cvj nr. 872 luni 8 iunie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 872

Luni, 8 Iunie 2015

Î nainte de încercarea lui Mihai Viteazul de a uni cele trei þãriromâne (1600) sau de Marea Unire a Transilvaniei cu România

(1918), Valea Jiului a fost pusã în faþa unei situaþii istorice de a fisub sceptrul domnesc al Þãrii Româneºti (Valahia). Se întâmpla înurmã cu 495 de ani, în vara lui 1520. Era un act de alipire semnatde domnitorul Neagoe Basarab. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Acum 495 de ani (9 iunie 1520) a avut loc

Prima „unire” a Vãii Jiuluicu Þara Româneascã

Nedeia Vulcãneanãva avea loc la finelelunii iunie la Vulcan ºi,spre deosebire de aniitrecuþi, manifestãrilese mutã în zona dinfaþa primãriei dinlocalitate. GheorgheIle recunoaºte cã totul

a pornit de la ideea dea promova tradiþiilelocale ºi cã, an de an,s-a mai adãugat câte omanifestare, aºa încâtacum þine 3 zile. „Cutoate cã, la început, afost doar muzicã po-pularã, acum avem ºi

muzicã pop, rock, cufiecare an am extins ºisâmbãta festivalul,apoi, în alt an, amextins ºi vinerea ºi aminvitat talentele locale,pentru a recruta cuadevãrat copiiitalentaþi.Duminica estepartea mai pal-pitantã, când peBulevardulMihai Viteazulavem paradaportului popularºi, desigur, intrãîn marº, înaplauzele tutur-

or, ºi sportivii ºiansamblurile coordo-nate de Consiliul local,care vor defila pe bule-vard. Ne oprim apoisus la Brazi”, a spusGheorghe Ile, primarul

municipiului Vulcan.Deocamdatã, pri-

marul Gheorghe Ile nua vrut sã facã publicnumele trupelor ce vorconcerta, dar a promiso ediþie de neuitat aacestui eveniment.„Sâmbãtã seara, în

ultimul week-end alacestei luni, va avea locun concert de muzicãpop, rock ºi muzicãuºoarã, cu formaþiiconsacrate dinRomânia. Este o surprizã ºi nu divulgasta pânã la NedeiaVulcãneanã”, a maispus Ile.

Nedeia Vulcãneanãajunge în 2015 laediþia cu numãrul 43,iar an de an, deaproape o jumãtate deveac, localnicii de aicis-au adunat la începutulverii pentru a sãrbãtorioraºul ºi a promovatradiþiile locale.

DianaDiana

A paServ Valea Jiului,noi investiþii în

valoare de aproape 70 de milioane de euro.eprezentanþii societãþii deapã din Valea Jiului ºi-aufãcut deja planurile pentru noile investiþii ceurmeazã a fi realizatepentru cetãþeni.

Acum se încearcãobþinerea fondurilor necesarepentru implementareaproiectelor.

“Suntem primul operatorde servicii de apã ºicanalizare din România caredeja nu doar cã are în vederenoi investiþii în aceastãdirecþie, dar deja am trecut defazele iniþiale de discuþii, amcontractat ºi firma de consul-tanþã ºi ne aflãm deja într-oetapã înaintatã de elaborare adocumentaþiilor tehnice,studiilor de fezabilitate, învederea accesãrii de fondurieuropene pentru execuþialucrãrilor”, a declarat CostelAvram, directorul general alApaServ Valea Jiului.

Noul proiect european esteestimat la o valoare totalã de67 milioane de euro.Reprezentanþii societãþii deapã au în vedere reabilitarea

reþelelor de canalizare mena-jerã pe o lungime totalã de44 de kilometri, în localitãþilePetrila, Petroºani, Aninoasa,Vulcan, Lupeni ºi Uricani),reabilitarea unui numãr de 3 surse de apã, respectiv captãrile de la Jieþ, Polatiºteºi Izvoru, reabilitarea magistralei de aducþiune aapei potabile Valea de Peºti –Petroºani pe o lungime decirca 26 kilometri, reabilitareastaþiilor de tratare a apeipotabile Tãia ºi Zãnoaga,reabilitarea unor reþele de distribuþie a apei potabile dinAninoasa, Vulcan, Lupeni,Uricani pe o lungime totalãde circa 64 de kilometri.

Prioritare vor fi investiþiiledin partea de vest a VãiiJiului, având în vedere faptulcã acolo nu au fost executatelucrãri în prima parte a programului derulat deApaServ Valea Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

ApaServ, investiþii de 70 de milioanede euro în vestul Vãii Jiului

Nedeia Vulcãneanã se apropie de startD e la muzicã popularã, nedeia din

Vulcan a devenit o adevãratã pe-trecere ce þine timp de 3 zile, cu ritmuricolorate, cu trupe cunoscute din þarã,soliºti locali ºi o paradã a costumelortradiþionale. De aceastã datã manifes-tarea se þine în centrul oraºului, aºacum a promis primarul Gheorghe Ile.

P entru municipiulLupeni, alimentarea

cu gaz a fost unul dintreproiectele pe care adminis-traþia localã si l-a doritimplementat în întregime,pânã la finele acestui an.

Cu câteva luni în urmã,atunci când se efectua recepþiaconductei de gaz care asigurabranºarea la reþeaua de gaz a unui numãr de aproximativ1700 de apartamente, deputatulCristian Resmeriþã, cel care aavut o contribuþie importanta larealizarea acestui proiect, prezentla eveniment, vorbea plin desperanþã despre faptul cã va facetot ce ii stã în putinþã ca pânã invarã, sã se finalizezeintroducerea gazuluimetan în toate blocuriledin localitate. Acestafiind, de altfel, unul dincele mai importanteproiecte din ultimii 10ani pentru municipiulLupeni.

Zilele trecute deputa-tul Cristian Resmeriþãalãturi de Nicolae

Coþop-Managerul de ProiectSenior Managementul ProiectelorRegiunea Vest ºi autoritãþile localede la Primãria Lupeni, au efectuatrecepþia conductei de gaz care vaalimenta blocurile D4, D3,D2 ºiD1 de pe strada TudorVladimirescu, iar din aceastã sãp-tãmânã locuitorii acestor blocurise pot prezenta la sediul E-ONdin Petroºani pentru a incheiacontractele de furnizare a gazului.

Astfel, o nouã promisiune adeputatului Cristian Resmeriþã afost îndeplinitã ºi un alt proiectimportant pentru locuitoriiLupeniului a ajuns la final.

