cvj nr 828, luni 30 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 828

Luni, 30 Martie 2015

ªi totuºi...

De unde a avut senatorulVochiþoiu sutele de mii de lei pecare le-a pompat ca împrumut în

firmele controlate de el?!

A strâns ani de zile bani “la ciorap” ori are surse de venitnedeclarate? ªi dacã a strâns banii pe care mai apoi i-a

pompat în douã dintre firmele controlate de el, care este înrealitate provenienþa lor?! >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

ANUNÞIMPORTANT

PENTRUPENSIONARI

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor

din sistemul minier aferentesemestrului II 2014,

se vor efectua eºalonat,dupã cum urmeazã:În intervalul

31.03.2015 – 03.04.2015 –pensionarilor al cãror numeîncepe cu litera de la A la F

În intervalul07.04.2015 – 10.04.2015 –pensionarilor al cãror numeîncepe cu litera de la G la O

În intervalul14.04.2015 – 17.04.2015 –pensionarilor al cãror numeîncepe cu litera de la P la Z

Pensionarii se vor prezenta lasediul sucursalelor la care suntarondaþi (minele Petrila, Paroºeni,Uricani).

Pensionarii care nu se prezintãpentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putearidica aceste drepturi în intervalul20.04.2015 - 30.04.2015.

Conducerea SocietãþiiNaþionale de Închideri Mine

Valea Jiului SA”

T ânãrul care aspulberat doi

oameni cu autoturismulcu care gonea princentrul Petroºaniului,ar putea afla sentinþaîn dosarul în care estejudecat pentru ucideredin culpã.

Hotãrârea magistraþilorar putea veni în sãptãmâ-na mare, adicã exact înperioada în care Mãturara provocat tragedia.

Declaraþia unuia dintremartorii accidentului produs în urmã cu exactun an de zile ar puteafinaliza un proces durerospentru urmaºii celor douãvictime care ºi-au pierdutviaþa în aprilie 2014.

Deºi magistraþiiJudecãtoriei Petroºani l-au citat de mai multe oripe cel care a fost martorla tragedie, acesta n-a datcurs solicitãrilor astfel cãjudecãtorul a decis sã-laducã în faþa instanþei cumandat. Martorul lipsã

este un fost consilierjudeþean, Adrian Zvâncã,iar la termenul de marþiar urma sã fie adus labarã de cãtre poliþiºti,pentru a spune ceea ce avãzut în seara accidentului.

Mãturar CodruþNorocel este judecat pen-tru ucidere din culpã dupãce în luna aprilie 2014, aucis doi pietoni care treceau strada pe o treceredin centrul municipiuluiPetroºani, dupã cumsusþin procurorii. Individuleste judecat în stare dearest la domiciliu, unarest în care are învoirede luni pânã sâmbãtãpentru a merge la muncã.

Norocel a provocatunul dintre cele mai graveaccidente rutiere produseîn ultimii ani în Petroºani,doi oameni fiind omorâþipe loc. A susþinut ulterior cã victimele nu autraversat regulamentarstrada, însã expertizacerutã de procurori i-arinfirma varianta.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Drumul greu nu i-a descurajatpe credincioºi

M ãnãstirea Lainiciaflatã la o aruncãturã

de bãþ de Valea Jiului a fostasaltatã de sute de hune-doreni în duminica Floriilor.

Sute de credincioºi cu precãderedin cele ºase localitãþi ale Vãii Jiuluiau mers sã se roage la icoana de laMânãstirea Lainici din DefileulJiului, despre care spun cã estefãcãtoare de minuni. Chiar dacãdrumul este chinuitor ºi lung dincauza semafoarelor din Defileu,oamenii spun cã meritã ostenealapentru a se putea ruga la Lainici.

Printre credincioºi erau ºi

oameni veniþi de la sute de kilometri depãrtare pentru a atingeIcoana Maicii Domnului, desprecare se spune cã face minuni eafiind neobiºnuitã prin dimensiunilesale, pictatã pe lemn de santal ºiacoperitã cu o mantie grea deargint aurit. În Europa mai suntpatru biserici care adãpostesc astfelde copii, despre care credincioºiicred cã au cãpãtat ºi ele puteritãmãduitoare, astfel cã la Lainici s-au format adevãrate pelerinaje însperanþa cã astfel, oamenii vorscãpa de necazuri. „Mireasa dinDefileu” cum mai este numitãmânãstirea este ºi un loc de pelerinaj pentru ºoferii care mergspre sudul þãrii, mulþi dintre eialegând acest locaº pentru a primibinecuvântarea pãrinþilor ºi pentrua-ºi sfinþii maºinile.


Un martor cheie ar putea încheia procesul teribilistului cu BMW

PetruDrãgoescu acâºtigat îninstanþã luptacu ANIC onsilierul local Petru

Drãgoescu a câºtigatla Curtea de Apel Alba Iulialupta cu Agenþia Naþioalãde Integritate, care l-adeclarat incompatibil.

Petru Drãgoescu nu s-a aflatîn stare de incompatibilitate, austabilit magistraþii de la Curteade Apel Alba Iulia. „Admite acþi-unea în contencios administrativformulatã de reclamantul PetruDrãgoescu în contradictoriu cuparata Agenþia Naþionalã deIntegritate ºi în consecinþã:Anuleazã raportul de evaluarenr. 39380/G/II/08 10 2014emis de pârâtã”, se aratã în minuta sentinþei pronunþatevineri de Curtea de Apel în procesul Drãgoescu versus ANI.

În data de 8 octombrie 2014,Agenþia Naþionalã de Integritatea anunþat cã Petru Drãgoescu s-a aflat în incompatibilitate pen-tru cã ar fi fost ºi consilier localla Petroºani, dar ºi director alSocietãþii Naþionale de Închideride Mine Valea Jiului. “S-a aflatîn stare de incompatibilitate în

perioada 28 septembrie 2012— 19 iulie 2013, întrucât adeþinut, simultan cu funcþia deconsilier local, ºi funcþiile deadministrator ºi Director generalal Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului S.A.,încãlcând, astfel, dispoziþiile art.88, alin. 1, lit. d) din Legea nr.161/2003”, aratã un comunicatal ANI. Interesant este cã, înmomentul în care a fost numitdirector al SNIMVJ, Drãgoescua solicitat celor de la ANI o analizã în ceea ce priveºte situaþia sa, explicând totodatã cãsediul SNIMVJ reprezintã doarniºte birouri, fãrã niciun raportcontractual cu administraþia publicã, ºi atunci nu a fost nicioproblemã. Între timp, însã, situa-þia s-a modificat ºi ANI a stabilitcã acesta este incompatibil.Instanþa, însã, a avut altã opinie,favorabilã alesului local.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

J udecãtorii de laÎnalta Curte de

Casaþie ºi Justiþie maiau nevoie de timp pentru a pronunþasentinþa ce va decidesoarta DN66A, cunos-cut sub numele de„Drumul lui Bãsescu.

