cvj nr 833, luni 6 aprilie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 833

Luni, 6 Aprilie 2015

M ulþi locuitoriai Vãii

Jiului împinºi desãrãcie apeleazã lacãmãtari pentru asupravieþui, dar mai ales desãrbãtori.

Oamenii, dacã nupot lua împrumuturide la bãnci sau casede ajutor, îºi lasãcartea de identitateori chiar cardul pecare le intrã

ajutoarele, la cei caredau bani cu camãtã ºiplãtesc împrumutulînzecit. Cãmãtarii trãiesc cel mai bine înaceste vremuri. Legeaeste blândã pentruaceastã activitate astfel cã foarte mulþio practicã fãrã teamã.ªtiu cã în prezent,dacã nu recurg laforþã riscã o amendã,chiar dacã legeaprevede ºi închisoare.Cãmãtarii din ValeaJiului îºi sporesc banii

„investiþi” de la o lunãla alta fãrã a plãti dãrisau alte taxe, iar dacãpersoana împrumu-tatã nu mai poate

restitui suma, cãmã-tarul îi ia ºi ultimulbun „creditorului”.Spre deosebire dealte locuri din þarã,

majoritatea cãmãta-rilor din Vale nurecurg la violenþãpentru a-ºi recuperabanii împrumutaþi,însã cer gaj diversebunuri cum ar fi auto-turisme, electronice,bijuterii ºi chiarlocuinþe. Cum mulþidintre cei care aunevoie de bani, înmare parte suntrestanþi la bãnci ºi nuse mai pot lua credit,ajung la mâna lor ºiîmprumutã sume micipe care le dau înapoiînzecit, iar numãrul

lor este tot mai mare,mai ales cã sãrbãto-rile bat la uºã. Suntdevãrate reþele decãmãtari în cartierulAeroport dinPetroºani, Dallas dinVulcan ori Bãrbãtenidin Lupeni. Pentru cãîmpotriva acestoranimeni nu depuneplângere, autoritãþilesunt legate de mâiniiar cei care faccãmãtãrie îºi vãdliniºtiþi de afacerilenecurate.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

D eclinul mineritului din

Valea Jiului a adusºi o sãrãcire tot maiaccentuatã a populaþiei din celeºase localitãþi.

Dacã înainte cu douãdecenii nici mãcar câiniinu cãutau prin gunoaie,acum, tot mai numeroºisunt oamenii care îºicâºtigã traiul de pe o zi pealta colectând resturilearuncate la tomberon.Printre aceste resturi senumãrã ºi cartoanele saupet-urile, o sursã de câºtigpentru sãrãcii din ValeaPlângerii. Pentru o pâine,aceºtia cautã zi de zitomberoanele amplasate înpreajma magazinelor,având fiecare orare precise

de vizitare a gunoaielor. „Trãiesc ºi eu cum pot,

de azi, pe mâine. La ora 5sunt deja la gunoi, pentrucã eu le strâng între 5 ºi 7,dupã aceea vin alþii. Avemprogram fix, exact ca la ofirmã. Dacã reuºesc sãstrâng 10 lei pe zi, atuncieste o zi bunã. Banii seduc pe pâine ºi mâncare”,spune Gheorghiþa, o femeie în vârstã de 53 de ani. Pentru ea o zide cãutat prin gunoaie ºicãrat cartoanele cu uncãrucior, este recompen-satã cu un câºtig mediu de10 lei, bani din care trãiescdoi oameni. Adicã ea ºiconcubinul, un fost miner,disponibilizat dupã ce alucrat o perioadã la MinaLupeni.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

CNAS spune stop achiziþiei demedicamente de cãtre

pacienþii internaþi în spitale

S ubfinanþarea sistemului sanitar face ca unitãþile medicale sã seconfrunte cu lipsuri. Nu de puþine ori pacienþii internaþi în

spitale au reclamat faptul cã trebuie sã îºi achiziþioneze medicamenteleºi materialele sanitare. Aceste aspecte nu sunt normale într-o societatecare se vrea a fi una modernã. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 4-54-5

În “Valea Plângerii”, ei nefac colectare selectivã

Sãrbãtorile le cresc conturile cãmãtarilor

Pericolele suntmari ºi existã risculsã puneþi pe masãaltã specie, decâtcea pentru care aþidat banii. „Cel maibine este sãcumpãrãm mieii dinspaþiile autorizate,întrucât ei suntexaminaþi sanitar-veterinar ºi se evitãeventualele substi-tuiri. Se poate substitui mielul cucâinele. Se poatesubstitui iepurele cupisica, sau carnea devacã cu cea de cal.

Specialiºtii dinValea Jiului iau toatemãsurile pentru apreveni astfel deevenimentenedorite”, a spus dr.Gheorghe Cristea,doctor în ºtiinþemedicale, consilierDSVSA

Mieii pot fi sacrifi-caþi în douã puncte,unul la Petroºani ºiunul la Vulcan, iarcei care cumpãrãastfel de carne, tre-buie sã verifice dacã

a fost avizatã de unspecialist. Iar asta sepoate vedea foartesimplu, pentru toatãcarnea verificatã, areo ºtampilã vizibilã.„Întrucât sunt sãrbã-torile pascale, oatenþie deosebitã oavem pentru con-trolul mieilor. Aceºtiase sacrificã în douãpuncte din ValeaJiului, la Petroºani ºila Vulcan. Apoi seexamineazã subaspect organoleptic,al modificãriloranatomopatologice,care pot sã aparã laorgane, ca ºi refe-rinþã a unor boli ºise intervine, luândmãsuri de retrageredin consum aorganelor sau a car-caselor în totalitate”,a mai spus dr.Gheorghe Cristea,doctor în ºtiinþemedicale, consilierDSVSA Hunedoara.

În pieþe deja auvenit crescãtorii deoi ºi negocierile sepoartã direct cu

clienþii care vin sãcumpere carne demiel sau ied. Oricealt loc de sacrificaresau de desfacereimplicã un risc pentru consumatorii,care sunt sfãtuiþi sãîºi ia mãsuri aºaîncât pe masã sãaibã miel, nu câine,sau iepure, nupisicã.

S uper ofertãla miel

Crescãtorii de oiau venit în acest ancu oferte care sã sepotriveascã pe buzu-narul mai sãrãcãciosal locuitorilor dinValea Jiului, iar kilogramul de carnede miel a costat, de paºtele catolic,între 18 ºi 23 de lei.Circa zece crescãtori

de oi din zone cumar fi Caransebeº,Gorj ori ÞaraHaþegului au venitcu miei în PiaþaCentralã Petroºani,iar anul acesta nu aumai þinut la preþ.