În prezent doar douã blocuride lângã mina Lupeni au rãmasneracordate la reþeaua de gaz.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

S ocial democraþiidin judeþul

Hunedoara merg pemâna lui Ponta,urmãrit penal deprocurorii DNA, iarliderul organizaþieijudeþene îi cere sãreziste presiunilor ºisã nu demisioneze.

PSD Hunedoara,printr-un comunicat depresã, menþioneazã ºimoþiunea de cenzurã aliberalilor ºi cred cã n-arfi tocmai o coincidenþãdemersul juridic împotri-va premierului. Astfel,PSD Hunedoara anunþãcã îl susþine pe VictorPonta în funcþia de premier, deoarece„prezumþia de nevi-novãþie primeazã, iardemisia nu poate veniîn mod forþat în urmacitãrii de cãtre DNApentru audieri" ºi "respinge în totalitate”

ideea demisiei acestuia. „Prezumþia de nevi-

novãþie primeazã, iardemisia nu poate veniîn mod forþat în urmacitãrii de cãtre DNApentru audieri în ziua încare Partidul NaþionalLiberal depune o moþiune de cenzurã.Mandatul de premier afost atribuit lui Victor Ponta în moddemocratic de cãtreParlamentul României,iar demersul preºedin-telui Klaus Iohannis,privind solicitarea dedemisie a premierului,nu este decât o abor-

dare politicianistã, în afara cadruluiconstituþional ºi nu aredecât rolul de a sprijiniPNL în demersurilesale. Klaus Iohannis, capreºedinte al tuturorromânilor, trebuie sãdea dovadã deimparþialitate, iar pânãcând justiþia îºi spunecuvântul era firesc sã fiereþinut în declaraþii”, searatã în comunicatul depresã semnat depreºedintele organizaþieijudeþene, deputatulLaurenþiu Nistor.Liderul PSD mai susþinecã „un procuror DNAnu poate fi mai presusde Parlament, Guvernºi de cetãþenii acesteiþãri! Acest fapt nu arînsemna altceva decâtdictaturã, iar Românianu se poate întoarce înhaos ºi la vremuri pecare nu ºi le maidoreºte".

M. GÂNJUM. GÂNJU

F ãrã prea multe emoþii,Cristian Remeriþã a fost

ales preºedintele organizaþieimunicipale a PSD Lupeni,atmosfera lucrãrilor Conferinþeide dare de seamã ºi alegeri fiinduna destinsã fãrã tensiuni ºijocuri de culise, aºa cum s-aîntâmplat în alte pãrþi.

“Trebuie sã rãspândim valorile, ideileºi conceptele social-democrate in cercuricat mai largi, iar noi, social-democraþii,sa fim din ce in ce mai multi si mai unitipentru a putea avea rezultate cât maibune”, a declarat Cristian Resmeriþã,noul preºedinte al PSD Lupeni.

Organizaþia PSD Lupeni este o formaþiune politicã numeroasã, cu unnumãr de 1371 de membri ºi numeroºisimpatizanþi ºi este cea mai puternicãorganizaþie politicã din judeþ. Rezultateleobþinute de PSD Lupeni cu prilejuldiverselor alegeri locale, parlamentare ,europarlamentare ºi prezidenþiale îndecursul ultimilor 15 ani, au plasat-o peprimul loc în judeþ ºi chiar la nivelnaþional.

Pe lângã preºedintele organizaþiei,Cristian Resmeriþã, cu unanimitate devoturi a celor 133 de delegaþi prezenþila Conferinþã, au fost desemnaþi ºiceilalþi membri ai biroului executiv,respectiv Viorel Iacob Mesaroº –

preºedinte executiv, Cornel DamonLungan – vicepreºedinte, Maria Pestrea(preºedinta OFSD) – vicepreºedinte,Viorel Vasian (preºedintele Seniorilor) –vicepreºedinte, Costicã-Felix Someºan(liderul organizaþiei de tineret) –vicepreºedinte, Ilie Romoºan –vicepreºedinte, Dan Marcu – secretarexecutiv, Leontina Stanciu – trezorier,Nicolae Tuvene, Teodor Mangu,Olimpiu Stoicuþa, GheorghiþãManolache, Ion Pîrvulescu, TeofilDobrean, Rodica Cîmpean, LucianResmeriþã, Darius Cîmpean, OvidiuAdrian Misaroºi, Florica Borc, FlorinelNicuºor Chiroºca – membri.

Planurile de viitor ale noii echipe deconducere au ca obiective principale:finalizarea proiectelor aflate în curs dederulare alãturi de viceprimarul ºi actua-la echipã de consilieri ai PrimãrieiLupeni si câºtigarea alegerilor locale ºiparlamentare ce vor avea loc în 2016 .

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Doi tineri dinLupeni, rãniþi înurma unui accident

D oi tineri din municipiulLupeni au fost implicaþi

într-un accident rutier petrecut pe DN 66, aproapede Simeria, din cauza unuiºofer neatent.

Unul dintre tineri, pasager, a fostrãnit grav iar cel care conduceamotocicleta a suferit rãni uºoare.

„În data de 06.06.2015, în jurulorei 15:45, un bãrbat în vârstã de42 de ani, din oraºul Cãlan, întimp ce conducea o autoutilitarã peDN66, pe raza comunei Bãcia, dindirecþia DN7 – Cãlan, a efectuat unviraj spre stânga fãrã sã se asigurecorespunzãtor ºi a acroºat motoci-clul condus din aceeaºi direcþie demers de cãtre un tânãr în vârstã de28 de ani, din municipiul Lupeni,care se încadrase în depãºireaautoutilitarei”, aratã IPJHunedoara.

ªoferul dubiþei este cercetat pentru comiterea infracþiunii devãtãmare corporalã din culpã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cristian Resmeriþã, noul preºedinteal organizaþiei PSD Lupeni

Laurenþiu Nistor: Un procuror DNAnu poate fi mai presus de Parlament!

Introducerea gazului în apartamentele din Lupeni, peultima sutã de metri

Cui îi pasã de 200de mineri faþã de problemelereale ale þãrii?V alea Jiului este vãzutã

ca o patã pe hartaRomâniei. Mineriadele nu aufãcut altceva, în opinia unora,decât sã atragã asupra VãiiJiului o patã de ruºine.Întreaga þarã percepe aceastãzonã ca pe una a sãlbaticilor.

Minerii din Valea Jiului devinînsã, din când în când, brusc intere-sanþi pentru oamenii politici.Disponibilizarea ortacilor de laSocietatea Naþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului trezeºte oameniipolitici care pânã acum nu au acor-dat atenþie zonei. EuroparlamentarulSiegfried Mureºan cautã, pe o reþeade socializare, soluþii pentru mineriicare urmeazã a fi disponbilizaþi lasocietatea care închideminele din Valea Jiului.

