cvj nr 667, luni, 4 august

Se dau angajaþi de la ape

pentru a-i prãda>>> PAGINAA3-A

Vioi ºi liberi, din prea multã

dragoste „caninã”>>> PAGINAA4-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 667

Luni, 4 August 2014

Drumul spre Herculane,oprit de bariere birocratice

Fostul ministruSulfina Barbuacuzatã de

Buhãescu de intrigiecologiste>>> PAGINAA13-A

C.C.M-ul minerilorºi energeticienilor a fost înregistrat

la ITM>>> PAGINAA7-A

Discuþii pe tema linieide troleibuz

Troleibuzul va anula licenþeletransportatorilor

>>> PAGINILE 10-11

Lupeni - prima miºcare

revoluþionarã dinEuropa în anii

crizei economico-financiare din 1929

>>> PAGINILE 8-9

Preºedintele TSD, candidat la

Primãria Petroºani?>>> PAGINAA6-A

S-a trezit cu meteoritul în

curtea casei>>> PAGINAA5-A

La adãpostul codrilor,turismul la negru

se menþine

D intr-un numãr de aproape 290 de cabane în staþiunea montanã Parângdoar 42 plãtesc pentru serviciile turistice de cazare oferite clienþilor.

Turismul la negru este greu de combãtut. Staþiunile montane din Valea Jiuluisunt împânzite de cabane, însã doar un procent foarte mic dintre acestea suntînregistrate ca fiind unitãþi de primire pentru turiºti. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Sub pretextulreviziei aceºtia le-aucerut oamenilor otaxã pe care opera-torul de apã nu o per-cepe. ”S.C . Apa ServValea Jiului S.A.atenþioneazã populaþiadin Valea Jiului cã aufost semnalate cazuriîn care persoanenecunoscute s-au datdrept angajaþi ai ApaServ solicitând accesulîn locuinþe ºi diversesume de bani.Menþionãm cã anga-jaþii Apa Serv se legit-imeazã cu documente

semnate ºi stampilatecu însemnele ApaServ. Rugãm cetãþeniisã semnaleze oriceastfel de situaþie

autoritãþilor compe-tente”, se aratã

într-un comunicatemis de S.C . ApaServ Valea Jiului S.A.

Monika BACIU

42 din 290

În ultimii ani sedoreºte dezvoltareaturismului în staþiuneamontanã din Parâng.

În timp ce lucrãrile dedezvoltare stagneazã,se dezvoltã afacerile lanegru. În munte, suntînregistrate un numãr

de aproximativ 290de cabane, însã doarcâteva zeci plãtesctaxa montanã ºi îºideclarã veniturile.

“Noi avem înregis-trate în statisticilenoastre, diferenþiat pezona Rusu ºi ParângulMic 141, respectiv152 de imobile, deciaproximativ un numãrde 290 de cabane,însã taxã hotelierãplãtesc doar societãþilecomerciale, iar aicivorbim de un numãrde 13 care plãtesctaxa hotelierã, respec-tiv acel 1% din primanoapte de cazare ºicare se plãteºte pebaza unei declaraþii pepropria rãspunderecare se depune la taxeºi impozite locale laPetroºani. Pentru cãcuantumul este extremde mic nu avem difi-cultãþi în a încasaaceastã taxã hotelierã,iar ceilalþi proprietari

de unitãþi carepresteazã activitãþi deservicii turistice,cazare, restauraþie înParâng, ei nu plãtesctaxã hotelierã dacãsunt declaraþi per-soane fizice autorizate,ci au activitate directãcã AdministraþiaFinanþelor”, adeclarat Dorina Niþã,viceprimarul municipi-ului Petroºani.

Dintre cele aproape300 de cabane, doar13 care sunt înregis-trate ca societãþi com-erciale plãtesc aceastãtaxã, iar alte 29plãtesc o taxã laAdministraþia Fiscalã.

“Aproximativ 290sunt cabane, dar unelesunt în folosinþã pro-prie. Proprietarul lefoloseºte doar pentru

el ºi familia sa. Nupresteazã activitãþi tur-istice cãtre cei careevin în munte. Estedoar pentru folosinþãpersonalã”, a maispus sursa citatã.

Potrivit statisticilorde la AutoritateaNAþionalã pentruTurism, în staþiuneamontanã din Parângsunt înregistrate unnumãr de 22 deunitãþi de primire tur-isticã.

Turismul la negrueste un fenomen greude depistat în staþiu-nile montane.Investitorii care tin laatragerea turistilor sila realizarea unui tur-ism de calitate la stan-darde înalte se luptãcu evazionistii, cu ceicare practicã turismulla negru.

CarmenCOSMAN - PREDA

O echipã de spe-cialiºti s-a deplasatdeja pe porþiuneaafectatã din DN 7Apentru a face evalu-area pagubelor pro-duse de viitura desãptãpmâna trecutã,iar proiectanþii auinspectat arterarutierã ºi au identificatsoluþiile tehnice pen-tru refacerea infra-structurii cãii decomunicaþie, precumºi consolidarea

malurilor, acolo undeacest lucru seimpune. Au începutdja ºi lucrãrile dereparaþii a carosabilu-lui rupt de viiturã, dar

circulaþia esterestricþionatã în con-tinuare pe DN 7Aîntre Petroºani ºiObârºia Lotrului.

Se dau angajaþi de la ape pentru a-i prãda

M ai multe persoane din Valea Jiului au semnalatoperatorului de apã ºi canal din zonã cã persoane

necunoscute s-au dat drept angajaþi ai societãþii cu scop-ul de a le pãtrunde în locuinþe.

Circulaþia rãmâne închisã pe Dn7A

C irculaþia auto pe DN 7A este închisã în contin-uare, iar pe aceastãp porþiune de drum au voie

sã circule doar riveranii, a anunþat Prefectura Hune-doara. În zonã au început deja lucrãrile de consolidare.

La adãpostul codrilor, turismul la negru se menþine

D intr-un numãr de aproape 290 de cabane în staþi-unea montanã Parâng doar 42 plãtesc pentru ser-

viciile turistice de cazare oferite clienþilor. Turismul lanegru este greu de combãtut. Staþiunile montane dinValea Jiului sunt împânzite de cabane, însã doar unprocent foarte mic dintre acestea sunt înregistrate cafiind unitãþi de primire pentru turiºti.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 20144 Actualitate

Tinerii romano-catolici s-auîntâlnit laPetroºaniT imp de 3 zile,

municipiul Petroºani agãzduit o întâlnire a tinerilorde confesiune romano-catolicã,vorbitori de limbã românã. Lamanifestare au participatcirca 150 de tineri din judeþeleHunedoara, Cluj, Braºov,Mureº sau Bistriþa.

„A fost vorba despre o primãîntâlnire de acest gen derulatã la noiîn Petroºani noi, Parohia Romano –Catolicã din localitate, primind cuplãcere oferta de organizare a acestei întâlniri diecezane a tinerilorcatolici din Ardeal. Am avut un program cu tentã creºtinã în cadrulcãruia am încercat sã-i distrãm peparticipanþi dar ºi sã-i educãm pentru cã ei sunt viitorul nostru”, adeclarat Alexandru Ruºti, capelanBiserica Romano – Catolicã

Petroºani. A fost pentru prima datã când

tinerii de credinþã romano – catolicãdin Ardeal s-au întâlnit în capitalaVãii Jiului. „Este vorba despre opremierã pentru cã o astfel de întâlnire, de aceastã anvergurã, nu amai fost organizatã în Valea Jiului.Au mai fost unele întâlniri localeorganizate în localitãþile din zonãdar nici una la care sã participereprezentanþi din întreg Ardealul.Anul trecut, manifestarea s-a derulatîn Braºov iar organizatorilor le-auplãcut tinerii din Valea Jiului pe carei-au considerat foarte veseli ºi opti-miºti. Acesta a fost motivul pentrucare, în acest an, manifestarea afost organizatã la Petroºani”, a mai

spus Alexandru Ruºti. De-alungul celor 3 zile partici-panþii la manifestare au luatparte la o serie de acþiuni,printre acestea aflându-sevizitarea Peºterii Bolii,jocuri organizate în curteabisericii romano-catolice dinPetroºani sau o liturghiesolemnã celebratã de cãtrearhiepiscopul GyorgyJakubinyi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Totuºi, la sesizareacetãþenilor, câinii vio-lenþi pot fi prinºi ºi pe

mai departe. „Maiavem dreptul de a cap-tura doar exemplarele

deosebit de violente.Prin urmare, lasesizarea cetãþenilor,câinii foarte agresivisunt ridicaþi de pestradã ºi cazaþi la noi,la adãpost. În ceea cepriveºte celelalteexemplare nu maiavem dreptul sã neatingem de ele. Dinpãcate, oamenii con-

tinuã sã fie muºcaþi, pestrãzi, de haitele decâini comunitari darnoi nu mai putem sãintervenim. Asta estelegea ºi aºteptãm sãvedem ce se va maiîntâmpla pe viitor”, adeclarat CosminaPãdure, medic veterinar la adãpostulcanin din cartierul

petroºenean Colonie. Capturarea câinilor

vagabonzi a fost sistatãîn urmã cu câteva sãptãmâni de zile ºi nuse ºtie când operaþiu-nea va fi reluatã.

„Efectuãm capturãri demaidanezi doar lasolicitare, eutanasierileau fost suspendatedeocamdatã, pentru cãsuntem nevoiþi sã

respectãm legile ºireglementãrile noi ceapar. Asta este situaþiaºi suntem nevoiþi sã neconformãm chiar dacãoamenii se plâng deproblema câinilormaidanezi, tot mainumeroºi, pe zi cetrece”, a mai spusCosmina Pãdure.

În acest moment, laadãpostul canin dincartierul petroºeneanColonie sunt „cazaþi”circa 100 de maid-anezi, extrem de„puturoºi”. Pe de altãparte, în cele 7 luniscurse din acest an,aici, au fost eutanasiaþi140 de câini comuni-tari, fiind vorba doardespre exemplare bolnave sau agresive.


