cvj nr 849, luni 4mai

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 849

Luni, 4 Mai 2015

“Sunt niºte criminali”

Pensionarii mineri s-ausãturat de Ponta ºi iasã înstradã alãturi de mineri

P ensionarii mineri din Valea Jiului s-au sãturat de promisiunideºarte ºi vor ieºi în stradã. Foºtii ortaci se vor alãtura

mitingului organizat de Sindicatul Muntele ºi vor ieºi în stradãpentru a-ºi cere drepturile, dar ºi pentru a cere salvarea mineritului din Valea Jiului. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Toate gospodãriilecare nu au avut reþeade canal ºi foloseaufose septice vor fibranºate la canalizaredupã ce Apa Serv, înbaza proiectului

european de 40 demilioane de euro, aextins sau construitreþele noi pentru apamenajerã. „Noi nu-iputem obliga peoameni sã se

branºeze, nu avemcadrul legal darprimãriile prin compartimentele demediu au obligaþia dea-i determina pe con-sumatori, acolo undeeste reþea de canal,sã se branºeze pentrua nu mai polua. Caexemplu, la Petrila,angajaþii noºtri împre-unã cu cei de la com-partimentul de mediudin primãrie au fost lafiecare casã ºi au

explicat oamenilor cãau obligaþia de a sebranºa la reþeaua decanal. Circa 70 lasutã dintre gospodãriis-au branºat anul trecut ºi urmeazã ºirestul. Oamenii auspus sã-i lãsãm sãtreacã iarna pentru cãnu pot face lucrãrilede branºare, iar acum urmeazã sã fiebranºaþi. Chiar acumse deruleazã o nouãacþiune împreunã cu

cei de la primãrie în acest sens.

O acþiuneasemãnãtoare va fi derulatã ºi laPetroºani împreunãcu compartimentul demediu din cadrulmunicipalitãþii. Pe de altã parte,branºamentul intrã însarcina omului, noiam adus reþeaua decanalizare la limitaproprietãþii ºi lucrareade pe proprietate oface omul, noi nuavem voie”, adeclarat directorul

general al SC ApaServ Valea Jiului,Costel Avram.

Operatorul de apãºi canal a finalizat în toamna anului trecut un proiect cufinanþare neram-bursabilã în valoarede 40 de milioane deeuro, în urma cãruiaau fost realizate extin-deri sau reabilitãri dereþele de apã ºi canalîn Petrila, Petroºani,Aninoasa ºi Vulcan.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

V alea Jiului seprãbuºeºte,

lucrurile deºi “dosite”,sunt clare... Suntnedumerit, speriatchiar, de liniºtea celorcare conduc destineleoamenilor dintre Jii.

Deºi suntem în faþaunui moment negru, lideriipolitici din Valea Jiului nufac nimic. Sunt încremeniþiîn inconºtienþã, ori poateîi doare în cur. Nu ar fipentru prima datã... În faþa acestui momentfãrã precedent, cei care seîndeletnicesc cu politica înaceastã parte a lumii suntlipsiþi de reacþie. Ignorãevidenþele. Nu îl vãd penici unul legat cu lanþurilede uºa GuvernuluiRomâniei, sunt subtili,tãcuþi, fãrã soluþii. Îºironþãie între mãselele cariate ale conºtiinþei gândurile. Spun cã nu maieste nimic de fãcut, estetârziu... Dar pânã acum ceaþi fãcut? NIMIC pentruoameni, totul pentru voi.Aþi numit politic, de la celcu þâþa-n gurã pân la celcu bãrba surã. Aþi politizathuila ºi tot mecanismul descoatere a acesteia din

mãruntaiele pãmântului. Aþi eliminat

profesioniºtii, aþi promovatincompetenþii, slugilepolitice care semnau cuochii închiºi ordinele deplatã, contractele,strategiile, numirile... Doarpentru cã aveau un carnetde partid. Toþi, dar toþi aþiprocedat la fel. Indiferentde partid, este drept, uniimai mult, alþii mai puþin,însã mecanismul a fostacelaºi, de fiecare datã.

Nu puþini sunt liderii desindicat care ºi-au vândutortacii, ºi-au trãdat cauza,ºi-au pus mâna-n cur ºi auºters-o din sistem, unii...Acum am ajuns la “fundulciubãrului”, nu mai este deunde, nu mai este cu ce,nimeni nu ne mai dã...Cine este vinovat pentruacest faliment programatal Vãii Jiului, nu al mineritului, al Vãii Jiului ?Este o întrebare... Sigur,Bucureºtiul nu ne iubeºte,însã, noi am fãcut ceva sãîmpiedicãm dricul în carese aflã mineritul condus defiecare guvernare în partesã ajungã la groapã? Nu...

IonuþIonuþDRÃGOTESCDRÃGOTESC

Apa Serv ºi primãriile au demarat “acþiunea branºarea”

C ompartimentele care se ocupã de protecþia mediului din cadrul

administraþiilor locale împreunã cureprezentanþii operatorului de apã ºicanal din Valea Jiului vor începebranºarea gospodãriilor la noile reþele decanal realizate pe fonduri europene.

Valea Jiului, între ignoranþã, incompetenþãºi durere-n cur...

Foto Alex BELDEA

Astfel, conform raportului administraþieilocale de la Lupeni, înmunte sunt nu mai puþin de218 concesiuni, dar aproapejumãtate nu se încadreazã înnormele legale. Din cele 218 concesiuni,

102 nu corespund cu docu-mentele. Cei 108 proprie -tari de cabane din staþiuneau depãºit cu puþin sau cufoarte mult suprafaþa totalãde teren care le-a fost con-cesionatã. Pe alocuri suntdepãºiri de ordinul sutelorde metri pãtraþi, iar nimeninu a luat nicio mãsurã. “Având în vedere

hotãrârea Consiliului Localal municipiului Lupeni nr.100/2013 prin care s-aconstituit o comisie de ana -lizã a contractelor de conce-siune din staþiunea turisticãStraja Lupeni, prin prezen-tul raport vã informãm cãaceastã comisie s-a deplasat

