cvj nr 676, luni, 18 august

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 676

Luni, 18 August 2014

Momârlanii aupetrecut în Parângde Sfânta Maria

>>> PAGINAA4-A

Clubul Jiul – apã cu þârâita

>>> PAGINAA5-A

Secundele care fac diferenþa

Transportul cuambulanþa,

înlocuit de zborulcu elicopterul

>>> PAGINAA7-A

ªcolile, pregãtitepentru inspecþie

>>> PAGINAA12-A

Slãbesc în tabãrã la Straja

>>> PAGINILE 8-9

Tiberiu Iacob – Ridzi: „Lifturile

ar trebui incluseîntr-un program

naþional”>>> PAGINAA11-A

Guvernul poatescoate din colaps

ComplexulEnergetic

Hunedoara>>> PAGINAA6-A

Primele de concediu, încâlcite

de legi>>> PAGINAA6-A

Pedeapsã redusãpentru criminalul

din Lupeni>>> PAGINAA13-A

Cartonarii din Valea Jiului

>>> PAGINAA16-A

”Nici nu mai ºtiu ce culoare mai am acum... Vreau sã vã spun cã Iohanis nu s-a schimbat cu nimic de perioada când l-au vrut ºi l-au luat cei de la PSD pentru a-l pune premier.

Apoi, PDL este partidul care a fãcut alianþã cu PSD ºi atunci era bine. Acum nu e bine... Pãrerea mea este cã bãtãlia în turul doi, la alegerile prezidenþiale, se va da între Ponta ºi Iohanis.Aici, în Valea Jiului, electoratul este în majoritate pro PSD ºi nu va fi uºor pentru cã ne vor spunecã ne-am aliat cu cei care au tãiat salarii. Dar ºi despre Ceauºescu, iniþial, s-au spus lucruri urâte,iar acum oamenii constatã ºi recunosc cã a fãcut ºi lucruri bune” – Costel Avram, vicepreºedintePNL filiala judeþeanã Hunedoara. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cãmaºa lui Avram

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Dupã 1989, oamenicunoscuþi în societateaVãii Jiului au trãit adevãrate drame inte-rioare, alþii au încercatsã se caþere direct învârf considerând cã avenit ºi vremea lor, iaralþii, cei tineri, visau lao þarã liberã cu ade-vãrat, care se va aliniacelor democratice,care au ridicat Europaspre dezvoltare întoate domeniile.

Un ziarist de la fos-tul ”Steagul Roºu” s-asinucis pentru cã anide zile pledase pentruanumite lucruri ºi i sepãrea cã nu va mai ficredibil toatã viaþa. Unactor de la Teatrul deStat din Petroºani ºiprietenii lui nãvãliserãîn anumite instituþiipentru a le ”ocupa”.Câþiva, care au activatîn posturi de conduce-re, au fãcut un pasînapoi pentru ca apoi

sã intre în politicã pentru cã mai aveauceva de spus. Alþii s-auadaptat imediatînþelegând cã încep onouã viaþã... A fostvremea când nimeninu ºtia ce sã facã, dartoþi ºtiau/spuneau cãva fi bine.

”Nu vi se pare cã

situaþia se repetãacum, când toatãlumea este dezorien-tatã ºi nu ºtie ce sãfacã? Diferenþa este cãnu mai cred cã va fibine” – a spus unul

dintre cei care a fostOM indiferent deregimul politic,neabãtându-se de lavalorile ºi principiile

sãdite de bunic ºi tatã,care au fost ”frunteasatului”, în munþiiApuseni.

Pânã la alianþe,

absorbþii, fuziunipolitice, cel care maiscosese Valea Jiuluidin apatia politicã, eraCostel Avram, coordo-

nator ºi vicepreºedintePNL, ale cãrui acþiunise ridicau, caamploare, la nivelulcelor organizate deprimãrii. Avea mereuceva de spus ºi defãcut drept pentru careintrase în colimatorul”leneºilor politic”. Darde când cu fuziuneaPNL-PDL vocalul

Costel Avram a camamuþit... Vorbeºte doarcând este întrebatdirect despre politicã,dacã este prins în faþacamerelor de luat ved-eri ºi nu se poateeschiva. ªi asta pentrucã la alegeri susþinuse,ca toþi liberalii, cum nutrebuie sã fii ca partiddând exemplu mereuºi mereu PDL-ul, iaracum trebuie sã steaalãturi de PDL.

Întrebat, la MondoTV, de IonuþDrãgotesc, ce culoaremai are cãmaºa sa...politicã, Avram arecunoscut cã nu ºtieexact.

”Nici nu mai ºtiu ceculoare mai am acum.Vã zic exact când sevor stabiliza lucrurilepe scena politicã. Îlavem acum pe KlausIohanis candidat laPreºedenþie. Vreau sã

vã spun cã Iohanis nus-a schimbat cu nimicde perioada când l-auvrut ºi l-au luat cei dela PSD pentru a-l punepremier. Apoi, PDLeste partidul care afãcut aliantã cu PSD ºiatunci era bine. Acumnu e bine... În politicã,niciodatã sã nu spuiniciodatã.

Pãrerea mea este cãbãtãlia în turul doi, laalegerile prezidenþiale,se va da între Ponta ºiIohanis. Aici, în ValeaJiului, electoratul esteîn majoritate pro PSDºi nu va fi uºor pentrucã ne vor spune cã ne-am aliat cu cei careau tãiat salarii. Dar ºidespre Ceauºescu,iniþial, s-au spus lucruriurâte, iar acumoamenii constatã ºirecunosc cã a fãcut ºilucruri bune” – adeclarat Costel Avram,vicepreºedinte PNL filiala judeþeanãHunedoara.

Este adevãrat cã înPNL nimeni nu s-a sinucis precum ziaristul de la cotidia-nul ”Steagul roºu”.Dimpotrivã, în ValeaJiului, au existatdeclaraþii de presã cãnici un liberal nu apãrãsit partidul pentrucã una au spus ºi altaau fãcut. Probabil trebuie timp pentru”stabilizarea” situaþiei,vorba lui Avram, dupãcare vor vedea ce aude fãcut. Noi, ceilalþi,ne uitãm ca la unspectacol neavând nici o certitudine aviitorului.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014 Actualitate 3

Cãmaºa lui Avram”Nici nu mai ºtiu ce culoare mai amacum... Vreau sã vã spun cã Iohanis

nu s-a schimbat cu nimic de perioada cândl-au vrut ºi l-au luat cei de la PSD pentrua-l pune premier. Apoi, PDL este partidulcare a fãcut alianþã cu PSD ºi atunci erabine. Acum nu e bine... Pãrerea mea estecã bãtãlia în turul doi, la alegerile prezi-denþiale, se va da între Ponta ºi Iohanis.Aici, în Valea Jiului, electoratul este înmajoritate pro PSD ºi nu va fi uºor pentrucã ne vor spune cã ne-am aliat cu cei careau tãiat salarii. Dar ºi despre Ceauºescu,iniþial, s-au spus lucruri urâte, iar acumoamenii constatã ºi recunosc cã a fãcut ºilucruri bune” – Costel Avram,vicepreºedinte PNL filiala judeþeanãHunedoara.

La troiþa ridicatã lacota 1.700 s-a þinut oslujbã religioasã, dupãcare momârlanii din

satul Jieþ au întinsmesele ºi i-au invitat lapraznic pe toþi ceiaflaþi în munte, sã

guste din preparatelelor tradiþionale ºi sã lecunoascã obiceiurile.

Alãturi de momâr-lani, la Nedeia Troiþeiau luat parte ºi maimulþi oameni politici,printre care MonicaIacob Ridzi alãturi deTiberiu Iacob Ridzi,

Costel Avram, DorinaNiþã, Tiberiu Balint,Carmen Harãu, dar ºialþii.

Toþi cei care audorit sã

vadã muntele de laînãlþime au avut ocaziade a zbura alãturi decampionul la parapan-tã Tomi Coconea.

Troiþia din Parâng afost ridicatã pentru acinsti memoria iubito-rilor de munte, într-unloc în care din vremurineºtiute, momârlaniipetreceau de SfântaMaria în luna august.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 20144 Fotoreportaj

ANUNÞ IMPORTANTPENTRU PENSIONARI!

Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferente semestrului I 2014 se vorefectua eºalonat, dupã cum urmeazã:

În intervalul 26.08.2014 – 29.08.2014 –pensionarilor al cãror nume începe cu litera dela A la F

În intervalul 02.09.2014 – 05.09.2014 –pensionarilor al cãror nume începe cu litera de

la G la OÎn intervalul 09.09.2014 – 12.09.2014 –

pensionarilor al cãror nume începe cu litera de la P la Z

Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni, Uricani).

Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite în intervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul15.09.2014 – 31.10.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale deÎnchideri Mine Valea Jiului”

Momârlanii au petrecut în Parâng de Sfânta MariaM omârlanii din Parâng s-au întâlnit

ºi în acest an de 15 august la cota1.700 la „Nedeia Troiþei”, cum a fostdenumitã adunarea câmpeneascã cevesteºte perioada în care se adunãgrânele. Sute de oameni, curioºi sã afledin tainele pãstrate de bãºtinaºi din celemai vechi timpuri au urcat la munte sãia parte la sãrbãtoare.

