cvj nr 657, luni, 21 iulie

Bronz pentruToma Coconea

>>> PAGINAA16-A

Mina Petrila,traseu pentrumotocicliºtii

din întreaga lume>>> PAGINAA16-A

Demisia CEH strigatã încor de mineri

O MÂNÃ DE ORTACI AU

„REGLAT” C.C.M>>> PAGINAA3-A

Staþia Jieþ, cea mai modernã

din judeþ>>> PAGINAA4-A

Mizeria lãsatã decâinii de companie

pe strãzilePetroºaniului

rãmâne neamendatã>>> PAGINAA7-A

Visul american

MunicipiulPetroºani s-ar

putea înfrãþi cu olocalitate din SUA

>>> PAGINILE 8-9

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 657

Luni, 21 Iulie 2014

Un salvamontistpentru un munte

>>> PAGINAA13-A

În timp ce oficialiipieþei nu vãd neregulie

Comercianþii vândbrânzeturile desub tejghea de

teama controalelor de la DSV>>> PAGINAA11-A

Muzeul Mineritului,atracþie pentru orbi!

C u o expoziþie de bazã învechitã ºi care, cel mai probabil, a rãmas nemodificatãîncã de la înfiinþare, Muzeul Mineritului prezintã tot mai puþin interes pentru

vizitatori. Puþini sunt cei care îi trec pragul, iar instituþia, unicã la nivel naþional, nureuºeºte sã se desprindã de trecut ºi sã devinã atractivã pentru vizitatori. Doar orbii par sã mai fie interesaþi de Muzeul Mineritului din Petroºani, chiar dacã acesta esteunicul din þarã specializat în mineritul pe cãrbune. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA,A,Monika BACIU, Monika BACIU,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 76 Luncoiu deJos – Brad DN74 Brad – Criºcior

DN 76 Brad -Baia de Criº DN 76 Baia deCriº - Târnava deCriº DN7Mintia – Veþel DN7 Veþel –Leºnic DN7Leºnic – Sãcãmaº

DN7 Ilia –

Gurasada DN7Gurasada – Burjuc

DN7 Burjuc-Zam Deva,

Calea Zarand;Sântuhalm; DN76 ªoimuº –Bejan LupeniDN 66 A, Bd-ul T.Vladimirescu

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

D upã mai binede jumãtate

de an de negocierizilnice, o mânã demineri de la Loneaau restabilit paceaîn rândul ortacilor.Asta s-a întâmplatdupã ce la minaLonea, minerii dinschimbul I, o partedintre cei din schimbul IV ºi II, au protestat ºi audiscutat cu AurelNiculescu, directorulgeneral al CEH.

Vinerea trecutã aufost tensiuni mari înrândul minerilor dinestul Vãii Jiului. Cei deaici au aflat cã pierdfacilitãþi la noul con-tract colectiv de muncãnegociat mai bine de 6 luni de sindicaliºti ºis-au rãsculat. ªi-auacuzat liderii cã aupactizat cu conducereapentru cã au devenit,la rândul lor, politicieniºi cã au acceptat sub-venþionarea la energiaelectricã, dupã ce auavut 6.000 de KW/ ande persoanã, la 4.800de KW. Tot vineriortacii au constatat cãprima de ZiuaMinerului scade de la500 de lei brut la 300de lei brut, din care 30de lei ia sindicatul, iaro altã primã, numitãjubiliarã ºi care seacorda la 15 ani deactivitate, 25 sau lapensionare, scãdea ºiea de la 3.500 de leila 900 de lei. În plus,minerii au aflat ºi cãdeocamdatã nu potbeneficia de prima devacanþã, din cauzaunei ordonanþe aGuvernului ce facereferire la acordareade tichete de vacanþã.

P roteste laminã

Tiberiu Cozma, liderul de sindicat de lamina Lonea a venitalãturi de mineri ºi a

încercat pe tot par-cursul zilei de vineri sãfacã o radiografie aCCM, pentru cã,spunea el, în noul contract colectiv demuncã, pe unele drep-turi s-a câºtigat, pealtele, cum e energiaelectricã s-a pierdut.“Am rãmas fãrã contract de muncã din10 iunie. SindicatulMuntele a fãcut toatedemersurile ca acest

contract sã fie semnatcât mai repede posibilºi sã nu ne pierdemdin drepturile pe carele-am avut. Adevãruleste cã s-a întârziat dincauza faptului cã nu afost aprobat bugetul devenituri ºi cheltuieli alCEH, la timp. Noi,într-un final, am reuºitsã negociem un contract cadru, dupãniºte calcule sumarecare s-au fãcut avândîn vedere cã pe uneledrepturi s-a cãºtigat,pe altele, cum e ener-gia electricã, unde esteºi marea nemultumirea oamenilor, am pier-dut. Anul trecut con-sumul mediu la energieelectricã era în jurul a6.000 KW pe salariat

ºi acum în contractulacesta se dau 4.800kw pe an. ªi la noieste o mare problemã,cã multã lume seîncãlzeºte cu energieelectricã din cauzã cãnu este termoficare.De asemenea a maiapãrut o problemã, înluna iulie, o lege cuprivire la acordarea detichete de vacanþã.Avand în vedere cã s-adat legea asta, s-a sis-

tat prima de vacanþãpãnâ când aparnormele metodologicede aplicare a acesteilegi, dar oameniiprotesteazã pentru cãacum este avacanþã,nu peste câteva luni”,declarat TiberiuCozma.

Oamenii au spus dinnou cã minele sunt suborice criticã, abatajelesunt în pericol, iar 60la sutã din lucrãrile dinminã sunt menþinuteprin improvizaþii, prinexperienþa lor.

“ Pe membrii desindicat îinemultumeºte contrac-tul colectiv de muncã.La schimbul întâi,minerii au fost anuntaþide tãierile ºi de modi-

ficãrile din contract, iarminerii au refuzat sãmai intre în subteran.Minele sunt sub oricecriticã, abatajele suntîn pericol. Þinemminele, la ora actualã,cu improvizaþii, 60 lasutã din lucrãrile dinminã sunt improvizaþii,fãcute prin experienþanoastrã ºi cu materialecare nu mai fac faþã.Unii dintre lideri suntimplicaþi politic”,spunea vineri la guraminei ºi VasilePãduraru,vicepreºedinte alSindicatului de la minaLonea.

Protestele ortacilornu s-au oprit, însã, lagura minei.Aproximativ 20 demineri care vineri laschimbul I au refuzatsã intre în mina Loneaau plecat, în jurulprânzului sprePetroºani. Ajunºi aiciau strigat DEMISIA,iar directorul generalAurel Niculescu a ieºitsã le vorbeascã.Ortacii i-au întors, maiîntâi spatele directoru-lui Diviziei Miniere,Gabriel Petrescu, pen-tru cã l-au consideratca ºi demis. „Nu maine reprezinþi! Suntemsãtui de minciuni!”, i-au strigat ortacii.

Nici Petre Nica, liderul care a negociatactual contract demuncã ce îinemulþumeºte pemineri, nu a fost maibine primit. „Lasã-necã ai vorbit destuldegeaba!”, i-au strigatminerii.

Directorul general al

Complexului energeticHunedoara AurelNiculescu a ajuns înfaþa mulþimii adunatãîn curtea ComplexuluiEnergetic Hunedoaraºi de aici au începutdiscuþiile. „ Nu cred cãdemisia mea vã ajutãcu ceva. E puþin pen-tru voi, dar sunt dispussã negociem”, le-aspus Niculescu, iartimp de mai bine de oorã a purtat discuþii cuortacii furioºi.

Minerii nu au vrutsã accepte modul încare au fost trataþi ºi oparte dintre ei auintrat pe searã lanegocieri, ºi nu au fost în zadar.

A u obþinut ceau vrut

Dupã ore bunepetrecute în curteaminei, ori aComplexului EnergeticHunedoara de laPetroºani, minerii auintrat la negocieri ºi s-au întors victorioºi.Administraþia a semnatcu ei un proces-verbalºi a gãsit soluþia laproblema lor. „În urmadiscuþiilor purtate,pãrþile au convenit caîn Contractual Colectivde Muncã sã seefectueze urmãtoarelemodificãri: eliminareaajutoarelor materialecu ocazia primei cãsã-torii ºi a ajutoarelormateriale primite lanaºterea sau înfiereaunui copil. Pentru cãmajoritatea salariaþilorS.CEH-S.A au domici-liul în Valea Jiului, deci nu beneficiazã deenergie termicã din

sistemul centralizat ºinici de gaze naturale ºiavând în vedere temperaturile scãzutepe perioada sezonuluirece, s-a convenitmodificarea cotei deenergie electricã de la500 KWh/lunã la 750KWh/luna în lunile deiarnã, respectiv 01noiembrie -30 aprilie, cu acordareacontravalorii acesteia.Mai mult, imediat dupãmodificarea Legii94/2014 sã se acordeprima de vacanþã încuantum de 1.900 leibrut, aºa cum a fostnegociatã. Celelalteprevederi ale punctuluiD, privind alte drepturide personal rãmânneschimbate”, se precizeazã în procesulverbal încheiat vineriseara cu sindicaliºtii ºidirectorul generalAurel Niculescu.

