun pe care îl vede în colaborare Sfân-tul Scaun și Patriarhia de Moscova< “Austabilit un proiect important pentru re-construirea edificiilor de cult catolice șiortodoxe distruse de teroriști. Împreunăcu Patriarhul de Antiohia au stabilit olistă de 37 de biserici care trebuie să fiereconstruite împreună, grație finanțăriifundațiilor catolice și ortodoxe. Este pri-ma dată în istorie când este asumată oasemenea inițiativă între cele două Bi-serici ale noastre. Se studiază și un pro-iect pentru a îmbunătăți funcționareaunor spitale din Siria, care vor fi ajutatecu formarea personalului medical, cumedicamente și ajutor economic”.

Discu\ie `ntre Papa Francisc ;i Patriarhul Kiril despre oprirea r[zboiului din Siria


S~N~TATEDeoarece extractul de coacăze negre reprezintă o sursă importantă de calciu, acesta ajută la for-

marea oaselor la copii și la menținerea calciului în limitele normale la adulți. Conținutul bogat înfier al coacăzelor negre influențează procesul de formare a globulelor roșii, iar rutozidul din acestefructe contribuie la fluidizarea sângelui, limitarea permeabilității capilare și la îmbunătățirea cir-culației. Datorită antocianilor și a polifenolilor, extractul de coacăz negru are acțiune antioxidantă- contribuind la distrugerea radicalilor liberi, antiinflamatoare și antialergică.

Sucul natural de Coacăze ne-gre (Ribes nigrum) cu fier organicși vitamina C este un adjuvant va-loros în curele de vitaminizare șimineralizare, dar și în cele de de-toxifiere.

Aceste fructe sunt sursă biodisponi-bilă de< flavonoizi, rutozizi, vitamine (C,complex B, provitamina A) și minerale(calciu, magneziu, fosfor, potasiu) printrecare și fierul organic. Revigorant și de-toxifiant, acest extract contribuie la re-vitalizarea organismului după eforturifizice și intelectuale. În plus, cantitateamare de vitamina C conținută are pro-prietăți antioxidante, imunostimulatoareși de fixare a fierului.

Deoarece extractul de coacăze negrereprezintă o sursă importantă de calciu,acesta ajută la formarea oaselor la copiiși la menținerea calciului în limitele nor-male la adulți. Conținutul bogat în fieral coacăzelor negre influențează procesulde formare a globulelor roșii, iar rutozi-dul din aceste fructe contribuie la fluidi-zarea sângelui, limitarea permeabilitățiicapilare și la îmbunătățirea circulației.Datorită antocianilor și a polifenolilor,extractul de coacăz negru are acțiune an-tioxidantă - contribuind la distrugerearadicalilor liberi, antiinflamatoare și an-tialergică. În plus, fructele de coacăz ne-gru măresc diureza ajutând la eliminareaacidului uric, la curățarea rinichilor și ladrenarea bilei.

În concluzie, sucul de coacăz negrucu fier și vitamina C are proprietăți< im-unomodulatoare, vitaminizante, mine-ralizante, energizante, detoxifiante și an-tioxidante.

Neutralizeaz[

radicalii liberi

Datorită conținutului de vitamina C,polifenoli și flavonoide, extractul contri-buie la limitarea efectelor negative alestresului oxidativ prin neutralizarea ra-dicalilor liberi. Tot datorită acestor com-puși, extractul are o acțiune antiinflama-toare și antiseptică. De asemenea, acestaare și un rol în combaterea stărilor deoboseală fizică sau psihică și de creșterea randamentului energetic al organismu-lui. Nu în ultimul rând, acesta este bene-fic în normalizarea circulației perifericeși pentru sporirea imunității față de di-verși factori alergeni. Se recomandă înprincipal copiilor, femeilor și persoanelorcare au carențe de fier în organism sau acelor care asimilează greu fierul.

Capsulele cu Fier Organic re-prezint[ un adjuvant în comple-tarea necesarului de fier din or-ganism. Stimulează sinteza he-moglobinei și îmbunătățesctransportul de oxigen la celule.Contribuie la tonifierea sistemu-lui nervos și la sporirea capaci-tății de concentrare și memorare.

Atenuează senzația de oboseală șilipsa de vitalitate. Acțiune minerali-zantă, vitaminizantă, energizantă, de-toxifiantă și imunostimulantă. În plus,fierul contribuie la dezvoltarea cog-nitivă normală a copilului. Nu în ul-timul rând, produsul este indicat pen-tru îmbunătățirea funcțiilor cerebrale(gândire, memorie, atenție, coordo-nare) și pentru revitalizarea organis-mului după efort.

Suc de mere cu coacăze negre

Supliment alimentar adjuvant înfortifierea și revigorarea organismu-lui. Contribuie la limitarea efectelorstresului oxidativ.

Limitează proce-sele inflamatorii dincorp, inclusiv pe celede la nivel uro-renal.Sursă de vitamine șiminerale cu o bio-disponibilitate spo-rită. Contribuie lamenținerea buneifuncționări a siste-mului cardio-vascu-lar. Îmbunătățeștedigestia și regleazătranzitul intestinal.Facilitează procesulnatural de regenera-re și întărire a siste-mului imunitar.

Contribuie la re-ducerea stărilor deoboseală. Contribu-ie la îmbunătățireaacuității vizuale (înspecial pe timp denoapte). Faciliteazăprocesul natural deeliminare a excesu-lui de apă din orga-nism.

O genă asociată cu boala Alzheimer afost neutralizată în celulele nervoase pen-tru prima dată. Savanţii de la GladstonesInstitutes din San Francisco „au oprit” oproteină asociată cu gena apoE4, care afec-tează neuronii, ceea ce duce la demenţă.Având doar o copie a genei apoE4 dubleazăriscul apariţiei bolii Alzheimer, în timp cedouă copii cresc de 12 ori riscul apariţieibolii. Celulele donate de pacienţii cu Al-zheimer care cuprindeau două copii aapoE4 au fost comparate cu cele normale,care nu produceau gena. Rezultatele su-gerează că prezenţa genei apoE4 cauzeazădeteriorarea ţesutului nervos, care ar fi evi-tată prin neutralizarea genei.

Compusul care inhibă proteina de labaza apoE4 a fost testat numai în condiţiide laborator, iar cercetătorii lucrează încontinuare pentru îmbunătăţirea acestuiapentru a fi testat direct pe pacienţi.

„Dezvoltarea unui medicament împo-triva bolii Alzheimer a fost în mare parteo dezamăgire în ultimii zece ani. Multemerg bine pe şoareci, dar eşuează în testeleclinice”, a precizat Yadong Huang, autorulstudiului. „Una dintre problemele din do-meniu a fost cât de inexacte sunt studiilepe şoareci”. “Alzheimer va deveni ceva caHIV”, a precizat Michel Goedert, de la Uni-versitatea din Cambridge, un cercetătorproeminent în domeniul bolii Alzheimer.„Va fi acolo dar va fi controlată sau dimi-nuată de tratamente. Nu va mai fi o pro-blemă majoră a societăţii”.

Medicii au reu;itneutralizarea unei

gene Alzheimer

Opțiunile de tratament pentru de-presie includ medicamente, terapie și au-to-îngrijire. Auto-îngrijirea include lu-cruri cum ar fi somnul, activitatea fizicăși dieta, care, câteodată, este la fel saumai importantă decât medicamentele șiterapia, relatează health.harvard.edu.

Există dovezi copleșitoare care susținbeneficiile unei alimentații și ale unuistil de viață sănătos pentru tot< prevenireabolilor cardiovasculare, a cancerului, ademenței și a tulburărilor de sănătatemintală, inclusiv a depresiei. Dieta esteo componentă atât de importantă a să-nătății mintale, inspirând un întreg do-meniu al medicinei denumit psihiatrienutrițională.

Ceea ce mâncăm contează pentru fie-care aspect al sănătății noastre, dar maiales a sănătății mintale. Câteva analizerecente realizate de cercetători pe maimulte studii susțin că există o legăturăîntre ceea ce mâncăm și riscul de depre-sie, în special.

"Un model alimentar caracterizatprintr-un aport ridicat de fructe, legume,cereale integrale, pește, ulei de măsline,lactate cu conținut scăzut de grăsimi șiantioxidanți și un aport scăzut de ali-mente de origine animală este aparentasociat cu un risc scăzut de depresie.

Un model alimentar caracterizatprintr-un consum ridicat de carne roșieși / sau prelucrată, boabe rafinate, dul-ciuri, produse lactate şi sosuri cu un con-ținut ridicat de grăsimi, unt, cartofi șiun aport scăzut de fructe și legume esteasociat cu un risc crescut de depresie“,este concluzia uneia dintre analize.

Care vine prima? Dieta săracă saudepresia?

S-ar putea argumenta că, atunci cândsuntem deprimați, suntem predispuşi sămâncăm alimente nesănătoase. Ceea ceeste adevărat, așa că ar trebui să ne între-băm care a venit prima: dieta sau depre-sia? Din fericire, cercetătorii au abordataceastă problemă O altă analiză amplăs-a axat numai pe studiile prospective,adică, au analizat dieta inițială și apoi aucalculat riscul ca voluntarii de studiu sădezvolte depresie. Cercetătorii au desco-perit că o dietă sănătoasă (dieta medite-raneană, de exemplu) a fost asociată cuun risc semnificativ mai scăzut de a dez-volta simptome depresive.

Plumb pe buze și aluminiu la subraț.Acestea sunt doar câteva din aspectele dinspatele uriașei industrii cosmetice.

Un pericol subtil înfrumusețează chi-pul femeilor zilnic. Cel puțin 185 de pro-duse cosmetice conțin ingrediente chimicepericuloase. Particule cu care ne decorămtrupurile și care rămân în organism. Câtechimicale conține în medie, un produscosmetic? O cremă cu factor de protecțieare 33 de chimicale. Un deodorant, 7. Unruj, 8. Spuma de ras, 20.

Toate ingredientele chimice sunt tre-cute pe etichetă, cu denumiri complicate<methylparaben, ethylhexylglycerin, ben-zylparaben, ethylparaben, phenolphtha-lein.

Aluminiul din deodorante, plumbuldin rujuri sau parafina din strugurel pe-netrează porii. Oamenii de știință încă nuau decis sau încă nu vor să spună cât demare este răul pe care îl pot produce acestecosmetice asupra sănătății noastre.

