cvj 967, luni 19 octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 967

Luni, 19 Octombrie 2015

C ele 1000 de porþii de mâncare oferitã gratis de municipalitateade la Petroºani au fost manã cereascã pentru sute de sãraci.

Au venit cu gãletuºe de plastic ºi au luat acasã ºi o bucãþicã depâine, doar pentru a avea ce pune pe masã, dar asta nu înainte catoþi membrii familiei sã se aºeze la coadã pentru a servi ºi în târg oporþie de hranã oferitã gratis. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

Mãturar CorduþNorocel, individul carea ucis doi oameninevinovaþi cu bolidulsãu de lux dupã ce a

gonit prin centrulmunicipiuluiPetroºani, a primitcondamnare mai micãcu jumãtate de an, în

urma apelului judecatla Curtea de ApelAlba Iulia. „Procedândla o nouã judecatã acauzei în aceste limite:I. Reduce de la 3 aniºi 6 luni închisoare la3 ani închisoarepedeapsa inculpatuluiM. C. N. pentrusãvârºirea infracþiuniideduse judecãþii. (…)Deduce din pedeapsaaplicatã inculpatuluiM. C. N. durata

reþinerii, a arestãriipreventive ºi a arestului la domiciliuîncepând cu data de18.04.2014 pânã la29.06.2015. (…)Reduce cuantumuldaunelor morale acordate pãrþilorcivile, astfel: - de lasuma de câte120.000 lei la sumade câte 100.000 leipentru fiecare dinpãrþile civile P. I. ºi P.D. - de la suma de150 000 lei la sumade 120 000 lei pentrupartea civilã D.P. C.

M. - de la suma de250 000 lei la sumade 200 000 lei pentrupartea civilã minorã P.F. G. A. - de la sumade 250 000 lei lasuma de 200 000 leipentru partea civilãminorã D. P. C. S”,se aratã în comunica-rea magistraþilor.

Mãturar CodruþNorocel nu mai esteobligat sã plãteascã o„pensie” lunarã cãtrecei doi copilaºi rãmaºifãrã pãrinþi. Totuºi,magistraþii au decis sã-l oblige sã achite,

în solidar cu societa-tea de asigurare lacare avea poliþa auto,despãgubirile civile.

Decizia judecãtorilorde la Alba Iulia esteuna definitivã, sprestupefacþia urmaºilorcelor douã victime.

Mãturar CodruþNorocel a spulberat cu bolidul sãu de luxdouã persoane aflatepe o trecere de pietoni din centrulmunicipiului Petroºani,în aprilie 2014.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

D oi tineri de 25 ºi27 de ani au

fost gãsiþi fãrã suflaresâmbãtã seara laLupeni într-un aparta-ment ºi se pare cã este vorba despre o crimãpasionalã urmatã de osinucidere.

Martorii care au fost alarmaþi de sirenelesalvãrilor, povestesc cãparamendicii nu au maiputut face nimic, iar cei doi au fost declaraþidecedaþi. Potrivit unuivecin, „femeia a fostgãsitã în pat moartã, iarbãrbatul de 27 de anispânzurat de tocul uºii”.Cei doi au fost gãsiþi de rude, care au sunatimediat la 112, dar nu s-a mai putut face nimicpentru ei. „Mama lui avãzut cã nu a mai datniciun semn, l-a sunat ºinu a rãspuns, nici ea nurãspundea la telefon, auvenit aici ºi au spart uºa.Apoi i-au gãsit morþi.Cred cã au murit de maimulte zile”, spun sursedin Poliþia municipiuluiLupeni.

Potrivit vecinilor, ceidoi erau cãsãtoriþi din2013 ºi pãreau cã se

iubeau foarte mult. Dealtfel, nimeni nu îºiexplicã ce s-a întâmplatîn casa celor doi la finelesãptãmânii trecute.

Cazul a fost preluat de criminaliºti ºi deprocurorii Parchetului de pe lângã JudecãtoriaPetroºani, care au misiunea de a stabili cuexactitate ce s-a petrecutsâmbãtã seara în bloculM2 din Lupeni.

„În cauzã, sunt suspiciuni de omor ºicazul a fost preluat deParchet”, a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara

Trupurile celor doi au fost transportate laServiciul de MedicinãLegalã pentru autopsie,iar legiºtii ar putea desluºicauza morþii celor doi soþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Crimã urmatã desinucidere la Lupeni

Douã lumi, acelaºi loc

Bulevardul pentru înstãriþi, corturile cu

mâncare pentru sãraci

Trei ani de închisoare pentrubeizadeaua care a ucis doi oameniA omorât doi nevinovaþi ºi la apel a

primit o pedeapsã redusã. La fel afost ºi în cazul daunelor primite de copiiirãmaºi orfani. Minorii ai cãror pãrinþi aufost uciºi de Norocel, nu vor primi nici o„prestaþie lunarã” aºa cum au decis magistraþii de la Petroºani.

A dministraþialocalã

de la Uricani sepregãteºte pentrusezonul de iarnã.

Pentru a nu maiexista problemele dinanii precedenþi, ediliide la Uricani seghideazã dupã zicala“iarna car ºi varasanie”. Ani la rând,administraþia de laUricani s-a vãzutneputincioasã în faþaurgiei albe, însã anulacesta s-au pregãtitpentru a nu mai aveaprobleme din cauzazãpezii.

“În principiu suntem pregãtiþi, maiavem de cumpãratceva material antide-rapant. Nu ne iarnaprin surprindere”, adeclarat Dãnuþ

Buhãescu, primaruloraºului Uricani.

La Uricani, în ceamai vesticã localitatedin Valea Jiului, iarnaeste mult mai aprigãdecât în rest. Nuodatã uricãnenii aurãmas înzãpeziþi,aceºtia fiind nevoiþi sãapeleze la edilii dincelelalte localitãþi saula firmele private

pentru a suplimenta numãrulautospecialelor dedeszãpezire.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZÃ:

muncitori necalificaþi dulgheri; mecanici utilaje ( buldoexcavator, compactor, excavator, buldozer).

ingineri constructori specialitatea civile,infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 30Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:[email protected] sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770 sau 0723 155 111.

