cvj nr 568, luni, 10 martie

Avocaþi trimiºi în judecatã

pentru ºantaj>>> PAGINA A 3-A

I-au spulberatvisul de a ieºi de

dupã gratii>>> PAGINA A 3-A

SMURDHunedoara - 9 ani

de existenþã>>> PAGINA A 4-A

Pãrintele Pãtraºcuvrea ºi moaºteleSfântului Nicolae

>>> PAGINA A 5-A

Schimbãrile politice, pe

principiul ”capullui Avram vrem”

>>> PAGINA A 7-A

Costel Avram nuse lasã deºi este ”înveºnicã opoziþie”

>>> PAGINILE 8-9

Clãdiri abandonate,prejudicii

municipale>>> PAGINA A 11-A

”Greul” ASF, avere grea>>> PAGINA A 12-A

LucreþiaGabroveanu -

O viaþã dedicatãcunoaºterii ºi dragostei

faþã de tradiþie>>> PAGINA A 13-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 568

Luni, 10 Martie 2014

”Laboratoarele” din Valea Jiului pregãtesc detronarea vicepreºedinþilor de la Consiliul Judeþean Hunedoara. Dupã schimbarea puterii, apele

s-au tulburat ºi în teritoriu. Potrivit vicepreºedintelui CJH, Tiberiu Balint(PNL) mai mulþi consilieri judeþeni îi doresc ”capul”. Debarcarea acestuia este pregãtitã de cei din Valea Jiului. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 6-A6-A

”Experimente” politice în ”laboratoarele” din

Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 2014 Actualitate 3

Maximilian GÂNJU

Procurorii susþin cã înperioada octombrie —noiembrie 2013, Sava Ioanºi Sava Ana — Daniela, auexercitat acte de constrân-gere asupra persoanei vãtã-mate, magistrat în cadrulTribunalului Bihor, profer-ând ameninþãri la adresaacesteia ºi a copiilor sãiminori. Scopul acestor acþi-uni a fost acela de a odetermina sã-ºi schimbecomportamentul profesion-al ºi sã o intimideze înexercitarea, pe viitor, aatribuþiilor de serviciu,referitoare la emitereaautorizaþiilor de inter-ceptare a comunicaþiilortelefonice ºi a înregistrãrilorîn mediul ambiental,intenþionând în acest fel sãobþinã, în mod injust, un

folos pentru persoaneleimplicate în acte decorupþie ori care au comisalte infracþiuni grave,marea majoritate fiind pri-eteni de-ai inculpaþilor.

„La începutul anului2012, Direcþia NaþionalãAnticorupþie — ServiciulTeritorial Oradea a trimis înjudecatã pe inculpaþii SavaIoan ºi Sava Ana —Daniela, pentru comitereaunor infracþiuni decorupþie, spãlare a banilorºi fals. Dupã probareainfracþiunilor de corupþierespectiv dupã ce au fostdezvãluite metodele bazatepe trafic de influenþã ºiintervenþii/imixtiuni la anu-miþi magistraþi, prin careinculpatul Sava Ioan ar fireuºit sã obþinã hotãrârijudecãtoreºti favorabileclienþilor sãi, acesta ºi soþiasa, inculpata Sava Ana —

Daniela, ar fi dezvoltat oadevãratã adversitate atât laadresa instituþiilor anti-corupþie, cât ºi la adresapersoanelor din cadrul altorinstituþii implicate în com-baterea corupþiei”, aratãprocurorii DNA.

D enigrat înpresã

Cei doi avocaþi ar fiexercitat acte de constrân-gere asupra magistratului,proferând ameninþãri laadresa acesteia ºi a copiilorsãi minori, cu scopul de a odetermina sã-ºi schimbecomportamentul profesion-al ºi sã o intimideze înexercitarea, pe viitor, aatribuþiile de serviciu, înspecial cele cu privire laemiterea autorizaþiilor deinterceptare a comunicaþi-ilor telefonice ºi a înreg-istrãrilor în mediul ambien-tal. „În acest context, ar fiapãrut, cu sprijinul avocatu-lui Sava Ioan, mai multearticole denigratoare laadresa pãrþii vãtãmate, pesite-ul unei publicaþii.Materiale de presã respec-

tive ar fi avut rolul de a-ldiscredita pe magistrat, încontextul celor expuse maisus. Aceste acþiuni ar ficreat contextul necesarpostãrii (sub protecþiaanonimatului oferit de inter-net) a unor comentarii,care sã continue ºi sãamplifice campania mediat-icã denigratoare la adresamagistratului, cu atât maimult cu cât comentariilenegative, aproape în totali-

tate, ar proveni de la ceidoi inculpaþi. Pe de altãparte, articolele ºi comen-tariile la acestea, ar fi avutºi rolul de a descuraja alþimagistraþi sã ia o atitudinefermã împotriva fenomenu-lui de corupþie în rândulorganelor de aplicare alegii, în special din justiþie”,se mai aratã în rechizitoriulDNA. Dosarul a fost trimisspre judecare Curþii deApel Oradea.

MaximilianGÂNJU

Profitând de fap-tul cã noua legislaþieeste mai blândã,AlexandracheMarius Vasile, bãr-batul care alãturi deun amic a ademenito tânãrã dinmunicipiul Vulcan,au bãtut-o ºi apoiau abuzat de ea, a

cerut revizuireadosarului sãu.Violatorul spera capedeapsa dictatã deinstanþa de laPetroºani în anul2011, sã-i fiemãcar micºoratã,însã dupã ce i-auanalizat cerereamagistraþii au con-siderat cã nu intrãîn discuþie eliber-area sa înainte de

termen ºi nicireducerea sentinþei.Astfel, judecãtoriipetroºãneni aurespins ca inadmisi-bilã în principiu cer-erea de revizuire,formulatã de viola-torul aflat înprezent înPenitenciarul Aiud.Alexandrache maiare o cale de atacdacã face apel ladecizia instanþei dela Petroºani, iarultimul cuvânt îl voravea judecãtoriiTribunaluluiHunedoara. Violulîn grup avea sã sepetreacã în ianuarie2011, în Vulcan,iar o tânãrã de 20

de ani la aceavreme, era ade-menitã în locuinþaunuia dintre agre-sori, pe care îlcunoscuse cu câtevazile în urmã. GianiPrian îi motivasefetei cã vrea sã-ºischimbe o bluzã, iarcând a intrat înapartament, fata afost pocnitã cu unfãcãleþ în cap ºiabuzatã sexual. Atâtde Prian cât ºi deMariusAlexandrache. Ceidoi violatori nu ºi-aurecunoscut nici oclipã faptele ºi chiars-au luptat sãconvingã instanþelede judecatã cãtânãra a vrut sã seculce cu ei. Nu aureuºit aºa cã au cãu-tat alte soluþii de aieºi de dupã gratii,toate respinse dejudecãtori.

Carmen COSMAN - PREDA

De vinã pare sã fie otânãrã în vârstã de 21 deani din localitateaAninoasa, care a vrut sãiasã din parcarea unuisupermarket din Petroºani,dar la intersecþia cu drumulde acces, nu s-a asigurat.Fata nu a acordat priori-tate de dreapta unui altautoturism condus de otânãrã în vârstã de 19 ani,

iar cele douã autoturismeau intrat în coloziune. Înurma evenimentului rutiera rezultat avarierea ambe-lor autoturisme ºi rãnireauºoarã a conducãtoareiauto în vârstã de 21 deani. „În cauzã s-a întocmitun dosar de cercetarepenalã sub aspectulsãvârºirii infracþiunii devãtãmare corporalã dinculpã”, a declarat BogdanNiþu, purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.

