Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 952

Luni, 28 Septembrie 2015

D e sãptãmâna trecutã, în mod oficial, Complexul Energetic Hunedoara areun nou dorector general. Emil Floruþ este pensionar ºi a lucrat în cadrul

MAI, iar joia trecutã s-a limitat la a remite un simplu comunicat de presã princare a anunþat minerii Vãii Jiului, ca ºi energeticienii hunedoreni, cã s-a întâlnitcu mai mulþi factori din zonã, ca sã afle problemele acestui colos industrial încolaps. „Dacã vrei sã înfãptuieºti ceva, numeºte un om, dacã vrei sã nu se facãnimic, numeºte o comisie!” >>>>>> PPAGINIAAGINIA AA 3-A3-A

MunicipulPetroºani este astãzi

un importantpunct

de reper pe harta

academicã aRomâniei ºiun respectat

centru universitar

din întreagaEuropã. Iatã de ce,

studenþilor,profesorilor ºi întregii

comunitãþi academice de la Petroºanile revine o misiune

onorantã de a duce mai departebunul renume al acestei instituþii

de învãþãmnt superior cu care comunitatea Petroºaniului

se mândreºte.Studenþilor care încep, de astãzi,

un drum anevoios dar, în acelaºitimp, frumos ºi util în perspectiva

profesiei pe care ºi-au ales-o, le doresc mult succes în noul an universitar. Gândurile mele se

îndreaptã ºi spre colectivul de cadredidactice al Universitãþii dinPetroºani, cãrora le doresc o

activitate prodigioasã în noua sesiuneacademicã pe care o începem astãzi.

Tuturor, mult succes!

Tiberiu Iacob RidziPrimarul munipiului Petroºani

La CEH încã un director,încã o comisie pe bani mulþi

Zeci de studenþi suntinvitaþi sã ia parte la cere-monia de deschidere înprezenþa rectorului ºi adecanilor de la Facultãþiledin Petroºani, dar ºi acelorlalþi profesori, luniîncepând cu ora 11,00. Vafi momentul în care se dãstartul noului an universitarºi rectorul Marius Marcu a

fãcut o invitaþie oficialã laacest eveniment.

„În data de 28 septembrie, ora 11,00,Universitatea din Petroºaniorganizeazã festivitatea dedeschidere a anului univer-sitar 2015 -2016, în AulaUniversitãþii, la care vãaºteptãm pe toþi. Pot sã vãspun cã la Universitatea din

Petroºani s-au ocupataproximativ toate locurile lalicenþã, iar la ciclul doi de

studii, respectiv masterat,avem toate locurile ocupateºi un numãr de 170 de

locuri cu taxã”, a declaratConf. Univ. DR. Ing.Marius Marcu, rectorul U.P.

În acest an,Universitatea din Petroºaniva avea 64 de studenþi dinRepublica Moldova ºi, înbaza unui proiect în urmacãruia existã parteneriatecu alte þãri din lume, înValea Jiului vor învãþa ºi 7studenþi din Turkmenistan.Toþi sunt cazaþi în campusul universitar ºi vorurma studii în minerit,inginerie, iar în cazul celordin Basarabia, chiar studiieconomice. Cursurile începde marþi 29 septembrie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Universitatea Petroºani îºi începe cursurileS tudenþii de la Universitatea din Petroºani

sunt invitaþi azi la deschiderea oficialã a noului an universitar. Ceremonia oficialã are loc în Aula Universitãþii, acolo unde suntaºteptaþi ºi bobocii la prima lor întâlnire cumediul academic din Valea Jiului.

O rganizaþiaJudeþeanã

Hunedoara a Par-tidului SocialDemocrat ºi-aanunþat susþinereapentru preºedinteleinterimar al forma-þiunii, la scrutinulintern ce va avealoc peste circa douãsãptãmâni.

Anunþul a fost fãcutde preºedintele PSDHunedoara, LaurenþiuNistor, iar decizia a fostluatã cu unanimitate devoturi în urma ºedinþeia Comitetul ExecutivJudeþean pe data de25 septembrie a .c.Preºedintele interimaral PSD, Liviu Dragnea,

ºi-a lansat candidaturala ºefia partidului, ieri,la Conferinþa Extraor-dinarã a OrganizaþieiJudeþene Teleorman,fiind în acest momentsusþinut de cel puþin 26de filiale din þarã. Pânãîn acest moment, contracandidatul sãueste senatorul DanielSavu, dupa retragerilelui Robert Negoiþã ºiªerban Nicolae. Maibine de jumãtate dintreorganizaþiile judeþeneau ºi emis un docu-ment oficial în cadrulºedinþelor interne princare, pe lângãsusþinere, îi cer luiDragnea sã candidezela ºefia PSD.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Septembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU(madm3xi@yahoo.com)

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Complex Turistic ALPINA CASI Pãltiniº

- judeþul Sibiu ANGAJEAZÃ OSPÃTARI,CAMERISTÃ (PENTRU CURÃÞENIE),BUCÃTAR ªI AJUTOR DE BUCÃTAR.

Se oferã cazare, masã ºi salariu. Programuleste flexibil. Se agreeazã ºi varianta lucrezi 8zile ºi 7 zile ai liber. Pentru cei din alte judeþe se negociazã, pe lângã masã ºi cazare,programul de lucru.

Informaþii: 0725.433.405 sau 0741.655.575.SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZÃ:

muncitori necalificaþi dulgheri; mecanici utilaje ( buldoexcavator, compactor, excavator, buldozer).

ingineri constructori specialitatea civile,infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:marius.vulcan@quasar.ro sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770.

A bia au termi-nat ºcoala, au

luat Baclaureatul ºiacum cautã celmult sã îºi semnezecarnetul de ºomeri.

Vineri dimineaþã,sãptãmâna trecutã, aavut loc o bursã la sedi-ile ALOFM din toatãþara, însã, la final,tinerii s-au arãtat dezamãgiþi, iar cei carele-au oferit locuri demuncã pot doar sãspere cã se vor calificacât mai repede, înaintesã le expire perioada încare sunt ºomeri.

Trei tineri absolvenþide facultate ºi-au gãsitde lucru, iar alþi 50 custidii medii au fostangajaþi în întregjudeþul Hunedoara.Asta, deºi au fost ofertaþi cu peste 400 de joburi.

Sunt proaspãt absol-venþi, dar ºcoala nu i-apregãtit deloc pentruviaþã. Zeci de tineri auvenit vineri dimineaþã

la prima bursã din viaþalor, dar au plecat doarcu carnetul de ºomervizat. Nu sunt pregãtiþi,sau încã nu ºtiu ce artrebui sã facã, iarºcoala nu le-a dat delocvreo ºansã în acestsens. „ Ce aºteptãriavem? Nu ºtim nici noi.Aºteptãm sã ni se

spunã ceva. Eu amdevenit mãmicã ºi camatât deocamdatã, nulucrez, poate mã voigândi în viitor ce sãfac. Acum mi-am sem-nat carnetul de ºomerdoar”, spune o tânãrãcare a luat bacalaurea-tul în toamnã ºi acumspune cã meseria eieste de mãmicã.