“225 de mineri dinValea Jiului îºi vorpierde locurile demuncã la 1 iulie. Mãocup sã vãd dacã îiputem ajuta dintr-unuldin fondurileeuropene”, spuneeuroparlamentarul peFacebook.

Rãspunsurile nu au

întâziat sã aparã. Pãrerile suntîmpãrþite, în funcþie de interse.

“De când se folosesc baniieuropeni în aceste scopuri? altecategorii de salariaþi nu au rãmasfãrã servici? v-aþi ocupat ºi de ei?cui îi pasa de 200 de mineri fata deproblemele reale ale þãrii? toþicetãþenii au aceleaºi drepturi nudoar minerii”, spune un utilizator alreþelei de socializare.

“Trecând peste faptul cã mineriidin Valea Jiului au fãcut niºtelucruri urâte în Bucureºti ºi înRomânia, oare guvernul plin decinstiþi ce pãzeºte, ce pãzeºte cuValea, cu Oltchimul, cu CFRMarfã, ºi în general cu România?”,sopune un alt utilizator.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni 8 iunie 2015 Actualitate 3

C omplexul EnergeticHunedoara, neconform

din punct de vedere al legis-laþiei de mediu. Nechiziþionareacertificatelor de carbon de cãtre Complexul EnergeticHunedoara pânã la data de 30aprilie, face ca entitatea sã fieconsideratã neconformã de cãtreMinisterul Mediului.

“În cazul nerespectãrii acesteiobligaþii se aplicã penalitatea de 100de euro/tonã de dioxid de carbonechivalent emisã pentru care operatorul nu a restituit certificatele,echivalentã în leu la cursul de schimbleu/euro al Bãncii Naþionale aRomâniei, sumã care se constituievenit la fondul pentru mediu, încondiþiile legii, operatorul fiind considerat neconform”, se aratã îndocumentele Ministerului Mediului.

Complexul Energetic Hunedoaraa primit douã notificãri, una în luna

aprilie ºi una în lunã martie. “Autoritatea publicã centralã

pentru protecþia mediului comunicãAdministraþiei Fondului pentru Mediulista operatorilor care nu restituie încondiþiile legii certificatele aferenteanului precedent, în vedereademarãrii procedurii de stabilire,control ºi emitere a deciziei careconstituie titlu de creanþã pentruîncasarea penalitãþii de 100 deeuro”, se mai aratã în document.

În tot acest timp, reprezentanþiiComplexului Energetic Hunedoarafac eforturi pentru a nu fi nevoiþi sã plãteascã amendã de 120 de milioane de euro.

“Am primit un sprijin real dinpartea Comisiei, ne-am deplasat lasediul Digi Clima ºi la DigiCompetition ºi discuþiile purtate auconcluzionat un lucru: haideþi sã nefacem treaba, sã rambursãm ajutorulde stat ilegal, sã achiziþionãm certificatele de CO2 ºi dupã aceea,încursul luinii iunie, sã venim cudosarul în care sã explicãm de ce s-aîntârziat. Nu este vina companiei(CEH – n.r.), este vina statului ºiputem sã fim iertaþi”, a declarat ministrul Energiei, Andrei Gerea.

ªi în cazul în care ComplexulEnergetic Hunedoara ar fi avutnumãrul necesar de certificate, acestea tot ar fi trebuit achiziþionate,potrivit reglementãrilor de mediu.

Monika BACIU Monika BACIU

U n proiect dinera comunis-

mului, referitor laintroducerea înValea Jiului a unorautobuze electricea fost reluat înurmã cu câþiva anide cãtre reprezen-tanþii ConsiliuluiJudeþean ºi reac-tualizat cu nevoilesecolului XXI.

Chiar ºi aºa suntconsilieri care conside-rã acest proiect cafiind unul de domeniulºtiinþifico-fantasticuluicare nu are nicio ºansãsã fie implementat.

“Acest proiect nu osã înceapã ºi nu o sãfie realizat nici peste100 de ani. Aþi promiscã banul public va ficheltuit cu chibzuinþã.Mai mult, domnilorvicepreºedinþi,

amândoi aþi candidatîn 2012 pe o listãcomunã UniuneaSocial-Popularã, condusã la acel timpde Emil Boc, acumsunteþi liberali sub un an, fiecare dintredumneavoastrã. Credcã nu e obligatoriu sãpromovaþi în continua-re proiectele fosteiconduceri a consiliuluijudeþean. De aceea, vãsolicit ca banii publicisã fie cheltuiþi cuchibzuinþã ºi eficient”,a spus consilieruljudeþean Ioan Dumitru

ªtaier.Preºedintele

interimar al ConsiliuluiJudeþean, DorinGligor, susþine cã ediliidin Valea Jiului cer caacest proiect sã fieimplementat ºi chiarfinalizat.

“Domnule consilier,nu pot sã vã contrazic,aveþi dreptate 100%dar tocmai asta facem,proiectul de hotãrârenu prevede niciunsuport financiar, decinu cheltuim nimic,doar extindemasocierea. Rãspunsul

la sumele cheltuite vi l-am dat data trecutã,banii au fost cheltuiþiîn numele victoriei din2012, dar aþi spusîncã un adevãr în faþacetãþenilor ne adresãmcu fapte, cu programeºi atunci cred cã ar fiextrem de interesantão dezbatere pe temapropusã de dumnea-voastrã ºi nu cu decla-raþii ale unor per-soane. Pentru colegi,pentru toatã lumea, osã avem ºi o întâlnirecu primarii din ValeaJiului, noi am mai avut

una, ºi ei au solicitatcontinuarea acestuiproiect. Despre posibilitatea definanþare hai sã maiavem rãbdare o lunã,douã, apar ghidurile de finanþare ºi atuncifacem analiza concretãdar cheltuialã nu maiavem de fãcut.”, areplicat Dorin Gligor,preºedintele interimaral CJH.

Adrian Zvîncã considerã o necesitateun transport, civilizat,bazat pe autobuzeelectrice.

“Doream doar sãatrag atenþia cã trans-portul cu autobuzeleelectrice nu e în niciuncaz de domeniu ºtiinþi-fico-fantastic, probabilîn copilãria domnuluiconsilier erau la acestnivel, în momentulactual sunt o realitate.Autobuze electrice

funcþioneazã în destulde multe oraºe dinlume ºi scopul acestorfinanþãri pe fonduristructurale este tocmaisã se dezvolte noiletehnologii. Nu înþelegde ce e vãzut acestproiect ca o cheltuialãsau risipire a banuluipublic”, a spus consilierul judeþeanAdrian Zvîncã.

