cvj nr 977, luni 2noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 977

Luni, 2 Noiembrie 2015

A u vãrsat o lacrimã, au vorbit despre ultimele decenii petrecuteumãr la umãr, în lumea lor fãrã cer, iar vineri, la ora 10,00 fix,

ºi-au dat jos casca ºi au privit nepunticioºi la ultimul vagonet dehuilã scos din pãmânt. Ar mai fi fost multe de spus, ar mai fi fostrezerve de cãrbune, dar totul s-a sfârºit trist, într-o zi parcã preaînsoritã la Petrila. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

C ei doi minericare au stat

în greva foamei la Petroºani, pentru ca mineledin Valea Jiului sãnu se închidã în2018, s-au întorssceptici de la întâl-nirea cu ministrulAndrei Gerea.

Vasile Pãduraru,primul lider care adeclanºat grevafoamei ºi a protestatastfel timp de douãzile, spune cã nu mai

poate lupta singur ºicã dacã minerii nuvor fi uniþi acum,atunci vom asista lamoartea Vãii Jiului ºipoate a întreg judeþu-lui Hunedoara.

„Dupã 4 sau 5 orede discuþii, din punc-tul meu de vedere, nuam obþinut mai nimic.Doar promisiuni.Minele din ValeaJiului le putem salvadoar noi, minerii dinValea Jiului, pentru cã Guvernul nubinevoieºte sã neajute. Voi convoca

Consiliul deCoordonare luni ºivom face o analizã ºiapoi vom vedea ce

avem de fãcut, darconcluzia este cã numai sunt ºanse sãtrãiascã minele dupã2018”, a declaratVasile Pãduraru, liderul de la minaLonea, care a stat îngreva foamei alãturide Ion Ciubotaru dela mina Vulcan.

Cei doi reprezintãminerii de la mineleconsiderate viabile ºisperau sã poatã pãs-tra activitatea minierãºi dupã 2018, datã lacare este preconizatsã se închidã mineleneviabile. Practic, înacest moment, mine-

rii au aflat cã nu estenicio diferenþã întreminele viabile ºi celeneviabile ºi, mai mult,chiar ºi de la Lonea,Vulcan, Livezeni sauLupeni se vor facedisponibilizãri de personal.

„Soarta minerituluio putem salva dacãsuntem uniþi, nu unul,doi sau trei, aºa cumam încercat sã fac euºi colegul meu. Altfelnu mai avem decât sãaºteptãm, ca la Petrila,finalul”, a conchisVasile Pãduraru.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

“În urma discuþiiloravute cu un investitor, înºedinþa de consiliu localdin luna noiembrie vompropune asocierea înparticipaþiune cu o firmãdin Bucureºþi în vedereaconstruirii unui parcFotovoltaic de 7 MWp,în Petrila, zona DealulMaleii. Conform discuþi-ilor cu reprezentanþifirmei valoarea estimatãa investiþiei va fi circa 7 milioane de euro”, adeclarat Ciprian Preda,city-managerul oraºuluiPetrila.

Edilii petrileni impun ºianumite condiþii pentru

realizarea proiectului.Investitorul trebuie sãgaranteze cã cel puþin 10 petrileni vor fi anga-jaþi aici. “Dupã finalizareainvestiþiei minim 10 persoane din rândulcetãþenilor din Petrila sãfie angajate aici”, maispune sursa citatã.

Reprezentanþiiprimãriei Petrila au maiîncercat sã încheie oasociere cu o societatecare ar fi urmat sã monteze niºte eoliene înzona Auºelu, dar niciacest proiect nu s-amaterializat.

Monika BACIUMonika BACIU

În semn de respect pentru familiilevictimelor de laClub Colectiv,cotidianul

CronicaVãii Jiului

apare astãzi alb-negru.

Ne exprimãmpãrerea de rãupentru celeîntâmplate ºisuntem alãturide familiileîndoliate.

Un investitor vrea sã aducã7 milioane de euro la Petrila

I nvestiþie de 7 milioane de euro la Petrila. Edilii locali de la Petrila vor sã

se asocieze cu un investitor privat pentru arealiza un parc fotovoltaic. Aceasta ar urma sã fie realizat în zona Maleia, însã deocamdatã totul este la stadiul de proiect.

Cu lacrimi în ochi, la moartea

Minei Petrila

Sceptici dupã greva foamei

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Toma ºi Ciprian,care vine din Timiºoara,au fost copii modeºti ºi,dacã Toma a copilãrit înCartierul Aeroport,Ciprian a crescut la ocasã de copii dinTimiºoara, dar ambii auvrut sã le arate copiilorcã sportul i-a fãcut sãajungã nume mari înlume. Toma Coconeaeste singurul participantal României la com-petiþia de anduranþã dinAlpi ºi cel mai bunparapantist român, iarCiprian Bãlãnescu,campion balcanic ºicampion absolut alRomâniei la triatlon ºiduatlon ºi sâmbãtã laora 14,00 au plecat înuralele copiilor de labaza telescaunului dinParâng în alergare.

Ciprian a ajuns cu 5 minute înaintea luiToma în vârful ParângulMic, dar Toma avea înspate o parapantã de15 kg ºi, la plecare aspus cã nu ºtie dacã ova deschide, pentru cãvântul nu îi era prielnic.Le-a spus, însã copiilorcã vrea sã îi încurajezesã facã ºi ei sport.

„Ciprian este de 11 ani campion absolutla triatlon ºi duatlon în

România. Participã lacampionate europene ºimondiale, iar noi amstabilit sã încurajãmcopiii din Valea Jiului sãfacã sport. Vrem sã vãarãtãm cã la 7 km dePetroºani, aici înParâng, este o minã deaur ºi sã atragem aicioameni la maratoanenaþionale. Sper ca pemine sã mã avantajezevântul, dacã nu, nu voiputea sã deschid la

întoarcere parapanta”,a spus Toma, înainte de start.