Silvia Diaz Cruz, cercetătoare la Uni-versitatea din Barcelona a spus< ”Acesteproduse pot avea efecte negative precumtulburări endocrine, care afectează funcțiareproductivă și pot cauza cancer. Parabeniiși produsele cu protecție solară sunt prin-cipalele îngrijorări ale cercetătorilor, po-trivit Greenpeace.

”Parabenii sunt deja interziși în anu-mite țări, întrucât a fost dovedită legăturadintre răspândirea celulelor canceroase lanivelul sânului cu prezența parabenilor.”De exemplu, în cazul deodorantelor.

S-a mai dovedit că viitoarele mămicicare au folosit produse cosmetice au trans-ferat aceste substanțe copiilor prin placentăși alăptare.Marile companii folosesc ingre-diente chimice deoarece sunt mai ieftinedecât extractele naturale. Folosim zilnicdiverse substanțe necunoscute pentru a neascunde imperfecțiunile, fără să realizămcă ne punem sănătatea în pericol.

Metalele greleajung `n organism;i prin cosmetice<plumb pe buze ;i

aluminiu la subra\

Statul pe scaun, la birou, sau pe cana-pea, la televizor, toată ziua, prostește! Astae concluzia unui studiu recent realizat laUniversitatea din California.

Mai multe cercetări au arătat, deja, căsedentarii au un risc mai mare de boli deinimă, diabet și chiar câteva forme de can-cer, acum oamenii de știință au descoperitcă statul mult așezați micșorează și creierulîntr-o zonă responsabilă cu memoria. Maiexact, au mai puțină materie cenușie înzona lobului temporal medial ceea ce creșteriscul de Alzheimer. ”Micșorarea lobuluitemporal medial poate fi un prim semn aldeclinului cognitiv și al demenței, în cazulpersoanelor de vârstă mijlocie și al vâr-stnicilor. Reducerea timpului pe care îl pe-trecem așezați poate fi o bună metodă deîmbunătățire a sănătății creierului și deprevenire a maladiei Alzhiemer,” a explicat,pentru Daily Mail, dr. Prabha Siddarth,unul dintre autorii studiului.

O neglijență plătit[ scump printr-unspectru larg de boli începând cu cancerulde colon, de sân, diabetul, afectiunile car-diace, hemoroizii, obezitatea și chiar moar-tea prematură. ,,Sedentarismul nu provoa-că o moarte pe loc, ci una lentă dar sigură,prin uzura vaselor inimii”, vine verdictulmedicului de familie Călin Ciubotaru.

Statul pe scaun, toat[ ziua, proste;te

Capsulele cu Fier organic`mbun[t[\esc transportul

oxigenului la celuleSuplimentul alimentar atenuează senzația de oboseală și lipsa de vitalitate

Sucul cu “Coac[ze negre, fier organic;i vitamina C” de la Hypericum

O alimenta\ienepotrivit[ poateduce la depresie

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271.338 > 0262.372.695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] sau [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul< www.hypericum-plant.ro


RE}ETE

Salat[ de cartofi

Desert cu dovleac ;i mascarpone

Mod de preparare<

Spălați cartofii apoi puneți-i le fiertîn coajă, în apă cu sare. Până când car-tofii se fierb tocați ceapa mărunt, tocațiși p[trunjelul iar într-un castronelamesteca\i o\etul cu uleiul și cu supade legume răcită bine în prealabil. Tă-iați baconul în bucățele mici apoi îlpr[jiți ușșor într-o tigaie antiaderentă,

apoi l[sați-l să se răcească. După ce s-au fiert cartofii și s-au r[cit și aceștiasuficient de bine, astfel încât să se poa-tăt curăța ușor, îi curățăm de coajă apoiîi tăiem felii rotunde sau cubulețe, dupăplac. Puneți cartofii într-un castron,peste ei adăugați ceapa și patrunjelultocat, apoi amestecul de o\et, ulei și su-pă de legume. Condimentăm cu sare;i piper, după gust. Amestecați ușor cuajutorul a două linguri pentru salate.Se lasă la frigider circa o jumătate deoră, dup[ care se poate servi.

Ingrediente<

500 g cartofi albi, oceapă mică (dacă se poateroșie), 3-4 felii de bacon

afumat, 100 ml supă de le-gume, 30 ml ulei de măsli-ne, 30 ml oțet de vin alb,câteva fire de patrunjele

verde tocate marunt, sareși piper dupș gust.

Mod de preparare<

Pentru primul strat< amestecă făina,untul şi o jumătate de ceaşcă de nuci.Când s-a omogenizat, presează blatulsfărâmicios într-o tavă unsă şi dă lacuptor 15 minute la foc mediu (180grade). Lasă blatul să se răcească. Pen-tru al doilea strat< amestecă mascar-

pone cu zahărul pudră într-un blendersau cu mixerul şi adaugă încet, lingurăcu lingură, o ceaşcă de frişcă bătutăspumă. Întinde crema spumoasă pesteblatul răcit şi lasă deoparte. Pentru stra-tul al treilea< amestecă laptele, prafulde budincă, piureul de dovleac,scorţişoara, ghimbirul uscat, ieniba-harul şi nucşoara cu o ceaşcă de frişcăbătută bine. Întinde crema spumoasăde dovleac aromat peste stratul de cre-mă de mascarpone. Pentru topping<întinde restul de frişcă peste stratul dedovleac aromat şi presară nuci deasu-pra. Înainte de servire se dă la frigidercel puţin trei ore.

Ingrediente<

400 g de piure de dovleac,2 pachete de budincă de va-nilie instant, 2 cești și jumă-tate de lapte, 3 cești de friscă,o ceașcă de zahăr pudă, 250 gmascarpone, 3/4 ceașcă denuci, eventual caramelizate, ojumătate de ceașcă de untmoale, o ceașcă de făină, olinguriță rasă de scorțișoarăpudră, un praf de ghimbir us-cat, un praf de ienibahar, un

praf de nucșoară.

Ciorb[ fals[ de burt[

Mod de preparare<

Morcovul și ceapa se răzuiesc mă-runt. Se călesc în 3-4 linguri de ulei,apoi se sting cu circa 2 l de apă. Cândîncepe să fiarbă se adaugă ciuperciletăiate fâșii în lungime, asemenea bu-căților de burtă. La fel se va tăia și go-goșarul și se adaugă la supă. Usturoiulse pisează, jumătatea se adaugă la supăodată cu ciupercile, iar restul chiar laurmă, sau la servire, sub forma unui

mujdei simplu (usturoi pisat, sare, apă,oțet). Smântâna se amestecă cu gălbe-nușul, respectiv dacă se face de post,cu făina. Dacă se prepară cu făină semai adaugă puțină apă, până c]nd de-vine ușor lichidă, iar după circa 15 mi-nute amestecul se adaugă la supă și semai fierbe circa 5-7 minute. Dacă sefolosește gălbenuș de ou la preparare,după 20 minute de fierbere supa se iade pe foc, iar la amestecul de smântânăși gălbenuș se adaugă treptat câteva lin-guri de supă fierbinte și se amestecă,apoi compoziția se toarnă în supă. Laservire se oferă ardei iute.

Ingrediente<

O ceapă mai mare, un mor-cov, 500 g ciuperci pleurotus,

un gogoșar murat, roșu și căr-nos, o jumatăte căpățână deusturoi, 300 g smântână, ungălbenuș de ouă, sare, piper,

puțin oțet, ulei, dacă doriți săpreparați mâncare de post seva folosi smântână vegetală,iar gălbenușul se va substitui

cu o lingură de făină.

M[runtaie de pui cu orez

Mod de preparare<

Ceapa și ardeii se taie mărunt, secălesc în ulei, se adaugă carnea binespălată și se călesc în continuare. Cândcarnea începe să se înmoaie se adaugăboiaua, apoi și celelalte condimente.Se stinge cu apă cât să acopere toatăcarnea și se fierbe până când scade toa-

tă apa, iar carnea începe din nou să seprăjească. Atenție! Pipota are o texturămai tare decât orice altă carne de pa-săre, deci trebuie să fiarbă mai mult.Se adaugă orezul, supa de carne, mor-covii sau mazărea dacă se folosește,eventual chiar ambele, se amestecă șise pune la cuptorul preîncălzit. Lăsămsă fiarbă fără să amestecăm, până cândorezul absoarbe toată apa. Când sescoate de la cuptor, dacă eventual maie nevoie, se mai condimentează puțin.Se servește caldă, cu murături sau sa-late ușor acrișoare.

Ingrediente<

600 g de pipotă și inimă depui, o ceapă mai mare, o jumă-tate de ardei gras, sau o lingurițăde pastă de ardei, o cană de orez,4-5 linguri de ulei, sare, piper,boia de ardei dulce, delicat, 3 cănide supă de carne sau de zarzava-turi, 2 morcovi fierți și tăiați cu-bulețe, sau câteva linguri de ma-zăre fiartă, dar acestea din urmă

nu în mod obligatoriu.

Printre mult apreciatele plantede primăvară la noi, încă de pe vre-mea tracilor, ștevia este o plantădulce-acrișoară și ocupă un loc bi-nemeritat în bucătăria tradiţională.Valoarea sa nutritivă este comple-tată cu succes de calităţile curativeși medicale prin bogăţia de vitami-ne, săruri minerale, proteine, fibreetc.

Ștevia (Rumex patientia), denumităpopular dragomir, macriș de grădină, esteo plantă din familia Poligonaceelor, o er-bacee perenă foarte frecventă în flora spon-tană din România. Crește sălbatică și liberăpe marginea drumurilor în toată Europa.Este originară din Austria inferioară, undeeste cultivată ca plantă culinară, potrivitsite-ului ierburiuitate.wordpress.com.

În pământ, ea are un rizom gros, cumulte capete. În partea superioară, tulpinade ștevie este ramificată, purtând pe eafrunze mari, cu peţiolul consistent. Florilesunt grupate, verzui, purtând pe ele uncerc roșu-palid sau roșu-vișiniu.

Substanţe active

Substanţele active importante conţin-ute de ștevie sunt< în cantitate semnificativăvitamina C, dar și A, E și K, acid tartric,acid oxalic (oxalaţi), săruri minerale - po-tasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc -,proteine, fibre.

Valoare medicinală au, mai ales, rădă-cinile, care se recoltează toamna, atuncicând perioada de vegetaţie a încetat, pre-cum și seminţele. Pentru aplicaţii strictmedicinale, se prepară infuzie, decoct, ca-taplasme.