Alþii cred cã ºansa

lor e sã devinã patroniºi cautã scurtãtura întreºomaj ºi afacerea pro-prie, visându-se deja departea angajatorului.„Da, am terminatliceul. Îmi doresc sã îmifac o afacere proprie,deºi ºtiu cã e foartegreu, dar cu ambiþie,cred cã se poate. Am

venit ºi bursã, dar doarca sã îmi semnez carnetul de ºomer. Mi-aº putea deschideun restaurant ºi cred cãe de viitor. Cã azi, înRomânia, dacã nu ai oafacere, nu poþi sãtrãieºti cum þi-ai dori”,a declarat un alt tânãrabsolvent de liceu.

ªi dacã nu viseazã lao afacere proprie,

tinerii din ziua azimãcar cred cã s-arputea angaja, însã,ºcoala nu i-a pregãtitpentru ce ar trebui sãfacã. „Nu am gãsitnimic din ceea ce mi-aºfi dorit. Sunt calificatãca asistent medical, darla bursã nu a fost nimicîn sensul acesta. Numaibarman, ospãtar, asta ela putere. Rãmân laºomaj momentan,pânã îmi gãsesc”, amãrturisit o altã tânãrã,în timp ce un proaspãtabsolvent recunoaºte cãºcoala pe care a fãcut-onu îl ajutã cu nimic. „Cãutam ospãtar ceva,dar angajatorii de aicicautã mai mult fete.Am calificare cã amfãcut practicã la hotel ºiam terminat liceul eco-nomic. Sunt mulþi carecautã de lucru, care auºi calificare mai bunãca mine ºi care au ºiexperienþã, cã au mailucrat, eu am doarliceul ºi nu am expe-rienþã”, spune resem-nat tânãrul care a debu-

tat în viaþã ca ºomer ºi va primi o sumãmodicã timp de 6 luni,timp în care va mai fichemat sã îºi vizezecarnetul de ºomer.

Nu au mai nimicdupã ºcoalã ºi, chiardacã au vrut sãreuºeascã, la prima lor întâlnire cu piaþamuncii au eºuat.

„Pentru azi avem155 de locuri de muncã.Oferta cuprinde de lamunci necalificate pânãla munci calificate, maipuþin pentru absolvenþiide studii superioare.Avem locuri de muncãîn: confecþii, cons-trucþii, în industriaforestierã, barman,ospãtar, confecþioner.Din pãcate, majoritateaare meserii cu care nuîºi pot gãsi locuri de

muncã, dar asta este ºiproblema învãþãmântu-lui, pentru cã, în ziuade azi, foarte mulþitineri au calificãri ce nuse cer pe piaþa munciiºi cred cã ar trebuipuþin schimbatã un picprograma ºcolarã”, aexplicat Judith Babþan,ºefa ALOFM Petroºani.

Cã ºcoala ºi pro-gramele rãmân la fel,nici nu mai este o noutate, iar asta sevede în numãrul marede tineri ºomeri, careau stat ºi la bursa din septembrie pe margine. Aºteaptã sã îicheme sã îºi vizeze carnetul de ºomer, sã lise ofere ceva ºi mãcarun curs de calificare, casã îºi gãseascã un job.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

PSD Hunedoara voteazã cu Dragnea

Proaspãt absolvenþi, cel mult ºomeri

Bolnavi dincauza mizerieiP otrivit medicilor

specialiºti, cel puþin dinpunct de vedere epidemiologic,starea de sãnãtate amultor locuitori dinValea Jiului este precarã.

Cu o medie mai maredecât în alte regiuni alejudeþului, în zonã suntînregistrate cele maimulte cazuri de pacienþicu bolile transmisibile,cum ar fi boala diareicã,dizenteria sau hepatitade tip A cu transmiterefecal-oralã. Valea Jiuluia avut mai tot timpulprobleme, în regiune,înainte de 1989, s-adezvoltat ºi un focarteribil de febrã tifoidã.Situaþia s-a schimbatfaþã de acea perioadã încare localnicii primeauapã cu raþia ºi nu aveauacces la multe produsede igienã. Astãzi, pentrufocarele numeroase dehepatitã ori alte boli

cauzate de mizerie nu se mai poateda vina pe lipsa utilitãþilor sau pealþi factori. Toate aceste problemede sãnãtate ar putea fi uºor combãtute spun specialiºtii dacã s-ar respecta condiþiile minime de igienã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Septembrie 2015 Actualitate 3

„Dacã vrei sã înfãp-tuieºti ceva, numeºteun om, dacã vrei sã nuse facã nimic, numeºteo comisie!”

La CEH a fostnumit politic un om,Emil Floruþ, pe care l-au vãzut doar câþivaapropiaþi din cadrul deconducere al colosuluihunedorean, dar aces-ta a numit o comisie (a câta oare?), care sãIDENTIFICE PRO-BLEMELE CU CARESE CONFRUNTÃCEH!!!! Oare ce aufãcut pânã acum con-silierii personali aidirectorului general,Jujan, Melczer ºi cineor mai fi ei, care

câºtigã zeci de mii delei ca sã dea sfaturi?

Directorul general alCEH are, paradoxal,consilieri personalicare pânã mai ierierau manageri, darcare în activitatea lornu au fãcut decât sãaducã în pragul fali-mentului firmele pecare le-au manageriat.Minerii poate ar fiinteresaþi sã afle activitatea consilierilorpersonali, iar poatedirectorul Floruþ chiarle-o va prezenta într-oviitoare conferinþã depresã, sau chiar printr-un comunicat depresã. Asta în cazul încare ar avea ce

prezenta... Este strigãtor la cer

cã ei, plãtiþi regeºte destat, încã identificãprobleme, iar con-silierii pe care îi are pelângã el, la fel de bineplãtiþi, cã doar uniidintre ei au renunþat„oficial” la afacerileproprii, încã nu ºtiu cetrebuie fãcut. E bine,însã, cã sunt lãsaþi sãia banii, în timp ceminerii se descurcã subpãmânt cu improviza-þii. Minerii de la mineleviabile au un nou ºefºi, chiar dacã nu l-auvãzut niciodatã, ei aflãacum, prin intermediulunui comunicat depresã, cã acesta va

elabora, la rândul sãu,un plan de reorgani-zare. Nici nu se maiºtie de câte ori s-aîncercat asta, însã, aºacum reiese din comu-nicatul remis presei,Emil Floruþ are intenþia

de a face treabã. „Întreaga echipã

managerialã a socie-tãþii lucreazã la elabo-rarea unui plan derestructurare organiza-

þionalã, funcþionalã ºide dezvoltare care vafiprezentat MinisteruluiEnergiei, Întreprinde-rilor Mici ºi Mijlocii ºialMediului de Afaceri.Documentul urmeazãa fie susþinut în datade 24 octombrie laBruxelles ºi vizeazãmãsuri de relansare aS. CEH-SA princreºterea eficienþei,asigurarea securitãþiilocurilor demuncã,diversificareaactivitãþii ºi introduce-rea elementelor deprogres tehnologic”,se aratã în comunicatulremis presei.

Mai mult, cei caresunt acum pe scaunulmanagerial spun cã

lucreazã sã creeze ºi osocietate al cãruiobiect de activitate sãfie transportul ºi dis-tribuþia agentului ter-mic, în parteneriat cuadministraþia publicãlocalã. Asta deºi niciunprimar nu a agreatideea. „Aceastã formãde organizare va per-mite accesarea de fon-duri europene pentrureabilitarea reþelelor detransport ºi distribuþiea agentului termic,demers pentru careCEH-SA este pregãtitãsã ofere întreg sprijin logistic ºi deknow-how”, mai spune comunicatul.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

T ãrgiîncolonate

ca la vamã ºizeci de persoanecare se calcã înpicioare. Aºa seprezintã demulte ori situaþia de laserviciul deUrgenþã alSpitalului dinPetroºani.

