cvj nr 681, luni, 25 august

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 681

Luni, 25 August 2014

AMR 7 zile>>> PAGINAA5-A

Hunedoara, judeþulbogat sãrãcit de interese

>>> PAGINAA6-A

Fãrã mineri, nici sânge nu ar

mai fi…>>> PAGINAA5-A

Parcã a înghiþit-opãmântul pe adolescenta

dispãrutã în Retezat!>>> PAGINAA3-A

Festival pentruTatiana Stepa,

la Casa de Culturã>>> PAGINAA4-A

Costel Avram: “Domnul Vochiþoiu a avut doar de douã ori

întrevederi cu mine pe tema Apa Serv. O datã îlinteresa cum sã facem sã trecem peste faptul cã

l-am prins furând apã la societãþile din subordineasa ºi a doua oarã îl interesa sã-i dau contracte de

lucrãri ºi servicii pentru aceleaºi firme...”

S enatorul Haralambie Vochiþoiu s-a aruncat la sfârºitul sãptãmânii trecute lagâtul managerului SC Apa Serv, Costel Avram, pe care-l acuza cã doreºte

sã creascã în mod nejustificat preþul la apã ºi la canalizare în Valea Jiului,mascându-ºi astfel incompetenþa managerialã. Adevãrul este însã altul, iaroamenii din Valea Jiului trebuie, o datã pentru totdeauna, sã-i vadã adevãratafaþã a “Senatorului Resturilor”. >>>>>> PPAGINILE 10-1AGINILE 10-111

23 august - defilare cu poezii

în sticle de bere, cuIon Barbu

>>> PAGINILE 8-9

Fiecare varã, o povarã. Auditivã

ºi olfactivã>>> PAGINAA12-A

Conflict de competenþã

Dezvoltarea staþiunii Straja aajuns la Înalta

Curte de Casaþie ºi Justiþie>>> PAGINAA13-A

Pregãtiri pentru

târgul produselortradiþionale>>> PAGINAA16-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

CarmenCOSMAN - PREDA

Daliana Rãdoi învârstã de 14 ani, afost cooptatã într-otabãrã organizatã depreotul CristianOlariu, alãturi de alþi24 de copii, care erauînsoþiþi de 10 adulþi.Fata are 14 ani ºiprovine dintr-o familiedezorganizatã, iar deun lopcuia la centrulde plasament dinLupeni. De aici provin6 dintre copiii aflaþi întabãra din Retezat,printre care ºi adoles-centa dispãrutã, careau primit încuviinþaresã participle la tabãraorganizatã în zonaHaþeg-Retezat, PoianaPelegii, cu traseu sprelacul Bucura, înperioada 19-21august.

ReprezentanþiiDirecþiei Generale deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara spun cãfata nu era un copilproblemã, a terminatclasa a VII-a cu rezul-tate satisfãcãtoare ºicu media 10 lapurtare. Pânã acum,nu a plecat niciodatãnemotivat din centrulde plasament, acolounde a fost instituþio-nalizatã din cauzacondiþiilor precare detrai ale familiei.

Ceva s-a întâmplat,însã, miercuri, cândgrupul de copii seîntorcea în tabãra decorturi situatã înPoiana Pelegii. "Înfaþa grupului mergeaudoi adulþi, la mijlocerau alþi trei adulþi, iareu ºi restul adulþiloreram în spate. Ajunºila locul de campare,fata s-a grãbit sprecort ºi noi am crezutcã are necesitãþi fizio-logice. Era prima oarãcu noi în tabãrã ºi erapuþin retrasã ºi tãcutã,dar noi am încercattot timpul sã o inte-

grãm. Vorbeam cu eaºi o chemam în grupºi pãrea în regulã.Fata este sãnãtoasã ºiraþionalã. ªi-a luatghiozdanul cu haine ºia plecat", a spus preotul CristianOlariu. Când ºi-a datseama cã fata lipseºte,preotul spune cã s-aurcat imediat înmaºinã ºi a început são caute ºi, în plus, aalertat Salvamontul. S-a depºlasat personalla punctul de salvaremontanã cantonat peperioada de varã înPoiana Pelegii. „Deºase ani duc copii dincentrele de plasamentîn tabere ºi excursii ºiniciodatã nu au fostincidente. Adolescentaa plecat voluntar dinlocul de campare dinPoiana Pelegii. ªi-aluat cu ea rucsacul cuhaine ºi a plecat fãrãsã o vadã nimeni. Ne-am dat seama rela-tiv repede cã lipseºteºi am cãutat-o. Turiºtiiau vãzut-o pe drumulcãtre barajul GuraApei. Cel mai probabila luat-o vreo maºinã ºia dus-o în oraº. Sperca aºa sã fie ºi sã ogãsim teafãrã ºinevãtãmatã”, a maispus Olariu.

C ãutatã zileîn ºir, fãrã

întrerupere

Iar ºeful SalvamontHunedoara, OvidiuBodean, a precizat cãs-a plecat imediat încãutarea fetei. “EchipaSalvamont de laPoiana Pelegii a luatlegãtura, prin staþii deemisie recepþie, cupunctele Salvamontcantonate la LaculBucura, Cabana Butaºi punctul de perma-nenþã Zãnoaga pentrua informa salvatoriimontani desprepãrasirea taberei aadolescentei. Lacul

Bucura, LaculZãnoaga ºi CabanaButa erau trei direcþii,pe trasee montane, cuzone de campare,înspre care fata s-ar fiputut deplasa.PreotulOlariu afirmã cã el aplecat cu maºina încãutarea fetei, petraseul ValeaLãpuºnicului - ValeaGura Zlata - Haþeg.Cãutãrile au continuatpânã în jurul orei22.00, când preotul s-a întors. Acesta acomunicat salvamon-tiºtilor care se

întorceau fãrã rezul-tate din cãutare, cãexistã posibilitatea cafata sã fi plecat dintabãrã cu intenþia de aajunge înapoi laCentrul de Plasamentdin Lupeni undelocuia, nefiind primadatã când ar fi fãcutacest lucru. În cursulserii de 20 august,dupã ora 22.00, salvamontiºtii de laBaza Râuºor au fostsolicitaþi sã apelezetelefonic Centrul dePlasament din Lupeni,pentru a afla dacãadolescenta a ajuns laCentru. La acesteapeluri nu a rãspunsnimeni. Abia îndimineaþa urmãtoare azilei de 21 august, s-areuºit sã se ia legãturaprin telefon cu Centrulde Plasament dinLupeni, reprezentanþiiacestuia afirmând cã

adolescenta nu s-aîntors la Centru. Laprima orã a zilei de21 august au fost reluate cãutãrile decãtre salvamontiºti.Concomitent aceºtiaau apelat serviciul deurgenþã 112 pentru acere suplimentareaforþelor de cãutare”, aspus Bodean.

S alvamon-tiºti,

jandarmi, pãdurari o cautãpe adolescentã

Grupul care a ple-cat în cãutarea adoles-centei s-a tot mãrit, dela o zi la alta. Sunt sal-vamontiºti, jandarmi,poliþiºti ºi pãdurari,

care încã de miercruiseara încearcã sã deade urma ei. E cãutatãºi la rude, acolo undear fi putut ajunge cuajutorul unei maºini,însã vorbim despre oarie extreme de vastã.„Inspectoratul dePoliþie JudeþeanHunedoara, împreunãcu InspectoratulJudeþean de JandarmiHunedoara,Inspectoratul pentruSituaþii de UrgenþãHunedoara, ONG-uri,locuitori, voluntari ºialte instituþii cuatribuþii ºireprezentare în zonã,desfãºoarã în conti-nuare activitaþi decãutare în zonaMunþilor Retezat, loculde unde minora RãdoiDaliana a dispãrut.Cercetãrile continuã ladomiciliile

cunoºtinþelor ºi rude-lor, fiind extinse ºi peraza altor judeþe,întrucât existã posibili-tatea ca persoana cãu-tatã sã fi pãrãsit zonala bordul unui autotu-rism aflat în transit”,spun reprezentanþiiIPJ Hunedoara. Zonaa fost survolatã ºi cuelicopter, iar echipelede cãutare sunt spriji-nite ºi de câini specia-lizaþi de cãutare de laCentrul ChinologicSibiu. În zadar, însã.Fata parcã a intrat înpãmânt ºi nicio urmãnu a lãsat.

Efectivele de salvarecautã ºi în prezent întoatã zona MasivuluiRetezat, însã salva-montiºtii spun cã zonade cãutare se poateîntinde pânã la 7 000de hectare.

A nchetã în cazuldispariþiei

Duminicã, în urmaexploatãrii datelor ºiinformaþiilor obþinute,perimetrul de cãutarea fost restrâns, iaractivitãþile forþelor deintervenþie sunt spriji-nite de un echipaj descufundãtori din cadrulInspectoratului pentruSituaþii de UrgenþãHunedoara, careacþioneazã în zona încare existã suspiciuneacã minora ar fi dis-pãrut. De asemenea,atât la intrarea înParcul Retezat, cât ºiîn alte locuri publicedin proximitatea zoneide dispariþie ºi dinoraºele din ValeaJiului, poliþiºtii ºi jan-darmii montani dis-tribuie afiºe ºi pliante,care conþin fotografiaminorei dispãrute. Peaceste materiale, se

regãseºte atâtfotografia, cât ºinumãrul de telefon lacare trebuie sã apelezpersoanele care potfurniza informaþiireferitoare la persoanaîn cauzã. Pe de altãparte, poliþiºtii hunedoreni continuãaudierile persoanelorcare pot da relaþii cuprivire la prezenþaminorei pe traseulmontan, în perioadapremergãtoare dispariþiei.