„Avem vreo zececrescãtori, punctulde sacrificare estefuncþional ºi chiardacã noi nu putemdicta preþurile, amvãzut cã sunt maibune faþã de anii trecuþi”, spune ºefulAdministraþieiPieþelor Petroºani.Astfel, ieri, înaintede sãrbãtoareacatolicilor, oierii aulãsat la preþ „dupãhaina omului”, pentru cã oricum auieºit în câºtig. Auînvãþat o lecþie durãprimitã în 2014,

atunci când mulþidintre crescãtori s-augândit cã-ºi vor vinemieii peste hotare,cu precãdere înlumea arabã, însãofertele primite pekilogram au fost cumult faþã de ceea cecredeau. „Mulþi dintre crescãtori auîngrãºat mieii, i-aulãsat sã sugã mult ºinu au fãcut brânzãcu gândul cã-i vorvinde la arabi. Dinpãcate pentru ei arabii n-au maicumpãrat la preþulestimat ºi au oferit ºi6 lei pe kilogram înviu. Adicã la maipuþin de jumãtatedecât calculaserãcrescãtorii. ªi foartemulþi au ieºit înpagubã, iar pãþaniale-a fost învãþãturãde minte. E vorbabãtrâneascã: ce-i înmânã, nu-i minciunãºi au învãþat-o”,spun reprezentanþiipieþei. De paºteleortodox vor veni ºimai mulþi crescãtori,iar conducerea pieþeicrede cã se vaajunge la un preþ ºide 17 lei pe kilogram.

DianaDianaMITRACHEMITRACHEMaximilianMaximilian

GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

T oate magazinele,chioºcurile ºi

marile supermarketuriîºi fac în aceste zilestocuri de marfã, însãinspectorii sanitar veterinari ºi pentru siguranþa alimentelorsunt cu ochii pe ei.

Controalele se facîncruciºat, cu poliþia ºi

sunt vizate toate produsele care acum sunttradiþionale. De la carne la ouã, produsele de patiserie ºi cele specificePaºtelui, toate sunt amã-nunþit verificate ºi deja auapãrut primele sancþiuniîn Valea Jiului. „A trebuitsã scoatem din consum,din cauza unor nereguli dedepozitare, intersecþii deflux, iar vineri am trimis la

Protan pentru incinerare315 kg de carne, produsedin carne, ouã, dar ºiprãjituri”, a precizat dr.Gheorghe Cristea, doctorîn ºtiinþe medicale, consili-er DSVSA Hunedoara.

Inspectorii sanitari spuncã produsele nu suntþinute la temperaturilenecesare ºi, la o simplãinspecþie, se observãculoare alteratã, mirosspecific ºi fiecare produsde acest fel este scos depe raft. „Nu au fostdepozitate corespunzãtor,au fost modificãriorganoleptice, care schimba aspectul comer-cial ºi putea sã punã înpericol chiar ºi sãnãtateprin înmulþirea unormicroorganisme pato-gene”, a adãugat mediculGheorghe Cristea.

Nu au scãpat de amen-zi ºi câteva magazine de

profil au fost dejasancþionate, în timp cealtele doar avertizate.„Cea mai micã 2.000 leiºi cea mai mare 10.000de lei. S-au aplicat câtevaamenzi la unitãþi care nurespectã condiþiile deigienã, normale sanitar-veterinare ºi pentru sigu-ranþa alimentelor”, a con-chis dr. Gheorghe Cristea,doctor în ºtiinþe medicale,consilier DSVSA.

Inspectorii care verificãsiguranþa alimentelor nesfãtuiesc sã avem grijã deunde cumpãrãm produseleºi sã verificãm calitatealor, precum ºi termenul devalabilitate. Controalelevor continua ºi de luni,când se aºteaptã ca maga-zinele sã fie pline-ochi decei care îºi vor facecumpãrãturile de Paºti.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Concesiunile nuse mai plãtesc laPrimãrieC oncesiunile pentru

garaje ºi dependinþenu se vor mai plãti la birouldin Primãria municipiuluiPetroºani.

Administraþia din Capitala VãiiJiului a decis sã facã încasãrile înacelaºi loc în care cetãþenii îºiachitã ºi taxele locale pentrucasã sau maºinã. Decizia a intratîn vigoare în aceastã lunã ºioamenii sunt aºteptaþi la acest

birou. „Din 1 aprilie se încaseazãºi concesiunile la ServiciulImpozite ºi Taxe. Cele care seîncasau în cadrul SPADPP, acumse vor încasa, în funcþie deadresa de domiciliu, la ghiºeulunde se plãteºte ºi impozitul”, aspus Valerica Dumitrescu, ºefinterimar al Serviciului deImpozite ºi Taxe din Petroºani.


Mieii sã nu fie câini ºi iepurii pisici!N u cumpãraþi miei sau iezi de pe

marginea drumului! Acesta esteprincipalul avertisment al inspectorilorsanitar-veterinari ºi pentru siguranþaalimentelor, în aceastã perioadã.

Sute de kilograme de alimente, confiscate ºi arse

E dilii de la Petrilaîºi doresc o

societate cu acþionariatadministrativ în ceea cepriveºte colectareadeºeurilor de pe razalocalitãþilor Vãii Jiului.

Reprezentanþii PrimãrieiPetrila au venit cu ideea dea înfiinþa o firmã la nivelulVãii Jiului ai cãrei acþionarisã fie unitãþile administrativ-teritoriale.

“Prin proiectul integrat decolectare a deºeurilor noi,Valea Jiului, suntem zona IVºi conform documentului depoziþie ar trebui sã avem unsingur operator care sã

colecteze deºeurile ºi sã leducã la staþia de transfer ºisortare de la Petroºani ºiulterior la Bârcea. Am trimiso adresã cãtre ADI princare le-am solicitat ca acesteservicii sã fie delegate cãtreo firmã care sã fie înfiinþatãde cãtre UAT-urile din ValeaJiului. Toate primãriile dinVale sã se constituie într-osocietate comercialã care sã

aibã ca obiect de activitatecolectarea deºeurilor mena-jere din Valea Jiului. Amprimit rãspuns cã nu pot fidelegate în mod direct, daracest gen de firma poateparticipa la licitaþie. Am avutdiscuþii cu o parte din pri-marii din Valea Jiului cudomnul Buhãescu, cu dom-nul Dunca ºi cu domnulLungan ºi mai urmeazã sãdiscutãm cu domnul Ile ºiRidzi pentru a stabili o întâl-nire în vederea discutãriiacestei propuneri de a infi-inþa o societate comercialã

care sã fie a tuturor primãri-ilor. În fiecare oraº saumunicipiu sã fie o sectie aacestei societãþi care sã seocupe de deºeuri. Considercã din aceastã societatefiecare UAT din Valea Jiuluiar avea un control maibenefic din colectareadeºeurilor din oraº ºi ar fimai eficient ºi preþul ar fimult mai mic”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Edilii petrileni mizeazã pe faptul cã majoritateaadministraþiilor deþin utilajepentru ridicarea deºeurilormenajere.