Ceilalþi mineri, cumsunt cei de la minaLivezeni, o altã unitateminierã aflatã în subor-dinea CEH, au aflatdespre protestele de lamina Lonea, abia laieºirea din ºut, dar s-au arãtat încântaþi deceea ce s-a obþinut,mai ales cã nimeni nuºtia ce au negociatsindicaliºtii. Asta pen-tru cã aproape toatepunctele au fost þinutepânã la finele sãp-tãmâni trecute, lasecret. „Nu am ºtiut deproteste. Habar nuaveam ce se întâmplã,cã noi eram în minã ºiliderul nostru, Jurca,nu ne anunþã nicio-datã. Dar e bine cãpânã la urmã a fost s-aterminat cu bine”, aspus un miner de lamina din Petroºani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 2014 Actualitate 3

Demisia CEH strigatã în cor de mineri

O MÂNÃ DE ORTACI AU „REGLAT” C.C.M

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 20144 Actualitate

M odernizareastaþiei de

tratare a apei de laJieþ s-a realizatînainte de termen,iar dotãrile sunt deultimã generaþie.Investiþia a fostinauguratã vineridimineaþã, dar ceicare au lucrat laimplementarea eispun cã astfel dedotãri sunt de topla nivel naþional ºinu numai.

Reabilitarea staþieide tratare Jieþ cu ocapacitate de 12.960m3/zi a fost finalizatã,iar recepþia lucrãrilor i-a adus vineri pe ceicare au lucrat larealizarea ei.

Cei din conducereaSC Apa Serv spun cãau reuºit performanþade a finaliza totul multmai devreme decât erapreconizat ºi cã acumValea Jiului are primastaþie dotatã dupãultimele standardeeuropene, acesta fiindun câºtig atât pentrusocietate, cât ºi pentrupopulaþie.„Echipemantele noi pecare le are aceastã

staþie sunt de ultimultip. Foarte puþine staþiiîn lume au echipa-mentele pe care noi leavem azi la Jieþ. Mãbucur cã pot fi prezentaici, mã bucur cã amtãiat panglica ºi cã unalt obiectiv major dereabilitare a reþelelorde apã în Valea Jiuluia fost finalizat. Sper sãfinalizãm ºi investiþiade la Dãnuþoni ºi sãmergem triumfali cãtrepartea a doua aproiectului de 89 demilioane”, a precizatCostel Avram, directorgeneral SC Apa ServSA, care a scos în evi-denþã ceea ce s-a fãcutºi cum arãta totulînainte de investiþiagarantatã un deceniu.

Contractul con-

tribuie la îmbunãtãþireaserviciilor prestate deSC APA SERV ValeaJiului SA, la extindereaariei de acoperire cuinfrastructurã ºi laîmbunãtãþirea calitãþiiapei, iar de aici se ali-menteazã o bunã partea populaþiei din ValeaJiului. „Dacã înainte,pentru a lucra petreapta de decantareaveam 3 procese sepa-rate: dozare sulfat deAluminiu, prepararesoluþie de var ºidozare, dozare soluþia

de Aluminiu, acumtoate acestea suntînlocuite de o singurãtreaptã de tratare de

decantare. Folosim unreactiv care nu maitrebuie diluat deloc, numai trebuie intervenitasupra lui, doar directdozat. Acest reactiv nuafecteazã PH-ul apei.Mai mult, concomi-tent, reuºim sã facem,pe lângã analizele fizi-co-chimice, ºi analizebacteriologice, caresunt extrem de impor-tante pentru siguranþapopulaþiei ºi careînainte erau recoltatezilnic ºi duse în labora-

tor, deci se scurteazãenorm timpul delucru”, a adãugat ºiCristian Ionicã, ºef alDepartamentuluiProducþie de la Apa Serv.

S-a lucrat la fluxcontinuu ºi toþi ceicare au pus umãrulsunt acum încântaþi cãavem în Valea Jiuluiuna dintre cele maimoderne staþii din þarãºi printre puþinele dinEuropa dotate la acestnivel.

Valoarea contractu-lui de modernizare astaþiilor de tratare aapei este de peste 9milioane de lei ºi ter-menul final de execuþieera februarie 2015.Banii au venit de laUniunea Europeanã,dar o parte au fostsusþinuþi ºi de primãri-ile din Valea Jiului ºide Consiliul JudeþeanHunedoara.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Programul PrimaMaºinã - în ceconstã ºi cine seîncadreazã

M inisterul Economieiintenþioneazã sã

demareze programul"Prima Maºinã", dupãmodelul "Prima Casã".

Astfel, în acest felautoritãþile vor sã ajute ºi piaþaauto din România. "Generic i-am spus 'Prima Masina', seadreseazã tinerilor cu vîrsteîntre 18 ºi 30 de ani. Nuexistã tînãr care sã nu-ºi dore-

ascã sã conducã o maºinã.Sãptãmîna viitoare vom aveaprima întîlnire cu Fondul deGarantare, contragarantare ºiproducãtorii", a explicatConstantin Nitã, ministrulEconomiei.

În perioada urmãtoare trebuie stabilitã suma maximãpe care tinerii opot lua de la bãnci.

Autoritãþileanunþa cã paºiipentru un astfel decredit sînt cã laPrima Casã. Adicã,doritorii merg labancã, depun undosar cu toateactele ºi primescoferta de finanþare.

Cu actele de la banca trebuiesã meargã la un dealer auto ºisã aleagã maºina. Dosarul de la bancã ºi confirmareadealerului auto vor merge laFondul de Garantare, iar, dupãce creditul va fi garantat,maºina va putea fi luatã denoul proprietar.

Staþia Jieþ, cea mai modernã din judeþ


Doar orbii par sãmai fie interesaþi deMuzeul Mineritului dinPetroºani, chiar dacãacesta este unicul dinþarã specializat înmineritul pe cãrbune.Chiar dacã poatepãrea o glumã, estetristul adevãr. LaMuzeul Minerituluizilele trecute a fost învizitã un grup de 11persoane nevãzãtoare.E drept cã printre eimai erau ºi cu vedereparþialã, cu dioptriiextrem de mari, însãdin grup fãceau parteºi persoane care se

ajutã de bastonul alb,specific nevãzãtorilor,pentru a se deplasa.Iar pe lângã orbii veniþiîn vizitã, pentru careexponatele rãmân unmare mister ºi ºi le potimagina fix cum vor ei,uºa muzeului dinPetroºani este deschisãcel mai adesea decopii aflaþi în excursieori în timpul acþiunilorºcolare cuprinse în„Sãptãmâna altfel”. Iarreprezentanþii MuzeuluiMineritului recunoscacest lucru. Cei maimulþi vizitatori suntcopiii, mai ales când

se desfãºoarãSãptãmâna altfel. Înrest avem foarte puþinivizitatori. Sunt zile încare nu intrã nimeni”,spune Anca Fotãu, ceacare se ocupã acum deinstituþia d culturã.

O expoziþie încre-menitã în timp

Iar de vinã ar puteafi chiar expoziþia înve-

chitã, prezentatã celmai probabil în formaîn care era ºi la înfiinþarea muzeului, în1962. Se presupunecã nici mãcar pânza din spateleexponatelor nu a maifost schimbatã tot deatunci, iar de actua-lizarea colecþiei nici nupoate fi vorba. Anca Fotãu spune cã,în ultima perioadã s-au

mai fãcut donaþii, darfoarte puþine. Ultimamachetã este de acum5 ani, mai sunt uneleexponate aduse în2003, dupã închidereaMinei Dâlja, iar restulsunt aici de când s-aînfiinþat muzeul.Pentru un suflu nou,pentru aducerea altorexponate care sãîntregeascã colecþia orimãcar pentru moderni-zarea spaþiului expozi-þional este nevoie debani, dar MuzeulMineritului – aflat înadministrarea PrimãrieiMunicipiului Petroºani– nu îi are. Nici mãcarpentru suveniruri nusunt fonduri. „Ni secer suveniruri, broºuri,vederi, magneþi.Vizitatorii ar vrea sãcumpere la plecare oamintire, dar nuavem”, spunereprezentantul muzeu-lui. Iar edilii dinPetroºani suntconºtienþi de acestelipsuri, însã sperã sãobþinã finanþare pefonduri europene pen-tru reabilitarea clãdiriiºi acolo sã includã ºiachiziþionarea oricrearea de mii

suveniruri pentru ceicare trec pragulMuzeului Mineritului.Potrivit datelor oficiale,anul acesta la muzeuau fost aproape 1.100de vizitatori plãtitori debilet ºi alþi 300 fãrãplatã. Asta deºi preþulbiletelor este extremde mic. Astfel pentruadulþi costul unui bileteste de 3 lei, iar eleviiºi studenþii plãtescdoar 1,5 lei.

U n omagiuadus trudito-

rilor din subteran

Muzeul Mineritului afost înfiinþat în anul1962, darfuncþioneazã într-oclãdire veche de maimult de 100 de ani. A fost deschis ca unomagiu adus trudito-rilor din subteran,iniþial fiind axat doarpe tehnicile deexploatare minierã.Ulterior, ºi-a îmbogãþitexponatele ºi cupartea de istorie amineritului, însã fon-durile nu au fost nicio-datã suficiente pentrupunerea în valoare aacestei instituþii uniceîn România. MuzeulMineritului dinPetroºani evocã istoriamineritului de cãrbuneºi a dezvoltãrii tehniciiminiere de exploatare.Conþine 7 sãli dis-tincte, în care suntexpuse imagini dinzona Vãii Jiului, vechiunelte de lucru, pre-cum ºi documente ºimateriale vechi, carevorbesc despre începu-turile mineritului înValea Jiului.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Î ncep amenajãrile celordouã cabinete med-

icale ºcolare, la Petrila.Sãptãmâna aceasta, constructorul va demaralucrãrile la amenajareacelor douã cabinete medicale ºcolare ce vorfuncþiona la Petrila.

“Avem aprobatã documen-taþia tehnico-economicã pentruamenajarea celor douã cabinete medicale, am contrac-tat deja lucrarea. Firma careare contractul va amenaja celedouã cabinete, iar eu sper caîn douã-trei sãptãmâni sã fieamenajate. Ne dorim ca pânãla începutul anului ºcolar sãavem funcþionale cele douãcabinete medicale”, a declaratVasile Jurca, viceprimaruloraºului Petrila.