U n alt dispãrut

fãrã urmã

Daliana nu este singura persoanã dispãrutã fãrã urmã înRetezat. În urmã cumai bine de un an,paznicul de la CabanaButa a dispãrut fãrãurmã. Jandarmii mon-tani ºi salvamontiºtiiau periat muntele zileîn ºir, dar bãrbatulparcã a intrat înpãmânt. Înain te dePaºti, paznicul IoanSaitoº a fost dus decabanierul de la Butaîn munte, la cabanã,cu tot ce-i trebuie pen-tru întâmpinarea even-tualilor turiºti. Chiar cabanierul a fostultimul care l-a vãzutpe ajutorul lui, care lascurt timp a dispãrut.Cabana Buta se aflã la peste 1600 demetri altitudine, la aproximativ 15 kilometri de DN66 A, iar aici se poateajunge doar pe jos, cumaºini de teren sau cuATV-uri. Zile în ºir l-aucãutat echipele de salvare, care au periatmuntele, dar în zadar.Bãrbatul parcã a intrat în pãmânt.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014 Actualitate 3

Parcã a înghiþit-o pãmântul pe adolescenta dispãrutã în Retezat!

P este 130 de persoane participã la acþiunile decãutare a adolescentei dispãrutã fãrã urmã în

Masivul Retezat, unde se afla într-o tabãrã organizatãde un preot din Lupeni. Fata parcã a intrat în pãmântºi nici cu elicopterul nu s-a reuºit depistarea acesteia.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 20144 Actualitate

DianaMITRACHE

Tatiana Stepa a fostdin nou omagiatã înValea Jiului, la sfârºitulsãptãmânii trecute,dar în sala de specta-cole a casei de culturãdin localitate. Astapentru cã prognozameteo a dat peste capplanurile organizato-rilor, care doreau sãfacã spectacolul în aerliber, la Brãdet. Totuºi,sala a fost aproapeplinã, iar cei care audorit sã vinã, au avutparte de un spectacolpe mãsurã, cu numecelebre. Toþi au venitpentru a-ºi aminti cãTatiana Stepa a fostun nume, plecat deaici, din Valea Jiului.

Pe scenã era aºezatun tablou al artistei,pe care folkiºtii oiubesc ºi o apreciazã,o lumânare aprinsã ºiun trandafir roºu.

Fiul sãui, CãtãlinStepa a urcat pescenã, el fiind unuldintre organizatori ºile-a mulþumit în felul

sãu, celor care au cân-tat la Petroºani.

Din pãcate, organi-zatorii s-au temut deploaie ºi au acceptatideea de a concerta însalã ºi nu în aer liber,aºa cum programaserãla început.

Cap de afiº în acestspectacol a fostMircea Vintilã, darorganizatorii l-au invi-tat ºi pe VasileMardare, Adi Beznã,Eugen Avram, ori alþiartiºti, care au vrut sãvinã.

Tatiana Stepa acântat în "CenaclulFlacãra", iar dupã ce a

fost interzisã deregimul comunist, alucrat vreme de 11 aniîn mina Lupeni, apoi,ca tehnoredactor decarte, la Bucureºti.

A susþinut peste1.000 de spectacoleîn þarã ºi strãinãtate,iar ultimul sãu recital l-a susþinut în cadrulfestivalului Folk Youde la Vama Veche indata de 31 iulie 2009.Tatiana Stepa a muritla 7 august 2009, laSpitalul Militar dinBucureºti. Avea 46 deani ºi suferea de can-cer uterin.

MaximilianGÂNJU

Campania pom-pierilor se desfãºoarãpe tot parcursul aces-

tei sãptãmâni, iar vol-untarii îºi vor dona ºitichetele de masã, învaloare de 65 de lei,

care se acordã, con-form legii, fiecãruidonator. Pompierii dinDeva au decis ca rec-ompensele sã fiedãruite, la sfârºitul

campaniei, copiilorunui centru dinHunedoara.Inspectorul ºef al

Inspectoratului pentruSituaþii de Urgenþã“Iancu de Hunedoara”al judeþuluiHunedoara, locote-nent colonel ViorelDemean, spune cãaceastã campanie,constând în donareade sânge semenilornoºtri aflaþi în nevoie,a fost încã un prilejpentru pompieriihunedoreni sã-ºidemonstreze solidari-tatea socialã ºi altru-ismul.

Orice persoanãsãnãtoasã cu vârsta

cuprinsã între 18 ºi62 de ani, indiferentde grupa de sânge,se poate prezenta laCentrele deTransfuzie Sanguinãdin Deva, Hunedoaraºi Petroºani con-tribuind în acest fel lasalvarea unei vieþi.Pentru ca donarea sãse desfãºoare încondiþii bune mediciirecomandã, prealabildonãrii, odihnã sufi-cientã ºi o masã dincare nu trebuie sãlipseascã carneaslabã, peºtele,cerealele ºi legumi-noasele.

Festival pentru Tatiana Stepa, la Casa de Culturã

P rognoza meteo a schimbat locaþia de desfãºurare afestivalului de muzicã folk. Organizatorii au decis

ca manifestarea sã aibã loc la Casa de Culturã IonDulãmiþã din Petroºani, în sala de spectacole, intrareafiind gratuitã, iar sute de oameni au umplut, în ambelezile, sala de spectacol.

Pompierii au donat sânge

C riza sângelui pentru transfuzii din spitale a

determinat pompierii deveni sãcontribuie la refacerea stocului participând, benevol, la o acþiunede donare de sânge.

Mircea NISTOR

Astfel, dintre ceicirca 200 de donatoricare trec în fiecarelunã pragul acestuia,mai bine de jumãtatesunt mineri. Aceasta,chiar ºi în condiþiile încare în urmã cu câþiva

ani de zile conducerea“defunctei” CNH SAPetroºani a decis sãnu le mai plãteascãminerilor-donatori ziualiberã acordatã pentrugestul lor umanitar.“Cândva, aveam

aproape 500 de dona-tori pe lunã, mai multde jumãtate dintreaceºtia fiind mineri.Dupã ce conducereaCompaniei a aplicatacea decizie de regula-ment intern de a numai plãti ziua liberã,numãrul minerilor s-a

redus drastic dar,totuºi, ºi în continuareei sunt singurii pe carene putem baza.

Mai avem însã ºitineri sau ºomeri carevin sã doneze sânge”,a spus unul dintre asis-

tenþii medicali dincadrul Laboratoruluide TransfuzieSanguinã Petroºani.

Dintre cei 200 dedonatori de sângecare s-au prezentat lalaborator în ultimalunã de zile, aproxima-tiv 100 sunt sau aufost angajaþi ai unoradintre exploatãrileminiere din ValeaJiului. Printre aceºtiase numãrã ºi unproaspãt pensionarminier care, de-a lun-gul anilor, a donat (întotal) peste 60 de litride sânge.

“În momentul încare conducereaCompaniei a luat aceadecizie mulþi dintrecolegii mei au spus cãnu mai are niciun rostsã doneze sânge. Euam considerat, însã,cã trebuie sã-mi fac odatorie cetãþeneascã ºide aceea am continu-at.

Cred cã nu era unefort financiar preamare pentru CNHdacã ne plãtea ziua aialiberã, dar asta este,eu sunt un donatorbenevol. Nu prea suntmulþi din ãºtia camine. Donez sângedin anul 1993 ºi pânãîn prezent am calculat

cã am donat peste 60de litri”, a precizatproaspãtul pensionar.

În prezent, unminer care doneazã

sânge în Valea Jiului,este rãsplãtit cu câtevatichete de masã în val-oare de 60 de lei ºi cuo motivare pentru ziua

(neplãtitã) în care s-aprezentat sã-ºiîndeplineascã înda-torirea cetãþeneascã.În plus, în municipiulPetroºani, cei care aula activ 5 donãri într-un singur an sunt scu-

tiþi de plata impozituluipe casã.

În acest timp, lanivel naþional,deoarece unele unitãþi

sanitare au rãmas fãrãrezerve de sânge,Ministerul Sãnãtãþii alansat un apel cãtrecetãþeni pentru adona, voluntar, sânge.În judeþul Hunedoara,în care funcþioneazã 3

centre de transfuziesanguinã (la Deva,Hunedoara ºiPetroºani) nu existã oastfel de problemã.


Monika BACIU

Cei mai mulþi, ºianume 95 de minericare vor pleca sunt dela mina Paroºeni, 79de la Petrila ºi 75 dela Uricani. Cei 256 de

mineri se aflã înpreaviz încã de laînceputul lunii august.

Pentru aceºtia s-austabilit ºi sumele ceurmeazã sã leprimeascã. Astfel, unminer va pleca cu37.200 de lei brut.Disponibilizaþii dinacest an vor primisumele compensatoriiîntr-o singurã tranºã,însã nu vor beneficiade venit de com-pletare. Potrivit con-ducerii societãþii, activ-itatea niciuneia dintrecele trei unitãþiminiere nu va fi afec-tatã în urma acestorplecãri. Ortacii carepãrãsesc sistemul vor

fi consiliaþi de cãtrecei de la AgenþiaJudeþeanã pentruOcuparea Forþei de

Muncã în vedere reori-entãrii profesionale.Cele mai inedite cur-suri sunt cele deexpert în accesareafondurilor europene ºicele pentru limbile

strãine. “Sunt chiar meserii

foarte atrãgãtoare ºiinteresante, electriciansuprafaþã, sudorflacãra oxiacetilenicã,

multã lume cu studiisuperioare ºi medii auoptat pentru limbilestrãine. Avem un curspentru 15 persoanepentru meseria deexpert în accesareafondurilor europene.