Ciprian a vrut ºi elsã îi încurajeze pe copiisã vinã sã facã sport.„Îmi doresc sã ajungeþisã aveþi rezultate multmai mari ca ale noastre.Pentru asta, indiferentcã e sport, matematicã,sau desen, sã vã dedi-caþi în totalitate ºi aces-ta este secretul”, le-aspus, înainte de cursã,

Ciprian Bãlãnescu.A urmat startul ºi

acolo sus, primul aajuns Ciprian. Toma,însã, ºi-a desfãcut para-panta ºi a coborât, iarîn momentul în care l-auzãrit la orizont, copiii auaplaudat ºi l-au încura-jat. Toma a aterizatînaintea lui Ciprian ºi avenit de pe platoul dedeasupra telescaunuluiîn fugã spre sosire. Lamai puþin de 5 minute asosit ºi Ciprian. Cei doisportivi s-au îmbrãþiºat,iar copiii le-au arãtatnota 10, directorul ºcoliiVasile Pop, punctândmedia finalã pentru ceidoi: media 10, aºa ca la ºcoalã.

„Voi sunteþi învingã-tori!”, le-a spus TomaCoconea copiilor ºi le-amulþumit pentru încura-jãri, urmînd ca sãptãmâ-na viitoare sã le ducã la

ºcoalã echipamentesportive ºi sã îi aºtepte înParâng, unde urmeazãsã îi plimbe în zbor, ori labazinul de înot, undeCiprian îi va învãþa sãînoate.

La concurs a partici-pat ºi Tiberiu Iacob Ridzi,primarul din Petroºani,care a garantat cã ceimici vor avea acces labazin în mod gratuit.

„Am venit sã îi susþin,pentru cã ceea ce faceste lãudabil. Copiii tre-buie sã facã sport ºi ceidoi demonstreazã cã poþifi un nume în lume, dacãai ambiþie”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi.

La final, ambiisportivi au primitmedalii de membri deonoare ai ªcoliiGenerale nr 7 dinPetroºani.


T rei ºahiºti din Vulcanla faza finalã a

proiectului ”Pierre deCoubertin – Vreau sã fiumare maestru!”

La Complexul NaþionalSportiv Bascov (lângã Piteºti), sedesfãºoarã, în aceste zile, fazanaþionalã a proiectului ”Vreau sãfiu mare maestru!”, din cadrulprogramului ”Pierre deCoubertin”.

Acest proiect, derulat subegida Federaþiei Române de ªahºi a Ministerului Tineretului ºiSportului, are drept obiectivprincipal promovarea ºahului înrândurile copiilor de pânã la 12ani ºi atragerea acestora sprepracticarea sportului minþii.

Proiectul se deruleazã pe treifaze: localã, zonalã ºi naþionalã.Fiecare fazã se încheie cu unconcurs organizat pe ºase categorii: 8 ani, 10 ani ºi 12 ani,separat fete – bãieþi.

Sâmbãtã, 24 octombrie2015, la Timiºoara, a avut locfaza zonalã –Vest, în care s-au

confruntat câºtigãtoriifazelor locale dinjudeþele Timiº, Arad,Caraº - Severin ºiHunedoara.

Dupã cele ºapterunde de ºah rapid (timp degândire: 15 minute / jucãtor, sis-tem elveþian), trei dintre cei zecesportivi calificaþi la faza naþionalãau fost din Vulcan, ceea cereprezintã un rezultat remarcabilpentru ºahul din Vulcan ºi dinValea Jiului! Mai ales în condiþiileîn care ºahiºtii noºtri s-au întrecut cu reprezentanþi ai unorcluburi de primã linie, cum suntcele din Arad, Timiºoara, Reºiþa º.a.

Cei trei sportivi vulcãneni calificaþi sunt:

- Diana Silvana Petculescu, acâºtigat grupa fetelor de 8 ani,confirmând, astfel, statutul denouã mare speranþã a Secþiei deªah a Clubului Sportiv Vulcan.

- Oana Magdalena ªchiopu,legitimatã la CS Vulcan ºi CSªnr. 1 Timiºoara, deºi are doar 9 ani, s-a clasat prima în grupafetelor de 10 ani. Oana este

deþinãtoarea unei performanþedeosebite: anul trecut, la catego-ria Fete 8 ani, a obþinut Locul Ila faza naþionalã a programului”Pierre de Coubertin – Vreau sãfiu mare maestru!”.

- Andrei Cristian Secrieru,legitimat la ACS Phoenix Buzãu,s-a clasat al doilea în disputatagrupã a bãieþilor de 12 ani, laegalitate de puncte cu sportivulde pe locul I.

Cei trei copii se aflã laBascov, unde, în perioada 31octombrie – 5 noiembrie sedesfãºoarã faza naþionalã a programului, care va consta din3 zile de cursuri susþinute de ceimai titraþi antrenori ai federaþieiRomâne de ªah ºi un concurs de ºah rapid.

Toate cheltuielile aferenteacestei deplasãri (organizare,transport, cazare ºi masã) suntsuportate de cãtre F. R. ªah.

DorDorel ªCHIOPUel ªCHIOPU

Toma Coconea mai rapid ca Ciprian BãlãnescuU nul în zbor ºi celãlalt în alergare, Toma Coconea ºi Cirpian Bãlãnescu, doi dintre cei

mai titraþi sportivi ai momentului în România, s-au întrecut sâmbãtã în Parâng. Afost o competþie programatã, dedicatã copiilor de la ºcoala la care a învãþat Toma Coconea:ªcoala Gimnazialã nr 7 din Petroºani. Un grup de copii de la aceastã ºcoalã a venit latelescaunul din Parâng ºi au asistat la prima întrecere între cei doi.

ªahul din Vulcan – încã o performanþã remarcabilã!

T eancuri de acte pentru aju-

toarele de încãlzire.De câteva sãptãmâni,la Petroºani, seprimesc cererile deîncãlzire a locuinþeipentru perioada deiarnã.

Potrivit reprezen-tanþilor acestui serviciu,numãrul celor care vinsã îºi depunã acteleeste deocamdatã destulde mic. Oamenii suntdescurajaþi de faptul cã

la dosar trebuie depusemulte documente.