În procesul a fostdeschis de activiºtiide mediu, careîncearcã pe toatefronturile sãîmpiedice constru-irea drumului, ÎnaltaCurte de Casaþie ºiJustiþie a amânatpronunþarea pentrudata de 8 aprilie.

Opozanþiiproiectului cer îninstanþã anulareaavizului dat deMinisterul Mediului,

dupã ce o contraexpertizãrealizatã de cercetãtoriromâni ºi strãini ar fi arãtatcã expertiza privindimpactul de mediu coman-datã de autoritãþi este unasuperficialã, iar apreciereaconform cãreia impactulasupra mediului, florei ºifaunei este neglijabil nu

este conformã cu reali-tatea. Iniþiatorii acþiunii în instanþã au cerut sã seconstatate nelegalitatea ºinetemeinicia Decizieiprivind emiterea acorduluide mediu ºi revocarea acestuia, anularea acorduluide mediu ºi suspendareaactului administrativ pânãla soluþionarea pe fond a cererii, precum ºi a celorlalte acte ºi avize careau stat la baza emiteriiAcordului în bazaRaportului privind Studiulde Evaluare a Impactuluiasupra Mediului. În plus,opozanþii proiectuluireclamã ºi lipsa de utilitaterealã a acestei ºosele, darºi faptul cã acesta ar urmasã traverseze, cu efecteledistructive implicite, ultimulPeisaj Forestier Intact dinzona de climã temperatã aEuropei, statut recunoscutinclusiv de AcademiaRomânã.

Mai multe asociaþii

ecologiste au dat în judecatã Agenþia Naþionalãde Protecþie a Mediului,Direcþia Regionalã deDrumuri ºi PoduriTimiºoara, dar ºi GuvernulRomâniei, în speranþa cãlucrãrile vor putea fi oprite.În noiembrie 2013 activiºtiide mediu au pierdut procesul la Curtea de ApelBucureºti ºi au fãcut recursla ICCJ, care ar putea sãdea astãzi verdictul.

Construcþia DN66A aînceput în anul 2002, astadupã ce în 1999 drumulforestier care traversarezervaþiile naþionaleRetezat ºi Valea Cernei afost ridicat la rangul dedrum naþional. Pânã acum,au fost construiþi circa 20kilometri din ºosea, de laieºirea din localitateaUricani pânã în zonaCâmpuºel, în ParculNaþional Retezat.


Mai multe clãdiri de lasuprafaþa unitãþilorminiere care au intrat înprocesul de închideresunt acum pe cale de a fidemolate. Procesul aînceput de miercuri ºiinspectorii ITM spun cãverificã atent fiecare planal tuturor firmelor carelucreazã acum în perime-trele miniere. Cel maimare pericol este în zonade est a Vãii Jiului.

„Cel mai dificil este lamina Petrila, unde avemo grãmadã de unitãþi careîºi desfãºoarã activitatea.

Nu este numai mânaPetrila, este ºi punctul deîncãrcare al minei Lonea,punctul de încãrcare ºi dela Petrila, sunt ºi labora-toarele pentru calitateacãrbunelui de la EPCVJ,vor fi constructorii ºi va fio nebunie.Coordonatorul activitãþiide sãnãtate ºi securitateare un registru care sepãstreazã pe ºantier ºipoate sã dispunã tuturormãsuri în domeniul SSM,ca sã nu se întâmplenimic”, a spus IleanaBodea, ºefa SSM din

ITM Valea Jiului. Din fericire, deocam-

datã, demolãrile cuprindclãdiri de la suprafaþã acãror structurã de rezis-tenþã nu mai permiteamenþinerea lor înpicioare, iar clãdirile maride la suprafaþã vorajunge la pãmânt pestecâteva luni. Pânã atunci,va fi timp suficient pentruîntocmirea planurilor.„Le-am cerut aceste hãrþicu perimetrãri, pentru aºti fiecare de ce zonãrãspunde ºi pe unde audreptul sã circuleoamenii, fãrã riscuri ºiurmeazã sã se demolezeîn primã fazã clãdirile custructuri mai afectate ºicare nu fac parte dinstructurile de bazã, decideocamdatã nu suntriscuri aºa de mari”, amai precizat IleanaBodea.

Riscurile sunt enorme,fiind vorba despre clãdirimari ce urmeazã sã fiedemolate cu explozivi.Inspectorii ITM spun cãvor avea în vedere toateaceste aspecte, mai alescã totul va fi suprave-gheat ºi în cazul campaniei în construcþii,care începe din aprilie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Demolãrile, în atenþia ITMI nspectorii ITM au cerut planuri ºi proiecte

pentru fiecare activitate de demolare ce vaavea loc la unitãþile miniere care se închid.Procesul de demolare a început acum douã zilela Petrila, Paroºeni ºi Uricani, iar inspectoriide muncã spun cã riscurile sunt enorme ºi trebuie respectate cu stricteþe planurile.

Sentinþã amânatã pentru“Drumul lui Bãsescu”

E dilii din Petrila nu au mai aºteptat

sã se construiascãdeponeul ecologic de laBârcea Mare, unde sãfie transportatedeºeurile menajere, ºisã calculeze costurile înconsecinþã, ºi au decissã scumpeascã dejapreþul la gunoi.

Asta dupã ce ºi-au adusaminte cã duc gunoiul lagroapa de la Vulcan ºi cã acrescut salariul minim peeconomie, dar au uitatpesemne de celelalte scum-piri de preþuri suportate depopulaþie. Petrila putea sãaibã un deponeu ecologic în

propria curte, dar s-au opusaleºii PSD!

Loviturã pentru populaþiadin Petrila. Tarifele la gunoiau fost majorate de la 5,6lei la 7 lei. S-ar fi dorit chiarca noul tarif sã fie de 8,2lei, dar s-a opus o parte a

consilierilor locali considerând cã oricum suntdestule biruri împovãrã-toare. Primarul din Petrila,Ilie Pãducel, care este ºiiniþiatorul acestui proiectmotiveazã cã între timp acrescut ºi salariul minim peeconomie, în timp ce preþulla gunoi a stagnat.

„Am luat aceastã deciziepentru cã în ultimii 4 ani nus-au ajustat deloc tarifele.Salariul minim a crescut dela 750 de lei la 975 de lei,noi transportãm gunoiul laVulcan, unde este singuruldeponeu din Valea Jiului,iar costurile sunt foartemari. În plus, noi aveam celmai mic preþ la gunoi dinValea Jiului”, susþine pri-

marul Ilie Pãducel. De preci-uat cã ºi groapa de gunoide la Petrila urmeazã sã seînchidã, iar deºeurile dinîntregul judeþ vor trebuidepozitate la deponeul ecologic ce se amenajeazãla Bârcea Mare.