în teren ºi a mãsurat toateconstrucþiile cu o ruletã neetalonatã de 50 mp, înurma cãruia au fost calcu-late suprafeþele de terenocupate de construcþii. Din analiza contractelor deconcesiune a reieºitsuprafaþa de teren conce-sionatã de fiecare persoanãîn parte. Prin comparareasuprafeþelor de teren ocu-pate de construcþii ºi dincele de concesiune reiesefaptul cã unele suprafeþe deteren ocupate de cons -trucþii, sunt mai mici decâtcele din contractul de con-cesiune, iar altele depãºescsuprafaþa din contractul deconcesiune”, se aratã înraportul comisiei de analizãa concesiunilor din Straja.Reprezentanþii comisiei

au trasat mãsurile care seimpun în condiþiile în careconstrucþiile depãºescsuprafaþa de teren conce-

sionatã. Proprietariicabanelor trebuie sã rea -lizeze noi documentaþii

topografice. “Referitor la aceastã situ-

aþie considerãm cã ar trebui

ca toate persoanele care auconstruit pe o suprafaþã deteren mai mare decât ceaprevãzutã în contractul deconcesiune sã depunã odocumentaþie topograficã,întocmitã de un topografautorizat pentru întreagasuprafaþã de teren ocupatãde construcþie, pentru a seîncasa bani la bugetul local,pentru diferenþa de terenocupatã de construcþii”, semai aratã în raportulcomisiei. Faptul cã în Straja s-a

construit haotic ºtie toatãlumea ºi se vede cu ochiulliber. Acum ºi documenteleconfirmã acest lucru, iarautoritãþile locale suntdecise sã facã ordine.

Monika BACIU Monika BACIU

M aghiarii dinHunedoara sãr -bãtoresc, de un deceniuîncoace, Zilele CulturiiMaghiare în acest loc. ÎnValea Jiului au loc o seriede manifestãri, iar dinoraºul înfrãþit Varpalotaa venit la Petroºani ungrup de tineri ce va fi prezent la toate manifestãrile culturale.

Este pentru al X - lea anconsecutiv de când înjudeþul Hunedoara suntorganizate, la începutul luniimai, astfel de manifestãridedicate culturii pãstrate depopulaþia maghiarã dinaceste locuri. La Petroºanivor fi spectacole ºi, la finalul

sãptãmânii, maghiarii neaºteaptã pe toþi la Brãdet, la o porþie de gullaº. “Este deja la a zecea

ediþie. În Petroºani avem 3 sau 4 activitãþi. Cea maiimportantã s-a desfãºuratsâmbãtã la sala de mar-murã. Este vorba despredansuri populare din oraºulnostru înfrãþit, Varpalota. Joi se va þine o cafenea

literarã ºi sâmbãtã, 9 mai,va fi un picknic la Brãdetcu tradiþionalul gulaº, lacare sunt invitaþi toþi ceicare vor sã guste dinmâncarea tradiþionalã”, aspus Eduard Wersanski,preºedintele UDMRPetroºani.Populaþia maghiarã

din judeþul Hunedoara ademonstrat în ultimuldeceniu cã þine la tradiþiiºi astfel de manifestpriau loc ºi la Lupeni, Deva sau Hunedoara, iarîn cursul sãptãmâniiviitoare, în Valea Jiuluiva ajunge ºi europarla-mentarul Iuliu Winkler.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.roE-mail:

[email protected]:

Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz @yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected] COSMAN-Carmen COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

TVA redusla apapotabilãD in luna iunie arurma sã plãtimmai puþin la factura deapã potabilã în condiþi-ile în care Guvernul adecis introducerea pelisa produselor care seãnscriu în reducereaTVA la 9 la sutã.

Amendamentul care adus la reducea preþului laapa potabilã a plecat din Valea Jiului, iar ieri premierul Victor Ponta a

anunþat cã va deveni realitate dupã ce va fi apro-bat de Guvern. Reducerease va face fie printr-oOrdonanþã de Urgenþã fieprin lege organicã aanunþat ºeful executivului. De reducerea preþului la

apã potabilã vor beneficiatoþi consumatorii dinRomânia chiar dacã amendamentul a pornit de la ideea de a ajuta populaþia sãrãcitã din ValeaJiului. Iniþiatorul spune cã

primele facturi mai mici cu15 la sutã sperã sã ajungãla consumatori începând culuna iunie dacã nu maidevreme.

Maximilian GÂNJUMaximilian GÂNJU

Administraþia localã de la Lupeni face ordine în Staþiunea Straja ºi trimite cabanierii la topografi autorizaþi

R eprezentanþii administraþiei locale de laLupeni au reuºit dupã doi ani de zile sã facã

statistica concesiunilor din staþiunea montanãStraja, dupã ce un consilier local a solicitataceastã statisticã pentru a avea o viziune asupraconstrucþiilor din staþiune.

Zilele culturii maghiare în Hunedoara

OficialiiComplexului EnergeticHunedoara spun cãneîncasarea ajutoruluide salvare, în forma încare a fost acestaaprobat la 21 aprilie2015 de cãtre ComisiaEuropeanã, a redusºansele SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara de a achizi-þiona, în integralitate,

certificatele de emisiide gaze cu efect deserã care îi reveneaupotrivit prevederilorHG 780/2006, cumodificãrile ºi completãrile ulterioare,ºi legislaþiei europeneîn domeniul protecþieimediului. “Încercãrileîntreprinse pentruobþinerea altor sursede finanþare nu s-au

materializat din cauzaindicatorilor economiciºi financiari neperfor-manþi ai societãþii. Cutoate acestea, în cursulzilei de astãzi, condu-cerea societãþii a reuºitsã mai achiziþioneze oparte din certificate,pe care, împreunã cu cele existente înconturile celor douãtermocentrale, le-autransferat în RegistrulUnic Consolidat alUniunii Europene.Decizia de a limitanumãrul de certificatede CO2 cumpãrate a avut în vedere asigurarea resurselorfinanciare pentrudesfãºurarea activitãþiicurente ºi pentruachitarea drepturilorsalariale angajaþilorsocietãþii”, au declaratoficialii CEH. Pe dealtã parte, surselemenþionate spun cã funcþionarea termocentralelor nueste, deocamdatã,condiþionatã de

neîndeplinirea acestorobligaþii, însã se vaaplica o sancþiunefinanciarã.

“ComplexulEnergetic Hunedoarava fi penalizat pentrunerespectarea obliga-þiei de a restitui, încontul din RegistrulUnic Consolidat al UE,totalul certificatelordatorate. Sancþiuneanu exonereazã socie-tatea de la obligaþiarestituirii certificateloraferente anului 2014”,mai aratã reprezen-tanþii CEH.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

P ensionarii mineridin Valea Jiului

s-au sãturat de promisiuni deºarteºi vor ieºi în stradã.Foºtii ortaci se voralãtura mitinguluiorganizat de Sindi-catul Muntele ºi vorieºi în stradã pentrua-ºi cere drepturile,dar ºi pentru a ceresalvarea minerituluidin Valea Jiului.