“Cereri tot vin daralãturi de acestea maitrebuie depus un dosarcu foarte multe acte.Oamenii vin ºi întreabã,unii nu au anumite acte ºi sunt trimiºi sã leaducã pentru cã noi nuputem sã luãm undosar incomplet. Suntdoar câteva dosare caresunt întregi dat pânã îndata de 20 noiembrienoi primim dosare ºivor fi puºi în plata petoatã perioada de iarnã

timp de cinci luni. Ceicare vin dupã 21noiembrie primesc aju-tor cu luna decembrie.Cuantumul rãmâneacelaºi ºi pe aceleaºitranse de venituri”, adeclarat Cristina Mraz,director executiv DLASPetroºani. Anul trecut,la Petroºani au fostdepuse 541 de dosarepentru încãlzirea

locuinþei. Cele maimulte dosare au fostpentru ajutorul deîncãlzire pe bazã degaze naturale, în numãrde 216. 124 de dosareau fost pentru lemne,114 pentru energie termicã, iar 87 pentruîncãlzire pe bazã deenergie electricã.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015 Actualitate 3

O echipã formatã din ºase cercetãtori dincadrul InstitutuluiNaþional pentruSecuritate Minierã ºiProtecþie Antiexplozivã(INSEMEX) Petroºani aintrat în clubul în care aavut loc tragedia devineri noapte, pentru ainvestiga cauzele care auprovocat dezastrul deproporþii. Potrivit direc-torului general al INSE-MEX Petroºani, ArturGãman care conduceechipa de cercetãtori,solicitarea cãtre institutpentru efectuarea exper-tizei a venit de la PoliþiaCapitalei, iar experþii dinPetroºani au intrat înclubul mistuit ºi au ridicat o serie de probenecesare pentru investi-gaþia tehnicã.

Potrivit directoruluiINSEMEX Petroºani, lalocul tragediei au fostgãsite extintoare pentruincendii însã doar unul

era folosit. „Am fãcut cercetãri

la faþa locului, unde amajuns sâmbãtãdimineaþã. Am luatprobe ºi le vom analizaîn laboratoarele noastrede la INSEMEX.Cercetãrile sunt fãcutesub supravegherea IGPRºi a criminaliºtilor.Munca noastrã abia deacum începe. Am con-tribuit la cercetarea lafaþa locului a evenimen-tului. Am rugat colegiide la criminalisticã sãridice probele pe carele-am luat ºi sã ne trans-mitã documentele nece-sare ºi, de acum încolone vom ocupa de cer-cetare. Am gãsit urmetextile, iar acum aºtep-tãm sã vedem ce tip dearticole pirotehnice aufolosit”, a declarat ArturGeorge Gãman, direc-torul general al INSE-MEX Petroºani. ArturGãman a mai declarat la

ieºirea din clubul în careau pierit 29 de sufletecã în interior erau materiale textile arse saupe jumãtate arse, iarburetele de la care s-ar fipropagat incendiul era ºipe tavanul localului.Probele ridicate vor fiaduse la Petroºani undevor fi analizate ºi se vorface simulãrile necesarepentru a se stabili minutcu minut ce s-a întâm-plat dupã ce au fostaprinse artificiile. În laboratoarele institutuluise reconstruieºte întrea-ga scenã, la fel ca ºi încazul incendiului de laMaternitatea Giuleºti.Expertiza INSEMEX arevaloare judiciarã.

Pe lista tinerilor careau pierit în cumplitatragedie de la ClubulColectiv din Bucureºti seaflã ºi Maria Vulcu (27de ani) din municipiulDeva. O altã victimãeste ºi fiul fostului direc-

tor al EM Livezeni-Petroºani. RaduSienerth (21 de ani) amers la concertul dinclub cu alþi doi prieteni,dar n-a mai reuºit sãiasã din cauza haosuluicreat dupã ce flãcãrileau cuprins localul. Aajuns la SpitalulFloreasca în stare gravã.Radu Sienerth este student la Facultatea deMarketing din cadrulAcademiei de StudiiEconomice Bucureºti.Tânãrul s-a remarcatprin participarea la oserie de olimpiade ºicomunicãri ºtiinþifice,precum ºi la o serie deconferinþe pe teme eco-nomice ºi de dezvoltareantreprenorialã organi-zate de universitate.

Un incendiu puternicizbucnit vineri noapte, înClubul Colectiv dinBucureºti, în timpul unui concert, s-a soldatcu moartea a 29 de persoane ºi rãnirea altor 146. ParchetulTribunalului Bucureºtiefectueazã anchetapenalã, procuroriiurmând sã facã cercetãripentru omor calificat ºidistrugere calificatã ºimai apoi sã stabileascãcine ar fi vinovat pentruaceastã tragedie de proporþii.

A lãturi de familiile

îndoliate

Studenþii de laPetroºani s-au gândit sãdoneze sânge pentru afi alãturi de cei care auavut de suferit ºi auacum nevoie de aºaceva. „Luni, toþi stu-denþii care doresc sã fiesolidari, sunt aºteptaþi lacentrul de trasfuzii dinPetroºani. Vom mergeacolo cu o delegaþie, casã donãm sânge”, audeclarat membri dinconducerea Universitãþiidin Petroºani.

În semn de solidari-tate, actorii TeatruluiDramatic I. D. Sîrbu dinPetroºani ºi-au anulat

spectacolele sâmbãtã ºidimunicã, zile în care înRomânia este decretatDoliu Naþional.

De asemenea,reprezentanþii clubuluiKeops au decis sã îºiopreascã activitateasâmbãtã noaptea pentrua fi alãturi de familiileîndoliate.

ªi în Barock, rockerii din Petroºani ºi-au manifestat solida-ritatea, iar în memoriacelor 29 de persoanedispãrute în tragicul accident din ClubColectiv au aprinslumânãri ºi le-au adusun ultim omagiu.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU Diana Diana MITRACHEMITRACHE

O bãtrânã deaproximativ

70 de ani ºi-a pier-dut viaþa duminicãdimineaþã, dupãce a cãzut de pebalconul locuinþeisale.