Ștevia este o plantă specifică bucătărieiest europene, consumată mai ales primă-vara, când frunzele sunt tinere și când aci-dul oxalic se găsește în cantităţi mai miciîn plantă, responsabil de formarea pietrelorla rinichi, potrivit unor informaţii. În bu-cătăria noastră tradiţională, se folosescfrunzele tinere mai ales în ciorbe, în plă-cinte, omlete, ca foi pentru sarmale sau în-năbușite asemeni spanacului. Ele pot ficonsumate crude, în salate sau pot fi con-servate prin uscare, congelare, sau puse laborcan cu sare și adăugate ulterior la dife-rite mâncăruri.

Preparatele din ștevie, în forma lor na-turală, nefiartă, au proprietăţi depurative,diuretice, tonice. Consumul de ștevie esteindicat, cu precădere, în lunile de primă-vară, pentru detoxifierea organismului.Prin proprietăţile sale depurative, șteviacurăţă organismul de toxinele adunate îndecursul iernii.

Ștevia contribuie și la accelerarea pro-ceselor de mineralizare, de reechilibrare aorganismului, în trecut fiind consideratăși un antiscorbutic important. Capacitateașteviei de a combate scorbutul trebuie luatăîn seamă și în ziua de azi.

Consumul de ștevie stimulează energiamentală și fizică, fiind totodată o barierăîmpotriva bacteriilor care provoacă cariiledentare. Aceste calităţi sunt susţinute decercetări și studii știinţifice. Este o plantăcare ne ajută să eliminăm lichidul de prisosdin corp, ne scapă de oboseala minţii și atrupului. Este recomandată și în restabili-rea echilibrelor gastrice, fiind alcalinizantă.Ștevia, cultivată sau sălbatică, este folosităpentru calmarea usturimii provocate decontactul cu urzicile. Efectul de ameliorareeste resimţit aproape imediat.

Pentru că are o valoare energetică re-dusă, ajută la scăderea în greutate datorităproprietăţilor sale de reglare a nivelului dezahăr din sânge, dar și a nivelului coleste-rolului. Preparatele din rădăcină au efi-cienţă în tratarea unor boli de piele (cumar fi pecinginea, bubele dulci), epuizare fi-zică și nervoasă, reumatism, gută, insufi-cienţă hepatică, icter, infecţii ale pielii. Ră-dăcina șteviei în tradiţia populară era fo-losită la vopsit în diferite culori - verde,galben, albastru.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din ;tevieau propriet[\i depurative ;i tonice

Ştevia este o plantă specifică bucătăriei est europene, consumată mai ales primăvara, când frunzelesunt tinere și când acidul oxalic se găsește în cantităţi mai mici în plantă, responsabil de formareapietrelor la rinichi, potrivit unor informaţii. În bucătăria noastră tradiţională, se folosesc frunzeletinere mai ales în ciorbe, în plăcinte, omlete, ca foi pentru sarmale sau înnăbușite asemeni spanacului.Ele pot fi consumate crude, în salate sau pot fi conservate prin uscare, congelare, sau puse la borcancu sare și adăugate ulterior la diferite mâncăruri.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~

Oricât de frumoasă ar fi, fărăperdele, o casă poate părea goalăși neterminată. O perdea sau unset de draperii bine alese vor îm-br[ca frumos fereastra și în ace-lași timp vor pune în valoare ce-lelalte elemente ale încăperii.

Dar cum alegi perdelele sau dra-periile ideale pentru casă, când ofertamagazinelor de specialitate este atât devariată încât simți că pur și simplu tecoplesteste? Astăzi, voi încerca să-țischițez un mic ghid în materie de veș-minte pentru ferestre care, sper eu, teva ajuta pe viitor în alegerea perdelelorși draperiilor potrivite.

Ce perdele se poartă?

Ei bine, deși mulți așteaptă un răs-puns concret la această întrebare, lu-crurile sunt un picuț mai complexe.Chiar dacă moda în materie de draperiiși perdele se schimbă de la un an la al-tul, nu există sezon din care să lipseascăcolecții dedicate stilurilor clasic saumodern, de pildă. E și firesc. Nu poțicumpăra draperii în stil clasic, doarpentru că asta se poartă, deși tu ai casămobilată în cel mai modern stil cu pu-tin\ă, nu-i așa? Așadar, se poartă per-delele potrivite casei tale.

La fel ca în orice alt domeniu și încel al perdelelor lucrurile evoluează dela un sezon la altul.

Evoluează textura și nuanțele țesă-turilor, stilul de aranjare și combinarea diverselor tipuri de țesături, acceso-riile folosite, sinele, galeriile și sistemelede prindere, rulare și fixare.

Ca să alegi corect modelul care să-ți înfrumusețeze cu adevărat fereastraunei încăperi, trebuie să iei în calculurmătoarele<– dimensiunea și orientarea camerei –o încăpere orientată spre nord va ducelipsa de lumina naturală, de aceea ar fiindicată evitarea unor draperii întu-necoase– dimensiunea și înălțimea camerei –o camer[ scundă poate fi înălțată vizualcu ajutorul unor perdele cu imprimeuîn dungi verticale– stilul de amenajare al încăperii, mo-bilierul și celelalte elemente decorative– în ultimii ani, se poartă asortareadraperiilor și perdelelor cu decorațiunica pernuțele decorative de pe cana-peaua din living, vazele pentru flori,cuvertură de pe pat sau abajururile ve-iozelor de pe noptierele din dormitor– și nu în ultimul rând, trebuie să decizidacă perdeaua sau draperiile vor aveaun rol pur decorativ sau și un rol prac-tic. Cu alte cuvinte trebuie să știi dintimp dacă vrei ca draperiile să obturezepătrunderea luminii naturale în încă-pere sau vor fi folosite doar pentru aîncadra frumos fereastră.

După ce vei studia toate aspectelemenționate mai sus vei ști ce textur[,dimensiune și compoziție trebuie săaibă veșmintele ferestrelor tale.

Vei constata că pentru unele încă-peri este suficientă o perdea din voalsau din organza, în altele se preteazămai degrabă un set de draperii opace,iar pentru altele vei găși mai potriviteo combinație a primelor două varian-te.

Tipuri de țesături din care

poți alege

În continuare, voi încerca să clasifictipurile de țesături folosite în confec-ționarea perdelelor și draperiilor înfuncție de stil.1. Țesături pentru perdele și draperiispecifice stilului modern< poliester, or-ganza, acrilic, bumbac, mătase sau in.Aceste tipuri de țesături fiind disponi-bile atât în versiunile uni cât și decorate

cu diverse imprimeu, de la cele maisimple și minimaliste, până la cele cuinfluențe futuriste.2. Țesături pentru perdele și draperiispecifice stilului clasic< voal, organza,mătase, tafta, catifea – simple sau, demulte ori, cu imprimeuri sau broderiirafinate ce denotă rafinamentul și ele-gantă specifice stilului clasic.

Moduri de asortare, prindere

și confecționare

Cum spuneam mai sus, de la unsezon la altul apar tot mai multe va-riante și moduri de prindere a perde-lelor și draperiilor. Voi aminti, de pildă,modelele croite în cute simple, cute tiprândunică, cute duble, fixe etc.

În ce privește modul de asortare,trebuie spus că dacă în trecut se purtau,de regulă, perdele transparente asortate

unui set de draperii opace, din stofăgreoaie, astăzi, lucrurile s-au schimbat.Moda în materie permite folosirea ace-luiași tip de țesătură, voal sau organza,atât în calitate de draperie cât și de per-dea, singura diferenț[ făcând-o culo-rile. Se mai poartă și draperiile con-fecționate din două sau chiar mai multetipuri de țesătură, ce pot fi purtate sim-ple sau suprapuse peste o perdea dintr-o țesătură transparentă.

Primele perdele folosite în istorie erau făcute din pielea animalelor sau din blănuri și acope-reau căile de acces. Cel mai probabil erau prinse cu cârlige și foloseau în mod special pentru a ți-ne departe insectele, praful și pentru a nu lasă să între în casă ploaia sau zăpadă.

Modele de draperii ;i perdele la mod[.Îmbrac[-\i ferestrele cu stil!


DIET~

Singurul regim de slăbireaprobat de toți nutriționiștii con-stă în alimente sănătoase din toategrupele. Tu trebuie doar să scazicaloriile zilnice.

Spre exemplu, o femeie are nevoiede 1800 de kcalorii pe zi. Dacă vrei săslăbești, scazi rația zilnică până la 1000de kcalorii și o distribui în cinci mese.Ține cont și de alte reguli stabilite nude nutriționiști, ci de propriul tău corp.

1. Nu mânca mare parte din rațiazilnică de calorii la o singură masă,pentru că astfel ai cele mai mari riscurisă depui. E indicat să mănânci puțin lafiecare 3 ore. În felul acesta, organismulproduce energie și nu rezerve de gră-sime.

2. Înfometarea pe parcursul zileiduce la îngrășare. Senzația de foameva fi atât de intensă, încât vei mânca odată mai mult decât ai avea nevoie îndecursul a 12 ore. Din păcate, o să seîntâmple în cursul serii!

3. Dacă mănânci noaptea, nu nu-mai te îngrași, dar e ca și cum ai punebombe în celulele ficatului. În cazul încare lucrezi în această perioad[, ia ul-tima masă la ora 18. Apoi nu mai aivoie decât apă. Dacă te înfrânge foa-mea, sunt permise un măr acrișor sauun iaurt.

4. Nici un regim de slăbire nu d[rezultate fără un mic dejun copios. Înfelul acesta, limitezi dramatic și fărăefort cantitățile de mâncare din timpulzilei.

5. Alimentele sunt bune doar încombinații zilnice. Un singur aliment,pe parcursul mai multor zile, fie el ex-trem de nutritiv, se constituie într-odietă nocivă. Dietele doar cu supă delegume, carne sau brânzeturi te ajutăsă scapi de câteva kilograme în timprecord. Dar induc invariabil efectul yo-yo, adică metabolismul celular va de-veni extrem de greoi, iar cea mai micăcantitate de mâncare, se va duce directîn depozite de grăsime.

6. În nicio dietă nu renun\a la pâi-

ne. E permisă însă doar o felie de pâineintregral[ zilnic, care conține 80 dekcalorii. Pâinea integrală reglează per-fect tranzitul intestinal. Dacă acesta es-te lent, scăderea în greutate nu va fi sa-tisfăcătoare.