Unitatea de primiri-urgenþe a spitaluluidin Petroºani se confruntã cu sute decazuri zilnic. De multeori, sute de pacienþiaºteaptã zeci de minute pânã sã fiepreluaþi de personalulmedical.

La sfârºitul sãptã-mânii trecute, în unitatea de primiri-urgenþe a SUP s-a format o adevãratãcoloanã. Nu mai puþinde patru tãrgi, fiecarecu câte un bolnav ºialþi zeci de pacienþi

aºteptau sã fie consul-taþi de medici.

Cadrele medicalese confruntã zilnic cuun aflux de pacienþicare de multe ori ledepãºeºte puterea.Aºa se face cãoamenii nu pot facealtceva decât sãaºtepte pânã le vinerândul.

“Suntem puþini, unii sunt în concediu,alþii sunt plecaþi. Avem ture ºi cu câte200 de pacienþi”,spune un angajat alUPU-SMURDPetroºani.

Pacienþii trebuie sãrespecte codurile de

urgenþe, astfel prior-itare sunt cele carereprezintã cazuri med-icale deosebite.

Sute de pacienþi seprezintã, zilnic, la unitatea de primiri-urgenþe, iar afecþiunilesunt dintre cele maidiverse.

Unii apeleazã laserviciile medicilorurgentiºti chiar ºi pen-tru probleme care potfi tratate în ambulato-riu, în timp ce altecazuri sunt dintre celemai grave. De multeori personalul medicaleste copleºit deavalanºa de pacienþi.

Monika BACIUMonika BACIU

La CEH încã un director,încã o comisie pe bani mulþiD e sãptãmâna trecutã, în mod oficial, Complexul Energetic

Hunedoara are un nou dorector general. Emil Floruþ estepensionar ºi a lucrat în cadrul MAI, iar joia trecutã s-a limitat laa remite un simplu comunicat de presã prin care a anunþatminerii Vãii Jiului, ca ºi energeticienii hunedoreni, cã s-a întâlnitcu mai mulþi factori din zonã, ca sã afle problemele acestui colosindustrial în colaps.

La Urgenþã, ca la vamã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Ursul a fost zãrit deun gospodar din cãtunul ce aparþine demunicipiul Vulcan, omulfiind alarmat de câini

care au simþit animalulºi se agitau continuu.

Când a mers sã vadãdespre ce este vorba adat de ursul care era

încurcat în gardul desârmã al grãdinii ºi speriat a cerut ajutorautoritãþilor.

Localnicul a crezut cãursul s-a prins în vreocapcanã mai ales cã ºtiacã prin zonã au mai fostbraconieri.

„Mai vin braconieri ºi pun capcane, cautãcãpriori dar se prind ºialte animale. Au maifost cazuri în care am

gãsit urºi prinºi în laþ. Acum vreo patru ani

a mai fost tot un ursprins într-un laþ fãcut dinsârmã”, spune un local-nic. Imediat în zonã auajuns jandarmii montanidin cadrul PostuluiStraja ºi dupã ce aureuºit sã se apropie dezona în care era ani-malul, au constatat cãnu este vorba de o cap-canã a braconierilor.

Ursul a coborât dupãhranã, s-a speriat delãtratul câinilor care l-ausimþit ºi s-a încurcat însârma gardului.

Potrivit purtãtoruluide cuvânt al IJJHunedoara, AndradaPop, jandarmii au asigurat zona pentru caoamenii sã nu ajungã înapropierea animaluluisãlbatic unde ar fi fost înpericol ºi au chemat unmedic veterinar care atranchilizat ursul, pentrua putea fi eliberat. Înmai toate cãtunele s-asemnalat prezenþaurºilor, animalelecoborând dupã hranãpentru cã în habitatul lornu o mai gãsesc cuuºurinþã. O vinã o auculegãtorii de fructe depãdure , iar la mijloculacestei luni ºi locuitoriicãtunelor dintre Meriºorºi Dealu Babii au semnalat faptul cã înaºezãrile lor ºi-au fãcut

simþitã prezenþa urºii ºiar putea fi în pericol.Chiar ºi edilii din Bãniþaau primit informaþii dela oameni. „Am aflat dela localnici cã au fostceva probleme în zonelelimitrofe, între Meriºor ºiDealu Babii. Oamenii ausemnalat prezenþaurºilor dar, deocamdatã,nu am avut incidente.

Nu au fost atacuriasupra animalelor sauoamenilor”, a declaraIoan Marc, viceprimarulcomunei Bãniþa.

Oamenii mai spun ºicã au vãzut cã urºiicoboarã tot mai des înzona locuitã ºi se tem sãnu ajungã în situaþia de ase confrunta cu proble-mele de la Petroºani. Laînceputul acestei luni unalt urs a fost împuºcat,dupã ce a ucis mai multeanimale ºi a intrat chiar ºiîn casele gospodarilor.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Acþiunile vor avea locîn staþiunea montanãPasul Vâlcan ºi vorcuprinde un concursmarathon, concurs debiciclete, dar ºi demonstraþii extreme.

‘Pasul Vâlcandefineºte o zonãistoricã, turisticã pecare o dezvoltãm într-un proiect de turism inspirat ºi deJules Verne care a gãsitaici Castelul din Carpaþi ºi l-a transpusîntr-una din faimoaselesale cãrþi”, spunreprezentanþii Primpriei

Vulcan. Ziua Internaþionalã a

Turismului stã sub semnul competiþiilor înaer liber laVulcan ºi asta datoritãeforturilormunicipali-tãþii careorganizeazã înacest an ceade-a treia ediþie aCastelului dinCarpaþi.

Pentru a prinde con-tur, proiectul Casteluluidin Carpaþi, Pasul

Vâlcan trebuie sã seuneascã cu Straja. La acest moment s-arealizat doar telegondo-la din Pasul Vâlcan, opârtie pentru începã-tori, iar administraþialocalã a scos la licitaþiemai multe parcele de

teren pe

careurmeazã sã fie ridicatecabane.

Primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile,sperã cã programulactivitãþilor dedicateZilei Internaþionale aTurismului ºi promovãriiproiectului „Castelul dinCarpaþi” va atrage câtmai mulþi turiºti, atâtdin municipiul Vulcan ºilocalitãþile limitrofe, câtºi din alte colþuri aleþãrii ºi chiar de pestehotare.

Monika BACIUMonika BACIU

A cþiunilerepetate

de ecologizare a pârâului care traverseazã centrul municipiuluiPetroºani par a fi în zadar.

La doar câteva ziledupã ce albia curãþatãde toate deºeurilemenajere, pârâulredevine groapã degunoi.

Zdrenþele, resturilemenajere ºi în specialsticlele de plastic sufocã

Maleia, iar principaliivinovaþi sunt mulþi dintre localnicii carelocuiesc în amonte ºi îºideverseazã gunoaieledirect în apã.

Nici mãcar amenzileaplicate de cãtre ediliilocali nu i-au dezbãratpe unii de bine-înrãdãcinatul obicei.

M. M. GÂNJUGÂNJU

S âmbãtã a fostZiua Mondialã

a Munþilor Carpaþi ºi momentul a fostmarcat la finele sãptãmânii cu eleviidin licee.