Pentru ca la începutul anuluiºcolar elevii sã beneficieze deserviciile acestor cabinete, aufost scoase la concurs ºi pos-turile pentru cei doi medici cevor deservi unitãþile. Un medicde medicinã generalã ºi unmedic stomatolog se cautãpentru cele douã cabinete.

“Luna aceasta, prinhotãrârea Consiliului Local amaprobat scoaterea la concurs adouã posturi de medici pentrucele douã cabinete ºcolare.Sãptãmâna trecutã a fost pu-blicat anunþul în revista ViaþaMedicalã, urmeazã ca în ter-men de 15 zile sã fie depusedosarele de medicii care suntinteresaþi de posturi, dupã careîntr-un termen de minim 30 dezile, maxim 60 de zile Direcþiade Sãnãtate Publicã are obliga-þia sã organizeze concurs pecele douã posturi”, a mai spus

sursa citatã. Autoritãþile petrilene spun

cã orice medic din þarã, dar ºide peste hotare se poateînscrie la acest consurs.

“Acceptãm ºi medici dinstrãinãtate, dacã îºi doresc.Suntem în Uniunea Europeanãºi acceptãm medici ºi dinstrãinãtate sã se înscrie la con-curs ºi sper sã fie interesaþi decele douã posturi pe care noile scoatem la concurs”, a maisubliniat viceprimarul petrilean.

120 de mii de lei au fostalocaþi pentru amenajareacelor douã cabinete medicaleºcolare din Petrila. Una vafuncþiona la grãdiniþa PN2, iarcealaltã la liceu.

Monika BACIUMonika BACIU

Muzeul Mineritului, atracþie pentru orbi!C u o expoziþie de bazã învechitã ºi

care, cel mai probabil, a rãmasnemodificatã încã de la înfiinþare, MuzeulMineritului prezintã tot mai puþin interespentru vizitatori. Puþini sunt cei care îi trecpragul, iar instituþia, unicã la nivel naþio-nal, nu reuºeºte sã se desprindã de trecutºi sã devinã atractivã pentru vizitatori.

La Petrila începe amenajareacabinetelor medicale ºcolare

“Toate companiile careanul acesta nu vor obþineprofit vor intra într-unamplu proces de restruc-turare, adicã schimbãm totpânã reuºim sã punem oechipã managerialã carepoate sã scoatã profit.Astea sunt regulile dupãcare mã conduc eu”, a afir-mat Niþã, citat de Agerpres.

Asta deºi în bugetul devenituri ºi cheltuieli aprobatde Guvern nu sunt cuprinseasemenea sume.

“Trebuie sã evidenþiemfaptul cã se impunenecondiþionat restructurareasocietãþii, urmând a fi apli-

cate programe de reducerea activitãþii pentru perioade-le în care preþurile de vân-zare a MWH-ului pe piaþade energie sunt foarte mici,ceea ce duce la pierderifoarte mari precum ºi pro-

grame de disponibilizare aunor categorii de personal.Aceste programe absolutnecesare se vor realiza încel mai profesionist modposibil, pornind în modlogic ºi normal de la criteriul eficienþei, darþinând cont în acelaºi timpºi de aspectele de ordinsocial si, dupã consultareasindicatelor, în deplinã lega-litate. În acest sens se vorface toate demersurile nece-sare în vederea includeriiSocietãþii ComplexuluiEnergetic Hunedoara SA în

lista unitãþilor reclasificate în sectorul administraþieipublice în vederea benefi-cerii de salarii compen-satorii de cãtre personaluldisponibilizat condormOUG 36/30.04.2013”, se mai aratã în document.

Dupã aprobarea bugetu-lui, chiar ºi rprezentanþiiSindicatului Muntele au spuscã se tem disponbilizãri înacest an la ComplexulEnergetic Hunedoara.Problemele cu care se con-

fruntã Complexul EnergeticHunedoara sunt mari, iarpânã la finele anului per-sonalul va lucra mai puþindecât este normal.

Complexul EnergeticHunedoara aflat în subor-dinea Departamentului pen-tru Energie este una dintrecompaniile care nu suntprofitabile. Mai mult decâtatât, pierderile entitãþii sunturiaºe, iar bugetul de veni-turi ºi chletuieli este struc-turat pe pierdere.

Monika BACIU Monika BACIU


“Pânã la sfârºitulanului 2013, depregãtirea proiectuluiCHEAP Tarniþa-Lãpuºteºti, facem dinstart precizarea cã, s-aocupat companiaHidroelectrica SA, iarîn prezent, responsa-bilitatea implementãrii

acestui proiect a fosttransferatã cãtre socie-tatea Hidro Tarniþa,special înfiinþatã casocietatea de proiectpentru acest obiectiv.Întrucât toate acestestudii de fezabilitate auconcluzionat cã proiec-tul CHEAP Tarniþa-

Lãpuºteºti estedeosebit de necesarpentru echilibrarea ºisiguranþa sistemuluielectroenergeticnaþional, în anul 2010a fost încheiat un contract de consul-tanþã cu un consorþiuinternaþional condusde cãtre DeloitteConsultanþã SRL, con-tract având ca obiectanaliza financiarã,juridicã ºi comercialãdetaliatã a proiectului,analizã ce urma a fifructificatã prinpregãtirea ºi

desfãºurarea unei licitaþii internaþionalepentru selectarea unuiinvestitor în acestproiect. Dupã parcur-gerea tuturor etapelorde analizã de cãtreconsorþiul de consul-tanþi, procedura s-ablocat în stadiul dindecembrie 2011,înaintea lansãrii lici-taþiei internaþionale dinconsiderente care þinde (in)deciziile politiceale responsabililor dela acel moment. Înurma intrãriiHidroelectrica SA în

insolvenþã, guvernul adecis continuareaimplementãrii proiec-tului CHEAP Tarniþa-Lãpuºteºti de cãtre ocompanie de proiectspecial înfiinþatã cuacest scop, companieavând ca acþionaricompanii energeticeromâneºti, cu statulacþionar majoritar sauintegral”, se aratã îndocumenteleMinisteruluiEconomiei.

Din ºase companiicare au fost invitate sãparticipe la capi-

talizarea Tarniþa-Lãpuºteºti, doar patrucompanii ar rãspuns.

“Au fost invitate sãparticiple la capi-talizarea acestei soci-etãþii de proiect com-paniile Hidroelectrica,Nuclearelectrica,Complexul EnergeticOltenia, ComplexulEnergetic Hunedoara,Electrica ºi Romgaz.Pânã în momentul defaþã, au rãspuns favo-rabil acestei invitaþiiCE Hunedoara, CEOltenia, Electrica ºiNuclearelectrica”, se mai aratã în document.

CHEAP Tarniþa-Lãpuºteºti, cu o putereinstalatã de 1.000MW, reprezintã ceade-a doua mareinvestiþie aflatã în curs de dezvoltare îndomeniul energeticromânesc, dupã reac-toarele 3 ºi 4 de laCernavodã, cu o valoare estimatã ladouã miliarde de euro.

Monika BACIU Monika BACIU

CEH, pe lista companiilor ce vordeþine capital la Tarniþa-Lãpuºteºti

C EH încã participã la capitalizareaTarniþa-Lãpuºteºti. Autoritãþile

române au ajuns aproape de pragul finalpentru o licitaþie internaþionalã privindproiectul Tarniþa – Lãpuºteºti, iar anulacesta ar fi posibil sã se încheie ºinegocierile cu investitorul strategic careva fi identificat. Proiectul a fost în impasdupã ce Hidroelectrica a intrat în insolvenþã, astfel a fost înfiinþatã o nouãsocietate pentru acest proiect.

Restructurãri la companiile neprofitabileC ompaniile pe pierdere vor intra în

restructurare. Ministrul Economiei,Constantin Niþã, a declarat cã toate companiilecare nu vor obþine profit în 2014 vor intra într-unamplu proces de restructurare. Mai mult decâtatât, toþi managerii acestor companii vor fiînlocuiþi din funcþii pânã în momentul în care seva gãsi formula “profitabilã”.

CarmenCOSMAN - PREDA

Sunt sutede proprietaride câini înmunicipiulPetroºani, darnumãrul celorcare strângdejecþiilelãsate de ani-malele decompanie pedomeniulpublic este

extrem de mic. Un setde sãculeþi specialipentru a aduna res-

turile lãsate de patru-pede costã între 6 ºi15 lei, însã numãrulcelor care i-au achiz-iþionat este mic com-parativ cu numãrulproprietarilor de câini.Cei mai mulþi îºi scotanimalele la plimbaredar nu se obosesc sã

strângã dupã ei res-turile urât mirositoarepe care le lasã în par-curi, în orice zonãverde ori chiar pe tro-tuare. Existã ohotãrâre de ConsiliuLocal care stabileºteamenzi pentru ceicare nu strâng dejecþi-ile lãsate de animalelede companie ºi multeplãcuþe de avertizare.,dar pânã acum munic-ipalitatea nu a dat nicimãcar o sancþiune.

„E greu. Numaicând îi prinzi îi poþiamenda. Existãpanouri de avertizare,dar oamenii nu þincont de ele. Noi nu

avem capaci-tatea tehnicãde a acoperiîntregul oraº,pentru cãproprietaride câini suntpeste tot. Nune putemconcentra peun singurareal dinoraº, pentrucã ar fi dis-criminato-riu”, a expli-cat vicepri-marulmunicipiului Petroºani,Dorina Niþã.

ªi cum hoþulneprins este negustorcinstit, aºa ºi propri-etarii de câini de com-panie nu riscã sãscoatã nici un leu din

buzunar chiar dacã înurma lor rãmâne miz-eria patrupedului. Câtdespre simþ civic, esteun termen necunoscutpentru cei mai mulþidintre proprietarii deanimale se companiedin Petroºani.