E nglish camp. O organizaþie non-

guvernamentalã din Craiovaorganizeazã în cursul acesteisãptãmâni o tabãrã la CheileBuþii. Studenþi americani dinTexas vor fi prezenþi înaceastã tabãrã.

“Timp de osãptãmânã, între04-10 august, teaºteaptã clase deenglezã pentrutoate nivelurile,activitãþi de toatetipurile, cafeneaStarbucks,drumeþii ºi multe,multe alte sur-prize! Vino sã nebucurãm împre-unã cu un grup

de studenþi americani din Texas deaerul curat de munte”, se aratã încomunicatul organizatorilor.

Tabãra de limba englezã se adreseazã tuturor tinerilorpasionaþi de naturã, dar ºi delimbã englezã.

Monika BACIU Monika BACIU

Studenþi americani, la Cheile Buþii în tabãrã

Vioi ºi liberi, din prea multã dragoste „caninã”M ulþumitã iubitorilor de animale,

maidanezii continuã sã se plimbenestingheriþi prin þarã, deci, ºi prinValea Jiului. Asta, dupã ce o organizaþie„caninotarã” a câºtigat un proces înurma cãruia au fost sistate capturãrile ºieutanasierile de câini comunitari.

Monika BACIU

Astfel, carosabilul varãmîne închis total traficu-lui. Acest lucru atrage dupãsine modificarea programu-lui de lucru pe DefileulJiului pentru cã Valea Jiuluisã nu fie izolatã total.

În perioada cît se valucra pe DN 7A, Defileul

Jiului va fi închis doar cîte-va ore zilnic. De acesttronson de drum traficul vafi închis între orele 7 ºi 12

“În perioada01.08.2014 - 14.08.2014circulaþia va fi închisã pen-tru toate categoriile deautovehicule de luni pînãvineri , numai în intervalulorar 7:00 - 12:00 (datoritã

închiderii circulaþiei pe DN7A) . În perioada menþion-atã traficul rutier se vadesfãºura deviat pe urmã-toarele variante ocolitoare :

Pentru relaþia Tîrgu Jiu -Petroºani ºi retur : 1. DN67 km 83+100 (Tg. Jiu -Rm. Vîlcea) - DN 7 km170+750 (Rm. Vîlcea -Sibiu - Sebeº - Simeria) -DN 66 km 210+555(Simeria - Haþeg -Petroºani)

2. DN 67 km 83+100(Tg. Jiu - Dr. Tr. Severin) -DN 6 km 337+825 (Dr.Tr. Severin - Orºova -Caransebeº) - DN 68 km5+300 (Caransebeº -

Haþeg) - DN 66 km70+336 (Haþeg -Petroºani)

3. DN 66 km 83+100(Tg. Jiu - Filiaºi) - DN 6 km

264+995 (Filiaºi - Strehaia- Dr. Tr. Severin - Orºova -Caransebeº) - DN 68 km0+000 (Caransebeº -Haþeg) - DN 66 km70+336 (Haþeg -Petroºani)”, se aratã îninformarea CNADNR.

Tot în cursul acestei sãp-tãmîni circulaþia pe DefileulJiului va fi deschisã în zilelede marþi, miercuri ºi joi.Mãsura se datoreazã sãrbã-torilor religioase ce vor fimarcate la MãnãstireaLainici. Pe DN 7A audemarat lucrãrile de con-solidare ºi refacere a dru-mului. Acesta s-a surpatdin cauza ploilor torenþialecare au afectat zona în cur-sul acestei sãptãmîni.



Meteoritul estevechi de aproximativ300 de ani, au spusspecialiºtii, care u ºiceritificat rocadescoperitã de famil-ia din Petroºani. Sepresupune cã mete-oritul a fost adus deapã, cu ani în urmã,ºi aºa a rãmas acolo.Pânã una – alta,însã, mai puþinimportat este modulcum a ajuns în curteaoamenilor, cineobiºnuituldescoperirii, la carea contribuit, din plin,ºi câinele familiei.„Bucata de meteoritam gãsit-o în curteacasei, în grãdinã mai

exact, unde se aflã ºiun pârâu. Tatãl meua sãpat o groapã

pentru a schimba unstâlp de la o poartã.

Groapa a rãmas

descoperitã pestenoapte, iar câinele –probabil de curiozi-

tate, ori cã a mirositceva – a început sãsape mai adânc”,

povesteºte CornelPintea cum au datpeste meteorit.Bucata de rocã estefoare grea, are maibine de 8 kilogrameºi a fost ceitifactã laun laborator dinGermania. Practic,este un meteorit cu

acte în regulã. „Am tãiat o bucatã

din el care a fost

trimisã la u labora-tor penru analize ºi,într-adevãr, s-a con-firmat cã este obucatã de meteorit.Existã ºi un certificatcare atestã acestlucru. Conþine foartemulte metale, iarunul dintre metalelecare atestã faptul cãe meteorit estenichelul. Conþinepeste 7% nichel. Nueste radioactiv, estefoarte greu ºi foartevechi. Am vorbit cuun cunoscãtor, caremi-a spus cã esteposibil sã-l fi adusapa în acel loc”, amai spus Pintea.

C olecþionaride

meteoriþi

De precizat cã, peplan mondial, este oîntreagã nebunie înceea ce priveºtecolecþiile de meteoriþiºi sunt o mulþime depasionaþi.Fragmentele de roci

din spaþiu au ajuns lamare preþ, fiind maiscumpe de multe oridecât celebre operede artã sau pietrelepreþioase.

Un gram dintr-unmeteorit a carui orig-ine poate fi clar ates-tatã sau dintr-unfragment de rocalunarã poate ajungeºi la 50.000 de liresterline. Rocile pot fiºi prelucrate ºi trans-formate în podoabeºi asta nu de ieri –de ayi, cu chiar depe timpul vechiloregipteni.

De exemplu, într-un mormînt egipteanvechi de 5.000 deani a fost descoperitun ºirag antic demãrgele din fier cepare sã fi fie alcãtuitdin fragmente dintr-un meteorit. ªiCornel Pintea spunecã este decis sãvândã meteorituldescoperit, întregsau pe bucãþi, înfuncþie de preferinþe.

S-a trezit cu meteoritul în curtea casei

O familie din Petroºani a fãcut o descoperireuluitoare în timp ce sãpa o groapã în curtea casei

pentru a introduce un stâlp. Oamenii au dat peste obucatã de metorit greu de peste 8 kilograme, pe care l-au expertizat la un laborator din Germania.

Surpãrile de pe DN 7A deschid, parþial, Defileul

L ucrãrile de consolidare a DN 7A audebutat. Reprezentanþii Drumurilor

Naþionale au demarat lucrãrile de consolidare a porþiunilor de drum care s-ausurpat pe DN 7A în urma ploilor torenþialede sãptãmîna trecutã.

Un consilier local,Costel Postolache, ºiun tânãr politician,Dacian Ciodaru, alãturide prietenii lor, aulansat, la Petroºani, ºifuncþioneazã cu succesforma organizatã arespectului ºi conside-raþiei pentru valorileumane ºi istoria VãiiJiului.

Aºa s-a întâmplat cuactorii, cu scriitorii, cucadrele militare etc.,iar acum cu minerii, deziua lor. Istoria zbuciu-matã a mineritului dinValea Jiului este laapus, iar problemele

lor, care au fost prile-juri de luptã durã ºisângeroasã pentru a fieliminate, încã existã.

La mina Livezeni,singura din Petroºani,dupã închiderea celeide la Dâlja, mai are 13

brigãzi… În semn deapreciere, la HotelOnix, fosta Casã deoaspeþi a fostuluiCNH, va a avea loc oîntâlnire de suflet,începând cu ora 16, lacare vor participa

reprezentanþii celor 13 brigãzi ale minei,plus o echipã de salvatori de laSalvamin Petroºani.

La manifestare vorparticipa parlamentariºi personalitãþireprezentative ale VãiiJiului ºi judeþuluiHunedoara.

Dupã eveniment,douã echipe de lamina Livezeni ºi de lamina Lonea se vorconfrunta într-un mecide fotbal, pe terenulsportive al UniversitãþiiPetroºani.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Proiect on-linededicatºomerilor

A genþiaJudeþeanã

pentru OcupareaForþei de MuncãHunedoara a lansatun proiect intitulat„Bursa Locurilor deMuncã on-line”.

Acesta este finanþat dinFondul Social Europeanprin ProgramulOperaþional Sectorial„Dezvoltarea ResurselorUmane” ºi vizeazã mod-ernizarea ServiciuluiPublic de Ocupare prinoferirea unei alternative laserviciile clasice demediere ºi ocupare aforþei de muncã.„Programul vine în spri-jinul ºomerilor pentru a-ºigãsi un loc de muncã maiuºor dar ºi a angajatorilorcare îºi vor putea selectaangajaþii on-line. Eu zic cãeste un program foartebun, derulat în colaborarecu alte 3 judeþe înveci-nate. Conform acestuia,angajatorii hunedorenivor putea gãsi mai uºorangajaþi, putând accesacu ajutorul internetuluiCV-urile oamenilor aflaþiîn cãutarea unui loc demuncã ºi din alte judeþe”,

a declarat Judith Babþan,ºef Agenþia Localã pentruOcuparea Forþei deMuncã Petroºani.

Noul program esteconsiderat drept binevenitde cãtre reprezentanþiiagenþiilor de ocupare aforþei de muncã din Valea

Jiului. „Fiecare acþiune pecare o întreprindem esteefectuatã în folosul oame-nilor, noi încercând sã lecreºtem ºansele de identi-ficare a unui loc demuncã”, a mai spusJudith Babþan.

Perioada de imple-mentare a programuluieste de 18 luni, în inter-valul 6 ianuarie 2014 – 5iulie 2015, valoarea eligi-bilã a proiectului fiind deaproximativ 8 milioane deeuro.


