cvj nr 1076, luni 4 aprilie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1076

Luni, 4 Aprilie 2016

S ituaþia plãþilor indemnizaþiilor consilierilor locali ai Petroºaniului a scos în evidenþã faptul cã deºi nu au participat la ºedinþe, unii consilieri ºi-au încasat cei

500 lei integral. O situaþie de râs, dacã n-ar fi de plâns, este cea în care doi consilieriau fost în delegaþie în Polonia drept pentru care nu au putut participa la ºedinþa ordinarã din luna noiembrie 2015. Doar cã unul a fost plãtit ca fiind prezent, iarcelãlalt – nu, aºa cum este normal. Dupã descoperirea gãinãriei, primarul TiberiuIacob Ridzi a cerut documentul pentru analizã ºi rezolvare. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Toate aceste dosare,care au fost întocmiteîn decurs de doar un anºi trei luni, mai exactdin ianuarie 2015 pânãla 31 martie 2016 îi au ca subiecþi pe maimulþi ºefi care au avut,ori mai au, putere dedecizie în cadrulComplexului EnergeticHunedoara.

“În momentul defaþã, din cele 32 dedosare penale menþio-nate, 14 se aflã înlucru, în diferite stadiide soluþionare, subsupravegherea unitãþiide parchet competen-te, în timp ce, în cazulcelorlalte 18 dosarepenale, cercetãrile aufost finalizate, fiindînaintate, cu propunericorespunzãtoare,

unitãþii de parchet com-petente, ori au fost declinate altor autoritãþijudiciare spre compe-tentã soluþionare”, ne-adeclarat subcomisar depoliþie Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

În ultimii ani, ºefiidin cadrul ComplexuluiEnergetic Hunedoaraau fost mereu suspi-cionaþi cã obþin veniturideloc de neglijat de peurma comisioanelor, oriaranjamentelor pe carele fac cu diferiþi oamenide afaceri ce se gãsescmai mereu în anturajepolitice aflate laguvernare, ori în anumite cercuri deinterese.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

C upola din parculcentral din

Petroºani ar putea sãîºi schimbe utilitateaºi înfãþiºarea.

Existã persoane care auvenit cu propunerea caacest spaþiu sã fie amenajatastfel încãt sã aibã o utilitate, dar sã ºi atragãdin punct de vedere estetic.

“Recent am propusPrimãriei MunicipiuluiPetroºani amenajareacupolei din Parcul Carol

Schreter, în galerie deartã. În prezent aceasta nuare nici o utilitate. Cucheltuieli minime, eapoate fi transformatã într-un punct de atracþiepentru publicul iubitor defrumos. Trebuie doar sã seînchidã spaþiile dintre 5stâlpi de susþinere aicupolei cu pereþi din sticlã,tip geam termopan ºi cîteva amenajãri interioare.Pe panouri mobile dinlemn dispuse de-a lungulpereþilor din sticlã se potexpune pe ambele pãrþi

lucrãri de artã plasticã,fotografii, colecþii deinsigne, etc. Astfel, galeriaar avea un avantaj, poateunic în þarã, de a puteaoferi publicului posibili-tatea de a vedea o bunãparte din expoziþie ºi dinexteriorul galeriei, chiar ºiatunci când aceasta esteînchisã. Primãria mi-arãspuns cã propunerea afost apreciatã pozitiv, dartrebuie consultaþi ºi artiºtiiplastici ºi cetãþenii dinValea Jiului”, spune un internaut.

Edilii locali iau în considerare aceastã pro-punere, însã au existat ºialte idei, toate fiind anali-zate, urmând ca cea maibunã sã fie aplicatã.

“Ne gândim sã punemîn valoare cupola din parcul central. Încã nu amgãsit o idee care sã fiefoarte acceptatã de toatãlumea. Am vãzut cã uniiîºi doresc galerie de artã,bibliotecã, dar nu excludaceastã chestiune”, aspus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Parcul central CarolSchreter din municipiulPetroºani este cuprins într-un amplu program demodernizare, astfel încâtacesta sã devinã un punctde atracþie pentrupetroºãneni ºi nu numai.

Monika BACIU Monika BACIU

Alo, Curtea de Conturi.... Alo, Poliþia...

Pontaje fictive laºedinþele Consiliului

Local Petroºani

ªefii din CEH cercetaþiîn zeci de dosare penalede IPJ Hunedoara

N u mai puþin de 32 de dosare penaleavând ca obiect infracþiuni de

naturã economicã privind ComplexulEnergetic Hunedoara au fost deschise deofiþerii din cadrul Serviciului deInvestigare a Criminalitãþii Economice,Biroul de Investigare a CriminalitãþiiEconomice Valea Jiului.

Cupola din parcul central, filigorie,galerie de artã sau bibliotecã?

C onsilierii locali dela Petroºani s-au

comportat în ºedinþalunarã precum niºtepersonaje din operelemarilor dramaturgi.Sala consiliului local adevenit un câmp deluptã în fiecare ºi-ascos armele ºi a începutrãzboiul electoral.

Alegerile locale seapropie, iar campania elec-toralã a început, chiar dacãneoficial. Liniºtea mormân-talã, de 4 ANI, din ConsiliulLocal de Petroºani a fostîntreruptã de alegerile carese apropie, iar fiecareindiferent cã este candidatsau membru de partid vreasã atragã atenþia.

I nteresaþi BRUSC decum se cheltuiesc

banii publiciDupã patru ani în care

liniºtea a domnit în cadrulºedinþelor de consiliu localºi toatã lumea a votat fãrãse se întrebe, mai nimic,toate proiectele, a venit ºimomentul rãzboiului.Frustrãri personale, politiceau scos la luminã caracterulconsilierilor care odaãt cuapropierea alegerilor localesimuleazã interesul faþã decetãþeni ºi faþã de baniipublici. ªedinþa de sãptãmâna trecutã a iscatcontroverse aprinse asupramodului în care se cheltuiesc

banii petroºãnenilor.Rãzboiul legislativo-electorala început cu proiectul de hotãrâre care a vizat alocarea sumei de 10.500de lei pentru premiereapersoanelor care ductradiþiile mai departe.Proiectul face referire lapersoanele care organizeazãdupã sãrbãtorile Pascale,nedeile, evenimente specifice momârlanilor.

Tonul a fost dat deCostel Postolache, candi-datul PSD pentru fotoliul deprimar. Acesta s-a întrebatºi a întrebat public dacãaceleaºi persoane sunt premiate pentru acest eveni-ment. A urmat consilierullocal Viorel Pascu. Acesta aprecizat cã proiectul ridicãmulte semne de întrebare.

“Cum îi premiaþi? Întrebaþi cine organizeazã?”,a spus Pascu.

Dupã câteva minute delãmuriri s-a trecut la urmã-torul punct de ordinea dezi. Intensitatea dezbaterilora crescut. De aceastã datãcopiii au fost subiectul dediscuþie ºi ciocolata. De ceciocolatã ºi nu biciclete, dece sã nu fie premiaþi maimulþi tineri, de ce, de ce, de ce? Zeci de astfel deîntrebãri s-au pus în cadrulºedinþei de consiliu local, laproiectul de hotãrâre care aprevãzut alocarea sumei de67 de mii de lei pentruorganizarea manifestãrilordedicate Zilei Internaþionalea Copilului.

