cvj nr 578, luni, 24 martie
DESCRIPTION
CVJ Nr 578, luni, 24 martieTRANSCRIPT
Alin Muntean -propus pentru
avansarela excepþional?
>>> PAGINA A 3-A
De la tastaturã,la pistol
>>> PAGINA A 4-A
Milioane de leipentru cele
Dumnezeieºti>>> PAGINAA12-A
Nu plecaþioricum pe munþi!
>>> PAGINAA13-A
Lecþie de viaþãdespre bucurie ºibunãtate chiar ºicând lumea din
jur este gri>>> PAGINAA16-A
„Iubesc un copilcu dizABILITÃÞI”
>>> PAGINILE 8-9
Se închideDefileul Jiului
>>> PAGINA A 6-A
De pe locul 18 a fost împins
pe 24, la europarlamentare
>>> PAGINA A 7-A
Petrila, oraºulfãrã niciun hotel
>>> PAGINA A 5-A
Angajãri la Exploa-tarea Huilei Lonea?
>>> PAGINA A 6-A
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)
www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU
Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 578
Luni, 24 Martie 2014
O mulþime de furturi au fost comise în ultima perioadã în municipiulPetroºani, iar oamenii se tem cã pot oricând sã devinã victime, atâta timp
cât hoþii par sã nu se teamã de nimic ºi acþioneazã chiar ºi ziua în amiaza mare.Spargeri de societãþi comerciale, furturi din magazine, autoturisme, microbuzeºi taximetre vandalizate unul dupã altul. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A
Petroºaniul, sub teroarea hoþilor
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 20142 Utile
Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi
de afaceri?Vrei sã faci bani?
Cronica Vãii Jiului
Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu
Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor
Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE
Cronica Vãii JiuluiWebsite:
www.cronicavj.ro
E-mail:[email protected]
Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Adriana PAdriana PAAVELVEL([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU
COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138
Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:
Miercuri: 13 - 15:
ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ
ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL
Joi 10 – 12
DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM
ªef Departament Exploatare Florin DONISA
ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN
Director General, Costel AVRAM
APASERVINFORMEAZÃ
Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687
wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo
NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!
Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774
Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.
DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti
DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel
DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc
DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea
Zarand; Sântuhalm;
DN 76 ªoimuº -Bejan
Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.
Radare în Hunedoara
VREMEA ÎN VALEA JIULUI
LLLLuuuuppppeeeennnniiii
VVVVuuuullllccccaaaannnn
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
Ziua SearaDimineaþaNoaptea
PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii
PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014 Actualitate 3
Magistraþii de la Petroºaniau admis cererea de expertizãîn dosarul în care poliþistulAdrian Sucilã este acuzat cã arfi întreþinut relaþii sexuale cufiul minor al ex-viceprimaruluidin Vulcan, Angela Stoica.Expertiza criminalisticã a fostsolicitatã chiar de Sucilã, caretrebuie sã dea probe de voce,împreunã cu Mihaela Stoica,pentru a se stabili dacã înregistrãrile aflate la dosarulcauzei sunt chiar discuþii purtate de cei doi.
Astfel, judecãtorul de caz adecis la ultimul termen de jude-catã sã se emitã „adresã cãtreLaboratorul Interjudeþean deExpertize Criminalistice Cluj sãefectueze expertiza dispusã în
cauzã având ca obiective: 1.identificarea inculpatului SucilãDan Adrian ºi a inculpateiStoica Mihaela Gabriela dupãvoce ºi vorbire; 2. sã se stabileascã dacã suporturile ce conþin înregistrãrile suntoriginale; 3. dacã înregistrãrilesunt realizate simultan cudesfãºurarea evenimentelordescrise în dosar”.
De precizat cã cei doi inculpaþi vor achita costulexpertizei, dupã cum a stabilitinstanþa. ªi tot pentru aceastãlucrare de specialitate, s-a dis-pus înaintarea suporturiloroptice în original depuse deParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara cãtreLaboratorul Interjudeþean deExpertize Criminalistice Cluj,urmând ca dupã folosinþãacestea sã fie restituite deîndatã instanþei.
Ridicat de la domiciliu îndata de 4 iulie 2012, poliþistulAdrian Sucilã este judecat pentru corupere sexualã ºi actsexual cu un minor. În acelaºidosar, fiica fostului viceprimar,Mihaela Stoica, este judecatãpentru complicitate la act sexual cu un minor ºi coruperesexualã. Sucilã a fost arestatdupã o descindere a procurori-lor de la Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, dar încele din urmã nu s-a mai pre-lungit mãsura de arestare pre-ventivã, judecata având loc cupoliþistul în stare de libertate.
CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
O mulþime defurturi au
fost comise înultima perioadãîn municipiulPetroºani, iaroamenii se temcã pot oricând sãdevinã victime,atâta timp câthoþii par sã nu seteamã de nimicºi acþioneazãchiar ºi ziua înamiaza mare.
Spargeri de societãþicomerciale, furturi dinmagazine, autoturisme,microbuze ºi taximetrevandalizate unul dupã
altul. Toate acestea s-au
întâmplat în ultimelezile în municipiulPetroºani, acolo undepoliþia are din plin delucru, dar pânã acumnu a fost prins niciunfãptuitor. Cel puþindouã societãþi comerciale au fostsparte, iar hoþii aufurat mai multe bunuri,de la computere ladrujbe, însã lanþulfãrãdelegilor dinultimele zile este multmai lung. Autorirãmaºi cel puþin deo-camdatã neidentificaþiau început sã fure ºidin magazine, ziua înamiaza mare, fãrã sãse teamã de nimic. Înplus, microbuzele care
circulã în regim demaxi taxi, ori taxime-trele au început sã fiepreferate de cei carefurã mai ales banii pecare îi gãsesc înãuntru,însã provoacã pagubeinfinit mai mari.
M aºini vanda-lizate pe
bandã rulantãÎn noaptea de joi
spre vineri, aºa cumrelatam la momentulrespectiv, au fostsparte cel puþin patrutaxiuri ºi douã maxi –taxi-uri, O noapte maitârziu, faptele s-aurepetat, parcã trase laidigo. Astfel, alte nouãmaºini destinate trans-portului de persoane –trei microbuze ºi 6
taximetre – au fostvandalizate în parcãriledin faþa blocurilor undelocuiesc ºoferii. Dintrei autovehicule vandalizate s-au sustrasmai multe sume debani, prejudiciul totalfiind de 300 de lei. Pe lângã dispariþiamãrunþiºului din interior, pagubele sunt,însã, mult mai mari,pentru cã proprietariimaºinilor se trezesc cugeamurile sparte, pecare trebuie sã leînlocuiascã.
Iar în noaptea desâmbãtã spre duminicãcel puþin alte 5 auto-turisme au fost vandali-zate. Maºinile se aflauîn parcare, într-o zonãcentralã bine ilumi-natã, astfel cã e greude crezut cã nimeni nua sesizat ce se întâm-plã. Poliþiºtii au fost
încã de dimineaþã lafaþa locului pentru apreleva probe, însãoamenii sunt tot maisceptici cã autorii vorfi prinºi.
De amintit cã lafinele lunii februarie,alte trei microbuze aufost vandalizate, iaruna dintre maºini eraparcatã într-o zonãcentralã, la doi paºi desediul PrimãrieiPetroºani. Oamenilora ajuns sã le fie teamãsã nu cadã, la rândullor victime ale hoþilor.
În tot acest timp,poliþiºtii vorbescdespre „un cerc desuspecþi” pe care l-auconstituit ºi au maimulte piste pe caremerg, dar îi îndeamnãpe ºoferi sã montezesisteme de alarmã peautoturisme.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
Alin Muntean- propuspentru avansare la excepþional?
O fiþerul de poliþie care a instrumen-tat dosarul lui Traian Berbeceanu,
alãturi de ºeful DIICOT Alba, ar fi trebuit avansat la ”excepþional” chiar deZiua Poliþiei Române, pe 25 martie.Poliþistul este acum anchetat deprocurorii DNA pentru abuz.
Alin Muntean,poliþistul dincadrul BCCOAlba s-ar regãsipe lista poliþiºtilorcare ar fi trebuitavansaþi laexcepþional pe 25 martie a.c.,chiar de ZiuaPoliþiei Române.Surse demne deîncredere susþin cã documentele ca poliþistul sã fieridicat laexcepþional s-au întocmit înainte de a fi pusoficial sub învinuire de cãtre procurorii DNA-Structura Centralã. Nimeni nu confirmã darnici nu infirmã informaþiile, iar curios este cãIPJ Alba prin purtãtorul de cuvânt are nevoiede o adresã scrisã pentru a rãspunde cu ”da”sau ”nu” la întrebarea simplã, dacã Munteanera propus pentru ”avansare”.
Nici BCCO Alba nu aratã mai multãtranspartenþã, actualul ºef declarând cã insti-tuþia pe care o conduce nu are purtãtor decuvânt ºi legãtura se face prin Biroul de RelaþiiPublice al IPJ Alba. Ofiþerul de presã susþineînsã contrariul, iar BCCO Alba nu intrã în subordonarea inspectoratului. Procurorii DNAîl acuzã pe Alin Muntean, ofiþer de poliþiejudiciarã în cadrul BCCO Alba, pentru com-plicitate la sãvârºirea infracþiunilor concurentede abuz în serviciu dacã funcþionarul a obþinutpentru sine sau pentru altul un folos necuvenitºi complicitate la represiune nedreaptã.
Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU
Petroºaniul, sub teroarea hoþilor
Sucilã adus din nou în faþainstanþei de judecatã
D osarul în care Adrian Sucilã, poliþistul din Vulcan,este judecat pentru act sexual cu un minor, împre-
unã cu fiica fostului viceprimar Angela Stoica, se aflãdin nou oe rolul instanþei de judecatã de la Petroºani,unde este programat un nou termen. Asta dupã ce încauzã a fost admisã o expertizã solicitatã chiar de incul-paþi, care o vor ºi achita.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 20144 Actualitate
ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARI
Plãþile drepturilor cuvenite pensionarilor din sistemul minier aferenteanului 2013 (energie electricã ºi termicã) se vor efectua eºalonat, dupãcum urmeazã :
· În intervalul 08.04. – 11.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la A la F
· În intervalul 15.04 – 18.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la G la O
· În intervalul 22.04 – 25.04.2014 – pensionarilor al cãrornume începe cu litera de la P la Z
Pensionarii se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi( minele Petrila, Paroºeni, Uricani ).
Pensionarii care nu se prezintã pentru ridicarea plãþilor cuvenite înintervalul stabilit, îºi vor putea ridica aceste drepturi în intervalul28.04.2014 – 31.05.2014.
Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri Mine ValeaJiului SA
22 de jurnaliºti
din presa scrisã,radio ºi televiziu-nile locale dinValea Jiului, pluscorespondenþii depresã din zonã, aulãsat tastaturilelaptopurilor ºi auluat pistolul. Ceimai buni jurnaliºtipistolari au fostdesemnaþi cei careau obþinut cele maimulte puncte latragere.