Drumul va fi ºi mai lung,aºa cã probabil va urma onouã ajustare în sus a tari-felor percepute populaþiei.Asta deºi, la ultima ºedinþãa Asociaþiei de DezvoltareIntercomunitarã s-a comuni-cat cã tarifele ar trebui sãfie tot undeva la 7 lei.Primarul Pãducel spune,însã, cã nu s-a comunicatclar dacã cei 7 lei de per-soanã includ doar costurilede transport, ori ºi pe celede depozitare.

S -a opus deºi ºtiau cã vor

creºte preþurile!De precizat cã la Petrila

trebuia sã fie construit undeponeu ecologic de gunoi,care sã deserveascã aceastãparte a judeþului Hunedoara,ce ar fi fost împãrþit în douã:Valea Jiului ºi ValeaMureºului. Consilierii PSD s-au opus atunci vehementproiectului - cu toate cãriscãm sã pierdemfinanþarea europeanã pentruamenajarea deponeelor ºiînchiderea gropilor de gunoi

neconforme – deºi ºtiau clarcã în acest fel vor punebiruri suplimentare pe populaþie. Dacã deponeulecologic s-ar fi construit aicinu numai cã tarifele la gunoirãmâneau nemodificate, darla bugetul Petrilei intrau ºifonduri consistente.

Reamintim cã, prin2012, consilierii locali PSDdin Petrila din Petrila aurespins proiectul privindamplasarea acestuia pe razalocalitãþii, deºi aici era singu-ra locaþie viabilã identificatãde firma de consultanþãangajatã de MinisterulMediului. În plus, aleºilor dela Petrila li s-a explicat cã înaceste condiþii locuitorii VãiiJiului ar putea fi nevoiþi sãplãteascã de cel puþin treiori mai mult pentru gunoiulmenajer, din cauzã cã acestava trebui transportat la zecide kilometri depãrtare.

Doar cei de al PNL auvotat, la vremea respectivã,în favoarea proiectului, darvoturile nu au fost suficienteca sã treacã. Aºa s-a ajunsla decizia ca, în loc de douãdeponee, în consecinþã, înjudeþul Hunedoara se fieamenajat un singur depozitecologic de gunoi, care sãdeserveascã întregul judeþ, la Bârcea.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015 Actualitate 3

Potrivit declaraþiilorde avere postate pesite-ul Senatului,Haralambie Vochiþoiueste un parlamentaraproape sãrac. Nu arealte venituri decâtsalariul de senator, nuare terenuri, nicimaºini sau conturi în bancã ºi deþine unsingur apartament înPetroºani împreunã cusoþia sa. În acelaºitimp, deºi firmele sale

au operat cu fondurieuropene importante,Vochiþoiu a fost nevoitsã pompeze, subformã de împrumuturi,sute de mii de lei înele. Veniturile cumu-late, la care putemadãuga ºi creditul de34.740 de euro con-tractat în 2007 nu i-ar ajunge sã acordeîmprumuturile de carevorbeam. Aºa cãrãmâne un mister de

unde a avutVochiþoiu baniirespectivi cu atâtmai mult cu câtsumele împrumu-tate au mai crescutîn timp.

Astfel, în decem-brie 2012, când aajuns în Senat,Haralambie Vochiþoiuraporta un venit obþi-nut ca director generalla Euro Jobs SRL de125.228 de lei. Soþialui mai câºtigase, întotal, 78.188,35 lei.

În acelaºi timp, parlamentarul de Valea Jiului anunþa cã a împrumutat societatea Art ForestCompany cu suma de517.208,37 lei, iar alþi200.801,81 lei i-a datcelor de la Euro Jobs

tot sub formã deîmprumut. Câteva lunimai târziu, în 10 iunie2013, cei la Art Forestîºi mai plãtiserã din datorii, sumaîmprumutatã lor deVochiþoiu fiind de403.754,71 lei, dar acrescut datoria celorde la Euro Jobs la442.022 lei. Înantitezã, veniturile luiVochiþoiu au fost de167.519 lei de la Euro Jobs unde a fost

director general, de laAsociaþia CentrulRegional pentruOcuparea Forþei deMuncã ºi ProtecþieSocialã a mai primit1.519 lei, ca ºi consi-lier judeþean a încasat3.700 de lei, iar ca ºisenator – 1977 de lei.

În acelaºi timp, soþiaacestuia a obþinut venituri de aproximativ70.000 de lei.Precizãm cã declaraþiade avere se referã la

veniturile obþinute în anul anterior completãrii ºidepunerii acesteia.

În 2014,Haralambie Vchiþoiudeclara pe propriarãspundere cã EuroJobs are sã-i restituieun împrumut în valoa-re de 324.042,99 lei,iar de la Art ForestCompany are deîncasat – tot dinîmprumtul acordat –403.651.71 lei.

Veniturile declaratepentru anul 2013 aufost de fix 64.368 delei din indemnizaþia desenator, la care seadaugã banii câºtigaþide soþia sa, respectivaproape 33.000 de lei.În continuare declaracã deþine fix unapartament înPetroºani, nu areterenuri, maºinã, nuare bani în conturi ºi îirãmãsese de achitatcreditul bancar.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

A strâns ani de zile bani “la ciorap”ori are surse de venit nedeclarate?

ªi dacã a strâns banii pe care mai apoi i-a pompat în douã dintre firmele contro-late de el, care este în realitate prove-nienþa lor?! Sunt câteva întrebãri de bunsimþ pe care ºi le pune oricine studiazãdeclaraþiile de avere ale senatorului deValea Jiului, Haralambie Vochiþoiu.

Biruri suplimentare pentru populaþie.

Preþul gunoiului la Petrila a fost majorat!

ªi totuºi...

De unde a avut senatorul Vochiþoiu sutele de mii de lei pecare le-a pompat ca împrumut în firmele controlate de el?!

Au recitat, aulãcrimat, le-au oferitflori, cãrþi ºi un tortfoarte mare. Aºa ausãrbãtorit actorii de laTeatrul I. D. Sârbu dinPetroºani ZiuaMondialã a Teatrului.La azilul din zonaBosnea, bunicii i-auaºteptat cu sufletul lagurã. A fost o zi pecare nu o vor uita.Fiecare are o povestecutremurãtoare deviaþã, iar ultima lorieºire la teatru se pierdeîn negura anilor, oripoate cã nu a existatniciodatã. „Nu neaºteptam la o a;a vizitã.Mai ºtiu ºi eu versuri,cã mi-a plãcut întodea-una, dar la teatru amfost mai demult, pentrucã dupã ce m-am pen-sionat, nu am mai vãzuto piesã de teatru”, ne-aspus o bãtrânicã inter-natã la centrul socialdin Dãrãneºti.