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

M embrii reþeleicumpãrau cantitãþi

mari de medicamente careconþineau substanþe cuconþinut stupefiant de lafarmaciile din Valea Jiului,fãrã ca farmaciºtii sã aibãhabar. Reþeaua a fostdestructuratã de DIICOTGorj ºi Brigada deCombatere a CriminalitãþiiOrganizate Craiova.

Ofiþerii din cadrul serviciilorde combatere a criminalitãþiiorganizate din Gorj, Olt,Vâlcea ºi Sibiu au efectuat numai puþin de 12 percheziþii ladomiciliile mai multor suspecþi,pe raza judeþelor Gorj, Olt,Vâlcea ºi Sibiu, în cadrul uneiacþiuni vizând destructurareaunui grup infracþional organizat, structurat pe maimulte paliere, specializat îninfracþiuni de trafic de droguride risc.

Potrivit anchetatorilor, „afacerea” a fost pusã la cale

la începutul anului iar membriigrupãrii, Dumitru Marius,Scornea Vasile Alin, BrebenicãElvis zis Laurenþiu ºi DumitruPeriºor au achiziþionat cantitãþiimportante de medicamente ceau în componenþa substanþe cuconþinut stupefiant.

Medicamentele erauachiziþionate de la distribuitoriide medicamente, dar ºi din farmacii, de pe raza judeþelor

Sibiu, Alba,Hunedoara ºiVâlcea.

„Ulterior, cu sprijinul altor membri ai grupãrii,medicamentele disimulate înautoturisme ºi autoutilitare,special compartimentate, erauscoase din þarã, cu destinaþiafinalã Norvegia ºi Suedia.Comprimatele erau comercia-lizate, de alþi membrii aigrupãrii, pe teritoriile Suediei ºiNorvegiei, în scopul folosirii cadroguri în combinaþie cu altesubstanþe, cu preþuri cuprinseîntre 1 — 3 Euro/comprimat”,spun poliþiºtii. Mai mulþi mem-bri ai reþelei au fost prinºi înflagrant, pe raza oraºului Târgu— Jiu, iar asupra lor aveau6000 de pastile ce au în componenþa substanþe cu conþinut stupefiant.

La percheziþii au mai fostridicate 18.750 de pastile ºisuma de 40.000 lei. Cei patrususpecþi au fost arestaþi preventiv pentru 30 de zilepentru trafic de droguri de risc.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

C ât de mare sãfie ghinionul

ca, imediat dupã ceai fost concediat, sãte calce ºi hoþii?

I s-a întâmplat vulcãneanului MihaiAnghel, cel care a iscat un real scandal înmunicipiul de pe Jiulde Vest, odatã ce a fost angajat ºi imediatconcediat de la Spital,odatã cu directorulunitãþii medicale. Darde aceastã datã, hoþiisunt cei care i-au datbãtãi de cap omului.Doi tineri, dintre careunul minor, ia-u intratîn casã ºi i-au furat maimulte electrocasnice,dar, culmea! au fostprinºi în flagrant, cã ºiei au avut ghnion. Defapt, cei doi copii, unulde 16 ºi celãlalt de 19

ani, au intrat în casaomului, au furat ºi apois-au gândit sã îºiascundã prada lagunoi. Doar cã poliþis-tul Adrian Sucilã i-aprins în flagrant.

„Cei doi suspecþi aufost conduºi la sediulPoliþiei MunicipiuluiVulcan, în urmacercetãrilor stabilindu-se cã aceºtia au forþatcele douã lacãte ceasigurau uºa aparta-mentului (nelocuit), al persoanei vãtãmateºi au sustras din

interior o unitate decalculator, un monitorºi un cuptor cumicrounde, bunuri ceau fost recuperate ºirestituite persoaneivãtãmate. În cauzã afost întocmit dosarpenal, poliþiºtii continuând cercetãrileîn vederea stabiliriiîntregii activitãþiinfracþionale a suspecþilor”, se aratã încomunicatul remis pre-sei de IPJ Hunedoara.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Concediat ºi prãdat de hoþi Cautã material antiderapant

Mai multe farmacii din Valea Jiului alimentau o reþea de traficanþi de droguri

S NÎMVJlucreazã la

capacitate maximã.1500 de tone de cãrbune ajung zilniccãtre termocentralaParoºeºi ºi astadoar de la unitãþileminiere din subor-dinea societãþii deînchideri mine.

Potrivit directoruluigeneral al societãþii, selucreazã la capacitatemaximã cu un numãrminim de oameni,numai pentru a asigura cãrbunelenecesar funcþionãriitermocentralei.

“Din punctul devedere al SocitãþiiNaþionale de Închideri

Mine Valea Jiului noilivrãm cãrbunele carel-am prognozat atât înnotificare ºi în decizie,ba chiar îl ºi depãºim,am schimbat toatecapacitãþile de producþie ºi suntem învârful de sarcinã astfelîncât sã putem dacãtre termocentralaParoºeni cel puþin

1500 de tone de cãrbune pe zi, chiar dacã mai avem1400 de oameni ºi îndecembrie ne mai

pleacã 200 deoameni, chiar dacãvom avea 1200 deoameni vom încercasã dãm cele 1500 detone de cãrbune”, adeclarat Aurel Anghel,directorul general alSNÎMVJ.

TermocentralaParoºeni este opritã,iar locuitorii din ValeaJiului nu au cãldurã,iar reprezentanþii CEHsusþin cã atunci cândcondiþiile meteo vorimpune se va reluafurnizarea agentului

termic. “În intenþia de

a reduce pierderilegenerate de trans-portul agentului termic prin reþeauamagistralã ºi de aasigura un randamentoptim în beneficiulpopulaþiei, vom urgenta finalizareareparaþiilor necesareastfel încât sãavem instalaþiile operaþionale pentrumomentul în carecondiþiile meteorolo-gice vor necesita

pornirea încãlzirii pentru unitãþile deînvãþãmânt, agenþiieconomici, instituþiilepublice ºi consumatoriicasnici abonaþi la serviciile de termofi-care din Valea Jiului”,se aratã într-un comunicat al CEH.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015 Actualitate 3

Pensionariimineri, din ceîn ce mai puþiniS tatisticã îngrijorã-

toare. Faptul cã pensionarii sunt cei careîn mare parte susþin Valea Jiului se simte, însãnumãrul lor scade de laun an la altul.