Jandarmii dinHunedoara au organizato întrecere întrejurnaliºtii din ValeaJiului, pe care, dupãmulþi ani, i-au invitat înpoligonul de laPetroºani. 22 dintreangajaþii în presã aurãspuns prezent invita-þiei ºi, dupã o scurtãinstruire în poligon, trupade elitã a jandarmilor ne-a fãcut o demonstra-þie, ca sã vedem cã pistoalele sunt bune.
Am fost, pe rândaliniaþi, iar jurnaliºtii auîncercat din rãsputeri sãfacã tot ce le-a stat înputinþã. Nu a fost însã,de partea tuturor ºinorocul, iar cãºtigãtoriiau fost desemnaþi înurma clasamentului, laindividual ºi pe echipe.
Proba susþinutã dejurnaliºti a constat înexecutarea unei ºedinþede tragere de preciziecu pistolul model 1974,calibru 7,65 asupraunui obiectiv fix situat la
15 de metri distanþã deconcurenþi.
Cel mai bun jurnalistla proba de tir cu pis-tolul Carpaþi a fost, cade obicei, în ultimii anidoar Claudiu Moldovan,pentru cã nimeni nu areuºit de ani buni sã-lînvingã la puncte, aºacã l-am întrebat care afost reþeta. „Mã simttare bine ºi sunt fericitpentru acest premiu.Este dovada disciplineimele interioare, a strã-duinþei ºi a priceperiimele”, a spus ClaudiuIusti Moldovan, de laActualitateaHunedoreanã.
Cei mai buni trãgacipe echipe au fost fraþiiIlie ºi Cornel Pintea,care au ocupat locul I ºicare au reconoscut cã
am avut ºi noi un merit.„E foarte simplu, avândîn vedere cã în echipã l-am avut pe fratelemeu. Am luat locul II laindividual ºi locul I peechipe”, a spus CornelPintea, hd365.ro, iarIlie l-a completat: „Euam inventat echipa asta.Este un nou succes alfraþilor Pintea, deja unbrand al presei ºi nu
numai din Valea Jiului,dupã ce am reuºit sã
demonstrãm ce aveamde demonstrat cu pixulºi cu microfonul, ampus ºi mâna pe armã ºinoroc cã ne-ai chemat”,
a spus în glumã, aºacum a ºi luat acest concurs, Ilie Pintea,corespondentul RadioRomânia Actualitãþi din Hunedoara.
Jandarmii au vrutastfel sã ne arate cãputem fi buni cu oricearmã, iar noi amdemonstrat cã putem sãfacem faþã. ZiuaJandarmeriei Române
este în 3 aprilie, daratunci vor avea locmanifestãri ample laDeva. „În acest ananiversãm 164 de anide înfiinþarea armeinoastre. În cadrul activitãþilor pe care ledesfãºurãm, se circumscrie ºi aceastãactivitate, Cupa jandarmeriei la TIR,destinatã mass-media,care este curpinsã ºi încalendarul DirecþieiJudeþene de Sport”, a spus Viorel Sãlan,general de brigadã, ºeful IJJ Hunedoara.
Fiecare jurnalist afãcut ce a ºtiut ºi ce aputut ºi, dacã nu aureuºit sã ia vreun premiu, mãcar au fãcutpoze ºi au vãzut cumaratã un pistol adevãrat.
În data de 27 martiea.c., începând cu ora10.00, va fi organizat înpoligonul Mintia etapa adoua a concursuluiCupei Presei la Tir pentru jurnaliºtii din zona Deva-Orãºtie-Hunedoara.
DianaDianaMITRACHEMITRACHE
De la tastaturã, la pistol
Clasament
individual feminin:
Locul I – Anca
Elena Todor de la
Radio Kapital FM;
Locul II –
Monika Baciu de la
TV Parâng;Locul III – Ionela
Purcaru de la Kiss FM
Petroºani.
Clasament
individual masculin:
Locul I –
Claudiu Moldovan de
la Actualitatea
Hunedoreanã;Locul II – Cornel
Pintea de la site-ul
HD 365.ro;Locul III – Vlad
Andrei de la Valea
Jiului.
Clasament pe echipe:
Locul I – Radio
România Actualitãþi ºi
HD 365.ro;Locul II –
Kapital FMLocul III –
Actualitatea
Hunedoreanã ºi
Marius Mitrache de la
Europa FM
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014 Actualitate 5
C u puþin peste1,3 milioane
de lei, Complexulturistic de pe malulRâulu Strei poate ficumpãrat de oricinedoreºte sãinvesteascã în turism. Lichidatoruljudiciar al firmeicare îl deþine l-ascos din nou la lici-taþie, la preþ redus.
Complexul turisticStrei, din SimeriaVeche îºi poate cãpãtastrãlucirea de altã datã,dacã se va gãsi uninvestitor care sãparieze pe turism.Dupã ce la licitaþiileanterioare nu s-a gãsitun cumpãrãtor, lichida-torul firmei care deþinecomplexul turistic ascãzut preþul depornire la 1.325.000lei. Altãdatã foartecãutat de turiºti,Complexul turisticStrei este compus din3 corpuri de cazare detrei stele, cu restau-rant, o suprafaþã totalã
de 26.000 metripãtraþi, ºi are sursãindependentã de apã,canalizare, iluminareindependentã, parcare,parc, teren de tenis,teren de fotbal, scenã,spaþiu special destinatcampingului. Deasemenea, corpurilesunt complet mobilatecu mobilier din lemnmasiv, au gresie,faianþã, cadã tipjacuzii, telefon, inter-net, TV, mini-bar.Complexul dispune deun restaurant ºi sala demic-dejun, dar ºi de oterasã, înglobeazã osalã de conferinþe, par-care amenajata pentruautocare ºi autoturis-me, locuri de camparepentru corturi ºi rulote,cu toate facilitãþilenecesare. În total, sunt45 de locuri de cazareîmpãrþite în aparta-mente, single-uri ºidouble-uri,în 3 vile,respectiv Carmen,Anne ºi Maria. ªi poziþia este avanta-joasã, fiind amplasat înapropiere de cea mai
mare intersecþie rutierãa judeþului Hunedoara,respectiv conexiuneaDN7 (Bucureºti-DN1-Nãdlac) cu DN66(Craiova-Tg.Jiu/ValeaJiului-Caransebeº), ºieste situat pe maluldrept al rãului Strei. Înplus, în apropiere suntnumeroase obiectiveturistice care pot fi vizitate: CastelulCorvinilor dinHunedoara, MasivulRetezat, MãguraUroiului, CetateaDevei, Bãile Daco-Romane Geaogiu-Bãiºi, nu în ultimul rând,Parcul Dendrologic dinSimeria.
A facere îngenunchiatã
de crizãDeclinul complexu-
lui turistic de pe RâulStrei a început o datãcu criza financiarã ºi înciuda avatajelor oferitede locaþie, zona deagreement nu a trecutproba de foc a recesiu-nii economice. Iniþial,proprietarul complexu-
lui a încercat sã-lînstrãineze pentrusuma de 750.000 de
euro, însã nu a gãsitcumpãrãtor. A încercatsã obþinã diverse fon-
duri pentru moderni-zarea bazei, dar fãrãsucces. Societatea aintrat în insolvenþã,ratele în bãnci au cres-cut foarte mult, iarrecesiunea financiarã alovit ºi în societãþilepartenere, care ºi-autãiat fondurile dedeplasãri ori de train-inguri. Afacerea a fost“îngenunchiatã” ºi aajuns pe mâna unuilichidator judiciar, carecautã, de asemenea,cumpãrãtor, dar la unpreþ aproape dublu.
CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA
O raºul Petrila, singura unitate
administrativã fãrãhoteluri sau pensiuni.Responsabilii administraþiei locale dela Petrila spun cã seîncearcã de ani de zilerealizarea unui hotel peraza localitãþii, însãpânã acum nu s-a materializat nimic înacest sens. Cei de laPetrila au în vedererealizarea unui domeniu schiabil peDobraia, iar pentru aatrage turiºtii estenevoie ºi de spaþii decazare.
„Eu sper sã reuºim sãînfiinþãm domeniul schiabilªureanu unde cu siguranþãse vor crea locuri de muncãºi va fi ºi un generator delocuri de muncã, pe lângãel vor fi înfiinþate, servicii detransport, de cazare. Noi stãm foarte rãu laPetrila, nu avem pensiunideocamdatã.
De câþivaani tot încer-cãm prinfirme private sãcontruimun hotel în
oraºul Petrila. Am acordatterenul cãtre o firmã care s-a angajat cã în termen dedoi ani construieºte, apoiam reziliat contractul cã nua putut, acum o altã firmã apreluat aceastã idee. Sperca în final sã reuºim sãavem ºi noi unitãþi decazare în oraº.
Orice activitate pe carereuºim sã o deschidem înoraºul Petrila genereazã ºialte locuri de muncã”, adeclarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºului Petrila.
De mai bine de trei ani,se vorbeºte îndelung desprefaptul cã la Petrila se vaconstrui primul hotel din
oras, la initiativa unui omde afaceri local. Încã de laînceputul primãverii lui2011 ºi pânã în prezent aufost avansate nenumãratetermene de începere alucrãrilor efective, însã pânãacum, nimic. Hotelul arurma sã fie realizat pe strada Minei, în imediataapropiere a blocurilor ANL.
Monika BACIU Monika BACIU
Petrila, oraºul fãrã niciun hotel
Cratere în asfaltL ocuitorii din zona fostului
restaurant Transilvania dinPetrila s-au plâns de faptul cã pestrãduþã sunt nenumãrate cratere.Responsabilii administraþiei localespun cã aceste gropi vor fi astupate.
“Odatã cu trecerea sezonului de iarnã,toate drumurile vor intra pe lucrãri dereparaþii, mai ales cã acum timpul permite.Se vor decupa zonele cu probleme ºi sevor plomba zonele respective. Sunt maimulte zone cu probleme”, a declaratCiprian Preda, city managerul oraºuluiPetrila.
De acest aspect se plâng ºi comercianþiicare îºi desfac marfa în zilele de vineri.Pentru aceºtia administraþia nu are o altã
soluþie de a le organiza un spaþiu. „Singura zonã care se preteazã pentru
activitatea care o desfãºoarã este doaracolo, altfel doar peste Jiul de Est, laPenny Market”, a mai spus sursa citatã
Gropile din carosabil apar, în special,dupã ce trece sezonul de iarnã. În fiecareprimãvarã, administraþiile locale din ValeaJiului executã lucrãri de plombare.
Monika BACIUMonika BACIU
“Perla” Streiului îºi cautã cumpãrãtor la preþ redus
A dministraþialocalã de la
Petrila a reuºit sãsmulgã o promi-siune de angajarede personal de la conducereaComplexuluiEnergeticHunedoara.
În repetate rânduri,cei din administraþialocalã de la Petrila auridicat problema personalului de laMina Lonea, unitateminierã consideratãviabilã. Acum, cei dinconducerea urbei spuncã au reuºit sã obþinão promisiune dinpartea directoruluigeneral al CEH.