“Vom fi solidari cucei de la ComplexulEnergetic Hunedoara ºicu Sindicatul Muntele ºicelelalte sindicate dinminerit ºi nu numaipentru cã dacã suntemuniþi ºi solidari putemface mai multe. Amînþeles de la domnulNica ca în data de 22 va fi dar vom lualegãtura ºi cu dânsul.Situaþia este foartealbastrã legatã de

CEH”, a declarat IoanHortopan, preºedinteleLigii SindicatelorPensionarilor MineriValea Jiului. Hortopancare a fost deputat, dar ºi inginer minerapreciazã cã situaþia dinValea Jiului este cruntãîn momentul de faþã.Hortopan susþine cãactuala clasã politicãvrea sã lichidezeaceastã activitate caredateazã în Valea Jiuluide secole.

“Este o problemãcruntã. Sunt niºtecriminali. Aceºti indivizi care nu vor sãmai existe minerit înValea Jiului indiferentcã sunt de la PSD,PNL, PMP sunt niºtecriminali, dacã pe ei îidoare în cot de activitatea economico -socialã din ValeaJiului. Pe de altã parteºi pe noi pensionariine afecteazã. A plecat

acel individ de laCotroceni ºi a rãmasdomnul preºedinteIohannis. Pãrerea meaeste aceea cã ºi dânsulse canalizeazã pe aceleaºi idei de ieºirepe cale naturalã dinsistem. ªi noi le dorimla fel viaþã lungã ºisãnãtate sã iasã pecale naturalã, dar sãajungã sã trãiascã dinpensiile din care trãimºi noi din Valea Jiuluicare am muncit în

niºte condiþii crunte.Avem niºte condiþii deviaþã ºi de mineritasemãnãtoare cu ceidin bazinul Ruhr, ceidin Dombas ºi alþii.Vom vedea ce se vaîntâmpla dar peaceastã cale invit toþicetãþenii Vãii Jiuluiindiferent dacã suntsau nu mineri cândvom face manifestaþiipentru continuareaactivitãþii miniere în Valea Jiului sã fiealãturi de noi ºi deSindicatul Muntele”, amai spus sursa citatã.

Pensionarii mineri s-au sãturat de pre-mierul Victor Ponta.

“Fac un apel peaceastã cale la toþioamenii politici sã

facã tot ceea ce esteomeneºte ºi legal posibil sã salvezeactivitatea minierã dinValea Jiului. Nu a desfiinþat-o nimeni dinanul 1924. Eu nu îlmai înþeleg nici peVictor Ponta care a ziscã activitatea minierãdin Valea Jiului a existat, existã ºi va

exista. Eu îl rog sã fieun om de omenie ºi sãnu uite cã Valea Jiuluil-a votat”, a mai sub-liniat reprezentantulminerilor. Astfel, pensionarii mineri din Valea Jiului se voralãtura protestuluiminerilor care va avealoc în data de 22 mai.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015 Actualitate 3“Sunt niºte criminali”Pensionarii mineri s-au sãturat dePonta ºi iasã în stradã alãturi de mineri

Sute de abonaþilãsaþi fãrã internetO firmã localã care furnizeazã servicii

de internet ºi-a lãsat abonaþii înbeznã timp de mai bine de 24 de ore fãrãa le oferi o explicaþie.

Doar cei care au sunat la numerele de relaþiicu clienþii au aflat cã „se lucreazã”, ºi cã„dureazã circa 4-5 ore pânã se remediazã”.Numai cã cele cinci ore anunþate de cãtrereprezentanþii Netlog Petroºani s-au fãcut 24 ºi

avaria tot n-a fost rezolvatã spre nemulþumireaclienþilor. „De fiecare datã când plouã mai tareei au probleme, cã firmã din Tg. Jiu de la careiau ei net are probleme, tot felul de poveºti.Nu prea este normal în condiþiile în careplãteºti abonament”, spune unul dintreabonaþi. Operatorul a mai avut în luna aprilieîntreruperi în furnizarea serviciilor cãtre clienþi,cea mai mare fiind de circa 12 ore.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Complexul Energetic, PENALIZAT pentrucã nu a achiziþionat certificatele de carbon!

C omplexul Energetic Hunedoara va fipenalizat pentru cã nu a achiziþionat,

în termenele acordate, toate certificatele decarbon pentru cele douã termocentrale dincomponenþã. CEH a reuºi sã cumpere oparte din ele, dar sancþiunea se menþine.

M anifestare ºti-inþificã laUniversitateaPetroºani. La sfârºitulacestei sãptãmâni, lainstituþia deînvãþãmânt supe riordin Petroºani suntaºteptaþi studenþi dinîntreaga þarã.

Facultatea de ªtiinþedin cadrul Universitãþiidin Petroºani orga-nizeazã în perioada 8-9mai, ediþia cu numãrulXIII a unei manifestãriºtiinþifice de mareamploare la nivelnaþional. Simpozionulnaþional “Student, ªti-inþã, Societate” reprez-

intã un prilej oportunpentru studenþi ºi mas-teranzi de a relaþiona ºide a-ºi împãrtãºi idei,cunoºtinþe, experienþe ºirezultate ale propriilorcercetãri. În cadrul sim-pozionului vor fi maimulte secþiuni ºi anume,matematicã,Informaticã, sociologie,

asistenþã socialã,economie, turism, ser-vicii, finanþe, contabili-tate ºi management,marketing ºi adminis-traþie publicã

“Prestigioasã unitatede învãþãmânt superior,Universitatea dinPetroºani îºi propune sãsusþinã eforturile ºtiinþi-fice ale tinerilor studenþiºi masteranzi, oferindu-le posibilitatea de a-ºivalorifica realizãrile prinparticiparea la mani-festãri ºtiinþifice cu caracter naþional ºiinternaþional. Dinaceastã perspectivã s-anãscut ºi dezvoltat manifestarea ºtiinþificãpe care o organizãm ºiîn acest an, un prilejoportun pentru studenþiiºi masteranzii noºtri, darºi pentru cei care vorveni la Universitatea din

Petroºani, de a relaþionaºi de a-ºi împãrtãºi idei,cunoºtinþe, experienþe ºirezultate ale propriilorcercetãri”, se aratã înpliant.