Ideea a luat naºtere în anii regimu-lui comunist, iar dupãmai bine de 20 de aniaceastã a fost preluatãºi de reprezentanþiiConsiliului JudeþeanHunedoara.

Toate administraþiilelocale din Valea Jiuluiau aderat la acestproiect judeþean, careare rolul de a facilitatransportul locuitorilordin Valea Jiului.


Proiectele din Valea Jiului, SF-uri pentru consilierii judeþeni

CEH penalizatã cu 100 de euro/tona de dioxid de carbon

Î nainte de încer-carea lui Mihai

Viteazul de a uni celetrei þãri române(1600) sau de MareaUnire a Transilvanieicu România (1918),Valea Jiului a fostpusã în faþa uneisituaþii istorice de a fi sub sceptruldomnesc al ÞãriiRomâneºti (Valahia).

Se întâmpla în urmãcu 495 de ani, în varalui 1520. Era un act dealipire semnat de domni-torul Neagoe Basarab.

Þinutul celor douã Jiuri

În istoriaTransilvaniei, viaþa ºitrãirea în spaþiul cunos-cut generic ca „ValeaJiului”, a avut particu-laritãþi specifice, maiales dupã boom-ul eco-nomic început în a douajumãtate a secolului alXIX-lea, odatã cudescoperirea ºi

exploatarea zãcãmântu-lui de cãrbuni.

Acest loc, de colþsud-vestic al judeþuluiHunedoara, aºezat întreculmile muntoase aleParângului, Vâlcanului ºiRetezatului, brãzdat decele douã Jiuri, cunumeroºii lor afluenþi,nu a fost locuit dintotdeauna de o populaþie atât de densã,precum în aceºti peste160 de ani de epocãindustrializatã.

Desigur, descoperirilearheologice efectuatede-a lungul timpului ducindiciile umane pânã în

paleolitic (cca. 10.000-8.000 î. Hr.) cu urmede vase rudimentare de lut ºi podoabedescoperite la Peºtera Bolii, prin anii1870-1890.

Epoca Bronzului (cca. 500 î. Hr.) a scosla ivealã, în zonaLivezeni ºi a sãpãturilorcu ocazia construirii bisericii romano-cato-lice, securi ºi fragmentede securi, scoabe dinmetal.

Lucrãrile decanalizare ºi la fundaþiileunor clãdiri dinPetroºaniul sfârºitului deveac al XIX-lea au scosla ivealã din antichitateºi epoca stãpâniriiromane în Dacia, mone-de greceºti ºi romane,iar la Valea Ungurului,lângã Vulcan, o lance defier din secolele VII-VIII.

Cercetãrile au doveditcã Cetatea Bolii a cons-tituit un excelent adã-post pentru oamenii dinepoca de piatrã. Suntdovezi elocvente cãaceastã zonã aflatã pecele douã Jiuri a fostpopulatã din cele maivechi timpuri.

Studiile amãnunþiteale istoricilor VasilePârvan ºi A.P. Xenopolau dus la concluzia cãaceste locuri au fostpopulate de geto-daciicare au asimilat ulterior(cca. 150 d. Hr.) ºi altepopoare migratoare,precum sargeþii sau sigi-nii. De altfel, din epocageto-dacicã au rãmascâteva denumiri: Jiul,Jieþ, Maleia, Straja.

Valea Jiului în Evul Mediu

Existã o perioadãdestul de lungã, timp deaproximativ 1.200 deani (secolele IV-XVI) încare mãrturii istoricedespre viaþa de aici suntextrem de rare. Sepoate însã desprindeconcluzia cã, într-ovreme în care în ÞaraHaþegului, cnezatele ºivoevodatele erau într-oascensiune, exista viaþãºi la vecinii din „ÞaraJiului”.

Voievodul Litovoi,care stãpânea ÞaraHaþegului, îºi stabilisegraniþele cu Þara

Româneascã în ValeaJiului.

Dupã dispariþiavoevodatelor, nobilimearomânã este îndepãr-tatã, regii Ungariei pun stãpânire pe aceleþinuturi, pe care nu odatã le „tranºeazã” ca ºi„daruri” pentru familiilenobiliare din ÞaraHaþegului.

Cel mai vechi docu-ment despre acestedonaþii dateazã din anul1416. Atunci, în vre-mea vicevoevoduluiLorant Lepes, cneazulMuzsina îºi vinde pose-siunile, printre care ºiuna din Valea Jiului.Apoi, în 1439, regelemaghiar Albert deHabsburg (1437-1439),reînnoieºte actele deproprietate ale familieiKendeffy (numemaghiarizat din„Cândea”) asupra unor

moºii din Valea Jiului,primite în urmã cu unan de la regeleSigismund deLuxemburg (1387-1437). Cândeºtii aucreat o armatã puter-nicã de români din ÞaraHaþegului, cel maireprezentativ din familiefiind Nicolae Cânde(Miklos Kendeffy), carea înfruntat oasteaturceascã în 1442 laVulcan.

În anii urmãtori, pentru fapte de vitejieîn diferite prilejuri pecâmpurile de luptã,familia Cândeºtilor aprimit o sumedenie deposesiuni ºi moºii dinpartea regilor Ungariei,la Sãlaº, Meriºor, Baru.

Un document exacteste datat 18 ianuarie1493 este un act dedonaþie reînnoit, subsemnãtura regeluiVladislav al II-lea Jagello(1490-1516), unde seîntãreºte diploma dedonaþie pentru MihailKendeffy ºi urmaºiloracestuia, fiind vorbadespre terenuri arabile,pãºuni ºi fâneþe, cunoscute sub numelePterella (Petrila), Malee (Maleia), Rathond (Rãtundul),Mariszovar (Moriºoara)ºi Nyakmezew (Câmpului Neag). Tot în anul1493 apare un act scrisdespre un „impozitromânesc” (oláhadó),plãtit de bãºtinaºi încapre ºi oi, celor ce

stãpâneau acesteterenuri din Valea Jiului.

Neclaritateagraniþelor dintre popu-laþia de „dincolo ºi din-coace” de munþi a dusla nenumãrate lupteîntre oameni. Tocmaide aceea, în anul 1514se va întruni o comisiela Meriºor, pentru a stabili hotarele întreTransilvania ºi ÞaraRomâneascã, fiindtrimiºi reprezentanþiicelor douã formaþiunistatale, conduse la vre-mea aceea de domni-torul Neagoe Basarab înValahia, respectiv IoanZapolya în Transilvania.