Femeia locuia singurã în blocul 107,un bloc-turn de peBulevadrul 1Decembrie 1918 dincentrul municipiuluiPetroºani. Trupul fãrãviaþã al femeii a fostzãrit la prima orã îniarba din spatele blocu-lui de cãtre o femeiecare cobora la piaþã.

„Coboram spremagazin, când am zãritun om în iarbã. Amsunat imediat la 112,dar femeia nu mai eravie”, a spus cea care asunat dupã salvare.

Vecinii femeii suntîngroziþi ºi nu îºiexplicã se s-a întâm-plat. O ºtiau bãtrânã,bolnavã ºi singurã, dar

nu cred cã s-a sinucis.„Stãtea singurã, dar nuavea motive sã îºi iaviaþa. Poate a cãzut dingreºealã, în timp ceîntindea rufele în balcon. Nu cred cãavea motive sã seomoare”, a susþinut ovecinã din acelaºi bloc.

Trupul fãrã viaþã al bãtrânei a fost transportat la serviciulde medicinã legalã, iarlegiºtii urmeazã sã stabileascã cu exactitate cum a murit femeia.

Cazul a fost preluatde poliþiºti, care inves-tigheazã cum a cãzutfemeia de la etaj.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Experþii INSEMEX Petroºani - parte în ancheta tragediei din CapitalãD oi tineri din judeþul Hunedoara se aflã printre victimele din clubul bucureºtean

unde un incendiu a dus la moartea a 29 de persoane ºi rãnirea altor 146. Din pãcate printre cei care ºi-au pierdut viaþa se aflã ºi o tânãrã din Deva iar printrerãniþii grav un tânãr din Petroºani. Ancheta penalã depinde într-o foarte mare mãsurãde rezultatele investigaþiei pe care o fac experþii INSEMEX Petroºani.

A cãzut în gol de laetajul 7

Dosarele pentru încãlzire,stufoase de þin de cald


„Þara noastrã aurpoartã, nouã nimeni nune aratã!” Asta a spusun miner care, imediatce a scos ultimulvagonet din minã, aridicat un bulgãre dehuilã deasupra capuluiºi a lãsat lumea sãpriveascã spre ceea ceva fi mereu ultima zi deproducþie de la minaPetrila.

Am coborât la puþulcentru – un loc ce varãmâne amintire ºi l-amurmat de aproape peunul dintre mineri, cares-a oferit sã ne con-

ducã. Pe un coridorprãfuit, un plan înclinatprea lung pentru cinenu are condiþie fizicã,ca printr-un labirint, amajuns la puþul cu prici-na. Am trecut, mai întâipe la lãmpãrie ºi amzãrit acolo câteva femei,dar am trecut repede cu vederea ºi ne-amîndreptat cu toþii atenþiaspre puþ. De acolo s-auauzit câteva semnaleacustice ºi apoi, lasuprafaþã a urcat obrigadã. Brigada care a dat ultimul vagonet,frumos inscripþionat,venise la luminã. Ne-auprivit emoþionaþi ºi s-aucãznit câteva secunde

bune sã mute apoivagonetul pe ºinele de pe care am pututprivi cu toþii minunãþianeagrã.

U ltimulvagonet

Ultimul vagonet afost scos cu trudã ºipoate cã a fost cel maipovestit între mineri,acolo jos, sub pãmânt.Brigada lu’ Cenuºã aieºit cu vagonetul desub pãmânt ºi ne-a spuscã toþi au vorbit pentruultima oarã despreechipa pe care au fãcut-otimp de douã decenii.Nu le-a fost uºor ºifiecare a avut un nod îngât, atunci când au ieºitla luminã. Afarã au fostîntâmpinaþi de colegi,de ºefi ºi de ImnulMinerilor cântat de fanfarã. „Discuþii au fostmulte. Fiecare om ºi-aspus oful, durerea. Amvorbit între noi, acolosub pãmânt, unde a fosta doua noastrã casã.

Fiecãruia îi pare rãu,atâta timp cât noi, toþi,aici ne-am format. Încuvinte e greu de expri-mat: am rãmas cu ungol în suflet”, ne-a spusliderul celor din subte-ran, Cãtãlin Cenuºã.

Am privit apoi un altminer, negru pe faþã,din cauza prafului decãrbune, dar care neþintuia cu niºte ochialbaºtri extrem de sin-ceri. „Suntem foartetriºti cã am lucrat aici15 ani la mina Petrila,de aici ne-am câºtigatpâinea ºi eu ºi colegiinoºtri... Ziua de azi ne-alãsat un gust amar, maiam pânã la pensie vreo10 ani...”, a spus omul,iar alãturi un alt colegprivea spre camerele de filmat, prea multepentru tristeþea lui.

„E supãrãtor, foarteneplãcut. Aºa a fostmersul ºi nu au mai vrutsã þinã cont de minerit.

Noi mergem maideparte, dar aici maiera cãrbune. Asta nu eultima tonã! Da, era pepuþin încã pentru pen-tru 100 de ani”, ne-aspus minerul, iar ortaculde lâmgã el a compeltat

mai pesimist, dar totuºicu lacrimi în ochi: „Celpuþin 20 de ani maiaveam de scos cãrbuni.E o zi foarte tristã,fiindcã de aici necâºtigam pâinea de zi

cu zi ºi ne pare foarterãu. O sã încercãm sãmergem la alte mine,unde ne primeºte ºi osã încercãm sã conti-nuãm, cã mai avemcâþiva ani pânã la pen-sie. Noi toþi speram cã

o sã ieºim la pensie dela mina Petrila. Amîncercat sã fim tari,acolo sub pãmânt, sãne organizãm între noiºi sã avem grijã defamiliile noastre”, ne-aspus omul pânã s-aînecat de plâns.

Teoria lui este, însã,susþinutã de specialiºtiigeologi, care au estimatrezerve importante însubteranul acestei mine.