F uncþionarii publicidin Varpalota au

primãria închisã ºi odeschid doar în zilele deaudienþe, mai puþiniangajaþi în instituþiapublicã ºi o altã organi-zare administrativã abirourilor. La Petroºanisituaþia stã altfel, darrelaþiile de colaborareale celor primãrii ne-aufãcut sã luãm în calcul,ºi noi ºi ei, pãrþileavantajoase.

Primãria oraºuluiVarpalota, înfrãþit cuPetroºaniul, nu stã deschisãtoatã ziua, serviciile lucreazãfoarte puþin cu publicul ºiaudienþele au zile binedeterminate. Asta au vãzutfuncþionarii noºtri când au

fost în primãvarã în oraºulînfrãþit, unde primarul esteºi membru în ParlamentulUngariei ºi unde au o societate ce strânge banipentru evenimente publice.

„Ei au un SRL, carelucreazã în parteneriat cuprimãria din Varpalota, careorganizeazã aceste eveni-mente, care îºi face unbuget propriu din venituripe care le încaseazã dinînchirieri de spaþii, din biletepe care le vinde la diverseexpoziþii, din taxe pe care lepune la bublioteca munici-palã. Primãria din Varpalotaare uºa închisã în timpulsãptãmânii. Existã acel pro-gram de audienþe pe care îlþine primarul. Publicul areacces în primãrie când suntaudienþe. De asemenaRegistratura funcþioneazã

douã zile pe sãptãmânã. La Petroºani zilnic de

la 8,30, la 14,30, o zi pesãptãmânã chiar pânã la18,30”, a spus ElisabetaWersanski, ºefDepartamentul RelaþiiPublice, Culturã, RelaþiiInternaþionale Petroºani.

În luna august, omologiimaghiari au venit laPetroºani ºi spun cã suntîncântaþi de tot ceea ce vãdaici ºi cã, deºi se deosebescca mod de organizare alactivitãþii, au de învãþat ºi dela noi. „La Petroºani esteun alt sistem, diferit faþã deVarpalota. Tot ceea ce estela acest birou la Petroºani,la noi se desfãºoatrã în 4birouri separate. Am fostsurprinsã cã Registratura,

Cultura ºi RelaþiiInternaþionale sunt înacelaºi birou. La noiRegistratura este absolutseparatã, lucreazã douã persoane ºi nu are absolutnicio legãturã cu restulactivitãþii din primãrie.

Sperãm ca nu numai noi,funcþionarii Publici, ci chiarpopulaþia sã poatã colaboraîn continuare. Eu cred cãrelaþiile funcþioneazã binefiindcã anual noi facem uncontract cu Petroºaniul ºifiind oameni de onoare,acest program este bine pusla punct”, a spus BorbasneGazdag Gabriella, ªef Serviciu Relaþii internaþionale din PrimãriaVarpalota.

Acesta este cel de altreilea schimb de experienþe între cele douãadministraþii ºi de fiecaredatã, în proiect au fostcuprinºi funcþionari de ladiverse servicii din cadrulcelor douã primãrii.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE


Echipa JiulPetroºani urma sã sereuneascã sãptãmânatrecutã, însã, totul afost amânat pânã ce lastadionul din luncaJiului va fi apã.Practic, jucãtorii aravea apã, dar dincauzã cã reþeaua este

foarte degradatã ºi pentru a evitapierderile uriaºe, apaar putea fi furnizatãdoar cât timp estenevoie la duºuri. Astaspun cei din primãriaPetroºani, pentru cãoficialii echipei nu auvrut sã ofere un punct

de vedere oficial.„Conducta care alimenteazã duºurileeste gãuritã. Înmomentul când se dãdrumul la apã suntmari pierderi ºi deaceea nu dãm apã,decât atunci când estenevoie. Apã existã laclub, dar suntpierderi”, a afirmatMarian Popescu, director tehnic înPrimãria Petroºani.

Jucãtorii nu au fostconvocaþi pentru 14august, iar adminis-traþia localã spune cãva remedia ceea ce seîntâmplã acum la JiulPetroºani. Asta,imediat ce va preluabaza ºi echipa ºi ele

vor ajunge în administrarea Primãrieidin Petroºani, pentrucã acum acolo lucrurilesunt încurcate.

„Sunt niºte proble-me cu jucãtorii. Noi osã preluãm echipa.Am fãcut actele depreluare a echipei,terenul ºi toatã baza vafi preluatã în urmã-toarele douã sãp-tãmâni. Mai sunt niºte

probleme de discutatcu foºtii comodatari aiterenului. Am avutmiercuri (n.r sãptãmâ-na trecutã) o rundã dediscuþii ºi probabil cãîn douã sãptãmâniîncheiem socotelile”, amai adãugat MarianPopescu.

Jucãtorii vor puteaveni la stadion ºi pânãce conducta va fiînlocuitã, vor face duº

cu economie, de lareþeaua degradatã deacum. Imediat dupã ceprimãria va administrabaza, totul va fi reme-diat, inclusiv situaþia cupaza. Asta pentru cã,nu o datã, baza a fostatacatã de hoþi, ce aufurat gardul, dar ºipãrþi componente aleinstalaþiei de iluminat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Clubul Jiul – apã cu þârâitaJ ucãtorii de la Jiul Petroºani nu s-au reunit, cã nu au apã.

Conducta este una veche ºi foarte gãuritã, iar responsabiliidin Primãrie, care preiau echipa ºi baza sportivã în scurt timp,spun cã o vor schimba. Pânã atunci, jucãtorii fac baie cueconomie.

Varpalota – Petroºani, faza pe servicii publice

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 20146 Minerit

E nergia produsãde Complexul

EnergeticHunedoara nu bene-ficiazã de preþ regle-mentat, iar guver-nul aruncã pisicamoartã în ogradaUniunii Europene.

Sindicatul Muntele,reprezentativ la nivelulCEH, spune cã legeapermite depãºirea con-strângerilor europeneinvocate de Executiv ºicere instituþiilor statuluiromân sã intervinãpentru a asigura con-tinuarea activitãþii laComplexul EnergeticHunedoara.

„Statul românadmite cã CEH asigurãsecuritatea sistemuluienergetic naþional. Cu

toate acestea, CEH nuprimeºte preþ regle-mentat pentru energiaprodusã, fiind invocate

constrângerile legisla-tive de la nivel euro-pean. Pe de altã parte,cei de la AutoritateaNaþionalã deReglementare îndomeniul Energieirecunosc, printr-oadresã oficialã, cãexistã posibilitateadepãºirii legale a acestor constrângeri.Aºadar, ne aflãm iarîntr-un impas”, adeclarat Petre Nica,

preºedinteleSindicatului Muntele.

Acesta este depãrere cã, pânã laobþinerea unui aviz dela Comisia Europeanãcare sã permitã statului român sã sprijine CEH prinrecunoaºterea uneicote de energie elec-

tricã reglementatã,Guvernul Românieitrebuie sã consolidezesprijinul pentru enti-tatea energeticã prinsuplimentarea serviciilede sistem. “Statulrecunoaºte cã suntemproducãtor strategic însistemul naþional.Acest sprijin intern

reprezintã strict ovoinþã a Guvernului”,a mai spus Nica.ReprezentanþiiSindicatului Muntelesusþin cã existenþa pepiaþa energeticã aComplexului EnergeticHunedoara reprezintão obligaþie a statuluiromân ºi pe parte desecuritate energeticãnaþionalã, dar ºi dinpunct de vedere social,dat fiind faptul cã înjudeþul Hunedoara nuexistã alternativã pen-tru angajaþii societãþii,dacã aceºtia îºi pierdlocurile de muncã.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Primele deconcediu,încâlcite delegiE ste sezonul concediilor, dar

oamenii nu îºi pot primibanii de vacanþã din cauza unorlegi intrate recent în vigoare.Aºa înþeleg guvernanþii sãeconomie, iar minerii, care auprotestat de câteva ori pânãacum pentru primele de vacanþãnu le pot primi, fiind încãlcatastfel actul semnat la încheiereacontractelor de muncã.

Concediile minerilor nu pot fiplãtite pentru cã s-au încãlca legea.Pe de altã parte, este încãlcatContractulColectiv de Muncãºi acesta fiind totun act legal.Lucrurile au fostîncurcate de laBucureºti ºi acumliderii minerilor nugãsesc calea legalãsã le dea banii peconcedii, acum în perioada concediilor.

„Acea lege94/2014, nepune în imposibili-tatea, din punct de

vedere legal, de a acorda primelede vacanþã în lei, aºa cum au fostnegociate în CCM, ºi aºa cum suntele negociate în actualul ContractColectiv de Muncã. Cã existã ºi oproblemã financiarã la nivelulComplexului Energetic Hunedoaraeste recunoscut ºi nu este deascuns, dar dacã cadrul legal arfacilita acordarea acestor prime înlei, aºa cum a fost pânã acum, amgãsi soluþii financiare sã leacordãm. Din pãcate, parlamentariicare ar trebui sã se coupe de modi-ficarea acestei legi, se ocupã de cutotul altceva”, a spus Petre Nica,preºedinte al Sindicatului Muntele,din cadrul Complexului EnergeticHunedoara.

