cvj nr 999, luni 7 decembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 999

Luni, 7 Decembrie 2015

Troc pentrucãrbuneC EH ar fi vrut

sã furnizezeenergie electricã în contrapartidãpentru cãrbune.

Una dintre varianteleasigurãrii stocului de cãr-bune de la termocentralepe timp de iarnã a fostlivrarea unei cantitãþi deenergie spre Polonia,care la rândul sãu ar fitrebuit sã asigure socie-tãþii undeva la 600 demii de tone de huilã/an.Varianta aceasta nu s-amaterializat, iar stocurilede cãrbune ale termo-centralelor sunt asiguratedoar de unitãþile minieredin Valea Jiului.

“CEH nu poateasigura întreaga canti-tate de cãrbune nece-sarã pentru perioada deiarnã 2015-2016 dinproducþie proprie, motiv pentru care aufost întreprinse mãsuriprecum încheierea derelaþii comerciale pentrufurnizarea de cãrbune

energetic de la Anina -75.000 tone ºi de laSocietatea LCCCompania CãrbuneluiReºiþa – 25.000 tone.De asemenea, este înevaluarea ºi posibilitateaîncheierii unui contractde procesare, urmare a unei propuneri delivrare a 210 MW înbandã – export Polonia,în contrapartidã cu cãrbune, la nivelul uneicantitãþi de 600.000tone/an”, se aratã îndocumenteleMinisterului Energiei.

Lipsa lichiditãþilor,dar ºi presiuneastocurilor goale i-audeterminat pe conducã-torii CEH sã apeleze latot soiul de variantepentru a asigura cãrbunele necesarfuncþionãrii celor douãtermocentrale.

Momentan, doarunitãþile miniere dinValea Jiului sunt celecare contribuie la asigurarea funcþionãriitermocentralelor cuaproape 4200 de tonepe zi de la DiviziaMinierã ºi încã aproxima-tiv 1500 de la SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului.

Monika BACIUMonika BACIU

STOCURILE GOALE

OFICIAL, CEH are nevoiede 50 de mii de tone de cãrbune pe lunã

M anagementul defectuos din ultimii ani a dus ComplexulEnergetic Hunedoara pe marginea prãpastiei. Societatea nu are

stocurile de cãrbune asigurate pentru a trece în condiþii optime pesteperioada de iarnã, iar situaþia este una care îi îngrijoreazã ºi pe cei dinministerul de resort. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Ministrul este depãrere cã s-a greºit înmomentul în care nus-au fãcut angajãripentru a acoperi lipsa celor care s-aupensionat.

“Având în vederespecificul ºi complexi-tatea activitãþiiminiere, menþinerea

structurii de personalîn limite care sã asigure activitatea deproducþie, securitateamuncitorilor, cât ºi siguranþa înexploatare a utilajelor,echipamentelor ºi asecuritãþii locurilor demuncã, este obligato-rie. Efectivele din

activitatea minierãsunt subdimensionate,din cauza faptului cãîn ultimii ani nu aufost fãcute angajãricare sã acopereieºirea din sistem apersonalului pensio-nat”, susþine Victor Grigorescu,ministrul Energiei.

La CEH ar fi trebuit sã aibã locdisponibilizãri. Unnumãr de 341 deangajaþi ar fi trebuitsã fie în preaviz înaceastã perioadã, iar

demnitarul susþine cãaceºtia urmau sã fiedisponbilizaþi dinlocurile de muncãindirect productive.

“La acest moment,CEH se aflã în pro-gram de restructurareºi reorganizare, astfel încât Planul dedisponibilizare pentruanul 2015, avizat decãtre Consiliul deAdministraþie ºi aprobat de AdunareaGeneralã a CEHprevede concediereaunor salariaþi de lalocuri de muncã indirect productive.Conform prevederilorcontractului colectivde muncã în vigoare,

este interzisã anga-jarea cu prilejul ºi întimpul reorganizãriiunitãþilor a unor persoane din afaraacesteia în posturi denatura celor care sedesfiinþeazã sau înposture care pot fiocupate de personalulcare se disponibi-lizeazã în condiþiilelegii”, mai susþineministrul.

Sindicatele au solicitat denenumãrate ori anga-jarea de personal însectorul minier, darde fiecare datã s-aulovit de un refuz.

Monika BACIU Monika BACIU

Ministrul Energiei, îngrijoratde numãrul mic al minerilorV ictor Grigorescu: “Efectivele din activitatea minierã sunt

subdimensionate”. Ministrul Energiei, Victor Grigorescususþine cã este nevoie de angajarea de personal în sectorulminier din Valea Jiului ºi asta pentru cã organigrama estemult subdimensionatã în acest sector.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

F aptul cã în Strajase schiazã este

un lucru cunoscut dejade iubitorii muntelui.Ceea ce nu stiu însãturiºtii este cã Strajaeste singura staþiuneturisticã din þarã undese poate schia.

Strat de zãpadã de 35 de centimetri, tunuride zãpadã pornite ºituriºti fericiþi pe pârtie.Asta puteþi gãsi acum înStaþiunea MontanãStraja, singura din þarãunde se schiazã.

”Din câte ºtiu eu,Straja ºi Rânca sunt singurele unde se schiazã. Din fericire, cuajutorul lui Dumnezeu,am reuºit sã dãm drumuldin 28 noiembrie lainstalaþiile pe cablu,

deoarece avem zãpadãsuficientã pentru schi.Marea majoritate a fost datã de BunulDumnezeu. Ne-a datzãpadã chiar multã, noiam pornit tunurile înpartea de jos, pentru ase putea schia pe Platoul Soarelui,Constantinescu, Mutu,Lupului, Canal. Deci înafarã de pârtia de subgondolã, unde a plouat,avem peste tot zãpadãsuficientã. Pe pârtii, laora actualã, sunt undevapeste 35 de centimetri,ceea ce este un lucrudeosebit”, a spus EmilPãrãu, om de afaceri din Straja.

Turiºtii au venit lamunte nu în numãrfoarte mare, însã pentru începutul sezonului este bine.

”Am venit dinBucureºti, zãpada estecam îngheþatã, am înþe-les cã asearã nu au bãgat ratracurile, dar esteok pârtia. E început desezon, sperãm sã vinãmai multã lume. Eu suntpentru prima oarã înStraja iarna, am mai fostvara aici, însã pe timp deiarnã sunt pentru primaoarã. Ne-am uitat pewebcam-urile de peinternet, ne aflam prinzonã ºi am zis sã intrãmsã vedem cum este. Noi,cum suntem mai

aproape de ValeaPrahovei, de felmergeam acolo, dar deaceastã data am zis sãîncercãm Straja pentrucã de celelalte zone, ne-am plictisit”, a spus oturistã, din Bucureºti.

Pe pârtie l-am gãsit ºipe Alex, un turist venit înStraja tot din Bucureºti,care ne-a spus cã arãmas surprins deaceastã zonã atât de frumoasã.