Avocaþi trimiºi în judecatã pentru ºantaj

D oi avocaþi soþ ºi soþie, unul profesândîn Bihor iar celãlalt în Baroul

Hunedoara, au fost trimiºi în judecatã deprocurorii Direcþiei Naþionale Anticorupþie.Cei doi, Ioan Sava ºi Ana Sava sunt acuzaþide ºantaj.

Douã autoturisme avariate ºi ovictimã, bilanþul unei ciocniri

O ciocnire între douã autoturisme con-duse de douã tinere din Valea Jiului

s-a soldat cu pagube materiale importante,dar ºi cu rãnirea uneia dintre ºoferiþe.

I-au spulberat visul de a ieºi de dupã gratii

J udecãtorii de la Petroºani au decis cã nu suntmotive întemeiate pentru ca violatorul care a

pocnit o tânãrã cu un fãcãleþ în cap, a bãtut-o ºiapoi a violat-o, sã fie eliberat din penitenciar laaproape 3 ani de la comiterea faptei.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 20144 Actualitate

Mircea NISTOR

“Am sãrbãtoritîmplinirea a 9 ani dela înfiinþarea SMURD,la iniþiativa ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,ºi am dorit ca în acestan sã marcãm eveni-mentul în Valea Jiuluipentru cã Petroºani ºiVulcan, alãturi deHunedoara, au fostprimele localitãþihunedorene în care auluat fiinþã moduleSMURD. Personal,consider cã este ceamai importantãrealizare a ConsiliuluiJudeþean, deoarece

SMURD, gestionat deAsociaþia Salvital,reprezintã un ajutoresenþial pentru toþilocuitorii judeþuluiatunci când se aflãîntr-o situaþie dificilã”,a declarat Tiberiu

Balint, vicepreºedinteCJ Hunedoara.

Manifestarea ademarat cu o simularea unui accident de cir-culaþie soldat cu douãvictime rãmase încar-cerate. “Este o zimemorabilã ºi eracazul ca un astfel deeveniment sã aibã locºi în Valea Jiului, zonãcare a contribuit dinplin la înfiinþareaSMURD la nivel dejudeþ. Au trecut 9 anide la înfiinþare, ani cumultiple realizãri de-alungul cãrora echipa-jele paramedicale ºi-audovedit eficienþa(inclusiv cu ocazia

simulãrii prezentate) ºisper ca, în continuare,factorii de decizielocali ºi naþionali sãînfiinþeze ºi echipajeSMURD cu medic ºiasistent. Aici ar fi

vorba atâtdespreechipajeterestre câtºi unul aer-ian, dotatcu un eli-copter, aºacum visamla înfi-inþareaacestui ser-viciu”, aspusCãtãlin

Popa, director medicalîn cadrul SpitaluluiMunicipal Vulcan.

În continuarea pro-gramului dedicataniversãrii celor 9 anide existenþã aSMURD Hunedoara,salvamontiºtii dinPetroºani au prezentatmodul de operare încazul evacuãrii, de laînãlþime, a unei vic-time. “Suntalãturi decolegii de laSMURDîncã dinmomentulînfiinþãriiacestui servi-

ciu în Valea Jiului.Practic, dupã Mureº,primul echipaj care aluat naºtere în judeþulHunedoara a fost celde la Petroºani. De-alungul celor 9 aniscurºi de la înfiinþaream avut parte ºi deunele probleme,þinând cont de faptulcã am întâmpinatobstacole, deoareceoamenii nu au înþeles,la început, despre ceeste vorba. Cu cevaani în urmã, înaintede înfiinþareaSMURD, nu puteamscoate victimele unoraccidente rutiere dinmaºini pentru cã nudispuneam de dotareanecesarã. În prezent,este relativ uºor sã-i

scoatem pe accidentaþiºi sã le acordãmprimul ajutor, acordân-du-le o nouã ºansã laviaþã. Nu de alta dar,sistemul creat de cãtremedicul Raed Arafateste unul bine pus lapunct”, a precizatIleana ªandor, asistentºef UPU SMURDSpitalul de UrgenþãPetroºani.

Manifestarea, lacare au participat cainvitaþi copii de launitãþile ºcolare dinPetroºani, a fost orga-nizatã de cãtreConsiliul JudeþeanHunedoara, Salvital,Inspectoratul Judeþeanpentru Situaþii deUrgenþã ºi primãriadin localitate.

MirceaNISTOR

“Controaleledemarate de cãtreMinisterul Sãnãtãþii,la nivelul unitãþiinoastre, s-auîncheiat bine. Aufost constatate oserie de problemepe care va trebui sã

le rezolvãm ºi pen-tru care existã unplan de confor-mare. În primulrând, este vorbadespre reparaþiicapitale, în cadrulcãrora vor fi rezol-vate toate prob-lemele care maiexistã în cadrulunitãþii noastre

medicale”, adeclarat AlinVasilescu, directorulSpitalului deUrgenþã dinPetroºani.

Controlul efectu-at de cãtrereprezentanþiiinspecþiei sanitarela unitatea medicalãdin Petroºani, lacapitolul curãþenie,nu au fost urmateºi de aplicarea unorsancþiuni contra-venþionale. “Despreeventuale amenzicontravenþionale nus-a pus problema cidoar despre efectu-area unor pro-

grame de confor-mare. Aici ar fivorba despre reduc-erea numãrului depaturi din saloanesau construireaunui corp nou.Vom realiza ceeace ni s-a indicat încondiþiile în carevom dispune ºi desumele necesare”,a mai spus AlinVasilescu.

În principal, con-troalele au avut cascop aplicareacorectã a preveder-ilor legale în ceeace priveºte legilesanitare precum ºiefectuarea unoractivitãþi care sãaibã în vedererespectul faþã depacienþi.

Mircea NISTOR

Întâlnirea consiliuluidirector al asociaþiei, lacare a fost prezent ºi pri-marul Petrilei, s-a derulat,în Bucureºti, în perioada 5– 7 martie. În fiecare an,AOR acordã premii pentru“Cei mai activi ºi mai impli-caþi primari în activitãþile

primãriilor pe care le con-duc”. Edilul petrilean con-siderã cã titlul de “cel maibun primar” i-a fost confer-it ca urmare a activitãþiisale depuse în frunteaprimãriei, accesãrii unornumeroase fondurieuropene dar ºi implicãriisale în activitatea AsociaþieiOraºelor din România.

Pãducel - primarul “2013”

A sociaþia Oraºelor din România i-aacordat titlul de “Primarul anului

2013” lui Ilie Pãducel, edilul ºef al Petrilei.Din AOR fac parte 160 de oraºe, dintre cele216, câte existã în România.

SUP a trecut (cu bine) de control

C ontroalele în spitale,comandate de cãtre fostul

ministru al sãnãtãþii, s-auîncheiat. Cel puþin, la Spitalulde Urgenþã din Petroºani, undenu au fost constatate deficienþedeosebit de grave.

SMURD Hunedoara - 9 ani de existenþãS MURD Hunedoara a celebrat, în Petroºani,

împlinirea a 9 de ani de la înfiinþare. La eveni-mentul organizat în Capitala Vãii Jiului au fostprezenþi ºi reprezentanþii Consiliului Judeþean, cei careau contribuit la înfiinþarea acestui serviciu, extrem denecesar în cazul înregistrãrii unor accidente.