Este un lucru foarteinteresant pentru opersoanã care vinepentru prima datã dinminerit. Sãptãmînaaceasta semnãm con-tractele ºi urmeazã cãsãptãmîna viitoare sãstabilim programele ºiorganizarea la nivelulsucursalelor”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general al

SNÎMVJ. Anul acesta, cur-

surile de reorientareprofesionalã nu se maiorgenizeazã prinAgenþia Judeþeanã deOcupare a Forþei deMuncã. În medie,pânã acum, 400 demineri de la închideriºi-au manifestatintenþia de a lua partela aceste activitãþi.

Fãrã mineri, nici sânge nu ar mai fi…

D eºi nu sunt rãsplãtiþi pemãsurã, minerii din Valea

Jiului au rãmas principalii furnizoride sânge, reprezentând categoriasocialã pe care se bazeazãLaboratorul de Transfuzie Sanguinãdin Petroºani.

AMR 7 zileª apte zilemai sunt

pânã când cei256 de mineride la mineleneviabile vorpãrãsi sistemul.Luni, 1 septem-brie 2014, va fiultima zi delucru pentruaceºti ortacicare vor fidisponibilizaþi.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 20146 Actualitate

MaximilianGÂNJU

ComplexulEnergetic Hunedoaraar urma sã semnezepânã în data de 10septembrie 2014, uncontract cu investitoridin China privindretehnologizarea ter-mocentralei de laMintia.

Informaþia a fostfãcutã public de depu-tatul Laurenþiu Nistor,preºedintele PSDPetroºani, care susþinecã de investiþii chinezevor beneficia ºi mineriidin Valea Jiuluicuprinºi în CEH.Liderul PSD ºi-a man-datat unvicepreºedinte de par-tid din Valea Jiului sãtransmitã informaþia lao emisiune televizatã.„Domnul preºedinteLurenþiu Nistor, dupãce l-am informat cãvoi participa la o emi-siune care are ca temãComplexul EnergeticHunedoara ºi minerit-

ul, m-a mandatat sãspun cã pânã în datade 10 septembrie a.c.,contractul privindretehnologizarea SEMintia va fi semnat cu

chinezii, iar informaþi-ile pe care le are aratãcã urmeazã sã fieretehnologizate ºiminele. O altã infor-maþie transmisã dedomnul deputat Nistoreste cã angajaþii CEHnu vor avea programulde lucru diminuat ºi sefac demersuri laBucureºti pentruredresarea CEH-ului”,a declarat Costel

Postolache,vicepreºedintele PSDPetroºani. ConducereaComplexului EnergeticHunedoara a negociatcu o companiechinezã retehnolo-gizarea grupului ener-getic numãrul 4 ºipentru realizarea insta-laþiilor de desulfurarela grupurile energetice3 ºi 4 de la Mintia.

Contractul are o val-oare estimatã între200 ºi 220 de mil-ioane de euro,finanþarea lucrãrilor seva face în baza unuiacord de tipul creditfurnizor. Practic va fiasiguratã de parteachinezã, urmând carambursarea banilor sãse realizeze într-operioadã de zece ani,cu trei ani de graþie.

Monika BACIU

În ultimii doi ani,exploatarea resurselorminerale din subsolulRomâniei a devenitunul dintre cele maiimportante subiecte depe agenda publicã,mai ales în toamnaanului trecut când uncetãþean rus de 42 deani a fost prins în 19octombrie peAeroportul

Internaþional "HenriCoandã" Otopeni întimp ce încerca sãpãrãseascã Româniaavând asupra sa docu-mente ºi hãrþi geolog-ice emise de autoritãþiale statului român, ºiculminând zilele aces-tea cu protesteleîmpotriva exploatãriide la Roºia Montanã.Pe teritoriul judeþeleHunedoara, Bihor ºiCluj se gãsesc cele

mai multe resurseminerale. JudeþulHunedoara deþine dela andezit pânã la apeminerale. JudeþulHunedoara este bogatîn resurse minerale.Aici se extragminereuri auro-argen-tifere, cãrbuni (în spe-cial huila, în ValeaJiului). Alte industriibine reprezentate suntcele contructoare demaºini, chimice, a

energiei electrice, demobila, a materialelorde construcþie. Tot aicise gãsesc staþiunile cuape termale de laGeoagiu ºi Cãlan.România este cunos-cutã ca o þarã cu unpotenþial deosebit îndomeniul resurselorminerale, în specialpetrol, gaze naturale,sare, aur, argint ºimetale neferoase. Dinpunct de vedereistoric, industria min-era din România s-aaflat deseori în avan-posturile dezvoltãriiacestei industrii înEuropa, oferindmetode noi de identifi-care ºi evaluare a

diverselor tipuri dedepozite, metode cares-au dovedit ulterior

de o importanþãmajorã în întreagalume.

Monika BACIU

Chiar ºi aºa, acestser încã nu a fost dis-tribuit direcþiilor desãnãtate publicã.

Aºa se face cãdoar luna aceasta înjur de 250 de nou-nãscuþi au fost exter-naþi fãrã a li seadministra serul.

„Pânã acum 228de copii trebuiau sãfie imunizaþi.

Nu ºtim când vomprimi necesarul devaccin”, au precizatresponsabilii DSPHunedoara.

Problema a plecatde la MinisterulSãnãtãþii care nu areuºit sã achiziþioneze

în timp util vaccinulîmpotriva hepatitei B.Abia la finele luniiiulie va fi achiziþionatacest ser destinatnou-nãscuþilor.

Vaccinarea anti-hepatitã B seefectueazã de regulãîn primele 24 de orede la naºtere.

Acest vaccin faceparte din schema devaccinare naþionalãpe care statul româno asigurã anual, gra-tuit, în maternitãþi, încadrul ProgramuluiNaþional deImunizare. Potrivitmedicilor, riscul con-tactãrii virusuluihepatic este minim încazul bebeluºilor.

Hunedoara, judeþul bogat sãrãcit de interese

R omânia este o þarã bogatã. Aceasta arenenumãrate resurse minerale. Potrivit datelor de

la Agenþia Naþionalã pentru Resurse Minerale, judeþulHunedoara este unul din cele mai bogate în ceea cepriveºte resursele din subsol.

Sãnãtatea nou-nãscuþilor, la mila Ministerului Sãnãtãþii

N ici pânã în prezent vaccinulîmpotriva hepatitei B nu a

ajuns în judeþ. În urmã cu âtevasãptãmâni, responsabiliiMinisterului Sãnãtãþii dãdeauasigurãri cã vaccinul împotrivahepatitei B care se administreazãnou-nãscuþilor va ajunge în judeþepânã la sfârºitul lunii.

Contractul pentru retehnologizareaMintiei, semnat în septembrie

C ontractul privind retehnolo-gizarea Termocentralei Mintia

va fi semnat în luna septembrie, iarapoi partenerii din China vor discu-ta investiþiile necesare în minerit.


Monika BACIU

La o primã vedere,legumele ºi fructeledin pieþele clujenesunt mai scumpedecât în supermarket-uri, diferenþa la unprodus fiind ºi decâþiva lei. Cea maimare diferenþã depreþuri dintre piaþã ºisupermarket se înreg-istreazã la castraveþi.

Un kilogram decastraveþi ºi roºii. Înpiaþã costã aproxima-

tiv 4-5 lei, pe cânddin supermarketpoate fi achiziþionatîn schimbul sumei desub 2-3 lei. Varzacostã 2,5 lei în piaþãºi 1,59 în supermar-ket. ªi morcovii, þeli-na ºi cartofii pot ficumpãraþi din super-market la un preþ mairedus decât cel dinpiaþã. În acestecondiþii, comercianþiidin pieþe dau vina pereprezentanþii super-marketurilor.

“ne-au luat clienþii.Nu ar trebui lãsaþi sãfacã atâtea supermar-keturi cã trebuie ºinoi sã trãim. La noiroºiile sunt 4 lei, darnici nu le putem lãsamai ieftine cã nu maicâºtigãm nimic. Lasupermarket preþurile

sunt sub 3 lei ºi nor-mal cã lumea mergeºi ia de acolo”, spuneun comerciant dinpiaþa centralã dinPetroºani.

Clienþii spun cãaleg marfa în funcþiede calitate, dar ºi depreþ.

“Normal cã mereucumpãr ce e maiproaspãt, dar mã uitca în acelaºi timp sã

fie ºi ieftin. Pânã laurmã asta este. Amgãsit cartofi la super-market cu un leu, întimp ce la piaþa sunt1,5-2 lei. E logic cã îiiau de la supermar-ket”, spune uncumpãrãtor.

Nu de puþine oripieþarii s-au plans defaptul cã supermarke-turile le acapareazãclienþii.