Reprezentanþii foºtilor ortacispun cã doar anul trecut audecedat 1000 de colegi de-ailor.

“Timpul nu se scurge în

favoarea noastrã. Doar anultrecut au murit 811 pensionarimineri dintr-un total de23.000”, a declarat IoanHortopan, preºedintele LigiiSindicatelor PensionarilorMineri din Valea Jiului.

Foºtii ortaci cer sã li se facãdreptate atât în ceea cepriveºte facilitãþile la energia

electricã cât ºi încadrarea lorîn grupele speciale de muncã.

Numãrul pensionarilor pe caz de boalã din judeþulHunedoara este unul careatinge cifra de 20.000.majoritatea dintre aceºtiaprovin din Valea Jiului, din sistemul minier.

Monika BACIU Monika BACIU

ªi asta nu este tot, dupã ce ºi-a arogat meritulde a fi luptat pentru caaceºtia sã îºi primeascãînapoi bonificaþiile la energia electricã ºi termicã,i-a ºi îndrumat cam cucine sã voteze atunci când trebuie.

„Eu am reuºit sã schimbaceastã decizie la Bruxelles.A fost nevoie de intervenþiageneralului Oprea, ca sãºtiþi! (....) Eu, personal, senatorul Vochiþoiu mi-amasumat asta acum un an.(...) Sã þineþi minte, cã aces-te facilitãþi le veþi avea pânãîn 2018 ºi viitorul senator

ar trebui din nou sã lupte casã aveþi aceste drepturi peviaþã. Þineþi cont de astaatunci când votaþi”, le-a

spus Vochiþoiu oamenilorieºiþi la pensie din minerit,care, desigur, au aplaudatideea.

Gratuitãþile pensionarilorau fost, însã, în atenþiacelor de la Societatea deÎnchideri de Mine de o bunãperioadã de timp, iar toatãdocumentaþia a fost fãcutãîn Valea Jiului de experþii dela minele care se închid.

Mai mult, pe toatã durataîn care a stat alãturi de pensionari, (cã s-a ºi scuzatcã nu poate sta prea mult),a lovit în toþi cei pe care îiconsiderã acum în opoziþie,cu precãdere în liberali, ori

în PDL, deºi nu ºtim sã fiînceput campania elec-toralã. Mai mult, a lãudatPSD, deºi acum câteva luniîl critica dur pe VictorPonta, însã, la domnia sa„interesul poartã fesul”. Odatã îl laudã pe Ponta, acãrui Guvern a fãcut tot ceputea pentru Valea Jiului,fiind „cel care a fãcut maimulte decât orice guvern depânã acum”, ca sã uite totalde vremea când spunea, înfebruarie 2013, când candi-da împotriva lui CosminNicula, deci împotriva PSD,

cã „Nu se poate sã lase pedrumuri 5.000 de salariaþi!.Guvernanþii spun cã dacã în douã sãptãmâni nu segãseºte cumpãrãtor pentru Complexul EnergeticHunedoara, atunci, acestava intra în insolvenþã.Adicã, abia am înfiinþatacest complex ºi acum, ce face guvernul Ponta, îlînchide? ”, preciza, cu vehemenþã, sentaorul înCronica Vãii Jiului, din 4 februarie 2013.

Pensionari! Luaþi aminte!Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Vochiþoiu a venit în campanieelectoralã la pensionariA rãspuns chemãrii organizaþiei de pensionari din Valea Jiului, dar a

venit la ei ca în campanie electoralã. Senatorul Vochiþoiu, cel care îºiarogã o sumedenie de drepturi, inclusiv cã ar fi un senator al Vãii Jiului,când defapt a fost ales dupã ce s-au strâns voturi cam de peste tot din þarã,le-a sugerat pensionarilor mineri ca el ar fi, împreunã cu Gabriel Oprea,desigur, cam singurul care s-a ocupat de ei.

1500 de tone de cãrbune, zilnic, de la SNÎMVJ

Cu un începutanevoios ºi multãambiþie, doi investitoriasociaþi din zonaCâmpu lui Neag, unuldintre ei fiind spaniol,au gândit o afacere ce aprins contur ºi acumacolo existã o fabricã deîmbuteliat apa demunte. Fabrica are unpuþ propriu, iar ineditulconstã tocmai în faptulcã este amplasatã într-ozonã în care nu maiexistã construcþii, undeapa este purã de lanaturã, iar faptul cãvine direct din munte,constituie un avantajpentru producãtori. Dealtfel, puþul a fost foratla doar 4 metriadâncime ºi a fost

nevoie doar de câtevafiltre, însã apa are calitãþi superioare. Cum a început totul,însã, ne spune unul dintre asociaþi.

„Prietenul meuBernardo Clemente, dinSpania, a dorit sã facão investiþie în România,iar mie mi-a venit ideeasã îi propun sã facem ofabricã de îmbuteliere aapei plate. Auzisem dela un specialist cã apade aici are calitãþi cer-tificate. A fost receptiv,am demarat lucrãrile ºidupã 3 ani s-a realizatinvestiþia ºi acum por-nim linia de producþie.Probabil cã este unicafabricã ce are ºi puþul îninteriorul fabricii. Este

sãpat la 4 m ºi de la puþºi pânã la linia deîmbuteliere sunt doar 6m ºi avem, preventiv,un filtru de particule ºi unul cu ultravioletepentru calitatea micro-biologicã a apei”, aspus Victor Mînzalã,director general alfabricii Cristal Retezat.

La Câmpu lui Neag,resursa principalã esteapa purã de izvor dinParcul Naþional Retezat,iar tot aici, cei doi aso-ciaþi au creat ºi linia deîmbuteliere. Defapt, eifac aici chiar ºi sticleledin plastic, pe utilajeromâneºti. Inedit estemodul în care niºte simple eprubete devinsticle în care ulteriorajunge apa de izvor.

„Aceastã instalaþieeste de producþieromâneascã ºi noi ammarºat pe utilajeromâneºti. Avem îninteriorul fabricii cuptorul, care esteîncãlzeºte preformele dePET ºi la final, iese sticla personalizatã”, amai adãugat Victor

Mânzalã. Cu un PH de 7,03,

care se încadreazã înnormele cerute de UE,dar ºi cu compoziþiabogatã în minerale, apaare doar calitãþi. Asta ospun chiar specialiºtiicare au analizat-o.