“Încã de anul trecutam solicitat conduceriiComplexululuiEnergetic Hunedoarasã facã investiþii lamina Lonea ºi anga-jãri. La momentulacesta avem promisi-
unea cã la începutullunii mai se vor faceun minim de 25 anga-jãri, am solicitat 100de angajãri, dar ne-aupromis cã în primãfazã vor angaja 25 deoameni ºi din discuþiilepe care le-am avut cudomnul director gene-ral Andronache se vorface angajãri în funcþiede ieºirile la pensie.Vor fi înlocuiþi cei carevor ieºi la pensie. Vomvedea în acest an câþimuncitori vor ieºi de lamina Lonea la pensie
ºi vom solicita sã fieangajaþi în loc celpuþin tot atâþiaoameni”, a declaratVasile Jurca, vicepri-marul oraºului Petrila
ªi locuitorii urbei aucerut de nenumãrateori locuri de muncã,dar aceastã iniþiativã leaparþine exclusiv celorde la primãrie, careîncearcã sã includã pepiaþa muncii cât maimulþi petrileni.
“La fiecare audienþãdin cinci oameni, treicer locuri de muncã,
dar faptul cã am solici-tat locuri de muncã lamina Lonea nu vine lasolicitarea cetãþenilor,în primul rând pe noica ºi administraþie, caºi comunitate neintereseazã sã avemlocuri de muncã înoraºul notru ºi în acestsens am fãcut demer-suri sã se facã anga-jãri. Dacã mina arãmas în ComplexulEnergetic ºi este consideratã minã viabilã, atunci automatea trebuie dezvoltatã ºitrebuie dezvoltatã ºidin punctul de vedereal resurselor umanecare într-o societate e cel mai importantfactor”, a mai spussursa citatã.
În ceea ce priveºteangajãrile la mineleviabile din cadrul CEH,directorul generalDaniel Andronache adeclarat în urmã cucâteva sãptãmâni cãacestea vor fi posibile
în momentul în carepersonalul existent vaieºi la pensie. Doardacã se pensioneazãvreun angajat poate fiîncadrat altul pe locullui.
”Putem vorbi deangajãri doar pemãsurã ce oameniipleacã, ies la pensie
sau pe cale naturalã ºidupã de facemretehnologizãrile. Sãavem contractul cu ceicare vor câºtiga lici-taþia ºi apoi discutãmde un proiect pe câttimp se vor face acestelucrãri ºi ce personalva trebui sã aducem”,a declarat, în urmã cucâteva sãptãmâni,Daniel Andronache,directorul general alComplexului EnergeticHunedoara.
La momentul actualnumãrul de personalde la ComplexulEnergetic Hunedoaraeste de circa 7.000,din care activitateenergetica numãrãaproximativ 1.800 depersoane iar ceaminierã 5100.
Monika BACIUMonika BACIU
Se închideDefileul
JiuluiD efileul Jiului va fi
închis de luni 24martie. Artera rutierã cestrãbate defileul creat deJiu între munþi spre TârguJiu va putea fi utilizatã deºoferi doar noaptea fãrãrestricþii, iar ziua întreorele 12 – 14, asta chiardacã nimeni nu a fost deacord cu acest program.
Firma spaniolã ºi responsabiliide la CNADR nu au luat în calcul nicio petiþie formulatã deprimarii din Valea Jiului, deoamenii de rând, ori dereprezentanþii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºi de azi(n.r luni 24 martie), drumulnaþional este închis circulaþiei.
Astfel, Valea Jiului rãmâneizolatã de restul þãrii ºi singuracale rutierã de ieºire spre sudulþãrii, din judeþul Hunedoara esteabsolut impracticabilã.
Constructorii spanioli nici nuau vrut sã audã de posibilitatea
de a lucra pe timpul nopþii ºi astfel s-a ajuns la programul delucru de la 6,00 la 20,30 zilnic,cu excepþia zilelor de duminicã.
În zilele în care circulaþia esteînchisã, traficul rutier se vadesfãºura pe urmãtoarele vari-ante de ocolire:
- DN 67, km 83+100 (TârguJiu – Râmnicu Vâlcea) – DN 7,km 170+752 (Râmnicu Vâlcea –Sibiu – Sebes - Simeria) – DN66, km 210+555 (Simeria -Haþeg - Petrosani);
- DN 67, km 83+100 (TârguJiu – Drobeta Turnu Severin) –DN 6, km 337+825 (DrobetaTurnu Severin – Orºova -Caransebes) – DN 68, km5+300 (Caransebeº - Haþeg) –DN 66, km 70+336 (Haþeg -Petrosani);
- DN 66, km 83+100 (TârguJiu - Filiaºi) – DN 6, 264+995km (Filiaºi – Strehaia – Drobeta
Turnu Severin – Orsova -Caransebes) – DN 68, km0+000 (Caransebes - Haþeg) –DN 66, km 70+336 (Haþeg -Petrosani).
Diana Diana MITRACHEMITRACHE
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 20146 Actualitate
Angajãri la Exploatarea Huilei Lonea?
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014 Actualitate 7
Sâmbãtã, candidatulînscris în cursa pentru unfotoliu în ParlamentulEuropean, prof. univ. dr.ing. Radu Sorin, dinPetroºani, a fost laBucureºti pentru a se stabili locul pe lista finalã acandidaþilor PSD.
Funcþie de puterea unuijudeþ în interiorul formaþiu-nii politice, candidaþii sãiapar pe locuri eligibile saunu. Astfel, prof.univ.dr.ing.Radu Sorin se aflã pe locul24 al respectivei liste, ºi nupe locul 18 cum era iniþial.
”Având în vefere cã laeuroprlamentare se mergealãturi de PC ºi UNPR, pelistã au intrat câte trei can-didaþi de la cele douã par-tide partenere la guvernare.
Locul 24 nu este eligibilavând în vedere cã seestimeazã obþinerea a 35-40% din preferinþeleelectoratului. Pe parcurs semai produc schimbãri laredistribuiri, alþii pot finumiþi prefecþi, unii renunþãpentru vreo funcþie sau alta.Am stat de vorbã astãzi cudoamna EcaterinaAndronescu ºi am fãcut oretrospectivã. De exmplu în2009, o colegã s-a aflat pelocul 23 ºi în urma acestorgen miºcãri, a ajuns la poziþia 12 ºi parlamentareuropean” – a spus RaduSorin.
Comisia europeanã þinecont în deciderea locurilordin PE de creºtereademograficã, ceea ce la noi
este forte greu pentru cã nuºtin câþi suntem.
Existã o recomandareeuropeanã ca statele cupeste 20 de milioane delocuitori sã organizeze maimulte multe circumscripþiielectorale? Întrebarea cheiecare a dat bãtãi de cap cuocazia referendumului dedemitere a preºedintelui dinanul 2012 este cât de mulþisuntem noi cetãþeniiromâni? Încã nu ºtim deºi înanul 2011 am organizatun… recensãmânt al populaþiei. Conform acestuia suntem vreo
19.042.936. Conform celuiîn vigoare suntem mai mulþi.
Numãrul deputaþiloreuropeni a scãzut de la 766la 751 dupã alegerileeuropene din 2014. Cumvor fi distribuite locurileîntre cele 28 de state mem-bre? Comisia pentru afacericonstituþionale a cãutatsoluþia echitabilã în cadrullimitelor impuse ºi a adoptatpropunerea marþi. Estonia,Letonia Luxemburg Malta
13 state vor pierde unloc - România, Grecia,Belgia, Portugalia,
Republica Cehã, Ungaria,Austria, Bulgaria, Irlanda,Croaþia, Lituania ºi Letonia- sau mai multe (Germania3) în mandatul 2014-2019prin comparaþie cu situaþiaactualã, conform unei propuneri adoptate decomisia pentru afaceri constituþionale pe 19 februarie. Alegerileeuropene vor avea loc înmai sau iunie 2014.
Hotãrârea a venit caurmare a schimbãrilorlegate de populaþia UE.Tratatul de la Lisabona afixat limite noi:
- numãrul maxim deeurodeputaþi este de 750 +preºedintele
- numãrul maxim deeurodeputaþi pe þarã este de96
- numãrul minim deeurodeputaþi pe þarã este de 6
- locurile în ParlamentulEuropean sunt distribuitedupã principiul proporþion-alitãþii degresive.
Propunerea comisiei pen-tru afaceri constituþionalepentru 2014-2019 este caRomânia sã aibã 32 deeuroparlamentari, în loc de33. Germania are cei maimulþi reprezentanþi în PE –96, cu doi mai puþin dect înlegislatura trecutã.
Þãrile cu doar 6 europarlamentari suntEstonia, Letonia,Luxemburg, Cipru ºi Malta.
Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU
PMP Lupeni s-aautodizolvat
Comunicat de presã
Sâmbãtã, 22.03.2014, biroul executival Partidului Miºcarea Popularã Lupeni,întrunit în ºedinþa extraordinarã, a hotãrît cu unanimitate de voturidizolvarea organizaþiei municipale Lupeni.
PMP Lupeni a fost marginalizat de organizaþia judeþeanã ºi nu a existat o colaborare în interesul general al partidului.
Am fost puºi în situaþia de a nu ne maiputea deplasa la mitingul organizat laBucureºti, datoritã unor orgolii personale ale preºedintelui PMPHunedoara, Alexandru Lautaru, care ne-a"interzis categoric" deplasarea la mitig.
Solicitându-i sã vinã sã se întîlneascã cumembrii filialei locale din Lupeni, ne-aignorat complet, iar acest gest fãcut de
acesta, noi l-am luat ca ºi un afront adustuturor celor 111 membri.
Drept urmare, am hotãrît în unanimitate de voturi, sã demisionãm înbloc, pentru a nu le da satisfacþie celorcare ne-au încercat de mai mai multe ori sã ne dezbine ºi sã ne împiedice înacþiunile partidului ºi ale Fundaþiei.
Am informat conducerii centrale a partidului prin procesul verbal încheiat îndata de 14.03. 2014 situaþia creatã laLupeni ºi nu am primit niciun rãspuns.
Mulþumim pentru susþinere ºi colaboraretuturor colegilor din teritoriu ºi din diaspora ºi vã rugãm cã acest gest sã-lputeþi interpreta pozitiv.
Lupenenii vor fi ºi vor rãmîne adevãraþipatrioþi, care îºi vor duce idealurile maideparte într-o altã formaþiune politicã dedreapta...
Deviza nostrã este ºi va fi:DISCIPLINÃ, ONOARE, CINSTE ºiLEGALITATE.
AªA SÃ NE AJUTE DUMNEZEU.
Purtãtor de cuvînt PMP
De pe locul 18 a fost împins pe24, la europarlamentare
L istele candidaþilor pentru alegerile europarlamentare a fost bãtutã în cuie, în
cadrul PSD, la Bucureºti, sâmbãtã 22 martie.Candidatul Vãii Jiului, prof. univ. dr. ing. RaduSorin, care se afla pe lista iniþialã la poziþia 18, afost împins pe locul 24. Principala condiþie aorganizaþiilor judeþene în impunerea cadidaþilora fost puterea politicã a acestora. Se pare cã PSDHunedoara are forþã cât pentru acest loc – 24. În plus, nici nu ºtim câþi români suntem, deºi aavut loc un recensãmânt în 2011…
Mircea NISTOR
În 24 martie este comem-oratã ziua în care dr. RobertKoch a anunþat în anul1882 cã a descoperit cauzatuberculozei, descoperirea
acestuia deschizând drumulcãtre diagnostic ºi tratament.Tuberculoza este o boalãcontagioasã produsã de unmicrob numit bacilul Koch.Microbii îºi gãsesc cele maiprielnice condiþii de viaþã în
plãmâni, unde se înmulþesccel mai uºor, dar boala poatesã aparã ºi în alte organerespectiv în rinichi, creier,oase, articulaþii sau ochi.