Salariaþii firmeloraflate în insolventa vorfi concediaþi în bazaNoului Cod al insol-ventei numai dupãparcurgerea obligatoriea unei proceduri, scrieAvocatNet.ro. Maiexact, desfacerea con-tractelor individuale demuncã se va putearealiza în urma con-cedierii colective, lucrucare nu era prevãzut învechea legislaþie. Înceea ce priveºteordinea de platã a cre-anþelor, cele salarialeocupa acum poziþia atreia ºi nu a doua, însãacest lucru nu înseam-nã cã salariaþii voravea un statut maipuþin privilegiat, susþinspecialiºtii. Noul Codal insolventei introducenoutãþi în ceea cepriveºte concediereasalariaþilor debitoruluiaflat în insolventa.Potrivit specialiºtilor,noile dispoziþii nu lim-iteazã dreptul angaja-torilor de a concedia,însã aduce garanþii

suplimentare salari-aþilor. Potrivit art. 123alin. 1 din Legea nr,85/2014, toate con-tractele în derulare aleangajatorului faþã decare s-a deschis proce-dura se menþin, situ-aþie valabilã ºi în cazulcontractelor de muncã,a menþionat AlexandruIorgulescu, avocatcolaborator ZamfirescuRacoti & Partners.Aceasta prevedere nuîmpiedica angajatorulsã procedeze, potrivitavocatului, la desfac-erea contractelor demuncã ulteriordeschiderii proceduriiinsolventei, decizia demanagementaparþinînd fie angaja-torului debitor, dacã nua fost ridicat dreptul deadministrare, fieadministratorului judi-ciar. "O prevedere denoutate impuneavizarea prealabilã decãtre administratoruljudiciar a mãsurilor derestructurare sau amodificãrilor contractu-

lui colectiv de muncãluate de debitoare (art.5 pct. 66 din Legeanr. 85/2014)", a expli-cat AlexandruIorgulescu. Pe lîngãacest aspect, maiexistã ºi alte noutãþi înceea ce priveºte situ-aþia raporturilor demuncã ale persoanelorangajate în cadrul uneisocietãþi împotrivacãreia a fost deschisãprocedura insolventei,a atras atenþia DanaMaria Petroi de laIonescu ºi Sava."Astfel, ulteriordeschiderii proceduriiinsolventei, administra-torul judiciar/lichida-torul va putea procedala desfacerea con-tractelor individuale demuncã ale personaluluidebitoarei, dar, spredeosebire de legeaanterioarã, acesta numai este scutit de par-curgerea procedurii deconcediere colectivã,termenele prevãzutede art. 71 ºi 72 dinCodul Muncii fiindreduse la jumãtate. Înceea ce priveºtetermenele de preaviz,acestea trebuie respec-tate", a explicat DanaMaria Petroi.

Monika BACIU

Probele scriseîncep în 25 august,cu limba ºi literaturaromânã, urmând pe26 august - limba ºiliteratura maternã, 27august - proba obliga-torie a profilului ºiîncheindu-se pe 29august cu proba laalegere a profilului ºispecializãrii. Pe 1septembrie este pro-gramatã afiºarea

rezultatelor (pânã laora 12.00), iardepunerea contestaþi-ilor va avea loc înaceeaºi zi, între orele12.00 - 16.00.Rezultatele finale vorfi afiºate pe 4 sep-tembrie. Examenul debacalaureat poate fisusþinut de elevii careau absolvit liceul,indiferent de formade învãþãmânt.Candidaþii pot fi atâtdin seria curentã,

respectiv elevii careau absolvit liceul înacest an, cât ºi dinseriile anterioare.Candidaþii care auparticipat, dar nu aupromovat examenulîn sesiunile debacalaureat organi-zate începând din2003, pot solicitarecunoaºterea pro-belor promovateanterior. Examenul debacalaureat poate fisusþinut fãrã taxã decel mult douã ori.Candidaþii din pro-moþiile anterioare,care au susþinut de celpuþin douã oribacalaureatul ºi carese prezintã la toateprobele examenului,au plãtit 230 de lei.În celelalte cazuri,suma plãtitã a foststabilitã diferenþiat, înfuncþie de numãrulprobelor pe care le vasusþine candidatul.Peste 1000 de absol-venþi de liceu hune-doreni ar trebui sãsusþinã aceste probeîn cursul sãptãmânii.

Piaþa, mai scumpã decât supermarketul

P iaþa, mai scumpã decât super-marketul. Legumele ºi fructele

sunt mult mai scumpe în piaþãdecât în supermarket-uri.

Salariaþii firmelor în insolventa nupot fi concediaþi decît colectiv

C oncedierea colectivã este ocondiþie obligatorie pentru des-

facerea contractelor de muncã alesalariaþilor din firmele în insolventa,potrivit noului Cod al insolventei.

Încep probele scrise la bac

P robele scrise la bac. Astãzi(luni-n.r.), absolvenþii claselor

de liceu vor începe examenel scrisedin cadrul celei de-a doua sesiuni aexamenului de bacalaureat dinacest an.

Artistul Ion Barbu afost printre puþiniioameni care ºi-auamintit de defilarea dela 23 august ºi care a ºiîncercat o rememorarea evenimentelor, darîntr-un mod autentic,actual. ªi-a adunat laPeºtera Bolii, într-un locliniºtit, în poieniþã, omânã de prieteni, carel-au ajutat sã umple sticle de bere, cu foi pecare erau scrise poezii ºile-a lansat la apã, legân-du-le la gât cu baloanecolorate. ªi dacã mari-narii trimiteau astfel demesaje ca un strigãt deajutor, Barbu a fãcuttotul pentru cã crede înputerea poeziei. ªi cumaltfel, putea sã defileze,decât pe apã, la 23august 2014?„Sãrbãtorim ziua de 23august, Ziua Naþionalã a României, ziua cândne-am eliberat deprejudecãþi. În fiecaresticlã, am pus cele maibune poezii româneºti.Sunt 100 de poemeolografe, aparþinândpoeziei româneºtiactuale, introduse în100 de sticle capitaliste.Am primit de la 100 depoeþi români, 100 depoeme, scrise de mânalor. Ei fac parte dintr-unproiect denumit Sticlepentru minte, inimã ºi

literaturã, pe care l-amfãcut împreunã cu fiulmeu, cuprinºi în douãvolume, în condiþiigrafice deosebite, careacum, zilele astea,aºteaptã editorul, ca sãfie rãspândite în masã.Avem tot ce existã maibun în poeziaromâneascã de la A laZ”, a spus Ion Barbu,vorbind despre poeziiledin sticlele de bere cudop.

Deºi la 23 august eradefilare cu poezii patrio-tice, acum Ion Barbu apus în sticle poezii desti-nate României, pe carele-a lansat în PeºteraBolii, la apã ºi le-a tri-mis spre Marea Neagrã.Gestul este ºi el similar

cu cel al marinarilorcare puneau în sticlestrigãte de ajutor.„Având în vedere cãpoezia româneascã esteîntr-o mare suferinþã,iar poeþii la fel, cred cãmesajele din sticlã, potfi luate ºi drept unstrigãt de ajutor. Dacãpierdem un poem, alte10 din urmã vin sã-lînlocuiascã. În poezie,ca ºi în naturã, nimicnu se pierde”, a spusIon Barbu, care a mailansat la apã, poemescrise pe bãrcuþe dinhârtie, tot pe cursul dela Peºtera Bolii.

Acesta nu este primuleveniment pe care cari-caturistul din Petrila îlorganizeazã, dar esteprimul la care pune învaloare elementul APÃ.Anul trecut, Ion Barbus-a folosit de elementulAER ºi de lampioane,pe care a scris poezii ºile-a lansat spre cer de lamina Petrila. Tot el ne-amãrturisit cã niciunul nus-a mai întors de acolode sus, semn cã cel dinCer a apreciat poezia

româneascã autenticã.Barbu s-a folosit ºi deelementul PÃMÂNT ºi ascris poezii pe sute depietre, din care a creato structurã, iar anulviitor vrea sã sefoloseascã de FOC,ultimul element ce i-amai rãmas. Ion Barbu apromis, la 23 august2014, cã va scrie poeziipe bucãþi de lut, le vaarde în cuptoarele de laHorezu ºi cu bucãþileastfel create, va capi-

tona exteriorul uneicase, lansând astfel licitaþia pentru cei carecred cã pot deþine Casapoeziei. „Acest eveni-ment face parte dintr-unproiect vast, Poeziaromâneascã, în cele 4elemente primordialeale sale. Noi deja amrealizat primele douãelemente, AERUL ºiPÃMÂNTUL. Acumdãm drumul la eveni-mentul ce se va finalizacu un volum, referitor laAPÃ, iar probabil anulviitor încheiem acestciclu cu FOCUL. ªtiþi cãanul trecut, în curteaminei Petrila, am datdrumul cãtre Dumnezeu,la 100 de lampioaneinscripþionate cu poezieromâneascã. Din feri-cire, nu s-a întors nici-unul, semn cã acolo susau fost bine primite ºi ne

bucurãm sã avem foartesus acolo, un cititor pemãsurã. ElementulPÃMÂNT s-a concretizatcu un mic ajutor dinpartea fotografului MarinRaica. 2.400 a de pietreau fost pictate, fiecarecu un cuvânt. Au fostmontate apoi ºi avemastfel o antologie depoezie româneascã în2.400 de pietre.FOCUL, deºi nu voi dafoc poeziei, cu ajutorulunor olari de la Horezu,inscripþionez poezii pelut. Vor fi niºte tãbliþe cevor fi date focului ºi vorrezulta 100 de tãbliþepoetice, care vorîmpodobi pe exterior ocasã. O casã pe care odoresc a poezei. Nu amgãsit locaþia, dar declaraici licitaþia deschisã”, amai spus Ion Barbu.