MaximilianGÂNJU

”La data de 19iulie a.c., poliþiºtiiServiciului deInvestigare aFraudelor — I.P.J.Dâmboviþa, cu spri-jinul poliþiºtilor dincadrul I.P.J.Hunedoara ºi I.P.J.Bihor, au depistat ºi

au identificat 30 depersoane bãnuite decomiterea mai mul-tor infracþiuni de înºelãciune, pe teritoriul mai multorþãri din UniuneaEuropeanã.

Din cercetãri, arezultat cã membriigrupãrii se deplasaula sediile unor soci-etãþi comerciale,

cãrora le prezentauoferte foarte avanta-joase pentru exe-cutarea unor lucrãride asfaltare, în local-itãþile unde acesteaaveau sedii. Dupã ceagenþii economiciachitau suma cerutãde membrii grupãriipentru lucrãrile deasfaltare a curþilorsocietãþilor, aceºtiaplecau fãrã a maiexecuta lucrãrile,sub pretextul cã aunevoie de materiiprime pentrufinalizarealucrãrilor”, aratãIGPR.

Doi dintre mem-brii grupãrii, un bãr-bat de cetãþenie

irlandezã, de 33de ani, ºi un bãr-bat, de 44 deani, din MareaBritanie, auemise pe numelelor mandateeuropene dearestare, de cãtreautoritãþile judi-ciare din Franþa,pentru comitereade infracþiuni dinsfera criminal-itãþii organizate.

Mircea NISTOR

Conform celor pre-cizate de cãtrereprezentanþii CaseiJudeþene de Asigurãride Sãnãtate, pânã lasfârºitul anului, toþiasiguraþii urmeazã aintra în posesia car-durilor.

Circa 10 milioanede astfel de acte aufost tipãrite de cãtre

Imprimeria Naþionalã,acestea urmând a fipredate Poºtei

Române, care le vadistribui prin inter-mediul angajaþilor sãi.În cazul în care asigu-ratul nu este gãsit de2 ori acasã, cardul desãnãtate va putea firidicat (personal) doarde la sediul CaseiJudeþene de Asigurãride Sãnãtate.

A început distribuirea cardurilor de sãnãtate

B olnavii dependenþi de dializãau fost primii care au intrat

în posesia cardurilor de sãnãtate.Acestea au fost deja acordate celor70 de pacienþi aflaþi pe listele cen-trului de dializã din Petroºani.

Grupare destructuratã de poliþiºtipentru înºelãciune cu asfalt

O grupare formatã din nu maipuþin de 30 de persoane a fost

destructuratã de poliþiºti din treijudeþe, prin care ºi cei hunedoreni,dupã ce a dat mai multe þepe înstate din UE. Membrii grupãrii for-mate din români ºi strãinipromiteau lucrãri de asfaltare, darcereau un avans ºi dispãreau.

Mizeria lãsatã de câinii de companie pestrãzile Petroºaniului rãmâne neamendatã

P e principiul „ºi maidanezii facmizerie”, prea puþini proprietari

de câini de companie din Petroºanistrâng dejecþiile lãsate de animalelelor pe strãzi sau în parcuri.


“Am încercat sãînfrãþesc municipiulPetroºani cu localitateaîn care am locuit dinanul 2006, pe coastade vest, în statul Idahoºi am încercat asta înanul 2008 când m-amîntâlnit cu domnul pri-mar din Petroºani carea fost foarte amabil ºideschis la aceastã idee

însã mi-a spus cã nuºtie dacã va reuºi acestlucru pentru cã eraualegerile ºi aºa cã nu s-aîntâmplat nimic. Acumcã m-am reîntors înRomânia am zis sãîncerc acest lucru încã odatã pentru oraº, nupentru mine cã nuaveam de câºtigatnimic. Am avut întâl-

nirea cu domnul primarDavid Bieter din Boiseºi dânsul a spus cã s-arputea întâmpla acellucru, dar trebuie sã verifice anumite infor-maþii pentru cã tocmaispunea cã vor sãrenunþe la douã oraºecu care erau înfrãþitepentru cã nu þineaulegãtura cu dânºii”, nespune Istvan Francsali.

Chiar ºi din parteamunicipalitãþii de laPetroºani existã o corespondenþã cu primarul oraºului Boisedin Statele Unite aleAmericii.

“Vã scriu aceastãscrisoare, ca primar al

municipiului Petroºani,pentru a exprimaintenþia cetãþenilornoºtri cu privire lainiþierea unui partene-riat cultural ºi economiccu comunitatea dumneavoastrã.Similiaritãþile dintrecomunitãþile noastresunt mari, iar oraº nostru are multe bogãþiinaturale ºi activitãþileculturale au loc pe totparcursul anului. Istoriaoraºului nostru începeîn jurul anului 1700 iardezvoltarea economicãeste bazatã pe industriaminierã. Pe parcursulultimilor ani, în munþii

Parâng, care înconjoarãoraºul nostru, am dez-voltat o staþiune turisticã

de interes naþional careatrage turiºti din toatãþara, dar ºi din Europa.Totodatã, oraºul nostruare singura universitatedin þarã unde se studi-

azã probleme legate deminerit. Totodatã,înfrãþirea dintre noi arputea facilita relaþiile decooperare bilateralã,dar ºi schimburi mutualebenefice pentru ambelecomunitãþi, pe temesociale, culturale, dar ºila nivel economic”, searatã în scrisoareaadresatã de primarulmunicipiului Petroºani,omologului sãu dinoraºul Bieter din statulIdaho, Statele Unite aleAmericii.

Povestea bãrbatuluiîncepe în anul 2003atunci când s-a decis sãplece în Statele Uniteale Americii. Acesta apãrãsit þara ca fotografpe un vas de croazierã.Atunci a început visulAmerican.

“Am plecat cafotograf pe vase decroazierã, în 2003, cu

un contract dinBucureºti, cu o com-panie care se ocupa deaºa ceva ºi mi-am doritpentru cã am avut unprieten care a plecat caospãtar cu câþiva aniînainte ºi mi-a spus ceinteresant este. Mie îmiplãcea sã fac fotografiiînainte ºi îmi plãcea sãcãlãtoresc ºi mi-am spuscã aº putea compila

cãlãtoria cu fotografiatul.În 2003 s-a întâmplat.Terminasem ºi cursul deartã fotograficã de laInstitutul de Artã dinBucureºti ºi am zis cãam ºi diploma sãdemonstrez”, ne mai

spune Istvan Francsali. Visul american este

vãzut diferit de fiecarepersoanã. Concluziaeste unanimã. Trebuielucrat mult pentru aajunge la gradul de civi-lizaþie al americanilor.

“Visul american pen-tru fiecare este diferit.Au fost lucruri pe carenu m-aº fi aºteptat sã levãd vreodatã, foartedeosebite ºi oameniisunt mult mai deschiºidecât la noi. ªi curãþe-nia..., atâta avem deînvãþat de la ei dinlucrurile astea, numai cãla noi se învaþã cel mairepede ce e mai rãu, ceeste bun dureazã, ceeste rãu întotdeauna seînvaþã repede.

Ca sã ajungem lanivelul americanilor artrebui sã schimbãmmentalitatea, noi nuvedem lucrurile deschis,dar ºi la ei s-au schim-

bat lucrurile”, ne maispune bãrbatul.

F otografii cuzeci de vedete

De la Paris Hilton laKeanu Reeves sauCarmen Electra.

Vedetele care apar latelevizor sunt imortali-zate în fotografiile luiIstvan Francsali. Cum a ajuns în antura-jul marilor staruri de laHollywood ne spunechiar Istvan Francsali.

“Eu sunt membru alorganizaþiei FotografilorLiberi Profesioniºti dinStatele Unite aleAmericii ºi am acreditãride la dânºii ºi am pututsã merg sã lucrez cafotograf în staþiuneamontanã Park City

unde au fost JocurileOlimpice din 2002.acolo se organizeazãanual un festival inter-naþional ºi am auzit cãvor veni mai multevedete ºi am zis de cesã nu profit de aceaocazie sã merg sã întâl-nesc ºi eu. A trebuit sã mã zbat în media,pentru cã chiar dacãaveam hârtia nu întotdeauna te lasã cãvin alþii de la organizaþiimai deosebite ºi ei aulocuri. Pierce Brosnan,Keanu Reeves, CarmenElectra, Ludacris, JamesWoods, aproximativ 40de vedete am fotografi-at ºi nu numai cã i-ampozat, dar am ºi stat devorbã cu unii dintre ei.Am ºi zis cã din oraºulacesta mic, mineresc,din þarã sã ajung acoloºi sã întâlnesc acele per-

soane e mare lucru”, amai spus IstvanFrancsali.

Mai bine de 10 ani astat în America unde alucrat, a cãlãtorit ºi atrãit visul american, dartot acasã s-a întors.Bãrbatul spune cã numai pleacã peste ocean.Va rãmâne acasã, în

micul oraº Petroºani dinRomânia, nu în oraºuldin Statele Unite aleAmericii.

“Am adus totul acasãºi nu plec. Mi-au fostfurate actele anul trecutaici în Petroºani. Amvenit la bibliotecã sã iaucãrþi ºi mai scriu mesajepe calculator. Voirãmâne definitiv în

România ºi lumea s-aschimbat atât de mult ºiîn þarã, nu înspre bineci înspre rãu. Am plecatîn 2003,dar m-amîntors sã îl vizitez în2005, 2008, am venitîn 2012 cã mi-a fostdor de oamenii de aici.Înainte de a veni aiciam încercat sã cãlã-toresc ca pasager pe celmai mare vas din lumeºi a fost ceva deosebitpentru mine. ªtiind cãam lucrat, dar acum amavut ocazia sã merg capasager pe un vas decroazierã ºi m-am întâlnit cu foºtii meicolegi de pe vasul pecare am lucrat”, ne-amai spus bãrbatul.