7. În ciuda faptului că au în excesvitamine și minerale, nu sunt permisemai mult de două fructe zilnic, pentrucă îngrașă. De asemenea, ține cont căun fresh conține apă cu zaharuri dincel puțin 3 fructe.

8. Legumele au cele mai puține ca-lorii. Așa că, dacă te roade foamea, mă-nâncă orice fel de legumă crudă. Fi-brele din ele, odate ajunse în stomac,își măresc mult dimensiunea și astfel

apare mecanic senzația de sațietate.9. Înainte de orice masă, bea un

pahar cu apă. Îți reduce senzația defoame.

10. Cresc metabolismul celular -arderile vor fi mai intense - următoa-rele alimente< ardeiul roșu, gemul deprune fără zahăr, urdă.

11. În nici o dietă nu renun\a totalla grăsimi. E permis ca, din cele 1000de kcalorii zilnice, 5% să fie grăsimesaturată (din carne, lactate) și 10% gră-sime nesaturat[ (din pe;te, ulei). Doarîn colesterol se sintetizează hormoniisexuali. Menstruația poate să disparăfără grăsimile din alimentație. De ase-menea, poate debuta infertilitatea.

Trucuri care ne \insilueta sub control

Înfometarea pe parcursul zilei duce la îngrășare. Senzația de foame va fi atât de intensă,încât vei mânca o dată mai mult decât ai avea nevoie în decursul a 12 ore. Din păcate, o să seîntâmple în cursul serii!

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu Mare

Telefon< 0361 884947

✂

Sindromul de colon iritabil es-te afecţiunea care afectează apro-ximativ 20% dintre adulţi. Se ca-racterizeză prin contracţii nere-gulate ale musculaturii colonice,care duc la strangularea haotică adiametrului și conţinutului intes-tinal. Astfel, pacientul acuză di-verse simptome digestive carepresupun dureri abdominale, ba-lonare și motilitate anormală a in-sestinului gros, scaunele apose al-ternează cu cele de constipaţie.

Disconfortul abdominal creat debalonare și gazele intestinale în excespot afecta activitatea cotidiană a per-soanei și pot scădea considerabil cali-tatea vieţii pacientului. Este util să cu-noaștem care sunt alimentele care nepot da aceste senzaţii neplăcute, astapentru a le evita pe cât posibil, spunspeciali;tii. Iată care sunt, în opiniaspeciali;tilor, alimentele ce ne pot face

mai mult rău decât bine! Ciocolata stimulează sistemul ner-

vos, precum ;i sistemul digestiv, faptce favorizează apariţia crampelor sto-macale și a scaunelor apoase în rândulpersoanelor care sufer[ de colită.

Cerealele și leguminoasele. Legu-mele au în compoziţie fibre și diferitetipuri de zaharuri, care, după digestie,pot produce gaze intestinale. Un astfelde zahar este fructoza, pe care o regă-sim în ceapă, anghinare, dar și rafinoza,pe care o întâlnim într-o serie de legu-me de culoare verde, precum sparan-ghel, broccoli, varza de Bruxelles.

Fibrele solubile din mazăre, dov-lecei, conopidă pot determina apariţiade gaze pe măsură ce sunt procesate lanivelul intestinului gros. Legumele careconţin fibre insolubile pot fi consumatefără a produce disconfort.

Produsele lactate. Prin conţinutulridicat de lactoză, pot fi mai greu dedigerat de unele persoane.

Bananele, bogate în potasiu și car-bohidraţi, pot provoca constipaţie, iarasta îngreunează tranzitul intestinal.Uneori, pot apărea chiar sângerări.

Alcoolul, băuturile racoritoare car-bogazoase (iritante gastrointestinale)pot agrava simptomele bolii.

Alimentele bogate în amidon.Aceste produse conţin o cantitate marede carbohidraţi, iar în procesul de di-gestie eliberează compuși cu potenţialgazogen. În această categorie se înca-drează produsele cerealiere, produseledin grâu, dar și porumbul și cartofii.

Ovăzul. Produsele cu conţinut ri-dicat de ovăz pot produce balonare dincauza conţinutului bogat în fibre solu-bile. Recomand consumul moderat decereale de ovăz, de exemplu 1-2 lin-guriţe la micul dejun.

În cadrul sindromului de colon iri-tabil, o alimentaţie corectă poate săscadă sau să prevină simptomatologiaspecifică.

Alimentele d[un[toare persoanelor cu colon iritabil


Ştefan Gregoroviciu a condustimp de 20 de ani Filarmonica săt-măreană în calitate de director(între anii 1969 şi 1989), apoi din1990 până în 2006 a fost directo-rul Şcolii de Arte Satu Mare. Afost ;i director al Casei Crea\ieiPopulare, ̀ n perioada 1968-1969.

S-a născut la Satu Mare în 20 august1939 şi a absolvit în 1963 Academia deMuzică “Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca la secţia canto, clasa de operă,ca tenor, şi a lucrat o stagiune la OperaRomână din Cluj, dedicându-se apoicarierei didactice şi administrative. Pâ-nă în ultimele luni de viaţă a predatcanto la Liceul de Artă “Aurel Popp” şia publicat amintiri muzicale în paginileInformaţiei de Duminică.

Ca tenor, a fost distribuit în urmă-toarele opere< G. Donizetti - “Elixiruldragostei”, G. Verdi - “Traviata”, P. I.Ceaikovski - “Evgheni Oneghin”, S.Prokofiev - “Logodna la mănăstire”.

~n 1972 iniţiază şi organizează fes-tivalul muzical internaţional "Zilelemuzicale sătmărene". ~n 1976 au locZilele Culturale Sătmărene, în 8-14mai, la Bucureşti, iar ̀ n 1977 Filarmo-nica evolueaz[ la Ateneul Rom]n subbagheta dirijorilor Corneliu Dumbră-veanu şi Alexandru Munteanu.

~n 1981, cu prilejul centenarului

naşterii lui George Enescu, împreunăcu Mihai Brediceanu, formează un co-lectiv artistic din 187 de membri, se-lecţionaţi din Satu Mare, Cluj-Napocaşi alte centre muzicale din ţară, sub de-numirea de Filarmonica Naţională Ro-mână. Acest colectiv artistic a prezentatcapodopera enesciană, opera “Oedip”,în cadrul Festivalului de la Lucerna,Elveţia, cu un imens succes. Concertula fost transmis de 26 de radiodifuziunidin Europa şi America de Nord.

~n 1984 organizează primul festivalde jazz la Satu Mare, cu participarealui Johnny Răducanu, Harry Tavitian,Ion Baciu, Ion Boroş, Anca Parghel,Gandi Eugen, formaţia sătmăreană Ca-sino ;.a.

~n 1990 iniţiază "Zilele Școlii de Ar-te" din Satu Mare. Ultimii ani de via\[`i sunt marca\i de o lupt[ aproape don-quijotesc[ pentru re`nfiin\area unorinstitu\ii vechi. Adresează un memoriuMinisterului Culturii şi solicită reînfi-inţarea Filarmonicii Naţionale Româ-ne. Propune reluarea manifestării in-terbelice "Luna Sătmarului". Propuneconstruirea unui centru cultural la SatuMare, apoi reînfiinţarea Reuniunii deMuzică şi Cântări "Vasile Lucaciu". Ise acordă Premiul Cultural s[tm[reanpe anul 1993.

Iniţiază amplasarea a două plăcicomemorative George Enescu şi BelaBartok, motivat de faptul că cei doi au

concertat la Satu Mare în anul 1922.~ntre timp, continu[ s[ c]nte ;i s[ or-ganizeze simpozioane ;i concerte. ~n2003 prime;te o diplom[ de excelen\[din partea Direc\iei pentru Cultur[,iar `n 2011, afectat de boal[, \ine undiscurs emo\ionant la dezvelirea pl[ciimemoriale a bunului s[u prieten Ale-xandru Munteanu.

S]mb[ta viitoare se vor `mplini

cinci ani de c]nd eminentul om de cul-tur[ a trecut la cele ve;nice. Am primitdin partea doamnei Livia Gregorovi-ciu, so\ia lui, o evocare pe care o red[m`n cele ce urmeaz[.

:tefan Gregoroviciu -momente de via\[

Am pornit pe drumul vie\ii`mpreun[ la maturitate.

M-a impresionat implicarea total[`n via\a institu\iei pe care o conducea.O adoptase ca pe un copil, de a c[ruievolu\ie se sim\ea responsabil.

~l preocupa calitatea Orchestrei,`nnoirea ei cu profesioni;ti, creareaunui mediu de munc[ adecvat.

Pentru acustica, confortul ;i este-tica s[lii de concerte, a consultat ;i im-plicat speciali;ti din Bucure;ti.

C]nd acestea au fost `nf[ptuite s-ag]ndit la un nume de prestigiu pentruFilarmonic[.

Dup[ mai multe demersuri s-a pri-mit aprobarea.

Ne bucur[m ;i noi s[ avem `nora;ul nostru o institu\ie prestigioas[- Filarmonica de Stat “Dinu Lipatti”Satu Mare (subliniere `n text - n.r.)

~n dorin\a de a cre;te calitatea ac-tului artistic a colaborat cu compozi-tori, dirijori, soli;ti, critici muzicali.

Personalit[\i invitate la Filarmonic[

au devenit ;i oaspe\i ai casei noastre.Mi-au r[mas vii `n memorie `nt]lniri,`nt]mpl[ri, momente cu< GeorgeSb]rcea, Sergiu Sarchizov, Anatol Vie-ru, Mihai Brediceanu, Emanuel Ele-nescu, Mircea Cristescu, P. Popescu,Nicolae Herlea, Pompeiu H[r[;teanu,George Emil Cr[snaru, Ada Brumaru,Ilinca Dumitrescu, CorneliuDumbr[veanu, Ervin Acel, Hary Be-la...

Zestrea de amintiri, dup[ 30 de anide via\[ `mpreun[, p[streaz[ emo\iaunor secven\e de neuitat.

Se implica `n via\a comunit[\ii peplan local, dar ;i na\ional, ;i ̀ n ac\iuniculturale ;i peste hotare.

~n urm[ cu 5 ani a plecat `n ve;ni-cie. A r[mas ̀ n sufletele celor apropia\ica o persoan[ cald[, luminoas[, ama-bil[.

Dumnezeu s[-i dea lini;tea ;i paceaetern[! Mi-a; dori s[-i fie cinstit[ me-moria `n prezent ;i peste ani!