Ion Barbu este cunos-cut pentru faptul cãiubeºte literatura ºi cãpoezia face parte dinviaþa sa, iar la 23 august2014, a mãrturisit laPeºtera Bolii care estepoetul sãu favorit. „Poetuldrag mie de mult timp,care a murit, însã, tânãr,se numeºte AurelDumitraºcu ºi era din piatra Neamþ ºi ca sãîncheiem, vã dau un vers din el, care mie mi-aplãcut foarte mult: BIBLIOTECI ÎNTREGIM-AU CERUT DEBÃRBAT”, a conchis IonBarbu.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 20148 Actualitate Actualitate 9

23 august - defilare cu poezii însticle de bere, cu Ion Barbu

I on Barbu ºi-a adunat câþiva pri-eteni buni ºi a organizat în aer

liber, la Peºtera Bolii, un 23 augustautentic. A umplut sticle de bere capitalistã, cu poezii autenticeromâneºti ºi a legat de ele baloaneumplute cu Heliu, pe care apoi le-alansat la apã. A fost o altfel de defilare,pe calea apei, un element din naturã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

“Conducerea ApaServ Valea Jiului a luat act de noiledeclaraþii populiste alesenatorului HaralambieVochiþoiu, referitoarela managementul serviciilor de alimentare cu apã ºicanalizare din ValeaJiului, fãcute în cadrulconferinþei de presãdin 22 august 2014.În virtutea unei corecteinformãri a opinieipublice, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului,Costel Avram, esteîndreptãþit sã facãurmãtoarele precizãri:

Nu mai este o surprizã pentru nimenica, în pragul fiecãreicampanii electorale,micuþul epigon cu pretenþii de mare ompolitic, care sepretinde a fiHaralambie Vochiþoiu,cunoscut în Valea

Jiului ºi sub renumelede „senatorul resturilor”, sã aducã în dezbaterea politicãactivitatea SC ApaServ Valea Jiului. ªi deaceastã datã, Vochiþoiuse declarã preocupatde perspectivamajorãrii tarifelor pentru serviciile de apãºi canalizare într-unmod pervers, mincinosºi populist. În realitate,nu reuºeºte decât sãjoace un nou rol „de paie” într-o piesãde duzinã.

Pentru informareacorectã ºi exactã aopiniei publice, dorescsã readuc în atenþiecâteva aspecte relevante:

SC Apa Serv ValeaJiului SA Petroºanieste beneficiar al unuiproiect de investiþiirealizat pe fondurieuropene menit sãasigure celor 150.000

de consumatori, servicii de alimentarecu apã potabilã 24 deore din 24 ºi serviciide canalizare, toate înstandarde europene decalitate. Dacã s-ar fiinteresat la modulserios de acest subiectsau pur ºi simplu dacãar fi citit presa localã,senatorul Vochiþoiu ar fi aflat desigur cã,pentru susþinerea acestui proiect de dezvoltare, Apa ServValea Jiului a adoptatºi un Plan de tarifare a serviciilor oferitebeneficiarilor sãi, apro-bat de toate Consiliilelocale din localitãþileVãii Jiului ºi deConsiliul judeþeanHunedoara, plan careprevede o creºteregradualã a tarifelor,care astãzi ar fi trebuitsã fie de 11,00 lei.

Dupã cum se ºtie,din anul 2011 nu amai fost ajustat preþul

apei, nici mãcar cuinflaþia. Acest fapt afost posibil tocmaigraþie unui manage-ment performant,responsabil ºi eliberatde constrângerile deordin politic. Graþieacestui mod de abor-dare a managementu-lui societãþii, în toþiaceºti ani am reuºit sãpãstrãm nemodificatpreþul apei, care aajuns undeva la coadaclasamentului pentruservicii similareprestate de alþi opera-tori din România.

În plus, astãzi, totdatoritã unui manage-ment responsabil, SCApa Serv Valea Jiuluinu mai are nici un felde datorii la stat, nuare credite contractatela bãnci ºi reuºeºte

sã-ºi achite, fãrã pro-bleme, obligaþiile denaturã salarialã faþã deangajaþii sãi. Mai multdecât atât, tot în aceºtiani, Apa Serv a reuºitsã recupereze de laMinisterul Finanþelortoate bunurile care i-au aparþinut ºi chiarsã punã în execuþiecâteva importanteinvestiþii finanþate dinbugetul propriu.

Din nefericire, înultimii ani, ºi soci-etatea noastrã la fel camajoritatea agenþiloreconomici dinRomânia, este afectatãde creºterile semnifica-tive de taxe impuse deautoritãþi (vezi cazulmajorãrii accizei la car-buranþi, taxa pe stâlp,taxele ºi impozitele

locale, etc.) ºi de majorarea constantã adrepturilor ce decurgdin salarizarea perso-nalului. Toate acesteconstrângeri, ne obligãsã cãutãm soluþiiresponsabile pentru apãstra societatea pelinia de plutire ºi pen-tru a ne onora obligaþi-ile faþã de consumatorila cel mai înalt nivel de calitate, aºa cumne-am asumat acestlucru. În acest sens,soluþia indexãrii cu rata inflaþiei a tarifelor,asupra cãreia personalam informat populaþiaºi opinia publicã încãde la începutul acestuian, deºi nu este unape placul nostru, esteuna necesarã ºi, înbunã parte, oameniiau înþeles acest lucru.

Costel Avram: “Domnul Vochiþoiu a avut doar de douã ori întrevederi cu mine pe

tema Apa Serv. O datã îl interesa cum sã facem sã trecem peste faptulcã l-am prins furând apã la societãþile din subordinea sa ºi a doua oarã îlinteresa sã-i dau contracte de lucrãri ºi servicii pentru aceleaºi firme...”

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Senatorul Haralambie Vochiþoius-a aruncat la sfârºitul sãptãmâniitrecute la gâtul managerului SC Apa Serv, Costel Avram, pecare-l acuza cã doreºte sã creascãîn mod nejustificat preþul la apã ºila canalizare în Valea Jiului,mascându-ºi astfel incompetenþamanagerialã. Adevãrul este însãaltul, iar oamenii din Valea Jiuluitrebuie, o datã pentru totdeauna,sã-i vadã adevãrata faþã a“Senatorului Resturilor”.

Circul pe care l-a fãcutVochiþoiu nu a fost altceva decâtîncercarea acestuia de a atrageatenþia opiniei publice asupra unui

foc de paie, în timp ce actualulGuvern, din care face parte ºi par-tidul în care se aflã, pune lacãt petoate minele din Valea Jiului. Dupãcum am ºi arãtat, de altfel, în timp ce o partedin politicienii locali, primari, orioameni de afaceri, participau, la Petroºani, la un miting desusþinere a zonei, pe Vochiþoiu îldurea fix în “ghitarã”...

Iar pentru ca toþi locuitorii Vãii Jiului sã cunoascã adevãratasituaþie a societãþii Apa Serv, ºi sã vadã reaua credinþã a “senatorului resturilor” prezentãmintegral comunicatul conduceriiApa Serv Valea Jiului fãrã niciunalt comentariu.

Pentru cã la rândulmeu sunt ºi om politic,puteam la fel de bineca ºi domnul Vochiþoiusã iau o decizie populistã ºi sã propunaºa, ca pentru alegeri,scãderea preþului laapã. Eu însã, spredeosebire de domnulVochiþoiu, sunt ºi manager al Apa Serv,dar ºi un om politicresponsabil. Ceea cenu ºtie domnulVochiþoiu, preocupatdoar de aspectele populiste ºi mai puþinde cele realiste, este cãpropunerea de ajustarea tarifelor cu ratainflaþiei, este avizatãnu doar de ANRSC(prin avizul nr.216793 din18.08.2014) ci inclu-siv de Consiliul de

Administraþie al soci-etãþii. Aºa se face cã,în tentativa sa de apasa aceastã chestiuneîn barca politicã aACL, domnulVochiþoiu nu facealtceva decât sãloveascã în partidul pecare declarã cã-lsusþine acum cu toatãsuflarea sa. Lucru carenu ne surprinde la unpersonaj politic care,pânã mai ieri, se bãteacu pumnul în piept cã„ciocoii” lui Ponta trebuie sã dea o legepentru susþinereafamiliilor cu veniturireduse din Valea Jiuluila plata facturilor pen-tru apã. Personal, credcã legea este la fel denecesarã, chiar dacã,între timp, senatorul„poporului” a trecut în

barca „ciocoiului”. De altfel, încã din 10martie 2014 (conformadresei prezentate înanexã) i-am solicitatsenatorului Vochiþoiusã ne susþinã în acestsens, prin promovareaunei noi iniþiative legislative pe acestsubiect. Dacã ar fidorit cu adevãrat sã-isprijine pe cei150.000 de beneficariai serviciilor Apa ServValea Jiului, domnulVochiþoiu ar fi rãspunsinvitaþiei mele de aface acest lucru, inclu-siv în Parlament ºi prinlobby la Guvern, pentru a se gãsi soluþiipentru susþinereafamiliilor nevoiaºe,mãcar la plata facturilor pentru con-sumul de apã. N-a

rãspuns însã nicipânã astãzi acesteisolicitãri. Îireamintesc domnuluiVochiþoiu cã unom politic respec-tat se cunoaºtedupã faptele saleºi nu dupã vorbeleîn vânt pe care learuncã între douãdeplasãri înstrãinãtate pebanii românilor.Numai cã domnulVochiþoiu paremai interesat debunãstareapoporului iraniandecât de cea acelor care l-aupropulsat înSenatul României.