Organizaþia ProParâng a vrut sã learate în imagini ceînseamnã o drumeþie înacest loc ºi sã îi facã sãdevinã pasionaþi aiexcursiilor pe munþi.Ziua Munþilor Carpaþi sedesfãºoarã mereu subîndemnul de a fi generoºi cu natura.

Parângul, muntele cepoate fi vãzut din

Petroºani, este o partea Munþilor Carpaþi ºi,pentru cã în 26 septem-brie a fost celebratãZiua Mondialã aMunþilor Carpaþi, tineriide liceu au fost invitaþisã ia parte la un eveni-ment inedit. O partedintre ei au realizat, înurma unor drumeþii,mai multe imagini dinzona de munte ºi acum le-au prezentat filmuleþul ºi colegilor lor, cu îndemnul de aface miºcare.

„Cred cã esteimportant ca noi,locuitorii acestui loc, sãcunoaºtem câte cevadespre Parâng. Mie îmi

place sã vãd peisaje ºisã vãd cã acolo sus toþioamenii sunt uniþi ºi toþisunt turiºti”, spune unatintre tinerele care aparticipat la drumeþia înurma cãreia a fost reali-zat filmul documentar în imagini, film cu cares-au delectat toþi liceenii

din Petroºani. Asociaþia Pro Parâng

este cea care a iniþiat,în parteneriat cuPrimãria Petroºani,acest eveniment ºi tinerii au fost încurajaþisã devinã turiºti binepregãtiþi, pentru cã auaflat câte ceva desprecum trebuie sã fie maiexact un turist, care sã

nu se teamã de vreme,indiferent cât de caldsau frig este pe munte.

„Ne-am gândit ºi noi sãmarcãm aceastã zi, maiales cã noi trãim într-ozonã preponderentmuntoasã ºi am încercatsã prezentãm într-un filmuleþ imagini fotorealizate în expediþiilenoastre în diferite zonedin Munþii Carpaþi”, aprecizat CristianÞopescu, vicepreºedin-

tele Asociaþiei ProParâng, organizatorulevenimentului de lapoalele Parângului.

Munþii Carpaþireprezintã un lanþmuntos care aparþinemarelui sistem muntoscentral al Europei, cu olungime de 1.500 dekm ºi se întind pe teri-toriul Austriei, Cehiei,Slovaciei, Poloniei,Ungariei, Ucrainei,Romaniei ºi Serbiei.Munþii Carpaþi sunt celde-al doilea lanþ muntosdin Europa, iar cel mai

înalt vârf din lanþulcarpatic din Romaniaeste Vârful Moldoveanude 2.544 m, situat înMunþii Fãgãraº.

Romania deþine 40% din lanþul carpatic,ceea ce înseamnã cã oaproape o treime dinsuprafaþa þãrii noastreeste ocupatã de MunþiiCarpaþi. Se estimeazãcã aproximativ 2 mili-oane de români trãiesc,în prezent, în zonamontanã în aproximativ745 de localitatãþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

PremieTeatrul

Urs captiv într-un gard de sârmã U n perimetru din zona Balomir din

Lupeni a fost închis de jandarmiimontani de la Postul din Straja, dupã ce aufost alertaþi de un localnic cã un urs sezbate, cel mai probabil, dupã ce s-a prinsîntr-o capcanã pusã de braconieri. Animaluls-a încurcat într-un gard de sârmã dupã cea coborât la livezile localnicilor.

Cu amenzi sau fãrã,Maleia este tot murdarã

Mizeazã pe turismC astelul din Carpaþi, “clãdit”, din nou

la Vulcan. Autoritãþile locale de laVulcan organizeazã în aceastã sãptãmânãcea de-a treia ediþie a evenimentuluiCastelul din Carpaþi.

Parcul vechi va fi dis-trus ºi pe acel loc se vaconstrui o nouã aripã aspitalului, un bloc opera-tor, ce va face legãturãcu sala de urgenþe aunitãþii medicale.

Ziua de sâmbãtã afost numai bunã pentruca administraþia dinPetroºani sã gãseascãoportunitatea de a planta mai mulþi arboriºi arbuºti ornamentali în

zona ce va fi destinatã relaxãriila Spitalul deUrgenþã dinPetroºani.Primarul TiberiuIacob Ridzi a fostacolo ºi chiar adat o mânã deajutor celor careau reuºit sãplanteze zeci decopaci, într-unansamblu orna-mental, care deocamdatã secontureazã timiddoar. „Este o

nouã acþiune de plantatde pomi, pentru cã esteºi sezonul lor, însã, neconcentrãm foarte multpe zona aceasta de laspital, pentru cã vomreloca parcul de aici.Acolo va fi construit unnou corp pentru spitalulde urgenþã ºi vom amenaja o suprafaþãechivalentã de spaþiuverde. Vom plantaaproximativ 100 depomi azi. Cea mai mareparte ajung aici ºi sunttei, tei americani, cas-tani, ori chiar cireºi”, adeclarat Tiberiu

Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Spitalul de Urgenþãdin Petroºani se aflã în reabilitare ºi pânãacum au fost alocaþiaproximativ 7 milioanede lei. Banii au intratîn anveloparea clãdirii,montarea geamurilortermopan, dar ºi înaparaturã. Contrucþiacorpului nou va începeîn vechea locaþie a parcului în acest an,când, cel mai probabil,va fi sãpatã fundaþia.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Parc nou pentru Spitalul din PetroºaniS pitalul de Urgenþã din Petroºani va avea

un nou parc pentru relaxarea bolnavilor.Pentru cã vremea este propice, administraþialocalã a plantat sâmbãtã mai multe specii dearbori, pentru ca, pânã în primãvarã, parculsã poatã fi amenajat în totalitate.

Ziua Munþilor Carpaþi marcatã la poalele Parângului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Septembrie 20154 Actualitate Actualitate 5

Ursul a fost zãrit deun gospodar din cãtunul ce aparþine demunicipiul Vulcan, omulfiind alarmat de câini

care au simþit animalulºi se agitau continuu.

Când a mers sã vadãdespre ce este vorba adat de ursul care era

încurcat în gardul desârmã al grãdinii ºi speriat a cerut ajutorautoritãþilor.

Localnicul a crezut cãursul s-a prins în vreocapcanã mai ales cã ºtiacã prin zonã au mai fostbraconieri.

„Mai vin braconieri ºi pun capcane, cautãcãpriori dar se prind ºialte animale. Au maifost cazuri în care am

gãsit urºi prinºi în laþ. Acum vreo patru ani

a mai fost tot un ursprins într-un laþ fãcut dinsârmã”, spune un local-nic. Imediat în zonã auajuns jandarmii montanidin cadrul PostuluiStraja ºi dupã ce aureuºit sã se apropie dezona în care era ani-malul, au constatat cãnu este vorba de o cap-canã a braconierilor.

Ursul a coborât dupãhranã, s-a speriat delãtratul câinilor care l-ausimþit ºi s-a încurcat însârma gardului.

Potrivit purtãtoruluide cuvânt al IJJHunedoara, AndradaPop, jandarmii au asigurat zona pentru caoamenii sã nu ajungã înapropierea animaluluisãlbatic unde ar fi fost înpericol ºi au chemat unmedic veterinar care atranchilizat ursul, pentrua putea fi eliberat. Înmai toate cãtunele s-asemnalat prezenþaurºilor, animalelecoborând dupã hranãpentru cã în habitatul lornu o mai gãsesc cuuºurinþã. O vinã o auculegãtorii de fructe depãdure , iar la mijloculacestei luni ºi locuitoriicãtunelor dintre Meriºorºi Dealu Babii au semnalat faptul cã înaºezãrile lor ºi-au fãcut

simþitã prezenþa urºii ºiar putea fi în pericol.Chiar ºi edilii din Bãniþaau primit informaþii dela oameni. „Am aflat dela localnici cã au fostceva probleme în zonelelimitrofe, între Meriºor ºiDealu Babii. Oamenii ausemnalat prezenþaurºilor dar, deocamdatã,nu am avut incidente.