P reºedintele TSDHunedoara este dat

ca un posibil candidat laalegerile locale din 2016,la Petroºani. DacianCiodaru ar putea fi aruncat în cursa pentruprimar al „capitalei” VãiiJiului.

Surse din interiorul PSDPetroºani spun cã directorulUniversitãþii din Petroºani,Dacian Ciodaru ar urma sã fiepregãtit pentru o eventualãcandidaturã la primãrie ºi chiareste numai o intenþie, ea areºanse destul de mari de a seconcretiza. Ciodaru estepreºedintele OrganizaþieiTinerilor Social DemocraþiHunedoara, funcþie în care afost ales în martie 2013, iar înPSD activeazã de mai bine deºase ani. Potrivit surselor,Ciodaru ar avea ºanse

considerabile de a se lupta cuactualul primar al municipiuluiPetroºani, Tiberiu Iacob Ridzi,pentru cã este mai apropiat devârsta sa, are notorietate peplan local ºi PSD Petroºani aînregistrat un succes când apropus pe listele de la alegeriletrecute un consilier provenitdin rândul tinerilor.

„Este un politician foartebun, nu degeaba este loculpatru la nivel naþional în TSD.Nu doar el este bun, mai sunttineri în organizaþia PSDPetroºani, însã ar putea fi osoluþie. Din ceea ce s-a discutatîn organizaþie pânã acum, s-adecis ca dupã alegerile prezi-denþiale sã se facã un sondajpentru a se stabili candidatulideal ºi apoi sã începempregãtirea lui. Ciodaru se aflãpe aceastã listã care cuprindecinci-ºase nume”, spun surselenoastre.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 20146 Actualitate

Consideraþie ºi respect pentru 13 brigãzi de mineri ºi o echipã de salvatori

M arþi, 5 august, începând cu ora16,00, minerii ºi salvatorii de la

Petroºani vor fi omagiaþi într-un cadrufestiv pentru tot ceea ce înseamnã ei pentru aceste meleaguri, la Hotel Onix.Este o continuare a acestui gen deapreciere într-un cadru organizat, de þinutã, care se doreºte a deveni tradiþie.

Preºedintele TSD, candidatla Primãria Petroºani?


Concedierile colec-tive fac parte din pro-gramul de restruc-turare a SocietãþiiNaþionale de Închideride Mine Valea Jiului,

care va funcþiona doarpânã în 2018.

La întocmirea lis-telor privind disponibi-lizãrile de personal s-aavut în vedere canumãrul persoanelorcare pleacã din cadrulsectorului indirect pro-

ductiv sã fie de patruori mai mare decâtcele din sectorul directproductiv.

Minerii care pleacãsunt de laexploatãprile dinPetrila, Paroºeni ºiUricani ºi, la ieºireadin sistem vor benefi-cia de plãþi compen-satorii stabilite la sumade 31.248 lei netpentru fiecare salariatcare pleacã din soci-etate.

În total este voba

despre 256 de per-soane , dupã cumurmeazã: 79 deangajaþi de la minaPetrila, 95 de la minaParoºeni, iar 75 de laexploatarea Uricani.Alte 7 persoaneprovin din aparatultehnic al SNIMVJ.Cea mai mare partedintre salariaþii caresunt înscriºi pe listelede disponibilizãricolective sunt per-soane care îndeplinesccondiþiile pentru pen-

sionare la cerere. Minerii care pãrãs-

esc sistemul îºi vorprimi drepturilebãneºti în data de 15septembrie, oatã cusalariul pentru lunaaugust.

Anul acesta, însã,disponibilizaþii nu maiprimesc venit lunar decompletare pe lângãajutorul de ºomaj ºinici nu le mai esteconsideratã vechimeîn muncã perioada încare primesc asistenþãsocialã.

În urma procesului

de restructurare a per-sonalului, în cadrulSNIMVJ vor mairãmâne 1.676 deangajaþi. Unitãþileextractive care facparte din SNIMVJsunt într-un programde închidere a minelorde cãrbune nerentabilepânã în anul 2018,proiectul prevãzândacordarea de subvenþiipentru activitatea deînchidere ºi conser-vare a minelor ºidisponibilizãri de per-sonal anuale.



Potrivit legislaþiei,contractul are dejaaplicabilitate începândchiar din ziua în carea fost înregistrat,respectiv din data de 1august. “De astãzi, 1august, intrã învigoare noul contractcolectiv de muncã,unic la nivelulComplexului EnergeticHunedoara. Tot deastãzi, salariaþii de laCEH beneficiazã dedrepturile ºi de facil-itãþile prevãzute înnoul CCM. Pentrunoi, cei de laSindicatul Muntele,

este o mare realizarecã am reuºit sã defini-tivãm aceastã etapã,fiindcã aducerea înacelaºi contract ºi aminerilor ºi a energeti-cienilor nu a fost toc-mai o misiuneuºoarã.Drepturilemembrilornoºtri de sindi-cat sunt prote-jate acumlegal”, adeclarat PetreNica, preºedin-teleSindicatuluiMuntele.

Liderii sindi-catului Muntelespun cã noul

CCM este cel mai bundin ultiomii 10 ani,deºi a fost greu denegociat deoarece autrebuit armonizatedrepturile minerilor cucele ale energeticie-nilor, fiind promulcontract comun alcelor douã categoriide personal. „A fostcel mai greu contractcolectiv de muncã pecare l-am negociat.Motivul este simplu:niciunul dintre cele

douã contracte exis-tente pânã la momen-tul negocierii acestuianu ar fi putut sã fieaplicabil pe totComplexul EnergeticHunedoara. Mai multdecât atât, drepturileºi facilitãþile pe carele-au cuprins celedouã contracte colec-tive de muncã au tre-buit sã fie armonizateºi am dorit, ºi eu credcã am ºi reuºit, sãpãstrãm, maximum

din drepturile ºi facil-itãþile avute în celedouã contracte colec-tive de muncã”, adeclarat Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele.

C e beneficiiaduce

CCM-ul

Liderii minerilorspun cã, deºi pe oparte s-a pierdut, înansambu noul CCM

aduce un pluspentru angajaþiiComplexuluiEnergeticHunedoara.Pintre benefici-ile importantese numãrãcreºterea cu200 de lei asporului pentrumunca încondiþiideosebite, darºi trei zile libereplãtite în plus

faþã de anii trecuþi.Minerii au câºtigat ºi oprimã jubiliarã, decare pânã acum bene-fiicau doar energeti-cienii. De adaosurisalariale beneficiazã ºide Paºti, Crãciun, ziuameseriei sau, femeile,cu ocazia zilei de 8Martie. De asemenea,sunt acordate primede ziua copilului, lapensionarea din sis-tem, dar noul CCMînregistrat vineri lsITM prevde ºi o seriede sporuri. De pre-cizuat, însã, cã sporulde noapte a scãzut cucinci procente iarsporul acordat ener-geticienilor carelucreazã în turã con-tinuã a scãzut de la200 la 100 la sutã.Pentru energeticieni ascãzut ºi cuantumulprimei de vacanþã, întimp ce sporul de doc-torat sau cel de con-ducere a fost eliminatcu totul.

C.C.M-ul minerilor ºi energeticienilor a fost înregistrat la ITM

M inerii ºi energeticienii au unnou contract colectiv de

muncã, dupã ce actul negociat desiondicae cu administraþiaComplexului Energetic Hunedoara afost înregistrat la InspectoratulTeritorial de Muncã Hunedoara.

Încã 250 de mineri pãrãsesc sistemul

P este 250 de mineri de laexpoatãrile miniere neviabile

din Valea Jiului au intrat în preavizîncepând de vinri, iar de la 1 sep-tembrie vor pãrãsi sistemul.

În revista ”Clipa”, editatã de Fundaþia ”Niºteþãrani”, istoricul dr. FlorinRotaru, publica o analizãa mineritului din ValeaJiului în anul sângeros1929 ºi cauzele care au

fãcut ca minerii sã serevolte ºi modul de acþiune al autoritãþilor.Condiþiile mizere demuncã ºi de locuit ºisalariile mici – 2.300 leiavea un miner comparativ

cu cel al directorului6.000.000 lei, au fãcutobiectul revendicãrilor, dar nimeni nu a avut nicimãcar intenþia sã-iasculte…

” Lupeni 1929 –O istorie

imposibilã”

”Primele ºapte luni aleanului 1929 aºterndeznãdejdea în ValeaJiului. Deziluzia trãdãrii ºimizeria vieþii încleºtausufletele. În lunile februarie ºi martie 1929,Comisia de arbitraj dincadrul Tribunalului Deva s-a întrunit în 12 ºedinþefãrã niciun rezultat.Negocierile pentrusemnarea contractuluicolectiv de muncãdeveniserã statice.Treptat, mureau speranþele minerilor. Eicrezuserã sincer promisiu-nile naþional-þãrãnistefãcute în zi sfântã, deaniversare a zece ani de laMarea Unire, în 6 mai1928, la Alba Iulia.Greutãþile ºi nedreptãþileerau copleºitoare.

În anul 1925, bazinulcarbonifer din Valea Jiuluifusese împãrþit între societãþile Petroºani ºiLupeni în scopul spoririiconsiderabile a profituluicapitalist. Beneficiul net alexploatãrilor miniere,între 1921 ºi 1929, acrescut cu 500%. Nu erauincluse în beneficiul netsporurile, gratificaþiile,tantiemele (indemnizaþiilespeciale), jetoanele ºisalariile funcþionarilor.Salariul de bazã al unuiinginer, în perioada 1925-1927, era de 4.000 lei, lacare se adãugau sporurileîn valoare de 4.800 lei,astfel încât venitul era de8.800 lei lunar. Salariuldirectorului tehnic era de10.000 lei, dar venitul erade 22.000 lei lunar prinadãugarea sporurilor. Unmembru al Consiliului deadministraþie primeaanual tantieme în valoarede 2.300.000 lei, iarpreºedintele Consiliului,

care era ºi directorul general al Societãþii,primea o tantiemã în valoare de 6.000.000 lei.

