cvj nr. 877 luni 15 iunie 2015

7
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul IV Nr. 877 Luni, 15 Iunie 2015 R estructurarea mineritului, cu toate consecinþele sociale ºi economice, ar putea fi compensatã de o lege asemãnãtoare celei a zonelor defavorizate, statut de care Valea Jiului a beneficiat la sfârºitul anilor 90 ºi începutul anilor 2000. Este pãrerea multora care cred cã facilitãþile fiscale oferite de statul roman ar putea fi de naturã sã atragã investitori importanþi. >>> >>> PAGINILE 4-5 AGINILE 4-5 Minerii din Valea Jiului lucreazã în condiþii extrem de grele iar bolile profesio- nale sau accidentele sunt frecvente, însã chiar ºi aºa media concediilor medicale ar trebui sã fie de trei ori mai micã. Directorul general al CEH, Constantin Jujan admite cã numãrul foilor de boalã este foarte mare iar lipsa oamenilor se vede în producþie. „Am avut la Lonea ºi 13 la sutã din efec- tiv în concediu medical lucru care nu este permis, totuºi. Adicã un procent de 4 la sutã este admis, cã este un domeniu greu de activitate. Însã, 13 la sutã nu e normal în condiþiile în care mulþi nu se zdrobesc cu lucrul spun eu, mi se pare nepermis de mult. Dacã dãm la o parte toate aceste lucruri, cred cã rãmâne un procent de sub jumãtate care mai sunt corecþi ºi cinstiþi”, a declarat directorul general al CEH, Constantin Jujan. Foile de boalã false au fost dintotdeauna o proble- mã pentru administraþia din minerit, iar mãsurile de a combate fenomenul au dat rezultate într-o micã mãsurã. Doar anul trecut, ortacii de la cele patru mine care alcãtuiesc Divizia Minierã a CEH, au avut în 11 luni peste 95 de mii de zile de foaie de boalã. Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Zonele defavorizate – mumã sau ciumã?! Cum ºi-au bãtut joc “investitorii” de acest statut ºi de ce Valea Jiului nu mai poate primi astfel de facilitãþi fiscale Restanþele pe care le are de încasat Complexul Energetic Hunedoara ar putea asigura jumãtate din creanþele pe care le are la bugetul conso- lidat al statului. CEH vinde energie termicã pe datorie. Nu mai puþin de 34 de milioane de euro ar trebui sã încaseze Complexul Energetic Hunedoara. Situaþia financiarã a Complexului Energetic Hunedoara este îngreunatã ºi de faptul cã societatea are de recuperat sume importante de bani. Nu mai puþin de 96% din creanþele pe care le are de recu- perat societatea energeticã sunt din vânzarea energiei termice, iar suma este una colosalã, care ar acoperi undeva la jumãtate din datoriile la bugetul de stat. Reprezentanþii societãþii apeleazã la justiþie pentru a-ºi recupera banii. “Recuperarea prin mijloace judiciare a creanþelor restante pe care CEH le are de încasat din care cea mai mare pondere o deþin creanþele din energie termicã în proporþie de 96,60%, respectiv 149.621.913 lei”, se aratã în documentele Ministerului Energiei. Situaþia economi- co-financiarã a CEH este extrem de difici- lã, societatea înregis- trând la finele anului 2014 pierderi de peste 350 milioane lei ºi o valoare a plãþilor restante de circa 370 milioane lei din care numai la bugetul consolidat al statului de circa 290 milioane lei. Dacã societatea ar recupera creanþele pe care le are de încasat, ar putea plãti jumãtate din restanþele pe care le are la bugetul con- solidat al statului. Monika BACIU Monika BACIU C omplexul Energetic Hunedoara se învârte în malaxorul datoriilor. Pe de o parte, societatea are datorii de sute de milioane de euro, iar pe de altã parte aceasta are de încasat zeci de milioane de euro pentru energia termicã vândutã. HALUCINANT CEH are de încasat aproape 34 de milioane de euro Foile de boalã pun probleme CEH-ului „F oaia de boalã” este sportul preferat al multor mineri, iar cei care au condus aceastã industrie nu au reuºit sã stopeze fenomenul. Aºa se face cã ºi astãzi, mulþi ortaci sunt bolnavi închipuiþi iar compania energeticã trebuie sã-ºi restrângã activitatea .

Upload: geza-szedlacsek

Post on 22-Jul-2016

219 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 877

Luni, 15 Iunie 2015

R estructurarea mineritului, cu toate consecinþele sociale ºi economice, ar putea fi compensatã de o lege asemãnãtoare

celei a zonelor defavorizate, statut de care Valea Jiului a beneficiat lasfârºitul anilor 90 ºi începutul anilor 2000. Este pãrerea multora carecred cã facilitãþile fiscale oferite de statul roman ar putea fi de naturãsã atragã investitori importanþi. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Minerii din Valea Jiuluilucreazã în condiþii extremde grele iar bolile profesio-nale sau accidentele suntfrecvente, însã chiar ºi aºamedia concediilor medicalear trebui sã fie de trei orimai micã. Directorul generalal CEH, Constantin Jujanadmite cã numãrul foilor deboalã este foarte mare iarlipsa oamenilor se vede înproducþie. „Am avut laLonea ºi 13 la sutã din efec-tiv în concediu medical lucrucare nu este permis, totuºi.

Adicã un procent de 4 lasutã este admis, cã este undomeniu greu de activitate.Însã, 13 la sutã nu e normalîn condiþiile în care mulþi nuse zdrobesc cu lucrul spuneu, mi se pare nepermis demult. Dacã dãm la o partetoate aceste lucruri, cred cãrãmâne un procent de subjumãtate care mai suntcorecþi ºi cinstiþi”, a declaratdirectorul general al CEH,Constantin Jujan.

Foile de boalã false aufost dintotdeauna o proble-mã pentru administraþia dinminerit, iar mãsurile de acombate fenomenul au datrezultate într-o micã mãsurã.Doar anul trecut, ortacii dela cele patru mine care alcãtuiesc Divizia Minierã aCEH, au avut în 11 lunipeste 95 de mii de zile defoaie de boalã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Zonele defavorizate –mumã sau ciumã?!

Cum ºi-au bãtut joc “investitorii” de acest statut ºi de ceValea Jiului nu mai poate primi astfel de facilitãþi fiscale

Restanþele pe carele are de încasatComplexul EnergeticHunedoara ar puteaasigura jumãtate dincreanþele pe care leare la bugetul conso-lidat al statului. CEHvinde energie termicãpe datorie.

Nu mai puþin de34 de milioane deeuro ar trebui sãîncaseze ComplexulEnergetic Hunedoara.Situaþia financiarã aComplexuluiEnergetic Hunedoaraeste îngreunatã ºi defaptul cã societatea

are de recuperatsume importante debani. Nu mai puþin de96% din creanþele pecare le are de recu-perat societatea energeticã sunt dinvânzarea energiei termice, iar suma esteuna colosalã, care aracoperi undeva lajumãtate din datoriilela bugetul de stat.

Reprezentanþiisocietãþii apeleazã lajustiþie pentru a-ºirecupera banii.

“Recuperarea prinmijloace judiciare a

creanþelor restante pecare CEH le are deîncasat din care ceamai mare pondere odeþin creanþele din

energie termicã în proporþie de96,60%, respectiv149.621.913 lei”, searatã în documentele

Ministerului Energiei. Situaþia economi-

co-financiarã a CEHeste extrem de difici-lã, societatea înregis-trând la finele anului2014 pierderi depeste 350 milioanelei ºi o valoare aplãþilor restante decirca 370 milioane leidin care numai labugetul consolidat alstatului de circa 290milioane lei. Dacãsocietatea ar recuperacreanþele pe care leare de încasat, arputea plãti jumãtatedin restanþele pe carele are la bugetul con-solidat al statului.