„În urma unui studiuelaborat de profesoriide la Universitatea din Petroºani între2013-2014, am socotit,conform datelor avutela dispoziþie, cã înperimetrele miniereactive (Lonea, Petrila,Livezeni, Vulcan,Paroºeni, Lupeni,Uricani) erau imobilizate94 mil. tone huilã ca"rezerve dovedite". LaPetrila sunt estimãricare aratã cã în subteran

erau la acea vreme cam80 – 90 milioane detone de huilã”, a explicat Csaba Lorinþ,ºef lucrãri în cadruldepartamentului deManagement, facultateade Mine din Petroºani.

A u luat cu ei obucatã de suflet

Nu doar mineriiactivi au un regret pentru ceea ce s-aîntâmplat acum, la finalde octombrie, ci ºi ceicare au plecat cândvade acolo ºi acum fac

altceva. Este ºi cazul luiDorin, care a devenit,

dupã o viaþã la lopatã,barman ºi îºi face nouameserie cu multãdãruire. El a plecatvineri de la minã cu unbulgãre de huilã, caamintire. „Am petrecut21 de ani din viaþa meaîn minã. Mina a fostsufletul Petrilei, ea numoare aici ºi vom aveagrijã sã ne aducemaminte de ea în fiecarean. Singurul lucru caremã întristeazã, este cãnu ºtiu dacã se va maiþine Ziua Minerului sause va comemora înfiecare an. Bucata astade cãrbune îmi va aduceaminte cum mi-aumirosit salopetele 20 de

ani. E mirosul de cãr-bune, care îþi intrã la unmoment dat în piele”, aspus Dorin ªimo, fostminer, un barmanrecunoscut am în þarãpentru calitãþile sale.

La gura puþului carea scos la luminã ultimulvagonet cu huilã auvenit ºi cei din condu-cere, care au þinut sãsublinieze tristeþea uneiastfel de zile. „Aº vreasã vã mulþumesc pentruprezenþa la acest eveni-ment, pentru cã toþi ceicare am lucrat în mineritasistãm la un momenttrist, închiderea mineiPetrila. E un evenimentcare ne va marca toatã

viaþa pe cei caream lucrat înminerit”, le-aspus AurelAnghel, direc-torul SocietãþiiNaþionale deÎnchideri deMine dinPetroºani.

Mina Petrilas-a închis subconducerea luiIoan VasileSimion, numitdirector alunitãþii minierecu puþin timp înurmã. El le-avorbit ortacilorsãi, în ultima lorzi de lucru.

„Acest vagonet, oficial, marcheazã încetarea activitãþii deproducþie la minaPetrila, minã în care seva mai lucra cam douãluni de zile, timp în carese vor recupera utilaje.Mina Petrila a fost ominã-fanion pentruValea Jiului, fiind ceamai veche unitate deextracþie din zonã.Acum 156 de ani sedeschidea primulperimetru minier”, aprecizat ºi Ioan Vasile

Simion, directorul E MPetrila.

Minerii au þinut cutoþii un moment dereculegere pentru ceicare au pierit ºi cei dinconducerea unitãþiiminiere au amintitexploziile din 2008,când 13 mineri au pieritîn douã explozii conse-cutive, sau momentulcel mai trist de aici: anul1943, când 18 mineriau pierit sub pãmânt.

PETRILA 1840 – 2015

Aceasta este pãrereaprimarului municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi, care este depãrere cã turismulpoate sã suplineascã,parþial, mineritul, darNU POATE sãînlocuiascã aceastãindustrie din ValeaJiului. “Turismul esteviabil, nu neapãrat caalternativã pentru cã nupoate sã suplineascãceea ce se întâmplã inminerit în acestmoment. Poate fi ocomponentã serioasã îndezvoltarea Vaii Jiuluidar nu poate fi o alternativã la minerit”,a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul

municipiului Petroºani. Ani la rândul

autoritãþile locale dinValea Jiului au vorbit deturism ca alternativã lasistemul minier. În acestsens, în Valea Jiului aufost demarate ºiproiecte ambiþioasepentru dezvoltarea

domeniilor schiabile,dar niciun astfel deproiect nu a fost fina-lizat. Aproape 40 demilioane de euro. Atâtaar mai trebuie pentruca proiectele adminis-traþiei locale de laPetroºani sã devinãrealitate în ceea cepriveºte dezvoltareastaþiunii montaneParâng. Autoritãþilelocale de la Petroºaniau început lucrãrile ladezvoltarea domeniuluischiabil în anul 2009.timp de trei ani de zile,

ministerul de resort aalocat aproape 26 demilioane de lei. Cel maimare domeniu de schidin Europa de Est tre-buia sã fie construit laPetroºani, în Parâng.

În afara de reamena-jarea celor cinci pârtiiexistente, acolo urmausã aparã 17 piste noi,2 telegondole, ºaptetelescaune, 30 detunuri de zãpadã ºi 7maºini de bãtut zãpada.Complexul trebuia sãconþinã ºi douã centreturistice, o cabanã ºi oinstalaþie de ticketing.Costul final: 99 de milioane de euro.Potrivit documentelor,Ministerului Dezvoltãrii,nivelul de cofinanþare aproiectelor derulate încomun de MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului ºi autoritãþilepublice locale esteurmãtorul, unitãþileadministrativ-teritoriale

asigurã pânã la 50%,dar nu mai puþin de5%, din valoarea totalãa contractelor de lucrãriîncheiate în conformi-tate cu legislaþia învigoare, exceptânddomeniul schiabil,

unitãþile administrativ-teritoriale asigurã pânãla 50%, dar nu maipuþin de 5%, din valoa-rea contractului aferentrealizãrii documentaþieitehnico-economice,încheiat în conformitatecu legislaþia în vigoare,în cazul domeniuluischiabil, MinisterulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului finanþeazãprocurarea instalaþiilorde transport pe cablu ºimontajul acestora, înlimita fondurilordisponibile.