Monika BACIU

”Este o iniþiativãbunã ºi necesarã pen-tru cã altfel oameniipot avea suspiciuniasupra autenticitãþiSfintelor Moaºte pecare le prezentãmspre venerare ºiînchinare. În ceea cene priveºte pe noi dela începutul con-strucþiei acestei bisericiam avut gândul ºi dor-inþa de a procuraMoaºtele SfinteiMuceniþe Varvara careeste ºi ocrotitoareabisericii noastre ºi aminerilor. Nu a fostuºor, am colindatEuropa în lung ºi în latîncercând sãprocurãm ºi dinstrãinãtate acesteSfinte Moaºte, dar cutoate stradanile ºi cutoate interventile la

Patriarhie nu amreuºit, nu a fost sã fie.Dupã venireaPresfintitului EpiscopGurie i-am împãrtãºitdorinþa ºi strãdaniaaceasta ºi atunciEpiscopul s-a implicatºi am reuºit sã gãsimMoaºtele SfinteiVarvara la o mãnãstirede lângã Suceava.Pãrintele stareþ deacolo a împãrþitbucãþicã pe care oavea ºi i-am cerut ºiactul de la o mãnãstiredin Grecia ºi act dedonaþie din parteamãnãstirii pentru bis-erica noastrã. Cuaceeaºi ocazie am tre-cut Prutul ºi am ajunsla Chiºinãu ºi maideparte la mãnãstireaSfintele Surori Martaºi Maria, mãnãstireortodoxã romana dinBasarabia, am primit

pãrticele din MoaºteleSfinþilor Savaiti de lamãnãstirea SfântulSava de lângãIerusalim care în sec-olul VI au fost marti-rizaþi. Avem acte deprovenienþã ºi de aut-enticitate, de acolo amtrecut Nistrul ºi laNoul Neamþ undepãrintele stareþ neaºtepta ºi ne-a ajutat ºiatunci am primit celemai multe SfinteMoaºte dintre careMoaºtele SfântuluiEvanghelist Marcu,Moaºtele SfântuluiConstantin cel Mare,Moaºtele SfântuluiTeodor Tiron ºi multealte Sfinte Moaºte pecare le avem expuse.ªi pentru acestea amprimit acte oficiale deautenticitate ºi de don-aþie de la stareþulmãnãstirii Noul

Neamþ”, a spus preo-tul Octavian Pãtraºcu.

Preotul spune cãpânã acum nu a prim-it moaºte care sã nufie însoþite de docu-mente.

”Nu am primit ast-fel de Moaºte, amprimit ºi moaºte de lamartirii necanonizatide la Aiud, de lapãrintele Augustin, ºiacestea tot cu acte,dacã cãlugãrii de lamuntele Athos au luatcâþiva saci de osem-inte de la Aiud, amluat ºi noi douãbucãþele pentru cãsunt martirii noºtri”,mai spune preotul

Deºi labisericuþadinPetroºanisunt 20 de

moaºte ale sfinþilor,preotul ar mai avea odorinþã. ªi anume sãmai aducã moaºteleSfântului Nicolae.

”Omul din ce are artot vrea sã mai aibã.Nu e uºor, mi-aº doripersonal sã procurãmºi o bucãþicã dinmoaºtele SfântuluiNicolae ºi este unsfânt mult iubit decreºtinii din toatãlumea. Am o pistã ºivoi vedea dacã voireuºi. Noi ne bucurãmcã Dumnezeu ne-aajutat ºi avem maimult decât ne-amaºteptat vreodatã, sevede cã Sfânta

Varvara a venit maitârziu ºi mai greu darnu a venit singurã”, amai spus preotulPãtraºcu.

Dorinþa preotului dea aduce la BisericaSfânta Varavaramoaºtele SfântuluiNicolae se datoreazãfapului cã el poatãnumele acestui maresfânt.

Decizia SfântuluiSinod are ca scoprealizarea unei statisti-ci ºi a unui catolog cutoate moaºtele de pecuprinsul PatriarhieiRomâne. PatriarhiaRomânã a solicitat bis-ericilor ºi mãnãstirilorsã inventariezemoaºtele pe care ledeþin, pentru omolog-are. Asta înseamnã cãparohii ºi stareþiilãcaºurilor de cult îninteriorul cãrora seaflã relicve sfinte tre-buie sã trimitã dovezileprovenienþei acestorala eparhiile de careaparþin.


Diana MITRACHE

Ideea regizorului ºi a sce-naristului de a implica pub-licul în piesa „Dragoste înzbor” a fost gustatã încãdin foaier, acolo undefiecare a trecut prin poartade control la fel ca peaeroport. Au luat parte la ocomedie jucatã cu mult tal-ent, dar ºi umor de actoriide la Petroºani, care audescreþit frunþile tuturor ºiau primit ropote de aplauzeºi hohote de râs pe tot par-cursul piesei. A fost încã opremierã absolut reuºitã de

cei de la Teatrul DramaticI.D Sîrbu, care au copleºitîn ultima vreme publicul dela Petroºani cu premiereuna ºi una. Singurul lucrucare a lipsit publicului aufost centurile de siguranþãpe care nu le-au închisînaintea zborului, deºi voiceover-ul a anunþat acestlucru.

Simona Vintilã, regizorulpiesei, alãturi de scenografa readus comedia în scenã,iar actorii au fost maimereu aplaudaþi la sceneleîn care s-a râs de situaþiilecomice, nuanþate de

evoluþia imecabilã. „Amrâs în hohote ºi nu regretalegerea pentru 8 martie”,a fost concluzia generalã acelor care au umplut încã odatã sala TeatruluiDramatic I.D. Sîrbu înaceastã stagiune cu foartemulte premiere.

Pãrintele Pãtraºcu vrea ºi moaºtele Sfântului Nicolae

B iserica Sfânta Varvara din Petroºani deþine înmomentul de faþã cele mai multe moaºte ale

sfinþilor. Mai nou, Patriarhia Românã a decis sã inventarieze toate aceste oseminte pentru a se evitaexcrocheriile. Pãrintele Pãtraºcu considerã aceastãiniþiativã una lãudabilã.

8 Martie în zbor

A u lãsat deoparte petreceriletradiþionale din restaurante, muzica ºi

farfuriile cu meniuri alese ºi au venit lateatru de 8 Martie. Invitaþia actorilor de laPetroºani a fost onoratã de o salã plinã detineri, care au trãit o experienþã ineditã, aurâs pe sãturate ºi au petrecut Ziua Femeiiîntr-un cadru absolut inedit.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 20146 Politic

”Laboratoarele”din Valea

Jiului pregãtescdetronarea vicepre-ºedinþilor de laConsiliul JudeþeanHunedoara. Dupãschimbarea puteriiapele s-au tulburatºi în teritoriu.Potrivit vicepreºe-dintelui CJH,Tiberiu Balint(PNL) mai mulþiconsilieri judeþeni îidoresc ”capul”.Debarcarea acestuiaeste pregãtitã de ceidin Valea Jiului.

”Din câte am auzitsunt anumite labora-toare pe aici prin ValeaJiului în care selucreazã la schimbareamea cât ºi a domnuluivicepreºedinte Rus.Acum rãmâne de vãzutdacã colegii de la PSD vor sã schimbemajoritatea. Atuncisigur cã nici noi nuvom rãmâne impasibilila acest lucru.