“Suma de 67 de mii delei se poate defalca peactivitãþi?”, a întrebat consilierul local CostelPostolache.

Reprezentanþii administraþiei locale au pre-cizat cã din suma respectivãfiecare copil din municipiulPetroºani va primi o cioco-latã, vor fi premiaþi copiiicare vor participa la evenimentele din acea zi,va avea loc parade cos-tumelor de carnaval, iar lafinal existã un deviz pentrutoate aceste lucruri.

“Ciocolata costã între35.000 ºi 36.000 de lei înfuncþie de preþul de peSEAP. Va fi un concurs deorientare turisticã cu premiiîn valoare de 3000 de lei,un atelier de creaþie unde s-a alocat suma de 1200 delei, în funcþie de numãrulcopiilor participanþi”, ausubliniat reprezentanþiimunicipalitãþii.

Consilierul local Pascu a

avut o altã iniþitivã. Sã nuse ofere atâta ciocolatã ºi sãse premieze copiii.

“Nu am nimic împotrivasumei de 67 de mii de lei,dar mi se pare cã ciocolatacostã mai mult de jumãtatedin suma alocatã. Eu aºpropune sã sã extindempremierea”, a subliniatPascu.

Consilierul local PNLPetre Drãgoescu a þinut sãprecizeze cã ar accepta sãse ofere biciclete copiilorsau orice altceva, dar consilierii sã spunã de undesã se ia banii necesari.

“Eu mi-aº dori sã le dãmbiciclete, dar de unde luãmbanii? Bugetul ne permitesã face aprecieri simbolicepentru toþi copiii, nu sã îiselectãm”, a subliniatDrãgoescu care a þinut sãprecizeze cã aceste discuþiisunt “normale, este an electoral”.

Discuþiile pe acest subiectau continuat timp de zecide minute, însã în cele dinurmã consilierii au votatproiectul de hotãrâre. Certeste faptul cã anul trecut,acum doi ani nu a interesatpe niciunul dintre consilieriilocali sã afle pe ce se cheltuiesc zeci de mii de leiîn cadrul manifestãrilorprilejuite de ZiuaInternaþionalã a Copilului.

Dezbaterile peproiectele din cadrulºedinþei Consiliului Localau continuat ºi cu celelateproiecte. Consilierii localicu greu au ajuns la unnumitor comun. Cert estecã în cele din urmãproiectele de hotãrâre aufost votate.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

S.C APA SERV VALEA

JIULUI S.APETROªANI anunþã restricþii în

furnizarea apei potabilepentru Luni 04.04.2016 în:

- LUPENI - între orele 09.30- 15.30. Zona afectatã:Cartier Viitorului ºi CartierBãrbãteni;

Motivul restricþiei: reme-diere pierdere la hidrant situat înzona bl. B5, str. Viitorului ºiremediere pierdere în zona GãriiBãrbãteni.

- URICANI - între orele09.00 - 14.00. Zona afectatã:strãzile Progresului ºi Teilor;

Motivul restricþiei:remediere pierdere str.Progresului, bl. 21, sc. 2.

Mulþumim pentru înþelegere, Birou Presa S.C Apa ServValea Jiului S.A Petroºani

Consiliul Local Petroºani

Ultima noapte de dragoste,întâia noapte de rãzboi

V este bunãpentru ºoferi!

Prima jumãtate acenturii ocolitoare a municipiuluiPetroºani, cea dinspre Defileu,intrã în reabilitare.Odatã stabilit cons-tructorul, lucrãrilevor putea începe.

Vremea s-aîmbunãtãþit, este primãvarã în toatã re-gula iar asta înseamnãcã nimic nu maiîmpiedicã începerealucrãrilor de reabilitareºi modernizare pejumãtatea centuriiocolitoare a municipiu-lui Petroºani, ce a fostcuprinsã în buget anul

acesta. Toatã parteabirocraticã ce a fostnecesarã s-a realizat ºi chiar s-a intrat înprocedurã de licitaþielucru ce înseamnã cã, odatã stabilit constructorul, lucrãrilevor fi demarate.

”Suntem deja înprocedurã de licitaþie,toatã documentaþia afost finalizatã, în celmai scurt timp, dacã

nu sunt alte contestaþiisau alte chestiuni pro-cedurale, vom aflacâºtigãtorul acesteilucrãri ºi în cel maiscurt timp vom intra înteren. E vorba de tron-sonul cuprins întresensul giratoriu cuavion ºi benzinãriiledin zona Aeroport”, aspus Tiberiu IacobRidzi - PrimarulMunicipiului Petroºani

Porþiunea de drum,un adevãrat calvarpentru ºoferi va fireabilitatã dupã ce anibuni nu s-a putut faceacest lucru deoareceîntreaga centurã esteîn administrareaCNADNR. Constrânºide starea deplorabilã,administraþia publicãlocalã în parteneriat cuConsiliul JudeþeanHunedoara au reuºitsã obþinã aviz ºi chiarsã gãseascã fonduripentru ca mãcaraceastã jumãtate sã fieasfaltatã în totalite.

”E o investiþiefinanþatã de ConsiliulJudeþean Hunedoaraîn asociere cu Primãriamunicipiului Petroºani,dar care se aflã subtutela municipalitãþii.Mã intereseazã subiec-

tul acesta ºi de aceeaam o corespondenþãcontinuã cu primarulTiberiu Iacob Ridzi,astfel încât sperãm cala finalul lunii aprilie sãavem un rezultat, sãavem un constructor ºidin luna mai deja sãcirculãm pe un asfaltde calitate în munici-piul Petrosani”, adeclarat Adrian David,Preºedintele Consiliului

Judeþean Hunedoara.Valoarea totalã a

investiþiei esteîmpãrþitã la jumãtateîntre ConsiliulJudeþean Hunedoara ºiadministraþia publicãdin Petroºani, aºa cãfiecare parte are depus circa 10 miliardede lei vechi.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016 Actualitate 3

În timp ce în ºedinþa ordinarã a Consiliului LocalPetroºani, din 31 martie, sepurtau discuþii aprinse pemarginea sumelor consis-tente alocate pe divese acþiuni fãrã sã fie prezentat,chiar de formã, un desfãºurã-tor care sã arate pe ce secheluie mormanul de banipublici, prin centrulPetroºaniului am dat de celmai tânãr consilier, LaviniaGrigoriu, care deºi este ofemeie brunetã ni s-a pãrutmuuult mai… întunecatã.Cunoscând faptul cã înaceastã perioadã primarii înfuncþie, care sunt ºi candidaþila aceeaºi funcþie, sunt atentmonitorizaþi de opoziþie înconsiliile locale pentru cã, seºtie, banul public este alocatgeneros în acþiuni care,invariabil, sunt îngrãmãdite lasfârºit de mandat ºi în pragde alegeri, am întrebat de ce

nu este prezentã la ºedinþa încauzã. Cu dinþii strânºi, aspus ceva de bun simþ ºi min-ciunã, de pretarea la gãinãriiºi josnicie, de oameni de cali-bru dar mici etc., spuse dincare nu am înþeles nimic.