Participanþii la eveniment trebuie sãredacteze lucrãri înword ºi sã respecte custricteþe cerinþele orga-nizatorilor. Lucrãrile nutrebuie sã conþinã maimult de 8 pagini, studenþii fiind obligaþi sãrealizeze ºi un rezumat

în limba englezã.Personalul academic alUniversitãþii noastreeste implicat în cerce -tarea ºtiinþificã de vârf,iar absolvenþii acesteiaau devenit specialiºtivaloroºi, dovedindu-ºicompetenþa în þarã ºistrãinãtate. Dupã sim-pozion, participanþii laeveniment vor aveaparte de o excursie înÞara Haþegului.


Nu toatã lumea aprimit acasã cadrul desãnãtate, iar laPetroºani, într-unspaþiu pus la dispoziþiede Spitalul de Urgenþãdin Petroºani, zeci deoameni s-au îmbulzit cugândul la sãnãtatea lor.30 aprilie a fost ultimazi în care aceºtia ar fitrebuit sã intre în posesia acestui card,pentru cã de la 1 maiorice consultaþie se facecu acest act în mânã.Unii au mai venit aici ºiîn alte dãþi.

“Am mai fost devreo 3 ori ºi nu am

reuºit. Cred cã seþine cont de ceva programãri, eu am fosttrecut pe un tabel, darnu mai e valabil. Staula coadã sã vãd dacã îl primesc cã am 83 de ani ºi îmi trebuiela mediul de familie”, a spus un bãtrân dezamãgit de faptul cãe nevoit sã stea la cozipe la uºile CJAS.

Alþii s-au trezit cunoaptea în cap ca sãajungã înãuntru. “De laora 5,00 sunt aici. M-am dus recent lamedicul de familie, caremi-a cerut cardul, dar

eu nu l-am primitacasã. Nu am ºtiut, iarmedicul de familie mi-azis cã nu mai îmi dãmedicamente, cã le iaulunar, iar cardul eraaici”, a spus o altãfemeie care stãtuse lacoadã cam 6 ore joidimineaþã.

Cei mai ghinioniºtisunt cei care au ajunsprea târziu. Pentrucadrul de sãnãtate, amvenit, dar vãd cã amvenit prea târziu, cã nu

se mai fac înscrieri pelistã. Îºi bat joc de noi!Sunt bãtrânã, în cârjã ºinu pot sta la coadã. Nu mã mai duc la doctor ºi mã rog sã fiusãnãtoasã”, a spus obãtrânã care, dupã ce aplãtit un taxi sã vinã laPetroºani dupã card dinVulcan, a aflat cã lacoadã, chiar dacã stã,nu este trecutã pe lista

de aici ºi habar nu avea ce înseamnã programarea on-line.

Printre cei ce au statla coadã se numãrãoameni cãrora le-auvenit cardurileinscripþionate greºit, orioameni care nu seregãsesc pe listele CaseiJudeþene de Asigurãri deSãnãtate. “Pentru bãiatam venit. Nu figureazã,

e în afara sistemului.El aici s-a nãscut, acrescut, dar este acumîn Piteºti la facultate ºicardul trebuie sã îl ia deaici, dar uitaþi ce esteaici! Este a treia oarãcând vin ºi nu pot sãintru”, ne-a spus revoltat un pãrinte.

Cei care nu ºi-auprimit acasã cardul desãnãtate, trebuie sã secaute pe listele on linepuse pe site-ul CaseiJudeþene de Asigurãride Sãnãtate ºi apoi, casã nu facã un drum laDeva, sã se prezinte labiroul din incintaSpitalului de Urgenþãdin Petroºani, în fiecarezi de joi. Totuºi, dacãajung la medic ºi nu auacest card, ei vor ficonsultaþi, iar cardul îlvor ridica într-o altã zi.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Georgeta Barabaº,directorul Agenþiei deProtecþie a MediuluiHunedoara îi acuzã peactiviºtii de mediu de laFederaþia Coaliþia Natura2000, care au intentatacþiunea în instanþã, cãau citat trunchiat artico -lul de lege pe care sebazeazã când formuleazãacuzaþiile.

„Amplasamentul estesituat în interiorul uneiarii naturale protejatecare are ºi statut de parc– GeoparculDinozaurilor – ºi de arieprotejatã Natura 2000,doar cã este în zona dedezvoltare durabilã aactivitãþii umane. OUG57/ 2007, art. 27 al.1,pe care ei o invocã vor-beºte despre<<Scoaterea definitivãsau temporarã din cir-cuitul agricol ori silvic de

terenuri de pe raza arieinaturale protejate deinteres naþional/inter-naþional, cu excepþiacelor aflate în zonele dedezvoltare durabilã>>,iar ei au scos din context exact acestpasaj”, spune GeorgetaBarabaº. Pe de altãparte, directorul APMHunedoara a mai arãtatcã judeþul Hunedoara nueste atât de sãrac dinpunct de vedere al patri-moniului natural încât

Râul Alb sã fie singularºi mai existã cel puþin 20la fel de frumoase ºi valoroase din punct devedere hidro geomorfic.

Pe lângã acesteaspecte reliefate,Georgeta Barabaº maiare ºi o întrebareadresatã celor care luptã pe toate fronturilepentru Râul Alb ºi careface referire la fotografi-ile postate de activiºtii demediu, care s-au pozatþinând în mâini diversespecii de peºti:

”Cum au fost prinºiacei peºti ºi dacã ulteriorau supravieþuit, pentrucã în aceste zone pescuitul este interzis,este infracþiune?”.

Oficialul nu neagã cãapele Râului Alb arputea avea de suferit de

pe urma acestui proiect,dar spune cã responsa -bilitatea este a celor dela Apele Române ºi nu acelor de la ProtecþiaMediului. „Existã într-ade-vãr o problemã, pentrucã nu existã un controlcâtã apã este captatã,dar acest aspect nu-l nureglementãm noi, ciApele Române”, atargeatenþia directorul APMHunedoara. ªi nu ar fipentru prima datã cândavizul acestora aproapea distrus râuri sau lacuri.Avem exemplul LaculuiCinciº, despre care s-ascris în numeroase rân-duri, dar ºi, mai recent,o construcþie similarã depe Taia, de care vorbescºi cei de la FederaþiaCoaliþia Natura 2000.