”Am fãcut prima turãpe iarna asta aici înStraja. Localnicii sunt

super ok. Chiar dacãsunt din Bucureºti cu siguranþã am sã vin ºi înplin sezon la Straja pen-tru cã am rãmas surprinsde cât de frumos esteaici. Îmi plac partiile, îmi

place locaþia, zãpadaeste bunã pentruînceputul de iarnã.Doamne ajutã sã fie câtmai multã zãpadã pânãprin martie, aprilie, ca sãvenim aici în Straja”, aspus Alex, turist venitpentru prima datã înStraja

Chiar dacã sezonulnumai ce a fost deschis,în staþiunea montanãStraja se schiazã splen-did. Astfel, dacã iubiþimuntele, Straja cel maibun loc din þarã acum, la capitolul practicãriisporturilor de iarnã.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Fotografii de lângã noi:priviri, ferestre, drumuri,lumini ºiumbreC asa de

culturãa studenþilordin Petroºania fost gazda unei expoziþii de fotografii lacare au venit fotografi din Valea Jiului, dinTimiºoara ºi Cluj.

A fost un prilej de a-ºi manifesta creativitatea ºi, toþicei prezenþi au uimit asistenþa cu lucrãrile lor. Expoziþianaþionalã denumitã Poveste/Poveºti a vrut sã surprindãportrete, priviri, ferestre, drumuri, lumini ºi umbre, iarfiecare dintre expozanþi a dat ce a avut mai bun.

„Este o colecþie eclecticã. Noi am propus spre explorare 3 teme, care se regãsesc în expoziþia naostrã:lumini ºi umbre, priviri ºi, poate cã cea mai incitantã ºideosebit de exploratã a fost cea intitulatã ferestre, strãzi,drumuri. Am avut ajutorul deosebit al domnului profesoruniversitar Dorel Gãinã, de la Universitatea de ArteVizuale din Cluj Napoca ºi ajutorul profesorilor de laFacultate de Artã ºi Design din Timiºoara. Toþi au popularizat evenimentul ºi din cele douã centre universitare au trimis fotografii studenþii ºi masteranzii.De aici, la fel de talentaþi, au expus ºi tinerii dinPetroºani, cei care au un plus, pentru cã încã nu suntstudenþi la o facultate ded profil, dar sunt la fel de cre-ativi”, a spus Lavinia Hulea, directoarea Casei de Culturãa Studenþilor din Petroºani, în deschiderea vernisajului.

Fotografiile pot fi vãzute pe simezele acestei instuþii,iar tinerii care au expus au fost din nou provocaþi, deaceastã datã sã surpindã iarna. La final, vor primi premii ºi fotografiile lor vor fi din nou expuse. De altfel,conducerea Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºanivrea sã expunã lucrãrile acestor tineri chiar în centruloraºului, dacã vremea va permite acest lucru.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A partamente pentru mai mulþi

lupeneni. Administraþialocalã de la Lupeni aaprobat repartizareaunor locuinþe de tipANL mai multor tineridin localitate.

Acest lucru a fost posibil dupã ce unii dintrechiriaºi au renunþat laimobilele ce le-au fostatribuite. Mai mulþichiriaºi ai blocurilor ANLdin Lupeni care au decissã rezilieze contractele cuadministraþia localã. Au aºteptat ani la rândpentru a beneficia de olocuinþã, iar acum nu lemai vor astfel cã au notificat administraþialocalã. Locul celor careau renunþat va fi ocupatde alþi tineri care seîncadreazã în criteriile stabilite de municipalitate.

Mai mult decât atât,la Lupeni a fost deja epui-zatã lista cu solicitãrilepentru locuinþe.

“Menþionez faptul cãîn prezent lista de priori-tãþi aprobatã de ConsiliulLocal al municipiuluiLupeni este epuizatãnemaifiind dosare derepartizat”, susþinreprezentanþii adminis-traþiei locale de la Lupeni.

Astfel douã tinere dinLupeni vor primi unapartamant cu treicamere, iar alte douãpersoane vor beneficia degarsoniere în blocurileANL din localitate.

Monika BACIU Monika BACIU

“Târgul de Crãciunvã fi organizatîncepând cu data de15 decembrie pânã în 30. Vom avea cevanoutãþi în sensul în care pe lângãcãsuþele tradiþionalevom încerca sã facemºi spectacole cu copiii,cu artiºtii de la teatru,sã animãm puþinzona”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Mai mult decât atât,aici vor fi ºi expozanþicu brazi din Norvegia.

“Am primit solicitãri din partea

unor persoane care aubrazi norvegieni, dar ºi alte soiuri. Ei ar dorisã expunã pe centrulcivic acolo unde vaavea loc ºi târgul deCrãciun. Brazii vor fi atât în ghiveci cât ºi fãrã rãdãcinã”,ne spune Sorin Creþu,ºef AdministraþiaPieþelor Petroºani.

Municipalitatea de la Petroºani a alocat 8000 de leidin bugetul local pentru organizareaacestei pieþe deCrãciun.


Straja, singurul loc din þarã unde se schiazã

De Crãciun, în casã nouã Peste o sãptãmânã se deschide târgul de CrãciunT ârgul de Crãciun de la Petroºani se

deschide sãptãmâna viitoare.Autoritãþile locale de la Petroºani ºi-au pro-pus ca în data de 15 decembrie sã deschidãTârgul de Crãciun care va fi amplasat pecentrul civic al localitãþii.

Z iua de 4 decembrie are

în fiecare an o însem-nãtate aparte pentruValea Jiului, dar maiales pentru mineriicare vineri ºi-au prãznuit ocrotitoarea.Astfel înainte deintrarea în ºut, ortaciiau aprins o lumânarepentru muceniþã.

Cu cãºtile în mâini,cu lãmpile atârnate degât ºi lumânãri aprinse,vineri dimineaþã,înainte de a intra în ºut la schimbul I, ortaciide la mina Lonea s-austrâns în sala de apelnu pentru a face pontajul ci, pentru aaduce un omagiu celeicare zilnic are grijã sã îiscoatã la suprafatã cubine, Sfântei MuceniþeVarvara.

Doi preoþi din Petrilaau venit, pentru a þineo slujbã, atât pentrucea prãznuitã, dar ºipentru ortacii care ºi-au pierdut viaþa însubteran.

”Iubiþi mineri, înprimul rând, Dumnezeusã îi ierte pe cei care au

cãzut la datorie, ei sunt eroii noºti, ai Vãii Jiului. ªtim foartebine cã de-a lungul istoriei Vaii Jiului, mulþiau plecat de acasãrupându-se de familiilor,de copii lor ºi nu s-aumai întors niciodatã,”,a spus Pãrintele Adrian Boantã, parohla Biserica ”SfântaTreime” Petrila.

Viaþa unui miner egrea, atât pentrumunca depusã, cât ºipentru gândul pe careaceºtia îl au de fiecaredatã când intrã în minãºi nu ºtiu dacã vor maiieºi la suprafaþã vreo-datã la familie ºi copii.

”Am intrat în rândulcelor vechi, de foartepuþin timp însã chiar ºiaºa am învãþat foarterepede cum e viaþa de

miner. Munca estefoarte grea. Chiar dacãdoar noi minerii ºtimasta. De fiecare datãcând intru în ºut mãgândesc doar sã termintotul cu bine, ºi sãajung sãnãtos acasã lafamilie ºi copii”, a spusIosif Lucian Ciolcu,miner nou angajat laMina Lonea.