Monika BACIUMonika BACIU

C omplexul Energetic Hunedoara se învârte în malaxorul datoriilor.

Pe de o parte, societatea are datorii desute de milioane de euro, iar pe de altãparte aceasta are de încasat zeci de milioane de euro pentru energia termicã vândutã.

HALUCINANT

CEH are de încasat aproape 34 de milioane de euro

Foile de boalã pun probleme CEH-ului„Foaia de boalã” este sportul preferat al

multor mineri, iar cei care au condus aceastãindustrie nu au reuºit sã stopeze fenomenul. Aºa se face cã ºi astãzi, mulþi ortaci sunt bolnaviînchipuiþi iar compania energeticã trebuie sã-ºirestrângã activitatea .

Page 2: CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

Complexul EnergeticHunedoara a rambursatintegral cãtre statul românajutorul de stat declaratincompatibil cu piaþainternã de ComisiaEuropeanã.

Potrivit MinisteruluiEnergiei, sumele plãtiteprovin dintr-un împrumutacordat ComplexuluiEnergetic Hunedoara petermen scurt ºi în condiþiide piaþã de cãtre MinisterulFinanþelor Publice, din veni-turi realizate din privatizare,precizeazã sursa citatã.Astfel, CEH poate beneficiade un ajutor de stat indivi-dual pentru salvare, acþiunece a fost deja autorizatã deComisia Europeanã.

"Urmeazã ca SocietateaComplexul EnergeticHunedoara sã angajeze unconsultant internaþional al

cãrui rol va fi acela de aelabora planul de restruc-turare. Suntem încrezãtoricã acest lucru se va întâm-pla în cel mai scurt timp,astfel încât sã putem notifi-ca documentul ComisieiEuropene. Odatã parcurseaceste etape, vom procedala implementarea mãsurilorde restructurare care sã nepermitã rentabilizareaCEH", a declarat ministrulEnergiei, Andrei Gerea.

B anii trebuie ram-bursaþi în 90 de zile

Reamintim cã în data de13 mai 2015, MinisterulEnergiei a publicat proiectulde ordonanþã potrivit cãruiaFinanþele urmau sã acordeun împrumut "în limita"sumei de 40 milioane lei,pentru 90 de zile,Complexului Energetic

Hunedoara, pentru rambur-sarea unui ajutor de statincompatibil prevãzut într-odecizie a Comisiei Europenedin 20 aprilie 2015.

Împrumutul a fost accesatºi cu banii respectivi s-a

reuºit achitarea unui alt ajutor de stat anterior, încãdinainte de înfiinþarea CEH.

Numai cã rambursareaacestui împrumut, la care seadaugã dobânda, înghiteteoretic toate încasãrileComplexului EnergeticHunedoara. Surse bineinformate au calculat cãCEH încaseazã lunar camcât valoarea împrumutului,dar mai are nevoie de fonduri ºi pentru chletuielilecu munca vie, achiziþii demateriale, etc. Companiaenergeticã hunedoreanã se autogospodãreºte, iar veniturile provin în prin-cipal din vânzarea energieipe piaþa zilei urmãtoare(PZU) ºi serviciile tehnolo-gice de sistem plãtite deTranselectrica

Singura ºansã ca entitatea energeticã sãsupravieþuiascã o reprezintãcel de-al doilea ajutor destat aprobat, sub formã deîmprumut, acordat de

Guvern, din care nu sepoate rambursa primulîmprumut, dar se pot facealte plãþi.

La sfârºitul lunii mai aacestui an, Guvernul aaprobat o ordonanþã deurgenþã prin care acordã un ajutor de stat individualîn valoare totalã de 167 demilioane de lei, pe operioadã de ºase luni.Potrivit oficialilor guverna-mentali, ajutorul se acordãîn scopul asigurãrii nece-sarului de lichiditãþi pentruacoperirea cheltuielilorcurente minime de susþinerea activitãþilor, precum ºipentru cele necesare achiziþionãrii deficitului decertificate de emisii de gazecu efect de serã. Acordareaunui ajutor de statComplexului EnergeticHunedoara fost autorizatãde Comisia Europeanã în21 aprilie 2015.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

S erviciul Voluntarpentru Situaþii de

Urgenþã Petrila aobþinut cel mai înaltcalificativ în urma unuicontrol efectuat, zileletrecute, de cãtreInspectoratul pentruSituaþii de Urgenþã„Iancu de Hunedoara”.

„În urma verificãrilor ºievaluãrilor fãcute de cãtreeºalonul superior, S.V.S.U.Petrila a obþinut un punctajde 16 puncte din 16 posi-

bile, fiind primul S.V.S.U.din judeþul Hunedoara careobþine calificativul foartebine, cu punctaj maxim înanul 2015. Acest calificativde „F. B” reflectã muncaunei echipe”, adeclarat ºeful SVSUPetrila, NeculaiAlexandrescu. Pe dealtã parte, pompieriipetrileni au arãtat cãsunt bine pregãtiþi ºi laconcursul judeþean alserviciilor voluntare ºiprivate pentru situaþiide urgenþã, unde a

obþinut locul 1 pe judeþ înacest an. Anul trecut servi-ciul a avut 97 de intervenþiila incendii ori alte dezastrece au avut loc în zonalocalitãþii Petrila.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Ultimelepregãtiri pentruCoconea

P arapantistul dinPetroºani cerceteazã

Alpii în cãutarea celormai bune culoare de zbor,pentru a ieºi învingãtorla competiþia extremãcare va începe peste treisãptãmâni.

Toma Coconea parcurge în aceste zileîntreg traseul competiþieiextreme de parapantã, RedBull X Alps, ºi încearcã sãgãseascã cele mai bunerute pentru a ajunge printre primii pe pontonulde la Monaco.

Parapantistul hunedo-rean este unul dintre vete-ranii competiþiei care areloc o datã la doi ani ºi seaflã printre favoriþii lacâºtigarea ei. De altfel,Coconea are ca obiectivdeclarat medalia de aur saumãcar clasarea pe podium,iar pentru reuºitã s-a antre-nat intens încã de anul tre-

cut. Parângul a fost princi-palul poligon de antrena-mente dat fiind faptul cãvitregia munþilor din ValeaJiului oferã condiþii similarecu cele din Alpi. TomaCoconea a fost prezent latoate ediþiile, iar de douãori a reuºit sã se claseze pelocul secund. Red Bull X-Alps este cea mai dificilãcursã de aventurã dinlume, în care sportivii tre-buie sã strãbatã pe jos sauîn aer peste 1.000 de kilometri prin Munþii Alpi,de la Salzburg pânã înMonaco, în cel mai rapidtimp posibil. Este o aventurã spectaculoasã cepoate implica 100 km parcurºi zilnic pe jos prin munþi sau zbor cuparapanta la altitudini depeste 4.000 metri.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Pompierii petrileni, evaluaþi de ISU Hunedoara

Valoarea împrumutului accesat de CEH îi „înghite” toate veniturileD oar al doilea împrumut acordat de Guvern mai poate aduce o gurã de

oxigen Complexului Energetic Huendoara, care, altfel, va fi nevoit sã deatoþi banii din încasãri pentru rambursarea primului împrumut proaspãt acce-sat. O situaþie cu dus – întors, pentru cã ºi la acest „ajutor de stat” se adaugãpenalitãþi de întârziere ºi au fost stabilite termene stricte de rambursare.