P etiþie pentrusalvarea râuluiÎntre timp, activiºtii

ecologiºti au lansat opetiþie semnatã de peste100.000 de oameni,mulþi din afara graniþelorþãrii, intitulatã „Ajutã lasalvarea ultimului râuneperturbat din Carpaþiiromâneºti!”, tocmai pentru salvarea RâuluiAlb din Retezat. Cei dela Colaiþia Natura 2000susþin cã aceasta este pecale de distrugere.„Vânãtorii de certificate"verzi" au obþinut autori -zaþii de construcþie, întotalã contradicþie culegea de mediu. Acestrâu este important pentru întreaga Europã,nu doar pentruRomânia. Valea acestuirâu mic are un patrimo-niu natural imens”, searatã în petiþie. Activiºtiide mediu, care au trimisun memoriu la MinisterulMediului, spun cã cãValea Râului Alb consti-tuie o „perlã ascunsã”din patrimoniul naturalal þãrii, fiind o zonã conservatã pânã acumaproape perfect dinpunct de vedere geo-morfologic ºi hidromor-fologic. De la izvoarelede la peste 2000 mpânã la aproximativ 780m altitudine nu existãniciun drum de acces, iar

pe cursul de apã nu suntbalastiere sau regularizãriºi nici mãcar nu s-a fãcutplutãrit în trecut. Valeaeste importantã ºi dinpunct de vedere ºtiinþificºi ar trebui conservatã caetalon. „Un râu este unsistem viu, iar pe râurilede munte biodiversitateaeste extrem de bogatã.

Pe Râul Alb, ca înmulte râuri alpine, convieþuiesc microorgan-isme, alge, muºchi,spongieri, insecte ºi larvede insecte, peºti ºi amfi-bieni ºi, foarte impor-tant, racul de ponoare,specie de interes euro-pean. Microhidrocentralelefragmenteazã habitatelerâurilor, afectând o bogatãfauna de nevertebrateacvatice precum ºi migraþiapeºtilor pentru depunereaicrelor. Distrug ºi habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fipãdurile galerii de aniniubitoare de apã, de caredepind specii de neverte-brate, animale ºi pãsãri.Pe unde se construiescmicrohidrocentrale, apacristalinã a râurilor ºipârâurilor de muntedevine un amestec denoroi ºi piatrã, în careorice formã de viaþã dispare”, atrag atenþiasursele citate anterior.

CarmenCarmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 20154 Actualitate Actualitate 5

R ealizatorul de televiziune Tellus Frigescu, acuzatde act sexual cu unminor ºi proxenetism,Marius Peti ºi GrigoreNebunu, toþi reþinuþi deprocurorii DIICOT îºi vorpetrece urmãtoarele 30de zile acasã.

Cei trei au fost plasaþi înarest la domiciliu pe duratacercetãrilor ºi au mai multeinterdicþii. Astfel, cei trei nuvor avea voie sã pãrãseascãdomiciliile începând cu datade 29 aprilie 2015 ºi pânã ladata de 28 mai 2015.

Totodatã au obligaþia sã seprezinte în faþa organului deurmãrire penalã, a judecãtoru-lui de drepturi ºi libertãþi, a judecãtorului de camerã preliminarã sau a instanþei de

judecatã ori de câte ori estechemat. Sã nu comunicedirect sau indirect cu niciunadin persoanele vãtãmate saumembrii de familie ai acesto-ra, precum ºi cu persoanelecare au calitatea de martori înprezenta cauzã. În caz deîncãlcare cu rea-credinþã amãsurilor sau obligaþiilor carele revin, mãsura arestului ladomiciliu poate fi înlocuitã cumãsura arestãrii preventive auavertizat magistraþii.

Iatã care sunt acuzaþiile

aduse de DIICOT prox-eneþilor din Valea Jiului!

DIICOT a fãcut publicemotivele pentru care a avutloc descinderea de ieri dinValea Jiului ºi care suntfaptele pentru care suntacuzaþi cei trei reþinuþi înurma audierilor.

“Procurorii Direcþiei deInvestigare a Infracþiunilor deCriminalitate Organizatã ºiTerorism – Biroul TeritorialHunedoara au dispusreþinerea pentru o perioadã

de 24 de ore a inculpaþilor P.M. G, pentru sãvârºireainfracþiunilor de trafic deminori, F. T. ºi N. G., pentrusãvârºirea infracþiunilor de act sexual cu un minor ºiproxenetism. În cauzã, existãsuspiciunea rezonabilã cã,începând cu toamna anului2014, inculpatul P. M. G.,minor în vârstã de 17 ani, arecrutat 2 minore cu vârstecuprinse între 13 ºi 17 ani,eleve ale unor unitãþi ºcolarede pe raza municipiilorLupeni ºi Vulcan ºi careproveneau din familii dezorga-nizate, în scopul exploatãriisexuale. Inculpatul foloseametoda loverboy dezvoltândo dependenþã emoþionalã victimelor iar ulterior le deter-mina sã practice prostituþia,sumele de bani obþinute deacestea fiind însuºite de cãtreacesta. De asemenea, inculpatul le ameninþa cã însituaþia în care victimele nuobþineau anumite sume debani din activitatea de prostituþie, urma sã le

denunþe pãrinþilor. Cu privire la inculpaþii

F.T (61 ani) ºi N.G (60 ani)existã suspiciunea rezonabilãcã, în baza aceleiaºi rezoluþiiinfracþionale, au sãvârºit maimulte infracþiuni de proxe -netism în formã agravantã,respectiv act sexual cu unminor. Aceºtia au determinatun numãr de 3 persoane desex feminin cu vârstelecuprinse între 14 ºi 15 ani, sãpractice prostituþia, pe razaminicipiului Petroºani.Inculpaþii puneau la dispoziþiavictimelor o garsonierã ºi,totodatã racolau clienþi în ve -derea întreþinerii de raporturisexuale cu victimele minore.Sumele obþinute de cãtre aces-tea erau însuºite de inculpaþi.De asemenea, inculpaþii auîntreþinut, raporturi sexuale cuminorele, deºi cunoºteau faptul cã acestea sunt eleve deºcoalã generalã”, se aratã într-un comunicat al DIICOT.

Carmen Carmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDAMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Simpozion studenþesc la Universitatea Petroºani

Au greºit „adrisantul”

Râul Alb poate fi afectat grav de proiectul hidroenergetic,dar responsabilitatea este a celor de la Apele Române

O ficialii Agenþiei de Protecþie a MediuluiHunedora au atras atenþia cã activiºtiide mediu care cer în instanþã sistarealucrãrilor la proiectul hidroenergetic de peRâul Alb din Munþii Retezat nu s-au îndreptatîmpotriva cui trebuie. Proiectul ar putea duce,într-adevãr, la reducerea debitului pe Râul Albsau chiar la secarea acestuia, dar responsabili-tatea este a celor de la Apele Române.