Nu au fost atacuriasupra animalelor sauoamenilor”, a declaraIoan Marc, viceprimarulcomunei Bãniþa.

Oamenii mai spun ºicã au vãzut cã urºiicoboarã tot mai des înzona locuitã ºi se tem sãnu ajungã în situaþia de ase confrunta cu proble-mele de la Petroºani. Laînceputul acestei luni unalt urs a fost împuºcat,dupã ce a ucis mai multeanimale ºi a intrat chiar ºiîn casele gospodarilor.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Acþiunile vor avea locîn staþiunea montanãPasul Vâlcan ºi vorcuprinde un concursmarathon, concurs debiciclete, dar ºi demonstraþii extreme.

‘Pasul Vâlcandefineºte o zonãistoricã, turisticã pecare o dezvoltãm într-un proiect de turism inspirat ºi deJules Verne care a gãsitaici Castelul din Carpaþi ºi l-a transpusîntr-una din faimoaselesale cãrþi”, spunreprezentanþii Primpriei

Vulcan. Ziua Internaþionalã a

Turismului stã sub semnul competiþiilor înaer liber laVulcan ºi asta datoritãeforturilormunicipali-tãþii careorganizeazã înacest an ceade-a treia ediþie aCastelului dinCarpaþi.

Pentru a prinde con-tur, proiectul Casteluluidin Carpaþi, Pasul

Vâlcan trebuie sã seuneascã cu Straja. La acest moment s-arealizat doar telegondo-la din Pasul Vâlcan, opârtie pentru începã-tori, iar administraþialocalã a scos la licitaþiemai multe parcele de

teren pe

careurmeazã sã fie ridicatecabane.

Primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile,sperã cã programulactivitãþilor dedicateZilei Internaþionale aTurismului ºi promovãriiproiectului „Castelul dinCarpaþi” va atrage câtmai mulþi turiºti, atâtdin municipiul Vulcan ºilocalitãþile limitrofe, câtºi din alte colþuri aleþãrii ºi chiar de pestehotare.

Monika BACIUMonika BACIU

A cþiunilerepetate

de ecologizare a pârâului care traverseazã centrul municipiuluiPetroºani par a fi în zadar.

La doar câteva ziledupã ce albia curãþatãde toate deºeurilemenajere, pârâulredevine groapã degunoi.

Zdrenþele, resturilemenajere ºi în specialsticlele de plastic sufocã

Maleia, iar principaliivinovaþi sunt mulþi dintre localnicii carelocuiesc în amonte ºi îºideverseazã gunoaieledirect în apã.

Nici mãcar amenzileaplicate de cãtre ediliilocali nu i-au dezbãratpe unii de bine-înrãdãcinatul obicei.

M. M. GÂNJUGÂNJU

S âmbãtã a fostZiua Mondialã

a Munþilor Carpaþi ºi momentul a fostmarcat la finele sãptãmânii cu eleviidin licee.

Organizaþia ProParâng a vrut sã learate în imagini ceînseamnã o drumeþie înacest loc ºi sã îi facã sãdevinã pasionaþi aiexcursiilor pe munþi.Ziua Munþilor Carpaþi sedesfãºoarã mereu subîndemnul de a fi generoºi cu natura.

Parângul, muntele cepoate fi vãzut din

Petroºani, este o partea Munþilor Carpaþi ºi,pentru cã în 26 septem-brie a fost celebratãZiua Mondialã aMunþilor Carpaþi, tineriide liceu au fost invitaþisã ia parte la un eveni-ment inedit. O partedintre ei au realizat, înurma unor drumeþii,mai multe imagini dinzona de munte ºi acum le-au prezentat filmuleþul ºi colegilor lor, cu îndemnul de aface miºcare.

„Cred cã esteimportant ca noi,locuitorii acestui loc, sãcunoaºtem câte cevadespre Parâng. Mie îmi

place sã vãd peisaje ºisã vãd cã acolo sus toþioamenii sunt uniþi ºi toþisunt turiºti”, spune unatintre tinerele care aparticipat la drumeþia înurma cãreia a fost reali-zat filmul documentar în imagini, film cu cares-au delectat toþi liceenii

din Petroºani. Asociaþia Pro Parâng

este cea care a iniþiat,în parteneriat cuPrimãria Petroºani,acest eveniment ºi tinerii au fost încurajaþisã devinã turiºti binepregãtiþi, pentru cã auaflat câte ceva desprecum trebuie sã fie maiexact un turist, care sã

nu se teamã de vreme,indiferent cât de caldsau frig este pe munte.

„Ne-am gândit ºi noi sãmarcãm aceastã zi, maiales cã noi trãim într-ozonã preponderentmuntoasã ºi am încercatsã prezentãm într-un filmuleþ imagini fotorealizate în expediþiilenoastre în diferite zonedin Munþii Carpaþi”, aprecizat CristianÞopescu, vicepreºedin-

tele Asociaþiei ProParâng, organizatorulevenimentului de lapoalele Parângului.

Munþii Carpaþireprezintã un lanþmuntos care aparþinemarelui sistem muntoscentral al Europei, cu olungime de 1.500 dekm ºi se întind pe teri-toriul Austriei, Cehiei,Slovaciei, Poloniei,Ungariei, Ucrainei,Romaniei ºi Serbiei.Munþii Carpaþi sunt celde-al doilea lanþ muntosdin Europa, iar cel mai

înalt vârf din lanþulcarpatic din Romaniaeste Vârful Moldoveanude 2.544 m, situat înMunþii Fãgãraº.

Romania deþine 40% din lanþul carpatic,ceea ce înseamnã cã oaproape o treime dinsuprafaþa þãrii noastreeste ocupatã de MunþiiCarpaþi. Se estimeazãcã aproximativ 2 mili-oane de români trãiesc,în prezent, în zonamontanã în aproximativ745 de localitatãþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

PremieTeatrul

Urs captiv într-un gard de sârmã U n perimetru din zona Balomir din

Lupeni a fost închis de jandarmiimontani de la Postul din Straja, dupã ce aufost alertaþi de un localnic cã un urs sezbate, cel mai probabil, dupã ce s-a prinsîntr-o capcanã pusã de braconieri. Animaluls-a încurcat într-un gard de sârmã dupã cea coborât la livezile localnicilor.

Cu amenzi sau fãrã,Maleia este tot murdarã

Mizeazã pe turismC astelul din Carpaþi, “clãdit”, din nou

la Vulcan. Autoritãþile locale de laVulcan organizeazã în aceastã sãptãmânãcea de-a treia ediþie a evenimentuluiCastelul din Carpaþi.

Parcul vechi va fi dis-trus ºi pe acel loc se vaconstrui o nouã aripã aspitalului, un bloc opera-tor, ce va face legãturãcu sala de urgenþe aunitãþii medicale.