„Nemaipomenit! Vãmulþumim din suflet.Mi-am adus aminte deanii tinereþii, pentru cãde când eram tânãrã nuam mai vãzut o piesãde teatru”, a completat-o o alta,care, pe tot parcursulrecitalului susþinut deactorii de la Petroºaniºi-a ºters lacrimile ºi aoftat, pentru cã acum esingurã pe lume, deºi aavut douã fete, însã,amândouã au murit

dupã 60 de ani, în timpce ea încã trãieºte.

ªi dacã unii au maiajuns la teatru în viaþalor, alþii, n-au avutniciodatã aceastã ocazieºi acum, la bãtrâneþe,într-un centru social, auvãzut primul recital cuactori adevãraþi. „Amavut viaþã grea, am

dormit pedrum, pringarã cã amfost ca unaurolac. Azimi-a plãcutmult aici”,ne-a explicatun bãtrânel,care a plâns petot parcursul mini-spectacolului.

Au rãmas singuri pelume ºi asta i-a impre-sionat pânã la lacrimipe actorii care le-aurecitat poezii, abiastãpânindu-ºi dorul.Fiecare are un bunic,un pãrinte în suflet ºide ziua lor, actorii auîmpãrþit flori ºi bucurie.„Ne-am gândit labãtrâni, ºtiþi? e o vorbã,cine n-are bãtrâni sã îºi

cumpere! Mã gândeamoare, câþi dintre copiiilor vin sã îi viziteze?Oare câþi ne aducemaminte de ei ºi ºtiu cãe mult prea puþin ceeace am fãcut noi azipentru ei, dar ºtiu cãpentru ei a reprezentatceva. Chiar cândpãrãseam încãperea,m-am gândit cã, uniidintre ei sunt

deplasabiliºi, o

spunacum în premierã, sã îiputem aduce la unspectacol de teatru”, aspus Nicoleta Bolcã,

manager la TeatrulDramatic I.D Sârbu dinPetroºani, care apregãtit pentru bãtrâniun recital din„Repetabila povarã” alui Pãunescu, iar ver-surile „ Cine are pãrinþi,pe pãmânt nu în gând /Mai aude ºi-n somn ochiilumii plângând / Cã amfost, cã n-am fost, ori cãsuntem cuminþi, /

Astãzi îmbãtrânind ne e dor de pãrinþi”, austârnit vii amintiri însufletele tuturor.

I-au lãsat cu gânduriledeparte, dar vor aveaocazia sã guste dintorul dedicat ZileiInternaþionale aTeatrului. Bãtrânii dela azil au trãit de Ziua

Internaþionalã aTeatrului aºa cum nu

le-a mai fost dat de preamulþi ani, iar actorii de la Petroºani ºi-audemonstrat încã o datãmãrinimia.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Iniþiativa evenimen-tului cultural, pentrupromovarea staþiuniiParâng, aparþine luiZanet Stelian, cel carecrede cu tãrie cã Valea Jiului are valorinebãnuite într-ale cul-turii ºi cã este o datoriede cãpãtâi sã scoatã laluminã ºi sã le dea aripi,cã frumuseþea ºipotenþialul zonei suntnedreptãþite, cã oameniilocului au calitatea de a

nu fi infectaþi deparºivenia unei civilizaþiiprost înþeleasã. ZanetStelian ºi l-a apropiat peCãtãlin Stepa, fiul celebrei Tatiana Stepa,apoi alþi ºi alþi cântãreþiºi trupe, poeþi tineri ºicopii, profesori ºi scriitori…

La aceastã a douaediþie a Taberei Folk, dela Cabana Mario, dinParâng, numãrul partici-panþilor a crescut

venind artiºti din toatecolþurile þãrii, mãcar ºipentru o zi din celeºapte dedicate muzicii ºipoeziei:

Trupa Antic, BogdanGrosu, Florin Thomits,Adrian Mãrgineanu,Cãtãlin Stepa, FlorentinBudea, Florin PaulCamen, Vasile Mardare,Flaviu Tuliciu, SorinPestenariu, prof.Gheorghe Câlþea,Eugen Avram, FilipCârciumaru, FeliciaPop, Nicu Zotta, CezarPopescu, poetul AndreiMaftei, tatãl sãu DanMaftei, ValentinMoldovan ºi Camelia ºi

Norby, doi tineri dinBaia Mare, alte douãcupluri din Constanþa ºiîn acest sfârºit de sãptãmânã au mai sositîncã vreo 10 muzicieniºi poeþi.

Participanþii au fãcutdrumeþii, au scris texteºi au compus muzicã,mediul fiind unul aparte,care amplificãsimþãminte ºi renaºtealtele amorþite… Salamare a Cabanei a fostarhiplinã searã de searã.

”Aici la Tabãra defolk am întâlnit oameniminunaþi…”

”Ghidul nostru ne-aadus aici, în vârf de munte unde e minunat… Acolo sus eDumnezeu, iar aici,parcã am ajuns înParadis…”, au spus doidintre folkiºtii ajunºi peParângul Mic.

C ontinuatori ailui Bob Dylan

ºi Joan Baez

Rar îi este dat omului, muritor derând, sã fie contempo-

ran cu naºterea, ascen-siunea, ºi apogeul unuifenomen de talia muziciifolk. Un lucru esteclar: folkul are istorie.

Anii ’60 aduc cu ei ºiprimele adieri de folkale americanilor BobDylan ºi Joan Baez sauale scoþianuluiDonovan. Se nãºtea,atunci, un nou curentmuzical cu rãspândiremondialã: folkul, caredescindea din folclorulamerican, avându-ºirãdãcinile în anii deînceput ai secolului XX.Pãrinþii folk-ului suntconsideraþi cântãreþii

protestatari din aniiMarii Crize. Joe Hill,membru al unui sindicatrevoluþionar; WoodyGuthrie (1912-1967);Leadbelly (1885-1949);Cisco Huston (1918-1961), relateazã”Forever Folk”.

Când însã Dylan,Baez ºi Janis Joplin îþirecunosc influenþaasupra muzicii lor, atunci e clar cã faciparte din rãdãcinilefolkului. Muzica folk edefinitã ca „muzica

oamenilor de rând,“folks”, care se trans-mitea prin memoraresau repetare ºi nu prinscriere. E vorba debaladele oamenilor derând din întreagaAmericã, ºi care circulau ca „tradiþionalmusic” ºi aveau sã devi-nã în epoca înregistrãriiaudio… muzica folk!Versurile cântecelor folkerau directe, aducând îndiscuþie problemele

vieþii cotidiene,povestind destinemodel, preocupându-sede individ ºi protestând(protest song) împotrivanedreptãþilor sociale.