Arest la domiciliu în dosarul „prostituate pentru sportivi ºi jurnaliºti”

Buluc dupã cardul de sãnãtate

Z eci de oameni s-au înghesuit la Petroºani, în ultima zi în care îºiputeau lua cardul de sãnãtate, înainte ca acesta sã intre învigoare. Unii au aºteptat rãbdãtori, alþii nu erau pentru prima datãla aceastã coadã, pentru cã, iniþial, nu ºtiau ce le trebuie, în timp ce omicã parte au renunþat ºi acum se roagã sã nu aibã nevoie de medic.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 20156 Actualitate

A coliþii luiPonta doar au

promis. Minciunaare picioare scurte,iar dupã ºase luni,aghiotanþii luiPonta au fost prinºicu mâþa’n sac.

Complexul EnergeticHunedoara stã sã seprãbuºeascã, iar odatãcu el se va prãbuºi ºiValea Jiului. Precum unvârtej care va atragedupã sine totul aºa esteValea Jiului care estepe un butoi de pulberegata sã explodeze din cauza problemelorcu care se confruntãsocietatea energeticã.

A u venit ºi aupromis

Acoliþii premieruluiVictor Ponta au venit ºi au promis marea cusãrea în campania electoralã. Atunci ValeaJiului, mineritul, energiaerau importante pentrupremier, care ºi-a trimisoamenii de încredere sã câºtige voturi pentrualegerile prezidenþiale.Acum, la ºase luni dupãmomentul ZERO, celcare îi interesa peoamenii politici, ValeaJiului prezintã ZEROimportanþã pentru aceº-tia. Unul dintre acoliþiilui Ponta a fost LiviuDragnea care cu surle ºitrâmbiþe spunea cãsocietatea energeticã nuare nicio problemã.

“ComplexulEnergetic Hunedoaranu se închide, CEH areviitor. În 2012 era pebuza prãpastiei. Celepatru mine rãmânfuncþionale, se vor dezvolta. Sãptãmânaviitoare RãzvanNicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilitde noi ca ºi combustibilstrategic, asta înseamnãcã cele patru mine intrãîn moderizare ºi dez-voltare. Existã o rezervãde 55 de milioane detone care asigurãfuncþionarea acestormine pentru 45-50 deani, nu putem sã fimnebuni sã nu folosimaceastã resursã energe -ticã. Noi avem resurseenergetice foarte mari,vrem sã le folosim ºi levom folosi”, a declaratîn luna noiembrie2014, la Petroºani,vicepremierulRomâniei, LiviuDragnea, la Petroºani.ªi ministrul Energiei

de la acea vreme,Rãzvan Nicolescu a fostîn Valea Jiului. “Le-am comunicat

reprezentanþilor sindi-

catelor miniere speran -þa ca ei sã îºi creascãproducþia, inclusiv petermen scurt dacã potºi dacã vor gãsi soluþiiîmpreunã cu conduce -rea societãþii sã lucrezemai mult ºi sã producãmai mult în lunile urmã-toare pentru ca noi caþarã ºi ei ca societate sãfie nevoiþi sã importemai puþin. Nu ne dorimsã creºtem deficitulcomercial al României,ne dorim sã se producãcât mai mult înRomânia ºi dacã pro-ducþia va corespunde ºidin punctul de vedere alcerinþelor tehnice defuncþionare ºi dacã vorgãsi ºi o soluþie eficien-tã din punct de vederefinanciar pentru cãdacã vor lucra mai multvor trebui sã ºi fieplãtiþi. Eu m-aº bucuradacã ar ajunge la o ast-fel de soluþie ca mineriiromâni sã producãmai mult(…). Avem undialog atât cu sindi-catele cât ºi cuconduce rea societãþii.Pe mine ca ministru mã intereseazã douãlucruri, sã aibã o

strategie pe termenlung, nu de pe o lunãpe alta, una pe minim10 ani ºi am emis unordin de ministru carevizeazã ºi ComplexulEnergetic Hunedoara. Este responsabili-

tatea companiei pentru management, sã gestioneze activitateacompaniei, împreunãcu consiliul de administraþie, înparteneriat cu sindi-catele ºi sprijiniþi de noi,de Guvern, acolo undeavem bazã legalã, pentru cã pentru noieste strategic ca sãpãstrãm cãrbunele ca oopþiune pentru mixulenergetic al tari”, adeclarat, la Lupeni,Rãzvan Nicolescu, ministru delegat peprobleme de Energie. În urmã cu ºase luni,

în pragul alegerilor prezindenþiale,reprezentanþiiDepartamentului pentruEnergie nu vedeau nicioproblemã la ComplexulEnergetic Hunedoara. “Nu se va întâmpla

nimic, nu vãd niciunelement care sã mã

îngrijoreze cã s-ar puteaîntâmpla ceva rãu. Am rugat ºi în discuþiilepe care le-am avut laPrefectura în cadrucomisiei de dialog socialsã fie mai solidari, sãlase deoparte orgoliilepentru cã sunt foartemulte aici în zonã, sãurmãreascã interesulgeneral ºi anume acelaca aceastã societate sã funcþioneze ºi sãfuncþioneze cu perspec-tive pe termen mailung. Pentru acest lucrutrebuie sã se aºeze cutoþi la masã ºi nu trebuie sã se lasemanipulate de nimeni,politic este o perioadãîn care sunt foartemulte tentaþii. Nu tre-buie sã se implice înniciun fel în chestiunipolitice ºi trebuie sãurmãreascã interesulsocietãþii ºi cu realismsã încercãm sã gãsimîmpreunã niºte soluþii”,a mai declaratNicolescu.ªi aghiotanþii

din teritoriu au venit sãîntãreascã spusele celorde la Bucureºti. “Vreau sã anunþ cã

s-a semnat un protocolîntre sindicate ºi admi -nistraþie ºi minerii potlucra de acum ºi câtetrei sâmbete pe lunã.