Ziua de sâmbãtã afost numai bunã pentruca administraþia dinPetroºani sã gãseascãoportunitatea de a planta mai mulþi arboriºi arbuºti ornamentali în

zona ce va fi destinatã relaxãriila Spitalul deUrgenþã dinPetroºani.Primarul TiberiuIacob Ridzi a fostacolo ºi chiar adat o mânã deajutor celor careau reuºit sãplanteze zeci decopaci, într-unansamblu orna-mental, care deocamdatã secontureazã timiddoar. „Este o

nouã acþiune de plantatde pomi, pentru cã esteºi sezonul lor, însã, neconcentrãm foarte multpe zona aceasta de laspital, pentru cã vomreloca parcul de aici.Acolo va fi construit unnou corp pentru spitalulde urgenþã ºi vom amenaja o suprafaþãechivalentã de spaþiuverde. Vom plantaaproximativ 100 depomi azi. Cea mai mareparte ajung aici ºi sunttei, tei americani, cas-tani, ori chiar cireºi”, adeclarat Tiberiu

Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Spitalul de Urgenþãdin Petroºani se aflã în reabilitare ºi pânãacum au fost alocaþiaproximativ 7 milioanede lei. Banii au intratîn anveloparea clãdirii,montarea geamurilortermopan, dar ºi înaparaturã. Contrucþiacorpului nou va începeîn vechea locaþie a parcului în acest an,când, cel mai probabil,va fi sãpatã fundaþia.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Parc nou pentru Spitalul din PetroºaniS pitalul de Urgenþã din Petroºani va avea

un nou parc pentru relaxarea bolnavilor.Pentru cã vremea este propice, administraþialocalã a plantat sâmbãtã mai multe specii dearbori, pentru ca, pânã în primãvarã, parculsã poatã fi amenajat în totalitate.

Ziua Munþilor Carpaþi marcatã la poalele Parângului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Septembrie 20156 Actualitate

"Date personale pereþele sociale? Având învedere cã reþelele socialese bazeazã pe comunicareºi conexiuni, utilizatoriiacestora sunt adesea încu-rajaþi/ tentaþi sã postezeinformaþii cu caracter per-sonal. În acest demers, einu iau în calcul întotdeau-na importantã ºi tipul deinformaþie pe care oposteazã în spaþiul virtualºi nici consecinþele carepot surveni. Aceste infor-

maþii pot fi folosite depersoane rãu intenþionate,care utilizeazã mediul virtual în scopuri ilicite(acces la date personalesau cu caracter financiar)",este avertismentul postatsâmbãtã pe pagina deFacebook a SRI.

România este clasatãîn lume pe locul ºase, canumãr de IT-ist pe cap delocuitor, este clasatã pelocul ºapte ca numãr dehackeri ºi numãrul doi, în

lume, dupã China ºiînainte de Rusia ºi SUA,pentru periculozitateahackerilor.

Pe de altã parte,România are ºi cea maibunã poliþie din Europade luptã împotriva criminalitãþii informatice,potrivit unor date statistice.

Totuºi, cifrele privindsiguranþa reþelelor infor-matice în România suntîngrijorãtoare, în condiþiileîn care doi din zeceromani utilizatori deInternet au deja un virusde tip troian în computercare "va fi activat lamomentul potrivit, decãtre un stat, de cãtre ocorporaþie".

M ajoritatearomânilor, în

procent de 81,5%,cred cã pedepselepentru viol sunt preablânde ºi ar trebuimãrite, conform unuibarometru Inscop-Adevãrul despreRomânia realizat înperioada 10 - 15 sep-tembrie.

Potrivit sondajuluitransmis AGERPRES,95,4% dintre românideclarã cã au auzitdespre cazul violului dela Vaslui, 3,6% aurãspuns cã nu, în timpce 1% nu ºtiu sau nurãspund la aceastã între-bare. Totodatã, 65,6%dintre cei chestionaþiconsiderã cã vina pentruacel caz de viol aparþineîn exclusivitate celorºapte tineri condamnaþi,

24,5% spun cã vinaaparþine ºi celor ºapteagresori, ºi victimei iar2,2% declarã cã vinaaparþine victimei.Procentul non-rãspun-surilor este de 7,8%.Sondajul Inscop relevãcã 81,5% dintre românicred cã pedepsele pen-tru viol sunt prea blândeºi ar trebui mãrite,12,1% cred cã pedepse-le care se dau suntcorecte, iar 1,5% dintreromâni considerã cãacestea sunt prea aspreºi ar trebui diminuate,iar 4,9% nu ºtiu sau nu

rãspund la aceastã între-bare. Sondajul a fostrealizat pe un eºantionde 1.085 persoane ºieste reprezentativ pen-tru populaþia Românieide 18 ani ºi peste 18ani. Eroarea maximãadmisã a datelor este deplus/minus 3%, la ungrad de încredere de95%.

Metoda folositã a fost cea a sondajuluide opinie pe baza unuichestionar aplicat deoperatorii de interviu la domiciliul respondenþilor.

"Nu DNA este instituþia care trebuiesã confiºte efectivbanii. Noi, atunci cândfacem o investigaþie,obligaþia noastrã estesã identificãm banii ºibunurile, dupã care sãle sechestrãm. Practic,le punem într-o tavã,dupã care oferim tava ANAF-ului,Ministerului Finanþelor,atunci când hotãrâreajudecãtoreascã rãmânedefinitivã, iar ANAF-ultrebuie sã executeefectiv aceste hotãrâride condamnare. Amsemnalat la începutulanului cã, doar îndosarele DNA, sumacare trebuie confiscatãefectiv de stat este de310 milioane de euro.(...) Aceastã sumã arputea duce la dublareasalariilor medicilordacã ea ar fi recupe-ratã efectiv. Noi,

ca procurori, amindisponibilizatbunurile ºi valorile, ei trebuie doar sã leexecute. Nu s-a întâm-plat nimic în acesteopt luni ºi mã întrebdacã procedura carese aplicã persoanelorfizice care nu-ºiplãtesc taxele sauimpozitele nu poate fi aplicatã ºi acestorpersoane condamnatedefinitiv", a declaratKovesi, la Digi 24.

În opinia ºefeiDNÃ, instituþiile abili-tate nu au dat niciunsemn cã intenþioneazãsã recupereze

prejudiciile, în ciudaefortului depus deprocurori ºi judecãtoriîn acest sens.

Pe de altã parte,ANAF precizeazã într-un comunicat depresã cã valoarea prejudiciilor ce provindin dosare instrumen-tate de DNA pentrucare au fost comuni-cate sentinþe judecã-toreºti în 2014 este de150 milioane de euro,nu de 300 milioanede euro, ºi este profund incorect cãAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalãsã fie indicatã ca unicresponsabil pentrugradul scãzut de recu-perare a prejudiciilor.Mai mult, ANAF pre-cizeazã cã din valoareatotalã a prejudiciilor,de 150 de milioane deeuro, 53,6% suntnerecuperabile.

<Acesta este momentulîn care “regele muziciiþigãneºti” din România ºi-aatacat iubita însãrcinatã întimpul unei emisiuni îndirect, dupã ce a descoperitcã se culcase cu fiul sãu vitreg", se aratã în deschi-derea unui articol publicatde Daily Mail, bine împãnatcu imagini din timpul emisiunii transmise la postul Antena1.

Cântãreþul milionar, careeste privit ca o legendã înþara sa, a fost ºocat când aaflat de întreaga afacere,dezvãluitã în timpul show-ului de televiziune,scrie autorul articolului.