„Instituþia noastrã, caºi altele ale statului, aumonitorizat calitateaapei ºi, fãrã nicio urmãde tãgadã, vreau sã vãspun cã este una dintreapele plate de top dinRomânia. Cei care sevor apleca mai mult

asupra acestui aspectdeloc de neglijat, vorobserva cã rezervahidro în zonã este de ocalitate excepþionalã ºiea trebuia sã iasã laluminã ca sã bem însfârºit o apã excepþio-nalã. Parametrii fizico-chimici ºi macro ºimicro-biologic audemonstrat cã aceastãapã se încadreazã înparametrul excepþio-nal”, a menþionat dr.Octavian Popescu, ºefDSVSA Petroºani.

Linia va începe sãîmbutelieze apã platã ºi ea se va regãsi subdenumirea de „CristalRetezat” în magazineledin judeþul nostru. Aicilucreazã doar tineri, iarpentru cei din zona deVest a Vãii Jiului este o investiþie ce sigur vaavea succes pe viitor.Asta chiar dacã ea s-anãscut mai greu, aºacum recunoaºte ºi pri-marul oraºului Uricani.

„În mãsura în caream putut le-am acordattot sprijinul. Îi felicit cãnu au dat înapoi. Aumers, au simþit ºi credcã este unul dintre produsele de cea maibunã calitate, nu doardin România. Este osimbolisticã extraordina-rã cã au o apã cristalinãdin Retezat”, a spusDãnuþ Buhãescu, pri-marul oraºului Uricani,care a tãiat vineri panglica la aceastãinvestiþie româno-spaniolã.

Linia de producþie afost inauguratã vineri laprânz, iar de sãptãmânaaceasta, micuþa fabricãdin Retezat va produceapã îmbuteliatã. Cei de acolo, însã, sperã são distribuie curând întoatã þara, iar pe viitor,când oamenii îºi vor da seama de calitãþileacestei ape, sã ajungãsã treacã graniþele þãrii.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 20154 Actualitate Actualitate 5

U n milion destele, cel mai

amplu gest de caritate. La sfârºitulsãptãmânii trecute,centrul civic almunicipiuluiPetroºani a fostluminat de sute delumânãri care aufost aprinse pentru ocauzã nobilã.

Caritas a organizatcea de-a ºasea ediþie aacestui eveniment princare se strâng fonduridestinate ajutorãrii celor nevoiaºi.

“Este un evenimentdesfãºurat de organiza-þia Caritas Alba Iulia,

anul acesta sedesfãºoarã în 55 deoraºe ale României ºivrem sã fim alãturi debãtrâni, de copii”, aspus AlexandruKelemen, reprezentantCaritas Petroºani.

De la eveniment nu alipsit nici primarulmunicipiului PetroºaniTiberiu Iacob Ridzi carea subliniat importanþaacestui eveniment.

“Am vãzut foartemulþi tineri ºi acest gestsimbolic nu face altcevadecât sã sensibilizeze petoþi cei care au posibili-tatea sã îi ajute pe cei înnevoie, suntem într-operioadã a anului careprecede sãrbãtorile de

iarnã ºi sãrbãtorilefoarte importante dinviaþa noastrã a fiecãruia,perioadã în care fiecaredintre noi trebuie sã fiemai bun ºi mai atent cu cel de lângã el”, a precizat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Anul acesta eveni-mentul a adus în primplan importanþa servici-ilor sociale ºi impactulpozitiv pe care acesteaîl au la integrarea profe-sionalã ºi socialã. Prinorganizarea evenimen-tului Un Milion de Stele,Confederaþia CaritasRomânia s-a asociatîncã din anul 2009,acþiunilor similare organizate în Europa,cu scopul de sensbilizacetãþenii ºi de a-i indem-na spre solidaritate cupersoanele care trãiescîn sãrãcie ºi care suferãde fenomenul excluziuniisociale. A aprinde olumânare într-un spaþiupublic reprezintã gestul simbolic de a fisolidar cu o persoanãaflatã în dificultate.


Mina Petrila –„Academia Mineritului

Românesc”

N ume sonore din mai toatedomeniile de activitate au

trecut mãcar o datã pe la Petrila.Dovadã stã ºi cartea de oaspeþicare face cinste celei mai adâncimine de cãrbune din Europa.

Nu mulþi oameni ºtiu cã mina care vadispãrea în scurt timp a fost supranumitã„Academia Mineritului Românesc”, graþiecomplexitãþii sale ºi cã era „o mãrturie aunui loc în care nu numai cã se muncea,dar se ºi gândea”.

De-a lungul timpului, EM Petrila a constituit un punct de maxim interes pentruo serie de personalitãþi care au vizitat-o,respectiv Dumitru Prunariu, NadiaComãneci, Marin Constantin ºi CorulMadrigal, Lucian Pintilie sau chiar IonIliescu, iar incinta acesteia a fost decor pentru celebrul regizor Lucian Pintilie.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

“De fiecare datã laaceastã sãrbãtoaretradiþionalã servimtocanã de oaie ºi pãsatul,mâncarea noastrã autohtonã ºi mã bucurcã lumea gustã aceastãmâncare ºi le placefoarte mult. Cu ajutorullui Dumnezeu reuºim sãfacem în fiecare an ºimã bucur cã reuºim sãfacem aceste mâncãruritradiþionale care suntoriginale ºi care nu seîntâlnesc în altã parte ºiar fi pãcat cã acestereþete ºi aceste obiceiurisã se piardã. Noi încer-cãm sã le promovãm ºi sã le transmitem generaþiilor viitoare”, a declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul

municipiului Petroºani. Evenimentul se

doreºte unul prin careproducãtorii sã fie încurajaþi sã vinã ºi sãîºi expunã produsele.

“Este o mare bucuriepentru cei care par-ticipã, dar în primulrând ne-am dorit sãpromovãm produseletradiþionale ºi sã dãm

oocazia producãtorilorsã îºi expunã produselede toamnã”, a maispus sursa citatã.