Pentru cei mai vechi angajaþi la minã,ºuturile parcã trec mairepede ºi asta datoritãfaptului cã, au deja ojumãtate de viaþã petrecutã în subteran, ºisunt tot mai aproapede pensie.

”Simt cã ar trebui sãse facã ceva pentrumineri. Deci, cei careaud acest lucru ar facebine sã se gândeascãmult mai mult la mineri

ºi la viitorul lor. Am deja 24 de ani desubteran, din 1991, darniciodatã nu s-a fãcutnimic pentru mineri. Defiecare datã când intruîn subteran, intru cugânduri bune. Muncadin minã e foarte grea,materialele au fostmereu o problema.Cine vrea sã vinã sãvadã este liber, trebuiedoar o aprobare. A fostpânã acum ºi domnulprimar Ilie Pãducel ºimulþi alþii însã cu toateastea munca noastra nus-a uºurat cu nimic,dimpotrivã ne este totmai greu de la o zi laalta. Ei vor sã scape denoi sã închidã toateminele dar ce se vaîntâmpla atunci, cã nudoar minerii vorrãmâne ai nimãnui,

întreaga zonã se vaduce de râpã. Sigur pealþii nu îi intereseazãacest lucru, am impre-sia cã cineva e pornitsã facã asta, însã chiarºi aºa, noi nu ne pier-dem speranþa. Au maizis ei ºi prin 1997 decând s-a dat primaordonanþã cã închidminele ºi nu s-au închis.Aºa cã sperãm în con-tinuare, cã acest lucrunu se va întampla”, aspus Ilie Dumitru,miner la E.M Lonea.

Mineritul este încolaps acum, însã speranþa minerilor estevie pânã în ultimulmoment. Zile ca ºi ceavineri, sunt puþine, dar foarte importantepentru ortaci.

”Astãzi este SfântaVarvara, Ocrotitoareanoastrã a minerilor, noiîn fiecare an sãrbãtorimacestã zi importantã.Þin sã mulþumesc tuturor care au partici-pat la acestã slujbã.Dumnezeu sã îi ierte petoþi minerii care ºi-aupierdut viaþa în mineledin Valea Jiului. Sperãmca acest sfârºit de an sã îl încheiem cu binefãrã evenimente ºi sãîncepem un nou an cuprobleme mai puþine ºicu speranþa de maibine”, a declarat VasilePãduraru, preºedinteleSindicatului Muntele-Departamentul Lonea 1.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Potrivit programuluide iarnã, societatea arenevoie de 50 de mii de tone de huilã lunarpentru a funcþiona, iarpe stoc sunt undeva la20.000 de tone, iarimportul nu este o soluþiepentru cã CEH nu arebani sã achite cãrbunele.Pentru moment totul serezumã la producþia dehuilã din Valea Jiului.

CEH are nevoie de unstoc minim de 50 de miide tone LUNAR pentrua putea funcþiona, iarsituaþia de la acestmoment este sub pragulcritic. Ministerul Energieia reevaluat situaþia de laComplexul EnergeticHunedoara. A fost emisã

hotãrârea de Guvernprivind aprobarea programului de iarnã în domeniul energeticpentru asigurareafuncþionãrii în condiþii de siguranþã ºistabilitate a SistemuluiElectroenergetic Naþionalîn perioada 1 decembrie2015 – 31 martie 2016,iar Complexul EnergeticHunedoara se aflã lamenþiuni speciale.

În ceea ce priveºte funcþionareaComplexulului EnergeticHunedoara pe timpuliernii 2015-2016 se precizeazã cã se reevalueazã posibilitateafuncþionãrii celor douãtermocentrale.

“Datã fiind situaþiaeconomico – financiarã aComplexului EnergeticHunedoara, fapt ce acondus la nerealizareastocurilor prognozate, s-areevaluat posibilitateafuncþionãrii celor douãcentrale, astfel: CETParoºeni – funcþionareacu grupul nr.4 de 150MW, CTE Mintia Deva –o producþie de 200 MWºi o rezervã de putere de500 MW, cu asigurareafuncþionãrii simultane atrei grupuri pentru celpuþin 10 zile defuncþionare continuã.Acest lucru conduce laun stoc minim perma-nent de cel puþin 50.000tone huilã”, se aratã în

documentele MinisteruluiEnergiei.

Unitãþile miniere din Valea Jiului nu potasigura cantitatea nece-sarã de cãrbune pentrufuncþionarea celor douãtermocentrale. Din documentele MinisteruluiEnergiei reiese faptul cãs-ar fi încercat achizi-þionarea unor cantitãþi de cãrbune din diferitelocuri astfel încât sã nuexiste probleme înperioada de iarnã 2015-2016.

“CEH nu poate asigu-ra întreaga cantitate decãrbune necesarã pentruperioada de iarnã 2015-2016 din producþie pro-prie, motiv pentru care

au fost întreprinse mãsuriptrecum încheierea derelaþii comerciale pentrufurnizarea de cãrbuneenergetic de la Anina -75.000 tone ºide la Societatea LCCCompania CãrbuneluiReºiþa – 25.000 tone.De asemenea, este înevaluarea ºi posibilitateaîncheierii unui contractde procesare, urmare aunei propuneri de livrarea 210 MW în bandã –export Polonia, în con-trapartidã cu cãrbune, lanivelul unei cantitãþi de600.000 tone/an”, searatã în documenteleMinisterului Energiei.

Deocamdatã niciunadintre aceste soluþii nustã în picioare, astfelstocurile de cãrbune alesocietãþii sunt asiguratedoar de unitãþile minieredin Valea Jiului.

Pentru ComplexulEnergetic Hunedoaraproducþia de energie termicã, produsã pentrua fi livratã, în principalelecentre este estimatã pen-tru perioada octombrie2015-martie 2016 la274,500 mii Gcal, dintrecare SE Paroºeni ar tre-bui sã producã 170,500mii Gcal, iar SE Mintia104.000 Gcal.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015 Actualitate 3

STOCURILE GOALEOFICIAL, CEH are nevoie de 50 de mii de tone de cãrbune pe lunãM anagementul defectuos din ultimii ani a dus Complexul Energetic

Hunedoara pe marginea prãpastiei. Societatea nu are stocurile de cãrbuneasigurate pentru a trece în condiþii optime peste perioada de iarnã, iar situaþia esteuna care îi îngrijoreazã ºi pe cei din ministerul de resort.

Ocrotitoarea minerilor, Sfânta Varvara, prãznuitã înainte de ºut

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015 Actualitate 5

N u mai puþin de86 de copii de

la Casa Pollicino,copii cu problemespeciale, au primitcadouri de la cei cares-au gândit la ei totanul acesta.

În mai multe maga-zine au fost amplasatecutii transparente încare s-au strâns donaþii,iar acum toþi au ghetuþe noi, numaibune pentru a-l aºteptape Moº Nicolae aºacum se cuvine.