Livia Gregoroviciuaprilie 2018

Moment memorial, joi

Amintirea lui :tefan Gregoroviciuva fi evocat[ joi, 26 aprilie, de la ora18, ̀ n holul Filarmonicii, ̀ naintea con-certului simfonic s[pt[m]nal, dirijatde :tefan Novak.

La o lun[ de la spectacolulOperei de Stat din Budapestacu “Don Pasquale” de Doni-zetti, s[tm[renii au avut ocazias[ se ̀ nt]lneasc[ din nou pe viucu muzica de oper[, venind `nnum[r foarte mare la specta-colul cu “Nabucco” de Verdiprezentat de Asocia\ia OperaVox. Faptul confirm[ intui\ianoastr[, transmis[ `n aceast[pagin[< la Satu Mare opera pla-ce ;i are poten\ial.

Interesul a fost mare printres[tm[reni ;i datorit[ faptului c[ dindistribu\ia acestei produc\ii face partetenorul Marius Boro;, profesor de can-to la Liceul de Art[ “Aurel Popp” ;i cu-noscut ;i pentru concertele pe care leorganizeaz[ la biserica romano-cato-lic[ Calvaria. Dincolo de patriotismullocal, a atras publicul ;i prezen\a unorc]nt[re\i italieni, cu experien\[ pe sce-ne importante, inclusiv `n faimoasaAren[ `n aer liber din Verona.

Opera care l-a lansat pe Verdi

~n plin[ mi;care de rena;tere na\io-nal[ a italienilor (Risorgimento), opera“Nabucco” a atins o coard[ sensibil[`n mentalul publicului ;i l-a lansat de-finitiv pe t]n[rul Giuseppe Verdi `nr]ndul marilor compozitori. Premierade la Scala milanez[ din 9 martie 1842,`ndelung a;teptat[ ;i dorit[, a fost untriumf, iar ̀ n rolul principal feminin aevoluat Giuseppina Strepponi, care

avea s[ devin[ mai t]rziu so\ia com-pozitorului. ~n special “Corul robilor”(“Va, pensiero, sull’ali dorate” / Du-te,g]ndule, pe-aripi de aur”) i-a mi;catpe italieni. Afla\i sub ocupa\ie hab-sburgic[, milanezii ;i mai apoi to\i ita-lienii s-au reg[sit `n pl]nsul sclavilorevrei, m[cina\i de dorul unei patrii alor. Nu a trecut mult timp ;i “VivaVerdi” a devenit un salut entuziast ;iaproape conspirativ, `ntruc]t numeleVerdi se putea referi ;i la “Vittorio Em-manuele, Re D’Italia”. Compozitorul atr[it s[ vad[ ̀ mplinit visul unific[rii ;ia fost chiar deputat `n primul parla-

ment al Italiei.Dincolo de simbolistica politic[,

opera este una de tranzi\ie dinspre sti-lul bel-canto spre for\a marilor realiz[riverdiene de mai t]rziu. Libretistul Te-mistocle Solera a introdus `n povesteabiblic[ a lui Nabucodonosor un con-flict sentimental ;i de familie ̀ ntre celedou[ prin\ese, Abigaille ;i Fenena, `ncare regele e prins la mijloc, chiar c]ndDumnezeul evreilor ̀ i pedepse;te aro-gan\a. Figura regelui, poc[it p]n[ laurm[, e pus[ `n contrast cu noble\eapreotului iudeu Zaccaria ;i pasiunealui Ismaele, `ndr[gostit de Fenena, iar

muzica ofer[ multe momente de real[emo\ie, ̀ ns[ depinde foarte mult de ca-litatea interpre\ilor.

Un `nceput promi\[tor

Opera Voz a dus “Nabucco” la Tur-da, Arad, Satu Mare ;i Oradea, pro-mov]nd spectacolul ̀ n jurul prezen\eicelor doi protagoni;ti italieni. SopranaStefania Spaggiari a avut o misiune in-grat[, c[ci Abigaille e un rol foarte di-ficil. Ajunge s[ spunem c[ Maria Callasl-a c]ntat o singur[ dat[, dup[ care aspus c[ nu-l va mai c]nta ca s[ nu-;i

ri;te vocea. De;i s-a luptat tot specta-colul cu un vibrato persistent, sopranaa transmis patima ;i superbia perso-najului, duetul cu Nabucco izbutind s[creeze tensiunea necesar[. BaritonulAlfio Grasso s-a menajat ̀ n prima par-te, c]ntul s[u evolu]nd `n crescendo,astfel c[ aria de poc[in\[ “Dio di Giu-da” i-a ie;it foarte frumos, fiind aplau-dat[ parc[ mai mult dec]t mult-a;tep-tatul cor. A fost un moment de oper[de mare clas[.

Din p[cate, Ioan Vr[;ma; nu aprins cea mai bun[ zi `n rolul lui Zac-caria, vocea p[r]nd afectat[ ;i g]tuit[,a;a c[ mult din farmecul rolului s-apierdut. Noroc cu talentul actoricesc,care a ilustrat suferin\a acestui credin-cios convins. Micul rol al lui Ismaele afost slujit bine de Marius Boro;, care;i-a controlat excelent nivelul vocal ;ia men\inut o linie nobil[, ferit[ de exa-ger[ri. Frumoas[ ca prezen\[ scenic[;i cu o voce luminoas[, Diana Birta afost o Fenena aproape ideal[, atr[g]ndsimpatia publicului. Marius Chiorean,Filip Ion Sandu ;i Adriana |idor aucompletat competent distribu\ia. A di-rijat atent Leonard Dumitru, iar regiaLigiei Ghilea s-a adaptat flexibil felu-ritelor spa\ii `n care a fost dus specta-colul, momentele corale fiind bine des-enate. Decorul a reunit Poarta lui Ishtar;i Tablele Legii, fix]nd ferm universul;i conflictul religios al operei.

Departe de a fi perfect, spectacolul;i-a atins scopul de popularizare ;i aavut c]teva momente mult gustate depublic (de notat ;i baletul r[zboinici-lor). S[tm[renii se reobi;nuiesc cu ope-ra. Din c]te ;tim, urmeaz[ “Traviata”.S[ vedem ce surprize ne mai a;teapt[.

Ismaele (Marius Boro;, st]nga), Abigaille (Stefania Spaggiari, centru) ;i Fenena (Diana Birta, dreapta)

:tefan Gregoroviciu

“Nabucco” a demonstrat din nouc[ s[tm[renii vin cu drag la oper[

MUZIC~Micul rol al lui Ismaele a fost slujit bine de Marius Boro;, care ;i-a controlat excelent nivelul

vocal ;i a men\inut o linie nobil[, ferit[ de exager[ri. Frumoas[ ca prezen\[ scenic[ ;i cu o voceluminoas[, Diana Birta a fost o Fenena aproape ideal[, atr[g]nd simpatia publicului.

Se `mplinesc cinci ani de ve;nicie pentru :tefan Gregoroviciu


ANIMALE

În decursul istoriei, animaleleexotice, cu înfăţişări aparte, aucaptivat imaginaţia europenilor.Pornind de la câte un exemplarde vietate exotică, văzut cine ştiecând de strămoşii lor, oameniiEuropei perpetuau mitul exis-tenţei a tot felul de creaturi uimi-toare, descriindu-le în texte şi re-prezentându-le în imagini.

Unul dintre aceste “creaturi” esteanimalul cunoscut sub numele deokapi. Cel care a descoperit-o - dinpunctul de vedere al europenilor - afost Sir Harry Johnston (Henry Ha-milton Johnston), explorator şi diplo-mat britanic care, în a doua jumătatea secolului al XIX-lea, şi-a petrecut omare parte a vieţii în Africa, în calitatede explorator şi de împuternicit al gu-vernului Marii Britanii, aflată pe atunciîn plină expansiune colonială.

Zvonuri despre un copitat ciudat,mare şi vărgat, circulau de ceva vremeprintre europenii aflaţi în Africa, dar,întrucât niciunul dintre aceştia nu vă-zuse animalul, era greu de spus dacăera vorba despre adevăr sau despre olegendă. Celebrul explorator HenryMorton Stanley, care a condus maimulte expediţii în Africa, trecând în1887 şi prin Congo, ar fi menţionat în

istorisirile sale de călătorie un soi de"măgar" neobişnuit despre care zoolo-gii cred acum că era, de fapt, okapi.

Okapi este un mamifer rumegătorparicopitat care trăiește în pădurileecuatoriale din Africa, în special în pă-durea Ituri, situată în nord-estul Re-publicii Democratice Congo. Datoritămembrelor sale vărgate, s-a crezut căokapi sunt înrudite cu zebrele. În rea-litate, aceste animale se înrudesc cu gi-rafa. Are o înălțime de 3 ori mai micădecât girafa. Astăzi, aproximativ10,000-35,000 de exemplare trăiesc însălbăticie.

Numele de "okapi" este un compusdin două cuvinte, “Oka”, un verb ce în-seamnă a tăia, și “kpi”, un substantivce se referă la desenul făcut pe săgețileEfe. Dungile pe picioarele acestor ani-male seamănă cu dungile de pe săgeți.

Okapi preferă altitudini de 500 pâ-nă la 1.000 m, dar pot fi găsite și maisus de 1000 m, în partea montană apădurilor tropicale. Din cauza canti-tății considerabile de ploaie din acestepăduri, okapi au blana uleioasă, cati-felată și impermeabilă.

R[spândirea acestor mamifere estelimitată de păduri montane la est,mlaștini la sud-est, păduri mlaștinoasespre vest, savanele din Sahel/Sudan lanord, și păduri întinse la sud. Ele suntcel mai des întâlnite în zonele Wamba

și Epulu din Africa Centrală.Okapi au spatele roșu-închis, cu

dungi albe orizontale pe partea din fațăși din spate a picioarelor, fapt ce le asea-mănă cu zebrele, de la distanță. Acestemarcaje ajută puii să-și urmeze ma-mele prin pădurea tropicală densă șipot servi, de asemenea, în calitate decamuflaj.

Forma corpului este similară cu ceaa girafei, însă okapi au gâturi mult maiscurte. Ca girafa, okapi are picioarelelungi și corpul robust. Ambele speciiau limbi foarte lungi (aproximativ 35cm), flexibile, pe care le folosesc pentrua culege frunze și muguri de copaci.