Turismul nu poate fi alternativã la minerit

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015 Actualitate 5

A u vãrsat o lacrimã, au vorbit despreultimele decenii petrecute umãr la

umãr, în lumea lor fãrã cer, iar vineri, laora 10,00 fix, ºi-au dat jos casca ºi au privit nepunticioºi la ultimul vagonet dehuilã scos din pãmânt. Ar mai fi fostmulte de spus, ar mai fi fost rezerve decãrbune, dar totul s-a sfârºit trist, într-o zi parcã prea însoritã la Petrila.

Cu lacrimi în ochi, la moartea Minei Petrila

Î ntr-o perioadã când unitãþile minierese închid rând pe rând, turismul,

ramura pe care autoritãþile din ValeaJiului, au pariat nu poate fi viabil pentrua suplini industria extractivã. Turismul nu poate fi alternativã la minerit.

C ertificatele de carbon,

un motiv dedisponibilizare

Certificatele de carbon au o legãturãdirectã cu disponibi-lizãrile ce urmeazã aavea loc la CEH.Faptul cã preþul unuiastfel de certificat s-adublat a dus la blocajefinanciare.

“Creºterea preþuluicertificatelor de CO2de la 4,65 EUR/EUAîn data de 07.01.2012la 7,14 EUR/EUA îndata de 30.12.2014”,este unul din motiveleenumerate deMinisterul Energiei.

Tocmai din cauzã cã societatea nu aachiziþionat, la timp,

certificatele de carbon,statul român a acordatacel ajutor pentrucumpãrarea acestora.

Creºterea redevenþeiminiere, devalorizareamonedei naþionale înraport cu principalelevalute în careSocietatea are contrac-tate credite sunt altemotive pentru careCEH trebuie sã facãdisponibilizãri înperioada urmãtoare.

“Motivul care a condus la necesitateadisponibilizãrii de personal este eficienti-zarea activitãþii acesteisocietãþi þinând contde actuala conjuncturãeconomico-financiarãa societãþii. Astfel, s-auevidenþiat o serie defactori care au influ-enþat rezultatele socie-

tãþii în perioada 2012– 2014, dintre care,scãderea consumuluibrut de energie electricã sub impactulcrizei economice ºi alcontractãrii sectoruluiindustrial, reducereapreþurilor medii devânzare a energieielectrice la producãtor

pe principalele compo-nente ale pieþeiengross de energie,astfel pe Piaþa pentruZiua Urmãtoare – cu

70 lei în anul2014 faþã de anul

2012, respectiv 31%;pe Piaþa Centralizatã aContractelor Bilaterale– cu 54 lei în anul2014 faþã de anul2012, respectiv 23%”,se mai aratã în actulnormativ.

Subvenþionarea pro-ducãtorilor de energieregenerabilã, dar ºidiminuarea cantitãþiide cãrbune extras lasucursalele miniere dincauza lipsei investiþiilorpentru eficientizareaexploatãrii ºi creºtereaproductivitãþii în activi-tatea extractivã au dusla aceastã mãsurã dereorganizare.

“Productivitatescãzutã în activitateaextractivã, în principal,din cauza mediei devãrstã ridicate pentruprofilul de activitate(43,1 ani) necompen-satã prin tehnologie demicã mecanizare”, se mai aratã în document.

Influenþa asupra

bugetului asigurãrilorpentru ºomaj a venitului de comple-tare, aferent salariaþilorpropuºi pentrudisponibilizare, este deaproximativ 11.196mii lei, din care 340mii în anul 2015.Disponibilizarea celor341 de salariaþi se varealiza într-o singuraetapã. La dataelaborãrii Planului de disponibilizare,respectiv 30.09.2015,Complexul EnergeticHunedoara avea unnumãr de 6.426 salariaþi.

Prin Planul dedisponibilizare caurmare a restructurãrii,reorganizãrii ºi eficien-tizãrii SocietãþiiComplexul EnergeticHunedoara S.A. sepropune disponibi-lizarea a 341 de salari-aþi. Concedierea colec-tivã va avea loc într-osingurã etapã,începând cu data de 1decemebrie 2015.


P reºedinteleKlaus Iohannis

a semnat decretulprivind promulgareaLegii pentru apro-barea Ordonanþei de urgenþã aGuvernului nr.11/2015, act norma-tive ce priveºte acor-darea unui împru-mut ComplexuluiEnergeticHunedoara.

Banii alocaþi deGuvern vor fi luaþi dinbugetul de veniturirezultat din privati-zare. Pe de altã parte,CEH va disponibiliza341 de salariaþi,începând cu data de 1decemebrie 2015.

Cei care vor plecadin system vor primiplãþi compensatorii,banii fiind luaþi dinbugetul asigurãrilor deºomaj.

Guvernul a alocatsuma totalã de 11,2milioane lei care va fi

acordatã ca venitlunar de completareanul acesta ºi pe par-cursul urmãtorilor doiani. În iulie, Guvernula decis sã acorde CEHunedoara un împru-mut de 167 milioanelei, ca ajutor de statindividual pentru salvare, condiþionat

însã de garanþii ºi cuobligaþia conduceriide a redacta singurãun plan de lichidarevoluntarã dacã împru-mutul nu este restituitsau unitatea nu prezintã un programde restructurare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului |Luni, 2 Noiembrie 20156 Actualitate

“Întrucât nu existãpremise, în perioadaurmãtoare, pentrucreºterea veniturilor la un nivel care sãpoatã susþinã actualastructurã organiza-toricã, pe lângã celelalte mãsuri dereducere a costurilor în vederea redresãriiactivitãþii, ComplexulEnergetic Hunedoaratrebuie sã imple-menteze un ampluprogram de restruc-turare ºi reorganizare,care presupune tre-cerea în conservare aunor mijloace fixe carenu mai sunt folosite înprocesul de producþie,reducerea creanþelorprin ridicarea gradului

de colectare a creanþelor restanteprin încasarea acestora direct decãtre SucursalaElectrocentraleParoºeni, valorificareadeºeurilor provenitedin casãri ºi dezmem-brãri echipamente dela sucursale energeticeºi miniere, rene-gocierea clauzelor con-

tractului colectiv demuncã”, se aratã îndocumenteleMinisterului Energiei.