Page 3: CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

Femeia este cercetatã de procuroriihunedoreni pentruomor calificat ºi a fostreþinutã pentru 24 deore. Anchetatorii aucerut arestarea preven-tivã, dar TribunalulHunedoara le-a respinscererea.

„În temeiul art. 227alin. 1 C.proc.pen.,respinge propunereade arestare preventivãformulatã de Parchetulde pe lângã TribunalulHunedoara cu privirela inculpata ArdeleanuAlina Nadia reþinutã în cauzã pentruinfracþiunea de omorcalificat, prev. ºi ped.de art. 188, 189 alin.1 lit. 1 lit. f) C.pen..Cheltuielile judiciareavansate de stat însumã de 150 lei rãmânîn sarcina acestuia.Suma de 100 leireprezentând onorariuasistenþã juridicã dinoficiu va fi avansatã dinfondurile Ministerului

Justiþiei”, au decisjudecãtorii. Sentinþapoate fi contestatã întermen de 48 de orede la pronunþare.

În urma cercetãrilor,procurorii de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoaraau decis schimbareaîncadrãrii juridice afaptei, din ucidere dinculpã în omor calificatsãvârºit asupra unormembri de familie.

Procurorii au stabilitcã femeia a prevãzutposibilitatea calumânarea sã se rãs-toarne ºi sã aprindã

casa, dar cu toate aces-tea a plecat liniºititã. Înplus, când a vãzutincendiul, nu a fãcutnimic sã-ºi salveze ceitrei prunci. „Dincercetãrile efectuatepânã în prezent aurezultat probe privindsuspiciunea rezonabilãcã, în seara de 7 iunie2015, în jurul orelor21,30 - 22,00, inculpata a aºezat olumânare aprinsã peun plan neregulat dinmaterial textil uºorinflamabil, într-unechilibru precar,respectiv pe spãtarulunui colþar situat lângãpatul în care dormeaucei trei copii ai sãi, cu vârste cuprinse între1 an ºi 10 ani, pre-vãzând posibilitatearãsturnãrii acesteia ºi aaprinderii materialului

textil al colþarului pecare era aºezatãlumânarea ºi implicit aldeclanºãrii unuiincendiu la ieºirea dincamera respectivã,care elimina posibili-tatea copiilor de apãrãsi încãperea incen-diatã în care dormeau,acceptând posibilitateasuprimãrii vieþii acesto-ra urmare a incendiuluideclanºat, dupã care apãrãsit locuinþa. Deasemenea, din probeleadministrate rezultã cãinculpata a pãtruns înapartamentul incen-diat, constatândamploarea acestuia darnu a sesizat vreo per-soanã pentru stingereaincendiului ºi salvareacopiilor. În cauzã a fostsesizat judecãtorul dedrepturi ºi libertãþi dincadrul TribunaluluiHunedoara cu propunere de luare a mãsurii arestãrii preventive”, a declaratprocurorul MirelaElena Negruþiu, purtãtor de cuvânt laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara.Cercetãrile continuã învederea lãmuririi tutu-ror împrejurãrilor defapt ºi stabilirii rãspun-

derii penale.

A u ars încasa ororilor

Reamintim cã sãptãmâna trecutãtrei copilaºi din Uricani a cãror mamãinconºtientã i-a lãsatsinguri în casã ºi a plecat în miez denoapte dupã bãuturã,au ars în casa cuprinsãde flãcãri.

Cel mai mic dintrecopilaºi abia împlinise

un an, iar ceilalþi doiaveau opt, respectiv10 ani. Incendiu a fostobservat în jurul orei 2 noaptea ºi a fost atîtde puternic încât acuprins ºi acoperiºulblocului cu 4 etaje încare copiii locuiau cumama lor, AlinaArdelean, în vârstã de37 de ani.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni 15 iunie 2015 Actualitate 3

F aptã incredibilã laMãnãstirea Prislop,

unde un maramureºeana vrut sã-l dezgroape pepãrintele Arsenie Boca,considerat SfântulArdealului. Ioan a vrutsã arate tuturor cãtrupul pãrintelui nu aputrezit ºi susþine cãArsenie Boca i-a cerutacets lucru, pentru aputea fi canonizat.

Eveniment de neimaginatsâmbãtã dimineaþa, laMãnãstirea Prislop. PoliþiaOraºului Haþeg a fost sesiza-tã de personalul MãnãstiriiPrislop cu privire la faptul cãun bãrbat afost surprins întimp ce sãpa la mormân-tul pãrintelui ArsenieBoca. Practic, a fost sur-prins chiar în timp ce sãpala mormântul duhovnicului.

La vederea mãicuþelor,a fugit în pãdurea dinapropierea mãnãstirii.La faþa locului au fostchemaþi poliþiºtii, careîn cele din urmã, spredimineaþã, au reuºit sãîl convingã pe acesta sãse predea. “Poliþiºtiicare s-au deplasat lafaþa locului au constatcã cele sesizate se confirmã, pe suprafaþamormântului fiind sãpatã ogroapã cu dimensiuniledeaproximativ 240/ 100cm ºi o adâncime de 50 decm. În urma activitãþilorîntreprinse, poliþiºtii au sta-bilit cã suspect de comitereafaptei este un bãrbat învârstã de 45 de ani, dinjudeþul Maramureº”, adeclarat Laura Bradu, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara. Bãrbatul a fostreþinut ºi este cercetat pen-

tru sãvârºirea infracþiunii deprofanare de morminte, iarsub supraveghereaParchetului de pe lângãJudecãtoria Haþeg seefectueazã verificãri pentrustabilirea cu exactitate aîmprejurãrilor în care faptaa fost comisã.

Când a ieºit de la audieri,maramureaºanul a spus cã:“Am urmat porunca sfântu-lui, care mi-a poruncit sã-ldezgrop, în numele Tatãluiºi al Fiului ºi al Sfântului

Duh”, a strigat bãrbatul laieºirea din sediul PoliþieiHaþeg, unde a fost audiat îndosarul în care a fost acuzatde profanare. Ioan susþinecã a vrut sã arate lumii cãtrupul duhovnicului de laPrislop nu a putrezit, însãnu a fost lãsat sã îºi ducãplanul la sfârºit.

M ormântul va fiprotejat

La Mãnãstirea Prislop,dupã acest incident incredibil,se iau mãsuri. Mormântulpãrintelui Arsenie Boca va fiprotejat de o construcþie din lemn sub forma unui baldachin, porþile acestuiaurmând sã fie închise pe tim-pul nopþii. Purtãtorul decuvânt al Episcopiei Devei ºiHunedoarei, pãrinteleGabriel Miricescu, spune cãdecizia a fost luatã cu câtevaluni în urmã. "Peste zi va fideschis pelerinilor care vin lamãnãstire ºi doresc sãmeargã la mormântul pãrintelui Arsenie Boca, dar

noaptea se va închide. Va fio construcþie din lemn carese va încadra în peisaj", aexplicat pãrintele GabrielMiricescu.

Arsenie Boca s-a nãscutîn 1910, iar pentru convin-gerile sale a fost arestat, torturat de fosta Securitate ºiapoi alungat de la mãnãstireîn timpul regimului comunist.Pãrintele Arsenie Boca amurit în 28 noiembrie 1989ºi nu a fost canonizat deBiserica Ortodoxã Românã.

Mãnãstirea Prislop a ajuns loc de pelerinaj pentruromânii din toate colþurileþãrii, ea identificându-se cupersonalitatea pãrinteluiArsenie Boca. Oamenii vinpe tot parcursul anului laPrislop, pentru a se ruga.