Conform studiilorefectuate de NicolaeIorga, aceºtia s-auadunat ºi „sfat fãcând,cu credinþã ºi mareblãstãm s-au legat ºi s-auaºezat cum mai mult deacum înainte acestedoao pãmânturi (þãri)gâlcevi ºi rãzminþe ºihoþii sau prãzi ºi jafurisã nu se mai facã, ci sãfie cu mare pace ºifrãþie”.

Aceastã comisie aavut ºi o încredinþaremilitarã, pentru a se luamãsuri asupra atacurilorturceºti, care deveniserãtot mai ameninþãtoare.Deºi au fost editate legiaspre în ceea cepriveºte contactele întrepopulaþia româneascã ºicea ardeleanã, aceastanu a respectat preamult aceastã graniþãiluzorie.

Actul de acumcinci veacuri

Valea jiului va intra„dintr-un condei” înposesia domnitoruluimuntean neagoeBasarab (1512-1521),care la o înþelegere cuvoevodul transilvan IoanZapolya (1510-1526)au parafat noua graniþãcare va trece pe laMeriºor, ca punct principal de reper. Actuleste scris la Târgoviºte(documentul se aflã laArhivele Statului din

Sibiu, colecþiaBrukenthal), întocmit departea munteanã, sem-nat apoi ºi de reprezen-tanþii Ardealului. Fiecaredintre cei doi conducã-tori de þarã ºi-au desemnat reprezentanþiipentru a parafa nouagraniþã. Din partea Þãrii Româneºti au fostprezenþi banul Stanciuºi spãtarul Neagoe,logofãtul radu ºi postel-nicul Albu din Borãºti,postelnicul Dan dinRomâneºti, logofãtulSocol din Baia,postelnicul Bran dinPolovragi, postelnicul

Stanciu din Crasna.ReprezentanþiiArdealului au fost câþivanemeþi din ÞaraHaþegului, ioan Cândeººi Laczko Cânda, apoiSãrãcin Frenczy dinRãchitova, Petru Zlaºtiºi Miclãuº Tuºtea dinMujina, Iacov din RâuBãrbat, Stanciu dinMãþeºti ºi Iancu dinSãtcili. S-au stabilit niºtereguli legate de even-tualele acte de jaf ºihoþie, stabilindu-se olinie de graniþã, „ca seºtie: de la apa Oltuluipânã la Rasava (Orºova)de cãtre Þara Ardealuluiºi de cãtre ÞaraRomâneascã”. Într-uncalcul actual, aceastãgraniþã ar fi urmat olinie de hotar pe alinia-mentul Voineasa – Vf.Lui Pãtru – Mãgura –Dealul Babii – Vf. Tuliºa– Muntele ªiglãu – Vf.Scoarþa – Vf. Dragºanul– Paltinul – Soarbele –Galbenii Mici – Galbenii

Mari – Cracul Leurdei –muntele Morariu –muntele Zahnei –muntele Tutilã.

Linia de hotar continuã pe alte coor-donate de toponimie avechilor locuri (Râulªes, Olanul Mare,Olanul Mic, Piatra Albã,Cracul lui Mihoc,Cupenul, Opesat,Bogdãnetul, VlãsculeþulMic, Vârful Râu, LaPiatrã, Rajia etc.).

Condiþiile au fost stabilite de domnitorulmuntean NeagoeBasarab ºi acceptate devoevodul transilvan Ioan

Zapolya: „Deci întruaceasta, aºa precum auîntocmit acei nemeºi ailui Ianoº craiul împre-unã cu boierii domnieimele, care sunt mai susziºi, care au aºezathotarele ºi semnele pemunþi ºi au ales munþiiÞãrii Româneºti decãtre munþii Ardealului,precum au aflat dupã

dreptate, aºa sã fieacest aºezãmânt neclintit, fãrã tulburare,în veci”.

Documentul a fostscris de „gramaticul”Bogdan în Cetatea descaun de la Târgoviºte,„luna iunie 9 zile ºi dela Adam în anul 7028(1520)”, act purtândsemnãtura lui NeagoeBasarab.

Înfrângerea Ungarieiºase ani mai târziu, înbãtãlia de la Mohacs(aprilie 1526) în faþa oºtilor otomaneconduse de sultanulSuleyman Magnificul,avea sã punã o ampren-tã asupra Transilvaniei.Astfel, regele Ungariei(ºi voevodulTransilvaniei), IoanZapolya pierde tronul,pentru care va începe oluptã pentru el. Va fi oluptã pentru tron întrenobilimea mijlocie ºimicã, pe de-o parte (cea care îl susþine încontinuare pe IoanZapolya) ºi cea formatãdin magnaþi, care îl vorpe Ferdinand deHabsburg. La condu-cerea Transilvaniei vaveni voevodul Petru dePereny (1526-1529).

Transilvania îºidobândeºte statutul deprincipat autonom subsuveranitatea PorþiiOtomane, regim politicasemãnãtor cu al ÞãriiRomâneºti ºi Moldovei.Acest fapt duce în planeconomic ºi politic laintensificarea legãturilordintre cele douã state,bazate pe unitatea deneam, limbã, culturã,obiceiuri ºi credinþã,

favorizate ºi de unitateade spaþiu geograficromânesc.

Domnia ulterioarã alui Mihai Viteazul(1593-1601) va reuºivremelnic prima unire a

celor trei þãri româneºti- Þara Româneascã,Transilvania, Moldova –,unire care însã nu s-aputut menþine din cauza împotrivirii marilor puteri ale lumii,Austria, Polonia,Imperiul Otoman.Treptat, s-a pierdut ºi noþiunea de hotar stabilitã în 1520, ValeaJiului revenind în zona deinfluenþã a Transilvanieiîncã multe veacuri deregatul maghiar, într-unfel sau altul, pânã laMarea Unire din 1918,când Valea Jiului a fostintegratã la þara-mamã,România.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 20154 Actualitate Actualitate 5

Anul 5 Numãrul 90 Luni, 8 iunie 20152 pagini Coordonator Genu TUÞU

Acum 495 de ani (9 iunie 1520) a avut loc

Prima „unire” a Vãii Jiului cu Þara Româneascã

Petru de Pereny,voievodul transilvan din

perioada 1526-1529

Þãrile Române în secolul al XVI-lea

Trupe de grãniceri au patrulat pe zona de graniþãstabilitã pe vârfurile de munte

Peºtera Bolii, locul unde s-au descoperit în secolulal XIX-lea urme ale omului paleolitic

Graniþa dintre Þara Româneascã ºi Transilvaniatrecea ºi prin Munþii Vâlcanului

Ioan Zapolya

Domnitorul valah Neagoe Basarab ºi voevodultransilvan Ioan Zapolya au semnat „unirea” Vãii

Jiului cu Þara Româneascã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 20156 Actualitate

R eprezentanþiiadministraþiilor

locale din Valea Jiuluiinteracþioneazã cucetãþenii ºi prin intermediul paginilor desocializare.