S-au jucat într-un locspecial, la corabie, aºacum îi spun toþi, au fostinvitaþi la o pizza ºi, lafinal, s-au ales cucadouri. Vorbim desprecopiii de la Pollicino,care l-au primit pe Moº Nicolae cum nu seputea mai bine. El avenit, vinerea trecutã,de la iniþiatorul uneiacþiuni de suflet, menitãsã le aducã bucuriecelor cu diverse proble-me de sãnãtate. „Este oacþiune de suflet ºi suntem alãturi de CasaPollicino ºi de copii deaici. Nu numai noi, ci

toþi cetãþenii care auparticipat, prin con-tribuþia lor. S-a strâns osumã de 28,6 milioanede lei vechi, iar diferen-þa, în cuantum de peste1.000 de euro, am pus-o noi, ca sã fie binepentru ei. Vã spun cãnu ne oprim aici ºi, lacel puþin o lunã, douã,noi suntem cu gândul laei ºi îi aducem aici la unsuc, le dãm cadouri ºi leoferim acest loc dejoacã, iar în ochii lor sevede bucuria”, a spusIordache Siminel, iniþiatorul acþiunii.

Cã le place aici, nuexistã nicio îndoialã,pentru cã micuþii, aºacum spun cei care îiaduc, vorbesc despreexperienþele de aici zileîn ºir, semn cã nimic nu

este mai frumos pentruei, decât joca la corabie.

„Este un prilej pecare copiii noºtri îlaºteaptã cu multãnerãbdare ºi o întâm-pinã cu maximãbucurie, pentru cã, defiecare datã când participãm la o astfel deactivitate, ulterior, lunide zile, copiii noºtripovestesc despre expe-rienþa trãitã aici. Suntexperienþe pe care nu levor uita multã vreme.Primim pentru fiecarecopil câte o pereche deghetuþe, dar, trebuie sãspunem cã noi avem 86 de copii, iar efortulfinanciar este unul pemãsurã. Mulþumim dinsuflet”, a precizat ºiFlorentina Presecan,coordonatoarea Casei Pollicino.

Au primit cadouri ºipoate cã fiecare dintrenoi, atunci când amfãcut cumpãrãturi, am

ajutat la acest cadou. La final, dupã multãjoacã ºi voie-bunã, ceimici au luat masa ºi auputut sã îl aºtepte peMoº Nicoale cu ghetuþenou-nouþe.


S fânta MareMunceniþã Varvara

a fost vineri, 4 decembrie,prãznuitã în cadrul uneiliturghii ce s-a þinut labiserica ridicatã de mineriîn Cartierul Aeroport.Lãcaºul de cult a devenitneîncãpãtor, iar la final,credincioºii au fost invi-taþi la o agapã frãþeascã.

Biserica Sfânta Varvara a fost locul de pelerinaj alcredincioºilor din Petroºani,care au venit încã dedimineaþã sã ia parte la slujba de pomenire a celeicare îi ocroteºte pe mineriiVãii Jiului. Un sobor de preoþi, condus de pãrintelearhimandrit AndreiCoroieanu, au oficiat slujba,iar credincioºii s-au adunataici în numãr mare. A fost un bun prilej de a seîmpãrtãºi ºi de a primibinecuvântarea înaltelor feþebisericeºti, în biserica ce afost ridicatã din banii mine-rilor, pentru pomenirea celorcare au pierit sub pãmânt.

Sfânta Varvara esteocrotitoarea minerilor, iarpentru Petroºani estepatroana spiritualã a celor

ce trãiesc aici. La slujbã aparticipat ºi primarul Tiberiu Iacob Ridzi, iar petoatã durata dimineþii, aiciau ajuns ºi coruri de copiicare au încântat asistenþa.

La final, fiecare a fost rãsplãtit ºi credincioºii au fostpoftiþi la o agapã frãþeascã,cu mâncare de post, gãtitãspecial pentru acest eveni-ment în curtea bisericii.

ªi la Peºtera Bolii a fostprilej de sãrbãtoare. MembriiPetro Aqua au coborât subpãmânt, ca sã se închine laicoana Sfintei Varvara, carese aflã acolo de câþiva ani,iar la Biserica CatolicãSfânta Varvara a avut loc oceremonie deosebitã. Întreaga Vale a Jiului a prãznuit-o pe sfânta care îiocroteºte pe cei care trudescsub pãmânt, Sfânta Varvarafiind ºi ocrotitoarea municipiului Petroºani.


Muncesc mult, petrec zi de zi la ClubulCopiilor ºi le place ceeace fac. Sunt ºi foartemici, dar ºi copii maimari, însã, toþi lucreazãcu drag, alãturi de ceacare îi învaþã desen,picturã pe diverseobiecte, ori metaloplas-tie. Unii sunt atât demici, cã abia ºtiu sã neexplice exact cum s-aupregãtit ei în aºteptarea

lui Moº Crãciun. „Am fãcut câteva

desene, ca sã le vadãMoº Crãciun”, ne-eexplicat cel mai miccopil, care vine la cercul de metaloplastiedin luna octombrie.

Alþii, mai mari ºi maitalentaþi, ne spun cât demult le place aici ºi câtalucruri frumoase aucreat ei. „M-am pregãtitcu câteva lucrãri de

metaloplastie. Le-amfãcut cu multã grijã ºiam ales ca temã MoºCrãciun ºi sãrbãtorile deiarnã. Îmi petrec 5 zilepe sãptãmânã aici laclub ºi îmi plac toateactivitãþile pe care lefac”, ne-a mãrturisit oaltã fetiþã.

Sunt cu toþii copiitalentaþi, care an de anne uimesc cu creaþiilelor. Au creat ºi acum înideea cã munca lor leva fi apreciatã de Moº Crãciun.

„Am avut foartemunþi copii nou veniþianul acesta la club, careºi-au îndreptat paºiispre Clubul Copiilor ºicercul meu ºi am doritca, în aºteptarea acestuieveniment importantpentru cei mici, dar ºi

pentru noi, cei mari, sãne punem în valoaremunca de la club. ªiatunci, deschidemproiectul cu expoziþiade metaloplastie, artãdecorativã ºi picturã Înaºteptarea lui MoºCrãciun”, a spusMihaela ªtefania Cioc,profesoara care a organizat evenimentul.

Dacã v-au plãcutlucrãrile, le puteþi vedeaîn foaierul Bibliotecii dela Universitatea dinPetroºani ºi, dacã credeþi cã sunt potrivitepentru a face un cadouspecial, atunci nu ezitaþisã îi contactaþi pe ceicare le-au fãcut. Suntgata sã le vândã, pentrucã abia aºteaptã sã lefie apreciatã munca lor.


Halda de steril -masa lor de sãrbãtoriF amiliile sãrace care

nu au curajul sãfure huila de pe bandaunitãþilor miniere sau dinvagoane care o duc cãtretermocentrale, trãiesc totde pe urma unui sac decãrbune pentru care sapãîn haldele abandonate.

Halda de steril este locul deunde se câºtigã o pâine înfiecare zi fãrã teamã cã vinmascaþii peste tine. Munca esteistovitoare pentru a aduna ºisorta un sac de cãrbune însãcum nu ai încotro, trebuie sã ofaci. Unul dintre cãrbunarii depe halda din Lupeni stã încartierul Bãrbãteni, o zonã situatã la ieºirea din municipiu,unde sunt numeroase familiicare nu au ce pune pe masã.Unii îºi duc traiul din furturi defier sau cãrbune, iar cei care setem de puºcãrie au o singurãsoluþie. Sapã cât e ziua delungã prin haldele de steril.