“Prin acest lucru amrezolva ºi problema utilajelorpentru cã aproape toateprimãriile din Vale au utilajeîn proprietate sau societãþidin consiliul local care auutilaje”, a mai spus sursacitatã.

Pe de altã parte, primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, subliniazã faptul cã acestcontract nu va fi atribuit înmod direct unei firme.

“Este o problemã pentrucã noi ne-am asociat cuConsiliul Judeþean ºi cucelelalte admninistraþii din

judeþ pentru aceastã activi-tate, iar din 2016 va fi unoperator unic în urma uneilicitaþii care va face aceastãactivitate de colectare adeºeurilor ºi pe Valea Jiuluiºi pe restul judeþului. E oidee sã se înfiinþeze o firmãa autoritãþilor locale dinValea Jiului care sã participela o asemena licitaþie,

rãmâne de discutat, poate fio variantã. În mod direct nuse va putea acorda acestserviciu cãtre o firmã.Trebuie vãzut ºi studiat acestaspect foarte importantlegat de costurile care vor fipentru o astfel de firmã”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Anul trecut, preºediteleConsiliului JudeþeanHunedoara, Mircea Moloþ,declara cã operatorul careva câºtiga licitaþia va trebuisã achiziþioneze ºi utilajele.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015 Actualitate 3

Astfel, la ultimultermen de judecatã,consumat joi, magis-traþii de la TribunalulHunedoara au dispusca oraºul Aninoasa sãdepunã obiective laraportul de contraex-pertizã solicitat încauzã.

Potrivit legii, încazul oricãrei expertizesolicitate într-o cauzã,trebuie parcurse câteva etape absolutnecesare. Una dintreele face referire la stabilirea obiectivelorexpertizei. Astfel,legea spune cã

obiectivele se stabilescde cãtre organele deurmãrire penalã, decãtre instanþe, de cãtrepãrþi sau de cãtreclienþi.

Obiectivele exper-tizelor extrajudiciare sestabilesc de parteacontractantã care leprezintã expertului, cucare le negociazã ºiapoi sunt menþionateîn contract. Obiectivelespeþelor civile se potformula de partea carea cerut expertiza saude ambele pãrþi; suntsituaþii când acestaspect este lãsat în

seama instanþei.Obiectivele expertizeidin speþele penale suntde regulã în sarcinaorganului de urmãrirepenalã, respectiv ainstanþei de judecatã,care însã poate avea învedere ºi opiniapãrþilor în cauzã.

T axele ºiimpozitele

le fac cu ochiulReamintim cã

terenul disputat, deaproximativ 20 dehectare, reprezintã defapt o zonã industrialã,unde sunt cantonate o serie de societãþicomerciale, ºi se aflãîn administrareaPrimãriei Petroºani. ªi este râvnit ºi deadministraþia dinAninoasa, oraºul ieºitrecent din starea deinsolvenþã, tocmai

datoritã potenþialuluieconomic. Fosta con-ducere a administraþieipublice spunea chiar,la un moment dat, cã,dacã ar reuºi sã preiaLivezeniul, ar scãpa deproblemele financiare.Edilii calculau cã, printaxele impozitele ce arreveni de pe urmaagenþilor economicidin Livezeni, bugetullocalitãþii s-ar dubla, iarideea a fost rapidîmbrãþiºatã de actualaconducere administra-tivã a oraºului. Numaicã, oficialii PrimãrieiPetroºani nici nu vorsã audã de cedareafâºiei de teren pe caresunt dezvoltate mai

multe activitãþi industriale, drept pentru care litigiul s-amutat în instanþã.Prefectura Hunedoaraeste cea care a dat înjudecatã cele douãprimãrii, conformmodificãrilor aduse laLegea Cadastrului,care spun cã, acolounde administraþiilepublice nu se înþelegpe cale amiabilã,Instituþia Prefectuluiintroduce acþiune îninstanþã pentrurezolvarea situaþieiconflictuale. Procesuldintre cele douã unitãþiteritoriale se aflã perolul TribunaluluiHunedoara, iar lupta

la barã a debutat îndecembrie 2012.

În cauzã a fost dejaefectuatã o expertizãtehnicã de specialitate,menitã sã facã luminãîn ceea ce priveºtepretenþiile teritorialepe care ºi le susþin celedouã primãrii ºi carear da dreptate municipalitãþii dinPetroºani, în privinþapretenþiilor teritoriale.Aninoasa nu se lasã,însã, ºi a cerut o contraexpertizã, pecare ar trebui sã o ºiachite ºi care urmeazãsã fie efectuatã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Primãria Aninoasa lungeºteprocesul pentru zona

industrialã de la LivezeniP rocesul dintre primãriile Aninoasa ºi

Petroºani, care îºi disputã în instanþãzona industrialã de la Livezeni, pare fãrãde sfârºit. Cei care vin cu tot felul de solici-tãri sunt oficialii administraþiei publice dinAninoasa, iar instanþa se vede nevoitã sãacorde termene dupã termene.

Societate comercialã cu acþionariat administrativ

U n bãrbat de47 de ani, din

judeþul Hunedoara,a salvat, chiar ºidupã moarte, viaþaunui semen de-alsãu aflat în greasuferinþã.

Hunedoreanul asuferit un accident vascular cereblar ºimedicii nu au mai pututface nimic sã-l salveze.Familia bãrbatului învârstã de 47 de ani adecis, însã, sã vinã însprijinul altcuiva aflat însuferinþã, care poatemai are o ºansã ºi afpst de acord sã-idoneze cordul.

Acesta a fost prelevat la Clinica deNeurochirurgie din ClujNapoca ºi a ajuns la unpacient, în vârstã tot de47 de ani din judeþul

Neamþ, care suferea deo afecþiune cronicã ainimii, CardiomiopatieDilatativã. Bãrbatul erade peste un an pe listade transplant aInstitutului de BoliCardiovasculare ºiTransplant din TârguMureº, dupã cum aprecizat prof.univ.dr.Horaþiu Suciu.

Pacientul transplan-tat era la limitaresurselor biologice ºi

medicamentoase, aveaimplantat un defibrila-tor care îl menþinea înviaþã ºi îl ferea deevenimente majore, darnu îi îmbunãtãþea viaþa.

Operaþia a decursfãrã problemedeosebite, cã pacientuleste într-o stare foartebunã ºi se aºteaptã oevoluþie pozitivã în continuare, bãrbatulurmând sã trãiascã cuinima hunedoreanului.

De precizat cã în ulti-ma perioadã a scãzutnumãrul de donatori eli-gibili, ºi numai pe listade aºteptare a centruluidin Târgu Mureº se aflãpeste 100 de pacienþi,dintre care 30 cu recomandare imediatãde transplant.

CarCarmenmenCOSMAN - PREDACOSMAN - PREDA

Artera este unaimportantã ºi ConsiliulJudeþean Hunedoara adat aviz favorabilînceperii lucrãrilor.