Ultimul exemplu în acestsens este cel al edililor de laPetrila care folosesc paginade socializare pentru a-iinforma pe locuitorii zoneiasupra faptului cã în curândvor demara lucrãrile de modernizare a drumului careface legãtura dintre ValeaJiului ºi judeþul Vâlcea, prinVoineasa.

Totodatã, edilii îi îndeam-

nã pe iubitorii naturii sãviziteze aceste locuri undepeisajele taie rãsuflareaoricui prin frumuseþe.

“În curând drumul Petrila-Jieþ - Cabana Groapa Seacã-Obârºia Lotrului va fi reabilitat. Aveþi ce admira...”,spun reprezentanþii PrimãrieiPetrila pe pagina lor desocializare.

Firma constructoare arela dispoziþie doi ani pentru afinaliza lucrãrile la drumulcare a fost afectat anul trecut de inundaþii. Lucrãrilese vor derula pe ruta Jieþ –limitã cu judeþul Vâlcea.Drumul face legãtura cujudeþul Vâlcea, ori cuTransalpina, iar din cauza

stadiului avansat dedegradare, este practicabildoar vara ºi iarna, cei carese încumetã pot merge doarcu maºini 4×4. reabilitareadrumului cuprinde ºi porþiu-nea spre Petroºani, care stãacum sã se prãbuºeascã, darºi tronsonul ce duce sprestaþiunea de schiTransalpina, prin CheileJieþului.


Arcaºii, la OlimpiadaeuropeanãA rcaºii din

Aninoasa au plecatweek-end-ul trecut înAzerbaidjan, laOlimpiada Eupoeanã.

Este prima întrecere deacest gen ºi din Valea Jiuluine reprezintã cei mai bunidoi sportivi de la Anena,Viorel Hãbian ºi SimonaBãncilã.

Între 12 ºi 28 iunie laBaku, în capitalaAzerbaidjanului, are locprima ediþie a JocurilorEuropene, o competiþiemultisport care cuprinde ºiîntrecerea de tir cu arcul.Arcaºii din Aninoasa nuputeau sã lipseascã ºi înacest week-end ei pleacã

spre Bucureºti, pentru cãdelegaþia României va fiprimitã ºi la Cotroceni.

„Avem prilejul sã participãm la prima ediþie a Jocurilor Olimpice aleEuropei, care se vordesfãºura la Baku ºi suntembucuroºi cã facem parte dindelegaþia României, care arecam 200 de persoane ºisperãm sã facem o figurãfrumoasã. De la Aninoasa

particip eu ºi SimonaBãncilã, reprezentanta lotului de senioare”, a spusViorel Hãbian, preºedinteleClubului Anena al arcaºilordin Aninoasa.

Arcaºii noºtri sperã într-untitlu la aceastã competiþie ºipentru asta s-au antrenat cuun instructor corean.„Pregãtirea a fost intensã ºieu cred cã o sã se vadãrezultateele, având în vederecã ºi instructorul din Coreeava fi acolo”, a mai spusHãbian.

Peste 6.000 de sportivi vorlupta pentru 239 de medalii.De asemenea, cu ocaziaJocurilor, în Azerbaidjan vorsosi peste 3.000 de reprezen-tanþi oficiali ai echipelor.Ceremonia de deschidere vaavea loc pe 12 iunie, iar com-petiþiile se vor desfãºura pe19 discipline sportive, fiindorganizate în 20 de arene.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

La nivelul judeþuluiHunedoara s-au înscrisaproximativ 4.000 decandidaþi, 3329 fiinddin seria actualã, iar559 din seriile ante-rioare. Exameneleorale se încheie cuproba de evaluare acompetenþelor lingvis-tice într-o limbãstrãinã. Bacalaureatuldin acest an se anunþã

a fi la fel de greu ca ºianul trecut, iar eleviivor fi supravegheaþivideo. În data de 29iunie, candidaþii vorîncepe probele scriseale examenului debacalaureat. Primaprobã scirsã va fi ceala limba ºi literaturaromânã. Rezultatelevor fi afiºate în datade 6 iulie, iar în

perioada 7-9 iulie can-didaþii nemulþumiþi potdepune contestaþiile.

În data de 10 iulievor fi afiºate rezul-

tatele finale ale exa-menului maturitãþii.

La nivelul judeþuluiHunedoara sunt 13centre de examen,dintre care cinci suntîn Valea Jiului. Astfel,la Colegiul EconomicHermes din Petroºanivor susþine examenulmaturitãþii în jur de300 de absolvenþi deliceu. Aici vor dabacalaureatuleleviiColegiuluiEconomicHermes ºi ceiai LiceuluiTehnologic”Apollonius”Petroºani. La

Petroºani un alt centrude examen este laColegiul Naþional deInformaticã CarmenSylva. Aici vor susþinebacalaureatul elevii dela Carmen Sylva ºi ceide la Colegiul NaþionalMihai Eminescu dinPetroºani. Absolevnþiide la Colegiul TehnicDimitrie Leonida ºiColegiul Tehnic

Constantin Brâncuºidin Petrila se vor întâlni la bacalaureat laCT Dimitrie Leonida.

La Lupeni este unsingur centru de exa-men la Liceul TeoreticMircea Eliade, iar laVulcan vor veni ºiabsolvenþii de la LiceulTehnologic Reteza dinUricani


ApaServoferã serviciicontra-costS ocietatea de apã

din Valea Jiuluioferã locuitorilor dinValea Jiului pe lângãserviciile de apã ºicanal ºi alte servicii.

Acestea trebuie însãplãtite de cãtre cei care lesolicitã. Astfel, persoaneledin Valea Jiului care nusunt racordate la sistemulde canalizare însãau fosã septicã potapela la serviciilecelor de la socie-tatea de apã.Curãþarea foselorseptice se poateface contra-cost cu vidanjele de laApaServ, iarînchirierea acestorutilaje costã între80 ºi 280 de lei pe orã în funcþie de dotãrile utilajului.

Vidanjele societãþii deapã din Valea Jiului pot fiînchiriate de cãtre oricelocuitor al Vãii Jiului careare nevoie de acestea pen-tru a curãþa fosele septicesau canalele ce suntamplasate pe domeniulprivat. Cei care au nevoiede aceste utilaje nu trebuiedecât sã se adreseze celor

de la ApaServ printr-o simplã cerere.