„Suntem mai mulþi caresãpãm dupã cãrbune. Plecãmde dimineaþã de la ºase deacasã ºi pânã la amiazãadunãm câte cinci saci de cãciulã. Este doar cãrbune fãrãpiatrã, fãrã mizerie. Îl alegem

cu mâna pentru cã nu-lprimeºte nimeni. Sacii îi vindem la oamenii care stau lacase ºi fac foc. Primeºti cât sãcumperi ceva de-ale gurii, nu teîmbogãþeºti dar eºti liniºtit cãnu te aleargã nimeni. Vin sãr-bãtorile, ce le punem la copiipe masã dacã nu avem nici unvenit”, ne spune bãrbatul. Unsac de cãrbune, de multe ori, lepune viaþa în pericol „cãrbuna-rilor”. Oamenii îºi sapã singurigroapa. „Sãpãm ºi pânã la doimetri, poate ºi mai bine. Acoloeste cãrbune bun. De multe oriau cãzut malurile peste noi. Pemine m-a prins o datã pânã lapiept în groapã ºi am avutnoroc cu niºte bãieþi care sãpauºi ei dupã fier ºi cãrbune”, maispune bãrbatul. Oameniilucreazã pe brânci ºi pentru unsac de cãrbune primesc 4 sau 5lei. Samsarii vin cu maºinile ºiiau sacii direct de la margineahaldei iar apoi îi vând cu 10 sau11 lei bucata. Cãrbunarii de pehalde sunt conºtienþi cã orice ziîn care sapã dupã un sac dehuilã ar putea fi ºi ultima lor zide viaþã, însã nu au încotro.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

S âmbãtã searã afost o searã de

excepþie la TeatrulDramatic I.D. Sîrbudin Petroºani, unde s-a jucat, dupã 17 ani, „Take,Ianke ºi Cadâr”, iar spectatorii au aplaudat minute înºir, la finalul piesei.

Am râs, am aplaudat ºi am trãit,alãturi de actorii de laPetroºani, o searã pecare aº repeta-ooricând, pentru cãpiesa, atât de veche, afost adusã în actuali-tate, cu un umor fin ºimultã pricepere, deregizorul AndreiMihalache, secondat descenaristul AlexandruRadu. Atât tonulfolosit, cât ºi dãruireacelor ce au urcat pescenã, ne-au transpusîntr-o epocã trecutã, în care conflictele ºidiferenþele etnice eraucondamnate de maha-la, dar totodatã, tema afost atât de actualã, în

zilele noastre, în întreaga lume.

Moº Nicolae ne-aadus pe scenã, ca uncadou de excepþie, peTake, Ianke ºi peCadâr, în povesteaomonimã mereu actualã. La repetiþii,actorul Ion Stoicaspunea cã nu joacãpentru prima datãacest rol, dar s-aþinut de promisiuneacã va da tot ce aputut. ªi aºa a ºi fostpentru cã Take, în dialogul sãu cu Ianke -Stelian Roºian, care afost absolut unic ºiîncântãtor, completaþide Mihai Alexandru, înrolul lui Moº Cadâr, afãcut deliciul publicului,

spectatorii rãmânândminute în ºir în hohotede râs. De altfel, nici lapauza dintre acte, ceidin salã nu prea au vrutsã plece în foaier,

aºteptând cu nerãbdarepartea a doua a specta-colului. „Superb! Amrâs copios. Atât potspune: superb”, a spus

un spectator din salã,iar în asentimentul sãuau fost ºi ceilalþi.

Anca Markoº -Ana,Alexandru Cazan –Ionel, i-au completat ºiei pe cei trei etnici,român, evreu ºi turc,iar povestea lor a fostgustatã de toatã lumea.De altfel, nu au fost lipsite de aplauze niciprestaþiile actorilor:Nicoleta Niculescu,Sergiu Fîrte ºi DanielCergã, toþi fiind apreciaþi de public.

Piesa, una dintrecomediile de rezistenþãdin repertoriul inter-naþional, s-a jucat sâm-bãtã cu casa închisã,dar la intrare amgãsit oameni careau sperat cã vor fisuplimentate locurilepentru a intra în

salã. Conducereateatrului a fãcut uncompromis ºi, toþi ceicare au dorit sã vinã însalã, au gãsit un loc, iarla final, cu siguranþã cãnu au regretat.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

A ndreea este ofetiþã luptãtoare,

dar viaþa a þintuit-oîntr-un scaun curotile, de unde s-aambiþionat mereu sãreuºeascã.

A fost ajutatãmereu, a fost apreciatãpentru creaþiile sale deorigami, absolutexcepþionale, iaracum, cã a împlinit 18 ani, s-a gândit laceilalþi copii.

Andreea s-a decissã îºi doneze toatejucãriile ei copiilor dela douã case de copii

din comuna Baru Mare, de lângãPetroºani. Aºa se facecã, în ajunul lui MoºNicolae s-a dus acolo

ºi a dus pachetele pentru cei mici.

„Am vrut sã fac astapentru cã mie nu îmimai trebuiesc toate

jucãriile. Acum suntfericitã, pentru cã deele se vor bucura ºi alþi copii”, a spusAndreea, care a creatmai multe globuri ºiobiecte din hârtie coloratã ºi le-a dãruitcopiilor ca sã îºiîmpodobeascã brãduþiicu ele.

Andreea a fãcutpentru ei un efortdeosebit ºi s-a ridicatchiar din caunul sãu curotile, pentru a sefotografia cu cei pecare i-a bucurat cudarurile sale. „Ne-ambucurat, împreunã cutoþi copii, de reacþia

lor, iar Andreea a fostfoarte fericitã”, ne-amãrturisit MarianaPop, mama Andreei,cea care a luptat ºiluptã zi de zi alãturi de fetiþa ei, pentru caaceasta sã nu simtãnicio o zi cã nu ar fispecialã.

Andreea este uncopil special ºi, chiardacã a trecut prin maimulte operaþii ºi maiare de îndurat, ea nuºi-a pierdut niciodatãoptimismul, iar gestulsãu i-a bucurat pe ceide la casele de copii.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

A proape 10.000 decopii au fost la

bazinul didactic dinPetroºani într-un ande zile de când acestaºi-a deschis porþile.

Reprezentanþii munici-palitãþii de la Petroºani ºicei ai bazinului aupregãtit un momentaniversar. Sute de copiis-au întrecut în cadrulunui concurs.

"Suntem la un an de

la inaugurarea bazinuluiºi sunt foarte mulþi copiicare au învãþat sã înoate

aici. Într-un an de zileam avut peste 9300 deintrãri ale copiilor ºi

peste 6000 de intrãri aleadulþilor. Copiii au fost înnumãr mare, ceea ce eun lucru foarte bun", adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Mai mulþi instructoride înot îi iniþiazã pecopii în tainele acestuisport

"În acest momentavem aproximativ 500de copii care învaþã sãînoate de la instructorii

care au contract cu noi.Bazinul îºi dovedeºte dinplin eficienþa ºi mãbucurã faptul cã nu amgreºit atunci când aminsistat sã realizãm acestbazin la Petroºani", amai spus sursa citatã.