Cu rãbdare, am aflat cãedilii PSD ceruserã situaþia cuplata indemnizaþiilor con-silierilor locali pe anul 2015ºi vãzând cã grupul lor estesingurul care a fost”sancþionat”, au început sãanalizeze pe date de ºedinþãcine a fost prezent ºi cine nu.Supãrarea Laviniei Grigoriu avenit din faptul cã unii con-silieri cu state vechi au fostpontaþi, când ei de fapt aulipsit. Ba mai mult, doi aulipsit în acelaºi timp ºi unul afost remunerat, iar celãlat nu.

”Nu este vorba de baniaici, ci de faptul cã se dedaula lucruri mãrunt-ruºinoasepentru niºte oameni în toatã

firea, cu notorietate. Deexemplu în luna noiembrie2015, dl. Valeriu Butulescu ºi dl. Ioan Rus au fost împreunã într-o delegaþie înPolonia. Dl. Butulescu aîncasat indemnizaþia ca ºicând ar fi fost prezent laºedinþã, iar Ioan Rus – nu.Pentru a-þi încasa indemniza-þia trebuie sã participi lacomisiile de specialitate ºi laºedinþe ordinare. Dacã par-ticipi doar la una din acesteetape, indemnizaþia estediminuatã. Eu am lipsit o singurã datã, în iunie sauiulie, când a trebuit sã susþinun examen la Bucureºti ºi,normal, nu am fost plãtitãpentru cã nu am fost. Înrest, nu am lipsit niciodatãnici de la ºedinþele ordinareºi comisii, nici de la cele deîndatã care nu sunt plãtite.Dl. Florin Mârza vine de laBucureºti o datã pe lunã, la

ºedinþa ordinarã, semneazãavizele din comisii ca ºi cândar fi fost prezent. La fel ºi dl.Butulescu, în general, doarsemneazã documentele dincomisii fãrã a participa. Pãice facem aici? Eu sunttânãrã. Ce exemplu îmi dauaceºti oameni care sunttrimiºi acolo de comunitatede câteva mandate? Cummotiveazã tinerii care vorveni din urmã? Sigur cã teîntrebi ca orice om, dacã sededau la asemenea chestiimãrunte, oare la cele maricum fac? Ce m-a ºocat, cã seminþea cu voce apãsatã defaþã cu presa, care se afla însala de ºedinþã. M-am ridicatºi am pãrãsit ºedinþa… Amînþeles cã primarul TiberiuIacob Ridzi a cerut acel pontaj cu plãþile aferentepentru a-l analiza”- a declaratLavinia Grigoriu, consiliermunicipal. Situaþia a fostconfirmatã ºi de alþi consilieride la Petroºani.

Cert este cã aroganþaunor consilieri locali este bine

cunoscutã, care în sedinþeleîn care li s-a tulburat liniºteafiind întrebaþi de cetãþeni,care i-au ales ºi datoritã cãro-ra au ajuns acolo, s-au purtatca stãpânul cu prostimea.

Un exemplu a fostmomentul scandalului cutransportatorii, când oamenicu vechime în domeniu, cupãrul nins, au întrebat con-silierii ºi primarul de ce nufac nimic pentru a se intra înlegalitate dând ºi niºte soluþiiîn calitate de cunoscãtori aibranºei. De la înãlþimea uneiaroganþe rar întâlnite, con-silierul (atunci PDL) Florin Mârza i-a luat la rostspunându-le apãsat cã nusunt ei în mãsurã sã spunãconsilierilor ce au de fãcut ºiau fost poftiþi afarã.

Atitudinea sa l-a fãcut peregretatul ziarist Dan Codrea,prezent ºi el la acea ºedinþã,sã intervinã. Fireºte, a fost ºiel apostrofat de acelaºi con-silier în timp ce ceilalþi edilistãteau cu capul plecat…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Alo, Curtea de Conturi.... Alo, Poliþia...

Pontaje fictive la ºedinþeleConsiliului Local PetroºaniS ituaþia plãþilor indemnizaþiilor consilierilor locali ai Petroºaniului a scos

în evidenþã faptul cã deºi nu au participat la ºedinþe, unii consilieri ºi-au încasat cei 500 lei integral. O situaþie de râs, dacã n-ar fi de plâns, estecea în care doi consilieri au fost în delegaþie în Polonia drept pentru care nu au putut participa la ºedinþa ordinarã din luna noiembrie 2015. Doar cãunul a fost plãtit ca fiind prezent, iar celãlalt – nu, aºa cum este normal.Dupã descoperirea gãinãriei, primarul Tiberiu Iacob Ridzi a cerut documentul pentru analizã ºi rezolvare.

Asfaltãri cu iz electoral

Exponatul luniiaprilie 2016 faceparte din colecþia deIstorie Modernã aMuzeului CivilizaþieiDacice ºi Romane,fiind reprezentat de ocanã de propagandãdin timpul primului

rãzboi mondial. Astfelde obiecte eraufolosite de propagan-da militarã atât pen-tru a îndemna tineriisã se înroleze înarmatã, cât ºi pentrua populariza ideeaalianþelor „indestruc-

tibile”, alãturi de cãnifiind utilizate batistebrodate, cãrþi postale,schiþe, fotografiipanoramice etc.

Cana de propa-gandã expusã laMuzeul CivilizaþieiDacice ºi Roamneprovine din ImperiulAustro-Ungar, fiindfabricatã din porþelanalb, cu toartã, ºi areo înãlþime de 9 cm,diametrul gurii de 8cm iar diametrulbazei de 5,5 cm,rezultând o formãtronconicã. Baza esteornamentatã cu obandã de decor în

relief, iar deasupraacesteia se aflã o altacompusã din culorileroºu-alb-verde,reprezentând steagulungar, arãtând defapt poziþia de egali-tate pe care Ungariao avea în cadrulalianþei. Însã punctulde atracþie îl constitu-ie cei doi împãraþi ºialiaþi Franz Joseph siWilhelm al II-lea,prezentaþi în douãmedalioane poziþio-nate faþã în faþã, înpartea centralã acanei. Împãraþii aliaþiîn blocul PuterilorCentrale poartã uni-

forme militare deceremonie, comple-tate cu ordine ºi deco-raþii. Fiecare medalioneste mãrginit desteagul statului cãruiaîi aparþine conducã-torul, respectivAustro-Ungaria ºiGermania.

Produse în numãrmare în timpulPrimului RãzboiMondial, cãnile depropagandã, pe careazi le mai putemvedea doar în colecþiile muzeale, netransmit peste timp,imagini document alealianþei fostelorimperii din centrulEuropei.

Biroul deRelaþii cu Publicul

Sezonul ar fitrebuit sã

debuteze cu 1 mai,însã, cum vremease anunþã cãl-duroasã, cei cuafaceri în turismulde aventurã ºi-aulansat ofertele.