În prezent, se estimeazãcã o treime din populaþiaplanetei este infectatã cubacilul tuberculozei , însãnumai aproximativ 8 mil-ioane de persoane se îmbol-nãvesc de TBC în fiecare an.Sursa de infecþie este bol-navul de tuberculozã careîmprãºtie în jurul sãu, atunci
când tuºeºte, bacilii tuber-culoºi, persoanele dinjurul sãu inspirândaerul cu microbi. Seconsiderã cã o per-soanã care are tuber-culozã ºi nu setrateazã poate trans-mite microbul cãtrealte 15 persoane cucare vine în contact.Categoriile de per-soane cele maiexpuse contractãriivirusului sunt cele învârstã sau cele
suferinde de boli care scadrezistenþa organismului,respectiv cancer sauHIV/SIDA.
De-a lungul anului trecut,în judeþul Hunedoara au fostînregistrate circa 400 de noicazuri de tuberculozã, dintrecare 15 la copii, precum ºialte (aproximativ) 100 decazuri readmise.
În acelaºi timp datoritãTBC-ului au fost înregistrateºi un numãr de 50 dedecese. „Într-un singur an, înjudeþul Hunedoara, sunt vac-
cinaþi cu vaccinul BCG circa4.000 de nou nãscuþi, vac-cinul administrându-seînainte de ieºirea din mater-nitate. Dacã vaccinarea afost eficientã, dupã câtevaluni, pe locul vaccinãriirãmâne o cicatrice cu undiametru mai mare de 3mm”, susþin reprezentanþiiAutoritãþii de SãnãtatePublicã a JudeþuluiHunedoara.
În ultimii 10 ani, înHunedoara, cel mai marenumãr de cazuri de îmbol-nãvire cu TBC a fost înregis-trat în anul 2004, respectiv592 de cazuri.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9
Diana MITRACHE
Casa Policino estelocul în care copiii cudizabilitãþi sunt trataþica oricare alþii ºi aicireuºesc sã se integrezeºi sã nu simtã niciodiferenþã. Zeci demicuþi ajung în fiecarezi la acest centru, iarprintre ei se numãrã ºicei cu sindromul Down.Au mai rãmas 7, dupãce unul a plecat laºcoalã, iar pãrinþii suntîncântaþi cã aceastãcasã le-a devenit a douacasã. „Este un eveni-ment deosebit. 21 mar-tie este ZiuaInternaþionalã aSindromului Down ºi înîntreaga þarã au locmanifestãri pentru amarca aceastã zi.Facem parte ºi noi
dintr-o coaliþie „O sin-gurã voce pentru diz-abilitate”, unde toateONG urile ne-am aliniatºi am trimis cãtreParlament un proiectde lege pentru dizabili-tate ºi sperãm sã seschimbe în binelucrurile, ca sã ne alin-iem la standardeleeuropene. CentrulPolicino este singurul
centru din judeþul nos-tru, care integreazãcopii cu dizabilitãþi. Aicicopiii îºi gãsesc bucuriade a putea sã seexprime liber”, a spusLiviu Robert Corºean-schi, preºedinteleAsociaþiei Down, ValeaJiului, cel care luptãpentru ca aceºti copiisã poatã învinge boala,el însuºi fiind tatãl unui
astfel de copil. Cei care coor-
doneazã activitatea laPollicino sunt oamenicu suflet mare, care auînvãþat sã-i iubeascã peaceºti copii, fãrãprejudecãþi, iar fundiþamov din pieptulfiecãruia simbolizeazãexact dragosteanecondiþionatã faþã deun astfel de copil.
„Ziua Internaþionalãa Sindromului Downeste o zi specialã ºi noisuntem fericiþi ºi efer-vescenþi. Ne bucurãmcã reuºim ºi în acest ansã aducem o razã de
bucurie copiilor, maiales celor cu sindromDown. Alãturi de ei nebucurãm ºi noi ºi ceilalþibeneficiari ai CaseiPollicino. Încercãm ast-fel, în Petroºani neînscriem pe harta lumiiºi acordãm atenþia
cuvenitã acestor per-soane speciale”, a pre-cizat FlorentinaPresecan, coordonatoral activitãþii din CasaPollicino.
Sindromul Down esteo boalã geneticã cromozomialã ceafecteazã aproximativunul din o mie de copiiºi este cauzat deprezenþa unui cromo-zom 21 suplimentar.Persoanele cu sindromDown au trãsãturi fiziceºi caracteristici distincteºi, deºi sindromul Downeste permanent, majori-tatea celor afectaþi, ben-eficiind de o îngrijireadecvatã, pot duce oviaþã normalã ºi activã.
Mircea NISTOR
Perioada cea maiaglomeratã pentrumedicii care fac astfelde operaþii este ceadin preajma sau dintimpul marilor sãrbã-tori religioase. Înparantezã fie spus, întimp ce în vestulEuropei, renunþarea laun fãt cost aproxima-tiv 1.000 de euro, înRomânia, un avort val-oreazã doar 60 de lei.
„La noi, la spitaluldin Petroºani, majori-tatea avorturilor suntspontane deci, nu lacerere. Ceea ce amconstatat eu, de-a lun-
gul ultimilor ani, estecã nu se þine cont departea religioasã, depost, dar, pe perioadade dinainte a Paºteluisau a Crãciunului,avem cele mai multeîntreruperi de sarcinã.Cele mai multe dintrefemeile care apeleazãla serviciile noastresunt tinere care vindin strãinãtate. Asta,pentru cã în vestulEuropei un avort costãfoarte mult iar înRomânia este aproapegratuit. Este o difer-enþã uriaºã întreaproape 1.000 deeuro ºi câteva zeci delei. Cu plata drumului,
cu tot, costurile unuiavort provocat înRomânia sunt multmai reduse decât înstrãinãtate. Din acestmotiv româncelerãmase gravide pestehotare preferã sã vinãacasã pentru a efectua
o întrerupere desarcinã. Poate, mai auºi alte motive dar care,nu depind noi”, adeclarat medicul SorinMuntean, ºeful Secþiei
Obstreticã –Ginecologie din cadrulSpitalului de UrgenþãPetroºani.
România ocupãprimul loc în Europaîn ceea ce priveºtenumãrul de avorturi.Potrivit unei estimãri
efectuate la nivelnaþional, din 1990 ºipânã în prezent, înRomânia au fost efec-tuate circa 18 mil-ioane de avorturi.
Mircea NISTOR
“Natalitatea a scãzutfoarte mult, în special,în ultimii 10 ani. Încomparaþie cu acum20 de ani am ajuns laun procentaj de naºteride doar 30%. În cazulîn care va continuaacest ritm descrescãtor,peste 15 – 20 de ani,în Petroºani, se vor
naºte anual, doar circa300 de copii”, adeclarat dr. SorinMuntean, ºeful SecþieiObstreticã –Ginecologie din cadrulSpitalului de UrgenþãPetroºani.
Printre cauzele carestau la baza reduceriinumãrului de naºteri senumãrã diminuareapopulaþiei din ValeaJiului, ca urmare adisponibilizãrilor dinminerit sau a plecãriitinerilor la muncã pestehotare.
“Începerea disponi-bilizãrilor minereºti darºi plecarea la muncã înstrãinãtate a tinerilorau condus, automat, lascãderea numãruluinaºterilor. În ritmul încare tinerii pleacã dinValea Jiului nu ºtiu cevom mai face ºi câþivom mai rãmâne pestecâþiva ani aici”, a maispus Sorin Muntean.
În prezent, potrivitdatelor ultimului recen-sãmânt, numãrullocuitorilor dinPetroºani este de35.229. Adicã, maipuþini cu aproape10.000, comparativ cuanul 2000.
„Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI”S ub egida „Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI”, Casa
Policino din Petroºani a marcat, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, Ziua Mondialã a Copilului cu Sindromul Down.ªapte copii cu acest diagnostic vin zilnic aici ºi unul dintre eieste deja la ºcoalã, graþie recuprãrii de care a beneficiat.
Ziua mondialã de luptã împotriva tuberculozei
D ata de 24 martie marcheazã în fiecarean „Ziua Mondialã de Luptã Împotriva
Tuberculozei”. Ziua are rolul de a conºtientizapopulaþia asupra faptului cã TBC-ul a rãmas o epidemie care încã nu poate fi controlatã în totalitate.
Vin sã avorteze „acasã”. E mai ieftin...
P entru cã în România un avortnecesitã mult mai puþinã biro-
craþie dar, în primul rând, este foarteieftin româncele plecate la muncã înstrãinãtate vin sã avorteze „acasã”.
Naºteri tot mai puþine, români ioc…
D acã în urmã cu 20 de ani, la spitalul din Petroºani,vedeau lumina zilei (în fiecare an) peste 1.500 de
copii, anul trecut numãrul acestora a fost de doar 442.Adicã, abia o treime, comparativ cu cei nãscuþi în anul1994. În primele 10 sãptãmâni ale acestui an numãrulnou – nãscuþilor este de 89.
Mircea NISTOR
În 24 martie este comem-oratã ziua în care dr. RobertKoch a anunþat în anul1882 cã a descoperit cauzatuberculozei, descoperirea
acestuia deschizând drumulcãtre diagnostic ºi tratament.Tuberculoza este o boalãcontagioasã produsã de unmicrob numit bacilul Koch.Microbii îºi gãsesc cele maiprielnice condiþii de viaþã în
plãmâni, unde se înmulþesccel mai uºor, dar boala poatesã aparã ºi în alte organerespectiv în rinichi, creier,oase, articulaþii sau ochi.
În prezent, se estimeazãcã o treime din populaþiaplanetei este infectatã cubacilul tuberculozei , însãnumai aproximativ 8 mil-ioane de persoane se îmbol-nãvesc de TBC în fiecare an.Sursa de infecþie este bol-navul de tuberculozã careîmprãºtie în jurul sãu, atunci
când tuºeºte, bacilii tuber-culoºi, persoanele dinjurul sãu inspirândaerul cu microbi. Seconsiderã cã o per-soanã care are tuber-culozã ºi nu setrateazã poate trans-mite microbul cãtrealte 15 persoane cucare vine în contact.Categoriile de per-soane cele maiexpuse contractãriivirusului sunt cele învârstã sau cele
suferinde de boli care scadrezistenþa organismului,respectiv cancer sauHIV/SIDA.
De-a lungul anului trecut,în judeþul Hunedoara au fostînregistrate circa 400 de noicazuri de tuberculozã, dintrecare 15 la copii, precum ºialte (aproximativ) 100 decazuri readmise.