“Oamenii se pot adresala societatea noastrã pen-tru închirierea vidanjelor înfuncþie de programarea pecare o facem astfel asigu-rãm contra-cost transportulacestor ape murdare lastaþia de epurare. Trebuiesã se facã o cerere simplãpentru închirierea acestorutilaje. Costurile pot sãdifere de la o situaþie laalta, pot sã fie fose septicemai mari sau mai mici,poate fi nevoie de un utilajmai complex, noi avemmai multe utilaje în dotare,

iar preþul poate sã diferede la o situaþie la alta”, a declarat în urmã cu ceva timp Florin Donisã,director tehnic SCApaServ Valea Jiului.

Cei de la ape spun cãexistã astfel de cereri, înpermanenþã. Închiriereavidanjelor se face contra-cost, iar acest lucru aducebani suplimentari la bugetul de la ApaServ.


Începe examenul maturitãþiiA bsolvenþii de liceu intrã în febra

examenului de bacalaureat. Începândde astãzi absolvenþii claselor de liceu începexamenul de bacalaureat cu competenþelede comunicare în limba românã.

Informarea cetãþenilor pe Facebook

A intrat înpanicã dincauza uºii

O femeie de 60 deani a avut nevoie deintervenþia pompie-rilor ºi a celor de laAmbulanþã, dupã ce arãmas blocatã în propriul apartament.

Incidentul a avut loc într-un bloc delocuinþe aflat chiarpeste drum deDetaºamentul dePompieri Petroºani,iar femeia a încercatsã iasã din locuinþã ºi

a constatat cã uºametalicã nu se maideschide. Pentru cã aintrat în panicã maimulþi muncitori careanvelopeazã blocul aucerut ajutor pompieri-lor, ar aceºtia au reuºitsã deblocheze uºafemeii. (M.G.)(M.G.)

Civilizaþia estedeparte de a ne fiajuns la Petroºani, iardupã manifestarea depe centrul civic, cea adunat mii delocalnici, apace brãzdeazãartera princi-palã este încãplinã dedovezi. Nimeninu poate contes-ta cã aici s-au con-sumat mici, gogoºi,murãturi ºi bere ºi astaîn ciuda autoritãþilorlocale care au acþionatimediat dupã ce s-aterminat petrecerea.Din pãcate, însã, la osãptãmânã distanþã, înapã tot mai sunt urme.

„Bineînþeles cã orice acþiune care sedesfãºoarã pe

domeniul public aloraºului Petroºani,

unde existãºi

lume, rãmâne, dinpãcate ºi mizerie. Mulþidintre cetãþeni, nunumai ai municipiuluiPetroºani, aruncãfoarte multe resturimenajere, inclusiv pealbia pârârului Maleia.Noi, administraþialocalã, am pus la dis-poziþia tuturor comer-cianþilor ºi a cetãþenilorpeste 10 pubele pentruresturile menajere, darau fost aruncate ºi pealbia pârâului”, a spus Daniel Viºan,directorul SPADPP.

Chiar dacã au încer-cat sã cureþe imediatresturile, tot mai suntîncã prin apã ambalajeºi aºa efectele Zilelor

Municipiului Petroºanise fac simþite pânãacum, la o sãptãmânãdistanþã de data cândau început.

Din pãcate, albiapârâului Maleia, caretrece prin centruloraºului este mereunãpãditã de obiecte deuz casnic ºi cei de laserviciul de gospodãrieabia fac faþã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINE SOR-TIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.00 lei- Pulpã porc fãrã os - 13.80 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.90 lei- Cotlet porc fãrã os -17.90 lei- Ceafã porc cu os - 14.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 17.90 lei- Costiþã porc cu os - 9.50 lei- Ciolane porc - 5 lei- Grãsime pentru topit - 3.90 leiNOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Z iua Mondialã aMediului a fost sãrbã-

toritã pe bicicletã de edilulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

Primarul a dat startul eveni-mentului, la finele sãptãmâniitrecute, alãturi de zeci de copii,care au venit pe douã sau trei

roþi ºi care chiar au desenat peasfalt. A fost ºi un mic specta-col de muzicã ºi poezie, iarmarºul s-a desfãºurat pe ºa,prin centrul oraºului. ”Într-unformat mobil, dinamic ºi plinde entuziasm - alãturi de copiiiPetroºaniului - am punctatastãzi împreunã cu membriiAsociaþiilor Pro Parâng ºi CasaPro Urbis momentul dedicat

Ocrotirii ºi ConservãriiMediului. Cu toþii avem nevoiesã facem miºcare pentru a nemenþine sãnãtatea trupeascã ºisufleteascã. Este important sãºtim cã putem face miºcareîntr-un mediu nepoluat.Suntem din acest punct devedere binecuvântaþi sã trãimîntr-o zonã montanã ºi cu gradmic de poluare. Mã bucur cãau venit atât de mulþi tineri pebicicletã, pentru cã, probabil,acest mod de a ne deplasa vacâºtiga în viitor cât mai mulþiadepþi”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Zilele Petroºaniului, reflexie în apãA u trecut Zilele Municipiului

Petroºani, dar efectele încã se resimtºi se vãd cu ochiul liber, în ciuda celor ceau încercat sã facã ordine. ªi dacã pepodul din centrul oraºului miroase încã aulei încins de la grãtareele care au curspe trotuar, sub pod, putem gãsi borcanecare au conþinut murãturi, cutii degogoºele ºi sticle de bere.

Tiberiu Iacob Ridzi, pe bicicletã de Ziua Mediului

R ecent, cotidianul„Gazeta

Sporturilor” a realizatun material desprejucãtrii cu cei maimulþi ani la o echipã,fãrã ca aceºtia sã fijucat la un alt club.

Surprinde cã statisticieniirespectabilei publicaþii auomis cã ºi Jiul Petroºani aavut astfel de jucãtori.

„Keke”Jucãtorul cu cele mai

multe prezenþe în Divizia„A”, 261 de meciuri, a fostAndrei Stocker, care a jucatnumai la Jiul în primuleºalon, vreme de zece cam-pionate, între 1966-1976.

Povestea venirii sale laJiul este de... poveste.