Astfel, sezonul derafting pe Jiudebuteazã din acestãlunã, iar pentruaprilie ofertele începde la 150 de lei depersoanã. Câtevazeci de pachete au ºifost achiziþionate deaventurierii dornici de senzaþii pe râulînvolburat.

Porþiunea de peDefileu a râului Jiueste folositã, înfiecare an, pentrupracticarea raftingu-lui, iar de la an la an,numãrul amatorilorde sporturi extremeeste în creºtere ºichiar strãinii cautãadrenalinã purã peJiu, în coborârilerapide cu barca pe

torentele de munte. Râul este numai

bun pentru practi-carea acestui sport,dat fiind faptul cãporþiunile cu gradridicat de riscalterneazã cu porþiu-nile de apã linã, undeamatorii rafting - ului

îºi pot trage sufletul. Sunt douã trasee

pentru rafting, iarunul dintre ele seîntinde pe o porþiunede circa 13 kilometri,de la Lainici laBumbeºti – Jiu. Acesttraseu este inclus în

circuitul turistic, pen-tru cã pasajele dificilealterneazã cu cele degrad scãzut de dificul-tate, unde te poþireplia. Mai este untraseu, de la Livezenila Lainici, care estemai dificil, cu pasajecu grad de dificultatemai mare. De fapt,cel care pleacã de laLivezeni este consi-derat traseul sportivde rafting, are olungime 15 kilometriºi un grad de dificul-tate III-V. De regulã,practicanþii acestuisport vin în grupuriorganizate, cu unpachet turistic extinsce presupune raftingºi pe alte râuri dinalte þãri.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016 Actualitate 5

La ediþia cu numãrul100 a campaniei sociale”Premianþii fãrã premii”,care are loc în fiecaresâmbãtã la Deva, a fostmultã lume în piaþetaCentrului Cultural”Drãgan Muntean”. Laacest numãr a fost celcare a primit ca premiurespectul ºi apreciereapublicului a fostRomulus Gabor, primulfotbalist român cu pal-mares modial individual,cel cãruia i s-a acordatGheata de bronz ºiBalonul de Aur fiinddeclarat cel mai bunjucãtor la CampionatulMondial de tineret dinAustralia, 1981, titluobþinut cu un an înaintede Maradona.

Dan Terteci, iniþia-torul acestui preþiosproiect, a fost de nere-cunoscut. Colaborând cuel pe vremea când lucraîn presa centralã, l-amºtiut dur ca o stâncã,intransigent ºi extrem detenace în a scoate laluminã fapte ºi situaþiigrave care îmbolnãveausocietatea, a fostaproape ºocant sã-lvedem precipitat, cuochii umezi din cauzaemoþiei, cu un discursdespre valoarea ºi frumuseþea umanã...Gândul ne-a zburat lapovestea lui WaltDisney, cu taurulFerdinand, blând ºi visãtor ºi nu un luptãtorsângeros cu matadori.

ªi totuºi, Dan Terteciduce o altfel de luptã,cea de a scoate în primplan valorile adevãrateîn ciuda faptului cã afost blamat, cã areinterese, cã nu te poþidedica unui asemeneaproiect fãrã un câºtigetc., etc. DuceCampania înainte ºi oface bine pentru cã amvãzut premiaþi cãrora le-a vibrat sufletul laaplauzele publicului surprins de multe ori cã aici, în judeþulHunedoara, avemoameni care au sfinþitlocurile pe unde au trecut, au performatincredibil în activitãþilelor.

Campania ºi-a încetat

curgerea pânã dupãalegerile locale din acestan.

”Vreau sã vãmulþumesc cã ne-amîntâlnit aici de 100 deori. Ne-am întâlnit aici înoctombrie 2013 înîncercarea de aredescoperi spaþiul public în jurul valorilorromâneºti. Ne-am strânsaici sã arãtãm cã noi,românii, ºtim sã nerespectãm, ºtim sã neuitãm unii cãtre alþii,cãutând pãrþile noastrefrumoase ºi constructive.De 100 de ori am ieºitîn stradã pentru astrange mâna unoroameni, cum este astãziRomulus Gabor. Am fostcriticaþi de-a lungul

vremii cã aducemoameni aici ºi nu le dãmnimic. Ba da, le dãm. Le dãm respectul nostru.Dumneavoastrã, astãzi,sunteþi premiul premi-antului de astãzi (…)Sunt foarte muþi oamenicu bani în þara asta careºi-ar fi dorit sã cumpererespectul unui oraº, alunei strãzi, sau mãcar alunui cartier…” – a spusDan Terteci.

Organizatorii au precizat cã se vor dezicede orice asociere cuvreun partid politic ºi cã”Premianþii fãrã premii”

va fi reluatã în 11 iunie 2016.

De precizat, cã laeveniment a participat ºi realizatorul tv Antena 3, Adrian Ursu,care a înmânat placheta premiatului cunumãrul 100.

Acesta a avut numaicuvinte de apreciere la adresa campaniei”Premianþii fãrã premii”,o campanile atipicã pentru oamenii delângã noi, valori careconteazã.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Terenurile de fotbal înpantã, parcurile în

zone mlãºtinoase oricãminele culturale însatele cu unul sau doilocuitori, toate acesteinvestiþii care frizeazãridicolul pãlesc în comparaþie cu un proiectrealizat într-o comunãhunedoreanã. Oamenii aufibrã opticã pentru inter-net, chiar în faþa porþilor,însã trãiesc la luminaopaiþului ºi a lumânãrii.

Mega proiectul ridicol afost realizat în urmã cu circacinci ani în comuna Bãtrânadin judeþul Hunedoara, iartrei sate neelectrificate ar fi trebuit sã aibã Internetprintr-o reþea de ultimã generaþie la vremearespectivã, de mare vitezã.

Este adevãrat cã investiþiade zeci de mii de euro a fost

realizatã de o firmã privatã,de defuncta Romtelecomcare a considerat-o ”strate-gicã”, experþii companieiintuind o dezvoltare în viitora comunei. Ceea ce nu s-aîntâmplat!

De la momentul realizãriiproiectului ºi pânã înprezent, comuna mai arepuþin peste 100 de locuitorifaþã de 141 ºi media de

vârstã a populaþiei este de60 de ani, pentru cã ºipuþinii tineri de atunci aupãrãsit vatra strãmoºeascã.