Bãrbatul care acunoscut zeci de vedeteºi a vizitat mii de locuris-a întors în locul sãunatal ºi spune cã nici numai pleacã în StateleUnite ale Americii.Impresiile bãrbatuluidespre America suntdiferite. Gradul de civilizaþie al americaniloreste foarte greu,aproape imposibil deegalat de noi, cei dinRomânia.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 20148 Actualitate Actualitate 9

Visul american

Municipiul Petroºani s-ar putea înfrãþi cu o localitate din SUA

M unicipiul Petroºani s-ar puteaînfrãþi cu un oraº din America.

Istvan Fancsali a încercat în anul 2008 sãînfrãþeascã municipiul Petroºani cu oraºulBoise din statul Idaho din Statele Uniteale Americii. Încercarea de atunci nu s-aconcretizat, astfel cã bãrbatul a încercatîncã o datã în anul 2013.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie201410 Actualitate

Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Românii caremuncesc legal în- tr-un stat membru alUniunii Europene potprimi alocaþii pentrucreºterea copiilor maimari decât amãrâþii de42 de lei lunar daþi înþarã de Guvern.Explicaþia e simplã:din moment celucreazã legal ºi îºiplãtesc taxele lanivelul þãrii adoptive,e firesc sã beneficiezede aceleaºi drepturi ºiîn ceea ce priveºtealocaþia minorilor.Asta chiar dacã

micuþii au rãmas înþarã! PotrivitRegulamentuluiEuropean nr. 1408 -intrat în vigoare cuceva timp în urmã,dar de care româniiplecaþi peste hotarenu profitã -, “salari-aþii, lucrãtorii inde-pendenþi ºi membriifamiliilor acestora”care se deplaseazã îninteriorul UniuniiEuropene beneficiazãde securitate socialã.În aceastã categorieintrã ºi alocaþiile pen-tru copii.

Procesul deobþinere e simplu

Cu alte cuvinte,minorii români aicãror pãrinþi muncesclegal într-un statmembru al UE potbeneficia de alocaþiade stat din þararespectivã.

În cazul în careminorul locuieºte înRomânia, alocaþia setransmite aici.Procedura pentruobþinerea alocaþieieuropene începe prindepunerea formularu-lui E411, completat laAgenþia Naþionalãpentru PrestaþiiSociale sau în instituþi-ile similare din statulîn care pãrintelemunceºte. Banii vorîncepe sã fie plãtiþidupã ce vor fi verifi-cate toate datele completate în formu-lar (nume, adrese,coduri numerice personale etc).

Licitaþiile sunt pro-gramate pentru 22iulie 2014, la sediilecelor 8 regionale decale feratã, ºi vizeazãvânzarea 1.072 despaþii cu o suprafaþãtotalã de 42.060 mp

ºi terenuri totalizând347.358 mp, cãtreagenþi economici caredoresc sã-ºi extindãactivitãþile comerciale,administrative sau deprestãri servicii la nivellocal, regional sau

naþional."Spaþiile comerciale

sunt situate în gãri,sau în proximitateaacestora, ºi pot fiînchiriate ºi de miciiîntreprinzãtori careanalizeazã intrarea ºi

dezvoltarea unei activ-itãþi comerciale pepiaþa localã (...).Dezvoltatorii ºireprezentanþii marilorbranduri care dorescsã intre ºi pe piaþa deretailer localã suntaºteptaþi sã participela cele 8 licitaþii, marþi22 iulie, începând cuora 9:00 (...)", searatã într-un comuni-cat al CFR.

Reprezentanþii CFRmenþioneazã cã gãrile"modernizate la stan-darde europene" asig-urã agenþilor economi-ci condiþiile optime

pentru a-ºi adaptaofertele de produse ºiserivicii la cerinþelecelor aproximativ 60de milioane de cãlã-tori, care tranziteazãanual staþiile de cale

feratã.Compania

Naþionalã de CãiFerate CFR SA,administreazã infra-structura feroviarãpublicã.

CFR scoate la licitaþie pentru închiriere peste1.000 de spaþii comerciale ºi terenuri

C ompania Naþionalã de Cãi Ferate CFR SA orga-nizeazã sãptãmâna aceasta 8 licitaþii publice pen-

tru închirierea a peste 1.000 de spaþii comerciale ºiterenuri, în suprafaþã totalã de aproape 390.000 de metripãtraþi, în vederea optimizãrii fluxului de numerar.

'Reducerea CAS,din punctul meu devedere va intra învigoare la 1octombrie, chiar dacãpreºedintele o retrim-ite, dar s-ar putea sãnu o mai retrimitã cãam vãzut cã e deacord cu ea. (...) Dacão fãcea el, era unlucru bun, dacã o faceu, e un lucru rãu. Vãspun eu, e un lucrubun oricine o face. Eun moment bun, caprin acest lucru sãcâºtigãm un pariuesenþial pentruRomânia. ªi anumelocuri de muncã fis-calizate, la alb, cumse spune. Iar mediulde afaceri, BNR, toþicei cu care am vorbitau spus cã 'e un lucrubun, fãceþi-l ºi ben-

eficiile vin pe termenmediu ºi lung'', a afir-mat Victor Ponta.

ªeful Guvernului aadãugat cã mãsura vafi luatã în urma unorconsultãri cu mediulde afaceri ºi instituþiileinternaþionale ºi afost susþinutã de toatepartidele, inclusiv celedin opoziþie, dar cã s-a considerat cã pânãacum nu era momen-tul prielnic.

'Noi am venit ºi

am spus, în primulrând în faþa ComisieiEconomice, a FMI ºiîn faþa Parlamentului:suntem într-o situaþie,avem creºterea eco-nomicã cea mai maredin Europa, aveminflaþie sub unu lasutã, avem creºtereaproducþiei industrialeºi a exporturilor, adicão creºtere economicãsãnãtoasã nu pe spec-ulaþii imobiliare, avemo agriculturã care s-adezvoltat foarte bine.Deci e un momentbun. (...) Acum emomentul în care-mipot permite ceva ceîntr-adevãr mã costã,cinci miliarde de leieste impactul negativ,dar pe care pot sã-lacopãr din alte pãrþi',a declarat premierul.

Munceºti în strãinãtate ºi þi-ai lãsatcopiii în România? Poþi lua alocaþia

în þara în care lucrezi

S ubiectul alocaþiilor de statpentru copii a fost mereu pe

agenda partidelor înainteaalegerilor, însã toþi politicienii au“uitat” ce au promis în campaniaelectoralã... Doar românii caremuncesc legal peste hotare aumotive de bucurie: ei pot lua alo-caþii din þãrile în care lucreazã,chiar dacã micuþii lor se aflã acasã.

Reducerea CAS va intra în vigoare la 1 octombrie

P remierul Victor Ponta adeclarat, sâmbãtã seara, cã

reducerea contribuþiilor la asigurãri sociale va intra învigoare de la 1 octombrie, în ciudaopoziþiei preºedintelui TraianBãsescu, iar aceastã mãsurã vaputea duce la creºterea locurilorde muncã fiscalizate.


Carmen Cosman - Preda

Mai o bucatã debrânzã de oaie, maiuna de vaci, o sticlãde lapte sau ceva unt,toate acestea se gãs-esc sub mesele unorcomercianþi dinmunicipiul Petroºaniatunci când aflã cãinspectorii sanitar –veterinari fac con-troale în piaþã.Recunosc cã leascund din cauzã cãnu au analizele obliga-torii la zi, dar asta nuîi împiedicã sã leaducã în piaþã la vân-zare. „Pentru vacãam, dar pentru oi nuam fãcut. Am puþineºi câºtigurile suntmici. Le-am bãgatdedesubt cã sunt con-troale”, recunoaºte ocomerciantã dinPetroºani, care nu sesfieºte, însã, sã scoatãbrânza de sub tarabãºi sã o vândã,bineînþeles numaidupã ce se uitã întoate pãrþile. Vrea sãfie sigurã cã nu existãnici un pericol sã fieprinsã.E drept cã pelângã reprezentanþiiDirecþiei Sanitar –Veterinare, care fac

periodic verificãri,existã ºi un angajat alAdministraþieiPieþelor, dar acestaeste rar vãzut prinpiaþã, printre mese,dupã cum spun chiaroficialii DSV. Iarinspectorii sanitaripornesc în acestecondiþii adevãratevânãtori de vrãjitoare,fãrã însã sã-ºi dore-ascã acest lucru.„Încã din ianuarie2014 noi avem unprogram de monitor-izare a produselor dinlapte. Producãtoriisunt obligaþi sãmeargã ºi sã-ºi facãanalizele ºi, dacã elecorespund normelorau dreptul sã vândã.Rolul nostru nu estesã speriem lumea, cãsã ne asigurãm cãprodusele sunt de cal-itate ºi sunt propiceconsumului uman.Dar, toþi factorii careconlucreazã trebuie sãîºi facã datoria”, adeclarat dr. OctavianPopescu, ºefulCircumscripþieiSanitar – Veterinareºi pentru SiguranþaAlimentelorPetroºani. Acestaatrage atenþia cãPiaþa are un angajat

care se ocupã deigiena ºi siguranþa ali-mentelor, dar acestanu îºi face treaba.„Acest angajat trebuiesã stea în piaþã ºi sãîºi facã datoria”,spune doctorulPopescu.

Pânã acum, dinfericire, nu au fostprobleme în ceea cepriveºte laptele saubrânza comercializateîn Piaþa Petroºani,dar este de dorit casituaþia sã rãmânã lafel ºi pe viitor.