Minerii de la Lonea au întreruptlucrul ºi au ieºit la poarta mineicerând plata acestor prime de con-cediu ºi la fel au cerut ºi energeti-cienii. Legal, însã, acestea nu pot fiacordate, chiar dacã bani ar fi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

EM Anina, 8 ani de laînchidereÎ n data de 21 august se

vor împlini 8 ani de zilede la debutul lucrãrilor deînchidere a uneia dintre fos-tele unitãþi miniere compo-nente ale CNH SA Petroºani.

Dupã aproape 200 de ani deexploatare, mina de huilã de laAnina, cel mai important centrucarbonifer din Banat, o exploatareminierã care a fãcut parte dinCompania Naþionalã a HuileiPetroºani, ºi-a încetat activitatea înanul 2006. Lucrãrile specificeoperaþiunii de închidere a minei audebutat într-o zi de luni, în data de21 august ºi au fost finanþate dinfonduri guvernamentale.

În perioada premergãtoaredemarãrii lucrãrilor de închidere,cei doar 77 de mineri care mai

erau angajaþi la EM Anina au efec-tuat lucrãrile pregãtitoare, fiindplãtiþi cu bani proveniþi din propri-ul buget al societãþii miniereBanat. Înainte de ziua de 21august, minerii au efectuat îndiguir-ile necesare stãvilirii circulaþiei apeiîn galeriile din subteran.

Conform programului deînchidere, în luna decembrie aanului 2005, au demarat ºilucrãrile de astupare a puþurilor.Acestea au durat circa 6 luni dezile ºi au fost încheiate în lunaiunie din anul 2007.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Guvernul poate scoate din colaps Complexul Energetic Hunedoara


CarmenCOSMAN - PREDA

Sunt minutele carefac de multe ori facdiferenþa între viaþã ºimoarte. Pacienþii aflaþiîn stare gravã, undeorice secundã estepreþioasã, primescpractic o ºansã în plusla viaþã. Cursele eli-

copterelor SMURDsunt tot mai dese, darasta nu înseamnã cãsunt mai mulþipacienþi, ci doar cã înmulte cazuri trans-portul cu ambulanþa afost înlocuit de zborulmedical cu elicopterul,explicã managerulSpitalului de UrgenþãPetroºani.

Mulþi sunt copiinãscuþi prematur careau nevoie de îngrijirimedicale în clinici despecialitate. Spitalulde Urgenþã Petroºani,spune dr. AlinVasilescu, are 5 paturide prematuri, aºa –numitele incubatoare,însã vorbim despre„prematuri mari”,aproape de greutateanormalã. Problemedeosebite au prema-turii mici (cântarescsub 1.500 de grame)ºi prematurii foartemici (sub 1.000 de

grame), care se nascsub 28 de saptamâni,iar aceºtia sunt trimiºila clinicile de speciali-tate. Mai sunt ºipacienþi care suferã deboli de inimã, ori ceicu politraumatisme,pentru care trans-portul cu elicopteruleste uneori vital. „Înultima perioadã, peplan naþional s-a insis-tat

foarte mult ca, acolounde existã posibili-tatea, transportul sã sefacã cu elicopterul.Înainte era un singurelicopter, la ora actu-alã existã 6. Dacãpacientul trebuietransportat ziua, decâtsã folosim o ambu-lanþã, mai bine îltransportãm cu eli-copetrul ºi ajunge

la clinicã într-un timpmult mai scurt”, aexplicat managerulSUP, Alin Vasilescu,motivul pentru carecerul Petroºaniuluieste brãzdat tot maides de elicoptereleSMURD. În judeþulHunedoara ajungeatât eliopterul caredeserveºte punctul

aero-medical dinArad, dar ºi cel din

Mureº.

Secundele care fac diferenþa

Transportul cu ambulanþa, înlocuit de zborul cu elicopterul

Z eci de pacienþi ai Spitalului deUrgenþã Petroºani ajung la cli-

nici din þarã cu elicopterele SMURD,iar timpul de deplasare - extrem deimportant - se reduce considerabil.


Pacienþii internaþila Spitalul de Urgenþãdin Petroºani seplâng de hrana slabãcalitativ pe care oprimesc în spital.Chiar dacã ºtiucu resurseleinstituþiei san-itare sunt limi-tate ºi cã ceimai mulþi banimerg pe celenecesareîndeplioniriiactului medical,oamenii seîntreabã de cemeniul zilnic estebazat în general peorez ºi cartofi, cândpiaþa este plinã delegume proaspete ºiieftine. Iar unii dintrepacienþii nemulþumiþis-au plâns direct pri-marului municipiului

Petroºani, TiberiuIacob – Ridzi, despreaceastã situaþie. „Ammai abordat ºi altãdatã aceastã prob-lemã, dar o sã maiam o discuþie cumanagerul Spitaluluide Urgenþã

Petroºani, sã vedemce se poate face. Edrept cã ºi banii alo-caþi pentru norma dehranã sunt puþini, dartrebuie gãsitã osoluþie”, a declaratprimarul Iacob –Ridzi. Acesta a mai

spus cã, din câte separe, ar exista oproblemã ºi cu bucã-tarul ce pregãteºtehrana bolnavilor.

Pentru masaservitã bolnavilor,banii vin din contrac-tul pe care Spitalul deUrgenþã Petroºani îlare încheiat cu Casade Sãnãtate.

Primãria municipi-ului Petroºani alocãbani insituþiei med-icale doar pentrupartea investiþionalã.

Potrivit site-uluioficial al SUP, pentru

bucãtãrie ºispãlãtorieexistã unproiect cevizeazã exter-nalizarea aces-tora, o ideemai veche,menitã sãîmbu-nãtãþeascã ºicalitatea ser-

viciilor, dar nepusã înpraticã pânã acum.Acelaºi site indicãfaptul cã spitalul areîn prezent un numãrde 655 de paturi dis-tribuite în 20 desecþii si comparti-mente.

Hrana din Spitalul de Urgenþã Petroºaniîl cheamã la „raport” pe manager

Monika BACIU

Diferenþa dintreciupercile comestibileºi cele otrãvitoare estede multe ori minimã.

“În primul rînd sãcumpere doar ciuper-cile pe care le cunosc,tradiþionalele ciupercicare intrã în cumpãrã-turile obiºnuite aleoamenilor. Dacã aususpiciuni sau nucunosc produsul dacãeste nou pe piaþã, artrebui sã fie reticenþiºi sã nu îl cumperepentru cã este un realpericol”, a declaratdoctorul Octavian

Popescu, medic coor-donator CSVSAPetroºani.

Comercianþii ar tre-bui sã aibã un certifi-cat de calitate a ciu-percilor, însã nimenidin Valea Jiului nudeþine acest act.

“Vînzãtorii de ciu-perci trebuie sãcunoascã o regulã de

bazã ca un produscare nu este atestat cãfiiid comercializabil sãaibã un buletin deanalize. Mai este ºiproblema cã cei careculeg ciupercile ºi levînd nu au posibili-

tatea faptica ºi scripti-ca sã facã un buletinde analize”, a maisubliniat sursa citatã.

Actul se elibereazãdoar la Deva laDirecþia Fitosanitarã,iar niciunul dintrecomercianþi nu sedeplaseazã în capitalajudeþului pentru aobþine acest aviz.

Otrava de pe tarabe

Î n aceastã perioadã, ciupercilesunt la mare cãutare. Culegã-

torii vin cu ele la piaþã ºi le expunpe tarabe, însã în acelaºi timp îiexpun la îmbolnãviri ºi pe cei carele consumã.

P rimarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob –

Ridzi, este decis sã îl cheme la dis-cuþii pe managerul Spitalului deUrgenþã Petroºani, Alin Vasilescu.De vinã este hrana pe care oprimesc bolnavii internaþi aici.

Copiii ºi tinerii care au ajuns la Strajaau evoluat în doar osãptãmânã ºi, dacãprimul lucru pe care l-au fãcut când au ajunsaici a fost mãsurãtoareaºi cântarul, acum centimetrul ºi acul cântarului parcã le devin

prieteni. Andrei, este un tânãr de 16 ani, care nu este la primatabãrã ºi, dupã ce anultrecut a reuºit sãslãbeascã 25 de kilograme, 14 doar în tabãrã, acum a venit cu acelaºi scop.

„Am fost anul trecut.Am reuºit sã slãbesc14,300 kg în 3 sãp-tãmâni. Aºa am ajunssã deþin recordul acesteitabere. Prin mult sport,am respectat tot ce mi-au spus profesorii. Înprincipal, tabãra estefoarte bine consolidatã.Au nutriþionist, sportiviprofesioniºti, tot ce netrebuie, iar aerul de lamunte ne ajutã. Facemmiºcare multã”, spuneAndrei, care recunoaºteºi cã a þinut regimulatunci când s-a întorsacasã ºi care recunoaºtecã în tabãrã cel maigreu este sã faci faþãdietei.