Cei mai mulþi credincioºiajung aici în 28 noiembrie,ziua de pomenire a pãrintelui Arsenie Boca, darºi cu ocazia unor sãrbãtorireligioase.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

De necrezut! A vrut sã-l dezgroape pepãrintele Arsenie Boca

Tribunalul Hunedoara a eliberat-o pe femeia acuzatã cã ºi-a ucis trei copiiA lina Ardelean, inconºtienta femeie care

ºi-a omorât din neglijenþã cei trei copiinu reprezintã un pericol public. Aºa au considerat, probabil, magistraþii TribunaluluiHunedoara care au respins cererea procuro-rilor privind arestarea preventivã a ei.

Page 4: CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

Fãrã investitori reali, Valea Jiului estecondamnatã la sãrãcie.Mineritul este o activitatecare se restructureazã an de an, iar subvenþiileguvernamentale merg cãtre închidereacapacitãþilor de pro-ducþie ºi nicidecum spremenþinerea lor. ValeaJiului a fost zonã defa-vorizatã declaratã timpde 10 ani. O perioadãde care “ºmecherii” auºtiut sã profite la maxi-mum, au înfiinþat firmeºi firmuliþe ca sã benefi-cieze de facilitãþile fiscale, însã activitatea sederula în cu totul altepãrþi, fãrã nicio legãturãcu aceastã zonã. S-auconstatat multe derapajede la lege, iar guvernanþii au decisrenunþarea la acest statutacordat zonelor aflate înimpas social sau eco-nomic. Dar, cu cât funiase apropie mai mult depar, iar mineritul pare sãîºi trãiascã ultimii ani, totmai multe persoane, dindiverse sfere de activi-tate, se gândesc din noula statutul de zonã defavorizatã, chiar dacãcu unele modificãri

esenþiale. Prima, ºi ceamai improtantã, ar fiobligarea, pe o perioadãde timp bine determi-natã, a investitorilor carevor sã beneficieze defacilitãþile oferite deacest statut, sã angajezeoameni de aici ºi sã-ºimenþinã afacerea înaceastã zonã. Aºa s-arputea înfiinþa locuri demuncã alternative mine-ritului ºi s-ar putea dimi-nua impactul disponibi-lizãrilor din minerit.

Primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob– Ridzi, explicã, însã, cã,acum, acest lucru esteimposibil. Existã legicare împiedicã acordareastatutului de zonã defa-vorizatã, indiferent de ce ar putea prevedeacest lucru. Dar, spuneIacob – Ridzi, investitoriiar putea fi ajutaþi prinfacilitãþile acordate deadministraþiile publicelocale. “Nu prea se maipoate înfiinþa o astfel dezonã cu facilitãþi fiscale,pentru cã ar fi împotrivalegii concurenþei. O ast-fel de zonã, sub forma încare a fost, cu obligareaca firmelor sã aibã sediulºi activitatea aici, nu va

fi posibilã. Cred cã s-arputea merge mai multpe zona legislativã legatãde antrepozite, zonelibere de taxe, cum suntpeste tot în Europa. Noisprijinim investitorii încadrul legal existent ºiavem ºi o hotãrâre deconsiliu local de acum 2ani. Avem facilitãþi pecare le putem acordainvestitorilor, din punctde vedere al taxelorlocale, pe terenuri,clãdiri”, este de pãrereTiberiu Iacob Ridzi.

Z ona defavorizatã= paradis fiscal

În anii ‘90, Guvernulpregãtea un paradis fis-cal pentru 28 de locali-tãþi din þarã numai sã lescoatã din sãrãcie. Aºa aapãrut Ordonanþa Nr.24 din 30 septembrie1998, prin care o "ariegeograficã strict delimi-tatã teritorial" a fostdeclaratã "zona defa-vorizatã" dacã îndeplineacel puþin una dintreurmãtoarele condiþii:

dacã avea structurimonoindustriale, care sãmobilizeze mai mult de50% din populaþia zonei;dacã era zona minierã,unde personalul a fostdisponibilizat în pro-porþie de peste 25 %prin concedieri colective;dacã în urma lichidãrii,restructurãrii sau priva-tizãrii unor agenþi eco-nomici au apãrut con-cedieri colective ce auafectat mai mult de 25%din numãrul angajaþilorcu domiciliul stabil înzona respectivã; dacãrata ºomajului din zonadepãºea cu 30% rataºomajului la nivel naþio-nal; dacã erau zone izo-late, lipsite de mijloacede comunicaþii ºi aveauo infrastructurã slab dezvoltatã. Firmele, per-soanele juridice º.a. careîºi desfãºurau activitateaîn zona defavorizatã be-neficiazã pentru investiþi-ile nou-create de scutireade taxe vamale ºi TVApentru echipamente,

mijloacele de transport,alte bunuri amortizabileimportate în vedereaderulãrii de investiþii înzonã, de restituirea taxelor vamale pentrumateriile prime, pieselede schimb etc. necesareproducþiei în zonarespectivã, de scutirea dela plata impozitului peprofit pe durata de existenþa a zonei defa-vorizate etc.

Facilitãþile erau menitesã asigure zonelorrespective o dezvoltareegalã cu cea a altor zonegeografice.

În realitate, însã,lucrurile au stat pe dos.Au apãrut firme – fan-tomã, cu puncte de lucrudeclarate în aceste zonedefavorizate, în aparta-mente sau clãdiri dãrãpã-nate. Cât despre locurilede muncã ce ar fi trebuitsã fie create, nici vorbã,iar de câºtigat au avut,de regulã, doar cei careau gãsit în aceastã ordo-nanþã de urgenþã o por-

tiþã legalã de a scãpa dedãrile împovãrãtoare. ªiasta fãrã sã pãþeascãnimic.

Iar în zonã nu auapãrut investitori foarteputernici, care sã creezemii de locuri de muncã,sã creeze o alternativãadevãratã la activitateamonoindustrialã deminerit, statutul fiindparadis fiscal ºi paravanpentru cei care ºi-audecloarat activitatea aici,dar profitul l-au “mutat”oriunde altundeva. Castatut, Valea Jiului numai este consideratãzonã defavorizatã ºi asta,deºi este tot monoindus-trialã, iar rata realã aºomajului este tot maimare. Existã însã speranþe, dupã ceautoritãþile au înþeles cã,dacã îºi unesc eforturile,pot atrage singuriinvestitori care sã scape Valea Jiului de lacondamnare sigurã.

“ªmecheri” custatut de zonã

defavorizatãCe a însemnat cu

adevãrat statutul de zonãdefavorizatã a rãmasscris în analele ºi înpresa vremii.

De exemplu, prin anul2005, ReprezentanþiiConsiliului Concurenþeiau decsoperit nereguligrave ºi au decis, în con-secinþã sã ridice statutuladucãtor de facilitãþi fis-cale pentru 12 persoanefizice înregistrate, carenu au îndeplinit condiþiilecerute de lege.Hotãrârea a venit dupãce mai mulþi oameni deafaceri controversaþi dinValea Jiului ºi apropiaþiai acestora au încercat

sã scape de plata impo-zitului pe profit ºi ºi-auînfiinþat PF-uri cu statutde investitor în zonadefavorizatã. Conformlegii, pentru a primi ºi amenþine acest statut ºipentru a beneficia defacilitãþile conferite delege, era necesar, înprimul rând, sãinvesteºti. Printre cele12 persoane fizice careau primit facilitãþi fiscalese regãsea ºi controver-satul om de afaceriAdrian Gardean – pusacum sub urmãrire înDosarul “Gala Bute” -dar ºi alþi apropiaþi aiacestuia. Nici unul nu ainvestit nici mãcar unleu, de formã, aºa cã a fost nevoie de intervenþia ConsiliuluiConcurenþei, care a ridi-cat acest statut pentrutoate persoanele fizicecare beneficiau de faci-litãþile conferite de lege,din cauzã cã respectiviioameni de afaceri nu aurealizat investiþiile abso-lut obligatorii. La vremearespectivã s-a spus cãacest lucru a fost decisdupã o monitorizareatentã, realizatã de douãori pe an, care a scos înevidenþã derapjele de lalege.