S-a ales praful

Totul a început cu o solicitare a primãrieicomunei de a se realiza olinie de transfer date, care ar fi urmat sã deserveascã

instituþia ºi puþinelegospodãrii electrificate dincentrul comunei. Companiaa trecut la treabã ºi a ”plan-tat” zeci de stâlpi. Apoi atras cablul de fibrã opticãprin cele trei sate fãrãenergie electricã. Iniþial,proiectul ar fi trebuit sã þinãdrumul ºi sã ajungã doar laprimãrie, însã hazardul afãcut ca el sã fie modificat ºisã ajungã ºi prin sate undemai trãiesc una sau douãfamilii care ºi dacã ar vrea sã se bucure de ”magia”internetului, nu ar putea.Primarul s-a gândit cã dupãce se face reþeaua, pe stâlpise va ”agãþa” mai uºor ºi uncablu de electricitate dar n-afost sã fie. ”Aºa îi spuneþi,internet? Oamenii dincãtunele care mai sunt aucrezut cã o sã fie curent electric. Ne-am fi dorit drum,energie electricã înainte detoate. Internetul e bun ºi el,dar înainte de el ar fi trebuitfãcute altele”, spune RaduHerciu, primarul dinBãtrâna.

La cinci ani de la

finalizarea investiþiei, stâlpiiau fost culcaþi la pãmânt devreme sau furaþi pe alocuri,cablul de fibra opticã s-aîmpletit printre arborii seculari ºi oamenii se uitã cujind la cablurile din faþaporþilor lor.

”Ai, Doamne! Stâlpiiaºtia… or zis cã bagã inter-net ºi acum patru ani când i-or bãgat, muncitorii stãteauaici în faþa porþii ºi mâncau.Le-am zis: domne de ce nubãgaþi alþi stâlpi, nu brad, cãbradul într-un an-doiputrezeºte ºi cade. Ei or zis:sã þânã pânã plecãm noi d’acia! No, aºa o ºi fost!Dupã un an or cãzut toþi lapãmânt. Dacã nu avemcurent electric nu aveam ceface nici cu internetul”,povesteºte singurul locuitor alsatului Rãchiþaua, ZamfirMoldovan. Nici primãria n-amai primit reþeaua de trans-fer de date de mare vitezã,pentru cã pe fibra opticã n-a”curs” niciodatã un singurbit.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Zonele limitrofeale Petroºaniului,în afara alertãriiZonele Peºtera Bolii, Dâlja

Mare, Maleia ºi o parte din Dâlja Micã aparþinând demunicipiul Petroºani, nu suntacoperite în totalitate de sistemul electronic de averti-zare în caz de dezastre.

Pentru realizarea unei hãrþi cuprivire la regiunea acoperitã de siste-mele de alarmare publicã, municipali-tatea Petroºani a lucrat cu specialiºtiiINSEMEX. Raportul a arãtat cã locali-tatea este acoperitã în caz de necesi-tate, iar populaþia poate fi alarmatã încaz de nevoie. Sunt însã câteva zonelimitrofe în care semnalele acusticeale sirenelor pot fi auzite mai greu.

În raport se aratã cã sistemul actual de alarmare al municipiuluiPetroºani acoperã 100% zonamunicipiului, rãmânând în afarãPeºtera Bolii, Dâlja Mare, Maleia ºi oparte din Dâlja Micã. Acestea suntalarmate prin curierii desemnaþi aiServiciului Voluntar pentru Situaþii deUrgenþã ºi echipele de intervenþierapidã ale Poliþiei ºi Jandarmeriei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Ministerul Sãnãtãþiile cere medicilor de

familie sã cheme copiiila vaccin. Totul s-aîntâmplat din cauzã cãsunt prea mulþi copiinevaccinaþi ºi astfel aizbucnit o epidemie.

Ministerul Sãnãtãþii acerut tuturor direcþiilor desãnãtate publicã mobilizarea,în regim de urgenþã, pentrudesfãºurarea campaniilor devaccinare cu vaccin împotri-va rubeolei-rujeolei-oreion(ROR), în contextul apariþieiunui focar de rujeolã cu 79 de cazuri confirmate înjudetele Bistriþa ºi Cluj.

Ministerul Sãnãtãþii faceapel la personalul medicaldin teritoriu implicat în pro-cesul de vaccinare al copiilorºi la mediatorii sanitari sãintensificie acþiunile de vac-cinare ºi de recuperare acopiilor nevaccinaþi. Asta, încondiþiile în care foarte mulþipãrinþi au refuzat sã îºi vaccineze copiii în ultimii ani.A apãrut, practic, o modãprintre aceºtia ºi sunt foartemulþi adulþi care refuzã sã îºiducã micuþii la vaccin,motivând diverse scuze.

Zona afectatã de rujeolãcuprinde mai multe localitãþidin judeþul Bistriþa Nãsãudsituate la graniþa cu judeþul

Cluj, în care existã comunitãþi unde copiii nufigureazã pe listele mediculuide familie ºi sunt, prinurmare, nevaccinaþi.

“Reamintim pe aceastãcale cã, vaccinarea reprezin-tã cea mai eficientã metodãde prevenire a cazurilor deîmbolnavire ºi recomandãmtuturor pãrinþilor sã solicite medicilor de familievaccinarea copiilor pentru aasigura pãstrarea stãrii desãnãtate a acestora”, scriureprezentanþii ministerului încomunicat.

Rujeola este o boalãinfecþioasã extrem de contagioasã caracterizatãprin febrã mare, tuse,secreþii nazale ºi oculare ºierupþie cutanatã.

“Solicitam ca, la primelesimptome, pãrinþii sã seprezinte de urgenþã la mediccu copilul pentru izolareaacestuia ºi prescrierea tratamentului adecvat bolii ºiprevenirea complicaþiiloracesteia, printre care diareea(gravã mai ales în cazul sugarilor), otita medie, pneumonia, encefalita ºi dece-sul”, mai scrie în informare.

Singura modalitate deprevenire a celor trei boli,rujeola, oreionulºsi rubeolaeste vaccinarea cu vaccinulROR.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

La numãrul 100, ”Premianþii fãrã premii” ºi-a întrerupt cursul”De 100 de ori am ieºit în stradã pentru a strânge mâna unor oameni, cum este astãzi

Romulus Gabor. Am fost criticaþi de-a lungul vremii cã aducem oameni aici ºi nu le dãmnimic. Ba da, le dãm. Le dãm respectul nostru (…) Sunt foarte muþi oameni cu bani înþara asta care ºi-ar fi dorit sã cumpere respectul unui oraº, al unei strãzi, sau mãcar alunui cartier…” – Dan Terteci, iniþiatorul campaniei ”Premianþii fãrã premii”.

Canã de propagandã, exponatul lunii apriliela Muzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane DevaMuzeul Civilizaþiei Dacice ºi Romane

Deva propune vizitatorilor,începând cu data de 1 aprilie 2016, oaltã piesã în cadrul acþiunii intitulate„Exponatul lunii”, piesã ce poate fiadmiratã în spaþiul special amenajat laintrarea în Palatul Magna Curia.