Vom vedea dacã seschimbã majoritatea în

Consiliul Judeþean. Toþi consilierii de laPSD, UNPR ºi PDL.Aceºtia sunt cam 16.Înlocuitori ar putea sãfie PNL plus PSD, maiexact 17, plus PC 18”,a declarat la Petroºani,vicepreºedintele CJH,Tiberiu Balint.

În momentul de faþãfiecarea încearcã sã îºiatragã majoritatea departea sa, însã con-silierii judeþeni ai PNLnu poartã negocieri cunicio formaþiunepoliticã pentru a obþine puterea în cadrulinstituþiei judeþene.

”Nu purtãmnegocieri cu nimeni.

Noi avem o majoritatestabilã în momentul defaþã ºi aºa o conside-rãm. ªi în mandateletrecute, între 2004-2008 ºi 2008-2012,liberalii nu au schimbatniciodatã majoritatea,indiferent dacã laguvernare lucrurile s-auschimbat pe parcursulcelor patru ani. Noi ampãstrat aceeaºi majori-tate pe cei patru ani înConsiliul Judeþean,adicã promisiunile pecare le-am fãcut, le-amdus pânã la capãt”, amai precizat sursacitatã.

Teoretic, PNL arputea purta negocieri

doar cu PDL-ul, însãBalint spune cã acestlucru este greu decrezut ºi cã nu vorreveni asupra a ceea ce au spus încampania electoralã.

”Nu am uitat ceeace am spus în campa-nia electoralã, cãdetestam politica PDL-ului pe care ºi la nivelnaþional ºi judeþean adus-o. Asta nu înseam-nã cã acum, disperaþidupã o majoritate, sãputem ºterge cuburetele tot ceea ce eiau fãcut nefast pentrujudeþul Hunedoara ºi sãrevenim la sentimentemai bune. Mai pe înþelesul politicianist alromânilor nu îi reeva-luãm pe cei de laPDL”, a mai spusTiberiu Balint.

Zeci de consilierijudeþeni rânvnesc lacele douã funcþii devicepreºedinþi. Chiar ºicolegii de partid ai luiIoan Rus (PSD) cel de-al doileavicepreºedinte CJH, îºidoresc aceastã funcþie.

”Sunt de fapt 15oameni nu 16 pentru

cã de la PSD domnulRus nu îºi doreºteschimbarea din funcþie.Aºa cã au rãmas cinciconsilieri PSD, ºaseconsilieri PDL ºi patruconsilieri de la UNPRcare ar putea sã îºidoreascã sã devinãvicepreºedinþi aiConsiliului JudeþeanHunedoara”, a maideclarat Balint.

În aceastã perioadãcând ”laboratoarele”din Valea Jiuluipregãtesc debarcareavicepreºedinþilor CJH,Tiberiu Balint spune cãel va fi schimbat dinfuncþie abia la urmã-toarele alegeri locale,adicã în anul 2016.

”Schimbarea mea va fi peste doi ani ºitrei luni când mi se vafinaliza mandatul”, maispune vicepreºedinteleCJH.

La sfârºitul lunii februarie atunci când aavut loc ºedinþa ordi-narã a CJH, la nivelcentral apele erau dejatulburi . Deºi majori-tãþile s-au schimbat lacentru, Balint este depãrere cã ºi pe viitor lanivelul instituþieiproiectele de interespentru comunitate vorfi votate în unanimi-tate, excepþie fãcândcele pentru achizi-

þionarea unor servicii. ”Cred cã proiectele

care privesc întregjudeþul se vor vota în continuare în unanimitate. Mai sunt ºi alte tipuride proiecte ºi anumeacelea de achiziþiijuridice unde de obiceiunul se trezeºte sã facãopoziþie pentru cã aºadã bine la televizor, ºizice cã de ce aveþijuriºti ºi angajaþi avocaþi. Ei nu se gândesc când se duc îninstanþã, de ce nu seduc cu juriºtii ºi îºiangajeazã avocaþi.Tocmai cei care aunevoie de avocaþi acumsunt vocali ºi spun cãde ce nu mergeþi cujuriºtii consiliului.Rãspunsul este destulde simplu: dacãcâºtigãm procesele nuplãtim nimic, dar costurile sunt suportatede cei care le pierd, ºidin practica ConsiliuluiJudeþean cu avocaþibuni am reuºit sãcâºtigãm 95% din procesele pe care le-am avut. Pentruaceste servicii juridicecare dau aºa bine latelevizor ca sã te opuilor, nu am plãtitnimic”, a mai spusTiberiu Balint.

Monika BACIUMonika BACIU

PRM - propagandã

contra puterii,pentru VadimD e ce sã mai voteze

lumea partide care îiabandoneazã? Asta auîncercat sã spunã PRM-iºtiihunedoreni care au avut oºedinþã în Valea Jiului, iarîn cadrul unei conferinþe depresã au cãutat sãconvingã lumea cã VadimTudor ar fi o alternativã.

Sãptãmâna trecutã, sediulP.R.M. Petroºani a gãzduitreuniunea liderilor hunedoreni aiP.R.M, care au fost discutatstrategii privind pregatireaP.R.M.-ului hunedorean pentrualegerile europarlamentare.Mihai Irimie preºedintele organizaþiei judeþene a P.R.M.Hunedoara s-a adresat electora-tului, chiar dacã încã nu aînceput campania electoralã,dar le-a cerut oamenilor sã nuse mai lasã pãcãliþi cu mici

atenþii. „Este momentul ca electoratul sã nu mai voteze cu partide care la oferã mici, gãleþi,fãinã sau ulei ºi apoi 4 ani acelepartide sã uite de cei care i-auales, ci dimpotrivã sã votezeP.R.M. care este un partidsarac, dar care prin doctrinanaþionalã ºi politica sa pune înprim plan interesul naþional ºirespectul faþã de români”, adeclarat Irimie.

PRM-iºtii cred acum cãlumea s-a convins de alianþa destânga care a þinut pânã laîmpãrþirea ciolanului ºi face ºi elpropagandã partidului sãu, carela ultimul vot nu a mai intrat înParlament. „În urma votuluimasiv din 2012 pentru USL,dar ºi pentru PPDD, încet,

încet, oamenii s-au convins ºi auvãzut cã USL-ul s-a destrãmat,iar PPDD care spunea cã luptãîmpotriva migraþiei politice arecei mai mulþi parlamentari careau migrat la alte partide”, a declarat Daniel Moraru, consilier la Uricani.

În plus, preºedintele PRMPetrila, Emanoel Andronache aprecizat cã la Petrila PRM îºipropune ca în 25 mai sã obþinãminimum 10 procente laalegerile europarlamentare,întrucât preºedintele CorneliuVadim Tudor este îndrãgit ºiapreciat în oraºil mineresc ºi latoate alegerile prezidenþiale laPetrila Vadim Tudor a obþinutîntre 10% ºi 40 % din voturi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

”Experimente” politice în ”laboratoarele” din Valea Jiului

CarmenCOSMAN - PREDA

Practic, TiberiuBalint, cel care vinesãptãmânã de sãp-tãmânã în Valea Jiului,a punctat cele maiimportante proiectedin perioada mai2013 – martie 2014ºi stadiul de realizare aacestora. Astfel,putem vorbi despreînfiinþarea unui modulSMURD la Petrila,deschiderea laPetroºani a BirouluiCasei Judeþene de

Asigurãri de Sãnãtate,deschiderea BirouluiComisiei de evaluare apersoanelor adulte cuhandicap, a BirouluiComisiei de evaluare acopiilor cu handicap,

detaºarea la Petroºania unui medic neurop-sihiatru pentru evalu-area copiilor cu handi-cap, demararealucrãrilor de modern-izare a unor drumuri

judeþene, semnareacontractelor deproiectare pentrucomplexul acvaticAqualupe Lupeni ºiPetroaqua Petroºani,semnarea cntractuluide proiectare pentrulinia de troleibusPetroºani – Uricani,semnarea contractelorde asociere cuAsociaþia ProStraja ºiAsociaþia MândraParâng pentru mod-ernizarea celor douãstaþiuni, precum ºi 24de audienþe susþinutela biroul de laPetroºani.