Tot în acea perioadãar fi rãmas fãrã statut de investitor în zonadefavorizatã ºi una dintrefirmele controlate de fos-tul prefect de HunedoaraAurelian Serafinceanu.În acest caz, în urmamonitorizãrii s-a con-statat cã nivelul investiþi-ilor realizate a fost multmai mic decât profitulscutit de impozit.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Reducerea ºomajului cu beneficii pentruangajatoriB eneficii pentru angajatorii

care încadreazã pe piaþamuncii absolvenþi.

Absolvenþii de liceu sau de facultate care se angajeazã aducbeneficii angajatorilor care vorprimi din partea statului de o indemnizaþie cuprinsã între 500 ºi

750 de lei în funcþie de calificareaºi mediul ºcolar absolvit. Prinaceastã mãsurã, se doreºtescãderea ratei de ºomaj.

Reglementarea se referã laangajatorii care încadreazã pepiaþa muncii absolvenþi pe operioadã de timp nelimitatã.

Suma de 600 de lei va fiîncasatã în cazul în care angajaþiisunt absolvenþi ai învãþãmântuluisecundar superior sau ai celuiliceal, în vreme ce cei 750 de leivor putea fi încasaþi în cazul încare angajatorul încadreazã pepiaþa muncii absolvenþi de studiisuperioare. Cei care angajeazã

persoane cu dizabilitãþi vor primiaceleaºi sume, dar timp de 18luni. Reprezentanþii agenþiilor pen-tru ocuparea forþei de muncã pre-cizeazã faptul cã angajatorii suntobligaþi sã menþinã, cel puþin 18luni, raporturile de muncã sau deserviciu ale absolvenþilor încadraþiîn câmpul muncii. Pentru a se aflaîn legalitate, angajatorul trebuie sãîncheie o convenþie cu o agenþiejudeþeanã pentru ocuparea forþeide muncã în timp de 12 luni de ladata absolvirii studiilor. Prinaceastã mãsurã se doreºte reduce-rea ºomajului în rândul tinerilor.

Monika BACIUMonika BACIU

D e boalã grea suferãfostul director

general adjunct alComplexului EnergeticHunedoara, NicolaeDrãgoi, care, de când afost schimbat din funcþie,este tot în concediu, bade odihnã, ba medical.

Mai întâi a intrat în concediu de odihnã ºi apoi s-a îmbolnãvit.

Nu cã ar fi fost pentruprima datã, pentru cãNicolae Drãgoi a mai avutantecedente de acest gen fixcând ar fi urmat schimbarealui din funcþia de director alExploatãrii Miniere Paroºeni,pe vremea CompanieiNaþionale a Huilei. Dupã lunibune de boalã, Drãgoi s-aînsãnãtoºit când directorul de

atunci al CNH,Constantin Jujan, a fostdemis din funcþie, iarNicolae Drãgoi i-a luatlocul.

Aºa s-a întâmplat ºi deaceastã datã, numai cãsupãrarea poate sã vinãdin altã parte. Pentru cão fi el în foaie de boalã,numai cã între timp i s-amai diminuat din salariulîncasat. Nu mai faceparte din echipa de con-ducere, acum fiind trecutpe postul de inginer încadrul ServiciuluiSecuritatea Muncii, aºa cã numai încaseazã acelaºi salariu,spun surse bine informate.

Potrivit declaraþiei deavere din anul 2014, Nicolae Drãgoi, a avut unvenit de la CEH de peste530 de milioane de lei vechi

la care se mai adaugã ºi venitul primit în calitate demembru al Consiliului deAdministraþie al CEH.

Privit drept un apropiat alfamiliei Resmeriþã, NicolaeDrãgoi a fost director alminei Paroºeni dar a condus,

de douã ori, ºi CompaniaNaþionalã a Huilei Petroºani.Din 2013 a trecut pe postulde director al proaspãt – înfiinþatei Societãþi Naþionalea Huilei Petroºani, care ainclus minele viabile.

De asemenea, dupã înglobarea minelor viabile înCEH, Drãgoi a fost numitdirector general adjunct alsocietãþii energetice.

La mijlocul lunii februariea acestui an, odatã cu schimbãrile operate la vârfulstructurii de conducere aCEH, Nicolae Drãgoi ºi-aanunþat demisia din funcþiade adjunct, pe care a preluat-o fostul director general, Aurel Niculescu. Ar fi vrut sã treacã laSocietatea naþionalã deÎnchideri de Mine, dar transferul s-a blocat. Aºa cã a ajuns la Serviciul deSecuritate a Muncii dincadrul CEH, ca inginer.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

N oi reglemen-tãri locale

pentru amplasareateraselor sezoniere.

Pentru a nu fi afectate investiþiile realizate de adminis-traþia localã, consilieriilocali de la Petroºaniau luat anumite mãsuride precauþie în ceea cepriveºte amplasareateraselor sezoniere.

„Este permisã doaraºezarea de mese,scaune, umbrele cupicior, tonete deîngheþatã, gãrduleþeornamentale ºi ghivececu flori sau planteverzi", se aratã înactele consiliului local.

Comercianþii nu auvoie sã amplaseze pe

domeniul publicmobilierul pentruservire, iar împrej-muirea teraselor se poate face doar înanumite condiþii.

„Este interzisãamplasarea în spaþiulpublic a mobiiieruluipentru servire, inclusiva automatelor de vânzare, a instalaþiilorfrigorifice sau despãlare. Împrejmuireateraselor sezoniere sepoate realiza doar cugãrduleþe ornamen-tale", se mai aratã înacte.

Edilii au luat acestemãsuri pentru a nu fiafectat domeniul publiccare a fost modernizatcu milioane de eurodin fonduri europene.

“Acest act adminis-trativ cu caracter nor-mativ cuprinde o seriede prevederi prin cares-a încercat regle-mentarea modului deamplasare a teraselorsezoniere pe Centrulcivic , astfel încât zonasã fie ºi mai atractivãatât pentru proprietariide spaþii comerciale câtºi pentru cetãþenii sauturiºtii care doresc sãse relaxeze.

În acelaºi timp, evident, s-a dorit ºiprotejarea amenajãrilorrealizate în zonarespectivã prin accesarea de fondurieuropene”, spuneTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani. Astfel, conform hotãrâriiConsiliului Local estepermisã doar aºezareade mese, scaune ºiumbrele cu picior ºi seinterzice ancorareameselor, scaunelor,bãncilor ºi umbrelelorîn pavaj.

Acestea vor aveaamprenta cauciucatãpentru a nu afectasuprafaþa pavatã.

Monika BACIU Monika BACIU

Zonele defavorizate – mumã sau ciumã?!Cum ºi-au bãtut joc “investitorii” de acest statut ºi de ce Valea Jiului nu mai

poate primi astfel de facilitãþi fiscale

R estructurarea mineritului, cu toate consecinþele sociale ºi economice, ar

putea fi compensatã de o lege asemãnãtoarecelei a zonelor defavorizate, statut de careValea Jiului a beneficiat la sfârºitul anilor 90ºi începutul anilor 2000. Este pãrerea multora care cred cã facilitãþile fiscale oferitede statul roman ar putea fi de naturã sãatragã investitori importanþi.