Avem câºtiguri din asta.Producþia de cãrbuneva creºte. Nu vom maifi nevoiþi sã importãm ocantitate de cãrbuneaºa de mare. Pentru cãvor lucra mai multminerii vor avea ºi câº-tiguri salariale mult maimari. Vom importatotuºi o cantitate decãrbune, pentru cãavem o hotãrâre deguvern, dar, vã spunîncã odatã, cã dacã seva produce mai mult înValea Jiului, vomimporta mai puþin. Mã bucur cã liderii desindicat au lãsat orgoli-ile personale deoparteºi au înþeles nevoia dialogului social. ValeaJiului nu va rãmânefãrã minerit. Sunt miide locuri de muncã în Valea Jiului ºi ele trebuie menþinute ºimodernizate, dacã se poate”, a þinut sãdeclare deputatulLaurenþiu Nistor,preºedintele PSDHunedoara dupã vizitaministrului Nicolescu. Vocile politice au

fost mesagerii lui Pontacare acum a uitat cudesãvârºire de judeþulHunedoara ºi de pro -blemele ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

C ãrbune importatîn valoare de douã

milioane de dolari. Încele cinci luni de iarnã,Complexul EnergeticHunedoara a achiziþio nathuilã din import.Cantitatea de 32.300 detone importate au costat2.772.489,39 de dolari.

La aceastã sumã deadaugã ºi taxele de

depozitare. Cantitatea ceamai mare de cãrbune cucare au funcþionat cele douãtermocentrale au provenitde la Divizia Minierã care aasigurat 530.722 de tone.Încã 211.727 de tone decãrbune au fost achiziþi o natede la Societatea Naþionalãde Închideri Mine ValeaJiului, care a acþionat îninstanã Complexul ºi acâºtigat procesul. Pentru cãunitãþile miniere din cadrul

celor douã socie -tãþi nu au pututasigura cantitateade huilã necesarã,ComplexulEnergeticHunedoara aimportat cãrbune.32.300 de toneau fost importatela suma de2.772.489,39 de dolari. Anul trecut în luna sep-

tembrie, Departamentul

pentru Energie a estimat cãîn perioada sezonului deiarnã, Complexul Energetic

Hunedoara ar avea nevoiede peste un milion de tonede huilã. Perioada pentrucare este estimatã prognozaeste 1 octombrie 2014-31martie 2015. în cele cinciluni de iarnã, cele douã termocentrale din cadrulComplexului EnergeticHunedoara au ars 857.130 de tone de huilã. Tot din documentul

Departamentului pentruEnergie reiese faptul cãCEH va produce 276.500gigacalorii necesare pentruasigurarea agentului termic.


Minciuna are picioare scurte

Aghiotanþii lui Ponta au vãzut CEH pe linia de plutire… acum ªASE LUNI

În cinci luni, CEH a importat cãrbune de aproape 3 milioane de dolari

S taþiunea mon-tanã Parâng

din salba staþiunilorturistice, o promovarebilingvã. O mapã cu detalii despremunicipiul Petroºaniva fi achiziþionatã deconsilierii locali pentru promovarealocalitãþii.

Un cetãþean a reali -zat o documen tare azonei, iar aceasta va fi

pusã în valoare de cãtrealeºii locali.

Municipalitatea de laPetroºani vrea sã achizi -þioneze 500 de mape de prezentare a localitãþii.

“Valea Jiului ºi-a pãs-trat de-a lungul timpuluivalorile culturale, tradiþiileºi obiceiurile strãbune.

Una din tendinþeleactuale ale zonei VãiiJiului este extindereaturismului prin investiþiimasive în aceastãdirecþie. Staþiunea

Parâng este unul dintre cele mai importanteobiective turistice dinTransilvania, obiectiv de interes naþional ceface parte din salba destaþiuni montane aleRomâniei. Pentru opromovare cât maibunã a resurselormunicipiului nostrupropun alocarea sumeide 5500 de lei în vederea achiziþionãriiunui numãr de 500 deexemplare a unor

mape care conþin datedespre localitatea noastrã. Aceastã mapãeste editatã în condiþiigrafice deosebite, pehârtie laminatã, în plas-tic policromã ºi va oferiinformaþii atât în limba

românã cât ºi în limba englezã despremunicipiul nostru,obiectievele turisticeexistente, culturã ºitradiþii cât ºi informaþiieconomice”, se aratã înnota de fundamentarea proiectului dehotãrâre.

Pentru cã ValeaJiului are tradiþii ce încã sunt pãstrate cusfinþenie de bãtrâniilocului, iar acesteobieciuri pot atrageturiºtii, aleºii locali vorsã achiziþioneze acestemape de prezentare.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi baniieste la Pireus Bank pe numele

Pop Maria Andreea IBAN RO73 PIRB 2202 6544 1600

1000 Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

B aia comunalã de laVulcan mai are de

aºteptat, pentru cã biro-craþia încurcã planurileprimarului Gheorghe Ile,dar pânã atunci, iubitoriide adrenalinã pot facecãþãrãri. Sala a fostinauguratã recent ºi ceidin Dallas mai trebuiesã aºtepte baia promisãde cei din primãrie.

Investiþia trebuia inaugu-ratã anul trecut, când primarul Gheorghe Ile sperasã le facã o bucurie celordin cartierul Micro 3, adicãDallas, dar cu puþin timpînainte de final, hoþii au datatacul. Nici acum nu poatefi inauguratã, pentru cã maisunt acte birocratice.

„Baia comunalã se vainaugura în maxim o lunãde zile, iar acolo vor aveaprioritate cei de la ªcoala nr6 ºi din Mirco 3 B”, a spusGheorghe Ile, primarul din

Vulcan.Pânã atunci, însã, la

Vulcan, dupã ce s-a deschisprimul hipodrom, tot aicieste ºi o salã cu pereþi amenajaþi pentru cãþãrãri.Totul într-un fost punct termic ce a fost comparti-mentat pentru necesitãþileoamenilor din zonã.

„În acea clãdire avem 3compartimente, unul alocatpunctul termic de la ºcoala6 ºi blocurile de pe StradaTraian, un loc, bãii comu-nale, care a fost finalizatã ºieste datã în folosinþã celor

de la Pregoterm ºi al treilea spaþiu este un loc decãþãrare. Niºte tineri carevor sã facã un sport aici înVulcan au primit sala”, mai spune Ile.