Poate cã opiniapublicã trebuie sãºtie cã, în reali-tate, domnul

Vochiþoiu a avut doarde douã ori întrevedericu mine pe tema ApaServ. O datã îl interesacum sã facem sã trecem peste faptul cãl-am prins furând apãla societãþile din subor-dinea sa ºi a doua oarãîl interesa sã-i dau contracte de lucrãri ºiservicii pentru acelaºifirme, plãtite dela bugetul ApaServ. Pentru unom cu astfel denãravuri, nici numã mai mirã cãtot la furt aapelat ºi pentrua face rost deinformaþiileprivind intenþiaApa Serv de aajusta tarifele deoperare, deºifiind vorba deinformaþii publice puteamsã-i ofer chiareu datele exactedacã solicitaacest lucru. Cuatît mai mult cu cât, acesteinformaþii le-amprezentat chiareu, în ultimele 3luni, în presã.Numai cã dom-nul Vochiþoiu nuare de unde sã

ºtie acest lucru, fiindmult mai preocupat deplimbãrile prin Europaºi înfrãþirea cu...Iranul.

Dincolo de acesteaspecte, mai simtnevoia sã precizez, carãspuns la acuzaþia cã,în urmã cu câteva zile,la un miting, am defilat

pe stradã cu primarulPetroºaniului, cã atuncicând este vorba despreoamenii Vãii Jiului,despre viitorul acesteizone, prefer sã mãcomport ca un ompolitic responsabil ºi sãmerg alãturi de un altom implicat ºi respon-sabil cum este TiberiuIacob Ridzi, decât sãfac pe menestrelul laterasã la Raj Tunarusau sã lansez temepopuliste rãsuflate,cum procedeazã cel care se pretindesenator al Vãii Jiului.

În ceea ce priveºteSC Apa Serv ValeaJiului SA Petroºani, vãasigur cã toate deciziilelegate de acest impor-tant agent economic,sunt luate strict în con-formitate cu prevederi-le legii, fãrã ingerinþepolitice ºi cu acordultuturor factorilor curesponsabilitate înbuna coordonare aactivitãþii acesteia ºi îndeplin respect faþã debeneficiarii serviciilornoastre.

Petroºani,24.08.2014

Director general,Costel AVRAM


Unul dintre focarelede zgomot se aflã situ-at în (...) ºi anumerestaurantul (...)Deranjaþi de activitateaterasei de varã arespectivului stabili-ment, cetãþenii domi-ciliaþi în apropiereaacestuia au fãcut maimulte plângeri care auajuns la Poliþie,Primãrie sauPrefecturã. Mai exact,aceºtia au solicitat sus-pendarea autorizaþieide funcþionare alãcaºului pe motiv cã„produce zgomote ºinu se pot odihni”.„Noi am verificat ºi amconstatat cã restauran-tul respectiv se aflã înregulã cu toate actele.Acum, corect ar fi capatronul restaurantuluisã comande un studiude impact ºi atunci s-arvedea dacã zgomotuldepãºeºte limiteleadmise”, au precizatreprezentanþiiprimãriei din respecti-va localitate. „Îi cunosceu foarte bine pecetãþenii care umblã cutot felul de sesizãri ºireclamaþii, dar care aufost iniþial de acord cufuncþionarea restauran-tului ºi chiar au semnatcã sunt de acord cuacest lucru. Sã ne mailase în pace pentru cãnoi funcþionãm legal”,a precizat patronulrespectivului stabiliment.

Un alt caz este alrestaurantului (...) careºi el îi înnebuneºte pevecini, în special înzilele în care aici suntorganizate nunþi,botezuri, chiolhanuri,zile onomastice saualte sindrofii. Adicãaproape zilnic sau, maiexact spus, nocturnic.

Amplasat în mijloculunui cartier de blocuri,dar ºi în imediatavecinãtate a sediuluiunei ProtopopiiOrtodoxe, acesta s-aales cu numeroasereclamaþii care auajuns chiar ºi pânã lapreºedinþia României.„Este adevãrat, amajuns pânã la preºedin-tele þãrii, dar nu s-aîntâmplat absolutnimic. A fost sus-pendatã activitatea petermen de câteva sãp-tãmâni dupã care che-furile au reînceput înforþã ºi se þin lanþ.Aproape în fiecarenoapte avem parte descandaluri, certuri,urlete ºi mult, multzgomot. Nu ºtiu ce sepoate face ca sãscãpãm de zgomotul ºidebandada asta legisla-tivã”, a spus un preot.„Nici nu aveþi ideecum sunã vocea unuibeþiv pe la ora 2 dinnoapte. În plus, parcãlocuim într-o parcarepentru cã taxiurile vin

ºi claxoneazã minuteîn ºir, pânã când ceicare le-au comandatbinevoiesc sã-ºi facãapariþia. În ceea cepriveºte muzica ºiaceasta lasã mult dedorit. Dacã ar fi unade calitate aº maiînþelege dar ne-amsãturat sã audiem tân-guirile maneliºtilor carese întind pânã pe laora 5. Ziua ne înneb-unesc cu hota careface un zgomot infer-nal ºi ne aruncã totfelul de miasme iarnoaptea cu muzica.Abia aºtept sã vinãiarna pentru cã atuncieste ceva mai liniºte”,a spus un cetãþean,sãtul de muzicalãutãreascã la inten-sitãþi înalte ºi de miro-sul de ºniþele.

Alt lãcaº, altã sursãde zgomot ºi nemulþu-mire printre veciniinefericiþi ai acestuia.Amplasat în imediatavecinãtate a unui spi-tal, restaurantul (...) îiînnebuneºte pe medicii

ºi pacienþii care, ºi aºa,au destule problemede sãnãtate. „La noi însecþie sunt internaþioameni cu grave prob-leme de sãnãtate care,în special pe timp denoapte, sunt deranjaþide muzica ºi zgomotulfurnizate de cãtrerestaurantul respectiv.Am fãcut mai multesesizãri dar, pânã în

prezent, nu s-a întâm-plat nimic ºi activitateaacestuia continuãneabãtutã, la fel ºi che-furile pânã târziu înnoapte”, a precizatunul dintre medicii spi-talului.

P.S. În cazul în carecineva se întreabã dece nu am mai datnumele restaurantelor,

teraselor sau locali-tatea în care îºideruleazã activitatearãspunsul este unulfoarte simplu: „M-amcam sãturat sã tot fiuchemat prin „sãlilepaºilor pierduþi”, adicãpe la judecãtorie. Camasta este libertateapresei în anul de graþie2014...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August201412 Actualitate

Luni: Supa crema de ciuperci cu

crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu

cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur

Salatã/Desert

Marþi: Supa minestrone/Ciorba de

burtã Valdostana din pui cu legume

mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili

con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert

Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-

ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi

piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Luna August

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

N u puþini sunt locuitorii localitãþilor din Valea Jiului caresunt înnebuniþi de aerotermele, miasmele, scandalurile

ºi zgomotele emanate de restaurantele sau terasele de varã înapropierea cãrora au nefericirea de a domicilia. Din acestmotiv, oamenii au fãcut nenumãrate plângeri cãtre autoritãþilelocale sau au ajuns chiar pânã în instanþã, dar lãcaºurile de „inculturã” respective continuã sã funcþioneze liniºtite,neabãtute ºi nederanjate de cei care ar trebui sã le deranjezeactivitatea deloc silenþioasã ºi neconformã cu legile în vigoare.

Fiecare varã, o povarã. Auditivã ºi olfactivã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August2014 Actualitate 13

Î n timp ce turis-mul este în

suferinþã, proceseleprin care PrimãriaLupeni încearcã sã stoarcã bani dela autoritãþileguvernamentale învederea continuãriilucrãrilor în Strajase plimbã întreTribunalulHunedoara ºiCurtea de ApelBucureºti.

Datã în judecatã defirmele care au execu-tat o parte a lucrãrilordin proiectul de dez-voltare a StaþiuniiStraja, PrimãriaLupeni a chemat, larândul ei, la barãautoritãþile statuilui pecare le considerã

responsabile de blocarea proiectului.

Este vorba despreMinisterul FinanþelorPublice, MinisterulDezvoltãrii regionale ºiAdministraþiei Publice,Ministerul Erconomiei,Departamentul pentruÎntreprinderi Mici ºiMijlocii, Mediul deAfaceri ºi Turism, pre-cum ºi Autoritatea

Naþionalã pentruTurism. Sunt cel puþin4 dosare în carePrimãria Lupeni are fiecalitatea de pârât,reclamant fiind con-satructorul proiectului,în timp ce instituþiileguvernamentale suntchemate în garanþie,fie chiar municipiulLupeni – prin primar afpãcut reclamaþia

împotriva ministerelormenþionate. Numai cãinstanþa este departede a face luminã înprivinþa autoritãþii carear trebui sã asigurefinanþarea. Dosarele s-au aflat inmiþial pemasa de lucru a magis-traþilior de la TribunalulHunedoara. Rând perând, aceºtia au declinat competenþa înfavoarea Curþii deApel Bucureºti –Secþia ContenciosAdministrativ. Numaicã ºi judecãtorii de aiciau pasat rãspunderea,înapoi la TribunalulHunedoara - SecþiaContenciosAdministrativ ºi Fiscal.Numai cã, îna cestcaz, s-a ivit conflictulnegativ de compe-tenþã, aºa cã a fopstsesizatã Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie învederea soluþionãriiacestuia. Un singurdosar maie ste pe rolulCurþii de ApelBucureºti, în careMunicipiul Lupeni este

reclamant, iar Acomina formulat cerere deintervenþie. Restuldosarelor aºteaptã sãfie stabilitã o instanþãpentru a putea fijudecate.