O bligaþi laanalize

De la începutulacestui an, crescãtoriide animale sunt oblig-aþi sã ducã periodic laanalize probe de laptepentru a-l putea com-ercializa. Toþi pro-ducãtorii de lapte au

fost instruiþi ºi au fostpuse afiºe prin careaceºtia sunt anunþaþi

cã au obligaþia sãducã probe la labora-torul judeþean de laDeva al DirecþieiSanitar – Veterinarepentru stabilirea

numãrului total degermeni ºi celulesomatice. Probele tre-buie duse la laboratoro datã la douã sãp-tãmâni timp de douãluni, iar o analizãcostã 28 de lei. De

precizat cã producã-torul nu trebuie sã sedeplaseze personal laDeva. Crescãtorii deanimale se pot uni ºisã meargã o singurãpersoanã, ori pot sã

apeleze chiar lamedicii veterinari lacare sunt arondaþi.Medicii specialiºtiexplicã faptul cã suntanumite reguli deigienã ce trebuierespectate, laptele

trebuie rãcit imediatdupã recoltare ºi tre-buie comercializat înprima parte a zilei,aºa încât sã nu punãîn pericol sãnãtateaconsumatorilor.

MinisterulAgriculturii susþine cã,în acest moment,nimeni nu îi con-troleazã pe producã-torii de mezeluri,potrivit ziarulring.ro.

Compoziþiamezelurilor din maga-zinele româneºti numai are nicio legãturã

cu reþeta tradiþionalãºi am ajuns sãmâncãm oase tocatecu E-uri sub denu-mirea unor produseconsacrate.

“Conþinutulpreparatului seregãseºte la ingredi-entele de pe etichetã,dar în cele mai multe

situaþii gãsim carnedezosatã mecanic,ºorici ºi alþi sub-stituenþi de clasa a IV-a de calitate. În pro-cesul de valorificare asubproduselor de aba-torizare se maiaruncã doar conþinu-tul intestinelor, în restse valorificãtot. Se vindepe piaþã pariz-er ºi cu 5 lei,deci un cost deproducþie dedoi lei, de aicine dãm seamace anume esteîn compoziþiaacestorpreparate. Eise folosesc de

denumiri tradiþionale,parizer, salam de varãetc., pentru a vindeaceste subproduse, eule numesc deºeuri ali-mentare. Astea artrebui sã fie date ani-malelor, nu oame-nilor. Însã, în ultimavreme, animalele decompanie beneficiazãde o hranã maicuratã decât oamenii,pentru cã existã acolomai multã atenþie înprocesul de pro-ducþie”, a declaratCostel Stanciu,preºedintele APC.

În timp ce oficialii pieþei nu vãd neregulie

Comercianþii vând brânzeturile de sub tejghea de teama controalelor de la DSV

Î n timp ce majoritatea comer-cianþilor din Piaþa Agro-

alimentarã Petroºani a înþeles nece-sitatea efectuãrii analizelor pentrulapte ºi produsele lactate, alþii augãsi deja metoda de eludare a legii:ascund sub masã produsele pentrucare nu au buletin de analize.

Atenþie! Deºeuri alimentare, vândute în magazine ca mezeluri

M ezelurile de pe piaþa româneascã au ajuns sãfie un adevãrat pericol pentru sãnãtate. Costel

Stanciu, preºedintele Asociaþiei pentru ProtecþiaConsumatorilor, atrage atenþia cã preparatele dincarne de pe piaþã, mai ales cele ieftine, sunt doardeºeuri alimentare.

Monika BACIU

Aproape de drumulregelui, aceastã petre-cere câmpeneascã afost marcatã deautoritãþile petrilene.

“În Poiana Muieriis-a reluat de câþivaani tradiþia ºi obiceiulde fi organizatãnedeie, nedeie carese pierde în negurilevremii. Se spune ºi sepovesteºte cã acolo afost chiar ºi regeleCarol la un momentdat, este la aproxima-tiv 2 kilometri de dru-mul regelui, laTransalpina. Împre-unã cu cei carepãºuneazã pemuntele Sterminosuºi Poiana Muierii,Consiliul Local ºi

primãria au organizato nedeie la care aufost momente artis-tice, cântece ºidansuri populare deansamblul BujoriiMuntelui ºi JuniiPetrileni ºi invitat spe-cial Ionicã Ardeleandin partea organizato-rilor din munteleSterminosu”, adeclarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila.

P ierdute în negura

timpului

Nedeile aveau locla date fixe, primelenedei fãcându-se la olunã dupã ieºitul oilorla munte, la Sânziene

ºi se þineau la MãguraHaþeganilor ºi laPoiana Muierii(nedeie mutatã înprezent la ObârºiaLotrului). Urmãtoarelenedei se þineau laSâmpetru, cândaveau poienarii târgullor, la ªureanu ºi laVârfu lui Pãtru (maitãrziu mutatã lacabana ªureanu). Totla ªureanu ºi laPoiana Muierii se maifãceau nedei ºi deSfântul Ilie, datã lacare se terminãmiþuitul mieilor ºi seaduc primele produsede la stânã. Flãcãii vinde peste munþi ºiaduc bere la sticlã pecai, se vinde caºanume preparat pen-tru Sântilie.

ªi de SãntãmãrieMare, pe 15 august,se þineau nedei laªureanu ºi la ObârºiaLotrului când cei dinsate veneau la stânãpentru împãrþireabrânzei. La acestenedei participau

ciobanii din toþiMunþii Mãrginimii,dar ºi din alte regiunicu acces spre înãlþimi,cea mai mare nedeiefiind cea de la PoianaMuierii.

Cu prilejul nedeilorse organizau târgurila care veneau negus-tori din VechiulRegat, care comer-

cializau gãleþi, stre-curãtori, brice, fluiere,opinci, cârpe, joljuri,brâne, cingãtori,verdeþuri ºi fructe ºitoate cele ce lipseaupe munte.

Nedeile au o sem-nificatie nemaiintalni-ta in folclorul auto-hton, fiind, prin exce-lenta, niste celebrari

ale muntilor mosten-ite inca de pe vremeadacilor. Sarbatorileinaltimilor se intalnescin toate marile masiveale Carpatilorromanesti. Nedeile seorganizau la confluen-ta plaiurilor prin caresatele din vale urcaula anumite date spreculmile nedeii.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie201412 Actualitate

Luni Supã de linte cu roºii/Ciorbã

de pui a la greqRuladã din cotlet cu spanac ºi

brînzã feta/Salatã indianã cu orezºi ºniþel de pui pane

Salatã & Desert

MarþiCiorbe de periºoare/Supã

cremã de roºiiCeafã la grãtar cu cartofi

aurii/Spaghete cu mazãre, baconcrocant ºi parmezan

Salatã & Desert

MiercuriSupã chili con carne (picant)/

Supã de broccoli cu ºuncãªniþel pane din cotlet cu garni-

turã de cartofi prãjiþi/Penne cu treifeluri de brînzã

Salatã & Desert

JoiCiorbã de burtã/Supã de puiFicãþei de pui cu cartofi

piure/Pui marocan cu salsa deporumb

Salatã & Desert

VineriCiorbã de fasole cu

afumãturã/Supa gulaº de viþelMozzarella pane în crustã de

susan cu sos tartar ºi garniturã decartofi prãjiþi/Piept de pui cuCremã de brînzã ºi cartofi în crustãde muºtar

Salatã &Desert

Luna Iulie

Promoþii & oferte:5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis sau

o ºedinþã de masaj la Complex 3D AQUALa fiecare meniu primeºti o sticlã de 0,5l apã mineralã/platã

Preþul pentru meniul zilei care include ciorba/supa, felul doi, salatã ºideºert este de 15 lei ºi se poate comanda între orele 11:00 - 18:00, deluni pînã vineri.

Telefon comenzi: 0726 669 060www.3daqua.ro

Persoanele mati-nale ºi cele nocturne prezintã niveluridiferite de onestitate,în funcþie de momen-tul zilei, mai spunesursa citatã.Cercetãtorii americaniau examinat compor-tamentele adoptate deaproape 200 de per-soane, care au partici-pat la teste ce impli-cau jocuri ºirezolvarea unor prob-leme, fãrã sã ºtie cãnivelul lor de onesti-tate era de fapt vari-

abila esenþialã a studi-ului.

A fost analizatãrelaþia dintre deciziileetice ºi "cronotipul"participanþilor -momentul în careoamenii îºi doresc cel

mai mult sã doarmãsau acela în care aucel mai mare nivel deenergie,descoperindu-se cãoamenii sunt maioneºti în momentul încare programele lorde muncã se potrivesc

cu cronotipurile lor.Aºadar, persoanelematinale sunt "maietice" în timpuldimineþii, iar "noctam-bulii" sunt mai cinstiþipe timpul nopþii.

Nedeie lângã Drumul Regelui

P oiana Muierii, loc de petrecerela sfârºitul sãptãmânii trecute.

Momârlanii din Petrila, dar ºituriºtii care au tranzitatTransalpina au avutb ocazia de apetrece câteva ore de relaxare lanedeia din Poiana Muierii.

Studiu. Persoanele matinale:morale ziua, imorale noaptea

P ersoanele matinale au o predis-poziþie spre a-ºi înºela

partenerii de viaþã ºi a adopta com-portamente imorale seara, potrivitstudiului "The Morality of Larks andOwls" ("Moralitatea ciocârliilor ºi abufniþelor"), realizat de UniversitateaHarvard din Statele Unite.

MaximilianGÂNJU

”În data de 17 iulie2014, în jurul orei12.50, Ion C. de lastâna aflatã în zonarefugiului Gugu (localizat sub vf Branuºi ºaua Branu, lajumãtatea traseuluidin Gura Apei sprevârful Gugu, la ieºireadin pãdure în golulalpin), a solicitat spri-jin printr-un apel lanumãrul de urgenþã112, precizând faptulcã fratele sãu, arenevoie de îngrijiri

medicale, întru-cât nuse poate deplasa ºiacuzã dureri la ambelepicioare.