În schimb, salariileminerilor erau sub limitadecenþei, aproximativ2.300 lei lunar cu posibilitatea acordãrii uneiprime pentru depãºireanormei zilnice.

A ncheta jurnalis-ticã a lui Panait

Istrati – ”Exploatareaminerilor”

Într-o anchetã jurnalis-ticã intitulatã Exploatareaminerilor ºi publicatã înLupta din 1 octombrie1929, scriitorul Panait

Istrati scria: „Ele (primelesalariale n.a.) dovedescomului de cea mai reacredinþã cã felul cum înþeleg liberalii sã seîmbogãþeascã nu maipoate fi numit exploatarecrâncenã, ci hoþie, banditism la drumul mare,ciumã, care trebuienumaidecât pedepsitã dejustiþie [...]. Vedem cã peluna decembrie primaîncepea de la 3,5vagonete, cu suma de 46de lei. Cã pentru 4vagonete, omul va primi50 de lei, iar dacã,plesnind în minã, reuºeasã scoatã 4,5 vagonete,va pune mâna pe 54 delei. În ianuarie, pentru aprimi 54 de lei erau nece-

sare 5,5 vagonete. Pelângã flagranta tâlhãrie cureducerea primei, pemãsurã ce mineruldovedeºte capacitatea luide robie, mai are direcþiaminei încã un mijloc de asuge sângele sclavului.Acesta e anulareavagonetelor declarateinsuficient încãrcate, oriconþinând piatrã.”

În plus, mizerabila viaþãa minerilor devenea cutotul sordidã din cauzalipsei acute a locuinþelor.Sute de mineri din Lupenierau obligaþi sã foloseascãsistemul denumit cu atâtacinism „patul comun ºicald”, în care locul eliberatprin plecarea la serviciuera imediat ocupat de unalt miner ieºit din minã.Mizeria ºi promiscuitateaerau locuri comune înValea Jiului. ªi totuºi, timpul greutãþilor pare deneoprit. Se amplificã lasfârºitul anului 1928,odatã cu denunþarea contractului colectiv demuncã de cãtre societãþileminiere.

Muncitorilor le rãmânenumai arma greveipasive. Remarca esteexprimatã într-o ºedinþãde analizã, în 22 februarie1929, a comitetului direc-tor al Societãþii, când serecunoaºte imposibilitateafurnizãrii comenzilor decãrbune „din cauzacreºterii simþitoare deabsenþe ale lucrãtorilor,datoritã fie bolilor, fiefrigului foarte intens, darmai ales din cauza rezis-tenþei pasive.” Semnarea

contractului colectiv demuncã se tergiverseazã.Tensiunile cresc.

În publicaþia Viaþamuncitoare, în 17 martie1929, este scrutat timpulprezent, dar ºi viitorulapropiat: „Cei 30.000 derobi din Valea Jiului cescormonesc adâncurilepãmântului nu vor sã mairabde mizeriile [...]. Pestepuþinã vreme ei vor pornila luptã pentru cucerirearevendicãrilor lor. Spiritulde solidaritate ºi de luptãal robilor din Valea Jiuluiva face sã tremure întrea-ga burghezie ºi social-democraþie. Muncitorimea

trebuie sã ºtie cã numaiprin lupta lor vor puteaimpune revendicãrile lor.Altfel nu.”

Calmul aparent almuncitorilor din viaþa zilnicã de la suprafaþã,liniºtea din galeriileminelor ºi din ateliereîngrijorau patronii. Îniunie 1929, administraþiaminelor scria directoruluigeneral, la Bucureºti:„Avem onoarea a vãraporta cã, dupã cum necomunicã informatoriinoºtri, muncitorii dinValea Jiului fac pregãtiripentru declanºarea greveigenerale.”

Un bun prilej aldeclanºãrii acesteia a fostconsideratã ziua de 1august, zi de luptã a prole-tariatului internaþionalpentru pace. În zilele de29 ºi 30 iulie, au avut locîn Valea Jiului mai multeîntruniri ºi mitingurimenite sã pregãteascãmarea demonstraþie destradã din ziua de 1august.

Temãtor, guvernulnaþional-þãrãnist a luatmãsuri speciale de prevenire. O importanþãdeosebitã s-a acordatmãsurilor de intimidare.Patrule de jandarmi aumers din casã în casã ºi i-au ameninþat pemineri cã vor fi arestaþidacã nu se vor prezenta lalucru. Preventiv, mai mulþisindicaliºti au fost arestaþi.Pentru moment, mãsurilerepresive ºi-au atins obiectivul: demonstraþiaprogramatã la 1 august a eºuat.

La Petroºani, soseºte,cu scopul desluºirii

cauzelor eºecului, VasileLuca, preºedinteleConsiliului General alSindicatelor. În zorii zileide 3 august, se deschidlucrãrile Conferinþei sindi-catelor din Valea Jiului.Întrerupte la prânz, dis-cuþiile urmau a fi reluateîn dupã-amiaza aceleiaºizile. Din motive rãmasenecunoscute, Vasile Lucanu a fost prezent la loculstabilit pentru continuarealucrãrilor. În cursul nopþii,el a plecat spre Bucureºti,iar o parte dintre partici-panþi a fost arestatã. S-ausalvat delegaþii din Lupeni,întrucât nu s-au dus acasã,unde erau, de fapt, aºteptaþi de jandarmi.

Într-o stare de puternicã tensiune, îndimineaþa zilei de 4august, se desfãºoarã conspirativ consfãtuireaprincipalilor activiºti desindicat. Acum, se adoptãhotãrârea declanºãriigrevei generale a doua zi,în 5 august. Dimineaþa, laorele 6, minerii de la

mina Ileana n-au intrat înminã ºi nu ºi-au ridicatlãmpile. Dupã 40 deminute de tratative cureprezentanþii adminis-traþiei, minerii s-auîncolonat ºi au pornit înmarº spre mina ªtefan.Concomitent, muncitoriide la mina Victoria auînapoiat lãmpile ºi,încolonaþi, s-au îndreptatspre puþul Aurelia. Împre-unã, minerii de la Victoriaºi Aurelia s-au îndreptatspre mina Carolina, iar deaici, în jurul orelor 8.30,detaºamentele celor treimine s-au îndreptat sprecentrul oraºului. Strategiaconducãtorilor greveiurmãrea concentrareatuturor minerilor în centruloraºului, de unde se tre-cea la ocuparea uzineielectrice, a cãrei întreru-pere genera paralizareaîntregii activitãþi aSocietãþii Lupeni. Laorele 9,45, aproximativ5.000 de greviºti au luatcu asalt ºi au ocupatuzina electricã.

Reprezentanþiipatronatelor au refuzat sãtrateze cu greviºtii.Compania de jandarmi ºidouã companii degrãniceri din Lupeni executau manevre deintimidare în jurul uzinei.Ziua trece cu pregãtirileorganizatorice ale ambelor tabere. În cursulnopþii, între orele 3 ºi 4,la Lupeni soseºte o uni-tate de jandarmi, alcãtu-itã mai ales din plutonieriºi ºefi de posturi. Noiisosiþi fac un popas la ocârciumã, unde li se punla dispoziþie mari cantitãþide bãuturi spirtoase. Laorele 5,30, sosesccomandanþii trupelor,prefectul judeþuluiHunedoara, ªtefanRãzvan, prim-procurorulTribunalului Hunedoara,judecãtorul de instrucþie.

Tãcerea dimineþii estespartã de discursul prefectului. Urmeazãsomaþiile prim-procuroru-lui adresate greviºtilorpentru a pãrãsi uzinaimediat ºi necondiþionat.Muncitorii au rãspuns curevendicãrile lor: pâine,contract colectiv, condiþiiumane de muncã, dreptate ºi libertate.

Dupã trecereaminutelor acordate prinsomaþie, s-a dat ordin jandarmilor sã evacuezeuzina. În timpul busculadeis-a auzit un foc derevolver. El a constituitpretextul deschiderii focului asupra muncito-rilor. Jandarmii au tras înplin ºi douãzeci de trupurineînsufleþite au cãzut încurtea uzinei. Ulterior, dintre cei 150 de greviºticãzuþi, doi au decedat.Grãnicerii, în schimb, autras în aer. Totuºi, seputea ajunge la un adevãrat mãcel, dacã nuar fi intervenit un eveni-ment neprevãzut. Dinspredealul din faþa uzinei,familiile muncitorilor bari-cadaþi, soþii, copii, pãrinþi,au trimis o ploaie depietre asupra jandarmilor.Loviturile determinã dis-persarea jandarmilor, faptcare a creat posibilitateacelor 5 000 de mineri sãse retragã din uzinã,îndeosebi prin canalul descurgere spre Jiu.

Canalul era îngust, iarla gura lui s-au aºezat sutede muncitori. Loviþi cupatul de armã ºi rãniþi degloanþe, minerii rãniþiînroºesc apele canalului.În urma mãcelului,autoritãþile dezlãnþuie oteroare în masã.Locuinþele minerilor suntpercheziþionate ºi suntarestaþi minerii gãsiþiacasã. Se intenteazã unproces celor 70 degreviºti. Peste Valea Jiuluise aºtern doliul ºi durereaînfrângerii.

Sacrificiul lor scrie olecþie în istoria românilor.Astãzi, nimeni nu oînþelege. În România con-temporanã, o conºtiinþãautenticã este pãtrunsã înfiecare clipã de sentimen-tul difuz, inexplicabil, alincompetenþei ºi al iresponsabilitãþii.