De la primele ore ale dimineþii bucãtarii aupus pe foc mâncarea acãrei savoare îi îmbia pe petroºãneni.

“Ziua recoltei o sãrbãtoreºte ConsiliulLocal, Primãria

municipiului Petroºani,care ne sponsorizeazãcu 1000 de porþii detocanã de oaie ºi pãsatul,produse tradiþionalecare se fac la noi înValea Jiului. Aceste produse sunt specialedatoritã faptului cã afost o zonã de crescã-tori de animale ºi aupregãtit sloi de oaie,tocanã de oaie, pastramã de oaie, prin toate produsele”,a spus Dorel Cãlina,bucãtarul ºef.

Doar bãrbaþii au gãtit acest preparatetradiþionale, iar ei neexplicã ce fac femeile în tot acest timp.

“La pomenile acestease fac doar de bãrbaþi.Femeile sunt doar laservit ºi la lucrãrileadministrative, dar mâncarea se pregãteºtenumai ºi numai de bãrbaþi”, a mai spusCãlina.

Prin acest eveniments-a urmãrit dezvoltarea

ºi impulsionarea producþiei de produsetradiþionale într-operioadã în care obiceiurile culinare sepierd în negura timpu-lui. Târgul de produsetradiþionale s-a aflat laediþia cu numãrul cinci,

iar zeci de producãtoridin toatã þara ºi sute de locuitori din Valea Jiului au luatparte la evenimentulorganizat de municipalitatea de laPetroºani.


Sute de nevoiaºi s-auadunat la masa organizatãde Primãria municipiuluiPetroºani cu ocazia ZileiRecoltei.

DOUÃ LUMIÎn timp ce pe bulevar-

dul din faþa Primãriei, ceicu dare de mânã aveauposibilitatea de a-ºicumpãra cele mai bunepreparate, sãracii seîngrãmãdeau pentru aprimi gratis o porþie demâncare. De la comer-

cianþii de pe bulevard cei înstãriþi îºi puteaucumpãra cãrnaþi de toatefelurile, carne care mai de care mai afumatã,caºcaval de casã, în timpce la cortul de pe platoulcasei de culturã aºteptaucuminþi cei pentru care ºipâinea sau mãmãligasunt un lux.

Oamenii care nu au cepune pe masã au venitpentru a primi o porþie demâncare gratis, dar au

luat ºi acasã pentru a aveace sã mãnânce câteva zile.

“Vin în fiecare an,mâncarea e bunã aici ºi egratis. Noi nu avem din cesã cumpãrãm sã ne facemmâncãricã cu carne”, nespune o bãtrânicã care ºi-a luat la pachet ºi jumã-tatea de chiflã rãmasã.

Unii dintre sãraci aulucrat o viaþã întreagã, iaracum nu au ce pune pemasã ºi se bucurã ºi pen-tru o bucãþicã de pâine.

“Am lucrat 30 de ani ºiam o pensie de 450 delei. Nu îmi ajung banii nicide medicamente. Nebucurãm cã primim ºi noiceva gratis de mâncare,mãcar odatã pe an”,spune un bãtrân care astat la coadã mai bine dejumãtate de orã doar pentru a primi o porþie depãsat ºi tocanã de oaie.

În timp ce pentru mulþi aceste preparatetradiþional momârlãneºtisunt mofturi, pentru alþiireprezintã o sursã dehranã consistentã oferitãde primãrie cel puþin odatã pe an.


Fabricã de apã „cristalinã” în Parcul Naþional RetezatO apã de o calitate excepþionalã este

acum îmbuteliatã, graþie unuiinvestitor, care a construit la Câmpu luiNeag, o fabricã de îmbuteliat apã platã. ÎnVestul Vãii Jiului, investiþia de 500.000 deeuro, a fost privitã drept o afacere ce vaavea, cu siguranþã, succesul scontat ºi astapentru cã doar calitatea apei ce vine dinParcul Naþional Retezat ajunge ca sã orecomande la orice masã.

Un million de stele pentru nevoiaºi

DOUÃ LUMI, ÎN ACELAªI LOC

Bulevardul pentru înstãriþi, corturile cu mâncare pentru sãraci C ele 1000 de porþii de mâncare oferitã gratis de municipalitatea de la

Petroºani au fost manã cereascã pentru sute de sãraci. Au venit cugãletuºe de platic ºi au luat acasã ºi o bucãþicã de pâine, doar pentru aavea ce pune pe masã, dar asta nu înainte ca toþi membrii familiei sã seaºeze la coadã pentru a servi ºi în târg o porþie de hranã oferitã gratis.

Weekend tradiþional, la PetroºaniT iberiu Iacob Ridzi, masterchef de Petroºani. La sfârºiþul

sãptãmânii trecute, la Petroºani a avut loc cea de-a V-a ediþiea Târgului de Produse Tradiþionale. 1000 de porþii de tocanã de oaie ºipãsat au fost pregãtite ºi servite celor prezenþi la eveniment, iar primarulmunicipiului Petroºani a fost cel care a dat startul degustãrilor.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 20156 Actualitate

Probleme cu poliþeleRCA. Încã o companiede asigurãri a ajuns înatenþia ASF

R omânii trebuie sã fie foarte atenþiunde îºi încheie asigurarea obligatorie

pentru maºinã. 60% dintre poliþele RCAexistente sunt încheiate cu companii careau probleme. Dupã falimentul ASTRAAsigurãri, alte douã companii sunt învizorul Autoritãþii de Supraveghere.

Atât pentru Euroins, care deþine 25% din piaþa asigurãrilor RCA, cât ºi pentru Carpatica Asig,Autoritatea de SupraveghereFinanciarã (ASF) a deschisproceduri speciale, întrucâtaceste companii vindeau poliþeieftine, astfel încât nu au putut sãplãteascã toate daunele, informeazãRomânia TV.

ASF este cu ochii pe aceste companii, mai ales cã 60% din piaþa de asigurãri areprobleme, adicã 60% dintre românii care auîncheiat un contract de asigurare RCA s-arputea sã nu îºi acopere poliþa în cazul unuiaccident rutier.

Situaþia nu este atât de gravã, existã proceduri speciale la cele douã companii deasigurãri auto, astfel încât clienþii încã maipot încheia poliþe de asigurare auto.