A sociere pen-tru lucrãri

pe datorie

Acomin este con-structorul care a mon-tat telegondola dinStraja ºi care are deîncasat mai multe de16 milioane de lei dela Primãria Lupeni cutot cu penalitãþi de

întârziere. ªi aceeaºisocietate mai aredopuã procese pe rolultribunalului Hunedoaraîmpotriva UnitãþiiAdministrativTeritoriale Municipiulªlupeni cu obiect„ordonanþã de platã”,al cãror termen dejudecatã este data de27 august.

Potrivit datelor ofi-ciale, pentru domeniulschiabil din Straja,Primãria Lupeni are deîncasat aproape 50 demilioane de lei de laGuvern, bani pe caretrebuie sã îi achitefirmelor intrate înasociere - Acomin ºiTermogaz Company -care au executatlucrãri. StaþiuneaStraja este cuprinsãîntr-un amplu program de dezvoltare,respectiv „Schi înRomânia”, în valoarede 45 de milioane deeuro, fãrã TVA.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Zile peste zile.Omagiale…Î n acest an, anunþat drept

altul de crizã, aproapetoate localitãþile din ValeaJiului au avut sau vor aveacâte ceva de serbat. Ba o zi aberii, ba una a comunei,oraºului sau municipiului, înpregãtire aflându-se acuma ºiniºte zile ale recoltei.

Începând din Estul Vãii, de laBãniþa ºi pânã în Vest, la Uricani,Valea Jiului s-a aflat, ºi se va maiafla, într-o continuã sãrbãtoare.Ce-i drept, edilii au precizat denenumãrate ori cã banii necesariorganizãrii anumitor celebrãri ºisãrbãtori nu sunt alocaþi de labugetele locale sãrãcite, ci vin dinunele sponsorizãri, dar aceastaeste o cu totul altã discuþie.

În timp ce sãr-bãtorile se þinlanþ, Valea ºimulþi dintrelocuitorii ei seîneacã tot maimult în mizerie,sãrãcie ºi boli,pentru aceºtia nuprea fiind gãsiþibani din spon-sorizãri... În afarãde acþiunea ali-mentarã prin care

Uniunea Europeanã ajutã unelecategorii sociale cu fãinã, mãlai,biscuiþi sau zahãr. Bune ºi asteatotuºi la ceva, mai ales cã se dau ºinu se iau. Aproape 20.000 deamãrâþi vor beneficia (ºi în toamnaacestui an) de aceste ajutoare ali-mentare. În rest, nimeni nu maiajutã pe nimeni ci, cu toþii o þinîntr-o perpetuã serbare. NumaiAninoasa nu a celebrat în acest anceva, nu de alta, dar localitatea seaflã în faliment, însã nici aici timpul nu este pierdut…

Pentru perioada imediat urmãtoare se anunþã un adevãratcarnaval al zilelor recoltei, încondiþiile în care mulþi nu mai auce pune pe masã dupã ce au fostdaþi afarã din servicii sau s-au trezitcu salariile reduse la absurd. Deci,vãijienii vor fi din nou invitaþi lapetrecere, cu burta goalã, dar cuformaþii expirate, într-o Vale aJiului transformatã într-un morman de gunoaie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Conflict de competenþã

Dezvoltarea staþiunii Straja a ajuns la Înalta Curte de Casaþie ºi Justiþie

Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Intuiþia vã ajutã sã rezolvaþi cubine problemele de serviciu. Cucolegii de serviciu ºi ºefii vãînþelegeþi foarte bine, ba chiar vãsusþin. Dupã-amiazã, s-ar puteasã primiþi vizita unor prietenicare vã propun sã plecaþi într-ocãlãtorie.

Astãzi pot avea loc schimbãri înbine pe plan social ºi profesion-al. S-ar putea sã fiþi nevoit sãplecaþi de urgenþã într-o dele-gaþie. Cu acestã ocazie puteþirezolva ºi câteva probleme legatede casã.

Puteþi sã vã faceþi planuri deviitor ºi sã începeþi noi activitãþiîn domeniul social. Aveþi o sensi-bilitate mai mare decât de obicei.Vã simþiþi foarte bine în compa-nia prietenilor ºi a persoaneiiubite.

Sunteþi foarte optimist ºi aveþi oimaginaþie de invidiat. Vãnemulþumeºte faptul cã nu aveþifonduri suficiente pentru aîncepe o afacere. Puneþi-vãinventivitatea la lucru! Dupã-amiazã s-ar putea sã suferiþi odezamãgire sentimentalã.

Nu vã lãsaþi afectat de lipsa decorectitudine a cuiva din anturaj!Fiþi prudent ºi nu promiteþi nimicdacã nu sunteþi sigur cã puteþi sãvã þineþi de cuvânt. Dupã-ami-azã, vã simþiþi mai în largul dum-neavoastrã, mai ales dupã o vizitã la musafiri dragi.

Graþie intuiþiei ºi sensibilitãþii,puteþi avea succes pe plan profe-sional ºi social. Profitaþi de acestmoment favorabil! S-ar putea sãplecaþi într-o cãlãtorie nepre-vãzutã, în interes de familie.

Zi bunã, mai ales pentru pre-ocupãri artistice. Intuiþia ºi sensi-bilitatea vã stimuleazã creativi-tatea. Dacã aveþi ocazia sãîncepeþi o nouã activitate, nu ezi-taþi. Aveþi mari ºanse de reuºitãpe plan profesional, intelectual.

Dimineaþa simþiþi nevoia sã faceþio schimbare în casã. Va trebui sãfaceþi mai multe drumuri scurte,împreunã cu partenerul de viaþã.Organizaþi-vã mai eficient.Profitaþi de ajutorul pe care vi-loferã o rudã mai în vârstã!

Dimineaþa este posibil sã survinãevenimente neaºteptate, care vãîmpiedicã sã vã respectaþi pro-gramul. S-ar putea sã primiþimusafiri din altã localitate sau sãplecaþi dumneavoastrã în vizitã.

Dimineaþa vã este imposibil sãvã respectaþi programul. Ar fibine sã vã planificaþi treburileimportante pentru altã datã. S-ar putea sã vã întâlniþi cu unfost coleg.

Aveþi succes în activitãþile legatede cãmin ºi în afaceri. Sunteþidornic sã faceþi schimbãri în casãºi pe plan financiar. Familia vãpoate ajuta, dar trebuie sã nu vãgândiþi numai la dumneavoastrã.

Aveþi o zi foarte încãrcatã, cumulte probleme de rezolvat laserviciu ºi acasã. Ambiþia ºi ideileoriginale vã ajutã sã duceþi totulla bun sfârºit. Relaþiile cu cei dinjur sunt excelente. Þineþi cont ºide pãrerile partenerului de viaþã!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Stele de 5 stele11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Discover România12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal

15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Trandafirii sãlbatici19:35 Discover România 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 În copac22:50 Maºini, teste ºi ver-dicte

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Prieteni din dragoste13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Nepreþuit17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Jocul asasinilor22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzbunarea

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Trãsniþii din Queens13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14:30 Fata din lift16:30 Focus 17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Vrei sã fii milionar? 20:30 Colierul de turcoaze22:30 Trãsniþii23:00 Click!

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Victorie totalã18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Fugarul22:30 Fosta mea iubire

10:00 D-Paparazzi11:00 Asta-i România! 12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Pastila de râs -Medicament fãrã efecte secun-dare14:15 O mãrit pe mamasoacrã!15:45 Teleshopping 16:30 Nuntã cu surprize18:45 ªtirea zilei

10:00 ªtirile dimineþii 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 Bunã seara, România 21:30 Butonul de panicã 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Lyon - Lens11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Lyon - Lens12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Nantes -Monaco13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Nantes -Monaco14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Barcelona -Elche15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: Barcelona -Elche16:00 ªtirile Digi Sport16:15 Rezumat UEFAChampions League17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mireasã pentru fiul meu19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi!23:00 Ben Hur

Ministrul sãnãtãþii, dom-nul Nicolae Bãnicioiu, alansat un apel la solidari-tate umanã, încurajândpopulaþia sã doneze sânge.

De asemenea, domnia sa asolicitat reprezentanþilorInstitutului Naþional deHematologie analizareaposibilitãþii de prelungire aprogramului de lucru lacentrele de transfuzii, darºi creºterea numãrului deutilizãri a celor 5 centremobile de recoltare achiz-iþionate în anul 2009.

În judeþul Hunedoarasunt 3 Centre deTransfuzie Sanguinã: laDeva- Str. 22 Dec, Bl.D1;la Hunedoara laborator-Str. Victoriei 14 ºiPetroºani laborator- Strada1 Decembrie 1918Nr.137, iar numãrul dedonatori a fost: anul 2012,6204 donatori, anul2013, 6530 donatori,anul 2014, primultrimestru, 3314 donatori.