În România, folkulajunge abia dupã jumã-tatea anilor ’60, cândprimele cântece folk - înspecial Dylan, Baez, sauJanis Joplin - au eruptºi au influenþat tineriiacelor vremuri. Mediulstudenþesc era cel maipregãtit sã preiachemarea folkului…Protest-song-ul sindicalisto-stangist de la care plecase folk-ul american ar fifost artificial ºi mimetic,aici, în Carpaþi, maiprecizeazã Forever Folk.Renunþarea aproape întotalitate la protest ºitrecerea la o imagineuºor romanticã amintindde trubadurii din EvulMediu, (actualizatã la anii ’70, evident) asalvat genul pentru obunã bucatã de timp.

Cât despre CenaclulFlacãra, care deveniseun fenomen, pe lângã

promovarea muzicii ºipoeziei de valoare, aavut neºansa cã îndestul de scurt timp sãdevinã un instrument alpropagandei comuniste.Dar remarcabili au fostºi marii actori români:Florian Pittiº, FlorinZamfirescu, Mihai Stan,Eugen Cristea, care aupus fiecare umãrul pen-tru înnobilarea folkului.

Povestea folkului însãeste una deschisã, ea nuare un sfârºit pentru cãîncã este încã una vigu-roasã ºi pentru cã suntmentorii care þin aprin-sã ”flacãra de veghe” ºiexistã un tânãr, sau ungrup, care undeva înRomânia învaþã sãcânte la chitarã doarpentru cã iubeºte acestgen muzical…

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 20154 Actualitate Actualitate 5

Schi în voie ºipreþuri micipentru turiºtiicare aleg staþiunea Parâng

C abanierii dinStaþiunea Parâng au

scãzut preþurile la cazarepentru a profita de sezonulprelungit, în condiþiile încare zãpadã naturalã estedin belºug ºi se mai poateschia foarte bine cel puþinpânã dupã Paºti.

Cum este mijlocul primãveriiiar sezonul de schi se camînchide, cabanierii din Parângvor sã-i atragã pe turiºti cupreþuri de extrasezon.

Reducerile se vor întinde pânãspre începutul lunii mai ºi totpânã atunci se va mai putea

schia pe zãpadã naturalã. Esteadevãrat cã nu pe toate pârtiileci doar pe cele aflate pe ver-sanþii feriþi de soare.

„Cred cã Parângul este singu-rul loc din þarã unde se poateschia pe zãpadã naturalã, nu pezãpadã produsã de tunuri, pânãpe la mijlocul lunii mai. Pârtia„B” este deschisã, are o diferenþãde nivel de peste 200 de metri ºieste deservitã de teleschi. Este odiferenþã între zãpadã artificialã ºicea naturalã, iar schiorii pasionaþiºtiu acest lucru. Altfel alunecã ºi-iaºteptãm în Parâng cu maredrag. Ar fi pãcat ca lumea sã nu

profite de reducerile din staþiune.În partea de nord a staþiunii zãpa-da rezistã mult iar Parângul esteprintre ultimele staþiuni din þarãcare închide sezonul”, spune IoanGherghely, unul dintre cabanieri.

Totodatã, la peste 1700 demetri zãpada va mai fi bunã deschi pânã la începutul verii.Turiºtii care vor urca în staþiunede sãrbãtori vor avea ºi ei partede preþuri reduse. În ceea cepriveºte cazarea, locuri sunt sufi-ciente ºi dacã nu ai pretenþii poþigãsi un pat ºi la 25 de lei pentruo noapte de cazare.


În Parâng, Tabãra Folk a fost ”Trei sferturi în cer”

”Tu eºti muntele alb pe care urcãmªi-nãlþimile tale ne cad la picioare...

Tu eºti muntele meu alb cu care mã-mbrac Cu miresme de crin ºi de liliac

Tu eºti visul meu alb”.

S us, în Parâng, unde oamenii sunt ”Trei sferturi în cer”, vorba poetului, a

avut loc cea de-a doua ediþie a Taberei Folk,unde interpreþi ºi compozitori ai muziciifolk au ars mai intens, aducând trãiri ale vieþii cotidiene, ”povestind” destineexemplare, omagiind iubirea ºi înnobilânddurerea, neuitând istoria ºi atitudinea înfaþa nedreptãþilor – ”Pe la izvoare nu maiapare/ Umbra cãlare a vreunui haiduc”…

”În oamenii de pe aici,

E Dumnezeu, pesemene,...

ªi uneori la focul mic,

Din casa loc sãrmanã,

Iisus, înduioºat un pic, Coboarã din icoanã.

ºi suflã-n focul lor mereu.

Sporindu-le nãdejdea,

Sã-i fie cald lui Dumnezeu,

Aflat în toþi aceºtia”.

La bunici, de Ziua Mondialã a Teatrului!C u un nod în gât ºi cu gândul la pãrinþii

ori bunicii lor, actorii Teatrului DramaticI.D. Sârbu din Petroºani au sãrbãtorit ZiuaInternaþionalã a Teatrului la un azil debãtrâni. A fost o adevãratã reverie, iar buniciiau lãcrimat alãturi de actorii noºtri, cu gândulla anii tinereþii lor.

P acienþii Spitaluluide Urgenþã din

Petroºani vor puteamarca sãrbãtoareaÎnvierii Domnului lacapelã din incintaunitãþii medicale.

De 18 ani aici se aflã o capelã unde pacienþii sepot ruga ºi se potîmpãrtãºi. Cu ocazia sãr-bãtorilor Pascale aici va firealizatã o slujbã religioasã.

“Este al 18 an în careorganizãm Sfintele Paºteaici. La ora 12 noapteaspre duminicã avem slujbade Înviere iar dupã aceeaîmpãrþim sfintele Paºte ºicontinuãm cu SfântaLiturghie. ªi bolnavii ºipersonalul angajat vin aicisã participe. Mai vinoameni ºi din oraº ºi întotdeauna am avut oSfântã Înviere frumoasã înfiecare an. Avem ºi pâineºi vin ºi tot ceea ce ne trebuie. Anul acesta amgãsit douã familii care sã

ne ajute la care se maiadaugã ºi creºtinii din spital care ajutã cum pot”,a declarat Ionel Zãriepreot capelan.

La micuþa capelãamplasatã în incintaunitãþii medicale au loc slujbe religioase la fel ca laorice altã bisericã.