“Dramã” în bugetul ex-directorului general adjunct al CEH

Nicolae Drãgoi a fost retrogradat, dar etot în concediu medical

Reguli pentru protejarea investiþiilor

Page 5: CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 20156 Actualitate

Temperaturile multridicate pentru aceastãprimã lunã a verii, audeterminat CruceaRoºie Petroºani sãdemareze ”misiuneacanicula” cu o sãp-tãmânã mai devreme.

Voluntarii CruciiRoºii Petroºani auînceput de sãptãmânatrecutã misiunea cani-cula, în zilele în caremeteorologii auanunþat temperaturipeste 22 de grade.Demararea acþiunii,conform directorului

Filialei, Felicia Vitan,era programatã pentruluni, 15 iunie 2015, ºi are ca timp dedesfãºurare întreagavarã exceptând zileleploioase.

”În vara aceasta,voluntarii de la CruceaRoºie vor oferi apãlocuitorilor, vor mãsuratensiunea ºi pulsul,inclusiv masa corpo-ralã a celor caredoresc acest lucru.Punctul acestui serviciueste amplasat în Parcul”Carol Schreter”

Petroºani, dar vomputea sã maiamplasãm ºi altele înlocurile cu afluenþãmare de cetãþeni ºi înacest sens avemsusþinerea PrimãrieiPetroºani, a primaruluiTiberiu Iacob Ridzi,care este foartedeschis la cererilenoastre în folosulcomunitãþii. Dacã seimpune, acþinunea vafi extinsã ºi în altelocalitãþi ale Vãii Jiului”– a declarat FeliciaVitan.

De precizat cãmembrii ºi voluntariide la Petroºani ºi-autestat abilitãþile ºi calificarea, obþinutã lacursurile de profil, înconcursuri zonale ºinaþionale, pe lângãfaptul cã au atras înacþiunele lor asociaþii ºifundaþii umanitare, demediu ºi sportive, dars-au ºi alãturat altoracare luptã pentru cali-tatea vieþii ºi a mediu-

lui înconjurãtor.

Îmbucurãtor estefaptul cã numãrul vo-luntarilor Crucii RoºiiPetroºani este încreºtere, mulþi tineri aucerut sã activeze, darºi mulþi seniori s-aualãturat filialei.

”Am ales sã vin aicipentru cã viaþa poatedeveni cu adevãrat decalitate prin implicare.Am citit mult despre

principiile acestei organizaþii ºi le-amasociat cu cele profundcreºtine” – a declaratDoina Costaº,Petroºani.

În viziunea CruciiRoºii, un principiu esteo regula de conduitãobligatorie, bazatã pe raþiune ºi pe experienþã, careguverneazã activitateatuturor componentelorMiºcãrii, în oricemoment.

Existã ºapte prin-cipii fundamentale aleMiºcarii Internaþionalede Cruce Roºie ºiSemiluna Roºie:Umanitate,Imparþialitate,Neutralitate,Independenþã,Voluntariat, Unitate,Universalitate.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

N umeroasele accidenterutiere în care pietonii

angajaþi în traversarea regula-mentarã a strãzii au fost victime, a determinat ServiciulRutier din cadrul PoliþieiPetroºani sã cearã adminis-traþiei locale amplasarea unor limitatoare de vitezã.

Numai cã, în loc sã se conformeze noilor condiþii detrafic, mulþi ºoferi le ocolesccirculând în unele zone chiarºi pe contrasens.

Dupã o analizã atentã azonelor de risc din municipiulPetroºani, mai ales cã, în ultima perioadã, numãrulaccidentelor rutiere în carevictime sunt pietonii care trecstrada regulamentar a crescut,poliþiºtii au cerut administra-torului drumului montareaunor limitatoare de vitezã.

Astfel, trei limitatoare careobligã ºoferii sã reducã vitezacel puþin pânã la 30 de kilometripe orã, au fost montate pe DN 66(ºoseaua de centurã a Petroºaniu-lui) în zona de centru, dar ºi la trecerea de pietoni din zonaParângul, acolo unde cei mai mulþipietoni sunt loviþi de vitezomani.

C ine sã respecte?

Municipalitatea Petroºani s-aconformat, însã ºoferii în loc sãîncetineascã la ele pun ºi mai mult

siguranþa circulaþiei în pericol ocolindu-le. Doar echipajele carepatruleazã îi mai tempereazã, însãpoliþiºtii recunosc cã nu au cum sãsupravegheze în permanenþãzonele în care sunt limitatoare. Ceiprinºi sunt aspru sancþionaþi iaramenzile pot ajunge pânã la câtevasute de lei. „În Piaþa Victoria, spreexemplu, ºoferii se folosesc desemi-banda de virat la stânga ºiriscã amenzi. În Aeroport lucrurile

se schimbã. Acolo, dacã dai de unpoliþist foarte sever, ar poate con-sidera chiar cã ai circulat pe con-trasens ºi se poate merge chiar ºipânã la reþinerea permisului.

În general li se dã sancþiune contravenþionalã celor care ocolescaceste limitatoare, amenda fiindpânã la 6 puncte, adicã aproape600 de lei. Depinde însã de ceîncadrare face agentul”, explicãunul dintre poliþiºti.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

Spitale fãrãpersonal S ute de locuitori

ai Vãii Jiuluifac parte din cei 3milioane de româniplecaþi în strãinã-tate, la care fãceareferire fostul mi-nistru al Transpor-turilor Ioan Rus.

Mulþi au plecatpeste hotare sã îngrijeascã bãtrâni pebani, nu la fel demulþi, cum a declaratfostul ministru, iarefectele se resimt întoate domeniile deactivitate din þarã.

Dupã ce zeci decadre medicale, dar ºipersonal auxiliar dinsistemul sanitar aurenunþat la posturi ºiau plecat în strãinãtatela muncã pentru a-ºicâºtiga existenþa, spi-talele din România aurãmas fãrã personal.Aºa se face cã SpitalulMunicipal Lupeni,organizeazã concursde recrutare pentruocuparea pe perioadãnedeterminatã afuncþiilor contractuale.Se cautã douã infir-miere ºi douã îngriji-toare. Astfel este

nevoie de o infirmierãîn cadrul SecþieiMedicinã internã, oinfirmierã în cadrulSecþiei Chirurgie generalã ºi câte oîngrijitoare în cadrulFarmaciei cu circuitînchis ºi în cadrulLaboratorului de analize medicale.

Pentru a ocupa unpost contractualvacant sau temporarvacant candidaþii tre-buie sã îndeplineascãmai multe condiþiigenerale. Totodatãcandidaþii trebuie sãîndeplineascã condiþi-ile de studii ºi, dupãcaz, de vechime saualte condiþii specificepotrivit cerinþelor postului scos la concurs ºi nu a fostcondamnatã definitivpentru sãvârºirea uneiinfracþiuni contraumanitãþii, contra statului ori contraautoritãþii, de serviciu

sau în legãturã cu ser-viciul, care împiedicãînfãptuirea justiþiei, defals ori a unor faptede corupþie sau a uneiinfracþiuni sãvârºite cuintenþie, care ar face-oincompatibilã cuexercitarea funcþiei, cuexcepþia situaþiei încare a intervenitreabilitarea.

În ceea ce priveºtecondiþiile specificenecesare în vedereaparticipãrii la concursºi a ocupãrii funcþieicontractuale candidaþiitrebuie sã fie absol-venþi de ºcoalã gene-ralã fãrã vechime.

Concursul constã întrei etape. Termenullimitã pentrudepunerea dosareloreste data de 19 iunie.În 30 iunie va avea locproba scrisã începândcu ora 8, iar data ºiora interviului va ficomunicatã ulterior.