D rumuri demilioane

Printre cele maiimprotante investiþii

care prind deja conturse aflã modernizareaunor drumuri de intersjudeþean, investiþiicifrate la câteva mil-ioane de lei. Astfel, înluna mai vor începelucrãrile de modern-izare a DJ 666 Vulcan– Dealul Babii –Meriºor, un proiectestimat la 4 milioanede lei. „O parte dinacest drum este licitat,avem contractul ºiavem ºi banii. Pentrucealaltã parte, efectuatîn regie proprie, per-sonalul de specialitateal CJ Hunedoaraîntocmeºte studiul defezabilitate în aºa felîncât sã completãmacel segment de drumcare speram noi sã fiemodernizat de soci-

etatea care dorea sãconstruiascã un parceolian. Momentanintenþiile lor suntneclare ºi atunci amdecis sã nu mai aºtep-tãm ºi sã modernizãmnoi ºi celãlalt segmental drumului”, a expli-cat Balint. De aseme-nea, la alte 7 milioanede lei sunt estimatelucrãrile pentru drumuljudeþean care mergeîn Parâng pentru careeste finalizatã docu-mentaþia de licitaþie.Balint spune cã înmaximum douã luni ºijumãtate sperã sã sepoatã semna contrac-tul ºi sã se înceapãlucrãrile, mai ales cãproiectanþii au fostdeja în zonã. În plus,încã 9 milioane de leieste suma estimatã afi cheltuitã pentru dru-mul Lupeni – Straja,care se sperã sã fiefinalizat în lunaaugust.

Monika BACIU

”Chiar dacã sesputea cã suntem, euºi cu domnul CostelAvram, concurenþi, separe cã suntem lapachet. Nu am auzit,nu ºtiu, orice esteposibil. Dacã oameniiîncearcã sã facã cevabun atunci sigur îºigãsesc ºi duºmani.Aºa se întâmplã ºi cuCostel Avram ºi înmomentul de faþãchiar nu ar fi opor-tunã schimbarea aces-tuia”, a declaratTiberiu Balint,vicepreºedintele CJH.

La finele anului tre-cut, Costel Avram aobþinut un nou man-dat în fruntea soci-etãþii. Chiar ºi aºaacesta poate fi schim-bat din funcþie, dacãse schimbã majori-tatea în Consiliul deAdministraþie a soci-etãþii.

”Se poate face cu onouã majoritate înConsiliul Judeþean,sigur în limitele legi.Metode de forþare aunei demiºi sunt destulde multe, dacã omajoritate de la nivelulconsiliului schimbãconsiliul de adminis-

traþie sau alte metodefolosite dar sper cã nuva fi cazul ºi chiarcred cã munca pecare Costel Avram oface la ApaServ ValeaJiului trebuie sã con-tinue pentru cã o soci-etate care era pepierdere masivã, astãzifuncþioneazã pe forþeproprii ceea ce estemare lucru mai ales înValea Jiului unde put-erea de cumpãrare,puterea financiarã apopulaþiei estescãzutã”, a mai spusBalint.

ComponenþaConsiliului de

Administraþie al ApaServ Valea Jiului pen-tru urmãtorii 4 anieste urmãtoarea:prof.univ.dr.ing. RaduSorin (PSD)–preºedintele CA, dr.Ing. Daniel LucianSurulescu (PNL), ec.Iosiv Daminescu, ing.Nicolae Petroi (PNL)ºi dr.ing. CostelAvram (PNL) – mem-brii CA. Acþionariisocietãþii de apã dinValea Jiului sunt toateprimãriile ºi ConsiliulJudeþean Hunedoara,care deþine pachetulmajoritate ºi anume52,3310%.


MaximilianGÂNJU

Bugetul societãþiia fost aprobat deGuvern printr-ohotãrâre emisãzilele trecute, iaractul normativaprobã cheltuielilenecesare închideriiexploatãrilorminiere Petrila,

Paroºeni ºi Uricani.Ajutorul de stat, însumã totalã de173.9 milioane delei pentru anul2014, este suportatintegral de la buge-tul de stat prinbugetul MinisteruluiEconomiei -Departamentulpentru Energie.

Buget pentruînchiderea minelor

S ocietatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea Jiului va

primi un ajutor de stat de aproape174 milioane de lei, bani care vor fiutilizaþi pentru închiderea celor treimine neviabile.

La un an de activitateVicepreºedintele CJ Hunedoara, Tiberiu Balint,

a fãcut bilanþul realizãrilor

D upã aproape un an de activitate în Valea Jiului,acolo unde Consiliul Judeþean Hunedoara ºi-a

deschis o reprezentanþã, vicepreºedintele CJHunedoara, Tiberiu Balint, ºi-a prezentat un succintbilanþ al activitãþii.

Schimbãrile politice, pe principiul”capul lui Avram vrem”

C ostel Avram ºi Tiberiu Balint, la pachet pentrudebarcare. Nu doar de schimbarea din funcþie a

lui Tiberiu Balint se zvoneºte în ultima perioadã, ci ºide schimbarea lui Costel Avram din funcþia de directorgeneral al SC ApaServ Valea Jiului. Tiberiu Balintspune cã nu are cunoºtinþe legate de acest subiect, însãnu exclude aceastã posibilitate, mai ales în condiþiile încare Costel Avram a reuºit sã aducã pe linia de plutiresocietatea pe care o conduce.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 20148 Politic Politic 9

Pus pe glume degenul haz de necaz, fãrãnici o problemã în aspune lucrurilor penume, extrem de relaxatpentru situaþia politicã apartidului sãu, PNL,Costel Avram, coordo-nator PNL Valea Jiului,a râs spunând cã elîntotdeauna a fost înopoziþie. Aºa a fost sãfie, a spus printre multealtele Costel Avram înemisiunea lui MonaliseHihm, la Hunedoara TV.

”Mi-a plãcut cum m-aþi prezentat –vicepreºedinte PNL. Aºaeste, în urma conferinþeijudeþene am fost alesvicepreºedinte al PNL,dar îmi aduc aminte cãam avut funcþii la partidenumai când partideleerau în opoziþie. Amînvãþat la PRM, ºi acoloam fost numai în opozi-þie, iar acum, la PardidulNaþional Liberal, sunt totîn opoziþie. Dar sã ºtiþicã mie îmi place maimult în opoziþie, decât laputere. E mai uºor. Darasta nu înseamnã cã nuvom munci sã revenimla putere... Eu cred cãRomânia are nevoie dePNL pentru cã arenevoie de progres” – aspus Avram.