“În primul rând nefacem slujbele obiºnuite cala orice bisericã de parohierespectiv în fiecare

sâmbãtã ºi duminicã ºi lasãrbãtorile cu cruce roºie,de la 9 la 10 slujbaUtreniei, de la 10 la 12slujba Sfintei Liturghii. Înfiecare vineri avem de laora 10 la 12 slujbaSfântului Maslu. În perioa-da postului am avut mulþipacienþi care au venit lacapelã la spovedit ºiîmpãrtãºit. Am avut ºi dinpersonalul spitalului pentruspovedit ºi împãrtãºit ºimulþi creºtini din oraºcare sunt ataºaþi de capelaºi binevoiesc sã ne ajute.La saloane unde am solicitãri, în toate secþiilemerg pentru spovedit ºiîmpãrtãºit ºi pentru alteslujbe, solicitat fiind decãtre bolnavi, câte ofeºtanie.

Am fost ºi la bolnaviacasã, bolnavi care au fostataºaþi de capela noastrã ºiam încheiat o micã relaþiesufleteascã cu ei ºi m-amsimþit dator ca ºi preot ºicreºtin sã le fiu de ajutor”,a mai precizat sursa citatã.

An de an, la capela din incinta Spitalului deUrgenþã din Petroºani se oficiazã slujba religioasãcu ocazia ÎnvieriiMântuitorului.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 20156 Actualitate

PRM-iºtii –puþini, dar cu“ambâþ”C ãlãuziþi de spiritul

omniprezent al tribunului CorneliuVadim Tudor, PRM-iºtiidin Valea Jiului au strânsiar rândurile ºi, la finelesãptãmânii trecute, audeclarat deschis rãzboiulelectoral pentru 2016.

Au fost prezenþi lideriiP.R.M. din toate oraºele VãiiJiului: Bereº Gheorghe –P.R.M. Petroºani, Florean Ion

P.R.M. Vulcan, NãsãleanIonuþ P.R.M. Lupeni, GudacuMaria, P.R.M. Aninoasa,Cojocaru Gheorghe P.R.M.Uricani, ºedinta fiind prezi-datã de liderul organizaþieijudeþene P.R.M. Hunedoara,Emanoel Andronache, mem-bru al organizaþiei P.R.M.

Liderul PRM-iºtilor hunedoreni susþine acum cãîn doar douã comune –respectiv Balºa ºi Bãtrâna -P.R.M. nu are organizaþie saunucleu de membrii, iar înrest, toate localitãþile din judeþau. „Filiala judeþeanã P.R.M.Hunedoara este pe punctulde a avea organizaþii P.R.M.în toate localitatile din judeþ,ceea ce ar fi o performanþã

pe care, de obicei, o realizeazã doar partideleputernice, precum PSD sauPNL. Mesajul P.R.M. este acela cã vine în faþacompetiþiilor electorale aleanului 2016 cu liste de candidaþi oneºti, justiþiari,incoruptibili ºi bine pregãtiþi”,a precizat EmanoelAndronache, preºedinteleP.R. M Hunedoara, care vreasã atragã pânã anul viitor departea acestei formaþiuni câtmai mulþi tineri.

Râmâne, însã, de vãzutdacã spritul lor de luptãtori vaatrage din nou electoratul departea celor ce sunt cãlãuziþide Corneliu Vadim Tudor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Focar de infecþie înBosneaL ocuitorii

cartieruluipetroºãneanBosnea trãiescîntr-un focar deinfecþie. Mizeriaîn care trãiesceste greu dedescris.

Pet-uri, hârtii, dar ºi multe alte gunoaie sunt aruncate la voia întâmplãrii, iar peisajul de primãvarãdevine unul dezolant care poate duce la izbucnireaunui focar de infecþie. Locuitorii din zonã dau însãvina pe autoritãþile locale, asta deºi fiecare ar putea sãstrângã gunoiul având în vedere cã majoritatea nu auun loc de muncã sã le ocupe timpul. Tot ei, aceºtilocuitori ai cartierului se simt marginalizaþi, ei afirmând cã nu se ridicã gunoiul. Tot ei uitã sã spunãcã au distrus ghenele de gunoi amplasate de autoritãþiîn zonã, iar mizeriile sunt aruncate pe jos.

„Noi suntem marginalizaþi, suntem niºte oameni...Au zis cã ne fac un parc la copii, nu ne-au fãcut.Unde sã punã oamenii gunoiul? Aruncã peste totdacã nu se ia gunoiul, vin o datã la trei sãptãmâni. Artrebui sã vinã la douã-trei zile. Sunt oameni care auajutor social. S-ar putea sã facã aceºtia muncã, nu sãîi ducã în oraº”, ne spune un locuitor al cartieruluipetroºãnean Bosnea.

Reprezentanþii autoritãþilor locale de la Petroºaniau precizat cã zonei respective i se acordã atenþie lafel ca oricãrei alte arii din localitate.


În vizitã lapompieriP reºcolarii de la

grãdiniþaSamariteanul dinPetroºani au fost învizitã la pompieri.Cei mici au fostîncântaþi de autospe-ciale, iar la finalul viziteicu toþii au spus cã atuncicând vor fi mari se vorface pompieri.

Vizitã la detaºamentul depompieri face parte dintr-unproiect derulat la grãdiniþã.

„Am avut o temã mai specialã în care am învãþat sãne ferim de pericole. Ca finali-tate a proiectului nostru amplanificat o vizitã la pompieri.Copiii au fost foarte încântaþide aceastã propunere ºi ne-auînsoþit ºi câþiva pãrinþi. Sperãmcã le-a plãcut. La aceastãvârstã este bine sã fie feriþi depericole pentru cã tot ce vãdvor sã atingã, sã experi-menteze ºi atunci riscurile suntla tot pasul”, a declaratMagdalena Licãu învãþãtor laGrãdiniþã Samariteanul dinPetroºani.

Pompierii le-au arãtat celormici autospecialele ºi cum

funcþioneazã acestea.„Am fost vizitaþi de un grup

de 13 copii însoþiþi de doamnaeducatoare ºi ºase pãrinþiînsoþitori de la grãdiniþãSamariteanul din municipiulPetroºani pentru a vedea cum se desfãºoarã activitateapompierilor. Având în vederecã sãptãmâna viitoare se vadesfãºura programul ªcoala altfel ei au venit puþin în avans.Au putut sã vadã tehnica deintervenþie, modul în care seechipeazã un pompier la intervenþie, accesoriile cu carelucrãm ºi cred cã mulþi dintre eiîºi vor dori sã se facã pompiericând vor fi mari”, a declaratCristian Baleia locþiitor comandant detaºament depompieri Petroºani.

Începând de sãptãmânaviitoare pompierii vor fi asaltaþide copii. Mai multe grupuri deelevi vor vizita detaºamentul încadrul sãptãmânii altfel.