Monika BACIUMonika BACIU

A demarat ”Misiunea canicula”C rucea Roºie Petroºani a început sã ofere serviciile specifice

pe timp de caniculã locuitorilor din municipiu – apã,mãsurarea tensiuni ºi a pulsului, mãsurarea masei corporale.Numãrul voluntarilor ºi membrilor Filialei este în continuãcreºtere de la începutul acestui an, unul din principalele motiveinvocate de cei nou veniþi este cã ”principiile acestei organizaþiile-am asociat cu cele profund creºtine”.

Limitatoare de vitezã pentru reducerea accidentelor

Page 6: CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

La un an de la suspendare,

AJOFMHunedoara are totdirector interimar A genþia Judeþeanã pentru

Ocuparea Forþei de Muncã Hunedoara are nevoie dedirector. Agenþia Naþionalã aFuncþionarilor Publici organi-zeazã concurs de recrutare pen-tru ocuparea funcþiei publice deconducere vacante de directorexecutiv al Agenþiei Judeþenepentru Ocuparea Forþei deMuncã Hunedoara.

Candidaþii trebuie sã aibã studiiuniversitare de licenþã absolvite cudiplomã, respectiv studii superioarede lungã duratã, absolvite cudiplomã de licenþã sau echivalentã ºivechime în specialitatea studiilornecesare exercitãrii funcþiei publice:minimum 3 ani.

În data de 17 iulie va avea locproba scrisã, iar data ºi ora interviu-lui vor fi comunicate ulterior.

În urma suspendãrii din funcþia dedirector al Agenþiei Judeþene deOcuparea Forþei de MuncãHunedoara a lui Vasile Iorgovan,postul a rãmas vacant. Astfel,începând cu luna iulie 2014, pe

acest post a fost numitã de cãtreANOFM, Rodica Peter prin detaºaredin funcþia de secretar al Primãrieimunicipiului Vulcan în funcþia deconducere cu caracter temporar dedirector executiv al AJOFMHunedoara.

Potrivit legislaþiei în vigoare ºimai precis Legea nr. 188/1999privind Statutul funcþionarilor publicicu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare, Detaºarea se poate dispuneºi pe o funcþie publicã de conduc-ere, pe o perioadã de maximum 6luni într-un an calendaristic, cuavizul Agenþiei Naþionale aFuncþionarilor Publici. Potrivitaceluiaºi act normativ, în modexcepþional, perioada detaºãriipoate fi prelungitã cu maximum 3luni, cu avizul Agenþiei Naþionale aFuncþionarilor Publici, dacã autori-tatea sau instituþia publicã a organi-zat concurs de recrutare sau pro-movare ºi funcþia publicã nu a fostocupatã, în condiþiile legii.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SOR-TIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Acesta este sacrifi-ciul suprem pe care unpãrinte îl poate face.Primarul municipiuluiPetroºani s-a întors,din concediul decreºtere a copilului, sãconducã localitatea.Pentru cã acesta arevenit la muncã, statuli-a acordat un stimu-lent de reinserþie, carea avut valoarea de7.900 de lei. De precizat este faptul cãaceastã sumã conþineºi alocaþia micuþei SaraMaria. Stimulentul de

inserþie este o sumãlunarã care se acordãîn perioada dintremomentul solicitãriiacesteia ºi împlinireade cãtre copil a vârsteide doi ani. Cuantumullunar al stimulentuluieste echivalent cu celal indicatorului socialde referinþã, care, înprezent, este de 500de lei. Stimulentul deinserþie se acordã pentru persoanele carebeneficiazã de conce-diul pentru creºtereacopilului de pânã la un

an, dacã acestea obþinvenituri impozabileînaintea împlinirii decãtre copil a vârstei deun an, pentru perioadarãmasã pânã laîmplinirea de cãtreacesta a vârstei de doiani, pentru persoanelecare beneficiazã deconcediul pentrucreºterea copilului depânã la doi ani, dacãacestea obþin venituriimpozabile dupã cecopilul împlineºte unan, pentru perioadarãmasã pânã laîmplinirea de cãtreacesta a vârstei de doiani ºi poentru pentrupersoanele care bene-ficiazã de concediulpentru creºtereacopilului cu handicapîn vârstã de pânã la

trei ani, oricând, petoatã perioada.

Plata indemnizaþieipentru creºtereacopilului este suspendatã automat în urma solicitãrii stimulentului deinserþie.

Monika BACIUMonika BACIU

Situaþie îngrijorãtoare!

Monica Iacob –Ridzi merge doarcu proteze lapicioare

S ituaþie extrem de gravãpentru Monica Iacob –

Rizi. Aflatã dupã gratii, starea acesteia de sãnãtate seînrãutãþeºte dupã gratii pe zice trece. Este nevoitã acum sãpoarte proteze la genunchi casã mai poatã merge, iar situa-þia se poate oricând agrava.

Scriitorul Dan Mircea Cipariueste cel care a adus la luminã acestaspect alarmant, iar soþul MonicãiIacob Ridzi, primarul Tiberiu Iacob– Ridzi a explicat cã în lipsa aces-tor orteze soþia sa nu poate merge.

"Soþia mea poartã douã ortezela genunchi, fãrã ele nu prea poatesã meargã. Din câte am înþeles, arputea fi o afecþiune colateralã boliipe care o are. Din câte ºtiu, soþia

mea are probleme ºi cu oasele, iarîn urmã cu câþiva ani a suferit ofracturã de platou tibial. Soþia meami-a spus cã are dureri mari ºi nule dã jos ca sã poatã sã meargã", adeclarat Tiberiu Iacob-Ridzi.

Monica Iacob Ridzi a fost con-damnatã definitiv, în 16 februarie,la cinci ani de închisoare pentruabuz în serviciu privind mani-festãrile organizate în 2009 deZiua Tineretului. Fostul ministru s-apredat la Poliþia Judeþeanã Cluj,fiind încarceratã la secþia exterioarãdin Cluj-Napoca a PenitenciaruluiGherla. În data de 3 martie, a fosttransferatã la Spitalul PenitenciarJilava, la solicitatea sa ºi la reco-mandarea medicilor. Fostul demni-tar a precizat cã suferã de 13afecþiuni, printre care leuconeu-tropenie severã idiopaticã, trom-bofilie prin mutaþie homozigotã ºiheterozigotã, boala von Willebrand,tiroiditã cronicã, sindrom poliuropolidipsie, osteoporozã,gastritã, anemie feriptivã.

Prin intermediul soþului sãu, fostul ministru al Tineretului adepus ºi o cerere de graþiere, careurmeazã sã fie analizatã dePreºedintele Klaus Iohannis.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

T iberiu Iacob-Ridzi a ales comunitateaîn detrimentul copiilor. Devotat

alegãtorilor ºi preocupat constant de problemele localitãþii, edilul petroºãnean a renunþat sã stea acasã ºi sã îºi creascãcel mai mic membru al familiei.

Sacrificiul suprem al unui pãrinte

Problemele comunitãþii, prioritare pentru TTiibbeerriiuu IIaaccoobb--RRiiddzzii

Page 7: CVJ NR. 877 LUNI 15 IUNIE 2015

Cronica Vãii Jiului | Luni, 15 iunie 20158 Sport

A iubit fotbalul,poate la fel de mult cateatrul. Atunci când avenit în 1975 pe„scândura” teatruluidin Colonia de Jos aPetroºaniului, eraudouã mari echipe înoraº: cea de fotbal, cu

Tonca, Stocker,Libardi, Bela Rozsnyai, Adi Dodu,supravieþuitorii CupeiRomâniei din `74, ºiechipa de actori de laTeatrul de Stat „ValeaJiului”, cu CezaraDafinescu-Mottoi,

Florin Plaur, LeridaBuchholtzer, DumitruDrãcea, Mihai Clita,Elisabeta Belba. Numegrele de-o parte ºi de alta.