„S-a solicitat un avizde începere a lucãrilor.Practic, este o autoriza-þie de construcþie pentruînceperea lucrãrilor pe

DN 7A, din parteaSucursale de DrumuriNaþionale Craiova. Amînþeles cã au alocat o

sumã semnificativã pentru lucrãrile de mo-dernizare a acestui sector de drum foarte

important de drum.Chiar joi au fost trans-mise documentele cãtreDrumurile Craiova, astfelîncât de sãptãmânaviitoare pot începe orga-nizarea de ºantier ºi sã

demareze lucrãrile înscurt timp”, a spusAdrian David,vicepreºedintele CJHunedoara.

Dupã sãrbãtorile dePaºti, cel mai probabil,vor începe ºi lucrãrile. Înacest moment, pentrufinanþarea acestei arterea fost alocatã suma de17 milioane de lei ºiacesta este al doileadrum de legãturã dinValea Jiului, care intrã în reparaþii.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

Cinci miliarde delei, amenzi aplicateîn 2014 la Petrila

G reºeala se plãteºte.Sume fãrã numãr au de

achitat locuitorii oraºuluiPetrila care au cãlcat pe “bec”.

Cinci miliarde de lei vechi aufost aplicate anul trecut pentruºoferii care au încãlcat regulile decirculaþie sau au încãlcat normelede convieþuire socialã, ordineasau liniºtea publicã. Din cei 500 de mii de lei s-au recuperatdoar 350 de mii de lei.

“Anul trecut am avut în debitaproximativ 500 de mii de lei din

care am reuºitsã încasãm 350de mii de lei.Sunt o parteamenzi pe circulaþie ºicealaltã partepe Legea 61.Cea mai marevaloare esteundeva la 3000de lei pe

circulaþie pentru ºoferii profesioniºti pentru tahografe”, a declarat Vasile Jurca, viceprimarul oraºului Petrila.

Cei care nu ºi-au achitat amenzile riscã sã facã muncã înfolosul comunitãþii, însã legeapoate deveni mult mai asprã.

“Deocamdatã noi propunemexecutarea unde se poate. Existãun proiect de lege prin care dacãva deveni lege ºi va intra învigoare nu va mai permite celorcare primesc amenzi sã maideþinã premise de conducere saumai rãu se vor executa maºinilesau bunurile”, a mai spus sursacitatã. Sunt persoane în oraºulPetrila care au de plãtit amenzi chiar ºi în cuantum de10.000 de lei.

Monika BACIU Monika BACIU

Gunoiul îi facecu dizabilitãþi

D e 10 ori a crescutnumãrul celor

care ºi-au scos certificatede handicap la Petrila.ªi asta, doar ca sã nuplãteascã taxa pe gunoi.

Tariful a fost majoratrecent ºi asta pentru cãfirma care se ocupã desalubrizare nu mai fãceafaþã numãrului mare decereri venite din parteacelor care cereau sã fiescutiþi conform legii, dar ºia taxei impuse la rampa dela Vulcan. „Dacã în 2012,în oraºul Petrila erau în jurde 100 de cereri pentrupersoanele cu handicap, lamomentul acesta sunt înjur de 900 de persoane cuhandicap. Noi nu maiputem, ca societate, sãsuportãm cheltuiala pentrucele 900 de persoane cuhandicap”, a precizatVasile Costache, director

SC Edil Urban Petrila.Numãrul real al celor

care ºi-au scos certificatuldin care le este atestatgradul de invaliditate nu acrescut atât de spectaculos,el fiind cam cu 100 maimare de la an la an, însã,doar cei care au aflat cãsunt scutiþi de plata taxeipe gunoi a crescut de 10ori în 3 ani. Legea le dãposibilitatea acestoroameni sã nu mai achitetaxele în oraºul în carelocuiesc, iar la Petrila,fenomenul a dus lacreºterea taxei pe gunoi,pentru restul populaþiei.


V otul ConsiliuluiJudeþean este egal cu

cel al primãriilor în ceea cepriveºte majorarea preþu-lui apei în Valea Jiului.

Primarul oraºului Uricani,Dãnuþ Buhãescu, a declaratsãptãmâna aceasta cã nu estede acord cu majorarea preþuluiapei în Valea Jiului, însã celcare a decis a fost ConsiliulJudeþean acesta având ponderea majoritarã.Reprezentanþii instituþieijudeþene vin cu lãmuriri.“Consiliul Judeþean Hunedoaraeste majoritar în societatea

ApaServ, dar nu ºi în ADI. LaADI existã o particularitate ºianume un vot este egal indife-rent de organizaþia sau de instituþia pe care o reprezintãpersoana respectivã. VotulConsiliului Judeþean a fost egalcu votul dat de primãrii, nu aufost opoziþii în ceea ce priveºtemajorarea preþului la apã, esteo decizie mult-discutatã, încontinuare ApaServ, deºi fac-tura este destul de consistentã,preþul practicat de aceastãsocietate este unul dintre celemai mici faþã de ceea ce seîntâmplã în þarã, dar trebuie sãluãm în considerare cã ºi veni-turile din Valea Jiului sunt cele

mai mici din þarã ºi trebuiepãstratã o politicã echilibratãdin acest punct de vedere ºi vafi o misiune destul de greapentru echipa managerialã dela ApaServ sã facã acestlucru”, a declarat AdrianDavid, vicepreºedintele CJH.

Tot în ceea ce priveºte societatea de apã, în structurade conducere a fost înlocuit unmembru al Asociaþiei deDezvoltare Intercomunitarã.

“A fost înlocuit reprezentantul ConsiliuluiJudeþean în ADI ApaServ. DinADI fac parte reprezentanþiiprimãriilor alãturi de reprezen-tantul Consiliului Judeeþean.Reprezentantul ConsiliuluiJudeþean, domnul ViorelPãºcuþ a fost înlocuit întrucât ademisionat ocupând o funcþieincompatibilã a fost înlocuit cudomnul Marius Muntean careeste ºef de Serviciu în cadrulConsiliului JudeþeanHunedoara”, a mai subliniatDavid.

Consiliul JudeþeanHunedoara este acþionarulmajoritar al societãþii de apãdin Valea Jiului.


Reprezentanþii CaseiNaþionale de Asigurãride Sãnãtate pun punctacestor practici, îndem-nându-i pe pacienþi sãreclame aceste fapte.

„Un pacient, când seinterneazã, nu trebuiesã fie pus sã plãteascãnimic pentru medica-mente ºi materiale sanitare. Dacã este pus,atunci trebuie sã seîntoarcã la casieria spitalului ºi sã solicitedecontarea. Primasancþiune în acest sensva fi de unu la sutã din valoarea totalã decontract, dintre spital ºiCAS. Pacientul poatesã reclame în foartemulte locuri astfel desituaþii, inclusiv laCNAS. De asemenea,

vor fi sancþionaþi ºi ceicare le cer coplatãpacienþilor care au biletde trimitere”, a precizatpreºedintele CNAS,Vasile Ciurchea.