Au primit internet de mare vitezãºi trãiesc la lumina opaiþului

Alertã DSP din cauza oreionului Start la distracþie în Parcul Naþional Defileul Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 20166 Actualitate

- ANUNÞ -În conformitate cu prevederile

Legii nr.52/2003 privind transparenþadecizionalã în administraþia publicã localã,se supune consultarii publice:

,,Proiectul de hotãrâre pentru completarea Anexei nr. 3 la

Hotãrârea Consiliului JudeþeanHunedoara nr. 212/2015 privind

aprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor precum ºi altor taxe

asimilate acestora, din competenþaConsiliului Judeþean Hunedoara,aplicabile în anul fiscal 2016 ”

Proiectul de hotãrâre poate fi consultatla Centrul de Informare a Cetaþeanului, lasediul Consiliului Judeþean Hunedoara, dinDeva, str.1 Decembrie 1918, nr.28,jud.Hunedoara, camera 28, sau pe site-ul

propriu al Consiliului Judeþean Hunedoara,la adresa de internet: www.cjhunedoara.ro,fiind afiºat in data de 30.03.2016.

Propunerile, sugestiile ºi opiniile cu valoarede recomandare, cu referire la acestproiect de hotãrâre, se pot depune în scrisla sediul Consiliului Judeþean Hunedoara,prin poºta la adresa: Deva-330025, str. Bld 1 Decembrie 1918 nr.28, judeþulHunedoara, sau prin intermediul poºteielectronice la adresa:relaþ[email protected], pânã ladata de 11.04.2016.

Persoanele sau organizaþiile interesatecare transmit în scris propuneri, sugestiisau opinii cu privire la proiectul dehotãrâre supus dezbaterii publice, vorspecifica articolul sau articolele din proiectla care se referã, menþionând data trimi-terii ºi datele de contact ale expeditorului.

C ostumaþi de carnaval, cu multã

poftã de distracþie ºi peo vreme perfectã, zecide împãtimiþi ai sportului cu parapantaºi iubitori ai munteluiau venit, în week-endulcare a trecut, înParâng. A fost o ediþieperfectã a FestivaluluiAerociudaþilor, cum îºispun ei.

Timp de 3 zile, iubitoriide adrenalinã la înãlþime,au întins pânzele parapan-telor ºi s-au distrat copios.Nu a lipsit carnavalul dedupã, în costume, care maide care mai frumoase.

„În fiecare an, în perioa-

da aceasta, mai mulþi para-pantiºti din þarã se strâng înzona Parângului pentru asãrbãtori deschidereasezonului de zbor, ºi, cuaceastã ocazie, ca sã nesimþim bine ºi sã facem ºispectacol. Avem ºi un car-naval, în care parapantiºtiise vor distra ºi vom încercasã facem cât mai frumoscerul deasupra Parângului”,a spus Dan Toterman,organizatorul FestivaluluiAerociudaþilor.

Programul festivalului aînceput vineri, iar vremea aþinut cu parapantiºtii. I-amgãsit la plajã ºi la distracþie,sus în Parâng, unde a fostperfect pentru ceea ce ei ºi-au dorit: distracþie ºi zbor.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

D etaliile fac diferenþa.

Lucrãrile de la PalatulCultural Muncitorescdin Lupeni se apropiede final. Mai sunt depus la punct câtevadetalii, iar apoi aici va avea loc deschidereaoficialã.

Edilii locali de la Lupeni audemarat un proiect prin careau vrut sã punã în valoare ºisã redea circuitului culturaledificiul, care cândva, adãpostea sute de spectatori.Aici au loc mici lucrãri, iar încâteva zile, edificiul va fideschis publicului.

“Vom face o conferinþã laPalatul Cultural Muncitoresc,iar apoi vom face inaugura-rea. La Palatul Cultural suntem la stadiul de montarea scaunelor, dacã se punescenotehnicã am terminat.Cei de la scenotehnicãlucreazã acolo ºi mai dureazãvreo 3-4 zile pânã terminã ºisper ca în luna aprilie sãavem primele piese de teatruîn Palatul CulturalMuncitoresc”, a declaratCornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Odatã finalizat proiectul,tinerii vor avea un spaþiupropice activitãþilor edu-caþional culturale, vor puteasã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vorputea sa urmeze cursuri depregãtire profesionalã.

Beneficiarii indirecþi aiproiectului sunt cei peste 50.000 de oameni carelocuiesc in localitãþile înveci-nate municipiului Lupeni.

Aceastã instituþieîmplineºte 89 de ani de cânda fost construitã. Investiþia s-arealizat din fonduri europenenerambursabile ºi, tocmai deaceea, este nevoie derespectarea termenelor.Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã, inauguratã în 1927, ca ºicadou oferit de Casa Regalãa României comunitãþiiminiere din Lupeni, a fostreadus la strãlucirea lui dealtãdatã, dar lucrãrile suntîncã departe definalizare.Proiectul Integrat deDezvoltare Urbanã ce cu-prinde reabilitarea ºi moder-nizarea Palatului Cultural, ºiun alt proiect deja finalizat ºicare a fost dat folosinþã, sis-temul de supraveghere videourbanã, are o valoare de9.374.664,03 lei. Palatul va deveni un centru cultural

autentic, deoarece aici vor fiorganizate evenimentelemajore ale comunitãþii, iar lainaugurarea lui, administraþialocalã vrea sã organizeze ofestivitate la care sã fie invi-tate personalitãþi politice alelumii culturale hunedorene ºinaþionale, precum ºireprezentanþi ai Casei Regale.

Una dintre caracteristicilerelevante ale PalatuluiCultural era acustica sãlii despectacole. Prin punerea învaloare a celui mai importantobiectiv din municipiulLupeni readucem localnicilorbucuria de a savura acusticasãlii. Acest a caracteristicã vafi întregitã de achiziþionareade noi tehnologii desonorizare si videoproiectare. De asemeneanoile tehnologii informaticesunt caracteristici importantecare vor avea un rol impor-tant în activitãþile viitoare alePalatului Cultural. Valoareatotalã a proiectului este9.124.522,89 lei.


15 mii de lei pentru veterani ºi eroiA utoritãþile locale de

la Lupeni vor cinstimemoria eroilor care aucãzut pentru patrie, dar îivor celebra ºi pe veteraniirãmaºi încã în viaþã.15.000 de lei pentru douãmanifestãri de pe razamunicipiului Lupeni.

Consilierii locali de laLupeni vor trebui sã votezedacã aprobã sau nu alocareasumei de 15 mii de lei pentruorganizarea a douã eveni-mente în cursul lunii aprilie.Este vorba de Ziua Eroilor ºide Ziua Veteranilor de Rãzboi.

“Având în vedereapropierea celor douã zile decomemorare a Veteranilor deRãzboi precum ºi a ZileiEroilor se impune organizareaîn municipiul Lupeni, ca în

fiecare an, a unor manifestãricomemorative corespunzã-toare. Pentru organizareaacestor manifestãri comemo-rative este necesarã alocareasumei de 15.000 de lei dinbugetul local”, aratã Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Ziua Veteranilor de Rãzboise marcheazã în fiecare an ladata de 29 aprilie, în semn derecunoaºtere a meritelor aces-tora pentru apãrarea indepen-denþei, suveranitãþii, integritãþiiteritoriale ºi a intereselorRomâniei.


Inaugurarea Palatului Cultural Lupeni are loc în cateva sãptãmâni

Soare, spectacol în aer ºi costume

A u cerut totmai mulþi

avize ºi autorizaþiide la specialiºtiisingurului institutdin þarã specializatîn explozii ºiexplozivi.