Petre Popa, adminis-tratorul bazinului didacticle-a pregãtit diplometuturor copiilor, dar le-aoferit ºi ciocolatã.

"Astãzi, 6 decembrie2015, sãrbãtorim un ande la deschiderea bazinu-

lui de înot didactic de la Petroºani. Aceastã construcþie este pentru copiii dinValea Jiului. Avem câteo diplomã, un balon ºiciocolatã. Am organizatun concurs care estepentru copiii", a declarat Petre Popã,administratorul bazinuluididactic din Petroºani.

Bazinul didactic a fost dat în folosinþãanul trecut chiar deMoº Nicolae.


Sfânta Varvara, prãznuitãla Petroºani

Cadouri pentru Pollicino

Încep pregãtirile pentru Moº Crãciun

C lubul Copiilor din Petroºani a demarat acþiunile menite sãmarcheze sãrbãtorile de iarnã. Cei mici s-au pregãtit, fiecare cu

ce a ºtiut mai bine, au creat adevãrate opere de artã, iar acum leexpun în cadrul primei manifestãri grupatã sub genericul „În aºteptarea lui Moº Crãciun” ºi, dacã vã plac creaþiile lor, atunci le puteþi achiziþiona de la cei care le-au creat.

Din scaunul cu rotile, Moº Nicolae pentru alþi copii

Bazinul Didactic Petroºani: UN AN - 10.000 de copii

„Take, Ianke ºi Cadâr” – aplauze ºi hohote de râs

Braconierii, vânaþi de jandarmii hunedoreniJ andarmii

hunedorenivor interveni înregim de urgenþãla situaþii periculoase generate de animale sãlbatice.

Lãrgirea ariei decompetenþã a jandarmilor montanihunedoreni s-a decis la finele sãp-tãmânii trecute, dupã ce JandarmeriaRomânã a intrat în Proiectul LIFEConnect Carpathians, cu o structurãmontanã. Acestei structuri i sa oferitcompetenþã teritorialã pe întreagasuprafaþã de desfãºurare a proiectului,care cuprinde ariile naturale dinregiunea denumitã Coridorul Ecologic Apuseni — Meridionali.Acesta leagã Munþii Apuseni deCarpaþii Meridionali, din judeþele Albã,Arad, Bihor, Caraº Severin, Cluj, Gorj,Hunedoara ºi Timiº, fiind format din17 situri Natura 2000. Proiectul LIFEConnect Carpathians, finanþat de cãtreComisia Europeanã ºi implementat deFauna & Flora Internaþional, înparteneriat cu Ministerul Mediului,Apelor ºi Pãdurilor, InspectoratulGeneral al Jandarmeriei Române ºiAsociaþia Zarand, vizeazã elaborarea,în mod participativ, prin implicareatuturor factorilor interesaþi, a unui plande management regional pentru speciide faunã de importanþã comunitarã.


Tiberiu Iacob Ridzi:

“Am speratpânã în ultimul

moment într-un gest declemenþã faþãde soþia mea”

F amilia Monicãi IacobRidzi a sperat “pânã

în ultimul moment” cãpreºedintele Klaus Iohannisva accepta cererea de graþieredepusã de soþul acesteia.

Soþul Monicãi Iacob Ridzi adeclarat pentru AGERPRES cãnu se aºtepta ca PreºedinteleRomâniei sã respingã cerereade graþiere pe care a depus-oîn urmã cu mai multe luni laAdministraþia Prezidenþialã. 'Eo decizie la care, sincer, nu neaºteptam. Am sperat, pânã înultima clipã, cã domnulPreºedinte va face acest gestde clemenþã, un gest umanitar.O chestiune care nu are legã-turã cu nimic altceva. Ar fi fost

singurul lucru care ar fi pututsã ne ajute - ºi, în special, pesoþia mea - sã depãºim aceastãsituaþie dramaticã prin caretrece ea ºi cei doi copii ainoºtri, care sunt foarte mici', aafirmat Tiberiu Iacob Ridzi.

Potrivit acestuia, starea desãnãtate a soþiei sale este, încontinuare, una precarã.Preºedintele Klaus Iohannis a respins cererile de graþiere formulate de MonicaIacob-Ridzi ºi de GheorgheMencinicopschi, a anunþat joi Administraþia Prezidenþialã.

Pe 15 februarie, MonicaIacob-Ridzi a fost condamnatãdefinitiv de Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie la cinci anide închisoare cu executare îndosarul în care este acuzatã deabuz în serviciu în legãturã cuorganizarea Zilei Tineretuluidin 2009. Pe 28 mai 2015,Tiberiu Iacob Ridzi a depus ocerere la AdministraþiaPrezidenþialã, solicitândpreºedintelui Iohannis sã ograþieze pe soþia sa, din motivede ordin umanitar ºi medical.El a menþionat atunci faptul cãºi cei doi copii ai familiei auprobleme medicale.

AGERPRESAGERPRES

U n tânãr din Petroºania fost reþinut de

ofiþerii BCCO pentru traficde droguri ºi este acuzat cãfãcea parte dintr-o reþeacare acþiona pe raza maimultor judeþe. Bãrbatul amai avut probleme culegea, el fiind obligat în trecut sã munceascã înfolosul comunitãþii.

Acþiunea de destructurarea grupãrii de traficanþi a fostefectuatã de procuroriiDIICOT împreunã cu ofiþeride poliþie judiciarã din cadrulServiciului de Combatere aCriminalitãþii OrganizateGorj. Aceºtia au fãcut 20percheziþii domiciliare pe

raza judeþelor Gorj,Mehedinþi, Hunedoara ºi amunicipiului Bucureºti, iar în urma descinderilor 16 persoane au fost reþinuteºi duse la audieri. Gruparease ocupa cu traficul ºi comercializare de droguri cu precãdere pe razamunicipiului Tg. Jiu, iarclienþi erau elevi de liceu.

„În perioada 2014-2015, la niveluljudeþelor Gorj, Timiº,Hunedoara, Mehedinþiºi a municipiuluiBucureºti s-a constituitun grup infracþionalorganizat care a avut capreocupare infracþionalãprocurarea de droguride risc ºi produse susceptibile de a aveaefecte psihoactive, de ladiferiþi dealeri, pe careulterior le comercializaupe raza municipiului Tg-Jiu mai multorcomsumatori, majori-tatea dintre aceºtia fiindelevi în cadrul ColegiuluiNaþional „Tudor

Vladimirescu”, se precizeazãîntr-un comunicat al DIICOT.Tânãrul de 22 de ani, dinPetroºani, Alexandru Ilaºcu,acuzat cã fãcea parte dingrupare a mai avut problemecu legea ºi a fost obligat anultrecut sã execute 16 ore demuncã în folosul comunitãþii.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 20156 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Traficant de droguri, sãltat de mascaþi

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 2015 Actualitate 7

“Operatorul de apãputea merge fãrã amãri preþul apei ºiputea merge ºi cupreþul de la începutulanului. Proiectul euro-pean ºi contractul cufinanþatorul ne-a dus larespectarea politicii tarifare. Ne-a aduscreºterea preþului laapã atât în aprilie cât ºiîn septembrie. A dusoperatorul de apã sãîncheie bine anul dintoate punctele devedere”, a declaratCostel Avram, direc-torul general al SCApaServ Valea Jiului.