Greva minerilor dinLupeni a fost printreprimele baricade de luptã proletarã din lume ºi este prima miºcare revoluþionarã din întreaga

Europã în anii crizei economico-financiare din 1929” – dr. FlorinRotaru.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 20148 Actualitate Actualitate 9

Lupeni - prima miºcare revoluþionarã din Europaîn anii crizei economico-financiare din 1929

A stãzi, este greu sã identificãm celpuþin o insulã a memoriei cu acea

crimã teribilã, din 6 august 1929, de laLupeni: au fost 22 de mineri morþi ºi 148de rãniþi. Tragedia nu este departe de timpul prezent ºi totuºi multe ”piese” aleevenimentului lipsesc. Au trãit copiiiacelor morþi, iar astãzi, poate, am întâlnitnepoþi de-ai lor. Nu i-a cãutat nimeni,niciodatã. Este greu de crezut cã vom aflavreodatã adevãrul istoric, pentru cã pe deo parte faptele au fost puse pe seamaþãrãniºtilor care conduceau þara, pe de altape liberalii care conduceau economic ValeaJiului, iar pe de alta, istoricul expert înpolitica suborentalã Francisco Veiga consemneazã în cãrþile sale despre fapteale legionarilor - armele confecþionategãsite în urma mãcelului de la Lupeni ºimoartea a 15 militari. Apoi apar, în contextul acelor vremuri, comuniºtii,care doreau sã se evidenþieze, dar ºiKominternul…

O parte din ediliiVãii Jiului s-au întîlnit,vineri, cu vicepreºedin-tele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Tiberiu Balinþ, pentrua discuta despreproiectul liniei detroleibuz. Pentru aveni în sprijinul popu-laþiei din Valea Jiului,în sensul reducerii cos-turilor la biletele pemijloacele de transportîn comun, oficialiiConsiliului JudeþeanHunedoara au gîndit o

linie de troleibuz, carese lege Petroºaniul deUricani.

“Un vis al meudevine realitate ºi numultã lume credea înel. Sunt aici cu consul-tanþii care trebuie sãrealizeze un studiu defezabilitate pentru liniade troleibuz. Pentru liniade la Deva-Hunedoaraeste deja realizatã înproporþie de 90% ºitoatã experienþa deacolo se va transpune

în linia de troleibuz dinPetroºani-Aninoasa-Vulcan-Lupeni-Uricani.S-au identificat soluþiiletehnice inovatoare ºiunul dintre inconve-niente va fi eliminat ºianume de a avea îninterioriul oraºelor lini-ile de troleibuz. Noiletroleibuze funcþioneazãpe acumulatori, iarliniile vor fi în afaraoraºelor. În nouafinanþare a UE, credcã ceea ce nu credeanimeni, se înfãptuieºte.Existã o sumã de banipentru aºa ceva ºi e osumã foarte mare.Este vorba de peste1,6 miliarde de euro,ceea ce mã îndrep-tãþeºte sã cred cãproiectele sunt finanþa-bile. Cred cã în lunaoctombrie ºi studiul defezabilitate pentru liniaPetroºani-Uricani va figata, în paralel facemºi proiectul tehnic ºicând se va putea,vom depune cererilede finanþare. Vom faceºi licitaþiile în aºa felîncît, cînd apar primiibani sã putem sãdemarãm lucrãrile”, adeclarat Tiberiu Balinþ,vicepreºedintele CJH.

Oficialii primãriilor

din Valea Jiului sunt depãrere cã aceastã nouãviitoare investiþie vaveni în sprijinul cetãþe-nilor ºi al turiºtilor.

“Eficienþa legatãstrict economic deacest proiect cred cã ovor da calculele fãcutede cei abilitaþi ºi de ceicare dau naºtere aces-tui proiect. Dacã privim lucrurile dinpunct de vedere socialeficienþa nici nu poatefi contestatã pentru cãtoþi cei care trãim aiciîn Valea Jiului ºtim cã,de fapt, populaþia cugreu stã doar înPetroºani. Este imposi-bil sã nu ai rude într-oaltã localitate din Valea

Jiului, imposibil, un locde muncã, sau dacã aicopii pe care îi trimiþila ºcoli sau la licee înalte localitãþi, astfel cãreprezintã un câºtigpentru toþi locuitoriiVãii Jiului atât dinpunct de vedere al timpului, cît ºi desprecostul biletului detransport care va fimult mai redus decîtcel actual”, a declaratDorina Nitã, vicepri-marul municipiuluiPetroºani.

Primarii din Vulcanºi Uricani au venit ºicu cîteva propuneri înceea ce priveºte liniade troleibuz care valega oraºele Vãii Jiului.

“Dacã avem în

vedere cã troleibuzulpleacã în acelaºi timpºi de la Petroºani ºi dela Uricani, pentru celcare pleacã de laPetroºani este capãtulde linie, iar pentru celcare pleacã primul dela Uricani, Petroºaniulva fi capãt de linie.Este un proiect impor-tant care poate sãducã la reducerea chel-tuielilor de transport,la condiþii mult maiconfortabile ca cele dela nivel European.Am rugat proiectantulsã se aibã în vedere în analiza studiului defezabilitate ºi soluþiadezvoltãrii localitãþilornoastre. Avînd învedere idea de a dezvolta turismul peculoarul dinspreCîmpul lui Neag spreBãile Herculane, arputea sã fie gînditãinfrastructura pînã înzona Cîmpul lui Neag,,în sensul cã, dacã laînceput vor fi doarcîteva curse pe zi,odatã cu dezvoltareaturismului în viitorii aniacest numãr de cursesã se mãreascã ºi atunci e bine sã fiegîndit totul din timp”,a precizat primaruloraºului Uricani, Dãnuþ Buhãescu.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Discuþii pe tema liniei de troleibuz

Troleibuzul va anula licenþele transportatorilorL a masa discuþiilor pentru viitoarea

linie de troleibuz. Cablurile existentevor dispãrea, la fel ºi transportatoriilocali, iar noile troleibuze vor fifuncþionale dupã ce Consiliul JudeþeanHunedoara va realiza investiþia careprevede realizarea liniei de troleibuz.Noile mijloace de transport în comun vorfuncþiona în interiorul localitãþilor peautonomia bateriei, iar în exterior acesteavor funcþiona prin alimentarea de la energia electricã. Tot în cadrul proiectului,sistemele de iluminat public din localitãþivor fi modernizate.

Cronica Vãii Jiului |Luni, 4 August 2014 Actualitate 11“Este nu doar

pentru municipiulVulcan cît ºi pentrutoatã Valea Jiului, acestproiect este proiectlzero în momentul defatã ºi noi militam laacest proiect deaproape ºase ani dezile dar pentru cã aºasunt romanii informaþi,odatã nu este de acordprimarul, odatã nu estede acord preºedintele,dar de aceastã datã amfost de acord toþi sãintre acest proiect decare mã bucur foartemult ºi colegii mei dincelelalte municipii ºioraºe sunt de acord ºide asemenea cei de laConsiliul JudeþeanHunedoara. Avem ºipropuneri pentru cadupã ce se va facestudiul de fezabilitatevom discuta cuproiectanþii ºi vompune tot ceea ce estemai simplu ºi mai eficient pentru cetãþeni

care trebuie sã sedeplaseze dintr-o localitate în alta ºi maiimportant pentru noieste deplasarea elevilorla ºcoli pentru caaceºtia sunt obligate sãfacã aceste curse zi de zi la ºcoalã ºi mobilitatea lor sã fie de sutã la sutã”, a subliniat GheorgheIle, primarul municipiului Vulcan.

Viitoarea linie detroleibuz nu va intra înoraºul Aninoasa însãedilii cauta soluþii pentru transportul persoanelor pînã înlocalitate.

“Aceastã linie vatraversa ºi oraºulAninoasa pe DN, dardin pãcate conditile nupemit ºi prelungirea înpartea din dreapta aloraºului dar ne ajuta

pentru cã costurilesuportate de cetãþenivor fi mult mai mici,elevii vor putea facenaveta la liceele dinPetroºani. Este unbenefic iar pe lîngãacesta vom beneficia ºide iluminatul public petraseul acesta care nescuteºte pe noi dinbugetul local. Dupãimplementarea acestuiproiect ne gîndim sãorganizãm un sistempublic de transportlocal prin care de latroleu ºi pînã în partea

de sus a oraºului sã asigurãm noi transportul”, a spusNicolae Dunca, ediluloraºului Aninoasa.

18 luni

Demararealucrãrilor depinde dedata semnãrii contrac-tului. Banii vin de laUniunea Europeanã,iar investiþiile în cadrulproiectului se vor derula pe mai multeetape. Prin acestproiect pãienjeniºul decabluri va dispãrea dinpeisajul urban, toatecablurile existente înprezent fiind îngropateîntr-un canal subteran.

“Totul depinde decînd vor începe aces-tea ºi anume cînd sepoate semna contrac-

tul de finanþare, dar de la data la care sesemneazã contractulde finanþare eu cred cã în maxim un anjumãtate proiectul va fi gata, proiectul nuveder doar sã aducemtroleibuzele, ci prevedesã construim liniile,prevede modernizareailuminatului ºiînlocuirea tuturor stîlpi-lor de iluminat de peacest traseu ºi ilumi-natul va fi unul moderncu lãmpi led care vaduce la o economieimportanta în ceea ce priveºte energiaelectricã ºi în plus uncanal tehnic cu 6 liniipe care se vor coborîtoate firele care vor fipe traseul acestei linii.Toate firele care astãzisunt în aer ºi care nuaratã tocmai bine vorfi coborîte în subteran,de aceea cred cã circa18 luni este un termenrealist în care se reali-zeazã acest proiect”,a mai subliniat Balint.

L icenþe anulate

Dacã proiectul aremai multe puncte forteexistã ºi cîtevaminusuri. Acestea vorafecta transportatorii.Odatã implementatacest proiect, actualiitransportatori localivor rãmîne fãrãlicenþele de transport.

“În contractul pecare noi l-am fãcut cusocietatea care acîºtigat transportulpublic interurban de pe aceastã linie esteprevãzut cã în cazul încare se finanþeazã unaltfel de transport ºimã refer la cel detroleibuz, li se anuleazã

licenþa. Mai mult decîtatît nu cred cã ter-menul de transportinterurban este propriuîn Valea Jiului, trecemdintr-un oraº în celãlaltnoi îi spunem trans-port interurban, nu. Eleste un transporturban ºi noi în proiec-tul pe care îl facem îltratam cã transporturban pentru cã nuexista distanþe înoraºe, ci trecem dintr-un oraº în altul caºi cum am fi într-unsingur oraº ºi în felulacesta vrem sã tratãmaceastã linie. Avantajulpe care noi l-am avutîn vedere este acela dea aduce un preþ foartemic acestui transportîn aºa fel încît forþa demuncã, turiºtii,cetãþenii sã plãteascãcît mai puþin. Þinta de2 lei pe bilet o sã oatingem”, a mai spusvicepreºedintele CJH.