Dieta a fost punctulpe care au pus accentnutriþioniºtii ºi în acestan. Acum, la Straja, pelângã drumeþii ºi sport,nutriþionistul s-a ocupatde masa zilnicã ºi laconceperea meniului auparticipat ºi bucãtãrese-le, dar ºi copiii. „Leplanificãm meniul înfiecare zi. L-am alcãtuiteu, în funcþie de nevoilelor ºi de preferinþe, pen-tru cã toþi vor ca mân-carea sã fie ºi gustoasã.Poþiile sunt mai micidecât mãnâncã ei îngeneral, dar se saturã ºiasta îi ajutã sã meargãla activitãþile fizice. Înplus, îi convingem caatunci când pleacãacasã sã ducã cu ei obiceiurile acestea ºi lespunem ºi pãrinþilorcare este algoritmulpentru o slãbire sãnã-toasã”, spune, IuliaHãdãrean (medalion

albastru), nutriþionistultaberei de la Straja, carerecunoaºte cã tineriisunt cei care dau ok-ulpentru meniul zilnic,chiar dacã le lipsescprãjelile, dulciurile,sucurile, dar nu ºi-aupierdut energia.

Sportul este o parteimportantã a regimuluide viaþã în tabãra de laStraja ºi copiii suntnevoiþi sã facã sport alt-fel decât ºtiau ei. Nu leeste uºor, dar antrenorullor spune cã îmbinãutilul cu plãcutul, pentrucã altfel i-ar pierde petoþi. „La începutultaberei le-am fãcumãsurãtori: greutate,înãlþime, talie, ºold ºisperãm sã dãm josmãcar 5-6 kg la finalulcelor 3 sãptãmâni.Avem un program pus

la punct pe sãp-tãmânã, pe ciclude antrenament.Am 4 antrena-mente pe zi cu ei.Nu se comparã cu osingurã orã de edu-caþie fizicã pe sãp-

tãmânã cum fãceau ei.E ceva în plus, dar maigreu le-a fost cred înprima sãptãmânã. Din adoua ºi în a treia va fimult mai bine, suntsigur. Mulþi ai venit ºianul trecut ºi au expe-rienþã. Ei se adapteazãºi ceilalþi îi urmeazã”,spune antrenorul FlorinOprea, care a declaratcã anul

trecut a avut tabãra cucele mai mari bunerezultate la cântar ºicare sperã sã doboarerecordul în acest an.

Antrenorul, însã,recunoaºte cã munca saar fi în zadar, dacã nu îiconvinge pe copii sãfacã aproape la fel ºiacasã, dupã cele 3 sãptãmâni de tabãrã.Tocmai de aceea aunevoie de sprijinulpãrinþilor. Ei sunt ceicare vor avea unrol decisiv în viitor,iar o mãmicã ne-aspus cât de multmizeazã pe unînceput, aici întabãrã. „Copilul meuare o problemã, dincauza kilogramelor înplus. Am aflat despre

tabãrã pe internetºi am vãzut cãeste a 4-a ediþie ºi am ºiconstatat aici cã e

bine. E încurajator.Eu sper sã facem la

fel ºi acasã, deoarece

consider cã aceste 3sãptãmâni sunt bunepentru a implementa unobicei sãnãtos. O sã ne educãm psi-hicul în tabãrã, primimconsiliere ºi apoi, acasãne va fi mai uºor sã oþinem tot aºa”, spuneMia

Buzdugan, mama unuicopil supraponderal.

Organizatorii dinStraja spun cã le-a venitideea, dupã ce auobservat cã numãrulcopiilor graºi este totmai mare. Au chematcopii aici la munte spe-cialiºti, i-au sfãtuit ºitaberele s-au succedatan de an cu succesmaxim. „Facem sporturimultiple, avemnutriþionist, psiholog ºiinvitaþi de marcã,sportivi cu rezultateolimpice. Ne dorim unmod de viaþã sãnãtos.Chiar am avut an de anrezultate foarte bune.Noi facem o testareiniþialã, una inter-mediarã ºi apoi lafinal ºi con-timuãm antrena-mentele ºi laBucureºti ºi sun-tem foartemulþumiþi ºi noiºi pãrinþii lor. Estegreu pentru copiisã stea aici 3 sãp-tãmâni. Facem, excursii

ºi diversificãm progra-mul ca sã nu sufere.Mergem la ºtrand, la

munte, vizitãm locuridin judeþul Hunedoara ºiatunci îi þinem aproape.Chiar anul trecut amavut un copil de 15 anidin Bucureºti, de 1,90m, care cântãrea 140kg. El a slãbit în tabãrã15 kg, a continuat cumine antrenamentele înBucureºti ºi a mai slãbit10 kg. Este aici ºi în acest an, fiind foarteîncântat de noi ºi esteun exemplu pentruceilalþi”, a declarat celcare le impune un noustil de viaþã, Marius Fodorean, organizatorul taberei.

Copiii stau în aceastãtabãrã încã douã sãp-tãmâni ºi pãrinþii lor audat 3.000 de lei pentru

asta, însã sperã sã îivadã, în primul rând

sãnãtoºi. Mai presusde orice, fiecarecopil de aici vreaceva mai bunpentru el ºi, pentru cã fiecaree conºtient deproblema lui,lucrurile evolueazã

zilnic.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 20148 Actualitate Actualitate 9

Slãbesc în tabãrã la StrajaA u veni cu gândul cã ºtiu cât sunt degraºi, dar cã au ambiþie. Vorbim

despre tineri ºi copii supraponderali, care,de o sãptãmânã, stau la Straja ca sã sesupunã unui program de slãbire. ªi asta,pentru cã au auzit de la cei din anii trecuþicã tabãra îmbinã exerciþiile fizice, cunutriþia corectã, distracþia ºi terapia.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August201410 Actualitate

C u sprijinul ONG-urilor ºi implicarea

directã a bisericilormaghiare, toate cele 16organizaþii locale aleUDMR Hunedoara auînceput deja strângereade semnãturi pentrususþinerea candidaturiila Preºedinþie a luiKelemen Hunor.

Preºedintele UDMR estesusþinut de comunitãþilemaghiare din diaspora internã,care resping ferm orice încer-care de a scinda comunitateamaghiarã din România, susþinepreºedintele OrganizaþieiJudeþene Hunedoara a UDMR,deputatul european IuliuWinkler.

“UDMR are o viziune clarãcu privire la viitorul comunitãþiimaghiare din Transilvania,referitoare la crearea bunãstãriipentru cei care doresc sã trãiascã pe pãmântul natal.Documentele CongresuluiUDMR de la Miercurea Ciuc,dezbaterile pe marginea strate-giilor sectoriale lansate deSecretariatul General al UDMR,proiectul privind autonomiaÞinutului Secuiesc, Planul dedezvoltare 'Transilvania 2020'

elaborat de Consiliul Economicslujesc obiectivelor noastre, dea asigura viitorul pentru comu-nitãþile noastre din ÞinutulSecuiesc, Partium sau Banat,sau pentru cele din szorvany.ªtim ce fel de Þinut Secuiesc,ce fel de Transilvanie ne dorim,ºtim în ce fel de Românie îºidoreºte comunitatea maghiarãsã trãiascã, ºi ºtim în ce fel deEuropã dorim sã construimviitorul nostru. Purtãtorul acestordeziderate va fi, în perioadaurmãtoare, candidatul UDMR laPreºedinþie. Kelemen Hunoreste un candidat pregãtit ºi autentic. El va reprezenta eficient interesele comunitãþiimaghiare, fiind un reprezentantlegitim al obiectivelor noastre în

faþa opiniei publice dinRomânia', a declarat IuliuWinkler în cadrul ConsiliuluiPermanent al UDMRHunedoara.

Membrii ConsiliuluiPermanent al UDMRHunedoara s-au întrunit pentru adiscuta pe marginea campanieide strângere a semnãturilor pentru susþinerea candidatuluiUDMR la Preºedinþia României.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

“În generalextremele ºi mai alesaceastã perioadãcanicularã reprezentao preocupare pentruinstituþia noastrã ºi pelîngã actiitatea curentãpe care o desfãºurãmîn punctele cheie,adicã în piaþã. În aces-ta perioada luãmmãsuri specifice, inten-sificam controalele, ºisupraveghem maiintens zonele careprezintã un mai marerisc pentru sãnãtateacetãþenilor. Facem orecomandare foartepertinenta ºi foarteserioasã tuturor celorcare cumpãrã produse

din piaþã ca sã fiefoarte atenþi la modulîn care sunt comercial-izate, sã nu cadã pradãproduselor care suntpotenþial periculoasedin zone care nu au ominimã protecþie sani-tarã, în primul rînd ceicare încearcã sã-ºivîndã marfa înafaraperimetrului pieþei.Facem o recomandarepentru cei care vor sãfie siguri ºi sã cumpereun produs bun sã segîndeascã înainte de alcumpãra ºi sã þinãcont de faptul cã unprodus proaspãt are oculoare, un miros ºi oformã de proaspãt iar

toate suspiciunile carepot decurge din acestdemers sã ni-l aducã lacunoºtinþã”, a declaratmedicul OctavianPopescu, coordonatorCSVSA Petroºani.