Liderul liberalilor dinValea Jiului a mai pre-

cizat cu ceva vreme înurmã, la conferinþa PNLPetrila, atunci când afost ales preºedinte, cãliberalii de acolo suntîntr-o veºnicã opoziþie,”dar asta nu însemnã cãnu suntem constructivi”.

S ingurul vicepreºedinte

PNL, din ValeaJiului

Valea Jiului are unsingur vicepreºedinte înorganizaþia judeþeanã aPNL ºi au fost destuicare ar fi vrut sã nu fie.Asta pentru cã Avrameste relativ nou în partid...

”Pot sã spun cã suntcâºtigãtor, pentru cãdacã dupã un an, un anºi jumãtate de când suntîn PNL, am luat vreo840 de voturi în partid,ceea ce e bine. Dar cândvoi avea 15 anivechime, nu ºtiu câtevoturi voi avea. Lãsândgluma la o parte, vãspun un lucru: sigur cãPNL, astãzi, nu treceprin cele mai bunemomente. Am plecat dela guvernare ajutaþi deceilalþi. Important este canoi, acum, sã fim uniþitoþi pentru a ajunge laputere din nou. Jocurile

sau interesele personaleale unora trebuie lãsatela o parte ºi trebuie sãfacem echipã. Eu sunt adeptul echipei,aducându-vã aminte cãîn tinereþe am fãcutsport de echipã – rugby,ºi aici, la PartidulNaþional Liberal, voi face echipã. Cel mai bun trebuie sã meargãînainte, important esteca PNL sã câºtige” – aprecizat Avram.

Î n ziua când PNLa plecat de la

putere, directorul aplecat la PSD

Liderul liberalilor dinVale a recunoscut cã laalegerile europarla-mentare va fi greu ºi cãtrebuie sã se depunãmuncã multã ºi mobi-lizare exemplarã, pentrucã odatã cu plecarea dela guvernare, au fost ºidintre cei care au pãrãsitpartidul.

”Un caz, în ValeaJiului, este cel a unuidirector de minã. În ziuacând a plecat PNL de laguvernare, el a trecut laPSD. Asta ne aratã,nouã, celor de la PNL,faptul cã în momentulcând vom fi din nou laguvernare, ºi chiar înorice moment, sã nealegem oamenii cei maibuni, care cred în libera-lism ºi nu fripturiºtii carevor numai funcþii” – aspus Costel Avram, cureferire la plecarea directorului MineiLivezeni, la PSD.

C a în orice misiune grea ºi

greºelile vor fi plãtitescump...

Avram a precizat cãnu este deloc uºor sãpãtrundã gradual înconºtiinþa populaþiei dinValea Jiului, zonã careeste în majoritate munci-toreascã. Liberalul a fostextrem de vizibil în acestunltim an, cu realizãrisociale ºi culturaleremarcabile, de pãstrarea tradiþiilor ºi de aju-torare a organizaþiilor cevin în sprijinul copiilorsãrmani ai Vãii Jiului etc.Sã ne amintim, cãprimul sediu al PNL dinValea Jiului, la Lupeni, afost spart, deºi preºedin-tele acestuia, DragoºVonica, a fost primul ºicel mai tânãr consilierjudeþean, în 1990.

De atunci s-a maischimbat câte ceva –

acceptarea ºi o creºtereîn preferinþele populaþieila vreo 12 la sutã. ªiasta, dupã 24 de ani!

Ca urmare, CostelAvram, numit coordona-tor pe Vale (colegii luiºtiu de ce), are misiunegrea, pentru cã nu poþiface bine cuiva cu forþa,ci trebuie sã-i pãtruzi îngând ºi suflet, sã-i

cânºtigi încrederea. Se poate, dar asta ceretimp. Cât poate scurtaAvram timpul ºi cum?Ca în orice misiune greaºi greºelile vor fi plãtitescump...

”Nu eu trebuie sãspun, ci vremea va arãtacã PNL, încetul cu înce-tul, s-a schimbat în ValeaJiului, nu numai datoritãlui Costel Avram, ci prinfaptul cã împreunã cupreºedinþii, cu membriide partid din Vale, amînceput sã ne miºcãm,sã fim mai vizibili, caoamenii sã ne cunoascã,sã cunoascã acþiunile pe

care le facem... Dacãoamenii nu vãd ceea cefac aleºii locali ai PNL,mai ales cã în ValeaJiului noi nu avem niciun parlamentar ºi nici unprimar, doar doi vicepri-mari – unul la Aninoasaºi unul la Petroºani, nule vom câºtiga încrede-rea. Dacã activitatea lor,a noastrã nu iasã în evidenþã, atunci oameniiîºi pun multe semne deîntrebare. Eu cred înrelasarea PNL în ValeaJiului ºi cred într-o victorie finalã...

Dacã vorbim deeuroparlamentare, laPetrila, acolo unde suntpreºedinte, pot sã vãspun cã mã voi zbatepentru un scor foarte,foarte bun. Mã intere-seazã de asemeneaîntreaga Vale ºi judeþul.Toþi trebuie sã facemfront comun, iar scorul

de 25% nu este nereali-zabil, cu toate cã, sã spui25% astãzi, însemnãmuncã asiduã. Dacã nuvom munci, nu avemnici o ºansã sã scoatemacest rezultat.

La Petrila, în 2012,am plecat de la un scorde 13,6%, cu trei consilieri, iar într-un sondaj de opinie, fãcut lasfârºitul anului trecut,eram la 19%. O creºteremicã, dar sigurã. Euvreau sã mã asigur cã înValea Jiului lucrurilemerg spre bine.

Nu cred cã pânãacum a fost vorba de un

insucces al PNL în Vale,ci acolo era vorba de ocastã, poate e mult spus,dar erau la organizaþiidoi-trei consilieri care numai lãsau sã vinã ºi alþii,oameni buni, de calitate.Acum sunt deschise uºilepentru oameni, oamenibuni care pot aducevoturi, care pot insuflaîncredere cetãþenilorcare vin la vot. Eu credcã vor înþelege toþi lideriidin Valea Jiului cã numaiprin muncã poatecâºtiga PNL. Dacã vãd doar interesul lorpersonal, este greu decrezut cã vom câºtiga,dacã nu vin oameni care sunt vectori deimagine...

Mã uitam, la 1Decembrie, la Petrila,când am fost ladepunerea de coroane ºiau venit alãturi de noifostul director general alCompsniei Naþionale aHuilei, Ilie Bãlãnescu, unom care a condus des-tinele mineritului, a con-dus o direcþie în minis-terul industriei, directoride ºcoli, profesori,ingineri, fost viceprimar,foºti directori ºi actualiºefi de sector sau cufuncþie de conducere lamina Lonea... Importanta fost ca lumea sã vadãoameni de calitate,oameni care într-adevãrºi-au arãtat calitatea prinprestaþia lor, la locurilede muncã, din funcþiiledeþinute ºi care aratã cãacolo unde merg eioamenii pot aveaîncredere.

Drept dovadã,oamenii au început sã

vinã, sã aibã încredere ºi nu luaþi cu arcanuldoar pentru cã PNL erala guvernare. Au venitmedici, profesori universitari de laPetroºani, oameni caresunt membrii PNL, laPetrila. Important estecã au venit în jurul partidului nostru” – aspus Costel Avram,transmiþând mesaje precise colegilor dinPNL Valea Jiului.

Î naintaºii s-ar rãsu-ci în mormânt...