Andrei Stocker – alintatde colegii de echipã„KEKE” - în anul 1964-1965 a fost stâlpul apãrãriiechipei Minerul Aninoasadin Campionatul Judeþeande fotbal. Era o echipã detop judeþean, care cuechipa ªtiinþa Petroºanise lupta pentru câºtigareatitlului judeþean, prilej de

promovare în Divizia „C”.În derby-ul lor de primãvarãdisputat pe stadionul „Jiul”,KEKE – la un fault mai tarede înãlþimea lui (2.05m)este eliminat. La meci asistase antrenorul Jiului,ªtefan Coidum, i-a plãcutde lungarul aninoasean ºiStoker a jucat duminicaviitoare în echipa Jiul ºi ajucat bine, acomodându-serepede cu compartimentulde apãrare.

Aceastã promovare aîntãrit compartimetulapãrãrii Jiului el devenindun jucãtor de bazã alechipei, timp de 11 ani,când a plecat în strãinãtate.„Keke” avea un fi zicimpozant înalt de peste 2metri dar foarte ataºat deechipã ºi orice eºec alechipei îl afecta. Era mo-dest, foarte popular, avearãbdare sã explice fanilorJiului orice cauzã a unoreºecuri ºi crea un optimismîn rândul spectatorilor careîl iubeau. N-a uitat de undeplecase. Periodic, în timpulliber, îºi vizita foºtii colegide la Aninoasa care în aceaperioadã era o generaþie de14 karate. Cu o formulã deechipã, Minerul Aninoasa:Ivanov, Olteanu, C.Golgoþiu, M. Golgoþiu,Boroº, Furnea, Gudacu,Herlea, Pall, Bredan,Bordea (antrenor Florea),

coechipieri la Jiul fiindu-iprintre alþii, în primul sezonla Jiul, 1965-1966,Ivãnescu, V. Zamfir, I.Sandu, Peronescu,Casandra, Libardi.

Libardi, 13 ani la Jiul!

Un alt caz special a fost Petre Libardi, care a venit la Jiul la vârsta de21 de ani, de la MinerulCâmpulung Muscel.

A jucat în perioada1963-1966 în Divizia„B”, dupã care încontinuare, 1966-1976, zece ani, înDivizia „A”, 239meciuri în care amarcat 45 de goluri.

Icã ºi Licã, 24 de aniîmpreunã!

Portarul Aurel (Icã)Crâsnic ºi Ion (Licã) Panaitau avut 12 campionate laJiul, fiecare. Licã Panait ºiIcã Crâsnic au jucat ºi înNaþionalã. Panait a venit laJiul în 1948, jucând pânãîn 1960, la fel icã Crâsnic,din 1950 pânã în 1962.Doi jucãtori care mai binede un deceniu au fostoameni de bazã ai apãrãriiJiului în Divizia „A”.

Gogu, fundaºulde fier

Extrem de devodatechipei a fost ºi GoguTonca, zece ani la Jiul(1966-1976), un adevãratsimbol al devotamentuluifaþã de culorile clubuluipetroºenean. În fine, listacelor cu minimum zece anineîntrerupþi la Jiul ar puteafi încheiatã de atacantulVictor Gabor (1952-1962),care a înscris în Divizia „A”37 de goluri.

Un lider delongevitate surprizã: Iosif„Bonþu” Deleanu

Este jucãtorul cel mailongeviv de la Jiul, elprinzând perioada celor 14ani neîntrerupþi ai echipei înDivizia „A”, 1946-1960! Ajucat 130 de meciuri în pri-mul eºalon, fiind un mijlocaºdefensiv. A fost descoperit dereputatul antrenor CiciBraun-Bogdan pe maidanele Coloniei de Jos aPetroºaniului ºi promovat deantrenorul Rudolf Jenny înDivizia „A”, în 1946.

Fãrã a fi fost un jucãtorspectaculos, are, totuºi,onoarea sã fi fost jucãtorul cucei mai mulþi ani, 14, jucaþi laJiul Petroºani.

Alþi jucãtori care au maimulte sezoane la Jiul, dar cuîntreruperi ºi reveniri, suntFlorin Stoica – 10 ani (1989-97, 1998-2000), DumitruHotoboc (1998-2009), SorinGhiþan – 10 ani (1989-1999), Gabi Apetrei – 10 ani(1999-2003, 2004-2005,2006-2011), Emeric FarkasII – 10 ani (1951-1962).

Cronica Vãii Jiului | Luni, 8 iunie 20158 Sport

Într-un fotbal actualnaþional (ºi nu numai!),când fotbaliºtii se plim-bã precum taxiurile înnoapte, greu de crezutcã au existat momenteîn istoria fotbalului, încare au existat jucãtori

care au fost prezenþimulþi ani numai laaceeaºi echipã. Dacãrecordul mondial estedeþinut de un turc,Altinordu, cu 27 deani la aceeaºi echipã(între 1929-1956), sau

de mai celebrii Maldini(AC Milan) sau Giggs(manchester United) cu24 de ani sub aceleaºiculori, mai gãsim câteceva ºi prin fotbalulromânesc trecut:Antonescu, 14 ani laFarul Constanþa,Stancu – 14 ani la FC Argeº, RemusCâmpeanu – 15 ani la

„U” Cluj.Au fost ºi la Jiul

Petroºani, unii chiarrezistând presiuniide a fi luaþi cu arcanul,precum Petre Libardi,care a preferat sã facãarmata la batalion,decât sã joace laSteaua! ªi alþi jucãtoriai Jiului au rezistat ten-taþiei de a fi transferaþi

la alte echipe, ei fiindmândri cã pot apãraculorile unei echiperespectate la vremeaaceea. Alþii au plecat,dar au revenit:Lasconi, Tudorache,Henzel, Hotoboc, Fl.Stoica, D. Militaru, I.Varga, s-au simþitparcã mai confortabilla Jiul. Timpuri apuse.

Henþ cu mâna Nici nu japca!

PRIMII ZECE JUCÃTORI1. Iosif Deleanu - 1946-1960 – 130 jocuri.2. Petre Libardi - 1963-1976 – 239 jocuri.3. Aurel Crâsnic - 1950-1962 – 207 jocuri.4. Licã Panait - 1948-1960 – 203 jocuri.5. Andrei Stocker - 1965-1976 – 261 jocuri.6. Emeric Farkas II - 1951-1962 – 128 jocuri.7. Cornel Sãlãgean - 1975-1986 – 237 jocuri.8. Gogu Tonca - 1966-1976 – 176 jocuri.9. Tudor Paraschiva - 1946-1956 – 197 jocuri.10. Victor Gabor - 1952-1962 – 169 jocuri.

Avem ºi noi longevivii noºtri...

Paginã realizatã deGenu TUÞU

Iosif „Bontu” Deleanu, liderulde longevitate la Jiul Petroºani

Andrei Stocker, recordmanulde jocuri în Divizia „A”, la Jiul

cvj nr. 872 luni 8 iunie 2015

Documents