Lucrãrile la baia comunalã au început acumun an, însã, deºi investiþia afost finalizatã, oamenii dincartierul sãrac de blocuri,unii fãrã curent ºi apãcurentã în apartamente, mai au de aºteptat pânã vorface un duº cald la baiacomunalã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O iniþiativã legisla-tivã în urmacãreia consumatoriibuni platnici sã nu maipoatã fi debranºaþi de lareþeaua de apã potabilãpentru datornicii dinasociaþie, a suferit modi-ficãri astfel încât nicisocietatea furnizoare sãnu rãmânã cu paguba.

Asociaþia de proprietaridin care face parte dator-nicul poate cesiona creanþacãtre operator. Totodatã,operatorul poate cesionacãtre o firmã de creanþedatoria astfel încât sã nu-ºisporeascã cheltuielile cuprocesele sau poate acþionaîn judecatã, în nume pro-priu, datornicul. „Am trecutprin Senat proiectul de legeprin care oamenilor care-ºiplãtesc facturile la apãoperatorul sã nu le maipoatã tãia apa. A fost bãgat

ºi în comisia de fond de laCamera Deputaþilor ºi cuunanimitate de voturi amobþinut votul. A fost o luptãde douã ore cu ANPC carepânã la urmã n-a mai avutîncotro ºi a mai introdus cuvoia mea un amendament.Acesta spune cã datoriilecare nu sunt plãtite de unul,douã sau mai multe aparta-mente, sã fie cesionate decãtre asociaþia de proprie -tari cãtre operatorul deapã. Acum mai aºteptãmplenul Camerei Deputaþilorºi sper sã le dau o vestebunã tuturor românilor buni platnici”, a declaratiniþiatorul proiectului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Baia comunalã mai târziu, acum cãþãrãri Asociaþia de proprietari tepoate da pe mâna portãreilor

Prezentare bilingvã a municipiului Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 mai 20158 Sport

Caracterul oame-nilor nu þine cont defuncþii. Mi s-a înroºittelefonul sãptãmânatrecutã, sunat fiinddacã nu m-au luatmascaþii, conformunor apariþii online,despre arestarea unor„inºi” (asta am auzit-ola tv!) în legãturã cu oreþea de prostituþie.Pânã ºi vânzãtoarea dela supermarket seholba la mine, cã nu-scu vreun jandarm lacumpãrãturi!

Erau orele fierbinþilegate de sãltarea unorindivizi, ºmecheri de-oviaþã, care s-au acoperitsub umbrela sportuluidin Valea Jiului, Valecare le-a dat o pâinicãbunã vreo `j de ani.

Deranjant era cã nu apãreau numelerespectivilor, cu atâtmai mult cu cât, alãturarea ca vârstã ºiprofesie, producea oizbitoare ºi deranjantãasemãnare cu mine.Totuºi, câþiva colegi de

breaslã – MariusMitrache, IonuþDrãgotesc, TiberiuVinþan, RamonaRoºulescu – au avuteleganþa sã precizezecorect ce ºi cumdespre traficul defetiþe, eu ieºind peaceastã cale din oricebãnuialã.

Antena 1 a fost,prin Robert Wagner,postul care a datnumele indivizilor,Tellus Frigescu, VasileStafie ºi Nicu Bãnãþan,acesta din urmã unpersonaj sinistru, cãzutîntr-o televiziune localãîn anul 2001, om care

îºi bãtea angajaþii, îiînjura, jignea ºi uita sãle mai dea salariile(numai eu aveam deluat vreo 12 milioanelei vechi restanþã),umilindu-i, batjocorân-du-i. Un nemernic.

Despre ceilalþi doinu pot spune decât cã,da, s-au învârtit înzona sportului, avândtot felul de funcþii, carele-au permis sã fiemereu într-o aurã demister ºi îndoialã.

Am scris mii decronici, de vreo 30 deani încoace, reportajeºi materiale filmate dela Satu Mare sau

Zalãu, pânã în Cipru,Croaþia, Antalya sauRãchitova ºi Motru.

Întotdeauna cuaceeaºi pasiune ºiplãcere cu care sper são mai fac multãvreme. Am crezutcã informaþiacorectã face bine,produce bucurie.N-am folositniciodatã sportulca paravan, tocmai de aceeanu aº vrea sã mã identific cufaptele de caresunt acuzaterespectivele personaje.

Numai faptul cã aplanat asupra loraceastã ruºine, ar trebuisã-i determine sã seascundã. În niciun cazîn spatele sportului,folosit ca paravan.

Henþ cu mâna

Sportul, ca paravan

P e vremea cândTellus Frigescu

ºi Vasile Stafie nu poluaserã sportulVãii Jiului, prin anii `70, altele erau unitãþile demãsurã. Fãcând o trecere în revistã aunor evenimente deatunci, gãsim o serie de informaþiiinteresante.

Mergem prin comparaþie la rugby,ªtiinþa Petroºani(acum ciuca bãtãilorîn Divizia „B”), oechipã în care jucaunume precumOrtelecan, MichiMartin, Dan Talpã,Enciu Stoica, conduºide GheorgheBãltãreþu, vizau un locpe podiumul naþional.

La fotbal, într-un meciamical internaþional, Jiul lui G. Stan, GigiMulþescu, Rozsnyai, Al. Nagy, Ilie Ologu sauLibardi, cu „Jacky”

Ionescu la cârmã, spulberacu 7-1 pe iugoslavii (sârbii)de la Timok Zajecar.

În Divizia C jucau Minerul

Lupeni ºi ªtiinþa Petroºani.Într-o etapã de toamnã,

ambele învingeau cu 1-0:ªtiinþa pe Unirea SânnicolauMare – gol Gruia –, Minerul

Lupeni pe CFR Craiova – gol Naidin, din centrarea luiKotormany.

În fine, la un capitol„Ultimele noutãþi”, citim cã„a semnat pentru Jiul untânãr ºi talentat al buturilor,Stelian Homan, care a activat în sezonul trecut (n.n.1974-1975) la divizionara BMinerul Moldova Nouã”.

Petre Libardi ºi AndreiStocker de la Jiul Petroºaniprimeau titlul de maestruemerit al sportului, iar Jiul ºiMinerul Lupeni aºteptauvizita unei echipe de CupaU.E.F.A., Lech Poznan dinPolonia, ocupanta locului 3!

În fine, la popice, echipaJiul Petrila, cu Török, RudiKozma, Victor Miclea ºiPetric în mare formã,câºtigau prima etapã înDivizia „A”, 5116-5048 cuProgresul Oradea.

Poveºtile sportului

Acum 40 de ani (1975), sportul înValea Jiului trãia pe alte coordonate

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr 849, luni 4mai

Documents