Exceptându-l peAvram, care a dinamizatviaþa politicã cu acþiunilesale de anvergurã de laPetrila, totuºi în local-itãþile din Valea Jiului, lanivel de organizaþii, sestã slab. Nici mãcar laPetroºani, unde existãun viceprimar ºi un con-silier judeþean, cetãþeniinu vãd ºi nu îi percep peliberali ca o grupare careface ceva pentru comu-nitate. Iar dacã au fãcut,procedeazã ca o socie-tate secretã. Doar eiºtiu... Se pare cã ºiCostel Avram areaceeaºi pãrere, darexprimatã altfel.

”Cert este, cã pânãacum, chiar dacã, la

Petroºani, avem vicepri-mar ºi consilier judeþeanlucrurile nu s-au miºcataºa cum trebuie. Sper cãdupã alegerile de laorganizaþia Petroºani,lucrurile se vor schimba.Adicã se va arãta cãtotuºi PNL este la con-ducerea administraþieilocale de la Petroºani, cãavem un consilierjudeþean, dar astaînseamnã muncã ºi nutrebuie sã se stea în

spatele altora pentru aaduce voturi. Eu amsperanþa cã lucrurile vormerge bine în organiza-þiile din Valea Jiului...

Vreau sã vã spun cãdezvoltarea economicã aVãii Jiului a avut loc înperioada interbelicã.Dacã este sã umblãm la fundaþiile ºcolilor, spitalelor, bisericilor dinVale, toate portã numele unor înaintaºide-ai noºtri, membrii aiPartidului NaþionalLiberal care au scris isto-rie, care au dezvoltatacestã zonã. Cred cã sevor rãsuci în mormântdacã noi, ca urmaºi ailor, cei care suntemastãzi, nu ducem maideparte ceea ce au

început ei” – a precizatliderul liberal.

J ustiþia – treicauze identice,

trei decizii diferite

Despre justiþie, Avram a dat exempluincompatibilitatea pentrucare este judecat ºefulsãu Mircea Moloþ precizând cã în treicazuri identice justiþia adat trei soluþii diferite...

”Costel Avram,Mircea Moloþ ºi Ioan Rus(vivepreºedinte CJH –n.n.) dupã ani, totþi suntîn AGA, Mircea Miloþeste incompatibil, miemi se claseazã dosarulspunând cã nu suntincompatibil, celãlat,Rus, nu a primit nici osentinþã. Asta e justiþiade la noi. Mi se pare mieincorect, toþi trei am fostîn AGA, el este purtatprin procese, iar cazulmeu este clasat. De ce?Pentru cã el estepreºedintele ConsiliuluiJudeþean? Eu nu mai

sunt în ConsiliulJudeþean? Poate cinevava vedea ºi va rezolvaaceastã problemã...” –

În rest, la Hunedoaratv, liberalul CostelAvram, a povestit, cumultã savoare, pãþaniiledin PRM, cu cine a votat de-a lungul timpului, cum a fost alãturi de mineri la mineriade ºi pãþaniilesale cu acele ocazii,despre ziariºti care i-aufost atunci alãturi ºi careapoi sau reorientat etc.,etc. ªi toate acestea le-aspus foarte relaxat, vãditneafectat cã se aflã, dinnou, în opoziþie.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Costel Avram nu se lasã deºi este ”în veºnicã opoziþie”

”Îmi aduc aminte cã am avut funcþii lapartide numai când partidele erau în

opoziþie. Am învãþat la PRM. ªi acolo am fost numai în opoziþie, iar acum, laPartidul Naþional Liberal, sunt tot în opoziþie. Dar sã ºtiþi cã mie îmi place maimult în opoziþie, decât la putere. E mai uºor.Dar asta nu înseamnã cã nu vom munci sãrevenim la putere... Eu cred cã România arenevoie de PNL pentru cã are nevoie de progres” – Costel Avram, vicepreºedintePNL Hunedoara, coordonator Valea Jiului.

Monika BACIU

”Sunt ºi acum ºi suntcercetãri care se fac, ºi înspecial doctoratele trebuiesã vinã cu elemente denoutate ºi care vin cu soluþiibrevetabile ºi în special întehnica. Sunt niºte aspecte,costurile care trebuiescplãtite la OSIM pentru

brevetare sunt destul deconsistente ºi în acest context dacã nu gãseºti osoluþie pentru sponsorizareeste greu ca omul sã scoatãdin buzunar sumele respec-tive, noi cã universitate niciatât nu avem bani ca sãsuportãm noi cheltuieliledin fondurile pe care leavem ºi atunci faþã de altã

datã numãrul a scãzut darsunt destule soluþii, rezul-tate din teze de doctoratcare au fost propuse pentrubrevetare”, a declarat AronPoantã rectorul UniversitãþiiPetroºani.

Brevete de invenþie suntînregistrate foarte multe.Sute la numãr, sunt invenþiicare ºi-au gãsut aplicabili-

tate practicã, însã deteama de a nu supãravreun coleg, rectorrefuzã sã spunã careeste cel mai ingeniosproiect de acest gen.

”Este greu de fãcut oierarhizare. Au fostfoarte multe brevetecare au fost aplicate înproducþie în cadrulindustriei miniere. Sãfac o ierarhizare ar fidelicat ºi oricare ar finominalizarea, ar fi

mulþi care s-ar supãra pentru cã nu a fost a lor.Aceste chestiuni se ºtiu, noiºi acum vom scoate omonografie cu ocazia a 65de ani. Am reuºit sã o fina-lizãm ºi urmeazã sã o dãmla tipar ºi este destul demare pentru cã conþineistoria de 65 de ani ai uni-versitãþii ºi toþi absolsentiicu toate grupele ºi cu toþidoctorantii ºi cadrele didac-tice cu peste 600 de pagini”,a mai spus sursa citatã.

Sunt însã profesori aiUniversitãþii Petroºani carede-a lungul anilor au obþinut brevete de invenþie.Spre exemplu mai multepersoane au obþinut brevetul de invenþie pentrugurã de siloz, cu închizãtorplan, echipat cu role, înplan superior

”Invenþia se referã la ogurã de siloz, cu închizãtorplan, echipat cu role, în plansuperior, având câte douãbaterii de role ce culiseazã înplanul superior, permiþândcurgerea materialului pulve-rulent aflat în siloz, roleleculisând pe o ramã din profilU, montatã pe corpul meta-lic al silozului, închizãtorulfiind acþionat cu ajutorul unuiºurub antrenat manual saude un cilindru hidraulic saupneumatic, în funcþie decapacitatea silozului”, searatã pe OSIM.

Inventatorii acestui sistemsunt Lucian Zamfirescu, IoanPleºa ºi Octavian Pleºa.

În perioada 2007-2011,Universitatea Petroºani apublicat un singur brevet deinvenþie.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

Z eci de brevete de invenþie publicate de Universitatea Petroºani,dar nu în ultimii ani. Birocraþia de la toate paliere se rãsfrânge

ºi asupra cercetãrii. Chair dacã încã la instituþia de învãþãmântsuperior încã se face cercetare, ºi nu puþinã, publicarea rezultateloreste un proces anevoios ºi extrem de costisitor. Din acest motiv,cadrele didactice renunþã sã mai solicite brevete de invenþie.

Bacalaureat -ultima

redutã, ultima speranþã

P roba la alegere,în funcþie de pro-

filul urmat de absol-venþii claselor a XII-a,parcã le-a mai datsperanþe liceenilor.