În cazul Astra Asigurãri clienþii aºteaptãfalimetul companiei pentru a putea sã îºirecupereze banii. Astfel, specialiºtii au constatat ºi o îmbunãtãþire a pieþei de asigurãri. Românii nu mai cumpãrã cele maiieftine poliþe, ci cautã companii de încrederepentru a cumpãra o asigurare RCA.

ÎN BANAT, intervalul va debuta cuo vreme mult mai rece decât ar fi normalpentru aceastãperioadã din an, astfelca valorile maxime detemperaturã vor fi de12-14 grade, iar celeminime de 6-9 grade.În perioada 15 - 18octombrie, vremea seva încãlzi apreciabil,urmând a se înregistra

valori medii de 17-20de grade ziua ºi 9-11grade noaptea. Peparcursul celei de-adouã sãptãmâni esteestimatã o nouãscãdere de temper-aturã, dar valorile vorfi în general apropiatede cele climatologicespecifice pentru ultimadecadã de octombrie.Probabilitatea pentruploi locale, în general

slabe, se va menþinerelativ ridicatã în mareparte a intervalului dereferinþã.

ÎN TRANSILVANIA,intervalul va debuta cuo vreme deosebit derece pentru aceastãperioadã din an, astfelca maximele tempera-turii aerului vor fi de6-10 grade, iar minimele de douã ºi 5 grade, în medieregionala, dar cu valori mai mici îndepresiuni, unde vor fi uºornegative. Înperioada 14 -18 octombrievremea se vaîncãlzi aprecia-bil, în special învestul regiunii,

urmând a se înregistravalori medii de 14-17grade ziua ºi 6-9grade noaptea. Peparcursul celei de-adouã sãptãmâni esteestimatã o nouãscãdere de tempera-turã, dar valorile vor fiîn general apropiatede cele climatologicspecifice pentru ultimadecadã de octombrie.

Probabilitatea pentruprecipitaþii locale va fimai mare la începutulintervalului, când înestul regiunii mai suntposibile ºi lapoviþe ºi,din nou, dupã data de19 octombrie.

Probabilitatea pen-tru precipitaþii localeva fi mai mare laînceputul intervalului,când în nordul regiuniiacestea vor fi mixte,apoi se vor semnalaploi slabe sau burniþe,

cu caracter local.LA MUNTE,

în primele zile vremea va fifoarte rece, cumaxime termice,în medie, de 3-7

grade ºi minimenegative. Dupã data

de 15 octombrie, vre-mea se va încãlzi pânãla valori medii de 6-10grade ziua ºi douã ºi 6grade noaptea.

O scãdere de tem-peratura este estimatãpentru cea de-a douasãptãmânã a intervalu-lui de prognoza. Sevor semnala precipi-taþii mixte la începutulintervalului, apoi probabilitatea deapariþie a ploilor va fimai ridicatã dupã datade 18 octombrie.

Estimãrile meteosunt realizate deANM, pe baza produselor numerice ale CentruluiEuropean pentruprognoze pe medieduratã (ECMWF) de laReading, Anglia.

Agerpres

“În prezent, sectorulde drum naþional DN66A cuprins între km47+600 ºi 109+308figureazã în evidenþeleCNADNR ca drumpietruit. În vedereaaducerii sectoarelor dedrum naþional DN 66Ala o stare de viabilitatecorespunzãtoare,CNADNR a inclus înprogramul sãu deproiectare privind ela-borarea documentaþieitehnico-economiceurmãtoarele obiective.Revizuire/actualizarestudiu de fezabilitatepentru drum de legã-

turã DN 66A km47+600 ºi 66+204,Câmpu lui Neag –Cerna: stadiu procedu-ra demaratã în anul2014 a fost anulatãconform prevederilorart 209 alin 1 lit. a dinOUG nr. 34/2006 cumodificãrile ºi com-pletãrile ulterioareîntrucât au fost depusenumai oferte inaccepta-bile ºi/sau neconforme.Procedura va fi reluatãconform prevederilorlegale ºi corespunzãtorlimitelor bugetare aprobate în acestsens”, se aratã în

documentele CNADNR.

Pentru sectorul dedrum respective a fostelaborate ºi un studiode fezabilitate pentrucare “în data de13.08.2015 au fostdeschise ofertele, înprezent procedura seaflã în faza de evaluarea ofertelor depuse”

Lucrãri începute în1999, neterminate nici în prezent. Aºa se prezintã situaþiadrumului care ar trebuisã facã legãtura dintre Valea Jiului ºiHerculane. Aceasta a

fost prima investiþiemajorã demaratã înValea Jiului dupã aniicomunismului ºi arãmas la stadiul deincertitudine. Fie nu auexistat fonduri, fie s-auopus ecologiºtii, iardrumul este tot nefãcut.De-a lungul timpuluilucrãrile la acest tron-son de drum au fostîntrerupte de mai multeori. Ultima oarã, fiindreluate în 2006 ºi sis-tate în 2008, iar înanul 2012 reprezen-tanþii Greenpeace aucerut în instanþã anu-larea avizului de mediuºi orpirea definitivã alucrãrilor, solicitândtotodatã înfiinþareaunei noi categorii dearie naturalã protejatãcu nivel de protecþiestrictã “peisaj forestierintact”

Administraþia localã de la Uricaniconsiderã cã odatãreluate lucrãrile la drumul Câmpu luiNeag – Herculane seva dezvolta zona.Turismul va înflori înzona respectivã avândîn vedere faptul cã dru-mul ar urma sã fietranzitat de turiºtii carese vor îndrepta spreBãile Herculane. Astfel,ar urma sã fie createmai multe pensiuni turistice.


Dacã asfaltau drumul cu hârtiipânã acum era terminatO nouã documentaþie pentru drumul spre Herculane. Dupã ani

de procese, zeci de adrese ºi documentaþii, drumul lui Bãsescuaºa cum este denumit generic drumul care face legãtura între ValeaJiului ºi Herculane mai are nevoie de alte acte. Trebuie întocmitestudii de fezabilitate pentru cã cele existente nu mai corespund.