În ceea ce priveºtelinia de troleibuz dintrePetrila ºi Petroºani,investiþia va fi realizatãîn faza a doua. Anultrecut s-au semnatcontractele de asocieredintre CJ Hunedoaraºi administraþiile publice locale, în vederea implementãriiacestui proiect, care sãducã la reducerea costurilor biletelor detransport, care ar flexibiliza ºi forþa demuncã în Valea Jiului.Finanþarea UE arputea fi fãcutã cãtreautoritãþile publice, iargestionarea acestorlinii de transport sãrevinã tot autoritãþilor,ca beneficiar alfinanþãrii.

Monika BACIUMonika BACIU

Lumina de lacapãtul tuneluluiA ninoasa ar putea ieºi din insolvenþã.

Promisiunile fãcute de premierulVictor Ponta în urmã cu ceva timp s-au adeverit.

Administraþia localã de la Aninoasa are mariºanse sã iasã din insolventã dupã ce Guvernula alocat o sumã importantã de bani pentruplata datoriilor. Dupã doi ani de zile în caredatoriile au crescut galopant, iar acum vor fi achitate, edilii se gîndesc la proiecte de dezvoltare.

“Promisiunilesunt, aºtept ºi euvestea cea bunã.Premierul apromis cã ni seva aloca aceastãsumã. Eu sper cãvom primi baniiºi vom putea plãticreditorii ºi astfelsã putem ieºi dininsolventa ºi cubanii pe care îimai avem la oraactualã sã putemºi noi sã scriemproiecte ºi sãputem reconstruioraºul pentru cã totuºi este o realizate mare cadupã doi ani sã pot scãpa de colosala suma de92 de miliarde de lei datorie”, a declarat Nicolae Dunca, primarul oraºului Aninoasa.

Suma ce urmeazã sã intre în conturileadministraþiei poate acoperi toate restantelefaþã de creditori.

“Este vorba de 36 de miliarde de lei pe careîi mai avem la ora actualã datorie. Premierulmi-a promis cã îmi dã toatã suma pentru cã nueste una exagerat de mare ºi mai ales ca ºi noi am fãcut eforturi foarte mari ca de la 92 de miliarde de lei sã scãdem pînã la 36 demiliarde de lei. Numai cã premierul a zis cã neajutã cu condiþia ca sã nu ajungem iar într-unan sau doi din nou în insolvenþã, lucru care cusiguranþã nu se va întîmpla”, a mai spus sursacitatã.

Aninoasa a fost prima localitate din þaracare ºi-a declarat insolvenþa. Datoriile acesteiaau fost imense, iar acum edilii au primit veºtibune de la Guvern.

Monika BACIUMonika BACIU

Petru BOLOG - CIMPA

Agapia Veche esteamintitã, pentru primadatã, în anul 1437într-o „Hotarnicã” (actde hotãrnicie ceînsemna ºi mãsurahotarele unei moºii) aDomnitorului Iliaº I,domn al Moldoveiîntre anii 1432 –1433 ºi 1435 –1443. La acea datãAgapia Veche exista,când anume a fost eaînfinþatã este greu deprecizat.

Tradiþia ne spunecã un sihastru pe

numele lui Agapie, dela care mãnãstirea ºi-aprimit numele, a înte-meiat, cu un veac maidevreme, vecheaaºezare cãlugãreascãpe locul unde se aflãastãzi Agapia Veche.

În prima jumãtate asecolului al XVI – lea,Petru Rareº ºi soþia saDoamna Elena, auînlocuit acolo vecheabisericã de lemn, mod-estã ºi micã, cu o

nouã bisericã de pia-trã.

Refãcutã apoi ºireziditã de câteva oride domnitorii: Petruªchiopu, GheorgheDuca ºi alþii. Din edifi-ciu nu a mai rãmasaproape nimic. Turnulclopotniþã care încãmai dãinuie ºi astãzi afost construit de DucaVodã, dupã cumrezultã din pisaniaprinsã în zid, actualabisericã a fost constru-itã în 1935.

Din cauza loculuiîngust ºi a drumului cuurcuº anevoios spreAgapia Veche, pe la

începutul secolului alXVII – lea, cãlugãrii deaici ºi-au strãmutatgospodãria cu tot ceaveau, mai jos, pevalea pârâului Agapiaunde ia fiinþã o nouãaºezare monahalã,Agapia Nouã sauAgapia din Vale.

Noua mãnãstire afost ctitoritã deHatmanul Gavriil,fratele domnuluimoldovean Vasile

Lupu ºi de soþia saLililana, între anii1642 – 1647, dupãcum se aratã în pisa-nia sãpatã cu litereslavone deasupra uºiide la intrare în biser-icã.

Ctitoria HatmanuluiGavriil este aºezatãîntr-un cadru naturalfrumos, înconjuratã demunþi acoperiþi cupãduri dese de brazi,fagi ºi mesteceni. Înmijlocul incintei seînalþã biserica zveltã ºifrumoasã care maipãstreazã ºi astãzistilui arhitectonic alsecolelor XVI – XVII.

Chiliile mãnãstireºticare formeazã incintaaºezãmântului au spreinterior cerdacuri cuarcaturi sprijinite pestâlpi de piatrã frumosornamentaþi. Pe laturade est a incintei seînalþã turla clopotniþeiiar în partea de sus seaflã Paraclisul cu hra-

mul Naºterea MaiciiDomnului, ctitoria mit-ropolitului VeniaminCostache.

Zidurile bisericii ºiale incintei, de un albimaculat, se oglindescarmonios în verdeaþacodrilor de brazi ce oînconjoarã. Din cauzavremurilor de rãstriºte,a jafurilor ºi incendi-ilor, Agapia din Valeºi-a pierdut însãînfãþiºarea originalã.

Cu prilejul lucrãrilorde refacere a bisericiiºi a incintei, între anii1840 – 1858 s-auadãugat bisericii douãanexe, în dreapta ºi înstânga absidei cen-trale: diaconiconul ºiproscomidiarul. Laapus s-a construit unnou pridvor încadratcu un fronton înstil clasic.

Ceea ce redãvaloarea acestuimonument estepictura interioarã,operã nemuritoareºi cea mai aleasãcomoarã artisticãaºternutã pe pereþicu migalã ºi gustartistic desãvârºitde mâna mãiastrãa genialului pictor

Nicolaie Grigorescuîntre anii 1858 -1861.

Pictorul s-a inspiratdupã gravurilemaeºtrilor de marereputaþie ai renaºterii:Rafael, Tizian,Leonardo da Vinci,Rembrandt, º.a pecare le-a adaptat lacerinþele impuse despaþiu, imprimândtotodatã un coloritnou, original.

În tablourile sfinþilorpictorul s-a inspiratdupã modele vii încare se pot citi ºiastãzi figuri de þãrãncimoldovence,cãlugãriþe ºi preoþilocali care i-au pozatlui Grigorescu, a cãrorprivire seninã ºilinoºtitã, plinã de cuvi-inþã, trãdeazã urmeuºoare de transfigu-rare ºi idealizare.

Va urma

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August201412 Actualitate

Luni: Supa crema de ciuperci cu

crutoane/Ciorbã de pui a la grec Ceafa de porc la grãtar cu

cartofi aurii/Mozzarella pane cucartofi natur

Salatã/Desert

Marþi: Supa minestrone/Ciorba de

burtã Valdostana din pui cu legume

mexicane/Piept de pui umplut cuciuperci ºi orez sîrbesc Salatã/Desert

Miercuri: Ciorbã de periºoare/Supa chili

con carne (picant) Pui Shanghai cu cartofi

prãjiþi/ªniþel pane de porc cucartofi sãseºti Salatã/Desert

Joi: Ciorbã de varzã cu afumãtu-

ra/Ciorba de vãcuþa Piept de pui cu cremã de

brînzã ºi cartofi în crusta demuºtar/Mazãre galbenã bãtutã cucîrnaþi Salatã/Desert

Vineri: Ciorba de fasole cu afumãtu-

ra/Supa crema de þelina Ficãþei de pui cu cartofi

piure/Rulada de cotlet cu spanacºi brînzã cu orez sîrbesc Salatã/Desert

Luna August

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Turism, istorie ºi culturã

Aºezãri monahale - Mãnãstirea Agapia

D in ºoseaua asfaltatã careleagã oraºul Piatra Neamþ de

Târgul Neamþ se desprinde drumulcare duce spre Mãnãstirea Agapia.La doi kilometrii nord de aceastãmãnãstire, stã ascuns, într-o poianãde pe culmea muntelui, SchitulAgapia Veche sau Agapia din Deal.

Monika BACIU

“Nu e un proiect pecare l-am abandonat,cel de la Lupeni.Mergem în continuarepe aqualandul de laLupeni însã în cazul încare primãria va aveaprobleme financiarenoi dorim sã ne asig-urãm cã în vestul Vãii

Jiului exista un aqua-land pentru strategiape care noi ne-ampropus-o în domeniulturismului. PrimãriaVulcan a demarat unparteneriat cuConsiliul Judeþean,noi l-am aprobat înºedinþa de joi. Vomdepune ambeleproiecte pentru

finanþare, dar vrem sãfim prevãzãtori ca încazul în care se întîm-pla ceva la Lupenizona sã nu rãmînãfãrã ceea ce noi amgîndit strategic”, adeclarat Tiberiu Balinþ,vicepreºedintele CJH.

Edilii vulcãneni dejas-au gîndit unde va firealizat aqualandul.Aceºtia sunt de pãrerecã un aqualand înlocalitate va sporinumãrul turiºtilor dinPasul Vîlcan.