La solicitareaechipajului deAmbulanþã, unechipaj format dinjandarmi montani ºisalvamontiºti a inter-venit pentru a-l trans-porta pe cioban, de lastâna respectivã la ozonã unde poate fipreluat de o ambu-lanþã”, au precizatreprezentanþii IJJHunedoara. Traseulurmat de jandarmi ºisalvamontiºti este:

Haþeg - Rîu de mori -Brazi -Baraj GuraApei - ValeaLãpuºnicului Mic -Refugiul Gugu ºiretur. ”Jandarmiimontani ºi salvamon-tiºtii l- au transportatpe Constantin C. ,în vârstã de 70, cu oTargã universalã UT2000, pânã în zonaBarajului GuraApelor, unde, în jurulorei 21.30, a fostpreluat de o ambu-lanþã ºi transportat laSpitalul OrãºenescHaþeg pentru a primiîngrijiri medicale”,mai aratã jandarmii.

Pentru transportulciobanului a intervenitun echipaj format din4 jandarmi, din cadrulSecþiei JandarmiHaþeg, Postului de

Jandarmi MontanNucºoara ºi Postuluide Jandarmi MontanRîu de Mori împreunãcu 4 salvamontiºti dincadrul ServiciuluiJudeþean SalvamontHunedoara.

Mircea Nistor

Cu câteva zile înurmã doi tineri dinPetrila, plecaþi peDefileul Jiului la culesde bureþi ºi fructe depãdure, au reuºit sãscape cu bine dupã ceau rãmas blocaþi peun versant abrupt. Îndisperare de cauzãaceºtia au apelat laajutorul jandarmilor ºisalvamontiºtilor.Operaþiunea decoborâre a celor 2tineri (un bãiat ºi o

fatã) a fost una extremde dificilã. Aceasta,þinând cont de fap-tul cã zona în cares-au rãtãcit ºi aurãmas blocaþi erauna abruptã dar ºidin cauza cã la acþi-unea de recuperare alor a putut participaun singur salvamon-tist. Asta pentru cãformaþiuneaSlavamont Petroºanise bazeazã, în prezent,doar pe DumitruBârlida, un experi-mentat om al muntelui

dar care, ºi el, are ovârstã.

„A fost foarte greusã-i recuperãm pe ceidoi

tineride 17, respectiv 21 deani, rãtãciþi în zonaGambrinus de peDefileul Vãii Jiului.Asta, din cauza faptu-lui cã a trebuit sãacþionez singur, deºi

nu prea aveam voie sãfac acest lucru. M-amgândit însã, cã pânãvin alte ajutoare, celordoi tineri le-ar fi fostfoarte greu sã aºtepteºi, în plus, nu ºtiam cu

ce fel de problemese confruntã.

Din pãcate,la ServiciulSalvamontdinPetroºaninu mai

avem ºi alþi angajaþi,din diverse motivebirocratice. De aceastãdatã, totul s-a terminatcu bine, dar pe viitornu ºtiu ce se va maiîntâmpla. Tinerii, carenu au suferit nicioaccidentare, nu au maifost nevoiþi sã treacãpe la spitalul deurgenþã dinPetroºani”, a precizatDumitru Bârlida, ºeful(ºi unicul angajat al)

Formaþiunii Salvamontdin Petroºani.

Serviciul PublicSalvamont Petroºanieste „sponsorizat” decãtre ConsiliulJudeþean Hunedoaraºi îºi desfãºoarã activi-tatea în zona MunþilorParâng – ªureanu, peo suprafaþã de aproxi-mativ 75.000 dehectare. Zona estedelimitatã de ValeaPolatiºtei, VârfulParângul Mare, Liniacrestei pânã la Coastalui Rus, Pasul GroapaSeacã, Vârful Capra,Vârful lui Petru, Vârfulªureanu pânã peValea Streiului. Toatãaceastã suprafaþã arurma sã fie acoperitãde cãtre un singur sal-vamontist ajuns ºi el lavârsta de peste 70 deani...

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie2014 Actualitate 13

Cioban salvat de jandarmi ºi salvamontiºti

U n cioban în vârstã de 70 de ani,cãruia i s-a fãcut rãu la o stânã

din Retezat, a fost salvat de jan-darmii montani ºi salvamontiºtii dinmasiv, dupã un drum de câteva ore.

Un salvamontist pentru un munte

S erviciul Salvamont Petroºanise mai bazeazã pe un singur

salvamontist. Asta, datoritã biro-craþiei ºi legilor aflate în vigoare, înacest moment.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 21 Iulie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

În prima parte a zilei sunteþi camvisãtor ºi aveþi tendinþa sã negli-jaþi problemele importante pecare le aveþi de rezolvat. Nu estemomentul sã începeþi noi activ-itãþi, pentru cã deciziile pe care leluaþi s-ar putea sã fie greºite.

Talentul dumneavoastrã creativeste apreciat în societate. Ar fibine sã îl folosiþi pentrurezolvarea problemelor profe-sionale ºi în afaceri. Sfaturileunei rude mai în vârstã vã ajutãsã evitaþi o problemã financiarã.

Nu sunteþi prea comunicativ ºi arfi bine sã amânaþi întâlnirile deafaceri. De asemenea, amânaþideciziile importante în domeniulfinanciar. Dedicaþi-vã unor activ-itãþi relaxante!

Aveþi succes în toate activitãþilelegate de cãmin, dar ºi în soci-etate. Puteþi sã vã faceþi planuride viitor. Ideile dumneavoastrãsunt apreciate atât de partenerulde viaþã, cât ºi de partenerii deafaceri. Evitaþi speculaþiile deorice fel.

Puterea creativã de care dis-puneþi vã îndeamnã sã începeþi oactivitate nouã. Aveþi toate ºanse-le de reuºitã pe plan intelectual ºisentimental. Parcurgeþi operioadã favorabilã inspiraþieiartistice, în care imaginaþia vãstimuleazã creativitatea.

În prima parte a zilei, sunteþi maisensibil decât de obicei, iar relaþi-ile cu anturajul ar putea fi uºortensionate. Fiþi prudent ºi nufaceþi promisiuni pe care nu sun-teþi sigur cã le veþi putea respec-ta! Dedicaþi-vã timpul liber activ-itãþilor creative.

În viaþa dumneavoastrã au locschimbãri importante, care vãoferã multe satisfacþii. Activitateaintelectualã intensã ºi putereacreativã de care dispuneþi con-tribuie la succesul dumneavoastrãpe plan social.

Începeþi ziua plin de optimism ºicu o imaginaþie debordantã.Aveþi toate ºansele sã vã faceþiremarcat prin talentul artistic. Înpartea a doua a zilei, s-ar puteasã faceþi cunoºtinþã cu o person-alitate din domeniul artelor.

Se pare cã nu aveþi nici unmoment de relaxare, dar imagi-naþia ºi ingeniozitatea vã ajutã sãduceþi totul la bun sfârºit. Astãziputeþi avea mari realizãri pe planfinanciar.

Aveþi ºanse de reuºitã în tot cefaceþi azi. Este un moment exce-lent pentru a susþine examene,lucrãri artistice ºi proiecte.Relaþiile pe plan sentimental suntfoarte bune.

Sunteþi hotãrât sã începeþi oafacere, dar nu prea vã ajungbanii. Dacã reuºiþi sã vã puneþi lalucru imaginaþia ºi inventivitatea,puteþi face rost de suma nece-sarã. Dupã-amiazã s-ar putea sãsuferiþi o deziluzie.

Zi favorabilã pentru planuri deviitor ºi pentru demararea unornoi activitãþi în domeniul social.Relaþiile cu prietenii ºi cupartenerul de viaþã sunt exce-lente. Nu vã pripiþi în luareadeciziilor importante!Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:00 Nimic prea bun pentruun cowboy10:50 Pe scurt despre orice11:00 Teleshopping 11:30 Profesioniºtii... 12:20 Oameni care auschimbat Lumea12:30 În grãdina Danei 13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 17:30 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Nimic prea bun pentruun cowboy 19:35 România.ro 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Divã cu greutate11:00 Uite cine vorbeºte13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Ultima cãlãtorie17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Cãlugãr antiglonþ22:30 ªtirile Pro TV23:05 Chuck

10:30 Râzi ºi câºtigi 11:15 Trãsniþii12:00 Teleshopping 12:30 Regina cumpãrãturilor 13:30 Teleshopping 14:00 Trãsniþii din Queens 15:00 Mamã la 16 ani17:00 Walker, poliþist texan18:00 ªtirile Prima TV 19:00 Râzi ºi câºtigi 19:30 Trãsniþii20:00 Cireaºa de pe tort21:00 Neam legat 21:30 Cronica netului 22:00 Epic Show 23:00 Click!