Acesta mai relateazã cãdespre Guþã se spune cã aravea 10 copii fãcuþi cu 5femei diferite. În emisiune,el a apãrut alãturi de Iulia,iubita sa, Narcisa, fostapartenera, ºi de fiul ei Nicu.

Atmosfera de familie s-a risipit dupã ce Nicu adezvãluit cã Iulia ar fidansat lasciv pentru el.Nicolae Guþã s-a înfuriat, asãrit din scaun, ºi-a luatiubitã de pãr ºi a atacat-oîn timp ce camerele de fil-mat transmiteau în direct.

Femeia a fost trântitã îngenunchi, dupã care a fostluatã la palme, relateazãjurnalistul britanic, prezen-

tând imagini din timpulincidentului. Pânã la urmãa intervenit un bodyguardcare a oprit scandalul.

Nicolae Guþã l-a întrebatmânios pe fiul sãu vitregdacã a avut o aventurãcu iubita sa, iar acesta arãspuns afirmativ, ceea ce l-a scos din minþi pecântãreþul de manele, care aînceput sã o înjure ºi sã oloveascã pe femeie.

Nicu i-a reamintit lui Guþãcã ºi el a înºelat-o pe mamalui. "Iulia m-a plãcut, mi-aspus sã trec pe la ea ºi astaa fost. Ce pot sã spun?", apus el paie pe foc.

Asta s-ar fi întâmplatcând Guta, în vârstã de 47de ani, trãia cu fosta lui

iubitã, Flori, care eragravidã cu al 11-lea luicopil. Relaþia cu ea s-aîncheiat în momentul încare el a întâlnit-o pe Iulia,cu care a filmat un videosexi care a fost fãcut public. Flori ar fi fãcutavort, iar Nicolae Guþã afost devastat, se mai arãtaîn articolul publicat deDaily Mail.

Întreaga afacere sordidãa fãcut astfel deliciul britanicilor care rãsfoiesctabloidul Daily Mail, careavea în 2014 un tirajmediu de 1,7 milioane deexemplare, la care seadãugã alte milioane decititori online. (ziare.com)

SRI ne avertizeazã: Atenþiela datele personale postatepe reþelele de socializare!

S erviciul Român de Informaþii (SRI)transmite un avertisment tuturor celor

care posteazã date personale pe reþelele desocializare, subliniind faptul cã, oricât debine ar fi protejate, ele pot fi folosite de persoane rãu intenþionate.

Cum ajunge România în presã britanicã: Cu Guþã care ºi-a bãtut iubita gravidã la TV

R omânia apare în presã britanicã într-un unghi deloc favorabil,reprezentatã de... cântãreþul de manele Nicolae Guþã. Acesta nu

este menþionat pentru... valoarea sa artisticã, ci dupã ce ºi-a bãtut iubi-ta gravidã în timpul unei emisiuni de televiziune transmise în direct.

ANAF trebuia sã confiºte 310 milioane de euro, nu s-a întâmplatnimic în ultimele opt luniS uma care ar trebui sã fie confiscatã de ANAF în urma

hotãrârilor definitive pronunþate în dosarele instrumentatede DNA se ridicã la 310 milioane de euro, însã în ultimele optluni nu s-a fãcut nimic pentru recuperarea acestor bani, susþineprocurorul ºef al DNA, Laura Codruþa Kovesi.

Inscop: Majoritatea românilor credcã pedepsele pentru viol sunt preablânde ºi ar trebui mãrite

M âncareromâneascã

îmbinatã cu ceamaghiarã, muzicãºi distracþie.

Acesta a fost cuvân-tul de ordine la Lupeni,unde cei din comuni-tatea maghiarã auorganizat pentru al XIII-lea an consecutivtradiþionalul Bal alStrugurilor. Au fostpregãtite sute de porþiide mâncare pentrutoate gusturile.

“La balul de anulacesta, meniul este maideosebit pentru cã amfãcut ciorbã de zarvat,iar felul doi este o mâncare româneascã,ostropel cu carne deporc ºi pireu de cartofiºi la felul trei avem sarmale. Avem în jurde 200 de oaspeþi dinVulcan, Uricani,Petroºani. Au venit depeste tot din ValeaJiului”, a declaratAmalia Antal, organizator.

Cei care au deschisfestivitãþile au fost eleviiªcolii generale numãrul1 din Lupeni care aususþinut un concert cuþitere.

“Este cea de-a XIII-aediþie a ZilelorCulturale Maghiare dinValea Jiului. Acþiunileau început încã de sãp-tãmâna trecutã. Acumeste Balul Strugurilor,deja este o tradiþie, înfiecare an organizãmacest eveniment, acumbalul va fi deschis cu unspectacol susþinut deelevii de la ºcoala gene-ralã 1 cu un concert deþiterã, instrumente careau ajuns la noi abia

acum o sãptãmânã”, amai spus sursa citatã.

Balul strugurilor încomunitatea maghiarãeste un evenimentdevenit tradiþie, iarDavid Benedekfi neexplicã pentru ce seorganizeazã anual acesteveniment. În ajutorulcelor de la UDMR auvenit cei de la MinaLupeni care le-au pusla dispoziþie sala, darºi sindicatulMuntele.

“Din nou organizãm BalulStrugurilor, iarpentru noi este otradiþie pentru cãaici sunt maghiari

din toate zonele þãrii ºiaici pentru toþi estebalul strugurilor. ªilocuitori români suntaici, nu doar maghiari,interesant este cã auvenit ºi o parte dinconsilierii locali care aupetrecut alãturi de noi.Orice maghiar trebuiesã fie mândru dacãcomunitatea din careface parte organizeazãîn fiecare an evenimentele specificeºi se distreazã aici. Este foarte bine cândne întâlnim ºi mai glumim împreunã”, a spus DavidBenedekfi, organizator.

Acest festival are locpeste tot în Ardeal ºi înUngaria, este, în primulrând, o tradiþiemaghiarã.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Septembrie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Prima secþiede þiterã dinValea JiuluiÎ nvaþã sã cânte la

þiterã. Este vorba decopiii din Lupeni care suntaºteptaþi sã înveþe sãfoloseascã un instrumentmuzical strãvechi. LaLupeni a fost înfiinþatãprima secþie de þiterã, aicifiind deja câþiva cursanþi.

“În urmã cu aproximativ douãsãptãmâni am primit mai multeþitere din Ungaria, iar câþivacopii deja au învãþat sã cânte laele”, ne spune Amalia Antal,reprezentant UDMR.

Primii învãþãcei deja au debu-

tat în cadrul unui spectacol orga-nizat de comunitatea maghiarãdin Lupeni. Þitera este uninstrument muzical cu coardeciupite. De origine foarte veche,fiind intrebuinþatã de Eschil laspectacolele tragice din GreciaAnticã, þitera este astãzi popu-larã în Europa, Asia ºi Africa.Un instrument din aceastã fami-lie a fost inventat în Austria ºisudul Germaniei în secolul alXIX-lea. Are patru sau cincicoarde pentru melodie deasupra

unei suprafeþe cu taste ºi 30-40de coarde de acompaniamentdeasupra cutiei de rezonanþã curozetã.

Monika BACIUMonika BACIUfoto

Z eci de organi-zaþii neguver-

namentale cerMinisteruluiEducaþiei sã ela-boreze un planstrategic pentrueducaþie sexualã.