CEH se confruntãcu grave problemefinanciare. Datoriilesocietãþii ajung laaproape un miliard delei, iar creditorii cerrând pe rând insol-venþa.


CEH, în febra concedierilor colective

Managementul defectuos ºi factorii de pepiaþa energiei duc la disponibilizãriC omplexul Energetic Hunedoara se pregãteºte de disponibilizãri. Nu mai puþin de 341

de angajaþi vor fi disponibilizaþi începând cu 1 decembrie, iar concedierea colectivã seva face într-o singurã tranºã. Motivele care stau la baza acestei mãsuri sunt multe, iar oparte dintre acestea se datoreazã managementului defectuos de la nivelul societãþii.

Mãsuri pentru creºterea lichiditãþilorC reºterea lichiditãþilor prin orice mijloace. Ministerul

Energiei nu prezintã cu optimism creºterea lichiditãþilorComplexului Energetic Hunedoara. Au fost identificate însã oserie de mãsuri prin care sã se mai aducã ceva bani la bugetulsocietãþii.

Bani pentru CEH ºi disponibilizãri de personal

“Locatarii acestorblocuri sunt în mareamajoritate populaþiede etnie romã, cucondiþii de traideficitare, aglome-raþie, promiscuitate,lipsã de igienã per-sonalã ºi în familie.Apariþia focarului afost posibilã prin acumularea de masãreceptivã, în comu-nitãþi cu nivel edu-caþional scãzut, prinnerespectarea regu-lilor de igienã indivi-dualã ºi colectivã.Transmiterea a fostposibilã, direct, princontact interuman, înfamilii ºi ulterior în

comunitate/colectivi-tate cât ºi indirect,prin factorii de mediuºi/sau obiecte con-taminate, în condiþiileunei igiene individua-le precare. Existã riscde apariþie de noicazuri, în condiþiile încare mãsurile de

igienã nu vor firespectate de populaþia romã,existã refuzuti la vaccinare, iar masareceptivã din punctde vedere epidemio-logic nu a fostepuizatã”, spuneministrul Sãnãtãþii,

Nicolae Bãnicioiu. Sute de doze de

vaccin au fost dis-tribuite în municipiulVulcan pentru imu-nizarea persoanelorvulnerabile.

“Au fost efectuatede cãtre medicii defamilie, un numãr de92 vaccinãri cu vaccin hepatic Apediatric, la copiicontacþi în cartierulMicro 3B. Vaccinareaeste în curs dedesfãºurare pânã vorfi imunizaþi toþi con-tacþii. De asemenea afost organizatã cam-pania de vaccinare cuvaccin hepatic A tippediatric, pentru imu-nizarea tuturor copi-ilor contacþi”, maisusþine sursa citatã.

P rimãria trebuie sã ia

mãsuriªi autoritãþile

locale de la Vulcantrebuie sã ia anumite

mãsuri pentru stingerea focarului de hepatitã din localitate.

“Prin SCPregoterm SAVulcan se vor între-prinde mãsuri desalubrizare pe casascãrilor la bl. 2, sc.1ºi2 din str. MihaiEminescu, cu evacuarea deºeurilormenajere ºi curãþareasubsolului termic.Prin SC TermoficareVulcan se va salu-briza bl. 4 din str.Mihai Eminescu.Direcþia tehnicã dincadrul Primãrieimun. Vulcan se vaocupa de salu-brizarea bl. 6 din str. M. Eminescu.Acþiunile de salu-brizare vor fi extinsela toate imobilele dincartierul Micro 3B”,mai susþine ministrulsãnãtãþii.


0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Peste 70% dintre magistraþi s-au pronunþat prin vot în favoareapropunerii ca procurorul general,precum ºi procurorii ºefi ai DNA ºiDIICOT sã fie numiþi de preºedinte lapropunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), ºi nu la propunerea ministrului Justiþiei, aºacum prevede actuala formã a Legii303/2004 privind statutul judecãtorilor ºi procurorilor.

Consultarea magistraþilor s-a fãcutînainte ca Plenul CSM sã aprobepropunerile de modificare ºi completare a statutului judecãtorilorºi procurorilor, propuneri ce vor fiînaintate ministrului Justiþiei. Potrivitcentralizatorului rezultatelor votuluiexprimat în adunãrile generale aleinstanþelor ºi parchetelor, în favoareapropunerii s-au pronunþat 2.668 dejudecãtori ºi 1.441 de procurori, iarîmpotrivã 921 de judecãtori ºi 599de procurori. Conform propunerii demodificare a primului alineat al arti-colului 45 din Legea 303/2004,procurorul general al Parchetului depe lângã Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie (PÎCCJ), prim-adjunctul ºiadjunctul acestuia, procurorii ºefi aiDNA ºi DIICOT ºi adjuncþii acestora,sunt numiþi de preºedintele Românieila propunerea CSM, pe o perioadãde patru ani, cu posibilitatea de a fireînvestiþi o singurã datã. Ei pot fiselectaþi dintre procurorii care au o

vechime minimã de 12 ani înfuncþia de judecãtor sau procuror,au cel puþin gradul de parchet depe lângã tribunal ºi au îndeplinitefectiv cel puþin cinci ani funcþiade procuror la un parchet de pelângã tribunal sau la un parchetierarhic superior. În forma actualã, alineatul prevede cãprocurorul general al PÎCCJ, prim-adjunctul ºi adjunctul acestuia,procurorul ºef al DNA, adjuncþiiacestuia, procurorii ºefi de secþie aiacestor parchete, precum ºiprocurorul ºef al DIICOT ºi adjuncþiiacestuia "sunt numiþi de preºedinteleRomâniei, la propunerea ministruluijustiþiei, cu avizul Consiliului Superioral Magistraturii, dintre procurorii careau o vechime minimã de 10 ani înfuncþia de judecãtor sau procuror, peo perioadã de trei ani, cu posibili-tatea reînvestirii o singurã datã".