10:30 Pastila Vouã 10:45 Teleshopping 11:00 Dragoste dulce-amarã12:00 Pastila Vouã 12:15 Baronii12:45 Clipuri13:00 Pastila Vouã 13:15 Teleshopping 13:30 Mica mireasã14:30 Teleshopping 14:45 Specialiºti în sãnãtate15:15 Amintiri dulci amare 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Prin flori ºi sabie

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:30 Te vreau lângã mine16:00 Teleshopping 16:45 Plaja lui Teo18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:45 Teleshopping 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România, acum 15:00 ªtirile B1 16:00 Talk B1 17:00 România, acum 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu

10:45 Soþ de închiriat11:45 Pentru cã te iubesc12:45 Teleshopping 13:00 Spune-mi cã eºti a mea14:30 Bucãtãria iadului15:30 Minciuna16:30 Rosa Diamante17:30 Clona18:30 Soþ de închiriat19:30 Pentru cã te iubesc20:30 Spune-mi cã eºti a mea22:00 Legãturi riscante23:00 Casa de alãturi

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: RecreativoHuelva - Barcelona11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: RecreativoHuelva - Barcelona12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Preston -Liverpool13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Preston -Liverpool14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Poftiþi pe la noi!23:00 Un show pãcãtos

"Într-o competiþie cu ade-vãrat globalã pentruresurse, investiþii ºi pieþe,forþa de muncã reprezintãun avantaj competitiv, iarangajatorii sunt din ce în ce

mai atenþi la flexibilitatea ºiuºurinþa cu care îºi potplanifica ºi eficientizaresursele umane. Forþa demuncã de contingenþã esteexact cea la care angajatorii

apeleazã pentru a gestionaschimbãrile din ce în ce maifrecvente ale mediului deafaceri, deci accesibilitateaºi eficienþa ei sunt un indi-cator important al atractiv-itãþii unei pieþe", a explicatValentin Petrof, directorulgeneral al ManpowerGroupRomânia. Astfel, Româniase situeazã pe locul 54, cuo valoare medie a indicelui,fiind devansatã de Polonia(20), Cehia (34), Bulgaria(49) ºi Serbia (53) ºi aflân-

du-se în faþa unor state pre-cum Rusia, Spania,Germania ºi Grecia.Conform indiceluiManpower, care mãsoarã ºiurmãreºte forþa de muncãde contingenþã din punctde vedere al disponibil-itãþii acesteia, al efi-cienþei costurilor de uti-lizare, al productivitãþiiºi al cadrului de regle-mentare, cea mai favor-abilã piaþã este cea dinHong Kong, urmatã

îndeaproape de piaþa forþeide muncã din SUA. Þãrileincluse în raportul privindIndicele forþei de muncã decontingenþã (IFMC) suntevaluate pe baza a peste50 de indicatori statistici ºicaracteristici ale pieþei, careinfluenþeazã forþa de muncãde contingenþã.


Luni 21.07.2014

Lupeni 10:00 - 15:00.Zona afectatã: Cartier Bãrbãteni.Motivul restricþiei: Remedieripierderi la branºamente sc.1, bl.24, str. Bãrbãteni ºi sc. 5, bl. 8,

str. Pãcii.Uricani 9:00 - 10:00. Zona

afectatã: Oraº Vechi. Motivulrestricþiei: Refacere regim normalde alimentare cu apã sc. 2, bl.11, str. 1 Decembrie.

Mulþumim pentru înþelegere.

Restricþii la apãVÂNZÃRI Vând teren

intravilan însuprafaþã de 800mp în zona parcBrãdet. Contact0727.150.264 Preþnegociabil.

Abonaþii au fost înºtiinþaþi prinpoºtã cã, în cazul în care nu voropþiunea extra fotbal, trebuie sãcearã dezactivarea acesteia. În cazcontrar, vor plãti câte 10 lei pelunã în plus la abonament.

Reprezentanþii Asociaþiei pentruProtecþia Consumatorilor spun cãdecizia UPC România reprezintã un

abuz, o practicã interzisã de lege.„Sã þi se aducã la cunoºtinþã fãrã ate întreba înainte, iar în momentulîn care îþi pune condiþia faptului cãîn momentul în care nu eºti deacord se reziliazã unilateral este un abuz de forþã din partea unei companii asupra cetãþeanuluiconsumator.

Este o poziþie dominantã de forþãprin care se încearcã abuzarea con-

sumatorului”, a declarat SorinMierlea, preºedintele AsociaþieiNaþionale pentru ProtecþiaConsumatorilor. Nu este singuraasociaþie care condamnã practicaabuzivã a companiei de cablu. APCRomânia a primit în ultimele zilemai multe sesizãri din partea con-sumatorilor forþaþi sã primeascã un

serviciu pe care nu l-au dorit ºi nu l-au cerut înainte companiei.

„UPC România a mascat aceastãnouã extraopþine sub forma uneimodificãri a contractului, încercândsã evite astfel prevederile ordo-nanþei privind comercializarea pro-duselor ºi a serviciilor de piaþã, careinterzice vânzãrile forþate de pro-duse ºi servicii”, potrivit APCRomânia.

De luna viitoare, clienþii UPCplãtesc cu 10 lei mai mult pentruun serviciu pe care nu l-au solicitat.Luna iulie va fi gratis, însã acum nusunt competiþii fotbalistice. AbonaþiiUPC pot totuºi sã renunþe lapachetul extra, în cazul în care nuºi-l doresc, apelând douã numerede telefon.

Aceastã manevrã comercialãapare în contextul discutabil alîncredinþãrii directe a drepturilor dedifuzare a Ligii 1, procedurã care,pânã acum, se realiza transparent,în baza unor licitaþii. Anii trecuþi,Liga 1 a fost transmisã pe cele treicanale de sport ale RCS & RDS,fãrã niciun cost suplimentar pentruclienþii sãi. În ultimii 6 ani,funcþionarea cluburilor de fotbal ºidesfãºurarea campionatului naþionalau fost finanþate, în cea mai maremãsurã, deRCS & RDS.

Companiade cablu aplãtit peste150 de mil-ioane de euro,dar a oferitgratuitabonaþilorcanalele desport cu trans-misiunile defotbal. Acum,UPC transferãplata exclusivîn sarcinaabonaþilor.

România, locul 54 din 75 de þãri la utilizarea angajaþilorsezonieri, ocazionali sau temporari

R omânia se aflã pe locul 54 la nivelglobal într-un top privind utilizarea

forþei de muncã de contingenþã, la carefirmele apeleazã ocazional, sezonier, tempo-rar sau cu timp parþial, în 75 de state,primele locuri fiind ocupate de Hong Kong,SUA ºi China, iar ultimul de Venezuela.

Abonaþii reclamã UPC la Protecþia Consumatorilor

Z eci de abonaþi UPC au sesizat în ultimele zile asoci-aþiile pentru protecþia consumatorilor dupã ce com-

pania de cablu a introdus în abonamente opþiunea extrafotbal, fãrã sã-i întrebe dacã vor acest lucru.

Monika BACIU

Sute de rideri dinîntrega lume au avutde trecut peste “obsta-colele” minei Petrila,aici având loc una din-tre etapele intermedi-are ale competiþiei.

Startul s-a dat vineridimineaþa la Sibiu, iarîn aceeaºi zi, la oreleprânzului, motoclicliºtiiau ajuns la Petrila.Aceºtia apreciazã

traseul ca fiind unuldificil, dar frumos ºiunic în lume.

”Nu a plouat ºi afost realiv bine azi. Afost dificil traseul ºieste dificil în generalla nivelul acestei com-petiþii. Red BullRomaniacs, dar totul amers bine azi”, nespune unul dintre con-curenþii care a venittocmai din Germaniapentru a lua parte lacel mai greu concursde enduro din lume.

Bobiþã, este un altconcurent, care a sositprintre primii, iaracesta apreciazã con-cursul ca fiind unulunic.

A fost un traseupuþin mai dificil decât

celelalte, normale,doar este Red BullRomaniacs ºi aºtep-tãm sã terminãm cubine acest traseu. Dela jumãtate a fost mi-agreu de la Obârºie,cãtre Petrila”, spune

Bobiþã. Evenimentul a atras

la start, competitoridin întrega lume.Concurenþi din Mexic,Australia, dar ºi dinmulte alte þãri alelumii s-au aliniat la

start pentru a luaparte la competiþie.Vineri searã, municipi-ul Petroºani a gãzduitsutele de motocicliºti,iar petroºãnenii auavut posibilitatea de aadmira motocicletele.


MaximilianGÂNJU

Organizat o datã ladoi ani, la fel ca ºi cel-ebra Red Bull X Alps,competiþia de para-pantã ºi cãþãrare dinPirinei a adunat lastart 25 de echipe for-mate din sportivi careau confirmat în între-cerile internaþionaleextreme. La start aufost prezente ºi douãechipe formate dinromâni, chiar dacã

una a concurat pentruFranþa. Tomi a fostfoarte aproape de aldoilea loc, însã când

mai avea doi kilometripânã la linia de sosirea trebuit sã seopreascã, conformregulilor concursului,pentru a-ºi face timpulde repaus. TomaCoconea se aflã laprima participare la X-

PYR, ediþia a II-a,competiþie care pre-supune traversareaPirineilor pe jos sau cu

parapanta.Parapantistul hune-dorean a fost, încã dela start în Top 5, însã

ºi de aceastã datã titlula fost câºtigat de unelveþian, o mai vechecunoºtinþã a lui Tomide la Red Bull X Alps.X PYR s-a desfãºuratîn Spania, iar atleþii auavut de parcurs 440de kilometri, pe jossau în zbor cu para-panta, de pe coastaAtlanticului, dinHondarribia, ºi pânãpe coasta Mediteranei,

la Port de la Seva.Pentru parapantistuldin Petroºani, com-petiþia a fost o mareprovocare ºi un testnumai bun pentruurmãtoarea partici-pare la X Alps, undeeste dat iarãºi cafavorit de cãtre orga-nizatorii celebruluiconcurs desfãºurat înAlpi.

Mina Petrila, traseu pentru motocicliºtii din întreaga lume

T raseu unic în lume. La sfârºitul sãptãmânii tre-cute, estul Vãii Jiului a fost invadat de rideri, care

au disputat aici o etapã intermediarã a Red BullRomaniacs.

Bronz pentru Toma Coconea

M edalie de bronz pentrusportivul hunedorean care a

urcat pe podium la competiþiaextremã derulatã în Pirinei.Parapantistul a pierdut la mustaþã„argintul” însã se declarã mulþumitde performanþã.

cvj nr 657, luni, 21 iulie

Documents