În acelaºi timp datoritãTBC-ului au fost înregistrateºi un numãr de 50 dedecese. „Într-un singur an, înjudeþul Hunedoara, sunt vac-
cinaþi cu vaccinul BCG circa4.000 de nou nãscuþi, vac-cinul administrându-seînainte de ieºirea din mater-nitate. Dacã vaccinarea afost eficientã, dupã câtevaluni, pe locul vaccinãriirãmâne o cicatrice cu undiametru mai mare de 3mm”, susþin reprezentanþiiAutoritãþii de SãnãtatePublicã a JudeþuluiHunedoara.
În ultimii 10 ani, înHunedoara, cel mai marenumãr de cazuri de îmbol-nãvire cu TBC a fost înregis-trat în anul 2004, respectiv592 de cazuri.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9
Diana MITRACHE
Casa Policino estelocul în care copiii cudizabilitãþi sunt trataþica oricare alþii ºi aicireuºesc sã se integrezeºi sã nu simtã niciodiferenþã. Zeci demicuþi ajung în fiecarezi la acest centru, iarprintre ei se numãrã ºicei cu sindromul Down.Au mai rãmas 7, dupãce unul a plecat laºcoalã, iar pãrinþii suntîncântaþi cã aceastãcasã le-a devenit a douacasã. „Este un eveni-ment deosebit. 21 mar-tie este ZiuaInternaþionalã aSindromului Down ºi înîntreaga þarã au locmanifestãri pentru amarca aceastã zi.Facem parte ºi noi
dintr-o coaliþie „O sin-gurã voce pentru diz-abilitate”, unde toateONG urile ne-am aliniatºi am trimis cãtreParlament un proiectde lege pentru dizabili-tate ºi sperãm sã seschimbe în binelucrurile, ca sã ne alin-iem la standardeleeuropene. CentrulPolicino este singurul
centru din judeþul nos-tru, care integreazãcopii cu dizabilitãþi. Aicicopiii îºi gãsesc bucuriade a putea sã seexprime liber”, a spusLiviu Robert Corºean-schi, preºedinteleAsociaþiei Down, ValeaJiului, cel care luptãpentru ca aceºti copiisã poatã învinge boala,el însuºi fiind tatãl unui
astfel de copil. Cei care coor-
doneazã activitatea laPollicino sunt oamenicu suflet mare, care auînvãþat sã-i iubeascã peaceºti copii, fãrãprejudecãþi, iar fundiþamov din pieptulfiecãruia simbolizeazãexact dragosteanecondiþionatã faþã deun astfel de copil.
„Ziua Internaþionalãa Sindromului Downeste o zi specialã ºi noisuntem fericiþi ºi efer-vescenþi. Ne bucurãmcã reuºim ºi în acest ansã aducem o razã de
bucurie copiilor, maiales celor cu sindromDown. Alãturi de ei nebucurãm ºi noi ºi ceilalþibeneficiari ai CaseiPollicino. Încercãm ast-fel, în Petroºani neînscriem pe harta lumiiºi acordãm atenþia
cuvenitã acestor per-soane speciale”, a pre-cizat FlorentinaPresecan, coordonatoral activitãþii din CasaPollicino.
Sindromul Down esteo boalã geneticã cromozomialã ceafecteazã aproximativunul din o mie de copiiºi este cauzat deprezenþa unui cromo-zom 21 suplimentar.Persoanele cu sindromDown au trãsãturi fiziceºi caracteristici distincteºi, deºi sindromul Downeste permanent, majori-tatea celor afectaþi, ben-eficiind de o îngrijireadecvatã, pot duce oviaþã normalã ºi activã.
Mircea NISTOR
Perioada cea maiaglomeratã pentrumedicii care fac astfelde operaþii este ceadin preajma sau dintimpul marilor sãrbã-tori religioase. Înparantezã fie spus, întimp ce în vestulEuropei, renunþarea laun fãt cost aproxima-tiv 1.000 de euro, înRomânia, un avort val-oreazã doar 60 de lei.
„La noi, la spitaluldin Petroºani, majori-tatea avorturilor suntspontane deci, nu lacerere. Ceea ce amconstatat eu, de-a lun-
gul ultimilor ani, estecã nu se þine cont departea religioasã, depost, dar, pe perioadade dinainte a Paºteluisau a Crãciunului,avem cele mai multeîntreruperi de sarcinã.Cele mai multe dintrefemeile care apeleazãla serviciile noastresunt tinere care vindin strãinãtate. Asta,pentru cã în vestulEuropei un avort costãfoarte mult iar înRomânia este aproapegratuit. Este o difer-enþã uriaºã întreaproape 1.000 deeuro ºi câteva zeci delei. Cu plata drumului,
cu tot, costurile unuiavort provocat înRomânia sunt multmai reduse decât înstrãinãtate. Din acestmotiv româncelerãmase gravide pestehotare preferã sã vinãacasã pentru a efectua
o întrerupere desarcinã. Poate, mai auºi alte motive dar care,nu depind noi”, adeclarat medicul SorinMuntean, ºeful Secþiei
Obstreticã –Ginecologie din cadrulSpitalului de UrgenþãPetroºani.
România ocupãprimul loc în Europaîn ceea ce priveºtenumãrul de avorturi.Potrivit unei estimãri
efectuate la nivelnaþional, din 1990 ºipânã în prezent, înRomânia au fost efec-tuate circa 18 mil-ioane de avorturi.
Mircea NISTOR
“Natalitatea a scãzutfoarte mult, în special,în ultimii 10 ani. Încomparaþie cu acum20 de ani am ajuns laun procentaj de naºteride doar 30%. În cazulîn care va continuaacest ritm descrescãtor,peste 15 – 20 de ani,în Petroºani, se vor
naºte anual, doar circa300 de copii”, adeclarat dr. SorinMuntean, ºeful SecþieiObstreticã –Ginecologie din cadrulSpitalului de UrgenþãPetroºani.
Printre cauzele carestau la baza reduceriinumãrului de naºteri senumãrã diminuareapopulaþiei din ValeaJiului, ca urmare adisponibilizãrilor dinminerit sau a plecãriitinerilor la muncã pestehotare.
“Începerea disponi-bilizãrilor minereºti darºi plecarea la muncã înstrãinãtate a tinerilorau condus, automat, lascãderea numãruluinaºterilor. În ritmul încare tinerii pleacã dinValea Jiului nu ºtiu cevom mai face ºi câþivom mai rãmâne pestecâþiva ani aici”, a maispus Sorin Muntean.
În prezent, potrivitdatelor ultimului recen-sãmânt, numãrullocuitorilor dinPetroºani este de35.229. Adicã, maipuþini cu aproape10.000, comparativ cuanul 2000.
„Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI”S ub egida „Iubesc un copil cu dizABILITÃÞI”, Casa
Policino din Petroºani a marcat, la sfârºitul sãptãmâniitrecute, Ziua Mondialã a Copilului cu Sindromul Down.ªapte copii cu acest diagnostic vin zilnic aici ºi unul dintre eieste deja la ºcoalã, graþie recuprãrii de care a beneficiat.
Ziua mondialã de luptã împotriva tuberculozei
D ata de 24 martie marcheazã în fiecarean „Ziua Mondialã de Luptã Împotriva
Tuberculozei”. Ziua are rolul de a conºtientizapopulaþia asupra faptului cã TBC-ul a rãmas o epidemie care încã nu poate fi controlatã în totalitate.
Vin sã avorteze „acasã”. E mai ieftin...
P entru cã în România un avortnecesitã mult mai puþinã biro-
craþie dar, în primul rând, este foarteieftin româncele plecate la muncã înstrãinãtate vin sã avorteze „acasã”.
Naºteri tot mai puþine, români ioc…
D acã în urmã cu 20 de ani, la spitalul din Petroºani,vedeau lumina zilei (în fiecare an) peste 1.500 de
copii, anul trecut numãrul acestora a fost de doar 442.Adicã, abia o treime, comparativ cu cei nãscuþi în anul1994. În primele 10 sãptãmâni ale acestui an numãrulnou – nãscuþilor este de 89.
Mircea NISTOR
În urmã cu 28 de ani, înziua de 21 martie 1986, laE.M. Vulcan s-a produs oexplozie de metan în urmacãreia au fost accidentaþi19 mineri, dintre care 17ºi-au pierdut viaþa. La scurttimp dupã tragicul accidentcolectiv de muncã, comisiade anchetã alcãtuitã înprincipal din reprezentanþiai Securitãþii ºi ai Partidului
Comunist i-a trasat conduc-erii CCSM (INSEMEX-ul deastãzi), drept „sarcinã departid” sã investighezecauzele producerii acciden-tului. Siliþi sã coboare însubteran, cercetãtorii de laCCSM s-au conformatordinului dar, din pãcate, 5dintre cei 6 specialiºti înminerit care au fãcut partedin comisie ºi-au pierdutviaþa în urma unei noiexplozii de metan. Au pier-
it atunci, în primãvara anu-lui 1986, prof. univ. dr.ing. ConstantinTeodorescu, directorulCCSM, ing. MihaiPãtraºcu, ºefulLaboratorului Aeraj,Metan, Focuri, drd. ing.Dumitru Ionescu, drd. ing.Francisc Bana ºi ing. MihaiPusac. Singurul care a scã-pat cu viaþã a fost inginerulSabin Tat. „În ziua respec-tivã eu eram plecatã laBãile Herculane, dar ºtiamcã soþul meu urma sã intreîn minã. În cursul serii zileide 22 martie, dupã ce amaflat de cea de-a douaexplozie m-am întorsacasã. Mi-am dat seama cãs-a întâmplat ceva rãu cu
soþul meu, atunci cândmi-au bãtut la uºã mem-brii comisiei de anchetã.Dupã decesul soþului nuam primit nimic dinpartea statului, aºa cumse obiºnuieºte în ziua deastãzi, dar nici nuaveam nevoie, pentrucã îmi doream doar sãvinã viu, acasã. Numaiînmormântarea au
plãtit-o. Anii au trecutfoarte greu, dupã ce amrãmas singurã. Soþul meuparcã a simþit cã o sãmoarã. Cu doar câteva zileînainte de tragicul accident,mã pregãteam sã merg lasãrbãtoarea zilei inter-naþionale a femeii ºi m-amîmbrãcat cu o bluzã deculoare neagrã. Când m-avãzut mi-a spus cã sunt fru-moasã ºi mi-ar sta bine ºica vãduvã. Din pãcate aºas-a ºi întâmplat dupã nicidouã sãptãmâni”, spunea,în urmã cu câþiva ani, AnaTeodorescu, vãduva fostuluidirector al CCSMPetroºani.
Printre cei care lucrau înanul 1986 la CCSM (încadrul Laboratorului Aeraj)se numãrã ºi ConstantinLupu, fostul director alINSEMEX, pânã în urmãcu câteva sãptãmâni. „Cei5 colegi ai noºtri au fostobligaþi de cãtre autoritãþilecentrale ale acelei perioadesã intre în subteran înSPAÞIUL ªI LA TIMPULNEPOTRIVIT. Parte dintrenoi i-am cunoscut pe cei 5.Ei au rãmas alãturi de noiprin tot ceea ce au fãcutdin punct de vedere profe-
sional, dar ºi prin calitãþilelor umane. Au fost iniþiatoride domenii, i-au format pecei cu care au colaborat ºiceea ce ne pare astãzi nor-mal, a fost adesea pentru eiun drum anevoios pe carel-au parcurs însã, cu succes.Nu întâmplãtor, tocmai eiau fost numiþi în comisiatehnicã de cercetare a acci-dentului de la Mina Vulcan,ci tocmai pentru cã îndomeniile lor de activitateau fost cei mai buni. Ei aurãmas printre noi ºi princeea ce ne-au lãsat carezultat al muncii lor”, aspus Constantin Lupu.