Limba lor este, de asemenea, sufi-cient de lungă pentru ca animalul să-și curețe pleoapele și urechile. Aceastălimbă lipicioasă este ascuțită și de cu-loare albastru-gri ca cea a girafei.Okapi de sex masculin au niște coarnescurte, numite ossicones, acoperite cupiele. Urechile lor mari le ajută să-l de-tecteze pe prădătorul lor, leopardul.

Okapi au 1.9 - 2.5 m în lungime(de la cap până la baza cozii) și 1,5-2,0m în înălțime. Ele au cozi de 30-42 decm lungime. Greutatea lor variază între200–350 kg. Okapi sunt animale diur-ne, solitare (cu excepția mamelor cupui), care se întâlnesc numai pentrureproducere.

Okapi culeg hrana din copaci și ar-

buși aflați de-a lungul cărărilor bătă-torite din pădure. Teritoriul lor are câ-țiva km2 și, de obicei, apar la densitățide circa 0,6 indivizi pe km2 (circa 1,5animale pe m2). Nu sunt animale so-ciale, și preferă să trăiască în zone mari,izolate. Acest lucru a dus la problemecu populația de okapi din cauza scă-derii dimensiunii habitatelor lor.Această lipsă de teritoriu este cauzatăde întrebuințarea terenurilor în sco-puri agricole.

Okapi au mai multe metode de co-municare pe teritoriul lor, inclusivglande la fiecare picior, care produc osubstanță ca gudronul, precum și mar-carea teritoriului prin urinare. Mascu-lii sunt protectivi când vine vorba deteritoriul lor, dar permit femelelor sătreacă prin teritoriul lor pentru a sehrăni.

Okapi sunt animale ierbivore, hră-nindu-se cu frunze și muguri de co-paci, ierburi, ferigi, fructe și ciuperci.Multe dintre speciile de plante con-sumate de aceste mamifere sunt otră-vitoare pentru om. Okapi consumăcărbune din copaci arși de fulger. Ob-servații de teren indică că cerințelenutriționale de minerale și de saresunt completate prin consumareaunui tip de argilă sulfuroasă, de cu-loare roșie, ușor sărată, găsită lângărâuri și pâraie.

Găina Brahma este supranu-mită “uriașul găinilor” sau găina-curcan datorită greutății impre-sionante pe care o atinge, dar și acărnii sale de o calitate și un gustdeosebit. Un alt avantaj al acesteirase este penajul des care o facesă fie cea mai rezistentă orătaniedin ograda gospodarilor.

Brahma au fost considerate a fi în-crucișări de păsări Cochin ancestral cupăsări de tip Aseel în India, în China /India frontieră, în regiunea Brahma-Poo-tra. Cu toate acestea, segregarea genelorşi transformarea în “rasă pură”, creareatulpinilor pentru a permite rafinamentşi frumuseţe, s-a realizat în Europa şiAmerica. Importul acestor păsări mari afacut furori printre reproducatorii de pă-sări de curte, denumindu-le “CochinCraze”, în Anglia şi “Craze” în America,datorită ouălor mari, de culoare maro, atemperamentului calm şi producerii deouă în timpul iernii, însusiri ce nu fuse-seră niciodată cunoscute înainte în Oc-cident. În acest moment, importurile an-ticipate au fost transformate în rase deVest în conformitate cu gusturile şi stan-dardele occidentale (Cochin şi Brahmaîn primul rând, şi apoi un pic mai târziuLangshan).

Sunt p[s[ri liniştite, cu corpuri vo-luminoase, un piept mare şi puternic, pi-cioare portocalii sau galben deschis, aco-perite cu pene mari ce atârnă. În limbajpopular, găinile care au pene pe picioarese numesc “găini încălţate”.

Capul este mic pentru o rasă de găiniatât de mare, ochii sunt proeminenţi,ciocul scurt şi puternic, iar cocoşii Brah-ma au o creastă tripla şi o bărbie mică.Fruntea este lată în timp ce sprâncenelegăinii sunt mari. Rasa de găini Brahma

este cunoscută ca fiind cea mai mare rasă,denumita şi „regina raselor de găini”. Uncocoş Brahma ajunge la greutatea de 5.5kilograme, iar o găină la aproximativ 4kilograme.Gaina Brahma poate avea penajul închisla culoare, deschis, alb, auriu sau cenuşiu.Indiferent de culoare, ochii, creasta şi lo-bul urechii sunt roşiatice, iar picioarelesunt de culoare galben deschis.

Asigur[ un num[r marede ou[ pentru m[rimea lor

G[inile Brahma sunt foarte liniştite,docile, excelente păsări de curte,asigur]nd un num[r mare de ouă pentrumărimea lor. Ou[le sunt mici şi uşoarecomparativ cu mărimea lor, îns[ puii vorcreşte repede. Penajul este frumos, ofe-rind o notă de eleganţă găinii.

Această găină va sta fericită după ungard de 1 metru înălţime şi preferă tere-nul uscat, deoarece picioarele acoperitede pene pot acumula mult noroi sauchiar excremente. Dacă nu este îndepăr-tată murd[ria de pe picioare, înaripataîşi poate pierde ghearele de la picioare.

Este o pasăre de încredere ce poate fiuşor îmblânzită. Este tolerantă şi poatefi ţinută împreună cu alte rase de găini.Chiar şi cocoşii din această rasă se vortolera unul pe celalalt. Sunt păsări tăcuteşi nu vor face mult zgomot. Penajul abun-dent le face foarte rezistente pe perioadaiernii.

Datorită mărimii mari are nevoie deun adăpost mai larg şi pentru ca nu zboa-ra, poate fi lasată liberă prin curte. Acestegăini nu încep să ouă până la vârsta de 6- 7 luni, iar ouăle lor sunt la fel de micica ale celor mai mari găini miniaturale.Vor oua şi pe perioada iernii, comparativcu alte rase de găini şi vor atinge matu-ritatea la vârsta de 2 ani.

Okapi, un mamifer neobi;nuit înrudit cu girafa

Sunt p[s[ri liniștite, cu corpuri voluminoase, un piept mare și puternic, picioareportocalii sau galben deschis, acoperite cu pene mari ce atârnă

Pisica British Shorthair are un ritm relaxat de viaţă, ceea ce o face ideală pentru traiul în apar-tament. Fiind afectuoasă, felina British Shortair iubește foarte mult familia care a adoptat-o. Deasemenea, caracterul ei tăcut o recomandă ca tovaraș pentru stăpânii mai puţin activi sau pentrucei care sunt mereu plecaţi de acasă. Fiind cunoscută ca o pisică leneţă, felina nu cere atenţie dinpartea stăpânilor, însă se joacă cu plăcere dacă aceștia se arată doritori. Nu este un animal curios,ceea ce înseamnă ca draperiile, mobila și bibelourile din locuinţă vor fi în siguranţă cu ea.

Despre pisicile “British shor-thair” se spune că ar face partedin cea mai recunoscută rasă depisici din lume. Potrivit unei le-gende, aceste pisicuţe sunt ur-mașele unor feline domestice dinRoma Antică. Pisicile Britishshorthair sunt rezistente la efort,deci copilul dumneavoastră va fifericit să aibă un prieten mereudispus să se joace.

De asemenea, pisicile sunt foarteloiale și se atașează foarte repede deoameni, ceea ce este ideal în cazul dum-neavoastră și al copilului.

De cele mai multe ori, pisicile Bri-tish Shorthair sunt gri sau chiar albas-tre. Ochii lor sunt fie maro, fie gălbui,iar blana lor este foarte moale. Un altaspect idea este că pisicile British Shor-thair sunt ușor de dresat. Această rasăpoate trăi până la 20 de ani, fiind cu-noscută drept o rasă foarte longevivă.

Cât de mare se poate faceo pisică British Shorthair?

Masculiipot atingep]n[ la 10 ki-lograme lamaturitate,iar femelelenu dep[;escșapte kilogra-me. Avândun corp dolo-fan, membrescurte, groaseși puternice, o blană scurtă și deasă șiun cap mare cu o faţă rotundă, pisicaBritish Shorthair este cea mai râvnitărasa de iubitorii de feline. Culoareaschimbătoare a ochilor, în funcţie deculoarea blănii, este un alt atuu careface din pisica British Shorthair un to-varăș dorit. Pisica British Shorthair faceparte din categoria pisicilor medii spremari. Motanul poate să cântărească în-tre 5 și 8 kg, în timp ce pisica poateatinge o greutate de 4-6 kg, la maturi-tate. Însă ce este special la aceast[ rasăeste faptul că greutatea lor are la baz[mai multă masă musculară și maipuţină grăsime. Pisica din această rasăajunge la maturitatea completă la vârstade 3 ani.

Temperament

Pisica British Shorthair are un ritmrelaxat de viaţă, ceea ce o face idealăpentru traiul în apartament. Fiind afec-tuoasă, felina British Shortair iubeștefoarte mult familia care a adoptat-o.De asemenea, caracterul ei tăcut o re-comandă ca tovar[ș pentru stăpâniimai puţin activi sau pentru cei caresunt mereu plecaţi de acasă.

Fiind cunoscută ca o pisică lene;ă,felina nu cere atenţie din partea stăpâ-nilor, însă se joacă cu plăcere dacăaceștia se arată doritori. Nu este un ani-mal curios, ceea ce înseamnă c[ dra-periile, mobila și bibelourile din lo-cuinţă vor fi în siguranţă cu ea. Nu ceremultă atenţie, însă se bucură dacă pri-mește un periaj ocazional. Când începesezonul de năpârlire, pisica va avea ne-voie de un periaj mai des.

Întrucât felina British Shorthairpoate suferi de obezitate și problemedentare, este recomandat să fie hrănităcu porţii ponderate de hrană de calitatesuperioară.

Ruxandra Filip

British shorthair,cea mai potrivit[

ras[ de pisicipentru copii

G[ina Brahma, supranumit[ “uria;ul g[inilor”, datorit[ greut[\ii sale

Capul este mic pentru o rasă de găini atât de mare, iar ochii sunt proeminenţi


MAGAZIN

Avem un număr finit de bătăi ale ini-mii? Nu există nicio dovadă în acest sens.Oamenii au în medie o rată a bătăilor ini-mii de aproximativ 60-70 pe minut și tră-iesc în medie aproximativ 70 de ani, lucruce înseamnă că într-o viață inima noastrăbate de cca. 2 miliarde de ori.