Dacã înainte existaucarenþe în plata fac-turilor, dupã majorareapreþului abonaþii trecmai des pe la casierii,iar Avram crede cãoamenii nu vor sã

plãteascã penalizãri încaz cã nu îºi achitã facturile la timp.

“Gradul de încasaredupã majorarea preþu-lui apei a crescut. Cred cã oamenii setem sã nu rãmânã cupenalizãri pentru cãaltã explicaþie nu am.Oamenii sunt conºtienþicã trebuie sã plãteascãsã nu se adune datoriipentru cã dupã aceease poate ajunge la altelucruri. Ca ºi conducã-tor al acestui operatorde apã fac tot ceea ceîmi stã în putinþã caserviciile noastre sã fiede cea mai bunã cali-tate. Nu Costel Avrama vrut sã mãreascãpreþul apei ci CostelAvram trebuie sãrespecte un contractcare a fost fãcut de alþii

înaintea mea. Vreau sãmulþumesc primarilor ºiadministraþilor publicelocale care au conºtien-tizat cã este mai binesã ne uitãm în viitor ºisã lãsãm la o partepopulismul ieftin, iarcei care au mers pe unpopulism ieftin vorvedea cã va avea unefect de bumerang”,mai susþine directorulApaServ Valea Jiului.

De multe orioamenii au spus cã înValea Jiului “apa curgedin munte” ºi cã aceas-ta ar trebui sã fie gratis.Doar cã abonaþii nuºtiu cã pentru cã apacare curge la robinet sãfie potabilã trebuie realizat un întreg proces, care este resimþit de operator.

“Din totdeauna apaa curs din munte. Darapa a curs din munte ºicând erau ºase ore pe

zi ºi apa curge dinmunte ºi acum 24 din24 de ore. Oriceinvestiþie în mediu chiardacã costã acum dupãterminarea investiþieipe operator îl costa ºimai mult. Atunci se vãdadevãratele cheltuieli ºipentru noi ca operatorcheltuielile sunt multmai mari de aceeaplanul tarifar trebuierespectat pentru cã cãoperatorul sã nu intreîn faliment. Avem totceea ce ne trebuie ºidacã vorbim de staþiade epurare de laDãnuþoni care aretoate cele trei trepte,terþialã, biologicã ºimecanicã, fapt care neduce ca printre primiioperatori din þarã careavem toate normeleeuropene. Suntem în anul 2015 ºi vremca toþi locuitorii dinaceastã zonã sã poatã

sã aibã acces lacanalizare ºi servisile deapã. Una peste altacred cã prin ceea cefacem noi facem decâtsã dãm servicii de calitate chiar dacã maisunt ºi sincope care nudepind 100% de noi.Pânã acum câþiva aniapa în Valea Jiuluicurgea ºase, ºapte oredin 24. De canalizarebeneficiau foarte puþinioameni. Pe zi ce treceîncercãm sã satisfacemtoate doleanþele oamenilor în limita încare ºi noi putem”, mai spune Avram.

În momentul de faþã, peste 90% dinlocuitorii din ValeaJiului sunt branºaþi lareþeaua de alimentarecu apã potabilã, iar înurma investiþiilordemarate de ApaServValea Jiului se doreºteca toþi cetãþenii sã aibãapã curentã în viitoriiani.

“Peste 90% suntbranºaþi la reteau deapã. Este foarte binevãzut faptul cã foartemulþi s-au branºat lareþeaua de canalizaredar sunt în partea adoua a proiectuluioameni care mai pot fi

branºaþi dar pentruacest lucru mai trebuiefãcute investiþii iar pentru asta trebuie bani iar banii europenisunt singura soluþiepentru noi”, a conchisCostel Avram.

În momentul de faþãun metru cub de apãpotabilã costã 5,23 delei, la care se adaugãcanalizarea de 2,70lei/mc ºi apa meteoricãîn sumã de 2,70lei/mc. Modul de calculal apei uzate menajereeste pentru populaþiede 80% din cantitateade apã potabilã consumatã, în timp cepentru agenþii ecomicieste de 100% din cantitatea de apã consumatã. În ceea ce priveºte modul decalcul al apei meteoriceaceasta este de 1mc/apartament/lunãpentru abonaþii casnici,iar pentru agenþii economici cantitatea deapã meteoricã se sta-bileºte þinndu-se contde cantitatea de preci-pitaþii comunicatã lunarde cãtre AdministraþiaNaþionalã deMeteorologie, de coeficientul de scurgere ºi de suprafaþaconstruitã, pavatã saude zonã verde aferentã.


S fârºitul de an este un moment

de bilanþ pentru toateadministraþiile locale darunul de a face planuripentru a îndeplini maimulte obiective þintã aleanului viitor.

Asta se întâmplã ºi laPetroºani unde administraþiapublicã localã, în frunte cuprimarul Tiberiu Iacob Ridzi,trage linie acum pentru aface bilanþul realizãrilor darºi a eºecurilor.

“2015 nu a fost un anuºor, din punct de vedereadministrativ, am resimþit odiminuare mare afinanþãrilor care au venit peproiectele guvernamentale.Am fost într-un an de finalpe proiectele europene pecare le-am avut accesate înexerciþiul 2007-2013, însã2015 a fost un an în caream încercat împreunã cu

colegii mei din primãrie sãpregãtim lucrurile pentruurmãtorul exerciþiu bugetar,deoarece ne dorim sãaccesãm cât mai multe fonduri europene pentrumunicipiul Petroºani.Totodatã am gestionat zi dezi toate lucrurile care seîntâmplã în municipiu, pentru ca cetãþenii sã fiemulþumiþi” a spus primarulmunicipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi.

De departe problema ceamai mare a administraþiei ºia întregii Vãi a Jiului a fostºi în acest an, coloana ver-tebralã a zonei, Complexul

Energetic Hunedoara.”Ne confruntãm în acest

an cu o situaþie ne mai întâlnitã pânã acum, deincertitudine, în ceea cepriveºte ComplexulEnergetic Hunedoara, careare un impact major asupraeconomiei oraºului, înperioada urmãtoare. Nuºtim ce se va întâmpla pânã în 2018, ºi de atunciîncolo. Din pãcate nu areuºit nici un Guvern sãrezolve aceastã problemãcare afecteazã toatã ValeaJiului nu doar Petroºaniul”,a mai adãugat edilul.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

D upã ce ani la rândoraºul Petrila a

fost în ºantier, în sfarsits-a finalizat proiectulintegrat de asfaltãri. Încadrul acestuia, 57 destrãzi au fost asfaltate.

Sfârºitul de an este unmomentul în care toatãlumea pune pe tapet reali-zãrile dar ºi eºecurile. Anulacesta administraþia publicãpetrileanã va trece pe listacu realizãri, finalizarea celuimai mare proiect realizatvreodatã în oraºul Petrila.