Cum va fi vremea în intervalul 19-25 octombrieR egimul termic va continua sã rãmânã

unul mai scãzut decât normalul acestei perioade, cel puþin în urmãtoarelezile, iar precipitaþiile vor fi prezente lanivelul întregii þãri, în unele regiuni fiindsemnalate atât lapoviþe ºi ninsori, cât ºiintensificãri ale vântului, se aratã în prognoza meteo publicatã, deAdministraþia Naþionalã de Meteorologie

Administraþia din Vulcan a montatmai multe sistemeinteligente desemaforizare înzonele aglomeratedin oraº.

Pe de o parte,aceastea vin în sprijinul elevilor, dar ºi ºoferii suntavantajaþi, pe de altãparte, pentru cãtimpii de stat lasemafor ar putea sãfie scurtaþi, peperioada în carecineva trece ºi solicitã sistemului sãopreascã circulaþiaautovehiculelor.

„În urma maimultor accidentecare au avut loc îndreptul ºcolilor, amluat hotãrârea sã

montãm acestesemafoare. Amvãzut ºi în alte pãrþicã, la trecerile depietoni unde suntºcolile nu se punsemafoare clasice, ciastfel de semafoarecare vin în avantajulcopiilor care ies dela ºcoalã. Trecãtoriinu sunt expuºi astfelunui accident ºi pot

sã treacã în siguranþã”, a pre-cizat Gheorghe Ile,primarul municipiu-lui Vulcan, care lasfârºitul sãptãmâniitrecute a fãcut ºi odemonstraþie înprzenþa elevilor careieºeau de la ºcoli.

Dacã pietoniiaºteaptã sã se facãverde, dupã ce atingbutonul, ºoferii suntavertizaþi la semoforcu culoarea galben,cã urmeazã sã sefacã roºu, iar astfel,în zona ºcolilor, steevitat pericolul de accidente de circulaþie.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 2015 Actualitate 7

SC OPUS GUARD PETROªANIorganizeazã selecþie în vederea angajãrii

de AGENÞI DE SECURITATEInformaþii la telefon 0723.235.692

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Scade vârstade pensionare?

F emeile ar putea sã se pensioneze mai

repede, dar pentru asta aude îndeplinit o condiþie.Un proiect de lege careurmeazã sã fie votat sãptãmâna v iitoare cerereducerea vârstei de pensionare la femeile careau nãscut mai mulþi copii.

Conform actului normativ ceurmeazã sã fie supus la votsãptãmâna viitoare, femeilecare au nãscut cel puþin treicopii, pânã la data de 1octombrie 1990, ºi care i-aucrescut pânã la vârsta de 10ani, vor putea sã se pensionezemai devreme.

”Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare ºicare au nãscut cel puþin 3 copiiºi i-au crescut pânã la vârsta de

10 ani beneficiazã de reducereavârstei standard de pensionaredupã cum urmeazã: a) cu un an- pentru 3 copii; b) cu doi ani -pentru 4 sau mai mulþi copii",spune iniþiatorul legii, un senator PSD.

Proiectul de lege mai sta-bileºte cã vârsta de pensionareredusã nu poate fi mai micã de55 de ani.

În prezent, vârsta de pensionare este de 65 de anipentru bãrbaþi ºi de 63 de anipentru femei.

Sursa AGERPRES

Semafoare inteligente la ºcolile din VulcanN u trebuie sã se formeze cozi în

trafic din cauza semafoarelor.Aºa a gândit Gheorghe Ile un proiectde semaforizare a zonelor de lângãºcoli ºi acum lumea începe sã seobºnuiascã ºi sã le foloseascã. La unastfel de semafor, se face verde, atuncicând cineva are nevoie sã treacã strada, iar copiii sunt încântaþi sã le foloseascã.

V ineri a începutprocesul în

Gala Bute, iar cuacest prilej, în faþainstanþei a ajuns ºidirectorul DragoºMarius Botoroagã,care este acum cercetat pentru darede mitã.

De altfel, petroºenea-nul a ºi recunoscut cã adat ºpagã, lucru pe carel-a admis voalat ºi ElenaUdrea la termenul devineri. Potrivit jurnalistu-lui Cãtãlin Tolontan,„Lungu recunoaºte douãfapte: 1. A primit banide la Gãrdean, un magnat din Valea Jiului.

“Am fãcut acest gestpentru cã am crezut o

poveste emoþionantã încare mi-a zis cã dacã nuprimeºte banii, intrã îninsolvenþã”, explicãLungu. Gãrdean lualucrãri ºi întorcea 10%.La cine ajungeau banii?Lungu zice cã nu ºtieasta.

“A fost o singurãreferire la ministrulUdrea cu numele deGãrdean”. ªi ce s-aîntîmplat? “Udrea mi-aspus cã nu o intereseazã,cã e omul lui Tãriceanu”.Lungu spune cã ºtia doarcã banii ajung undeva înminister, prin Nastasia.ªi cã, într-adevãr, ºtia cãplãþile cãtre contractanþierau decise la nivelul luiUdrea ºi Topoliceanu. 2. A luat bani de laBotoroagã. 10% din cît îi

plãtise ministerul firmeilui Botoroagã.

“Cred cã era ocutumã în minister ºicred cã aceastã cutumãexistã ºi în acestmoment””, scrie jurnalistul pe blogul sãu.

Mai mult, tot în procesul, care vineri adurat 5 ore la Bucureºti,„Elena Udrea a intervenitºi a spus cã ”Faptul cãalþii au luat ºpagã nu etreaba mea. Eu le-amspus celor care lucrau cu ministerul meu sãsesizeze DNA dacã li secere ºpagã. Sã ºtiþi cã peste tot, în toateministerele se lua 10%,20%, 40% dupã cum se vede în dosare. ªi asta se întîmplã ºiacum”, scrie CãtãlinTolontan pe blogul sãu,imediat dupã proces.

Ana MariaTopoliceanu, GheorgheNastasia, ªtefan Lungu ºiMarius Botoroagã auadmis toate acuzaþiile dinrechizitoriu ºi au cerut sãfie judecaþi în procedurãsimplificatã. Asta pre-supune reducere cu otreime a pedepsei. Darnumai dacã, în instanþã,completul de trei magis-traþi de la ICCJ vaaccepta cererea lor.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Gala Bute – Botoroagãºi Gãrdean, la barã

Cronica Vãii Jiului | Luni, 19 Octombrie 20158 Sport

Dacã ar fi trãit (!),ar fi împlinit acumºase zile 120 de ani.Adicã ceva absurd,nu?