Găinile au un ritm cardiac mai rapiddecât noi, de aproximativ 275 de bătăi peminut, trăiesc maxim 15 ani, și au și ele, înmedie, tot 2 miliarde de bătăi într-o viață.O balenă are în jur de 20 de bătăi pe minutși trăiește doar puțin mai mult decât noi,ceea ce înseamnă că într-o viață inimaacesteia bate de doar un miliard de ori.Același lucru și în cazul elefanților a cărorinimă bate de 30 de ori pe minut, ceea ceînseamnă că într-o viaț[ inima lor pom-pează sângele de aproximativ un miliardde ori. Un iepure trăiește maxim 9-10 ani,iar inima lui micuță bate de peste 205 oripe minut. Acest lucru înseamnă că într-oviață, inima iepurilor are sub un miliardde bătăi pe minut. Același șablon de subun miliard de băt[i într-o viață, îl regăsimși la hamsteri a căror inimă bate de 450 deori pe minut și au o speranț[ de viaț[ demaxim 3 ani, dar și la alte mamifere detalie mică. Cu alte cuvinte, pe măsură ceanimalele devin mai mari, rata pulsuluiscade iar durata de viaţă devine una ridi-cată, motiv pentru care, media bătăilor ini-mii t inde să fie de aproximativ un miliardla toate viețuitoarele de talie mare.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Arheologii români au făcut odescoperire de senzație în județulHunedoara! Aici a fost descoperitun oraș imens, cel mai vechi dinTransilvania, și chiar mai vechi de-cât piramidele egiptene! De celemai multe ori, arheologii româniau ocazia de a descoperi istoria Ro-mâniei, ascunsă sub straturi de pă-mânt, doar când autoritățile vor sămai construiască una-alta.

Este și cazul celui mai vechi oraș dinTransilvania, ridicat pe la anul 4.200 î.Hr,înainte să apară piramidele din Egipt(2.630 – 2.611 î.Hr.). Așezarea a fost des-coperită în timp ce muncitorii săpau pen-tru amenajarea autostrăzii Sibiu- Nădlac.

Situl aflat în Turdaș, Hunedoara, se în-tinde pe 100 de hectare, are fortificații,cartiere, iar printre ruine au fost găsitemulte vase și statuete valoroase. “Un sistemde apărare din acea vreme, pe o așa maresuprafață, nu s-a putut cerceta în Europa<costă foarte mult. Noi am avut această șan-să datorită autostrăzii”, a declarat SabinAdrian Luca, coordonatorul cercetărilor.

Sistemul de fortificații descoperit dearheologii sibieni e oglinda celui pe careNicolae Vlassa îl descoperise incizat pe otăbliță. Ideea lui Vlassa că pe această tăbliță,locuitorii vechiului oraș au desenat siste-mul de fortificații al așezării a fost astfelconfirmată. Specialiștii cred că acest sistemde fortificații ocrotea un nucleu care avea,probabil, 100 de hectare. Delimitări existauși în interiorul așezării, mai ales că aceastas-a extins tot extins din interior spre exte-rior.

De interes este și arhitectura caselordin acest oraș< “case imense și ca înălțimeși anvergură, cu podina suspendată”. Altfelspus, din cauza deselor inundații care afec-tau perimetrul, oamenii și-au construit ca-se suspendate, pe stâlpi imenși de 6-8metri. Inundațiile afectau însă pivnițele șivetrele care se găseau la nivelul solului, așacă așezarea era refăcută după calamitățiale naturii. S-au descoperit astfel șase ori-zonturi de arhitectură suprapuse, dar șiun număr foarte mare de complexe ar-heologice< peste 3.000, în condițiile în care,în alte locuri, câteva situri abia totalizeazăîmpreună 2.000 de complexe arheologice.

Civilizației Turdaș îi aparține și cea mai veche scriere din lume (aproximativ 7.000 de ani)

Este vorba despre celebrele tăblițe delut descoperite, în anul 1961, la Tărtăria,localitate situată între Alba Iulia și Orăștie.Acestea sunt inscripționate cu semne ase-mănătoare cu cele ale scrierii sumeriene,dar cu cel puțin o mie de ani mai vechi de-cât orice alt alfabet.

Mircea Chelaru< Pietreleau început să vorbească

“Orașul dacilor de la Turda;”. Da! Amfost acolo! Vă trimit, în premieră absolută,ceea ce am văzut la Turda;, pe traseul ex-cavațiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Vic-tor Crăciun și senatorul Avram Crăciun,alăturat fotografului Virgil Jireghie de laArad. Priviți înscrisurile și comparați-lecu cele de la Tărtăria și Oțelești de Iași!Sau chiar cele de pe inelul de aur de la Eze-rovo. Este numitorul comun al existențeinoastre inteligente de peste 20 de mii deani. Constatările sunt numeroase. Dar vomdezvolta public subiectul. Am făcut acestdemers pentru ca există deja emisă ipotezadescărcării arheologice, ceea ce ar fi încăun gest criminal asupra identității noastre

ancestrale! Scriu toate acestea pentru a sești și spre a se acționa!

Iată cum, așa cum spunea fondatorulconstiinței naționale, unicul Eminescu,pietrele au început să vorbească. Și nu nu-mai de azi sau de ieri. Bucurați-vă!”, estede părere Gen.(r) Dr. Mircea Chelaru, Vi-cepreședinte al Ligii Culturale Române.

De ce e primul oraș din Ardeal?

„De ce spun că e primul oraș din Ar-deal, ca să nu spun cel puțin din sud –estul Europei< pentru că am descoperit unsistem de fortificație, de împrejmuire,compus din 11 palisade și șanturi succe-sive, pe o profuzime de 200 de metri. Amdescoperit două porți de intrare în sistemulde fortificație, cu turnuri, totul din lemn.Acest sistem, de o așa de mare dimensiune,nu s-a putut cerceta în Europa fiindcă costăfoarte mult. Am surprins aceste palisade,șanturi, turnuri, care ocroteau un nucleucare, din punctul meu de vedere, în stadiulinițial avea cam 100 de hectare împrejmuit.Faptul că este consacrat după toate regulilevedem din faptul că, la distanțe de aproxi-

mativ 200 de metri, în interiorul primeisau celei de-a doua fortificații este pus câteun sacrificat. Am găsit vreo cinci (schelete– n.r.). Ceea ce este curios este că nici unulnu e în aceeași poziție, deci e clar că e sa-crificiu, nu este o înmormântare. I-au sa-crificat în diverse ritualuri. Sunt puși fiepe burtă cu mâinile și picioarele legate, fiepe spate cu mâinile și picioarele legate, fiecu capul tăiat și pus pe piept”, spune SabinAdrian Luca, directorul muzeului Bruken-thal. Potrivit acestuia, așezarea de la Turdașa fost un centru regional de producție șidistribuție a ceramicii, fapt dovedit de des-coperirea unui număr foarte mare de cup-toare și obiecte din ceramică, de la vase, înstilul Turdașului, “unic în Europa”, până lastatuete antropomorfe, zoomorfe, și “sta-tuete pe tron”, care exemplifică regalitateași care au mai fost găsite doar în “două –trei situri din Europa”.

Singura așezare din Europaneolitică cu un număr așa marede cuptoare de ars ceramic[

“Trebuie să ne gândim la un mare cen-tru regional al acelui moment. Am găsitexplicația asupra numărului mare de vaseși statuete de lut descoperite aici. Am găsit60 de cuptoare pentru arderea obiectelorde mici dimensiuni și singura concluziecare se poate trage este că aici se făceaustatuetele, idolii pentru o țară. Și aceastămare așezare sacră cu caracter urban livraaceste piese, consacrate deja, spre comu-nități. E singura așezare din toate cele cer-cetate până acum din Europa neolitică careare un număr așa mare de cuptoare. (…)Putem argumenta ideea că suntem în fațaunei așezări protourbane aidoma marilorașezări din Orient, o așezare care avea sigurregi, datorită statuilor pe tron”, a mai ex-plicat Sabin Adrian Luca.

“Săpăturile din ultimul an și jumătateau creat un nou muzeu, avem deja mii depiese întregi restaurate, extrem de repre-zentative, unicat, de la ceramică la metal,de la piatră la os. La cercetarea aceasta seva mai lucra patru-cinci ani până cândvom tipări volumele. (…) Până acum s-acercetat un eșantion ceramic de doi-trei lasută și s-a cercetat cam trei-patru la sutădin oase. La cea mai mare cercetare dinEuropa nu poți să estimezi nimic, decât căla final vom raporta cel mai mare eșantionceramic cercetat în Europa, cel mai mareeșantion osteologic cercetat în Europa, celmai mare, pentru că asta a fost noroculnostru”, a adăugat Sabin Adrian Luca.

"La finalul s[p[turilor, vom raporta cel mai mare eșantion ceramic cercetat înEuropa, cel mai mare eșantion osteologic cercetat în Europa, cel mai mare,pentru că asta a fost norocul nostru”, a adăugat Sabin Adrian Luca, directorulmuzeului Brukenthal

Leg[tura dintrenum[rul de b[t[i,specie ;i speran\a

de via\[

~ntrebat de ce ro;iile din marile ma-gazine nu au niciun gust, dar arat[ impe-cabil, profesorul Cosmin Popescu a expli-cat c[ acestea cresc cu totul altfel dec]t;tim noi c[ se cultiv[, iar serele cu pricinaarat[ ca `n filmele Science Fiction.

Din verzi se fac ro;ii peste noapte!Ro;iile de import ajunse `n rafturile su-permarketurilor din Timi;oara sunt vop-site cu o super tehnologie, a explicat Cos-min Popescu, rectorul Universit[\ii de :ti-in\e Agricole ;i Medicin[ Veterinar[ RegeleMihai I al Rom]niei, potrivit Business Ma-gazin.

Ceea ce vine la noi, `n cea mai mareparte, sunt ro;ii f[r[ gust, deoarece modul`n care sunt ele cultivate, cu tehnologiacare e folosit[ ̀ ntr-o form[ super intensiv[,dac[ discut[m de ro;ii care vin din afar[\[rii, sunt crescute pe o suprafa\[ de ap[,acea cultur[ hidroponic[, ̀ ntr-o form[ pecare o vedem ̀ n filmele SF, r[d[cinile sunt`n ap[ ;i se pulverizeaz[ tot ce `nseamn[elemente nutritive ;i tratamente `ntr-unmod extrem de precis calculat pe compu-ter, ceea ce nu-i neap[rat r[u. Ro;ia aregust c]nd ̀ ;i acumuleaz[ ;i ̀ ;i sintetizeaz[partea de zaharuri, primind lumin[ de lasoare. Atunci se produc ̀ n celul[ acele ele-mente de sintez[ procese de sintez[, pentrua simti noi c[ au gust”, a explicat profesorulCosmin Popescu.