În urma controalelor

au fost aplicate ºi oserie de sancþiuniîmpotriva comer-cianþilor care nu aurespectat normele san-itar veterinare.

“S-au aplicat douãsancþiuni dar nu con-travenþionale ci scrise.Am înþeles cã în urmademersului nostruadministraþia pieþelor adotat piaþa cu douãfrigidere pentru a pãs-tra laptele ºi oulele înaceastã perioadã.Agenþii economici

încearcã sã þinã pasulcu cerinþele noastredar mai sunt ºiscãpãrile pe care noile corectãm din mers.Este greu sã lucrezi cuoamenii ºi este greusã-i faci sã înþeleagã cãprodusul vîndut de eitrebuie sã corespundãdin punct de vederesanitar. Am luatmãsurile necesare, amdeterminat agenþii eco-nomici care din maimulte motive nu aureuºit sã-ºi poatã

depozita aceste pro-duse în spaþii închisecu un climat de tem-peraturã adecvat.Soarele influenþeazãcalitatea produseloratît apã mineralã cît ºisucurile ºi chiarberea”, a mai spussursa citatã.

Controalele DSVSAvizeazã atât produsedin carne cât ºi lactatepentru a asigura popu-laþiei produse ali-mentare de calitate.

Monika BACIUMonika BACIU

Urmãtoarea zi liberã, abia,în noiembrieÎ n acest an, românii au legal

(în total) 12 zile libere, potri-vit Codului Muncii. 8 dintre aces-tea deja s-au dus, respectiv 1 ºi 2ianuarie, 20 ºi 21 aprilie (prima ºia doua zi de Paºte), 1 Mai (ZiuaMuncii), prima ºi a doua zi deRusalii (8 ºi 9 iunie) ºi AdormireaMaicii Domnului (15 august).

Urmãtoarea zi liberã va fi acordatãabia în toamnã, cu ocazia celebrãriiSfântului Andrei (30 noiembrie).Ultimele zile libere din acest an vor fiacordate pe 1 Decembrie (ZiuaNaþionalã a României), respectiv pe 25ºi 26 decembrie, prima ºi a doua zi deCrãciun. Dintre cele 12 zile libere aleanului 2014, 9 au “cãzut” în timpul

sãptãmânii normale de lucru ºi 3 înzilele de sâmbãtã ºi duminicã.

În parantezã fie spus, angajatoriicare nu-ºi compenseazã angajaþii cutimp liber sau spor, indicat de legislaþiamuncii, pot primi amenzi cuprinseîntre 5.000 ºi 10.000 de lei.Deoarece, în acest an, Ziua Interna-þionalã aMuncii a“picat” într-o zi de joi afostdeclaratãdrept“liberã” ºiziua de 2mai.Aceasta afost ziua liberã cu numãrul 13.

De anul viitor, însã, românii ar puteaavea alte 2 zile libere. Este vorbadespre Ziua Eroilor (Ziua ÎnãlþãriiDomnului, celebratã în cea de-a 40-a zidupã Paºte) ºi Ziua PrincipatelorRomâne (24 ianuarie).

MirMircea cea NISTORNISTOR

Sancþiuni în domeniul alimentarI nspectorii Direcþiei Sanitar Veterinare au efectuate o serie

de controale în aceastã perioadã când temperaturile aufost ridicate. Aceºtia atrag atenþia cumpãrãtorilor asupra anu-mitor aspecte. Sunt câteva indicii care aratã dacã produselealimentare sunt proaspete sau alterate.

Maghiarii din Hunedoara mergpe mâna lui Kelemen Hunor

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani


P rimarulmunicipiului

Petroºani, TiberiuIacob – Ridzi,atrage atenþiaasupra necesitãþiiunui programnaþional pentru lifturile dinblocurile – turn,dupã modelul celuide anvelopare ablocurilor.

Puþine sunt blocurile– turn din Petroºaniunde lifturile mai suntfuncþionale, iar uzurafizicã ºi moralã îºispune cuvântul ºi înaceste cazuri. Date înfolosinþã odatã cublocurile pe care ledeservesc, adicã în anii’60 – ’70, lifturile

cedeazã unul dupãaltuol, iar locatarii suntde cele mai multe oriprea sãrasci pentru a-ºipermite schimbareapieselor defecte orimontarea unui nouascensor. Cel mai greu

este, în aceste condiþii,pentru bãtrâni ori pentru persoaneleimobilizate în scaunecu rotile ºi care locuiesc la etajelesuperioare, care devinastfel prizonieri în

propriile case.Priomarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi, spune cãar fi nevoie de un pro-gram naþional pentruînlocuirea lifturilor,similar celui de anvelo-pare a blocurilor.„Pânã la urmã, este oprobelmã naþionalã. În marea majoritate,lifturile sunt vechi, iarîn Petroºani existã treiblocuri – 120, 122 ºi124 – care au avut înproiect ascensoare,dar a venit Revoluþia ºiconstructorul nu le-amai montat deloc. Artrebui un programnaþional de reabilitaresau de înlocuire a lifturilor, astfel încât oanumitã cotã din costuri sã fie suportatãde Guvern, o parte deConsiliul Local ºi oparte de locatari”,a

declarat Tiberiu Iacob– Ridzi.

P rizonieri înpropriile case

De regulã, oameniipreferã sã renunþe lalifturi, fãrã sã se gân-deascã la consecinþe,din cauzã cãîntreþinerea lor implicãºi costuri prea maripentru buzunareleacestora. De exemplu,în urmã cu aproxima-tiv trei ani, transfor-marea Inspecþiei deStat pentru ControlulCazanelor,Recipientelor subPresiune ºi Instalaþiilorde Ridicat – ISCIR încompanie de stat aatras dupã sine ºimajorarea facturilor pecare le au de plãtitbeneficiarii serviciilor.Oamenii s-au plâns

practic cã, de cândInspecþia a devenitCompanie Naþionalã,facturile pentru ace-leaºi servicii au crescutspectaculos ºi cel maimult au de suferit aso-ciaþiile de proprietari.Astfel, doar efectuareaunei verificãri tehniceîn utilizare la un ascen-sor, în funcþie de com-plexitatea ºi de gradulde uzurã, s-a majorattariful fiind de 300,respectiv 400 de lei înfuncþie de numãrul deore lucrate. La acestetarife se adaugã ºipiesele propriu – zise,în cazul unei defecþiunisau, în cazul în care liftul nu mai poate fireparat, se ajunge laînlocuirea totalã aascensorului.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Monika BACIU

“Se poate plãti ºion line, se poateaccesa paginaprimãriei ºi seurmeazã paºii respec-tivi. Existã astfel depersoane ºi avemaproape în fiecarelunã. Noi pînã acumam avut contract cuBanca Transilvania, iar din luna martie aacestui an contractulîncheiat este cu BRD-ul ºi anul trecut au fostfoarte multe persoane,cîteva sute, care au

accesat pagina ºi continuã sã accesezepaginã pentru cã estemult mai uºor dar nesunã în prealabil ca sãne întrebe cît este

impozitul ºi în funcþiede impozit îºi alegpaºii pe care trebuiesã îi facã la fel ca ºi pepagina primãriei”, adeclarat IoanaMãrgulescu, ºef Taxeºi Impozite LocalePetroºani.

Pentru a plãtionline taxele ºiimpozitele locale contribuabilii trebuiesã respecte o serie depaºi, însã în primulrând aceºtia trebuie sã cunoascã valoareaimpozitului aferentbunului.

DianaMITRACHE

Asta pentru cã amavut un week-end pre-

lungit, pentru cãGuvernul României aacordat o zi liberã desãrbãtoareaAdormirea MaiciiDomnului.

Biroul de taxe ºi

Impozite nu a fostdeschis vineri 15august, aceasta fiinddeclaratã zi nelucrã-toare, conform unei

decizii aprobate deGuvernul României.Toþi cei care au deachitat taxe, amenzi ºialte chitanþe, sunt întermen ºi luni, dacãnu au accesat serviciul

on-line.„Pe aceastã cale,

anunþ acele persoanecare au de achitatamenzi de circulaþie,cã vor fi în termen ºile vor achita la jumã-tate din valoareaamenzii ºi luni, îndata de 18 august.Acele persoane careau vrut sã îºi achitemult mai repedeamenzile, taxele ºiimpozitele, au putut,însã, accesa pânãaacum paginaprimãriei ºi le-au achi-tat online”, a spusIoana Mãrgulescu,ºefa Serv. Impozite ºiTaxe Petroºani.

De SfântaSãrbãtoare AdormireaMaicii Domnului nuau fost deschise nicibirourile bãncilor, darnici oficiile poºtale dinzonã. Ziua de 15august este sãrbãtoarenaþionalã ºi a fostdeclaratã zi nelucrã-toare.