Coloman Braun-Bogdan – Cibi baci –a fost o figurã aparte în panoplia deantrenori care au fostpe la Jiul Petroºani. Afost un mare mijlocaº

în perioada anilor `20-`30, dar el s-a remarcat ca unantrenor cu mari calitãþi pedagogice.

Absolvind o ºcoalãde antrenori în Anglia(în 1933), dupã câþivaani pe la echipe dinBucureºti ajunge laJiul Petroºani, înperioada tulbure acelui de-al DoileaRãzboi Mondial, întreanii 1940-1945.

Este momentul sãude refugiat politic în

Valea Jiului.Promoveazã Jiul înDivizia „A” în 1941,dar începerea rãzboiu-lui opreºte mersul fotbalului. Cibi Braun-Bogdan va cãuta însãneobosit talente prinstrãzile Coloniei deJos a Petroºaniului,menþine treaz spiritulsportiv ºi lasã o echipãbunã în 1946, când seva relua campionatul.

Trebuie menþionatfaptul cã Cibi Braun-Bogdan a venit la

Petroºani dupã ce înperioada 1937-1939s-a ocupat depregãtirea echipeiNaþionale aRomâniei.Talentatpovestitor, el a scrisdouã cãrþi interesante,cu întâmplãri culese în cei 60 de ani deactivitate.

Dupã ce s-a retrasdin meseria deantrenor, a devenitobservatori federal, nude puþine ori revenindpe stadionul vechi al

Jiului, pe care lavreme de rãzboi, eraprezent în fiecare zi.

Henþ cu mâna

Antrenor de rãzboi

Paginã realizatã de Genu TUÞU

S unt doi jucãtorinãscuþi pe aceste

meleaguri, toamna, înoctombrie. Unul,Dumitru (Puiu)Lãzãroiu, zis „Piticul”,pe 15 oct. 1959, altulDaniel Timofte, 12 animai târziu, pe 1 oct.1967. Amândoi jucãtoride excepþie, care auavut roluri decisive înechipele lor.

DANIEL TIMOFTEa apãrut pe firmamentulfotbalului la juniorii Jiului,începând cu antrenorulRomulus Leca în anul1976.

Talentul sãu deosebit îl vapropulsa rapid în echipa deseniori a Jiului, debutând în

prima divizie pe 31august 1986, într-unmeci Jiul-Chimia Rm.Vâlcea 3-1.

Va juca apoi laDinamo Bucureºti (1989-1991) cu care vacuceri un titlu naþional ºiCupa României, pierzândºi o semifinalã de Cupa Cupelor (1989-90).Dupã 1991 pleacã laBayer Uerdingen(Germania), revine laDinamo în perioada1993-1994 (unde îºi vaîncheia cariera în sezonul1999-2000), apoi înTurcia la Samsunsporpânã în 1999.

Talentul sãu deosebit l-a propulsat în echipaNaþionalã unde a jucat de

22 de ori, participând la C.M. din Italia (1990)ºi S.U.A. (1994).

Dupã încheierea carierei, a devenitantrenor, printre echipelela care a antrenat aflându-se Jiul Petroºani,Minerul Lupeni, „Poli” Timiºoara, SportulStudenþesc Bucureºti,F.C. Vaslui. E drept,faima sa ca jucãtor nu a mai fost atinsã la nivelde antrenor, dar la 48 de ani, Daniel Timoftepoate spune în continuare cã ºansa nu i-a surâs încã.

În prezent esteantrenor secund la F.C. Voluntari, alãturide principalul GigiMulþescu, cel care i-afost mentor în activi-tatea sa de antrenor.

PUIU LÃZÃROIUa împlinit pe 15 octombrievârsta de 56 de ani. ªi-a început activitatea ca jucãtor de fotbal în anul 1972 ca junior,abandonând activitateacompetiþionalã 23 de animai târziu, în 1995.

Primii paºi în fotbal i-afãcut sub bagheta fostuluimare jucãtor de la Jiul ºiMinerul Lupeni, ªtefanSzoke, la Jiul Petroºani.

A jucat pânã în 1978la echipele de juniori ºitineret ale Jiului, dupã care se transferã la Minerul Paroºeni.

A fost momentul când s-a legat efectiv de

Valea Jiului, fiind ºi studental Institutului de MinePetroºani. Cu echipaParoºeniului a trãit cele maifrumoase momente, promovând în 1986 înDivizia „B”.

Practic aici a rãmas zeceani, pânã în 1998, când s-atransferat pentru un sezonla Minerul Lupeni.

Ultimii cinci ani de activitate competiþionalãi-a avut la Parângul Lonea(actuala Inter Petrila), jucândpânã în 1994.

Rãmâne în continuarelegat sufleteºte de ParângulLonea, unde va avea douãmandate de antrenor, întreanii 1995-1999 ºi în 2000.

A avut un mandat scurt ºila Universitatea Petroºani.

Ce îl caracterizeazã pePuiu Lãzãroiu? A practicatun fotbal pe forþã, în vitezã,fiind atacant sau mijlocaº,iar ca antrenor, s-a dovedita fi un mare sufletist. ªi-arespectat toþi antrenorii,atât la juniori (ªtefan Szoke,Dumitru Cricovan, AntonCoºoreanu), cât ºi la seniori(Puiu Benea), fiind mereulângã fotbal, indiferent la cenivel a activat.

Daniel Timofte ºi PuiuLãzãroiu. Doi jucãtori aiVãii Jiului care au avut destine diferite. Desigur,unul mai celebru, celãlalt cusimþul datoriei împlinite.Douã caractere taciturne,de care ne aducem amintecu plãcere despre evoluþiilelor, acum într-un octombrieaniversar pentru amândoi.

LA MULÞI ANIAMÂNDURORA!

POVEªTILE

SPORTULUI

NÃSCUÞI ÎN OCTOMBRIE

Puiu Lãzãroiu ºi Daniel Timoften-au driblat niciodatã fotbalul

cvj 967, luni 19 octombrie

Documents