Medicamentelelipsesc ºi asta orecunosc ºi medicii careîncearcã sã facã dinpuþin mai mult.

“În ceea ce priveºtemedicamentele, cuacestea ne aflãm într-osituaþie similarã cu anultrecut. Pentru bunãacoperire cu necesarulde medicamente ar trebui sã avem undevala 3-3,5 milarde de leipe lunã pentru acestemedicamente. Dinpãcate la fondurile pecare le avem pentru aasigura ºi hranã ºi toatecelelalte, ne putem permite undeva la 1,5-1,8 milarde de lei lunar.Ca atare la început delunã de obicei avemmedicaþia completã iar

în a doua jumãtate alunii începem sã avemprobleme. Oamenii, în special medicaþiapersonalã ºi-o aduc deacasã, teoretic ºi în legislaþie aºa se specificã, pentru alteboli asociate, ºi maiexistã situaþii cândoamenii trebuie sã îºiachiziþioneze”, adeclarat în urmã cu olunã, medicul AlinVasilescu, managerulSUP Petroºani.

Într-un sistem medi-cal caracterizat de albulhalatelor nu se vededeocamdatã o razã de

speranþã. Totul depindede anumiþi factori, carede multe ori suntsubiectivi.

“Îmbunãtãþirea situa-þiei ar intra în discuþieîn condiþiile în care sevã îmbunãtãþii contrac-tul cu Casa Judeþeanãde Asigurãri. Aici dinpãcate nu mai depindede noi, depinde de ceicare stabilesc sumeleprimite pentru un cazrezolvat. Oricum unlucru care nu estefoarte corect ºi elegant,din trei spitale deacelaºi grad din acestjudeþ, Deva, Hunedoaraºi Petroºani, un spitaldin ia 1600 de lei pecaz rezolvat celelaltedouã iau doar 1380 delei. În contractul cuCasa sunt cuprinse 520de paturi, respectiv 31

de paturi pe AÞI caresunt finanþate oarecumseparat, dintr-un totalde 657 ºi în cursulacestui an conformplanului naþional depaturi pe perioada2014-2017 urmeazã sãmai scadã pe total taracu un numãr de20.000 de paturi, acestlucru se va reflecta ºiasupra numãrului depaturi din judeþ”, a maiprecizat sursa citatã.

Existã riscul ca anulacesta numãrul depaturi care sunt în contract cu CasaNaþionalã de Asigurãride Sãnãtate sã fie redusla nivelul unitãþilormedicale ºi nici Spitalulde Urgenþã dinPetroºani nu faceexcepþie.


ApaServ, misiune dificilã

DN 7A intrã în reparaþiiD e sãptãmâna viitoare începe organi-

zarea de ºantier ºi pe drumul ce leagãValea Jiului de Vâlcea, prin defileul Jieþului.DN7A intrã în reparaþii, dupã ce anul trecuta fost rupt de ape pe porþiuni importante ºinu are nici asfalt în alte porþiuni.

CNAS spune stop achiziþiei de medicamentede cãtre pacienþii internaþi în spitaleS ubfinanþarea sistemului sanitar face

ca unitãþile medicale sã se confruntecu lipsuri. Nu de puþine ori pacienþii internaþi în spitale au reclamat faptul cãtrebuie sã îºi achiziþioneze medicamenteleºi materialele sanitare. Aceste aspecte nusunt normale într-o societate care se vrea a fi una modernã.

Dupã moarte a salvat viaþa unui bãrbat aflat în grea suferinþã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 20156 Actualitate

Acest proiectprevede cã dascãlii sãpoarticipe la schimbruide experienþã îndiferite þãri pentur avedea cum sedesfãºoarã procesuldidactic. Anul acestamai multe cadre didactice din judeþ vorpleca în Grecia.

“În anul 2010 aminiþiat proiectulEducaþia fãrã frontiereiar în mobilitãþile aces-tui proiect am avutprima vizitã într-o þarã

a Uniunii Europene înItalia pentru cã educa-toarele sã vadã cum sepune problema înînvãþãmântul preºcolarºi educaþia timpurie înalte state lae Uniunii.Acum municipalitateadin Dion Olimpus din Grecian e-a trimisinvitaþia sã vedem ºiactivitãþile specificegreceºti din cadrul educaþiei timpurii. Ne-au fãcut o ofertãfoarte frumoasã dreptpentru care în datã de

11 iunie vom pleca unnumãr de 30 de edu-catoare din judeþ pen-tru cã noi GrãdiniþãPP3 din Petroºani sun-tem iniþiatoarele daralãturi de noi vor veniºi alte cadre didacticedin judeþul Hunedoaraºi Bucureºti ºi judeþulAlba. Între 11 ºi 18iunie vom fi acolo ºivom avea secþiuni deformare sin e vomîntâlni cu formatorii

greci. Vom face schim-buri de experienþãprivind abordarea educaþiei timpurii lanoi ºi la ei. Sperãm cãInspectoratul ªcolar neva acorda aceastãposibilitate având învedere cã vizita vaavea loc în ultima sãptãmânã de ºcoalã”,a declarat LuciaMuntean, director grãdiniþe.

Fiecare vizitã într-o

grãdiniþã dintr-o þarãstrãinã aduce noutãþi.În Italia fiecare grãdiniþã îºi alege unprogram din curriculanaþionalã, iar acel program este dezvoltat.

“În Italia am fostîntr-o zonã foartebogatã unde majori-tatea grãdiniþelor erauprivate dar am fost ºila grãdiniþe de stat. Au ºi ele ca ºi noi uncurriculum naþionalînsã este abordat foartecreative. Fiecare grã-diniþã îºi alege din acelcurriculum ceea ce îºidoreºte sã facã. O grã-diniþã îºi allege cã înacest an sã se ocupede ecologie ºi atunci eiau atelierele lor delucru. Copiii cultivã

ierburi aromatice înateliere unde le taie ºile usucã. În alt atelierle pun în punguþe dupãcare le oferã altor grãdiniþe pentru ca sãfoloseascã ierburile loraromatice la spaghete.A fost o experienþãcare ne-a ajutat foartemult. În afarã de faptulcã am fãcut o formareinternaþionalã de foartebunã calitate am reuºitsã vedem cum poþiobþine rezultate extra-ordinare când creativi-tatea cadrului didacticeste lãsat liber”, a mai spus sursa citatã.

Educatoarele dinjudeþ se vor afla înGrecia în perioada 11-18 iunie.


21de firme aleelevilor au fost

prezente la cea de-acincea ediþie aTârgului Firmelor deExerciþiu.