Online, mai simplu

T axe ºi impozite, plãtite online.Din ce în ce mai mulþi

petroºãneni aleg sã îºi plãteascãonline taxele ºi impozitele. Acestserviciu este utilizat de sute depetroºãneni care în ultimii ani aurenunþat sã stea la coadã pentru a-ºi plãti taxele ºi impozitele locale.

Amenzile, se plãtesc azi

D acã aþi luat amenzi de circu-laþie sau aþi avut de achitat

taxe locale, iar vineri nu a fostnimeni la ghiºeele de taxe ºiimpozite locale, aflaþi cã azi (luni, 18august), o puteþi face fãrã penalizãri.

Tiberiu Iacob – Ridzi: „Lifturile ar trebui incluse într-un program naþional”

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August201412 Actualitate

Luni: Supa crema de ciuperci cu

crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu

cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur

Salatã/Desert

Marþi: Supa minestrone/Ciorba de

burtã Valdostana din pui cu legume

mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili

con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert

Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-

ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi

piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Luna August

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Monika BACIU

Reabilitãrile ºcolilorsunt pe ultima sutã demetri, în aºa fel încâtla încceputul noului anºcolar, elevii sã fieprimiþi în clase curate.La Petroºani acestelucrãri au început deceva timp, însã înlipsa fondurilor,investiþiile vor fiminore.

“Au intrat deja,peste tot se lucreazã,facem strictul necesardin cauza banilor.Copii în toamnã voravea condiþii bune deînvãþat ºi mã refer laigienizare, la clase, lagrupuri sanitare,curþile, clãdirile.Facem tot ce putemanul acesta. Lucrãri deanvergurã mare nuvor fi având în vedere

faptul cã banii suntaºa cum sunt, maimult nu sunt decâtsunt. Încercãm petoate cãile sã conti-nuãm cu grãdiniþa dinDimitrov, facem unproiect pentru sala de

la liceul Hermes, darastea sunt de anver-gurã ºi deocamdatã nu

vom lucra anul acesta.Aºa sunt condiþiile deacum, dar la grãdiniþeºi la ºcoli care sunt înactivitate vom face totce este necesar ca sãfie bine”, a declarat înurmã cu câteva sãp-

tãmâni, MarianPopescu, administra-torul public almunicipiului Petroºani.

Anul trecut, dintrecele 316 instituþii de

învãþãmânt din judeþulHunedoara 292 aufost autorizate sãfuncþioneze sanitar-veterinar, iar restul nuau primit autorizaþie.

Majoritatea unitãþilorºcolare fãrã autorizaþiesunt cele din în mediulrural ºi în Valea Jiului.Trei ºcoli gimnazialecu personalitatejuridicã ºi 11 fãrã personalitate juridicãau funcþionat, anul trecut, fãrã autorizaþiesanitar-veterinarã, iar10 grãdiniþe nu auprimit autorizaþiainspectorilor sanitari de afuncþiona, ele fiindamplasate în aparta-mente, spaþii conside-rate improprii.

Monika BACIU

La sesiunea dinvarã totalul elevilorînscriºi a fost de3.817, iar din aceºtiamai mult de jumãtatenu au reuºit sã obþinãnotã de trecere.Tinerii care nu aupromovat Bac-ul audreptul sã susþinãacest examen gratuitde douã ori, iar atreia oarã trebuie sãplãteascã o taxã de

230 de lei.Luni, 18 august,

debuteazã cea de-adoua etapã a exam-enului de bacalaureat.Evaluarea compe-tenþelor lingvisticeîntr-o limbã de circu-laþie internaþionalã seva susþine în zilele 19ºi 20 august iar cea acompetenþelor digitale– pe 21 ºi 22 august.Probele scrise vorîncepe pe 25 august,cu limba ºi literatura

românã. Pe 26 augustva avea loc proba lalimba ºi literaturamaternã.

Proba obligatorie aprofilului va avea locîn 27 august iar ceala alegere a profiluluiºi specializãrii, în 29august. Afiºarea rezul-tatelor la cea de-adoua sesiune abacalaureatului 2014va avea loc pe 1 sep-tembrie, pânã la ora12.00, iar depunereacontestaþiilor se vaputea face în aceeaºizi, în intervalul orar12.00 –16.00.Contestaþiilevor fi rezolvate înzilele de 2 ºi 3 sep-tembrie iar rezultatelevor fi afiºate pe 4septembrie.

Bacul de toamnã

P este 90 la sutã din cei 1.532 deelevi care au fost respinºi în

iunie la examenul de bacalaureat s-au înscris pentru a susþine cea de-adoua sesiune. în judeþul Hunedoara1.370 de elevi ºi-au depus cererilepentru a mai încerca o datã sãtreacã de examenul maturitãþii.

ªcolile, pregãtite pentru inspecþie

V erificã ºcolile. InspectoriiDirecþiei de Sãnãtate Publicã

Hunedoara vor verifica la începutullunii septembrie toate unitãþile deînvãþãmânt din judeþul Hunedoarapentru a se asigura cã acestearespectã normele de igienã.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August2014 Actualitate 13

Mircea NISTOR

Veniþi din judeþeleînvecinate, dar ºi chiarde mai departe, dinBistriþa Nãsãud deexemplu, cosaºiicâºtigã între 120 ºi140 de lei pe zi.Sumã nu chiar foartemare, þinând cont defaptul cã munca estemai mult decâtistovitoare, darcâºtigul este con-siderat mai bundecât în judeþelede origine alecosaºilor profe-sioniºti. Aceºtiasusþin cã fãrã baniicâºtigaþi de-a lun-gul a doar douãluni de zile înValea Jiului, nu arputea supravieþuinici ei, nici famili-ile lor. Nu de alta dar,cei mai mulþi dintre eisunt ºomeri sauagricultori, în prezentneavând un loc demuncã stabil. „Amvenit sã scot un ban.

Altceva nu am ce facepentru cã nu am servi-ciu ºi sunt ºomer.Cosesc la momârlani,pentru cã ei au bani,nu-i plâng eu, de vreo10 ani ºi pot sã zic cãcâºtig biniºor. Vindoar câteva sãptãmânipe an aici ºi câºtigsuficient cât sã trãiescpânã în vara viitoare”,

a declarat gorjeanulGheorghe Bodoiu.„Criza asta economicãne-a lovit pe toþi, darundeva tot trebuie sãmuncim, pentru acâºtiga un ban. Pentru

cã în Vâlcea nu avemunde lucra, venim înValea Jiului, strângembani ºi din ei trãimpânã anul viitor. Dacãnu ne angajeazãnimeni în Petroºanimergem la Lupeni,Uricani, Pui sauHaþeg. Momârlanii auarici la buzunar dar totne plãtesc mai bine

decât în alte pãrþi”, aprecizat vâlceanulVasile Cebuc. „Eu vinsã cosesc în ValeaJiului încã din anul1986 ºi pot sã spuncã sunt un adevãrat

specialist în cosit.Câteodatã se meritã,câteodatã nu, dar astaeste. Dacã nu neangajeazã nimeni chel-tuim din banii noºtri ºiatunci apar probleme.Sã tot dai la coasãeste cam nasol, darasta este, dacã nuavem altcumva cum sãcâºtigãm un ban. Cel

mai mult câºtigãm pezi 140 de lei ºi cel maipuþin 120. Pentrumine coasa înseamnãbani, deci viaþã”, aspus ºi Vasile Pop,sosit în Valea Jiuluitocmai din BistriþaNãsãud.

Dupã cum susþinmomârlanii, adicãbãºtinaºii Vãii Jiului,

cei care îi angajeazãpe cosaºii veniþi dinGorj, Vâlcea, Alba sauBistriþa, o zi de coasãeste rãsplãtitã cu max-imum 140 de lei pen-tru un hectar cosit,sumã la care seadaugã cazarea,hrana, þigãrile ºi, nu înultimul rând, un ºtam-pãr de þuicã.

Monika BACIU

Pentru a încurajaachiziþia acestor auto-turisme, consilieriilocali de la Petroºani

au aprobat în cursuluianului trecut unproiect de hotãrâre

prin care s-a stabilitimpozitul. Acesta estela jumãtate faþã deimpozitele ºi taxeleplãtite pentru un auto-turism obiºnuit.

“Anul trecut amavut un singur cazcare ºi-a achiziþionat

maºina hibrid. Amîntocmit acea hotãrîreîn consiliul local înideea cã vor fi ºi lanoi mult mai multedar la noi anul trecuta fost o singurã per-soanã care a fost luatãîn evidenþã cu maºinahibrid. Calculul se facediferenþiat pentruaceste maºini, în sen-sul cã este 50% faþãde impozitul lamaºinile obiºnuite,este mult mai mic”, adeclarat IoanaMãrgulescu, ºef Taxeºi Impozite LocalePetroºani.

Impozitul perceputpentru autoturismelehibrid este mai mic cu50 de procente faþãde impozitul pentruautoturismele cutracþiune mecanicã.Reglementarea esteuna la nivel naþional.