Organizaþiile negu-vernamentale sem-naleazã situaþia criticãdin România în caretinerii din învãþãmân-tul preuniversitar continuã sã fie privaþide informaþii legate deeducaþia sexualã ºisolicitã MinisteruluiEducaþiei, Institututuluipentru ªtiinþeleEducaþiei, MinisteruluiSãnãtãþii ºi Minis-terului Tineretului ºiSportului elaborareaunui plan strategicpentru educaþie sexualã, care sã fieinclusã în curriculum-ulnaþional obligatoriu ºicare sã fie accesibilã

tuturor elevilor. "Trãim într-o

societate în care setransmit masiv informaþii distorsiona-te despre sexualitate,prin canalele media,din care lipsesc elemente ce þin deresponsabilitate, înþe-legerea funcþionãriipropriului corp ºirespectul în relaþiileintime. Statul român,prin educaþia pe careo oferã generaþiilortinere, are datoria dea cultiva respectul ºiegalitatea între femeiºi bãrbaþi, acceptareadiversitãþii ºi cunoaº-terea despre afecþiuneºi sexualitate, care sã-ifacã pe copii ºi tinerisã se înþeleagã pe sineºi pe cei din jur", searatã în apelul publiciniþiat de Coaliþia pentru Egalitate deGen, susþinut în totalde 67 de organizaþii.

Arome de toamnã, în comunitatea maghiarã din Lupeni

Zeci de ONG-uri cerMinisterului Educaþiei elaborarea unui plan strategicpentru educaþie sexualã

D amian Militaru(nãscut pe 19

decembrie 1967 la Rm.Sãrat), rãmâne ultimulromantic pe care l-aavut Jiul Petroºani.Poate fi socotit unmodel, un idol pentrupuºtii generaþiei pecare acum îi antreneazãcu multã pasiune laJiul Petroºani.

A jucat la cel mai înaltnivel, la liga CampionilorEuropeni, dar cu aceeaºipasiune ºi în ligile infe-rioare. Aºa cum a plecat dela Retezatul Haþeg în `90,ajungând la Jiul, unde adebutat în Divizia „A”, pe12 august 1990, în partida„U” Cluj – Jiul 0-0.

De-atunci a rãmas mereucu inima alãturi de Jiul,indiferent dacã a jucat la

Dinamo (1993-1994) sauSteaua (1994-1998) sau în zãri îndepãrtate, prinRusia, la Shinik Iarosavl.

Acum 25 de ani a venit la Jiul, revenirea producându-se acum 15 ani, în 2005.

Primul meci în Divizia„A” ºi ultimul, cel cunumãrul 200, l-au gãsit laJiul Petroºani.

27 goluri pentru barosani

Ajuns la Jiul în 1990,Damian Militaru „prinde”un sezon în „A”, apoi joacã

în „B” unde se maturizeazã,fiind luat de Dinamo înediþia 1993-1994, undeprinde 25 de partide, cu 6 goluri marcate. Revinepentru o scurtã vreme laJiul, dar este luat de Emeric Jenei la Steaua,unde va juca patru sezoane(1994-1998), marcând încampionat 21 goluri, în138 meciuri jucate.

În plus, rãmân memora-bile meciurile din CupaCampionilor Europeni, cugoluri celebre, precum celemarcate în poarta luiPreud`honme de la Benfica

Lisabona sau în poarta turcilor de la Fenerbahceistanbul, chiar pe malurileBosforului!

“D acã iubeºti fotbalul, joci ºi

în curtea ºcolii”Damian Militaru spune

cã atunci când juca fotbal,nu conta cã era pe marilestadioane ale Europei saupe terenurile Diviziei „C”,când a avut câteva scurtemomente la Inter Petrila,CS Vulcan sau Jiul IEELIFCraiova. „Dacã iubeºti fot-balul cu adevãrat, joci ºi în

curtea ºcolii”, spuneDamian Militaru. ªi asta o zice un fotbalist care are31 de meciuri în cupeleeuropene, 4 titluri de campion al României, treiCupe ale României ºi 3Supercupe ale României!

Are ºi câteva regrete înviaþã. Faptul cã în 1998 nul-au lãsat cei de la Steaua sãplece la A.E.K. Atena, unde era dorit de antrenorulDumitru Dumitriu, pentru ca un an mai târziu, conducerea Stelei înfrunte cu Marcel Puºcaº sãrenunþe la el.

A revenit la Jiul, a avut

rãbdare sã ajungã din nouechipa în Divizia „A”, aaºteptat la cifra 199 încã unan sã joace pentru meciulnumãrul 200, ceea ce s-a ºiîntâmplat pe 12 mai 2007,cu Steaua, când a ieºitdefinitiv din scenã, aplaudatde mii de spectatori laPetroºani. Avea aproape 40 de ani...

P asiunea lui,cãtre copii

De vreo câþiva ani,Damian Militaru se ocupãcu mult entuziasm de grupele de copii sub 15 anide la Jiul Petroºani. Spunecã nu e uºor sã lucrezi cugeneraþii care au mentalitãþidiferite faþã de cei de acum 20-25 de ani, dar elrãmâne credincios pasiunii sale, fotbalul.

Crede cã pânã la urmã,aºa cum el a gãsit acum 25 de ani la Petroºani ogeneraþie de tineri talentaþilocalnici, printre careCãmãrãºan, Cristi Florescu,Cioabã, Ben. Popescu, Rico Cristea, Nelu Varga,Fl. Stoica, Lasconi, Ghiþan,Popoviciu, Ov. Dodu sauMugurel Radu, va apãrea ogeneraþie care sã readucãJiul într-un sistem divizionarnaþional. Poate pânã în anul2019, când Jiul va avea100 de ani de existenþã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 28 Septembrie 20158 Sport

Exista în anii `80un complex comercialîn centrul Petroºaniu-lui numit „Jiul”. Fãrãalte-cele adãugiri înlimba englezã.

Sus, undeva pe laetajul 3, lunea pe la

prânz se întâlneauanaliºtii ºi chibiþii fotbalului de-atunci, la o bere de Haþeg, cu drojdia pe fundulsticlei verzi, uneori cugustul uleiului râncedde floarea soarelui sau

la un „Ci-Co”, orivreo j` de zeci de micicu muºtar autohton.Veneau, mai ales,ceilalþi divizionari, înafara marii echipeJiul, care juca în „A”.

Erau toatelucrurile întoarse pefaþã ºi pe dos, se reluau fazele într-un ecran invizibil,se fãceau ºi se desfãceau echipe.

Nu apãruserãpiþipoancele de presã, erau chiar gazetari de soi – Ion Vulpe, Mircea Bujorescu, Ion Alexandru Tãtar –care chiar stãpâneaufenomenul ºi limbaromânã.

Cu sau fãrã patimi,fotbalul Vãii Jiului era întors pe toatefeþele, împreunã cu

protagoniºtii de duminica, conducãtori,antrenori, uneori jucãtori.

Era analizade luni, de la„Jiul”, acea lunicare era ca oreprizã în prelungiri.

Cu bere cudrojdie ºi micicu muºtar.

Henþ cu mâna

ANALIZA DE LUNI

Paginã realizatã de Genu TUÞU

POVEªTILE

SPORTULUI

La 25 de ani de la debutul la Jiul, în Divizia „A”

Damian Militaru rãmâne unbaºkan al fotbalului!

Nr. 8, tricoul îndrãgit de Militaru la Jiul

Militaru, într-unul din

momentele salede virtuozitate

Damian Militaru (în medalion) în primul sezon la Jiul