Este vorba desprecei de la INSEMEX,care, dupã tragediadin Colectiv, au avutmai multe runde deîntâlniri cu oameniicare ar trebui sã îiinstruiascã pe cei carelucreazã în firme curiscuri neevaluate pânãacum. SpecialiºtiiINSEMEX spun acumcã au solicitãri de lamult mai multe firme,dupã ce angajatorii auvãzut cât de grave suntconsecinþele nerespec-tãrii sau necunoaºteriinormelor de securi-tate. „Acolo unde nusunt luate toatemãsurile de securitatese ajunge ca noi sãparticipãm la acestenedorite expertize aleevenimentelor tragice.Prima mãsurã pe caream luat-o a fost lafinele anului trecut, cudoamna ministru alMuncii, Costea, care aavut amabilitatea sã nefaciliteze o întâlnire cuinspectorii de muncãdin întreaga þarã, cãro-ra le-am prezentat o

datã în plus, activitateanoastrã, oferta noastrãde servicii ºi feed-back-ul a fost unulpozitiv. Au început sã aparã mai multesolicitãri din parteaagenþilor economici”,a spus Artur Gãman,director general alINSEMEX Petroºani.

Specialiºtii dinPetroºani au cerutchiar amendarea unornormative legale, imediat dupã Colectiv,pentru cã au fost oserie de greºeli în gestionarea situaþiilorde crizã. Legislaþia dela noi este, aºa cumspun cercetãtorii, uncopy - paste a legis-laþiei europene, încare angajatorul îºiasumã tot riscul, darnu îºi ia mãsuri punc-tuale de securitate amuncii.

„Încercãm sãcopiem lumea civilizatã, fãrã sã fim

conºtienþi cã la noi nuexistã cultura respec-tivã de sãnãtate ºisecuritate în muncã ºiceea ce folosesc ves-ticii, probabil cã nouãnu ni se potriveºte.

Trebuie spus la noicine ce mãsurã trebuiesã ia ºi cum sã oaplice. Sã vã dau unexemplu: înainte eraunormele de protecþie amuncii pe sectoare:cãrbune, sare, minereuº.a.m.d., acum, încadrul legii generale sespecificã doar cã anga-jatorul are obligaþia dea asigura toate mãsurilepentru prevenirea inci-dentelor periculoase.Fãrã detalii pe concen-traþii, limite”, a maiprecizat directorulINSEMEX Petroºani.

Conducerea INSE-MEX s-a aflat imediatdupã producerea accidentului în ClubulColectiv ºi acum mai multe firme s-auinteresat sã fie evaluate de aceºti specialiºti.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 2016 Actualitate 7

“Implementarea cu succesa unui Plan de reorganizarepresupune achitarea, chiar ºi parþialã a datoriilorîntr-un interval de 3-4 ani.Ori întârzierea cu care s-adeclanºat procedura deinsolventa la CEH SA afãcut sã se ajungã la unnivel foarte ridicat al datori-ilor - estimat la peste 1.500milioane lei, cu mici ºansede a fi achitate. Achitarea,chiar ºi parþialã a datoriilorpresupune realizarea de

profit din activitatea curentã, ca sursã pentruachitarea acestora. Ori încazul CEH SA observãmimposibilitatea societãþii dea limita pierderile curente -chiar ºi dupã deschidereaprocedurii de insolvenþãsocietatea înregistrând lunãde lunã pierderi”, mai aratãadministratorul GMCCraiova.

Directorii ComplexuluiEnergetic Hunedoara auîncasat salarii de 24.300 lei

lunar, însã cu toate adaosurile ºi sporurile,aceºtia ajungeau la salariide peste 40 de mii de lei.În tot acest timp, câºtigulmediu brut lunar pe per-soana este 3.960 lei, înrândul muncitorilor de rând.

2 016, anul scadenþeila CEH

Complexul EnergeticHunedoara are de plãtit maimulte credite. O parte dintre acestea au termenul

de scadenþã în acest an. Nu mai puþin de 35 de milioane de lei este valoarea ratelor ce ar trebuiplãtite anul acesta.

“În anul 2016 vor ajungela scadenþã creditele labãnci dupã cum urmeazã:Banca Europeanã deInvestiþii – 20.441.448 lei,Banca Comercialã Românã

– 9.514.691 lei ºi BRDGroupe Societe Generale –5.114.387 lei”, aratã îndocumentele CEH.

Cea mai mare parte aactivelor imobilizate suntgrevate de sarcini pentrucreditele contractate decãtre complex.


Transportul publicde la Petrila a intratîn normalitateU ltima ºedinþã a Consiliului Judeþean

de sãpãmâna trecutã a adus normalitatea în privinþa transportuluipublic în comun de la Petrila.

Dupã desfãºurarealicitaþiei la care a participat un singurofertant, cel care apreluat temporartransportul în comun,în urmã cu douã luni, administraþiajudeþeanã a adoptat joihotãrârea de atribuirea licenþei de circulaþiepe acest traseu.

”Am adoptat o hotãrâre prin care am atribuitacest traseu cãtre, singurul ofertant pentru celeºase trasee care privesc oraºul Petrila, astfel încât,începând de azi (nr. 1 aprilie), putem spune cãlucrurile au intrat în normalitate. Avem un opera-tor de transport local ce se ocupã de toate celeºase trasee, astfel încât cei care fac naveta, saupur ºi simplu vor sã se plimbe între Petroºani ºiPetrila, o pot face în condiþii normale”, a declaratAdrian David, Preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara.

În ceea ce îl priveºte pe operatorul care a creattoatã situaþia, ZMK, acesta a avut de plãtit oamenda colosalã de 10.000 de lei pentru fiecarezi în care nu a asigurat transportul public încomun, conform contractului.

”Nu am verificat dacã operatorul ºi-a achitatamenzile, o sã facem o analizã iar apoi vomemite un comunicat de presã cu cuantumulamenzilor care urmeazã sã fie încasate sau aufost deja încasate de Consiliul JudeþeanHunedoara”, a adãugat Adrian David, preºedintele Consiliului Judeþean Hunedoara.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Dacã scapã de faliment, CEH ar trebuisã îºi plãteascã datoriile în 4 aniD atoriile Complexului Energetic Hunedoara, cifrate la peste

1,6 miliarde de lei ar trebui achitate în decurs de 4 ani, astda dacãsocietatea nu intrã în faliment. Administratorul judiciar este este însã sceptic în ceea ce priveºte aceastã posibilitate.

INSEMEX, solicitat dupã Colectiv

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 Aprilie 20168 Sport

Antrenorul echipeiInter Petrila, Avram(Vuþã) Moldovan este,dincolo de aceastã titulaturã, cadru didactic la ColegiulTehnic „C. Brâncuºi”din Petrila. Acolo este„dom` profesor”, fiind

foarte iubit de elevi.Având specialitatea fotbal, Vuþã Moldovanîºi duce pasiunea cusârg ºi în cadrulelevilor colegiuluipetrilean, acolo undeîn urmã cu un an ºi-adus echipa de fotbal-

bãieþi pânã în fazafinalã a OlimpiadeiNaþionale Sportuluiªcolar.