Magistraþii de laCurtea de Apel AlbaIulia au admis apelulformulat de LucianMarcu ºi i-au reduspedeapsa iniþialãacestuia pronunþatãde Tribunalul Hune-doara. Astfel, judecã-torii de ºa Alba auhotãrât rducereapedepsei privative delibertate de la 22 deani la 20 de ani cuexecutare. LucianMarcu a fost arestatpreventiv în 15 febru-arie, pentru ucidereafostei sale concubine,Nicoleta Farcaº într-un acces de geloziebolnavã. A înfipt cuþi-

tul în trupul tinerei decel puþin 14 ori mãci-nat de gândul cãfemeia l-ar fi înºelatcât a stat el închis înItalia. Criminalul dinLupeni a fost con-damnat de TribunalulHunedoara la 22 deani ºi jumãtate deînchisoare ºi cinciani interzicerea unordrepturi, dar în total

acesta ar fi trebuit sãstea în închisoare 24de ani ºi jumãtatepentru cã a mai fostcondamnat, într-un aldosar penal, dejudecãtorii de laPetroºani, la doi anide închisoare pentrufurt, pedepsã care s-aadãugat la cea primitãpentru crimã.

Marcu a fostnemulþumit desentinþa primitã ºi aformulat apel, iarjudecãtorii de laCurtea de Apel AlbaIulia au decis reduc-erea pedepsei la 20de ani.

Pedeapsã redusã pentru criminalul din Lupeni

M ai puþin cu doi ani va stadupã gratii criminalul din

Lupeni, care în luna februarie aacestui an ºi-a ucis concubina cumai multe lovituri de cuþin ºi alãsat doi copilaºi fãrã mamã.

Un autoturism hibrid

L a nivelul municipiuluiPetroºani este înregistrat un

singur autoturism ca fiind hibrid.

Cosaºii preferã Valea Jiului pentru cã aici câºtigã mai bine

Î n fiecare varã, Piaþa Agroalimentarã Centralã dinmunicipiul Petroºani este locul din care pot fi anga-

jaþi cosaºi profesioniºti de cãtre proprietarii de terenuridin Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Sunteþi tentat sã vã angajaþi înmai multe activitãþi în acelaºitimp. Nerãbdarea ºi nervozitateavã pot reduce randamentul. Fiþifoarte atent în activitatea profe-sionalã, pentru a evita întârzierileºi greºelile, care vã pot atragereproºuri din partea ºefilor.

Se anunþã o zi tensionatã, dincauza colaborãrii dificile cu unpartener de afaceri. Se pare cãaveþi opinii diferite în ceea cepriveºte o investiþie importantã.Temperaþi-vã impulsivitatea.Dacã reuºiþi sã evitaþi o ceartã,situaþia se va rezolva.

Se pare cã nu sunteþi în apeledumneavoastrã. Nu vã asumaþinoi responsabilitãþi, pentru cãriscaþi sã vã irosiþi energia.Sunteþi predispus la stãri depre-sive ºi accidente vasculare.Pãstraþi-vã calmul!

Aveþi tendinþa de a deveni impul-siv. Fiþi prudent în tot ce faceþi.Dupã-amiazã primiþi o sumãimportantã de bani. S-ar puteasã fie vorba despre o recompen-sã pentru rezultatele bune peplan profesional.

Este posibil sã aveþi probleme desãnãtate din cauza oboselii acu-mulate ºi a stãrii de tensiune încare vã aflaþi. Ar fi bine sãreduceþi ritmul de muncã ºi sã vãdozaþi efortul. De asemenea, evi-taþi luarea deciziilor importante îndomeniul afacerilor.

Deveniþi irascibil din cauza sur-menajului. Evitaþi activitãþile carenecesitã efort ºi putere de con-centrare. Puteþi sã vã ocupaþi deprobleme casnice. Nu rãspundeþila provocãrile unui bãrbat mai învârstã!

În cursul dimineþii sunteþi puþincam agitat ºi nu reuºiþi sã vã con-trolaþi impulsivitatea. Riscaþi sãprovocaþi discuþii aprinse.Dedicaþi-vã activitãþilor de rutinã.De asemenea, ar fi bine sã circu-laþi cu prudenþã.

S-ar putea sã aveþi o discuþieaprinsã cu o persoanã tânãrã ºisã spuneþi cuvinte jignitoare laadresa acesteia. Existã pericolulsã fiþi implicat într-un accidentde circulaþie. Amânaþi cãlãtoriilecu autoturismul.

Deºi treceþi printr-o perioadã difi-cilã pe plan financiar, reuºiþi sãrãmâneþi optimist ºi încercaþi sãvã mobilizaþi partenerii de afac-eri. Sunteþi predispus la acci-dente.

În prima parte a zilei, sunteþinemulþumit de tot ce se petreceºi aveþi tendinþa de a contrazicepe toatã lumea. Acordaþi maimultã atenþie familiei ºi, maiales, partenerului de viaþã.

V-aþi propus sã faceþi ceva folosi-tor pentru casã. Puteþi sã vãbazaþi pe intuiþie. În partea adoua a zilei s-ar putea sã aveþimici probleme de sãnãtate,trecãtoare. Acordaþi mai multtimp odihnei.

Se pare cã deveniþi irascibil dincauza schimbãrilor de program.Dacã nu vã temperaþi nervozi-tatea, riscaþi sã stricaþi relaþiile cucolegii de serviciu ºi cu partenerulde viaþã. Concentraþi-vã asupraactivitãþilor.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy 10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Discover România 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 Discover România 20:00 Telejurnal 21:10 Cine picã de fazan?22:45 Maºini, teste ºi ver-dicte

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Servitoare fãrã voie13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Viaþã de familie17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Desperado22:30 ªtirile Pro TV23:05 Spartacus: Rãzbunarea

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Douã surori o singurãnuntã17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Vrei sã fii milionar?20:30 Masca de argint22:30 Trãsniþii23:00 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Sacrificiul18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Fugarul22:30 Fosta mea iubire

10:00 D-Paparazzi11:00 Asta-i România!12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize15:45 Teleshopping 16:30 Masca de argint18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Trãdarea22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Butonul de panicã

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea 22:00 Legãturi riscante

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Marseille -Montpellier11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Marseille -Montpellier12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: PSG - Bastia13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: PSG - Bastia14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Bordeaux -Monaco15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Fotbal: Bordeaux -Monaco16:00 ªtirile Digi Sport16:30 Rezumat ATPCincinnati17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Mr. Bean17:30 Pistruiatul19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi!23:00 Serviciul Român deComedie: Happy Show

"În situaþiile încare au loc incidentecu impact semnifica-tiv care afecteazãintegritatea ºi securi-tatea reþelelor ºi ser-viciilor de comuni-catiielectronice, uti-lizatorul final poateexperimenta, deexemplu, pierderi desemnal în cazul tele-fonieimobile sauîntreruperea conexiu-nii de Internet ori asemnalului TV.

Pentru remediere,utilizatorii trebuie sãse adreseze directfurnizorului de ser-vicii, iar în cazul încare este depãºitãdurata de rezolvareprevãzutã în con-tract, utilizatorii potsolicita furnizoruluidespãgubiri, potrivitprevederilor din con-tract", a precizatpreºedinteleAutoritãþii Naþionalepentru Administrareºi Reglementare înComunicaþii(ANCOM), MariusCãtãlin Marinescu,pentru Ziare.com.

De regulã, acestedespãgubiri sînt acor-date prin reducereacostului abonamentu-lui proporþional cutimpul în care nu afuncþionat serviciul.

"Începînd cu anul2009, ANCOM le-a

impus furnizorilor detelefonie obligaþia dea pune la dispoziþiautilizatorilor procedu-ra de soluþionare areclamaþiilor, odatãcu încheierea con-tractului", a adãugatºeful instituþiei.

În cazul în care nusunt mulþumiþi derãspunsul furnizoru-lui, utilizatorii potsesiza AutoritateaNaþionalã pentruProtecþiaConsumatorilor(ANPC).

C îte inci-dente au

fost anul trecut

Potrivit unuiraport recent alANCOM, 253 deincidente cu impactsemnificativ au afec-tat în anul 2013securitatea ºi integri-tatea reþelelor ºi ser-viciilor de comuni-caþii electronice.

C ele maimulte

conexiuni afec-tate de acesteincidente aufost:

- telefonie mobilã(aproape 10 mil-ioane de conexiuniafectate),

- serviciile deinternet mobil (peste7,5 milioane),

- serviciile de tele-fonie fixã (peste 2,3milioane),

- Internet fix ºiretransmisia pro-grameloraudiovizuale (maipuþin de 1 milion).

Potrivit datelorraportate de furnizoricãtre ANCOM, unincident cu impactsemnificativ a afectatîn medie aproximativ80.000 de conexiu-ni, iar 80% dintreincidente au fostdescoperite înmomentul produceriilor. Incidentul mediua durat 5 ore, întimp ce durata totalãa incidentelor rapor-tate pe anul 2013este de 1.218 ore.

Aproape 40% din-tre incidente au avutcauze interne furni-zorilor de comuni-caþii (erori de sistem-software sau hard-ware, erori umanegenerate de configu-rarea ºi operareagreºitã a echipa-mentelor), majori-tatea de peste 60%fiind însã determi-nate de factoriexterni (întreruperea

alimentãrii cuenergie electricã sausecþionarea acciden-talã a fibrei optice,fenomene naturale,furturi de cablurietc.), se aratã înraport.