“Eu sunt adeptultuturor proiectelorcare vin în întîmp-inarea cetãþenilor ºi îndezvoltarea comu-

nitãþii noastre. Sunt deacord sã facem unasemenea aquaparcpentru cã am începutdeja dezvoltarea turis-mului în Vulcan, avemdeja realizaþi 70% dinceea ce ne-am pro-pus, astfel cã va veniºi acest aquaparc careva îmbogãþi activitãþileturistice din PasulVulcan, ºi anumeCastelul din Carpaþi.Eu sunt de pãrere cãîntotdeauna este binetot ceea ce se face

pentru localitate ºi sevor face ºi cîtevalocuri de muncã. Înºedinþa de consiliu amvotat în unanimitateacest proiect ºi punemla dispoziþie terenulcelor de la CJH caresã înceapã proiectareaºi executarea acesteiinvestiþii care nu estede aruncat ºi esteimportantã pentru noila Vulcan”, a declaratGheorghe Ile, pri-marul municipiuluiVulcan.

Ambele proiecte, ºicel de la Lupeni ºi celde la Vulcan vor fidepuse spre finanþare,urmînd ca în funcþiede situaþia municipiuluiLupeni sã se sta-bileascã unde va firealizat aqualandul.

Consilierii locali dela Vulcan au aprobatîn unanimitate proiectul prin care seasociazã cu consiliuljudeþean pentrurealizarea aqualandului.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August2014 Actualitate 13

Monika BACIU

Finalizarea sau relu-area lucrãrilor la dru-mul dintre Câmpu luiNeag ºi Herculane,sau drumul lui Bãsescudepinde de Guvern.De o hotãrîre de

guvern, iar mai apoide organizarea lici-taþiei pentru exe-cutarea lucrãrilor armai fi nevoie pentru ase putea relua con-strucþia DN 66 A„Câmpu lui Neag-Herculane”

“Pe vremea cîndera MinistrulTransporturilor, dom-nul Fenechiu, a omissau poate cã a avutmulte pe cap. Certeste cã a expirat oricefel de aviz ºi nu avemsoluþia de finanþare. Înbugetul de stat pe anul2014 au fost prinºi cei58 de milioane deeuro însã la vremearespective la ministerdocumentaþia nu core-spundea cu proiectulpe fonduri europene.Documentaþia a tre-buit sã fie refãcutã

dupã procedurile ºi totceea ce înseamnãnorme europene, pesite este scoasã la lici-taþie realizarea proiec-tului. Asta înseamnãcã trebuie sã aºteptãmsã fie gata documen-taþia pentru cã pe fon-duri europene nu aidreptul sã depui odocumentaþie pentrucã ºi conditile suntmai rigide”, adeclarat DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Edilii de la Uricanisunt de pãrere cã

ecologiºtii vor opunedin nou rezistenta,însã acesta mai spunecã iubitorii naturii sîntinstigaþi. Edilul aduceacuzaþii la adresa unorfoºti miniºtri.

“Eu cred cã into-todeauna, PDL-istiicum a fost doamnaSulfina Barbu care pela televiziuni spuneaucã vreau sã ajuteValea Jiului, de faptpe la dos, ºi întotdeau-na finanþau organizaþiinonguvernamentalecare se ocupau de blo-carea acestei investiþii.Ei trebuiau în acest felsã se justifice. ÎnParcul NaþionalRetezat este construitîn prostie darn u avãzut niciun ecologist.Aici unde vorbim dedezvoltarea unei zone,despre deschidereaVãii Jiului cãtre sudulþãrii, trebuie sã aparã

un plan paraindaratfãcut de cãtre ecolo-giºti”, a mai spussursa citatã.

Din anul 2008 ºipînã în prezent, nu s-amai construit un kilo-metru la controversat-ul drum naþional, carear urma sã lege ValeaJiului de Herculane ºisã devinã o legãturãrutierã importanta.Avînd alte promisiuni,edilii spun cã banii vorveni de la FondulEuropean deDezvoltare Regionalã,iar 15 la sutã dinbugetul de stat. Întotal, este vorba de59,4 milioane deeuro, bani necesaripentru finalizarealucrãrilor. Construcþiadrumului a început înanul 1999, pe vremeacînd actualulpreºedinte era min-istru al Transporturilor.

Drumul spre Herculane, oprit de bariere birocratice

Fostul ministru Sulfina Barbu acuzatã de Buhãescu de intrigi ecologiste

F ostul ministru Sulfina Barbueste acuzatã de primarul de la

Uricani, Dãnuþ Buhãescu, de faptulcã a finanþat organizaþiile ecologistepentru a se opune proiectului dedezvoltare a drumului care facelegãtura dintre Câmpu lui Neag ºiHerculane.

Plan de rezervã

A utoritãþile judeþene au în planrealizarea a doua aqualanduri

în Valea Jiului, unul la Petroºani ºialtul la Lupeni. Avînd în vedere prob-lemele financiare ale municipiuluiLupeni, instituþia judeþeanã s-a asoci-at ºi cu municipalitatea de la Vulcan.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Luaþi o decizie inspiratã ºi reuºiþisã rezolvaþi o problemã financia-rã importantã. Sunteþi hotãrât sãterminaþi o lucrare începutã maidemult ºi sã vã ocupaþi serios deafaceri. Este o zi favorabilãcomunicãrii cu rudele mai învârstã.

Dimineaþa luaþi o decizie care vãrãstoarnã toate planurile. S-arputea sã plecaþi într-o scurtãcãlãtorie în interes de familie.Puteþi avea succes pe plan finan-ciar, însã ar fi bine sã evitaþiorice fel de speculaþii.

Dimineaþa primiþi o sumã marede bani ºi aveþi posibilitatea sãporniþi o afacere. Comunicaþifoarte bine ºi aveþi o putere deconvingere care vã ajutã mult peplan social. Dacã intenþionaþi sãfaceþi schimbãri în casã, þineþicont ºi de ideile partenerului.

Aveþi ocazia sã luaþi o decizieimportantã în privinþa relaþiilorsentimentale. Dimineaþa sunteþifoarte ocupat, dar prietenii ºifamilia vã ajutã sã rezolvaþi toateproblemele. Vi se oferã ocaziasã obþineþi mici câºtiguri, însãevitaþi speculaþiile.

Sunteþi foarte bine dispus ºicolaboraþi bine cu partenerii deafaceri. Puteþi aborda cuîncredere activitãþi delicate peplan social. Dispuneþi de sufi-cientã energie pentru a face faþãtuturor responsabilitãþilor.Sunteþi foarte comunicativ.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi nevoitsã plecaþi într-o scurtã cãlãtorie îninteresul familiei. Este o zi bunãpentru comunicarea cu persoanemai tinere ºi pentru negocieri.Dupã-amiazã reuºiþi sã terminaþio lucrare importantã, în care aþiinvestit timp ºi bani.

Sunteþi foarte ocupat cu prob-lemele unei rude mai în vârstã.Pe plan social, traversaþi operioadã bunã ºi aveþi ocazia sãvã îndepliniþi visele. Puteþi aveareuºite remarcabile.

Este o zi favorabilã comunicãriiºi cãlãtoriilor scurte în interes deafaceri. Reuºiþi sã luaþi o decizieinspiratã în privinþa relaþiilor sen-timentale. Aveþi un spirit deiniþiativã deosebit, care vã garan-teazã succesul pe plan social.

Sunteþi comunicativ ºi convingã-tor ºi reuºiþi sã aplanaþi un con-flict apãrut în cercul dumneavoas-trã de prieteni. Dupã-amiazã,obþineþi un câºtig frumos dintr-oactivitate comercialã.

Vã hotãrâþi sã faceþi o investiþieprofitabilã pentru familie ºi tre-buie sã faceþi mai multe drumuriscurte. S-ar putea sã daþi pieptcu birocraþia, dar reuºiþi sã vãdescurcaþi.

Vã simþiþi foarte bine la o întâl-nire cu prietenii, unde vã faceþiremarcat prin talentul de orator.Fiþi cumpãtat la masã, pentru cãsunteþi predispus la problemedigestive. Relaþiile cu persoanaiubitã sunt foarte bune.

Dacã vi se propune o colaborare,nu ezitaþi. Aveþi toate ºansele sãcâºtigaþi bine. Dupã-amiazã luaþidecizia sã încheiaþi o tranzacþie.În curând se va dovedi cã aþi fostinspirat. Se pare cã norocul vãzâmbeºte.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Mihail Gorbaciov10:50 Discover România11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Discover România 12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 17:30 Legendele palatului,prinþesa Ja Myung 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Zâzania

7:00 ªtirile Pro TV 10:05 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Maeºtrii iluzionismului11:30 În slujba dreptãþii13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Uite cine vorbeºteacum17:00 ªtirile Pro TV17:30 Trãieºte-þi vara 19:00 ªtirile Pro TV

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Secrete de familie17:00 Walker, poliþist texan 18:00 Focus 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Vrei sã fii milionar?20:30 B. D. în alertã22:30 Trãsniþii23:00 Click!

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Specialiºti în sãnãtate15:15 Iubire imposibilã?18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã 20:15 Destine împlinite21:15 Fugarul

10:00 D-Paparazzi11:00 Asta-i România!12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Nuntã cu surprize16:00 Teleshopping 16:45 Toamna bobocilor18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Tradarea22:15 O iubire de-o varã

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 15:00 ªtirile B1 16:00 România, acum 17:00 Evenimentul Zilei 18:00 ªtirile B1 19:00 România, acum 20:00 ªtirile B1 21:00 Bunã seara, România 22:30 Butonul de panicã

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Legãturi riscante15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc 20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Schalke -Newcastle11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Schalke -Newcastle12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Benfica -Valencia13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Benfica -Valencia14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal: Arsenal -

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Brigada Diverse intrãîn acþiune 19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi!