Sala de marmurã aPrimãriei din Petroºani agãzduit la sfârºitul sãp-tãmânii trecute participanþidin întreaga þarã. “Este acincea ediþie, ne-am adunatdin regiunea de Vest ºinord-vest a þãrii cu 21 defirme de exerciþiu, de laBaia Mare avem douãfirme de exerciþiu, de laDeva o firmã, de laGeoagiu douã firme, de laUricani o firmã, de laLupeni o firmã, iar restul

sunt de la ColegiulEconomic HermesPetroºani. Sunt foarte variate domeniile de activitate, sunt firme deîmbrãcãminte, restaurant,agenþii de turism, firme deorganizare evenimente,firme de publicitate,florãrii”, a declarat OtiliaHuszar, organizator.

Elevii au gândit tot felulde proiecte care pe viitorse pot concretiza ºi pot

deveni afaceri viabile.“Elevii au studiat oportu-nitãþile de piaþã ºi au ajunsla concluzia cã aceste ideide afaceri ar merge bine ºiîn realitate. Firmele aucontinuitate, avem firmeînfiinþate ºi din anul 2007ºi sunt prezente la târg”, amai spus sursa citatã.

Reprezentanþii firmelorne spun care sunt domeniile de activitate cucare se ocupã ºi de undeau plecat ideile.

Târgul firmelor de exerciþiu s-a aflat la ediþia cunumãrul 5. Cele mai bunefirme vor fi premiate deorganizatori. La realizareaevenimentului au contribuitºi autoritãþile locale.


ColegiulNaþional MihaiEminescu, laOscarul elevilor

Douã filme realizate de elevii Colegiului NaþionalMihai Eminescu din Petroºaniau ajuns în finala festivaluluinaþional de Film “Filmmic” dela Constanþa. “Think pozitive”ºi “Shards of Destiny” suntnumele celor douã filme real-izate de elevii de la Petroºanicare se vor duela cu alte nouãechipe din þarã.

“Anul acesta urmeazã sãne ducem la festivalul de Film“FilmMic” de la Constanþa,este o tradiþie deja cã eleviinoºtri sã se întoarcã cu pre-mii de la festivalul de film,este un festival naþional ºianul acesta este o premierãpentru cã suntem în finalã cudouã filme, coordonate deprofesorul Dorin Rãduþi, unveteran al coordonãrii filmelorºi doamna Doicsar Marilena.Copiii sunt echipa de anul tre-cut, îmbunãtãþitã, au mairãmas Rue Elisabet, PoenariuEdmond, Criºan Antonia,Isãrescu Mihai, Ciolea Adrianºi a doua echipã, AnghelBogdan, Dobrean Cãtãlin,Fotãu Paul, ªandor Alexandruºi Dinicã Victor. Sperãm sãne întoarcem cu premii de laambele echipe, producãtori defilm, am reuºit sã luãm de-alungul anilor, premiulI, premi-ul ÎI, premiu pentur cea maibunã imagine, premiul pentrucea mai bunã regie, premiul

pentru cel mai bun actor ºipremiul pentru cel mai bunscenariu”, a declarat DanielaCiontescu, director ColegiulNaþional Mihai EminescuPetroºani.

Optimismul este descris încele douã producþii ale elevilorpetroºãneni, însã detalii vomafla abia dupã festivitatea dedecernare a premiilor.

“Tema filmelor esteoptimismul, nu avem voie sãdezvãluim mai multe despreconþinutul filmului pentru cãcei de la festivalul de“FilmMic” de la Constanþa auregulamente foarte clare. Einu au voie sã posteze nimiclegat de film, nu au voie sãpovesteascã ºi atunci respectca nu cumva sã fie eliminaþidin concurs. O sã vedem totce va fi fãcut public dupãfinalã care va fi în sãptãmânaºcoala altfel. Copiii se vordeplasa la Constanþa ºi încadrul asemãnãtor Oscaruluivor fi vãzute filmele, apreciateºi jurizate”, a mai spus sursa citatã.

Nu este pentru prima datãcând elevii Colegiului NaþionalMihai Eminescu participã lafestivalul naþional de FilmFilmmic.


Sãptãmânaaltfel, lateatruN u am ajuns la

nivelul la carecopiii sã poatã învãþaarta teatralã la ºcoalã,da în sãptãmâna „alt-fel” au ocazia sã urcepe o scenã adevãratã,la Petroºani.

Actorii de la TeatrulDramatic I. D. Sîrbu suntgata sã îi lase sã urce pescenã ºi chiar le-aupregãtit micuþilor care vorveni la ei surprize plãcute.„Cei mici, au ocazia sãvizioneze piesa Degeþica,

începând cu ora 11,00 ºi,de la ora 12,00, actorii îivor invita pe scenã, vorsta de vorbã cu ei ºi îi vorlãsa sã urce puþin în lumeape care ei doar o privescde jos, din scaun, atuncicând ne trec pragul lapiesele noastre dedicatelor”, a spus NicoletaBolcã, managerul Teatrului

Dramatic I.D.Sîrbu de laPetroºani. Nu este pentruprima datã când actorii de aici ne lasã sã lepãtrundem intimitatea ºidascãlii lor profitã deaceastã oprtunitate, pentru a-i familiariza cuartã ce în alte þãri sepredã la clasã.


Educaþie fãrã frontiereE ducaþia fãrã frontiere ajunge în

Grecia. În urmã cu cinci ani, Lucia Muntean a pus bazele unui proiectnumit “Educaþia fãrã frontiere”.

Elevii, învãþaþi sã devinã antreprenori

“A fost un an ca ºiceilalþi ani plin de succese. Au fost peste100 de premii ºimenþiuni la etapajudeþeanã în domeniidiverse. Atât la disci-pline la învãþãtura undeau venit cu premii câtºi la sport. Astfel avemperformanþe deosebiteobþinute de elevi careau reuºit sã se calificela 19 calificãri la fazanaþionalã ºi este unrecord al numãrului decalificãri ºi avem treiperformanþe cu totul

speciale de elevi calificaþi la mai multefaze naþionale laolimpiadele ºcolare.

Printre aceºtia esteMacarie Mihai care s-acalificat la trei fazenaþionale, informaticã,tehnologia informaþiilorºi ACAD net. Mai esteNagy Raimond care s-acalificat la douã fazenaþionale la matema-ticã ºi biologie ºiArcana Madalina care s-a calificat ladouã faze naþionale laistorie ºi filozofie”, a declarat DanielaCiontescu, directorColegiul Naþional MihaiEminescu Petroºani.Sunt elevi care aureuºit sã se califice latrei discipline.

“Sunt disciplinegrele unde este foartegreu sã obti ºi o menþiune. Este foartemultã muncã ºi demulte ori munceºti lafel cu copiii ºi invers.ªi la o menþiune este

foarte mult de muncã,nu mai vorbim de ocalificare la o fazãnaþionalã”, a mai spussursa citatã. În funcþiede rezultatele obþinutela fazele naþionale aleolimpiadelor ºcolare,elevii pot fi admiºidirect la universitãþiledin þarã.