Botezaþi de urgenþãM ai mulþi nou-nãscuþi de la

Spitalul de Urgenþã dinPetroºani au fost botezaþi în regim deurgenþã. Este vorba de micuþii care senasc cu probleme de sãnãtate.

“Au fost multe cazuri în care am fãcutbotezuri de urgenþã, de necesitate saubotezul unor copii care erau abandonaþi defamilie aici în spital.

Cele mai multe cazuri au fost la copiii care aveau probleme grave de sãnãtate ºitrebuiau duºi în altã parte ºi ca sã nu seîntâmple alte lucruri nedorite familia m-asolicitat sã-i botezãm de urgenþã. În aceastãperioadã a postului nu am avut astfel decazuri”, a declarat Ionel Zarie preot capelan.

Dacã un copil moare nebotezat, nu poate fi înmormântat cu preot, dar nici cuvreo rânduialã creºtineascã ºi într-un colþaparte a cimitirului.


Învierea se va marca ºi la spital

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

D acã pleacã înconcediu, nu

primesc prima deconcediu. Niciminerii, nici energeticienii de la CEH nu maibeneficiazã de acestdrept prevãzut încontractul colectivde muncã, pentrucã actul este suspendat dejudecãtori.

Totul a fost posibil,dupã ce unul dintre liderii de sindicat aienergeticienilor a contestat CCM, iarinstanþa a suspendatactul ºi nu este pentruprima datã când seîntâmplã asta cuprimele de vacanþã.Anul trecut în varã,mai multe miºcãrisindicale au avut lor pemotiv cã minerii plecau în concediu,dar fãrã bani devacanþã.

Sindicaliºtii se acuzã

reciproc ºi dacã liderulminerilor, Petre Nicazice cã va lupta ca sãobþinã din nou acestdrept, cel al energeti-cienilor, Mihai Lorinczde la TermocentralaParoºeni, spune cãsindicaliºtii din mineritcomploteazã cu admi-nistraþia CEH ºi acestaeste rezultatul simþit labuzunar de mineri ºienergeticieni.

„Acest CCM, pentru care liderul dela Paroºeni a cerutanularea, deoareceenergeticienii ar fipierdut din drepturi,odatã cu semnareaunul CCM comun cu

minerii, iar pe de altãparte, Lorincz spunecã nu poate sã fie aplicat, pentru cã nuse încadreazã în limitele bugetare alebugetului de venituri ºicheltuieli. Instanþa ahotãrât suspendareaacþiunii noastre princare ne ceremvoucherele sau primelede vacanþã, pânã ceLorincz Mihai va aveao soluþie”, spune PetreNica, lider sindical alminerilor, care a maiafirmat cã instanþa arputea sã tãrãgãnezeprocesul poate chiar ºimai mult de un an dezile, din cauzã cã s-a

cerut ºi o expertizãcontabilã.

Pe de altã parte,

Lorincz vine si îºi argu-menteazã propriile-idecizii.

„Procesul nostru nuare nimic în comun cucel al sindicaliºtilor dinminerit, îndreptatîmpotriva CEH pentruprimele de vacanþã.Nu CEH este de vinãpentru o lege datã,care este mai presusdecât orice drept dinCCM. Se vede clar cãse tergiverseazã ºicelor de la CEH le ºiconvine ºi com-ploteazã în acest proces. Bani nu sunt

pentru primele devacanþã ºi atunci leconvine chiar ºi sã fiedaþi în judecatã”, aspus Mihai Lorincz,lider sindical laTermocentralaParoºeni.

Din pãcate, însã,aceste situaþii nu duc la nimic concret ºi singurii care au depierdut sunt angajaþiiComplexului EnergeticHunedoara, care simtasta în buzunar.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Mii de lei pentrudeºeurile medicale

S pitalul de Urgenþã dinPetroºani alocã lunar

mii de lei pentru incinerareadeºeurilor medicale.

Eliminarea acestora se realizeazãîn anumite condiþii, acesteaneputând fi aruncate la gunoi lavoia întâmplãrii. Unitatea medicalãare un contract cu o firmã specializatã, iar incinerarea acestora costã.

“Deºeurile medicale de la spitalsunt evacuate conform legii de ofirmã specializatã cu care avemcontract de prestãri servicii.Valoarea contractului este undevaîntre 7000-9000 de lei lunar. Esteo sumã adecvatã cantitãþii de

deºeuri pe care o produce acestspital ºi care este în directã legãtura cu serviciile medicale ce seefectueazã cãtre pacienþi. Pentruaceste deºeuri medicale exista olegislaþie care spune ce trebuiefãcut cu ele”, a declarat AlinVasilescu managerul Spitalului deUrgenþã din Petroºani.

În urmã cu doi ani de zileMinisterul Sãnãtãþii a decis ca launitatea medicalã din Petroºani sãfie realizat un incinerator dedeºeuri sanitare. Deocamdatã acestproiect nu s-a materializat.


C alea de acces de la sediulacestora a fost ciuruitã

de gropi, însã o avarie lareþeaua de apã potabilã a distrus ºi mai mult drumul.Managerul unitãþii medicalespune cã odatã ce vremea vapermite aici vor avea loclucrãri de reabilitare.

“În perioada iernii zona respec-tivã, care este ºi calea de acces aparcãrii principale a Spitalului deUrgenþã din Petroºani, s-a deterio-rat. În plus am avut o avarie peconducta de apã rece de alimenta-re a Spitalului de UrgenþãPetroºani, avarie care cu ajutorulcelor de la ApaServ s-a rezolvat,însã ca urmare a acestor probleme auapãrut o serie de gropi ºi de denivelãriîn calea de acces. În discuþiile pe care le-am avut cu domnulprimar legat deaceastã problemã amagreat ca în momentulîn care vremea va per-mite sã ne sprijine cu

asfaltarea cãii de acces”, a declaratAlin Vasilescu managerul Spitaluluide Urgenþã din Petroºani.

Banii vor veni de la autoritatealocalã care are în administrareacest drum.

“În general la partea dereparaþie a cãilor de acces în interiorul spitalului inclusiv la ame-najarea parcãrii pe care o avem înspate am fost sprijiniþi de primãrie.Ei s-au ocupat de tot ceea ce aînsemnat lucrãrile respective”, amai precizat sursa citatã.

Problema din zonã este una maiveche. De nenumãrate ori ºoferiide pe autospecialele de ambulanþãs-au plâns de condiþiile de pe drumul de acces.


Primele de vacanþã, discordia sindicatelor

Ambulanþele de la SUPtrec prin teste de rezistenþã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 30 martie 20158 Sport

Dincolo de cono-taþiile pur politice aleacelor vremuri, ziarul„Steagul Roºu” ceapãrea la Petroºani înanii comunismului,avea ºi idei extraideologice.