Acþiunea s-adesfãºurat în zoneleafectate de inundaþiidin Novaci Gorj,unde, voluntarii auajuns cu circa douãtone de alimenteconstînd în apãplatã, conserve decarne, pateuri ºipîine. „Acþiunea aavut efectul scontatdepãºind chiar aºtep-tãrile noastre ,oamenii din zonã,unde le-am înmînat

personal ajutoarelecu care am plecat,fiind foarte deschiºiºi primind gestulnoastru aºa cum nici

noi nu ne-am fiaºteptat.Menþionãm cã amavut sprijinulautoritãþilor locale

care ne-au dus înzonele afectate, ast-fel oferindu-ne posi-bilitatea de a luacontact direct cufamiliile greu încer-cate”, au declaratiniþiatorii acþiunii.

Asociaþia HopeFor Life Valea Jiuluia fost infintata înPetroºani, în lunaiulie 2014, ºi a areca scop întraju-torarea persoanelornevoiaºe, asistatiilorsociali ºi a copiilorcare provin dinfamilii cu posibilitãþimateriale reduse.“Pe viitor încercamca prin proiectelepe care ni le-am pro-pus sã putem veni însprijinul categoriilorde persoane defa-vorizate ºi a copiilorcare au atît prob-leme sociale cît ºi desãnãtate, astfel încer-cînd sã aducem zîm-betul ºi acelor familiicare au uitat sã zam-beasaca. Hope ForLife Valea Jiului afost creeata cuscopul de a interveniîn viaþa socialã a Vãiijiului ºi nu numai, cuscopul de a scoate înevidenþã ºi de aîncerca remediereape cît posibil a prob-lemelor sociale ºi a

oamenilor cu prob-leme de lîngã noi,care din pãcate decele mai multe ori nuau puterea necesarãsau nu ºtiu unde sãcaute ajutor”, a maispus fondatorul aso-ciaþiei.


VÂNZÃRI Vând teren intravilan în

suprafaþã de 800 mp în zonaparc Brãdet. Contact 0727.150.264 Preþnegociabil.

Vestea bunã este cã ziuaAdormirii MaiciiDomnului, 15 august,declaratã ZINELUCRÃTOARE dealeºii noºtri va cãdea într-ozi de VINERI, ceea ceînseamnã cã te poþi bucurade un week-end prelungit.Pânã la sfârºitul anului,românii vor mai beneficiade 5 zile libere legale carepicã în timpul sãptãmâniinormale de lucru, din cele12 sãrbãtori legale pre-vãzute de legislaþia muncii.De la începutul anuluipânã în prezent, româniis-au bucurat deja de pestejumãtate din zilele liberestabilite în codul Muncii.

Acestea au fost 1 ºi 2 ian-uarie, prima ºi a doua zide Paºte, Ziua Muncii,prima ºi a doua zi deRusalii. Dacã luãm în cal-cul ºi datele de 3 ianuarieºi 2 mai, declarate nelucrã-toare de Guvern pentru ale lega de weekenduri,bugetarii au avut anulacesta maim ulte zile liberedecât în anul trecut. Legalvorbind, pânã acum s-auepuizat deja 7 din cele 12sãrbãtori legale stipulatede legislaþie. Prin urmare,omânii mai au, pânã lasfârºitul anului, doar 5 zilelibere dupã cum urmeazã:

- 15 august –Adormirea Maicii

Domnului- 30 noiembrie – sfântul

Andrei- 1 decembrie – Ziua

Naþionalã a României- 25 ºi 26 decembrie –

prima ºi a doua zi deCrãciun

Angajaþiivor "pierde"anul viitoruna dintrezilele libere,pentru cãSfântulAndrei, sãrbã-torit în 30noiembrie, vafi într-o zi deduminicã. Înschimb, ulti-ma lunã aanului 2014 va veni cu treizile libere, pentru cã atâtZiua Naþionalã a României(1 decembrie), cât ºiprimele douã zile ale

Crãciunului (25 ºi 26decembrie) vor fi în timpulsãptãmânii, respectiv luni,joi ºi vineri. Codul Munciiprevede cã, prin hotãrârea Guvernului, se vor stabiliprograme de lucru adec-vate pentru unitãþile san-itare ºi pentru cele de ali-mentaþie publicã, în scopulasigurãrii asistenþei san-itare ºi, respectiv, al

aprovizionãrii populaþiei cuproduse alimentare destrictã necesitate, a cãroraplicare este obligatorie.

Cade într-o vineri

15 august, o nouã ZI LIBERÃ!

A ngajaþii români se pot bucura cã vorputea beneficia de un mini-concediu

ºi în luna august ºi pot da o fugã de vineripânã duminicã la mare sau la munte.

O asociaþie din Petroºani a oferit ajutorsinistraþilor din Novaci

A sociaþia Hope For Life Valea Jiului a întreprinso acþiune caritabilã în Jud Gorj mai exect în

zona Novaci , la familiile care au fost afectate deinundaþiile din aceea zona. Deºi perioadã a fostfoarte scurtã privind organizarea, membrii suntmulþumiþi de rezultat, dar ºi de cei care au rãspunsafirmativ apelulului umanitar.

Monika BACIU

Singurul romancare s-a aventurat înaceastã cursã va pornidin Dover (Anglia) ºiva trebui sã ajungã laCalais (Franþa), dupã ocursã maraton depeste 40 de kilometriîn care ar putea înotapînã la 18 ore.Avram Iancu adeclarat pentruAnunþul de UK cã îiaºteapã pe toþi

românii din Anglia sãmeargã sã îl susþinã.

"Fac apel la româniidin Marea Britanie, înspecial la cei carelocuiesc în Kent, înoraºele Dover,Folkestone, Ashford ºiCanterbury, sã vinã sãmã susþinã la plecareadin Dover. Amîncredere ca voi reuºisã trec canalul, cunos-cut ca Iadul de gheaþãdin cauza temperaturiiscãzute a apei, însã

am nevoie de sprijinulcomunitãþii romaneºtidin Marea Britanie", adeclarat Avram Iancupentru Anunþul deUK.

Distanþa de la malulbritanic pînã la celfrancez al CanaluluiMînecii este de peste40 de kilometri, iarAvram va înota încontinuu pînã la 18ore. Sponsorii princi-pali ai acestui eveni-ment sînt: operatorulde telefonieLYCAMOBILE, CostelAvram, Emil Pîrãu,Consiliul LocalPetroºani, firma detransport Tarsin ºiCANAH.

16 Turism Cronica Vãii Jiului | Luni, 4 August 2014

Monika BACIU

Fundaþia pentruIntegrare EuropeanãSigma organizeazã înRomânia, începînd cu1997, TabãraInternaþionalãCangurul. Pentru cîte-va zile, tineri dindiferite þãri au ocaziade a se cunoaºte, de adescoperi interese ºipreocupãri comune,de a comunica liber înlimbajul vîrstei, al jocu-

lui ºi al prieteniei. Laediþiile organizate pînãîn prezent au luatparte elevi ºi profesoridin: Austria, Armenia,Belarus, Bulgaria,Canada, Franþa,Georgia, Italia, Israel,Kazakhstan, Lituania,Pakistan, RepublicaMoldova, România,Spania, Turcia,Ucraina ºi Ungaria.În anul 2014, va fiorganizatã în Strajã,judeþul Hunedoara, în

perioada 3 - 11august.

“Cei peste 500 deelevi ºi profesori vor fiinvitaþi sã participe laun program variat, cunumeroase activitãþiculturale, educative ºide divertisment”, spunorganizatorii.

Tot în cadrulTaberei Cangurul sevor desfãºura cursuride formare pentrucadre didactice

organizate de. Lacursuri vor participacirca 150 de profesoriºi inspectori la disci-plinele matematica,ºtiinþe, informaticã,limbi strãine (franceza,engleza, germana,spaniola). La eveni-ment va fi prezent ºirenumitul academicianMãrcuº Solomon.

MaximilianGÂNJU

Turiºtii au pututvizita ºantierul arheo-logic, efectuarea deghidaje specializate lamonumentele anticedin sit, dar au luatparte ºi la reconsti-tuirea unei lupte întredaci ºi romani înamfiteatrul roman.Proiectul a fost susþin-ut financiar deMinisterul Culturii ºiorganizat de MuzeulNaþional de Istorie aTransilvaniei înparteneriat cuConsiliul JudeþeanHunedoara, MCDRDeva, UniversitateaBabeº-Bolyai Cluj-Napoca ºi Primãria

comuneiSarmizegetusa.

Ulpia TraianaSarmizegetusa adevenit, în ultimii ani,

un obiectiv turisticimportant al judeþuluiHunedoara. Potrivitdatelor MCDR Deva,situl istoric a fost viz-itat anul trecut decirca 52.000 de per-soane, mai mult cu

75% ca în 2012. Fosta capitalã a

Daciei Romane a fostfondatã de primulguvernator al provin-ciei, TerentiusScaurianus, între anii108-110. Situl istoricUlpia TraianaSarmizegetusa se aflãsituat în comunaSarmizegetusa, înapropiere de oraºul

Haþeg, cu acces directdin DN 68 Haþeg-Caransebeº. În imedi-ata vecinãtate a situluise aflã ºi secþia dearheologie romanã aMCDR Deva.

Sãrbãtoare la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

T uriºtii care au vizitat fostacapitalã a Daciei Romane,

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, delângã oraºul Haþeg, au avut partede spectacole grandioase cu ocaziaZilei Porþilor Deschise.

Tabãra internaþionalã, în Straja

S ute de copii în Straja. Timp deo sãptãmînã în staþiunea mon-

tanã Straja are loc o tabãrã desti-natã copiilor care au participat ladiferite competiþii. Tabãra inter-naþionalã Cangurul se adreseazãtinerilor, care astfel vor avea posi-bilitatea de a învãþa despre obi-ceiurile altor culturi.

Cursa istoricã pentru România

A vram Iancu apeleazã la sus-þinerea românilor din Marea

Britanie. Petroºãneanul se afla dejaîn Regatul Unit, acolo unde vaporni într-o cãlãtorie istoricã.

cvj nr 667, luni, 4 august

Documents