”La Petrila a avut locrecepþia, la termianrealucrãrilor pentru proiectulintegrat, care înseamnãasfaltarea ºi modernizareastrãzilor din oraºul Petrila.Proiectul finalizat se ridicã lavaloarea de 500 de miliardede lei. S-a fãcut recepþiile laterminarea lucrãrilor pentru

etapa a doua, cu o valoarede 200 de miliarde de lei. A fost comisia întrunitã, au participat proiectanþii,constructorii ºi toþi factoriiimplicate, ºi-au spus punctul de vedere, s-a fãcutcontrol ºi verificare în teren,am primit chiar ºi câteva sfaturi, iar mai apoi s-a semnat procesul verbal derecepþie a acestui proiect”, aspus primarul oraºuluiPetrila, Ilie Pãducel

Astfel, dacã pânã acumoraºul Petrila era pe primul loc la capitolul,numãr de kilometri de strãzi asfaltate, dupãfinalizarea acestui proiectadministraþia va fi imposibilde detronat. Proiectul acãrui recepþie s-a fãcutvineri, a cuprins asfaltarea a 57 de strãzi din toatezonele oraºului.

Adina Adina PPÃDURARUÃDURARU

Facturile la apã, plãtite de teama penalizãrilor

Petrila a finalizat proiectulintegrat de asfaltãri

2015 - un an dificil pentru Primãria Petroºani

P lãtesc facturile la apã, de teamapenalizãrilor. Anul acesta preþul

apei a crescut în douã tranºe, iar abonaþii societãþii de apã din Valea Jiului resimtaceastã majorare. Costel Avram, directorulgeneral al SC ApaServ Valea Jiului susþinecã societatea ar fi putut funcþiona ºi cupreþul din luna ianuarie, dar afectate ar fi fost primãriile care trebuiau sãreturneze 40 de milioane de euro pentruproiectul european.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 7 Decembrie 20158 Sport

Echipa Jiul Petroºanimereu a avut un sponsor puternic ºireprezentativ, odatãcu înfiinþarea ei în1919. Societãþileminiere, indiferent

cum s-or fi numit ele,pânã la „CombinatulMinier” din anii `90 ºimai apoi pânã lamomentul sucombãriisub mandatul IoanSavu în anii `97-`98,

liderul L.S.M.V.J.,mereu Jiul a fost sub oumbrelã protectoare,fãrã griji ºi cu mulþibani. Apoi a mai dus-o Alin Simotavreo zece ani, dupãcare s-a ales praful.Erau vremurile cândtot felul de samsari,sub diferite denumiripompoase, se ocupaude conducerea Jiul –directori tehnici,

sportivi, conducãtori,preparatori fizici,preºedinþi,vicepreºedinþi – ausupt ani de zile dinfântâna fotbaluluipetroºenean. Acum cãa secat, cu toþii au datbir cu fugiþii, echipazbãtându-se într-ocruntã mizerie financiarã ºi lipsã deidentitate.

Marin Tudorache,

Sorin Ghiþan sauDamian Militaru careºi-au bãtãtorit zeci deani tãlpile pe toatepalierele echipei –jucãtori, antrenori etc.– trag acum singuri lacãruþã, în speranþa cãaceasta va ieºi dintr-undrum în care s-aîmpotmolit. Greu decrezut, dacã nu vine,cineva urgent sã„toarne asfalt”.

Henþ cu mâna Când erau bani, toþi roiau pe la Jiul...

Î ntr-o perioadã încare antrenorii

sunt vânturaþi de la oechipã la alta,descoperim în istoriasportului Vãii Jiuluiºi nume care au fostserios legate de oechipã. Aºa esteAndrei Sepci.

Nãscut pe 7 oct. 1911(decedat la 81 de ani, în 3dec. 1992), în judeþulMaramureº, a fost legitimatla 11 ani la SãtmãreanaSatu Mare ca portar, apoidin 1927 la Olimpia SatuMare, perioada de vârf aactivitãþii sale ca jucãtorfinal la „U” Cluj, între anii

1932-1937. Calitãþile sale –reflexe, plasament – l-audus în echipa Naþionalã aRomâniei unde a apãrat depatru ori, cu scorul generalde 13-0! A mai jucat pânãîn 1940 la Tricolor BaiaMare ºi Victoria Cluj,devenind ulterior antrenor.Va antrena la Tricolorul ºi

Minerul Baia Mare (1940-1946), Exploziv Fãgãraº(1946-1947), ConcordiaPloieºti (1948-1949).

C ea mai lungãperioadã, la Jiul

În anul 1952, la vârstade 46 de ani, Andrei Sepciajunge în Valea Jiului.

Ajunge la Jiul Petroºani,echipã de mijlocul clasamentului, începând oserioasã acþiune de pro-movare a tinerilor jucãtori,începând cu portarul Gh.Cosma ºi terminând cu atacantul Victor Gabor.

Va rãmâne la Jiul (care se va mai numiîn acea perioadãMinerul), ocupândlocuri în partea adoua a clasamentului,deºi existau o serie devalori în echipele dinacei ani, precumCrâsnic, Romoºan,Vasiu, Guþã, Tãnase,Turcuº, Paraschiva,Iuliu Farkas (I), V.Gabor, Coidum, LicãPanait, Farkas II, I.Moldovan.

S pectatorul...arbitrul!

În anul 1956, la unmeci din etapa a 8-aJiul – LocomotivaTimiºoara (2-1), unuldintre tuºieri a arbitratmereu anapoda, fapt

reproºat mereu arbitrilor decentru Imre Astyalos decãtre Andrei Sepci.

Atunci centralul a luat odecizie incredibilã, scoþându-lde pe teren pe tuºier ºiînlocuindu-l cu... un spectator, care culmea, ºi-afãcut excelent datoria!

În vara anului 1957,Andrei Sepci pleacã pentruo scurtã perioadã la Bacãu,dupã care la UniversitateaCluj, la care va rãmâne zeceani, pânã în 1967 (în 1965va câºtiga cu „U” Cluj CupaRomâniei). Se va retrage laCentrul de juniori „U” Clujcu care va câºtiga patrutitluri naþionale (1967,1969, 1972, 1974).

Numele lui Andrei Sepciva rãmâne însã legat delongevitatea sa la Petroºani,menþinând echipa Jiulvreme de cinci campionateconsecutiv în Divizia „A”, înacest sens, la nivelul primeidivizii, fiind un recordmenabsolut. Pe 7 octombrie a.c.s-au împlinit 104 ani de lanaºterea sa.

MEMORIA FOTOGRAFIEIÎn fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un

moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împrospãtamemoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

GOL... ÎN DIRECT!

O fazã spectaculoasã pe vremea Diviziei „A” acum patru decenii. Sub privirilepiteºtenilor Cârstea, Ivan, Stocker (Jiul), R. Vlad, Libardi (nr. 10), V. Stan, Rozsnyai (nr.

11), Gigi Mulþescu (Jiul) ºi Musteþea, se înscrie un gol spectaculos de cãtre Stocker.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Un exemplu de longevitate ca antrenor

ANDREI SEPCI, 5 ANI LA JIUL

cvj nr 999, luni 7 decembrie

Documents