O altã propunere de modificare sereferã la faptul cã revocarea procuro-rilor din funcþiile de conducere arurma sã fie fãcutã de cãtre preºedin-tele României la propunerea CSM,care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numãrulmembrilor sau la cererea a douã treimi din numãrul total al membriloradunãrii generale corespunzãtoareunitãþii de parchet la care se exercitãfuncþia de conducere. În forma actu-alã, alineatul vizat prevede cã revo-

carea se face "la propunerea ministrului Justiþieicare se poate sesizadin oficiu, la cerereaadunãrii generalesau a procuroruluigeneral al PÎCCJ oria procurorului ºef alDNA, cu avizulCSM". În urmavotului exprimat înadunãrile generale,în favoarea acesteipropuneri s-au pronunþat 2.952 de judecãtori ºi1.608 procurori, iar împotrivã 710judecãtori ºi 433 deprocurori.Propunerile care vorfi înaintate ministru-lui Justiþiei au fostaprobate de PlenulCSM în ºedinþa din27 octombrie.

AGERPRESAGERPRES

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire

profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani,la Casa de Culturã a

Sindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale

de Igienã.

RELAÞII LATELEFON:

0722448428

Ministrul Sãnãtãþii “curãþã”hepatita A din VulcanM inistrul sãnãtãþii, Nicolae Bãnicioiu, susþine cã focarul

de hepatitã A din municipiul Vulcan a fost activat dincauza mizeriei din cartier. În perioada 15 iunie – 30 septem-brie în Vulcan au fost înregistrate nu numãr de 71 de cazuride hepatitã viralã. Cazurile au apãrut în blocurile sociale depe strada Traian, Mihai Eminescu ºi ªt. O. Iosif.

ªefii PICCJ, DNA ºi DIICOT, propuºi de CSM, nu de ministrul Justiþiei, ºi numiþi pe 4 ani

Cronica Vãii Jiului | Luni, 2 Noiembrie 20158 Sport

Ei bine, ne-amlãmurit despre echipa- brand a fotbaluluiromânesc, Steaua sauFCSB, cum dracu` s-omai numi. O echipãcu fotbaliºti bãtuþi în

cap, care declarau lafinal de meci cã ei aujucat nemaipomenit,dar cruda soartã le-afost potrivnicã!?

Râul, ramul ºiterenul, spectatorii ºi

aerul, horinca deMaramureº, cu toþii aucontribuit la ruºineaStelei. O stea care,cicã, ar trebui sã nereprezinte în Europa.O stea fãrã identitate,fãrã valori, fãrã val-oare ºi culoare, fãrãnimic. O echipã aflatãîn fruntea degringo-ladei fotbalului din

România, un fotbalcântãrit altfel în inimaMaramureºului. O steafalsã, fãrã niciunDumnezeu, o steacare a câºtigat unmeci de CupaRomâniei la masaruºinii, o stea domi-natã de Balaure, Bota,Leonte, Duruº sauArnãutu, oameni care

câºtigã într-un ancât paraliticul deTade într-o lunã!

Cam aici se terminã totul. Gigi, dã-i afarã peinfatuaþii ãia ºicumpara-þi 11 jucã-tori. N-or fi ei maipenibili decât ce amvãzut joi seara înMaramureº.

Henþ cu mâna

NIªTE PENIBILI!

Î n urmã cu zece ani, în

noiembrie 2005, încãmai vorbeam de sportde performanþã înValea Jiului.

La fotbal, dupã un sfertde veac – eram în Divizia„A” – Jiul reuºea un punctîn etapa a 11-a la DinamoBucureºti, dupã ce Drida

deschidea scorul în minutul67! Jiul lui Ionuþ Chirilã, cuHotoboc, Mihart, Kalai,Mircea Gheorghe sauCiprian Petre, realiza osemisurprizã în Capitalã, înfaþa lui Dinamo (antrenorIoan Andone), echipã încare jucau Gabi Tamaº,Moþi, Pulhac, Pleºan,Adrian Cristea sau Licu!

O sãptãmânã senzaþionalã pentru Jiul,care învinge ºi în „8”-imileCupei României, îndeplasare, cu 2-0 (autoriDrida ºi Bãdoiu) pe FCMBacãu, tot din Divizia „A”.

Minerul Lupeni era oprezenþã agreabilã în Seriaa 3-a a Diviziei „B”, locul 6dupã zece etape, dupã un3-1 cu Unirea Alba Iulia!

Cu Adrian Matei lacârmã, cu Ilie Botezatu,Bãlãu, Adi Câmpean,Horaþiu Popa, Boroncoi, Itusau Nae Iorga în echipã,Lupeniul zdrobea Unirea luiCornel Þãlnar!

Minerul Uricani în Seriaa 6-a a Diviziei „C”, încheiala egalitate, 1-1 (gol SorinBejan) cu Sparta Mediaº,gazdele antrenate de IoanDosan jucând cu Anton Ilie,

G. Barbu, Acs, Iºfan,Mugurel Radu, Daj, S.Bejan sau Antonescu. Dupãacest joc, Minerul Uricaniocupa locul 8 din 14echipe!

În fine, tot atunci, laînceput de noiembrie 2005,puteam vorbi despre unputernic CampionatNaþional de GimnasticãAerobicã þinut la Petroºani,unde fetele de la CSSP(antrenau Iuliana Piscoi ºi

Elena Becze) au oferit frumoase demonstraþii, prin sportivele AntoniaMiclea, Adela Cimpoi,Claudia Cioloca, IulianaPerºe, Patricia Petroiu etc.

Vremuri apuse...ªi când te gândeºti

cã nu au trecut decât zeceani! Era într-un începutde noiembrie (ca acum)2005...

POVEªTILE

SPORTULUI

Început de noiembrie, acum 10 ani...

Facsimil din presa vremii, cu cele doua reuºite ale Jiului, la Bucureºti ºi Bacãu

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr 977, luni 2noiembrie

Documents