Acum a venit rândulfetelor sã fie iniþiate înacest sport. El a încro-pit ºi pregãtit o echipãpe care a dus-o înluptã, pe judeþ, alãturide alte fete, alãturi dealte patru licee. Îngrupa sa, echipa luiVuþã Moldovan a reuºit

sã elimine cu 1-0 fetelede la Colegiul Naþional„I.C. Brãtianu” Haþeg,jucând în finalãîmpotriva celor de laColegiul Economic„Em. Gojdu” dinHunedoara. Dincolode rezultatul din finalã,0-4, petrilencele au datcel mai bun portar alturneului, pe OanaGulea, dar ce trebuiereþinut din toatã

aceastã ecuaþie estefaptul cã pasiunea ºicompetenþa unui pro-fesor-antrenor poate fiun imbold pentrutinerii practicanþi aisportului, indiferent lace nivel. Priviþi înacest sens rezultateleechipei de fotbal InterPetrila ºi aveþi garanþiacã în acest colþ deVale a Jiului chiar seface treabã.

Henþ cu mâna

FETELE LUI VUÞÃ

1 963, 2011, suntdouã borne de timp

în care reprezentativade fotbal a Universitãþiidin Petroºani (în `63 senumea Institutul deMine) a reuºit sãcâºtige titlul naþional.

În noua sa formulã, aflatla ediþia a 2-a, CampionatulNaþional Universitar ºi-agrupat un numãr de 20 deechipe pe zone geografice,echipa Universitãþii din

Petroºani fiind rapertizatã înZona 2, alãturi deUniversitatea de VestTimiºoara, UniversitateaPolit. Timiºoara,Universitatea C. BrâncuºiTg. Jiu ºi UniversitateaCraiova.

Vor avea loc cinci etape,fiecare cu fiecare (sistemul„round robin”), douã jocuriacasã ºi douã în deplasare,campioana fiecãrei zoneurmând a se califica laturneul final al competiþiei.

Prima etapã a debutat cu

succes pentru gazde (23-24martie a.c.), Universitateade Vest Timiºoara învingândla scor pe Universitatea dinCraiova cu 4-0, în timp ceUniversitatea din Petroºania câºtigat cu 2-1 (golurimarcate de Ov. Popesc ºiGrigoraº) meciul cu cei de laUniversitatea „C. Brâncuºi”Tg. Jiu.

În cel de-al doilea joc, 2-4 cu Univ. de VestTimiºoara (a marcat Ov.Popesc 2).

Universitatea dinPetroºani va sta în ultimaetapã, pe 20-21 aprilie a.c.

Victoria echipei dinPetroºani împotriva cele dinTg. Jiu este cu atât maiimportantã cu cât echipa

gorjeanã se ºtie cã estecampioana naþionalã entitre.

Condiþia participãrii acestor jucãtori este ca vârsta maximã sã nudepãºeascã 30 de ani ºiechipele sã fie alcãtuite dincei care sunt legitimaþi în mediul studenþesc – studenþi, masteranzi.

Turneul final al celorcinci câºtigãtoare de zoneva avea loc la Mogoºoaia înperioada 27-29 aprilie a.c.,iar echipa declaratã campioanã universitarãnaþionalã va participa la Jocurile UniversitareEuropene din Croaþia, înperioada 11-20 iulie a.c.

Dublu campioniºi vicecampioni

Echipa centrului universitar al studenþilordin Petroºani are câtevaperformanþe notabile laacest nivel. Astfel, în anii1963 ºi 2011 ei au cucerit titlul suprem, fiind încununaþi campioninaþionali, iar în anii 1965ºi 2010 au ocupatlocul 2, în calitate de vicecampioni ai þãrii.

U n retur excelent aînceput la nivelul

juniorilor C (gr. 2001-2002) cei de la ACSFotbal Jiul Petroºani,care au recuperat dife-renþa de puncte din tur,reuºind sã treacã pe locul2, în locul Vulcanului.

Surpriza a fost în etapatrecutã când cei de la ACSFotbal Jiul au administratprima înfrângere celor de la

ACS ªc. Jiul, care nu pier-duserã pânã la acelmoment niciun meci!

Sãptãmâna viitoare (8-9

aprilie a.c.) se va da startulºi pentru Campionatuljudeþean la juniori D (U.13)ºi C (U.11).

FOTBAL, CAMP. NAÞ. UNIV. ED. 2016 (NR. 2)

ZONA 2Etapa 1, 23-24 mar. 2016Univ. de Vest Timiºoara – Univ. din Craiova 4-0Univ. Petroºani – Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu 2-1Univ. Polit. Timiºoara a statEtapa a 2-a, 30-31 mar. 2016Univ. Poli. Timiºoara - Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu 2-4Univ. de Vest Timiºoara - Univ. Petroºani 4-2Univ. din Craiova a statEtapa a 3-a, 6-7 apr. 2016Univ. Polit. Timiºoara - Univ. de Vest TimiºoaraUniv. din Craiova - Univ. PetroºaniUniv. C. Brâncuºi Tg. Jiu stãEtapa a 4-a, 13-14 apr. 2016Univ. C. Brâncuºi Tg. Jiu - Univ. din CraiovaUniv. Petroºani - Univ. Polit. TimiºoaraUniv. de Vest Timiºoara stãEtapa a 5-a, 20-21 apr. 2016Univ. din Craiova - Univ. Polit. TimiºoaraUniv. C. Brâncuºi Tg. Jiu - Univ. de Vest TimiºoaraUniv. Petroºani stã

CAMP. JUD. JUNIORI C (U.15)Etapa a 12-a, 12 martie 2016ACS Fotbal Jiul – Fair Play Vulcan 2-1Dynamic Lupeni – ACS ªc. Jiul 0-3Etapa a 13-a, 19 martie 2016Dynamic Lupeni – ACS Fotbal Jiul 3-4ACS ªc. Jiul – Fair Play Vulcan 5-1Etapa a 14-a, 26 martie 2016ACS Fotbal Jiul – ACS ªc. Jiul 2-1Fair Play Vulcan – Dynamic Lupeni 3-0

Etapa a 15-a, 2 apr. 2016Fair Play Vulcan – ACS Fotbal JiulACS ªc. Jiul – Dynamic Lupeni

CLASAMENT1 ACS ªc. Jiul Petroºani 14 13 0 1 69-14 39p.2 ACS Fotbal Jiul Petroºani 14 6 2 6 28-32 20p.3 Fair Play Vulcan 14 6 1 7 35-30 19p.4 Dynamic Lupeni 14 1 1 12 12-65 4p.

Fotbal universitar

Studenþii petroºeneni, una caldã, una rece...

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Ov. Popesc ºi Grigoraº au punctat pentru studenþii petroºeneni la debutul în Camp. Naþional Universitar

Fotbal juniori

ACS Jiul Petroºani la primul eºec!

cvj nr 1076, luni 4 aprilie

Documents