Pentru a putea devenidonator de sânge, trebuiesã îndeplineºti urmãtoarelecondiþii:

• vârsta cuprinsã înintervalul 18-60 ani

• greutate 58-100kgfemeile ºi 60-110kg bãr-baþii

• tensiune arterialã sis-tolicã între 100 ºi180mmHg

• sã nu fi suferit înultimele luni intervenþii

chirurgicale• femeile sã nu fie:

însãrcinate, în perioada delãuzie, în perioada men-strualã

• sã nu fi consumatgrãsimi sau bãuturi alcoo-lice cu cel puþin 48 de oreînaintea donãrii

• sã nu ai/sã nu fi avuturmatoarele boli: hepatitã(de orice tip), TBC, sifilis,malarie, epilepsie ºi alteboli neurologice,brucelozã, ulcer, diabetzaharat, boli de inimã, bolide piele (psoriazis, vitiligo),miopie peste (-) 6 dioptrii,cancer.

Beneficiile donãriivoluntare ºi regulate

de sânge sunt:Pentru donator: îmbunãtãþirea stãrii de

sãnãtate ºi încurajarea unuistil de viaþã sãnãtos creºte stima de sine devine un model pen-

tru ceilalþi putându-i moti-va ºi pe alþii sã doneze se bucurã de o verifi-

care periodicã a stãrii desãnãtate (examen medicalºi analize de laborator) beneficiazã de

recunoaºtere din parteasocietãþii

Pentru pacient: salvarea vieþii sau

îmbunãtãþirea stãrii desãnãtate acces echitabil la

sânge sigur înclusiv în situ-

aþiile de urgenþã ºi dezastre reduce riscul compli-

caþiilor imunologicescade presiunea asupra

familiei pacientului de agãsi donatori susþine spiritul de gen-

erozitate putând deveni larândul sãu un viitorpotenþial donator

Pentru serviciilemedicale: sunt capabile sã asig-

ure cantitatea ºi accesibili-tatea la sânge ºi produse

de sânge, facând astfel faþãtuturor cererilor creeazã încredere în

ceea ce priveºte siguranþasângelui ºi a produselor desânge (sângele este testatneputându-se transmiteHIV sau alte boliinfecþioase, utilizareainstrumentarului steril ºi deunicã folosinþã pentrufiecare donare, rezultateletestelor sunt confidenþiale,presupune un atent controlal calitãþii sângelui privind– testãrile, procesarea,etichetarea ºi stocarea) eliminã riscul apariþiei

ºocului posttransfuzional,transfuziile de sânge real-izându-se respectând custricteþe anumite reguliprivind compatibilitateadintre sângele donatoruluiºi cel al primitorului.

Pentru comunitate:asigurã necesarul de

sânge, inclusiv în situaþii deurgenþã ºi dezastre promoveazã un stil de

viaþã sãnãtos menþine viu spiritul de

întrajutorare la nivelulcomunitãþii respective încurajeazã voluntaris-

mul ºi implicare activã acomunitãþii încurajeazã dez-

voltarea parteneriatelor la

nivelul comunitãþii creºte calitatea vieþii ºi

îmbunãtãþeºte calitateaimaginii comunitãþii

Donarea de sânge esteun act voluntar, anonim ºineremunerat.

Sângele donat de tinepoate salva un nou nãscut,o mamã, un tatã, un fratesau o sorã. Tu le poþi oferio ºansã de a-ºi trãi maideparte viaþa.

Bucurã-te de senzaþiacare apare atunci cândrealizezi cã e posibil sã fisalvat chiar ºi trei vieþi.

Director Executiv DSP

Mariana Pâncotan


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Petroºani

25-08-201410:00 - 15:00

Zona: Str. Minerului,Aleea Trandafirilor,Avram Iancu, 9 Mai

Detalii: Anulare reþeaveche str. Minerului, bl. 19, sc. 2.

Restricþiiapã

DSP face un apel hunedorenilor ca sã doneze sânge

Î n aceastã perioadã, sistemul sanitar seconfruntã cu o acutã lipsã de sânge, la

centrele de transfuzii prezentându-se cu20-25% mai puþini donatori faþã de mediaobiºnuitã, situaþie ce ar putea conduce ladeteriorarea stãrii de sãnãtate a unorpacienþi sau, mai grav, chiar la pierderi devieþi omeneºti.

16 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 25 August 2014

„Odatã cu sosirealui Zalmoxes robustus,expoziþia noastrãcapãtã o nouã dimen-siune. Vizitatorulpoate asista la o veri-tabilã scenã care ar fiputut fi vãzutã în urmãcu cca.70 de milioanede ani. Carnivorul

feroce Balaurul bon-doc gata de atacasupra paºnicului ier-bivor Zalmoxes. Dealtfel, expoziþiaurmãreºte sã îi oferevizitatorului senzaþii ºiexperienþe noi care nupot fi înâlnite în alteexpoziþii din þarã toc-mai datoritã îmbinãriidintre ºtiinþã ºi artã.Avem reconstituiri

fidele, pe bazacercetãrilor de pânãacum, ale unor speciide dinozaur unicat înlume amplasate într-un decor ºi în ipostazecare sã faciliteze ocãlãtorie imaginarã întimp”, afirmã dr.Alexandru Andrãºanu,

directorul GeoparculuiDinozaurilor ÞaraHaþegului –Universitatea dinBucureºti.

Zalmoxes robustusera o specie de ier-bivor cu o lungime decca. 3 m ºi o greutateîn jur de 300 -350 dekg ºi care prefera sãîºi ducã existenþa înmedii umede din

apropierea cursurilorde apã. Semnificaþianumelui sãu este„ºopârla robustã a luiZalmoxes”. Fosilele deZalmoxes robustus s-au numãrat printreprimele fosile dedinozaur descoperitede cãtre Franz Nopcsaîn Bazinul Haþeg pecare le-a descris ºi le-areprezentat grafic înmonografia sa dinanul 1902.

Iniþial, fosilele aufost atribuite altorgenuri descoperitedeja (Mochlodon,Rhabdodon). Abia înanul 2003 un grup decercetãtori a ajuns laconcluzia cã este ungen nou, rãspânditdoar pe teritoriul fos-tei insule a Haþegului,dar înrudit cu celelaltespecii.

Expoziþia „Balauri,dragoni, dinozauri” încare este expusZalmoxes robustuspoate fi vizitatã demarþea pânã dumini-ca, între orele 10.00-17.00, iar cei care îitrec pragul beneficiazãde ghidaj gratuit de

specialitate asigurat dereprezentanþiiGeoparcului, dar ºi devoluntarii pentruGeoparc.

Machetele deBalaur bondoc,Zalmoxes robustus ºiMagyarosaurus dacusau fost executatepentru GeoparculDinozaurilor Þara

Haþegului de pale-oartistul canadianBrian Cooley în cadrulproiectului MuzeulDinozaurilor dinTransilvania. Proiectuleste realizat deAsociaþia pentru pro-movarea geodiver-sitãþii GeoD, AsociaþiaGeomedia ºi Cooley&Co. Ltd din Canada,

în parteneriat cuInstitutul Naþional deCercetare –Dezvoltare pentruGeologie ºiGeoecologie Marinã(GeoEcoMar),Societatea Geologicãa României ºiUniversitatea dinBucureºti.

Monika BACIU

Administraþialocalã se pregãteºtepentru evenimenteletoamnei. ªi în acestan, aºa cum ne-amobiºnuit, va avea locTârgulProduselorTradiþionale.

Consiliullocal se vaîntruni la fineleacestei sãp-tãmâni înºedinþa ordi-narã pentru avota anumiteproiecte dehotãrâre print-re care ºi orga-nizarea

Târgului de ProduseTradiþionale. Pentruacest eveniment, dinbugetul local se vaaproba suma de15.000 de lei.

Evenimentul seaflã la ediþia cu

numãrul 4, iar ca înfiecare an zeci decomercianþi dinValea Jiului, dar ºidin þarã sunt aºtep-taþi sã îºi expunãproduseletradiþionale.

În anii anteriori,momentele cele maiaºteptate de partici-panþi au fost cele încare s-a servit mân-care tradiþionalmomârlnãneascã ºianume pãsat, ciorbãoaie ºi varzã laceaun.

Încã un dinozaur pitic a ajuns la Haþeg ºi poate fi admirat în expoziþia „Balauri, dragoni, dinozauri”

U n nou dinozaur s-a alãturat Balaurului Bondoc înexpoziþia permanentã „Balauri, dragoni, dinozauri”,

deschisã la sediul Geoparcului Dinozaurilor din oraºulHaþeg, str. Libertãþii, nr. 9A. Este vorba despre Zalmoxesrobustus, cea de a treia machetã de dinozaur pitic creatãîn Canada de celebrul paleoartist Brian Cooley pentruviitorul Muzeul al Dinozaurilor din Transilvania. Ea sealãturã machetelor în mãrime naturalã de Balaur bondocºi Magyarosaurus dacus (expusã la Centrul pentru ªtiinþeºi Arte din comuna General Berthelot ).

Pregãtiri pentru târgul produselor tradiþionale

B rânzã Burebista, plãcintãJieþeanã, sloi de oaie, dar ºi

multe alte bunãtãþi. Toate acesteproduse ºi nu numai vor putea figustate în luna octombrie atuncicând la Petroºani va avea loctradiþionalul târg al produselortradiþionale.

cvj nr 681, luni, 25 august

Documents