În urmã cu 10 ani dezile, cu ocazia comemorãriitragicului eveniment, a fostdezvelitã o placã comemo-rativã, amplasatã pe clãdi-rea INSEMEX. Pe aceasta,în afara numelor celor 5specialiºti în minerit care ºi-au pierdut viaþa în subter-anele Vãii Jiului, în anul detristã amintire 1986, estetrecut ºi numele tehnicianu-lui Adam Nicºa, un altangajat al fostului CCSMcare ºi-a pierdut ºi el viaþa,în anul 1982, în timp ceîºi desfãºura activitatea laE.M. Paroºeni.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 201410 Actualitate
Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ
Programul de audienþe la biroul CJH
din Petroºani
Carmen COSMAN - PREDA
Prin Hotãrâre deGuvern s-a stabilit ziua deduminicã, 25 mai 2014,ca datã a desfãºurãriialegerilor parþiale pentruCamera Deputaþilor ºiSenat în colegiile uninom-inale rãmase vacante,printre care ºiCircumscripþia electoralã
nr.22-judeþul Hunedoara.Postul de deputat înColegiul nr. 3 a fost ocu-pat, dupã alegerile parla-mentare din 2012, de lib-eralul Dan Radu Ruºanu.La finele lunii aprilie2013, însã, postul arãmas vacant dupã ceRuºanu a demisionat dinfuncþie ºi a renunþat ºi lacalitatea de membru alPNL, în favoarea funcþiei
de preºedinte alAutoritãþii deSupraveghere Financiarã.Decizia nu a fost tocmaicea mai înþeleaptã, pentrucã anul acesta Dan RaduRuºanu a fost implicatîntr-un imens scandal,care a culminat cuarestarea sa preventivãsub acuzaþia de constituirea unui grup infracþionalorganizat ºi complicitatela abuz în serviciu.
De precizat cã alegerileîn colegiile uninominalerãmase vacante au loc înacelaºi timp cu alegerileeuroparlamentare.
Au trecut 28 de ani...
S pecialiºtii în minerit de la INSEMEXPetroºani au comemorat în data de 22
martie împlinirea a 28 de ani de la datadispariþiei a cinci dintre colegii lor printrecare se aflau chiar directorul ºi ºeful labo-ratorului Aeraj din cadrul instituþiei.
E bãtut în cuie. Alegerile în ÞaraHaþegului, programate pentru 25 mai
A legerile pentru postul de deputat înÞara Haþegului vor avea loc în data
de 25 mai. Aºa a decis Guvernul înºedinþa de miercuri dupã-amiazã.
Cronica Vãii Jiului | Lnni, 24 Martie 2014 Actualitate 11
Monika BACIU
“Centrul de afaceri este ocupatîn proporþie de 80%, avem firmecare lucreazã pe producþie, avem ofirmã care produce mobilier, avemfirme pe comerþ, pe producþie devopsele, avem sediul care construi-esc microhidrocentrala de pe Taia,avem o firmã de anul trecut careface construcþii metalice din fier ºiinox ºi o firmã care din ianuarie asolicita spaþiu pentru prelucrarealemnului”, a declarat Vasile Jurca,viceprimarul oraºului Petrila.
Firmele care îºi desfãºoarã activ-itatea în cadrul centrului de afacericontribuie prin plata taxelor ºi aimpozitelor la dezvoltarea urbei.
“Toate aceste firme aduc con-tribuþii la bugetul local. Ele prin
faptul cã desfãºoarã activitãþi deproducþie, angajeazã muncitori ºicontribuie la impozitele ºi taxelecare se colecteazã la nivel localprin cotele defalcate ºi prinimpozitele pe care le plãtesc pen-tru activitãþile economice”, a maispus sursa citatã.
Înfiinþarea acestui centru deafaceri este consideratã a fi un suc-ces de cei din administraþia publicãde la Petrila.
“Putem spune cã a fost un suc-ces înfiinþarea centrului de afaceridacã la momentul la care vorbimeste ocupat în proproþie de 80%.Sunt firme care lucreazã acolo,care au angajaþi. S-auînfiinþat pânã într-o 100de locuri de muncã prinacest centru de afaceri”,
a mai precizat viceprimarul local-itãþii.
Centrul de Afaceri Lonea oferãafacerilor ºi întreprinzãtorilor dinValea Jiului oportunitãþi de aîncepe sau creºte o afacere într-unmediu propice dezvoltãrii afacerilor,ºi oferã asistenþã pentru între-prinzãtori în vederea dezvoltãriieconomice generale a zonei ºi pen-tru îmbunãtãþirea mediului de afac-eri.
Centrul de Afaceri Lonea estesituate în oraºul Petrila, la aproxi-mativ 700 metri de clãdirea
primãriei, în fosta locaþie a mineide cãrbune Lonea Pilier.
Centrul a fost oficial inaugurat în22 martie 2004 ºi este operaþionalde atunci încoace.
Acesta are o suprafaþã totalã de1300 metri pãtraþi pentru spaþii deproducþii/servicii.,împãrþitã în 21unitãþi de producþie ale cãrorsuprafeþe variazã între 30-70 mpînã la 200 m. Aproximativ 350mp sînt localizaþi la primul etaj alclãdirii administrative motiv pentrucare orice tip de afaceri mici pot fisprijinite aici.
Monika BACIU
“Aceastã iarnã nu s-asimþit din punct de vedereal preþului, din pãcatepentru noi. A fost o iarnãcãlduroasã, fãrã un con-sum foarte mare deenergie, în decembrie aufost douã-trei zile cu unvârf, în rest a fost aceeaºisituaþie din toamnã”, adeclarat DanielAndronache, directorulgeneral al CEH.
Dacã situaþia ar fiimpus, ComplexulEnergetic Hunedoara ar fifost nevoit sã achiz-iþioneze huilã. Alta decâtcea din Valea Jiului. Afost semnat un contract
cu cei de la Orºova ca încazul în care resursa deaici nu ar fi ajuns atuncientitatea ar fi recurs la unimport intern.
„Noi eram pregãtiþi,aveam soluþii, am fãcut oachiziþie de huilã, dar amstabilit prin contract cã osã o cumpãrãm efectivdoar în momentul în carevom avea nevoie ºi cândemitem comenzi. Nu afost nevoie ºi nu a trebuitsã luãm. Eram pregãtiþioricum ºi aveam soluþii casã putem funcþiona. Nuera din import, era de laOrºova, producþieinternã”, a mai precizatsursa citatã.
Potrivit directorului
general al CEH, mineledin Valea Jiului nu potasigura nici în momentulde faþã cãrbunele necesar,însã se lucreazã la capaci-tate maximã pentru aproduce resursa necesarã.
„Din pãcate, nici acumnu pot sã asigure canti-tatea de care avemnevoie, încercãm sãmãrim cantitãþile produse,la Divizie avem perma-nente discuþii cu direc-torii, suntem în 15-20%peste producþia anului tre-cut, încercãm sã mãrim,dar în condiþii de sigu-ranþã ca sã nu avemprobleme”, a declaratAndronache.
Mai mult, huila dinValea Jiului nu poate con-cura din punct de vederefinanciar cu cea de laOrºova, care este multmai ieftinã.
„Diferenþele de preþ(între cãrbunele din ValeaJiului ºi cel de la Orºova-n.r.) sunt mari. Acela eextras de la suprafaþã”, amai precizat directorulCEH.
Dacã iarna ar fi fost nãprasnicã,
CEH ar fi trebuit sã importe huilã de la Orºova
M inele din Valea Jiului nu pot asigu-ra cantitatea de cãrbune necesarã
Complexului Energetic Hunedoara.Perioada de iarnã a trecut, iar pentruintervalul 31 octombrie 2013 - 31 martie2014, CEH ar fi avut nevoie de peste 600de mii de tone de huilã. Temperaturileexterne nu au fot foarte scãzute, astfelconsumul de energie a fost redus.
Un deceniu de funcþionare
Centrul de afaceri de la Petrila a împlinit 10 ani de la înfiinþare
10ani de la înfiinþarea centrului de afaceri dinPetrila. Sâmbãtã 22 martie s-au împlinit 10 ani
de când reprezentanþii administraþiei locale de laPetrila au inaugurat primul centru de afaceri din ValeaJiului. De atunci ºi pânã acum au existat perioade ºimai puþin favorabile, însã în prezent cei din administraþia localã spun cã centrul este ocupat în proporþie de 80 de procente.
Monika BACIU
Pentru cele sfinte,instituþia judeþeanã acontribuit cu3.259.243 de lei. Numai puþin de 116lãcaºe de cult din judeþau beneficiat de fon-duri nerambursabile dela Consiliul JudeþeanHunedoara. Cea maimare sumã a fost alo-catã pentru EpiscopiaDevei ºi Hunedoarei,în valoare de douãmilioane de lei.Conform datelor pub-licate de instituþiajudeþeanã, cele douãmilioane de lei au fostnecesare pentru ame-najarea sediului
administrativ alEpiscopiei Devei ºiHunedoarei.
B ani pentrureparaþii
ºi diverse amenajãri
Mai multe bisericidin judeþul Hunedoaraau obþinut sume ner-ambursabile pentrureparaþii ºi diferiteamenajãri. Cele maimulte lucrãri au fostde reparaþii laacoperiº sau la zidurilebisericilor. Unelelãcaºe de cult au prim-it ºi sume pentrureparaþiile necesare lacasele parohiale. Dinaceastã categorie facparte parohiile de laZdrapþi, Dobra,Subcetate, ParohiaRomânã Unitã cu
Roma Greco CatolicãHunedoara ºi BisericaUnitarianã Petroºani.
P icturi ºilumânãrar
Parohia OrtodoxãRomânã Deva IV „Naºterea MaiciiDomnului” a primit dela Consiliul Judeþean10 mii de lei pentrulucrãri de picturã,lumânãrar, realizareapardoselilor la bisericãºi amenajarea sistemu-lui de canalizare.Parohia OrtodoxãRomânã Deva VI –Adormirea MaiciiDomnului a primit500 de mii de lei pen-tru lucrãri de con-strucþii ºi realizarea depicturi interioare.
C onstrucþiide biserici
Ca în toate local-itãþile, în judeþulHunedoara sunt sutede biserici. Deºi mulþispun cã lumea nuprea mai calcã pragullãcaºurilor de cult înultima vreme, peste
tot se ridicã câte o bis-ericã. Pentru con-strucþia unei biserici,în cursul anului 2013,Consiliul JudeþeanHunedoara a alocatsuma de 2500 de lei.Este vorba desusþinerea contrucþieibisericii ParohiaOrtodoxã RomânãSfântul Spiridon–Hunedoara VII. Încã40 de mii de lei aprimit ºi Parohia orto-doxã IV pentru con-struirea unei biserici ºi5000 de lei a primitBiserica OrtodoxãPonor.