Rectorul USAMVB Timi;oara adezv[luit ;i cum sunt acestea aduse la cu-loarea apetisant[ din rafturile supermar-keturilor.

“De multe ori, atunci c]nd un super-market comand[ o cantitate de ro;ii, ele secomand[ cu 24 de ore ̀ nainte. Ro;iile fiind`nc[ verzi, se introduce `n ap[ o anumit[substan\[ care le d[ acea culoare frumoas[de ro;u. Din p[cate, sunt stimulate pentrua-;i schimba culoarea. Din p[cate, se prac-tic[. Nu e normal, dar e comercial”, a pre-cizat profesorul Cosmin Popescu, scrieopiniatimisoarei.ro.

Cum suntvopsite ro;iile dinsupermarket care,de fapt, sunt verzi

Un studiu realizat de către oa-menii de știință de la Universita-tea Heriot-Watt din Edinburgh adezvăluit o realitate îngrijorătoa-re< o persoană obișnuită ar puteaînghiți, la fiecare dintre meselezilnice, mai mult de 100 de frag-mente de plastic de mici dimen-siuni. O descoperire surprinză-toare și, totodată, îngrijorătoare!

De unde provin particulele de plas-tic? În afară de cele provenite de la am-balajele alimentare, precum și din pro-cesul de fabricare a unor alimente,foarte multe dintre fragmentele deplastic pe care le ingerăm provin dinmediul în care este luată masa.

Anual, o persoană obișnuită poateînghi\i mai mult de 68.415 particule

de plastic potențial periculoase, pro-venite numai din locurile în care mă-nâncă – acasă, la restaurant etc. Aces-tea sunt prezente în praful care estevehiculat pretutindeni de către curen-ții de aer și au o proveniență foarte di-versă, dat fiind numărul mare deobiecte confecționate din acest mate-rial, existente peste tot.

Specialiștii în sănătate ne averti-zează că ingerarea cotidiană a unorfragmente de plastic poate afecta să-nătatea pulmonară, renală și poateperturba activitatea glandelor endo-crine. Până nu demult, se credea căparticulele de plastic găsite în alimen-tele de origine marină (pește, fructede mare) ar proveni din volumulenorm de deșeuri de plastic ce poluea-ză mările și oceanele lumii, însă aveasă reiasă că și produsele acestea, la fel

ca multe alte alimente, sunt contami-nate cu plastic ulterior, după procesare,în mod accidental. Fragmentele deplastic intră în compoziția omnipre-zentului praf, pe care îl pune în miș-care vântul și care se depune pe pro-dusele alimentare în locurile în caresunt expuse spre vânzare sau în caresunt preparate.

Microfibrele de plastic existente înpraful din casele noastre și în aerul pecare îl respirăm provin dintr-o mulți-me de surse – ambalaje, mochete, îm-brăcăminte din fibre sintetice, diferitedeșeuri etc. Neîndoielnic, ar fi nevoieca autoritățile să ia măsuri de reducereși combatere a acestei poluări cu ma-teriale plastice, fără precedent în isto-ria umanității și cu efecte severe asuprasănătății umane și asupra mediului na-tural.

O persoan[ poate ingera peste 100 de particule de plastic, la fiecare mas[

“Orașul dacilor de la Turda;”. Da! Am fost acolo! Vă trimit, în premieră absolută, ceea ce am văzutla Turda;, pe traseul excavațiilor autostrăzii. Am fost cu prof. Victor Crăciun și senatorul AvramCrăciun, alăturat fotografului Virgil Jireghie de la Arad. Priviți înscrisurile și comparați-le cu cele dela Tărtăria și Oțelești de Iași! Sau chiar cele de pe inelul de aur de la Ezerovo. Este numitorul comun alexistenței noastre inteligente de peste 20 de mii de ani. Constatările sunt numeroase. Dar vom dezvoltapublic subiectul”, este de părere Gen.(r) Dr. Mircea Chelaru, Vicepreședinte al Ligii Culturale Române.

Fragmentele de plastic intră încompoziția omniprezentului praf, pecare îl pune în mișcare vântul și care sedepune pe produsele alimentare înlocurile în care sunt expuse sprevânzare sau în care sunt preparate

Ora; imens, mai vechi decât piramideleegiptene, descoperit de arheologi pe traseul

autostr[zii Sibiu - N[dlac


Pink a fost desemnată de Peo-ple simbolul celor mai frumoșioameni în 2018 și a apărut pe co-perta revistei. Conducerea publi-cației spune că a ales-o pe anulacesta deoarece este “un modelcare întruchipează cinstea şi în-crederea”.

Artista în vârstă de 38 de ani aparepe coperta numărului numit “The Beau-tiful Issue” alături de cei doi copii ai ei,Jameson Moon, de 15 luni, şi Willow Sa-ge, de 6 ani. Clasamentul anual al celormai frumoși oameni prezintă alte 70 decelebrităţi feminine şi cinci masculine.Ediția obișnuia să fie numită “Most Beau-tiful Woman” (n.r. Cea mai frumoasă fe-meie) dar redactorul şef al People, JessCagle, a declarat că a fost redenumită“pentru a transmite clar că acest numărnu este un concurs de frumuseţe. Per-soanele care intră în acest clasament ce-lebrează cele mai frumoase calităţi dintretoate< tărie de caracter, umanitate şi talentartistic”.

Deși este celebră în întreaga lume dato-rită hiturilor lansate de-a lungul celor 20de ani de carieră, People s-a concentratînsă asupra altor calități pe care le arePink< cele de mamă pentru copiii pe careîi are împreună cu Carey Hart.

Reacţia vedetei

La aflarea veştii, Pink, care se află înturneu, a mărturisit că a fost şocată săafle că va primi acest titlu din partea ce-lebrei reviste. Artista a intrat în legăturădirectă în emisiunea lui Ellen în „The El-len DeGeneres Show“, miercuri seară.„Am râs copios, iniţial“ a declarat cân-tăreaţa. Într-o notă mai serioasă, Pink amărturisit că apreciază modul în carestandardele de frumuseţe se schimbă.„Nu aş fi crezut asta, în urmă cu mulţiani. Îmi place felul în care se schimbă lu-crurile şi îmi place cum percepţia noastrădespre frumuseţea a fost complet de-păşită. Nu este nimic în neregulă cu fru-museţea interioară sau cu frumuseţeaexterioară – există nuanţe diferite, di-mensiuni diferite, frumuseţea e relativă.

Cred că simţul umorului pe care îl ameste cea mai bună parte din toate asteaşi, în altă ordine de idei, este un momentminunat că sărbătorim diversitatea şi toa-te tipurile de persoane“, a declarat artista.Alte celebrităţi de pe listă sunt actriţaMegan Mullally, din serialul “Will & Gra-ce”, precum şi actriţa afro-americană IssaRae în “secţiunea vedetelor nemachiate”.Meghan Markle a fost inclusă în secţiu-nea numită “beautiful inside and out”,alături de vedeta din “Wonder Woman”Gal Gadot, jucătoarea de tenis SerenaWilliams şi cele patru femei vedete alefilmului cu supereroi “Black Panther”.

Cei cinci bărbați incluși în clasamen-tul de anul acesta sunt papperul canadianDrake, creatorul “Hamilton”, compozi-torul Lin-Manuel Miranda, prezentato-rul de televiziune Jimmy Kimmel, comi-cul Kumail Nanjiani şi patinatorul olim-pic gay Adam Rippon.

Viaţa personală şi cariera

Alecia Beth Moore cunoscută subnumele de scenă Pink, este o cântăreață

câștigătoare a două premii Grammy carea devenit celebră în 2000 datorită albu-mului “Can't Take Me Home”. Al doileaei album, “M!ssundaztood” a devenit celmai bine vândut din cariera sa. Spre de-osebire de primul, care a avut influențeR&B, “M!ssundaztood” a fost orientatmai mult spre pop rock. Al treilea mate-rial discografic, “Try This”, nu s-a bucuratde un succes la fel de mare ca anteriorul.După o pauză, Pink s-a reîntors pe scenamuzicală cu albumul “I'm Not Dead”(2006) care s-a comercializat în peste 1,5milioane de exemplare numai în StateleUnite. În total, Pink a vândut peste 29 demilioane de unități ale albumelor ei întoată lumea. Al cincilea album, “Fun-house”, a fost lansat în octombrie 2008,iar ultimele sunt “Greatest Hits So Far!”a apărut în 2010, “The truth about love”(2012) şi Beautiful Trauma (2017).

Este recunoscută prin simțul ei ves-timentar neconvențional și glasul său pu-ternic. P!nk a fost clasată pe locul 12 înUK Music Hall of Fame pentru primiiani ai secolului al XXI-lea. Calitățile eivocale au fost comparate cu cele ale lui

Janis Joplin, considerată de P!nk unuldintre idolii săi.

Pink l-a cunoscut pe motocicistul despecialitate Carey Hart în 2001, la jocu-rile X în Philadelphia. În 2005 cântăreațal-a cerut pe Hart în căsătorie între tura 2și 3, scriind pe o tablă "te căsătorești cumine?" și pe cealaltă parte "vorbesc se-rios". S-au căsătorit în Costa Rica pe 7ianuarie 2006. Melodia "So What" estedespre relația lor și începutul unui divorț.Carey a apărut în video. Nu au finalizatdivorțul, iar Carey a confirmat în martie2009 că vor încerca să lucreze la relație.Pe 5 februarie 2010 Pink a confirmat căea și sotul ei, Carey, s-au împăcat. A ad-mis și că despărțirea a învățat-o să numai încerce să îl schimbe și a învățat-osă lucreze mai mult la căsătorie. Pink aconfirmat faptul că era însărcinată, înnoiembrie 2010, după ce a fost fotogra-fiată purtând o rochie pentru femei gra-vide și a fost felicitată pe Twitter de unprieten. Ea a anunțat ulterior pe Twitternașterea fetiței ei, Willow Sage Hart, îniunie 2011.

Vera Pop

Pink a fost desemnat[ de People simbolulcelor mai frumo;i oameni în 2018

s`n`tate & frumuse]e - informatia-zilei.ro · șul fictiv st. petersburg din „aventurile lui...

Documents