“Depinde de regulamentul fiecãreifacultãþi. Sunt facultãþicare þin cont de toatecalificãrile la fazelenaþionale pentru eleviide clasa a XI a ºi a XIIa. Sunt facultãþi careþin cont de premileobþinute la naþionalã cu condiþia ca sã aibãpremiul I, II sau III lanaþionalã în clasele aXI a ºi a XII a. suntînsã ºi facultãþi la careºi doar o calificare lanaþionalã le aduce unloc la facultate”, a subliniat directorulColegiului NaþionalMihai Eminescu.

În fiecare an, eleviiColegiului NaþionalMihai Eminescu se calificã la fazelenaþionale ale concursurilor ºiolimpiadelor ºcolare.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Primãria Lupenidovedeºte îninstanþã cum s-au alocat 18 milioane de lei

P rimãria Lupeni se judecãcu Curtea de Conturi.

Este vorba de un control alinspectorilor financiari care aavut loc în anul 2012 laPrimãria Lupeni.

În urma controlului cãruia s-aconstatat cã municipalitatea a acordat ajutoare de urgenþã pentrusituaþii medicale tratamente ºi inves-tigaþii în clinici de specialitate fãrãdocumente care sã justifice chel-tuirea sumelor respective în scopulpentru care au fost acordate.

A u cerut expertize

Reprezentanþii administraþieilocale au cerut realizarea uneiexpertize pentru care au fost

nevoiþi sã aloce suma de 5500 delei. Pentru termenul care va avealoc luna aceasta pãrþile vor trebuisã studieze dosarul de expertizã.Potrivit raportului, Curtea deConturi a stabilt cã municipalitateaa acordat, ilegal, între 2010 – iunie2012, ajutoare de urgenþã pentrusituaþii medicale. În raport se aratãfaptul cã 4.375 de persoane au be-neficiat ajutoare de urgenþã acordatepentru situaþii medicale, pentru trata-mente ºi investigaþii în clinici de specialitate fãrã documente care sãjustifice cheltuirea sumelor respectiveîn scopul în care au fost acordate.

Inspectorii de la Curtea deConturi susþin cã banii au fost acor-daþi „în baza unor bilete de trimiterenepuse în circuit de cãtre Casele desãnãtate, ºi cu motivul trimiterii – lacererea pacientului, fãrã ca solici-tanþii sã prezinte documente care sãdovedeascã „prejudiciul suferit”, aºacum cere formularul privind anchetasocialã efectuatã ºi normele financiarcontabile”. Deconturile realizate demunicipalitate pentru aceste ajutoarese ridicã la suma de aceste plãþi1.852 mii lei


Ninsorile prelungescsezonul de schi, lamunte

Î n cele douã staþiuni dinValea Jiului ninge încã de

joi, iar noul strat de zãpadã vaprelungi sezonul de schi.Salvamontiºtii spun cã în zoneleînalte, noul strat de zãpadãmãsoarã ºi jumãtate de metru.

În staþiunea Parâng stratul dezãpadã mãsoarã, în zonele joaseunde zãpada se mai topise laînceputul lunii, mai bine de zececentimetri. Pe pârtiile de schi zãpa-da este ºi mai mare, starul fiind decirca 25 de centimetri, iar zãpadamieilor este un adevãrat motiv debucurie pentru cabanieri. Aceºtiasperã sã-ºi mai acopere din pierderile suferite în ultimii ani prinprelungirea neaºteptatã a sezonului.

„Ninge puternic în Parâng ºi estefoarte frig. De dimineaþã când amurcat în staþiune, în câteva ore s-adepus un strat ºi nu pare cã se vaopri. Sunt ºanse sã se schieze bineºi de sãrbãtori”, spun cabanierii. ªisalvamontiºtii din cele douã staþiunimontane din Vale spun cã de Paºti,datoritã ninsorii se va putea schiafãrã prea mari probleme.

„S-a mai înregistrat, în urmã cumai mulþi ani, sã ningã aºa înaprilie. Este o gurã de oxigen pen-tru cabanieri”, spun salvamontiºtii.ªi în Staþiunea Straja ninge ca înluna decembrie. Totodatã, salvatorii

montani le recomandã turiºtilorcare se aflã la munte sã nu se aven-tureze pe trasee din cauza vremiinefavorabile. În plus vremea nu estepotrivitã pentru schiul de turã saupentru efectuarea unor trasee.

Z ãpadã, dar fãrãdeszãpezire

Zãpada s-a aºternut, din nou,peste Valea Jiului, dar din fericire,nu a fost nevoie de intervenþiaechipajelor de deszãpezire. În cazulîn care va fi nevoie, utilajele vor ieºipentru a curãþa zãpada.

“Cu toate cã iarna pare cã s-aîntors, nu a fost necesarã intervenþiautilajelor de deszãpezire, zãpada nus-a pus pe carosabil chiar dacã înafara zonei carosabile existã acestpeisaj de iarnã”, a declarat NicuTaºcã, purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

Autoritãþile locale deocamdatã nu au tras linie în ceea ce priveºtecheltuielile cu deszãpezirea dinsezonul de iarnã 2014-2015.

“Colegii mei de la SPADPP carese ocupã de acest sector mi-au spuscã nu existã încã finalizate socotelileîn ceea ce a privit materialele dedeszãpezire pentru iarna 2015-2015, însã undeva spre sfârºitulacestei luni va exista o sumã calculatã”, a mai spus sursa citatã.Meteorologii încã nu vin cu veºtibune. În zilele urmãtoare va maicontinua sã ningã, astfel cã nu esteexclus ca de Paºte sã fie zãpadã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJUMonika BACIUMonika BACIU

100 de premii la concursuri ºi olimpiade

O sutã este numãrul de premii obþinutede elevii Colegiului Naþional Mihai

Eminescu din Petroºani la concursurile ºiolimpiadele judeþene. Mai mulþi elevi ailiceului s-au calificat chiar ºi la fazelenaþionale ale olimpiadelor.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 6 aprilie 20158 Sport

P entru generaþia

„decembristã dedupã `89” pare ochestiune ruptãdin vreun SF:fotbaliºti de laJiul Petroºanicare au jucat înechipa Naþionalãa României!

Ei bine, iatã cã auexistat. Zece jucãtoricare au strâns 37 de partide subtricoul României, în intervalul 1926-1988. De la Guga,la Horaþiu Lasconi.Între ei, nume curezonanþã, precumCosticã Marinescu,unul dintre cei maimari mijlocaºi pecare i-a dat fotbalulromânesc, cel caredeþine recordul, cajiulist, cu zeceprezenþe laNaþionalã. Apoi,cronologic, TudorParaschiva, PetreLibardi sau GigiMulþescu se înscriuîn cartea de aur aacestei poveºti.