Nici catedrala de laPetroºani nu a fostuitatã. Pentru constru-irea catedralei SfântulProoroc Ilie dinPetroºani, ConsiliulJudeþean Hunedoara aalocat anul trecutsuma de 10 mii de lei.
Aceste ONG-uri audepus dosare cu solici-tari la CJ Hunedoarain care au prezentatdiverse initiative indomeniul cultural,social, de mediu,sportive sau de edu-catie, iar pentru ele aucerut finantare.
DianaMITRACHE
„În data de 25martie 2014,ora13.00,va avea loc înºedinþã publicã, lasediul TribunaluluiHunedoara - Sala 121pentru desemnarea,prin tragere la sorþi, acelor trei judecãtoricare vor face partedin Biroul electoraljudeþean Hunedoara,în conformitate cuart. 26 alin. (2) dinLegea nr.33/2007,
privind organizarea ºidesfãºurarea alegerilorpentru ParlamentulEuropean, având învedere alegerea mem-brilor din România înParlamentul Europeandin data de 25 mai2014”, se aratã încomunicatul semnatde judecãtorulMihaela Timiºan.
Preºedinþii ºi locþi-itorii birourilor electorale ale secþiilorde votare vor fidesemnaþi printragere la sorþi pânã
cel târziu pe data de15 mai.
Aceºtia nu pot aveaapartenenþã politicã ºinu pot fi soþ/soþie orirude pânã la gradul IVinclusiv cu niciunuldintre candidaþi.Înscrierile se pot facepânã la data de 15aprilie de luni pânã joiîntre orele 8.30 –16.30, iar în zilele devineri între orele 8.30– 14.00.
Prin HotãrâreaGuvernului Românieicu nr. 79/2014 s-a
stabilit ziua deduminicã, 25 mai2014, ca datã aalegerilor pentrudesemnarea membrilor dinRomânia înParlamentulEuropean.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 201412 Actualitate
LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orez sîrbesc/Ceafade porc la grãtar cu cartofi aurii• Salatã + Desert
MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa crema de þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sos tartarºi cartofi natur• Salatã + Desert
MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema de legume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert
JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supa crema
de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert
VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/ Ciorbade fasole• Piept de pui cu susan/ Orez sîrbesccu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert
PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlã de0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi desert estede 15 lei ºi se poate comanda între orele11.00 – 18.00, de luni pânã vineri!
Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro
LUNA MARTIE
Pregãtiri pentru alegeri
C u douã luni înaintea scrutinului din mai, Tribu-nalul Hunedoara trage la sorþi componenþa echipei
care va avea ca misiune buna desfãºurare ºi organizarea votului în judeþul Hunedoara. Astfel, potrivit unuicomunicat remis presei de preºedintele TribunaluiluiHunedoara, în aceastã sãptãmânã va fi desemnatãechipa ce va coordona activitatea în perioada votul.
Milioane de lei pentru cele DumnezeieºtiF inanþare cãtre cele sfinte. În cursul anului trecut
Consiliul Judeþean Hunedoara a alocat diferitesume de bani cãtre mai multe asociaþii din judeþ. Baniiau fost alocaþi ca “finanþare nerambursabilã”.
Diana MITRACHE
De altfel, Cornel Pinteaa fost ºi sãrbãtorirtul zileide sâmbãtã, iar pentruprima datã, în intimitateaunei cafenele, a venit unexpert în vinuri, care ne-aartãtat ce înseamnã gustul,mirosul ºi multitudinea dearome ce pot fi detestateîntr-o sorbiturã de vin.Cosmin Lisenschi, directorde vânzãri ºi somelier alCompaniei Jidvei, a vorbitdespre vin, gust, istorie ºitradiþii, iar audienþa a avut
chiar de câºtigat.Iniþial, la intrarea încafenea, am degus-tat o ºampanie pro-dusã de firmaromâneascã Jidvei,iar mai apoi, alte 3sorturi de vin ne-aufost prezentate,între ele fiind invitaþisã degustãm tartinecu peºte, fiecaredestinatã schimbãriigustului vinului.
A urmat apoiîncântarea ochiului,cu câteva portrete
realizate în alb negru defotograful Cornel Pintea.Fotografiile vor rãmâne ovreme expuse pe simezelecafenelei din centrulmunicipiului Petroºani, iarCornel vine astfel ºi com-
pleteazã ºirul artiºtilor localicare aduc arta în rândulpublicului, dupã ce RobertHummel, ne-a obiºnuit înultimii ani cu astfel devernizaje inedite.
Seara ineditã de la
Petroºani nu se puteaîncheia altfel decât pe acorduri de muzicã bunã,iar fraþii Pintea au adus orazã de inedit în mujloculunei cafenele în pas cu timpul.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014 Actualitate 13
DianaMITRACHE
Nu plecaþineechipaþi pe munþi ºinici fãrã a anunþamãcar o rudã despretraseul spre care vãîndreptaþi! Sunt sfaturide la jandarmii mon-tani, obiºnuiþi în ulti-ma vreme cu inter-venþiileîn zona demunte. Acum cã vre-mea s-a încãlzit, mulþivor urca în zonelemontane, iar sfaturile
specialiºtilor trebuieurmate cu stricteþe.
„La nivelul judeþuluiexistã 8 structuri dejandarmerie montanãºi pot sã vã spun cãîntreg lanþul muntoseste acoperit de efec-tive de jandarmi. Dinacest punct de vedere,cei care doresc sã fieîn aceste zone trebuiesã cunoascã anumitereguli specifice zonelormontane, pentru cãmuntele nu iartã”, aspus Viorel Sãlan,
general de brigadã,ºeful IJJ Hunedoara.
Jandarmii suntpregãtiþi sã intervinã,dacã va fi cazul, darcel mai bine este sãnu avem nevoie deajutorul lor, dacãplecãm. Cel mai dificilcaz a fost recent, peviscol, în Valea Jiului,
dar norocul ºi pri-ceperea jandarmilor acontat enorm.
„Ultimele au fost cuun turist din judeþulAlba, pe care, dupãcãutãrile colegilor dinAlba, l-am gãsit înzona Vãii Jiului. L-amgãsit în viaþã, dupã untimp foarte îndelungatde cãutãri, jandarmiimontani ºi salvamon-tiºtii din Parâng.Totodatã, au fost ºi
alte situaþii, multe lanivelul judeþului, dareste îmbucurãtor cã s-au finalizat cu bine”, amai adãugat ºeful jan-darmeriei hunedorene.
Aºadar, þineþi contde traseele marcate,de panourile averti-zoare ºi nu cãutaþi sãfolosiþi rute aleatoare.Asta dacã decideþi cãvremea bunã dinweek-end este propicedrumeþiilor montane.
Nu plecaþi oricum pe munþi!
A u fost cazuri grave în careoameni nepregãtiþi au plecat
pe munþi ºi abia au fost gãsiþi dupãore lungi de cãutãri. Vremea estepropice plimbãrilor ºi drumeþiilor,iar jandarmii ne atrag atenþia sãfim echipaþi ºi sã þinem cont cã înmunþi mai este zãpadã ºi cã oricândse pot produce accidente grave.
Expoziþie ºi degustare de vinuri
M ai mulþi ziariºti ºi oameni obiºnuiþi,prieteni ai fraþilor Pintea, s-au
întâlnit la Aztek cafe, o cafenea dinPetroºani, pentru a degusta vinuri alese ºipentru a vernisa o expoziþie de fotografiialb-negru realizatã de Cornel.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 201414 Program & Horoscop
21 martie* * *20
aprilie
21
aprile
* * *21 mai
22
iunie
* * *22 iulie
22
mai
* * *22 iunie
23 iulie* * *22
august
23 august
* * *22
septembrie
23octombrie
* * *22
noiembrie
23septembrie
* * *22
octombrie
23 noiembrie
* * *20
decembrie
21
decembrie
* * *20 ianuarie
21
februarie
* * *20 martie
21ianuarie
* * *20
februarie
Se pare cã sunteþi nemulþumit detot ce se petrece în jur ºi vã ieºiþiuºor din fire. Nu exageraþi ºicontrolaþi-vã reacþiile. Evitaþi dis-cuþiile aprinse cu persoana iubitã!Dacã vi se oferã ocazia sã ieºiþiîn aer liber împreunã cu per-soana iubitã, nu ezitaþi!
Se pare cã astãzi aveþi un spiritcritic ieºit din comun ºi aveþitendinþa sã faceþi o tragedie dinorice mãrunþiº. Dupã-amiazãîncepeþi sã vã pregãtiþi pentru ocãlãtorie în interes personal.Reuºiþi sã vã liniºtiþi abia spresearã.
Dimineata se pare cã reuºiþi sãvã dezamãgiþi un prieten apropi-at. Sunteþi predispus la gafe. Nuîi cãutaþi nod în papurãpartenerului de viaþã. Ar fi binesã ascultaþi o persoanã mai învârstã din familie, chiar dacã nuvã convine ce spune.
S-ar putea sã fiþi neliniºtit dincauza unor probleme financiareminore. Nu este cazul sã vãfaceþi probleme. Dupã-amiazã,o rudã apropiatã vã împrumutão sumã importantã sau vã prop-une o colaborare de pe urmacãreia puteþi câºtiga bine.
Aveþi tendinþa de a deveni preainsistent cu cei din jur ºi chiarsâcâitor. Neînþelegerile cu unprieten apropiat vã pun pe gân-duri. Întrebaþi-vã dacã nu cumvaexageraþi! Resimþiþi o stare denervozitate accentuatã ºi sunteþitentat sã exageraþi.
Se pare cã acordaþi prea multãimportanþã unor problememãrunte ºi cã sunteþi tentat sãexageraþi. Încercaþi sã vã detaºaþi!Grijile nejustificate ar putea sã vãafecteze sãnãtatea. Ar fi bine sãvã relaxaþi.
Faceþi câteva drumuri scurte, încare reuºiþi sã îmbinaþi intereseleprofesionale cu cele personale.S-ar putea, însã, ca partenerul deviaþã sã nu fie de acord sãcumpãraþi un obiect de valoare.
Din cauza oboselii, este posibilsã fiþi din cale afarã de nervos ºisã vã controlaþi cu mare greu-tate. Nu este exclus sã vã certaþicu cei din jur. Stãpâniþi-vã agre-sivitatea, ca sã nu vã faceþiduºmani.
Aveþi tendinþa sã vã enervaþi fãrãmotiv, ceea ce vã poate pune însituaþii neplãcute. Evitaþi activ-itãþile sociale ºi afacerile, pentrucã aveþi prea puþine ºanse dereuºitã. Pãstraþi-vã calmul!
Se pare cã aveþi dificultãþi deconcentrare. Nu vã ocupaþi demai multe lucruri în acelaºi timp,pentru cã riscaþi sã aveþi surprizeneplãcute. Limitaþi-vã la activ-itãþi de rutinã.
Un prieten vã redã buna dispoz-iþie ºi optimismul propunându-vão colaborare. Terminaþi ce aþiînceput ºi nu neglijaþi problemelefamiliale. Ascultãþi cu rãbdarepropunerile partenerului de viaþã!