Tânãrul actor de 26 de ani veneadin Oltenia natalã, cusufletul lângã cam-pioana unei mariiubiri, UniversitateaCraiova, reuºind sã-ºi

vadã echipa favoritã ºila Petroºani, în con-fruntãrile cu Jiul.

Rând pe rând, vre-murile au ars total: Jiuls-a prãbuºit, Craiova s-a diluat. A rãmasmarea pasiune, mareadragoste, cea dintâi,teatrul. El, personajul„Poliþaiul” intrã înscenã pe 26 martie1976, în piesa „Plete

lungi ºi minte scurtã”.O poveste care adurat patru decenii.Cu gândul la scenã, cu sufletul la o iubirealb-albastrã.

Scena a rãmas,iubirea, de asemenea.Numai el, actorul ºimicrobistul, a plecat.Definitiv. La ceruri.Rozmarin de Craiova,Rozmarin Delica.

Henþ cu mâna

Rozmarin de Craiova

M eci excelentdintre

campioanele dejudeþ Hunedoaraºi Gorj la niveluljuniorilor A1 (16-19 ani), cu multefaze electrizante,galerii ºi fair-play.

Oaspeþii auînceput în forþã, curatarealui Mrejeru(min. 8) care l-aremarcat pe portarul

Dragoº ªtefãnoaica la„bomba”executatã de la 20m, dar apoi s-au stins.

A venit golul de 1-0,apoi Pãsãricã s-a aflat laoriginea a douã ratãri: min.18, dribleazã tot, dar nu-lpoate învinge pe Sulavea,min. 38, rateazã la o excelentã centrare a lui D. Ilie.

Dupã pauzã, tot jiuliºtiimai puteau marca, dar Dan Stoica (min. 63) trimite razant. La scorul de 2-0, Jiul reducemotoarele, Mrejeru (min.81) rateazã incredibil!

Final de meci palpitant,încheiat cu o merituoasã

victorie a Jiului.

„S per cã ne vom califica”

La finalul partidei,epuizat de efortul de pemargine, antrenorul jiulistCosmin Kanduth a declarat:„Pânã aici e bine, avem oopþiune serioasã. Totuºi, vatrebui sã marcãm gol laFãrcãºeºti, pentru a nu aveaemoþii. Sperã cã ne vomcalifica în faza urmãtoare”.

Ceea ce s-a ºi întâmplat...

În returul care a avut loc sâmbãtã 13 iunie laFãrcãºeºti, Jiul a pierdut cu1-0 (gol primit în minutul 3 din penalty), dar s-a calificat in faza zonalã naþionalã cu scorulgeneral de 2-1.

Fotbal, Liga a IV-a

Poate de data asta...Cetate Deva ºi-a aflat adversarul pentru meciurile de

baraj pentru Liga a III-a. Echipa lui Marius Sârbu va jucape 20 ºi 27 iunie jocul de baraj cu Gilortul Tg. Cãrbuneºti,primul joc acasã, al doilea în deplasare. Poate cã dupãeºecul victoriilor la baraj în ultimii ani, cu Jiul Petroºani,Retezatul Haþeg (de douã ori), Universitatea Petroºani sauCS Vulcan, va reuºi Deva ceva mai mult...

Rugby, D.N.S. (liga a doua)

Ce bãtaie susîn „Deal”!

Bãtaie ºi la propriu ºi lafigurat, prin asta s-a caracteri-zat jocul de 36-21 în favoarea ªtiinþeiPetroºani, rãmasã aproape sigur fãrãantrenorul ei, Alexandru Lupu, plecat înBucureºti, la Naþionala de rugby în 7.

Oare acesta e începutul sfârºitului larugby-ul clasic?

MECIURILE DE BARAJ PENTRU LIGA A III-APerformanþa Ighiu (AB) – Progresul Pecica (AR)

FC Aninoasa (DB) – Unirea Bascov (AG)Potaisa Turda (CJ) – Luceafãrul Oradea (BH)

Înfrãþirea Agromec Hãrman/ASF Zãrneºti* (BV) – Viitorul Ungheni (MS)Olimpia Râmnicu Sãrat (BZ) – Avântul Valea Mãrului (GL)

FC Chitila (B) – CSM Olteniþa (CL)Viitorul II Constanþa (CT) – Granitul Babadag (TL)

AFC Odorheiu Secuiesc (HR) – Nemere din Ghelinþa (CV)CNS Cetate Deva (HD) – Gilortul Târgu Cãrbuneºti (GJ)

FC Voluntari II (IF) – Arsenal Malu / Unirea Izvoarele* (GR)ACS Fotbal Comuna Recea (MM) – Voinþa Cetate (BN)CS Universitatea II Craiova (DJ) – Pandurii Cerneþi (MH)

Unirea Mirceºti (IS) – Speranþa Rãuceºti / Voinþa Ion Creangã* (NT)Sporting Turnu Mãgurele (TR) – AS Milcov (OT)

Petrolistul Boldeºti (PH) – Unirea Fierbinþi (IL)Olimpia II Satu Mare (SM) – Luceafãrul Bãlan (SJ)

Inter Dorohoi (BT) – Bucovina II Pojorâta Ciocãneºti (SV)ASU Politehnica Timiºoara (TM) – Voinþa Lupac (CS)

Sport Club II Bacãu (BC) – Atletico Vaslui / FC Gârceni* (VS)Mãgura Cisnãdie (SB) – Flacãra Horezu (VL)

Victoria Traian (BR) – FC Panciu (VN)Notã: pentru meciurile marcate „*” urmeazã a se stabili adversarele

ETAPA A 11-A, 6 IUN. 2015CSUAV Arad – RCM Galaþi 16-30ªtiinþa Petroºani – Stejarul Buzãu 36-21CS Nãvodari – CSM U 23 Buc. 5-31Polit. Iaºi – RC Bârlad 20-14Buc. Suceava – CSA Steaua U 23 -

ETAPA A 12-A, 15 AUG. 2015RC Bârlad – CS NãvodariCSM U 23 Buc. - ªtiinþa PetroºaniStejarul Buzãu – CSUAV AradRCM Galaþi – Bucovina SuceavaCSA Steaua U 23 – Polit. Iaºi

CLASAMENT1. CSM U 23 Bucureºti 10 10 0 0 407-99 7p.b. 47p.2. CS Nãvodari 11 8 1 2 256-156 5p.b. 39p.3. RC Bârlad 10 6 1 3 263-157 6p.b. 32p.4. Polit. Iaºi 9 6 0 3 189-94 6p.b. 30p.5. Bucovina Suceava 9 4 0 5 183-218 5p.b. 21p.6. RCM Galaþi 9 4 0 5 163-190 4p.b. 20p.7. ªtiinþa Petroºani 9 3 0 6 158-240 4p.b. 16p.8. CSA Steaua U 23 5 3 0 2 106-73 2p.b. 14p.9. CSUAV Arad 11 1 0 10 128-334 2p.b. 4p.10. Stejarul Buzãu 11 1 0 10 124-416 0p.b. 4p.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, juniori

Pânã aici e bine!

Antrenorul Cosmin Kanduth (Jiul)numãrã secundele pânã la final

Bãlãuþa (Jiul) zis „Gulie” un fundaº darz

Jiul marcheazã... ...galeria se bucurã