66 de ani cu zece fotbaliºti, careau jucat în 37 demeciuri pentruRomânia. Vomprezenta înnumerele viitoarepovestea fiecãruiadintre aceºti marifotbaliºti care au dus pe meridianeleglobului numeleechipei JiulPetroºani. Meritã.

Henþ cu mâna

37

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Trebuie precizat cã,chiar dacã au existatunii jucãtori reprezen-tativi pentru Jiul, careau jucat la Naþionalã, eiau fãcut-o la momentulcând nu erau compo-nenþi ai echipei dinPetroºani. E cazul jucãtorilor I. Kiss,Kilianovitz (jucau subnumele Jiul Lupeni),Farkas I, T. Bone,Dumitriu II, Pavlovici, I. Varga, Beppi,Szabados, Onuþan, M.Popa, ªumulanschi,Sedecaru, Dumitrache,Cavai, Pintilii ºi alþii.

Unii dintre ei au fostinternaþionali ºi sub tricoul Jiului, dar ºi aialtor echipe, fiindu-lesocotite în palmaresdoar meciurile substeagul Jiului: CosticãMarinescu, Guga,Martinovici, GigiMulþescu, IonelAugustin, D. Timofte,D. Militaru etc.

Guga, deschizãtorde drum

Aurel Guga avea 7prezenþe la NaþionalaRomâniei, când a venitla Jiul (C.A.M.P.) în1926. Jucase pânãatunci la UniversitateaCluj, debutând la 8iulie 1922, la primul

meci din istorie alRomâniei, 2-1 laBelgrad cu Iugoslavia,el marcând golul victoriei din min. 61,fiind ºi cãpitanulreprezentativei!

Ultimul meci al luiGuga în NaþionalaRomâniei a fost laArad, în 1928, 4-2 cuTurcia, Guga reprezen-tând atunci Jiul Lupeni.

Costicã Marinescu,longevivul

Mijlocaºul CosticãMarinescu a venit laJiul Petroºani de laCarmen Bucureºti cândavea 24 de ani, în1947. Jucase doar opartidã la NaþionalaRomâniei în iunie1947, într-unRomânia-Iugoslavia 1-3.

Dar adevãrata sacarierã de internaþionalva fi la Jiul Petroºani,îmbrãcând tricoulNaþionalei de zece ori,încheindu-ºi carieraîntr-un joc Albania-România 1-4 (23 oct.1949). A strãlucit înmeciul România-Cehoslovacia 2-1 înseptembrie 1948, fiindcu cele 10 meciuri laechipa Naþionalã, jucãtorul care a adunat

cele mai multe partidesub tricoul Jiului.

Paraschiva,olimpicul

Tudor Paraschiva adebutat la Naþionalã cajucãtor al Jiului(Flacãra) Petroºani, lameciul România-Cehoslovacia 4-1, pe11 mai 1952, în faþa a45.000 spectatori pestadionul „Republicii”,debut cu gol în minutul6! A participat cuechipa României laJocurile Olimpicedin Finlanda(1952), jucând înmeciul Ungaria-România 2-1, înfaþa unei super-celebre, cu Grosics,Bozsik, Hidegkuti,Ferenc Puskas sauCzibor.

În semn depreþuire pentru talentul sãu, organizatorii dinFinlanda au emisun timbru cu chipul sãu.

Libardi, douãjocuri

Petre Libardi areuºit sã joace înechipa Naþionalãîntr-o perioadã încare era greu deajuns acolo, printrevedetele de laSteaua sauDinamo.

A debutat în ianuarie 1967la Montevideo,Uruguay-România1-1 ºi a mai„prins” un egal, 0-0 în octombrie1967 la Cracoviacu echipa Poloniei.

Atunci a fost înlocuit înminutul 63 cu Dobrin.

Gigi Mulþescu,ultimul joc, cu80.000 spectatori!

Gigi Mulþescu juca laJiul de trei ani, daravea o experienþã de14 jocuri la Naþionalade tineret, când adebutat în primareprezentativã, la 25sept. 1974 la Sofia,Bulgaria-România 0-0într-o epocã în careIordãnescu, Cornel

Dinu, Balaci, RaduNunweiller, LiþãDumitru, Dobrin, B l nisau Hajnal erau greiiliniei mediane, eimportant cã un jiulist aprins ºase selecþii laNaþionalã. Ultima în 2iulie 1976 la Teheran,în faþa a 80.000 specta-tori, Iran-România 2-2.

Lasconi, „ultimulmohican”

Ultima apariþie aunui jucãtor de la Jiul afost în anul 1988.

Atunci, HoraþiuLasconi a prins treipartide la rând,toate în deplasare:Polonia-România 2-2, Irlanda-România 2-0, R.D.Germanã-România3-3, antrenor fiindEmeric Jenei.

A fost ultima participare a unuijiulist într-un tablouînºirat pe 66 de ani(1926-1988),povestea pornind dela Guga ºi oprindu-sela Horaþiu Lasconi.

Au mai fostprezenþele luiDamian Militaru înNaþionala „B” din1993, apoi o seriede prezenþe laechipele de tineret(remarcabili Bãlãu,Scarlatache,Scutaru, Bicfalvi) ºijuniori (cu Henzel,Marincãu ºi Lasconicapi de listã).

Lista tuturorinternaþionalilorjiuliºti – seniori,olimpici „B” – seîncheie în anul2009, cu prezenþalui Vãdrariu într-un joc.

Tabelul internaþionalilor de la JiulPetroºani INTERNAÞIONALI „A”

1. Aurel Guga -4 A (1926-28)2. Costicã Marinescu -10 A (1947-49)3. Aurel Crâsnic -1 A (1952)4. Tudor Paraschiva - 6 A (1952-54)5. Licã Ion Panait - 1 A (1957)6. Petre Libardi - 2 A (1967)7. Florea Martinovici - 1 A (1967)8. Vasile Suciu - 1 A (1972)9. Gigi Mulþescu - 7 A (1974-76)10. Horaþiu Lasconi - 3 A (1988)10 jucãtori = 37 meciuri

Poveºtile sportului

10 pentru Naþionalã!Î n ciuda anonimatului în care se zbate

echipa-simbol a Vãii Jiului, JiulPetroºani, acum în plinã febrã a echipeiNaþionale, cãreia îi mai sunt necesareºapte puncte (din 5 meciuri) pentru calificarea la turneul final european dinFranþa (2016), a avut de-a lungul vremiizece jucãtori care au jucat în prima echipã a României. ªi ce jucãtori! Costicã Marinescu,

cel mai titrat jucãtor alJiului în echipa

Naþionalã a României

Gigi Mulþescu, fotbalistuljiulist care a dat culoareºi rafinament în joculNaþionalei României

Horaþiu Lasconi a„închis” în 1988 traseul

jiuliºtilor spre echipareprezentativã

cvj nr 833, luni 6 aprilie

Documents