Dimineaþa sunteþi predispus laexagerãri. O discuþie banalã cuun coleg de serviciu poate sãdegenereze într-o ceartã serioasã.Puteþi evita divergenþele dacã nuîncercaþi sã vã impuneþi punctulde vedere. Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune
10:20 Kile, te omoarã cu zile10:30 Ultima ediþie (r)11:30 Profesioniºtii... (r)12:20 Opinii fiscale12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România
7:00 ªtirile Pro TV10:05 România, te iubesc! 11:00 Regina frumuseþii (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Bascheþii fermecaþi 2 17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Vânãtoarea ultimuluidragon22:30 ªtirile Pro TV23:05 Psihologia minciunii
10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Ce gândesc femeile (r)12:00 Teleshopping 12:30 Ora 9 a României (r)13:30 Teleshopping 14:00 ªtirile Times NewRoman (r)14:30 Râzi ºi câºtigi (r)15:00 Click! (r)16:00 Trãsniþii (r)16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 112 - Poliþia în acþiune21:30 Imagini incredibile dinlume 22:30 Click! 23:30 Cireaºa de pe tort (r)
10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Specialiºti în sãnãtate 15:15 Uniþi pentru totdeauna 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã20:15 Destine împlinite21:15 Visul Regelui22:30 Fosta mea iubire (r)0:15 ªtiri Naþional TV (r)
10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)
10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România 21:30 Sub semnul întrebãrii 23:00 Lumea lui Banciu0:00 ªtirile B1
10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste 14:30 Doctorul casei (r)15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 O nouã viaþã21:30 Regina22:30 Poveºtiri de noapte23:00Cancan.ro23:30Dincolo depovestiri0:00 Onouã viaþã
10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: SãgeataNãvodari - Steaua11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: SãgeataNãvodari - Steaua12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Real Madrid -Barcelona13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Real Madrid -Barcelona14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Fotbal European15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Rezumat Serie A 16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Digi Sport Special 18:30 Fotbal: ACS PoliTimiºoara - Vaslui 19:15 Digi Sport Special
8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 22:30 Un show pãcãtos23:00 Un show pãcãtos
Mircea NISTOR
La acþiune au participat 15angajaþi ai societãþii. Materialele ºiutilajele specifice ecologizãrii (saci,mãnuºi, o autobasculantã ºi o utilitarã) au fost asigurate de cãtreSistemul Hidrotehnic Petroºani.Dupã ecologizare, sacii cugunoaiele recoltate au fost transportaþi la groapa de gunoi amunicipiului Vulcan.
Tot cu ocazia Zilei Mondiale aApei, celebratã pe 22 martie, aufost organizate ºi o serie de evenimente educative la uneleunitãþi ºcolare din Petroºani,Petrila ºi Uricani. „Este vorbadespre ªcoala Generalã „I.G.Duca” din Petroºani, Colegiul
Tehnic „Constantin Brâncuºi” dinPetrila sau ªcoala Generalã Nr. 5din Petrila. În data de 22 martieelevii de la Liceul Tehnologic„Retezat” din Uricani au efectuat
o vizitã la Barajul Valea de Peºti,acolo unde au participat la o acþi-une de ecologizare a zonei de pro-tecþie a lacului de acumulare”, aprecizat Sorin Corici, ºefulSistemului HidrotehnicIndependent Petroºani.
1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,
durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 2014 Actualitate 15
VÂNZÃRIVând teren intravilan,
zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.
Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.
Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.
Informaþii: 07212253590768406987
Vând apartament douã camereîn Craiova, etaj 2/4, zona 1Nanterre, centralã, îmbunãtãþiri,detalii cu poze pe Mercador.ro,vecinãtãþi ªcolile 22, 21, cãminestudenþeºti, magazine, Parcul Puºkin.Tel. 0742376988 Marcu.
NATALIA ARENEVOIE DE
NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la
ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.
Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþ㔺i s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.
Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont
5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana
Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã
Haideþi sã oajutãm pe Andreea
sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi
învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.
Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.
Ecologizãri dedicate „Zilei Apei”
Z iua Mondialã a Apei a fost marcatã ºi în ValeaJiului. Astfel, cu ocazia acestei sãrbãtori,
Administraþia Bazinalã de Apã Jiu – SistemulHidrotehnic Independent Petroºani a derulat, înperioada 19 – 21 martie, o acþiune de ecologizare ºi igienizare a râului Jiu, în zona Defileului.
D in sufletpentru
sufletZiua de sâmbãtã a
fost una frumoasã,soarele a strãlucit, iarpofta de viaþã a fostparcã mai pregnantãca niciodatã anul acesta, de când a venitprimãvara. Pe strãziledin Cartierul Bosneadin Petroºani, deºiîntreg ansamblul esteunul deprimant îngeneral, pentru celemai multe case staula un pas sã sedãrâme, iar sãrãciaeste o stare defapt, de data aceas-ta atmosfera de pestrãduþele înguste esteuna copilãreascã, careîmbie ºi un adult sã sebucure de viaþã ºi sãmai uite pentru unminut de griji. La ora14 ºi câteva minute, omaºinã opreºte în faþaunui bordei sãrãcãcios.Privirile oamenilor depe stradã se aþintescasupra femeii care sedã jos de la volan. Eaintrã în casã ºivorbeºte cu o femeiatânãrã care deºi pareaproape o adolescen-tã, are în braþe uncopilaº. “Îl cunosc pesoþul dumneavoastrã,ºtiu cã aveþi patru
copii mici ºi cã trãiþigreu. Deºi nu sunt unom avut material, amprieteni care m-au aju-tat ca la rândul meu sãvã ajut ºi eu pe dum-neavoastrã, sã vã facviaþa puþin mai uºoarã,mãcar pentru câtevazile”. Cea care a vorbiteste Mariana Popa, ofemeie din Petroºani,care deºi are ºi funcþii
politice, înacest material nu levom enumera, pentrucã aici, cel puþin, politica nu-ºi are rostul. Vom vorbi de eadoar ca angajat al SCApa Serv Petroºani,care prin munca ei l-a cunoscut pe capulfamiliei Varga, un bãiattânãr, sub treizeci deani, care i-a povestit decopilaºii lui de acasã,patru suflete inocentecare ar merita maimult în fiecare zi.Atunci, în mintea
Marianei Popa aîncolþit ideea de a faceceva pentru aceastãfamilie. ªi-a sunatcunoºtinþele, prieteniicare au putut sã oajute, fie cu o pâine,fie cu un kg, douã decarne, ori cu niºte dulciuri, iar din puþin înpuþin s-a fãcut suficient
încât portbagajulmaºinii sale sã seumple.
B unãtateaînvinge
reticienþaAndreea Varga are
doar 26 de ani, dareste deja mamã apatru copilaºi. Firavã,dar totodatã puternicã,tânãra pare impasibilãîn prima fazã atuncicând i se explicãintenþia femeii care avenit sã o ajute. Cumicuþul Darius de unaniºor care îi stã înbraþe, vine la maºinã.Când vede pungile cualimente, jucãrii, haineºi dulciuri se opreºte osecundã în loc.Uimirea i se citeºte pe
chip, iar recunoºtinþaia locul impasibilitãþii.Nu mai pridideºte sãmulþumeascã pentru cei s-a adus ºi îl lasãcâteva minute peDarius jos din braþe.Întrebãm unde sunttoþii copilaºii, ceilalþitrei, iar un vecin seduce sã-i caute pe
stradã, unde erau lajoacã.
B ucurie decopil
Cu pereþii aproapedãrâmaþi, care poartãamprenta timpuluispecificã vechilor casede colonie minereºtidin Bosnea, cãmãruþa
unde suntem invitaþiinspirã sãrãcie, dar ºiviaþã. Pe ici pe colo,printre hãinuþele decopil puse la uscat maivedem câte o jucãrie.Dintr-o datã casa seumple de chicoteli ºide tropãitulpicioruºelor încãlþate încizmuliþe de cauciuc.Au venit copilaºii.Aceºtia, cu vârste de6, 5 ºi 3 aniºori se uitãtimid la musafirii nouveniþi prima datã, darapoi curiozitatea ºiinocenþa înving ºi sereped la pungile cudulciuri. Cu mânuþelemici scotocesc în ele ºifiecare se bucurã dedulciurile primite. Din când în când, unuldintre copilaºi maiexclamã: Avem ºipufuleþi!
U manitateaînseamnã
sã-þi peseMariana Popa,
femeia care a vrut sãajute are satisfacþie înochi ºi inima parcã îitresaltã de fericire. “ªieu am copii, iar unuldintre ei a murit cândera mic. Am simþit de
atâtea ori gustulfoamei în viaþa mea ºiºtiu cum este sã nu ai.V-am adus câte puþindin ce am putut sã facºi eu rost de lacunoscuþi: carne,pâine, fructe, dulciuriºi haine, ca sã aveþimãcar câteva zile” ,spune Mariana Popa.
B ucuria esteo stare de
spirit, nu de loc!Cu o casã plinã de
copii, cu toþii frumoºiºi jucãuºi, dar cu nevoiatât de mari, care nupot fi acoperite dinsalariu capului de fami-lie de 6, 7 milioane delei vechi ca muncitornecalificat în con-strucþii, ºi deºi poatecã rãspunsul ar fi fostevident, credeam noi,am întrebat-o peAndreea, mama copiilor, ce ar facefamilia ei mai fericitã.Mãrturisim cã ne-am fiaºteptat ca rãspunsulsã fie unul care þine deviaþa cotidianã, deacoperirea cheltuielilorde zi cu zi. Dar, nu!
“Dacã stau bine ºimã gândesc, da, amavea nevoie de bani,pentru cã nu avem,aºa este, dar aº fi multmai fericitã sã ºtiu cãtoþi copii mei suntsãnãtoºi. Acum nu îmidoresc altceva decâtsãnãtate pentru ei, cãsunt tot bolnãviori înultimul timp”, ne-aspus Andreea Varga,mama celor patrumicuþi.
Privindu-i pe micuþiicare au ºi început sãse joace cu jucãriileaduse, ori sã mãnâncedin dulciuri, înþelegematunci cã fericireapoate fi construitã dinlucruri mãrunte, pas cupas, ºi cã nu þinemereu de avuþii ºi deceea ce înseamnãlucrurile materiale. Eapoate însemna celemai simple lucruri dinlume ºi anume noroculde a fi împreunã ºi dea ne bucura de viaþãoricum ar fi ea.Bucuria este o stare despirit, nu de loc!
Adriana PAdriana PAAVELVEL
Cronica Vãii Jiului | Luni, 24 Martie 201416 Social
Lecþie de viaþã despre bucurie ºi bunãtatechiar ºi când lumea din jur este gri
M ici, jucãuºi, frumoºi ºi nerãbdãtorii, copilaºi familiei
Varga se uitã repede în pungile pline cudulciuri. Gesturile lor pline de inocenþã îi fac sã fie ºi mai drãgãlaºi, iar dupãaproximativ un minut de scotocit, Rebeca, fetiþa mijlocie de 3 aniºoriexclamã: Am gãsit gumã, e a mea!