"Deºi erorile desistem ºi acþiuneaunor terþe pãrþi sîntresponsabile pentrucele mai multe inci-dente raportate lanivelul anului 2013(75%), incidentele cucea mai mare duratãde rezolvare au fostprovocate defenomene naturale ºiacþiuni rau-intention-ate", au punctat ceide la ANCOM.

I ncidentelear fi putut

împiedica sauperturbaapelurile la112

ANCOMavertizeazã cã89% dintre inci-dentele raportatear fi pututîmpiedica sauperturbaapelurile deurgenþã lanumãrul 112,

dat fiind cã cele maimulte dintre inciden-tele din 2013 auvizat serviciile detelefonie mobilã.

"Totuºi, utilizatoriiau putut apelanumãrul unic pentruapeluri de urgenþãpentru cã apelurileau fost preluate dealte staþii de bazã dinreþea, neafectate deincident sau de un altfurnizor de telefoniemobilã cu acoperireîn zonã, astfel încîtnu au fost înregis-trate probleme înacest domeniu", auarãtat reprezentanþiiinstituþiei.

Raportul ANCOMa fost realizat pebaza informaþiilorraportate de furnizoripentru anul 2013.

Ziare.com

Ai rãmas fãrã Internet, cablu TV sau reþea de telefonie? Cum poþi primi despãgubiri

D eºi sîntem în era tehnologiei,existã momente cînd ne "picã"

Internetul, cablul TV sau reþeauade telefonie mobilã. Însã ce este defãcut în aceste cazuri?


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Mircea NISTOR

Cu aceastã ocazie adebutat ºi noul sezon denunþi (16 august - 14

noiembrie), totodatãurmând a începe ºi iarmaroacele ºi târgurile detoamnã, iniþial întâlniri cul-tice.

Potrivit calendaruluipopular, Sântãmãria Marea deschis ciclul sãrbãtorilorde reînoire a timpului ºi deAnul Nou, care va fi cele-brat în preajma echinocþiu-lui de toamnã, deSântãmaria Micã.

Începând din data de 15august, turmele de oicoboarã de la munte ºipotrivit obiceiurilor popu-lare, bãrbaþii îºi schimbãpãlãria cu cãciula.

A demarat un nou sezon de nunþi

S ântãmaria Mare, celebratã cu prilejulmarii sãrbãtori ortodoxe a Adormirii

Maicii Domnului a reprezentat pentrumomârlani, cei mai vechi locuitori ai VãiiJiului, ziua de omagiere a Zeiþei Mamã,ajunsã la vârsta senectuþii ºi a morþii.

16 Social Cronica Vãii Jiului | Luni, 18 August 2014

Mircea NISTOR

Dotaþi cu cãru-cioare, aºa-numiþii„cartonari” colindãoraºele Vãii Jiului încãutarea celulozei depe urma cãreia îºi ductraiul de pe o zi pealta, pentru ei o zi demuncã însemnând 24de ore din 24.Muritori de foame ºinu prea bãgaþi înseamã, componenþiinoii categorii de„salariaþi” îºi câºtigãpâinea vânzând macu-laturã, cartoane saupet-uri la unicul centru

de recoltare al acestordeºeuri, amplasat înColonia din Petroºani.Cei care au recurs laaceastã modalitate desupravieþuire suntoameni care refuzã sã

cerºeascã ºi preferã înschimb sã culeagã dingunoaie „celuloza” înschimbul cãreiaprimesc 0,10 lei pekilogram.

„Decât sã cerºesc,mai bine umblu dupãcartoanele astea.Bucuria cea mai mareeste atunci când daupeste un containerplin cu cartoaneprovenite de la unfrigider sau o mobilãnouã. Ne-am împãrþitîntre noi oraºul pezone ºi eu lucrez înpreajma unor maga-

zine dar, din pãcate,lumea îºi mai cumpãrãcâte ceva nou doar desãrbãtori. Ultima lunãa mers foarte prost”,a spus I. V., 60 deani, fost miner la EMDâlja.

În toatã ValeaJiului, centrul derecoltare a mac-ulaturii dinPetroºani sebazeazã pe circa40-50 deculegãtori stabilicare viziteazãcam o datã ladouã zile loculde unde îºiîncaseazã„salariile” deaproximativ 10lei/zi de muncã.Mulþi dintre eisunt foºti mineri, cufamilii numeroase,care dupã disponibi-lizãrile din septembrie1997, copleºiþi dedatorii ºi rãmaºi fãrãloc de muncã audescoperit o nouãvariantã de

supravieþuire. „Dupã ce s-a lãsat

de muncã, soþul meus-a apucat de bãut.Avem patru copii ºiasta este singuramodalitate de a maiface un ban de mân-care”, a precizat o

femeie care trãgeadupã ea un cãrucior,plin-vârf, cu cartoane,ziare ºi reviste.

Sãraci ºi bolnavi,cei care formeazã cat-egoria „cartonarilor”îºi duc traiul de pe o zipe alta. „Vindem car-toane ca sã nu murimde foame. Eu am opensie de ºase mil-ioane de lei vechi darnu îmi ajunge pentrucã statul ne ia ºi pieleade pe noi cu dãrile pecare trebuie sã le plã-tim”, a spus Gheorgheªomcherechi.

Pe de altã parte, înultimii ani numãrullocurilor din care seaprovizioneazã cumaterie primã „car-tonarii” s-a redus înritm continuu. Nu dealta dar, firmele caredesfac produse elec-trocasnice sau mobilãau semnat contracte

cu depozitul de car-toane ºi aduc deºeurilerãmase în urma pro-duselor pe care le-auvândut.

„Numãrul per-soanelor particularecare se ocupã cucolectarea acestor

deºeuri a scãzutdeoarece firmele dinValea Jiului au con-tracte cu noi ºi neaduc aici deºeurile.Totuºi, mai sunt destuiculegãtori de car-toane, folii de plasticsau sticle de plastic.Unii dintre ei vin cucãruciorul din Vulcansau Petrila”, a declaratgestionarul firmei careare ca obiect de activi-tate recuperareadeºeurilor de plasticsau hârtie de la centrulamplasat în ColoniaPetroºani.

În parantezã fiespus, un bun „car-tonar” poate ajunge laun salariu lunar decirca 2 - 300 de lei.Aceasta, în condiþiileîn care un kilogram decarton sau hârtie esterecompensat cu 0,10lei iar unul de sticle deplastic cu 0,40 de lei.


Tone întregi de ali-mente neperisabile aufost strânse laProtopopiatulPetroºani de lacredincioºii careau rãspunsapelului lansatde PatriarhiaRomânã.Ajutoarele vorajunge la sinis-traþii dinOltenia, greuîncercaþi deinundaþiile dinaceastã varã.La cele 32 deparohii ºi schi-turi dinProtopopiatulPetroºani, carese întinde ca arie decompetenþã adminis-trativã de la Câmpului Neag la Râu

Bãrbat, s-au adunatsaci ºi baxuri întregide ulei, orez, zahãr,fãinã, mãlai, apã min-eralã, conserve decarne, paste fãinoase,

dar ºi pãturi, plapumeºi perne. Credincioºiiau venit cu inimadeschisã pentru a fi

alãturi de cei careabia au scãpat cuviaþã din calea furieinaturii, dar au rãmasfãrã nimic, toatã ago-niseala fiindu-le“mãturatã” de apeleînvolburate. Oameniis-au gândit la ce esteacum în sufletul sinis-

traþilor, au con-stientizat cãpot oricând sãfie ei în loculcelor dinOltenia ºi audonat dinpuþinul lor,dovedind cãîncã existã soli-daritate însuferinþã ºiumanitate.

PatriarhiaRomânã aîndemnat ier-arhii ºi preoþiide la parohii ºimãnãstiri, ca,în perioada

Postului AdormiriiMaicii Domnului (1-14 august 2014),

unind rugãciunea cufapta bunã, sã orga-nizeze la centreleeparhiale, protoierii,parohii ºi mãnãstiricolecte constând înproduse neperisabile,apã platã ºi mineralã,produse de igienã,pãturi etc.

Produsele colectatevor fi distribuite înlocalitãþile afectate deinundaþii prin inter-mediul consiliilor ºicomitetelor parohiale,sub îndrumarea pre-oþilor parohi ºi coor-donarea centreloreparhiale.

Tone de alimente pentru sinistraþistrânse la Protopopiatul Petroºani

A u venit cu inima deschisã ºiau dãruit din puþinul lor

pentru cei aflaþi în suferinþã.

Cartonarii din Valea Jiului

Î n ultimii ani, în Valea Jiului,datoritã lipsei de locuri de

muncã au apãrut noi ºi noi meserii,slab plãtite ºi inexistente (ca denu-mire ºi recunoaºtere) pe piaþamuncii. Astfel, dupã mai vechiiintraþii în vocabularul cotidian„cãpºunari”, „bureþari” sau„broscari” au apãrut ºi „cartonarii”.

cvj nr 676, luni, 18 august

Documents