Iatã, exact acum 40de ani, spre sfârºituliernii 1975, redactorii

de la respectivul ziar,împreunã cu FilialaHunedoara a UniuniiZiariºtilor au reuºit sãaducã la startul unei

competiþii în Parângvreo 160 de schiori,împãtimiþi ai acestuisport hibernal.Competiþia numitã

Cupa ziarului „SteagulRoºu”, ediþia 1, a fostde un mare succes,având concurenþi dediferite vârste.

Nume precumCorina ºi IleanaVladislav, RãzvanPop, Rãzvan Marica,ªtefan Szöke (seniorºi junior), TonjaHoffman, VasileVlãdulescu, au fost oîncântare pe pârtiileParângului. UnParâng animat de bunsimþ ºi iubire, nutumefiat ºi trist caacum, bântuit de

motorizate ºitelescaune paralele,mai mult goale decâtocupate.

Un Parâng ce pulsa de bucurie ºifrumuseþea aceea naturalã, la un sfârºitde sãptãmânã fãrãpretenþii de week-end.

Acum s-a ales praful ºi de ziarul„Steagul Roºu” - puspe butuci de niºtegangsteri de presã ºimarþafoi trecãtori, pecând erau la „Matinal”–, iar despre cupã,doar în poveºtile

de iarnã, ori facsimileluate din hârtia îngãlbenitã de vreme.

Henþ cu mâna Era cândvaun ziar ºi-o cupã...

S portul la Vulcanîºi are începuturile

dupã Primul RãzboiMondial, mai exact în acea perioadã 1920-1921 când s-auînfiinþat majoritateagrupãrilor sportive dinValea Jiului.

A apãrut Clubul SportivVulcan – C.S.V. – care aavut un traseu de la cam-pionatul districtual, pânã laprezenþa în douã finalenaþionale, prin fuziunea cuC.A.M.P. (în 1924) ºi apoicu echipele din Petroºani ºiLupeni (1927), fuziune ce adurat pânã în 1929.

Vulcanul, singur pe drum...

Sub numele de MinerulVulcan, echipa va activaalãturi de o altã echipã aVulcanului, Antigaz (între1939-1944), la nivelregional. Rãmâne în conti-nuare Minerul Vulcan, dupãredeschiderea minei, echipaajungând în Divizia „C” învara anului 1977, jucândneîntrerupt pânã în 1992.Minerul Vulcan (care se vanumi Minerul ªtiinþa între1980-1996 prin fuziuneacu ªtiinþa Petroºani) va maijuca în Divizia „C” înperioada 2002-2009, dupãcare va reveni în campi-onatul judeþean al Diviziei

„D” (Liga a IV-a).Aºadar, un total de 22 de

campionate în Divizia „C”!

Intrã în scenãParoºeniul

În vara anului 1970, ungrup de iubitori ai sportului,cu funcþii în cadrulIntreprinderii MiniereParoºeni vor constituiAsociaþia Sportivã „MinerulParoºeni”, ce cuprindesecþii de fotbal, handbal,tenis de masã ºi ºah.Preºedinte este numitGrigore Popescu,vicepreºedinte ViorelMoþoc, preºedinte al secþieide fotbal Emil Gheþa, iar caantrenor la fotbal, IoanCsucsi. Joacã mai întâi într-un campionat între sectoarele minei, iar în1972 este afiliatã la F.R.F.,apãrând în ediþia 1972-

1973 în campionatulmunicipal Petroºani cu oechipã în care jucau I.Bãlan, Iovu, Ivan, Ursa sauGheþa. Echipa se va clasape locul 3, jucând pânã înediþia 1976-1977 în cam-pionatul municipal, când vaocupa locul 1 (golgeter fiindªtefan Frunzã) cu linia declasament: 14 11 2 1 53-16 24p. Va promova în„Liga a IV-a” (campionatuljudeþean) în ediþia 1979-1980 cu antrenorul PuiuBenea ºi echipa: Crecan –Stanci, Gânga, Uriþescu, M.

Florea – I. Popescu, Lascu,G. Iordache – Ben.Popescu, Leleºan, Gâtan.Va juca în Divizia „C” timpde 6 campionate, reuºind sãpromoveze la finalul ediþiei1985-1986, o contribuþieimportantã având-o Ioan Besserman (directorul minei), PetreTudor (inginer ºef), IgnatCzane (ing. electromecanic)ºi inginerii Remus Becuº ºiTiti Moisescu.

A.S. Paroºeni Vulcan,dupã noul nume, reuºeºtepromovarea cu acelaºi

antrenor Puiu Benea ºiechipa: Crecan (V. Bârsan)– Dodenciu, Leleºan,Lixandru (Hãdãrean), C.Ispir (Vili Rusu) – Lãzãroiu,G. Bârsan, M. Cristea –Baltaru (Gâtan), Matula,Henzel (Neiconi).

Trei ani în „B”Vulcanul intrã în circuitul

diviziei „B”, în primele douãsezoane fiind o adevãratãrevelaþie: locul 6 în Seria a2-a în 1986-87 ºi locul 7(în Seria a 3-a) în 1987-1988, cu acelaºi antrenorPuiu Benea (din etapa a 7-a, Petre Libardi), printrejucãtorii de valoare a aceleiperioade numindu-i peHoman, Petre Grigore,Buzduga, Leleºan, M.Cristea, Adi Barbu,Sãlãgean, Ghiºan, V.Crãciun, Dodenciu,Lãzãroiu.

Din pãcate, sezonul1988-1989 a însemnatlocul 16, echivalent cu retrogradarea în Divizia „C”.

În urmãtorii opt ani(1989-1997) echipa va jucaîn Divizia „C”, la finalulsezonului retrogradând înDivizia „D”, fuzionând în1998 cu Minerul Vulcansub numele F.C. ParoºeniVulcan.

Din sezonul 2000-2001se revine la numele de laînceputuri, C.S. Vulcan.

Minerul Paroºeni areprezentat un momentimportant în istoria fotbalu-lui Vãii Jiului, fiind a patraechipã (dupã Jiul, MinerulLupeni, C.S. Aninoasa)care a reprezentat aceastãzonã în Divizia „B”.

POVEªTILE SPORTULUI

În urmã cu 45 de ani (1970) se înfiinþaMinerul Paroºeni, singura echipã de fotbalcare a avut-o Vulcanul în Divizia „B”

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Secvenþe de acum trei decenii, cu tribunele arhipline alestadionului de peste Jiu. A.S. Paroºeni - Olimpia Satu Mare

0-0 (1987) ºi A.S. Paroºeni – C.I.L. Sighet 6-0 (1988)

cvj nr 828, luni 30 martie

Documents