Majoritatea a recunoscut, vineri la ieºireadin salã, cã a fost mai uºorºi fiecare mai sperã la onotã bunã.

Fie cã au susþinut exa-menul la geografie, la istorie, la economie, oricare a mai fost profilul

pentru fiecare specialitateîn parte, liceenii din ValeaJiului au prins parcã unpic de curaj. Vineri, laproba la alegere fiecare ascris mai mult, a puctatfiecare subiect, iar la ieºire,liceenii s-au prezentat maioptimiºti. „A fost foarteuºor, dar m-am ºi pregãtitfoarte mult ºi sper sã iau onotã mare. Am dat probala geografie ºi a fost foarteuºor”, a declarat la ieºireadin salã o tânãrã dinPetroºani, absolventã aunui liceu cu profil eco-nomic ºi la fel ca ea auspus mai toþi cei care auieºit dupã o orã ºi jumãtatedin examen. „A fost destulde uºor. Mã aºteptam sãfie mult mai greu, dar a

fost uºor. La geografie mãpricep ºi mi-a cãzutSpania…A fost foarteuºor, sper la un 7, sau 8chiar”, ne-a spus o altãtânãrã.

Vinerea trecutã, liceeniiau susþinut simularea ulti-mului examen din cadrulbacalaureatului: proba laalegere a profilului ºi specializãrii, iar la aceastanu au mai participat ºi elevii din clasele a XI-a.Rezultatele de la simulãrilede BAC vor fi afiºate pe14 martie.

Cel mai greu a fost,însã, la matematicã, iar lasimulare aproape toþisperã sã ia o notã de trecere.


DDiinn ccaauuzzaa bb ii rrooccrraaþþ iiee ii ºº ii aa ccooss ttuurr ii lloorr rr iidd iiccaattee ,,

Universitatea Petroºani a publicat uunn ssiinngguurr bbrreevveettde invenþie între 2007-2011


”Ne afecteazã.Aceste lucruri nu trebuiau deteriorate. Nua rãspuns administraþialocalã de aceste lucruri,au rãspuns unitãþileminiere de care auaparþinut. Ele s-au dete-riorat foarte mult. Aþivãzut ceea ce înseamnãfierul vechi care s-afurat din toate locurile,s-a stricat absolut tot.În acest moment încer-cãm sã facem rost de ohalã de 600 de metripãtraþi ºi nu mai gãsimîn fostele spaþii aleunitãþilor miniere pen-tru cã s-au deteriorat.Am avea nevoie deaceastã halã pentrusocietãþile foarte bune

din localitatea noastrã”,a declarat CornelResmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Deºi majoritateaobiectelor metalice auajuns la centrele decolectare ale fieruluivechi, primarullupe-nean

spune cã acum pe razaurbei nu mai existã ast-

fel de spaþii, însãîn zadar.

”Amspus

cã

s-a furat foarte multfier. În momentul defaþã pe raza municipiu-lui Lupeni nu mai avemprobleme cu centrele,dar au localitãþile dinaporpiere ºi este normal ca cei care seocupã de fier vechi cãtrebuie sã trãiascã ºi ei,dar nu este un lucru pe

care nu îl pot înþelegepentru cã mizeazãîntotdeauna pe acapararea a ceea cenu este al dumnealordecât sã mizeze pentrua lucra. Sã furi toatãviaþa nu este o soluþie”,a mai precizat sursacitatã

În strategia de dez-voltare a municipiuluiLupeni este scris negrupe alb cã toate clãdirileindustrial nedezafectateaduc prejudicii munici-palitãþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Clãdiri abandonate, prejudicii municipaleÎ n Valea Jiului zeci de clãdiri au fost

abandonate în cursul anilor de pro-prietari. Toate acestea au ajuns pe mânamagneþilor care au pus stãpânire pe eleºi au dus la fier vechi tot ce se putea valorifica. Primarul de la Lupeni spunecã ar avea nevoie de o halã mare, însãnu gãseºte un astfel de spaþiu.

N u au fost notemari la simularea

testelor naþionale pen-tru absolvenþii claselora VIII-a. Reprezentanþiia douã dintre cele maibine cotate ºcoli dinValea Jiului spun cãmai este de lucru ºichiar recunosc cã auavut copii care nu aupromovat.

Absolvenþii de gimnaziumai au de pus burta pecarte. Nu au obþinut rezul-tate bune, ci doar satisfãcã-toare ºi asta înseamnã cãmai trebuie sã înveþe. Spreexemplu, la ªcoala I.GDuca din Petroºani, noteleau fost puþin sub aºteptãriºi, la o primã evaluare asituaþiei, concluzia esteclarã: elevii mai trebuie sãstudieze.

„Am primit cataloageledin centrele de evaluare.Am terminat statistica, dardin 132 de copii, care aususþinut simularea, 86 suntpromovaþi, ceilalþi 46 aunote sub 5. Bineînþeles cãspunem cã mai este delucru ºi ne bucurãm cã maieste ºi timp ca sã lucreze sãajungem sã avem în varãpromovabilitate foartebunã”, a declarat NicoletaDemeter, director al ºcolii

I.G Duca din Petroºani. Fiecare lucrare va fi

discutatã la clasã cu elevii ºifiecare profesor va ºti cemai are de lucru cu ei, însã,rezultatele de acum nu suntmulþumitoare ºi asta orecunosc cei care predau laºcolile bine cotate dinPetroºani. „Rezultatele suntproaspãtt venite, nu amapucat sã facem o statis-ticã. Unele sunt surprinzã-toare. La o primã evaluare,rezultatele nu sunt nici pe

departe satisfãcãtoare.Tocmai acesta este ºi rolulsimulãrii de a vedea cât demult este de muncã. Deluni, vom lua fiecarelucrare, a fiecãrui elev înparte, împreunã cu profe-sorul de specialitate ºi vomvedea unde mai este delucru. Sunt ºi note bune,sunt ºi note neaºteptat demari, ale unor elevi de lacare nu aveam pretenþii.Sunt ºi note, însã, maimicuþe, la elevii de la careaveam pretenþii mai mari”,a adãugat ºi Robert Humel,preºedinte al Comisiei deExaminare.

Nimeni nu este acummulþumit de rezultateleobþinute. Mai este timp de pregãtire ºi tocmai peaceste aspecte vor insistapânã în varã profesorii despecialitate.


Rezultate slabe la testele naþionale

Dan Radu Ruºanu(PNL) are o declaraþiede avere stufoasã, ºisurprinzãtor majoritateabunurilor pe care ledeþine sînt moºtenite,poate de la o “mãtuºãTamara”.

Senatorul hunedore-an este “prinþul moºten-itor” al unei averi fabu-loase. În anul 1983 el aprimit în dar mai multeobiecte preþioase caresunt evaluate la sumade 55.100 de euro.Echivalentul în lei arînsemna 312630.13RON, adicã peste 3 miliarde de lei vechi.Astfel, putem spune cãsenatorul þinteºte spre“El Dorado”. El deþinebustul din bronz albunicului GhicaAnastase a cãrui valoareeste estimate la 30 demii de euro. Ca valoareurmeazã în ordinedescrescãtoaredeþinerea unor cercei deplatinã cu diamanteevaluate la 10 mii deeuro. Ruºanu mai are ostatuetã din marmurã acãrei preþ este de 2000de euro. Tot 2000 deeuro este ºi o pincturamarinã, o cruciuliþã cuaur ºi diamante. La 3000 de euro suntevaluate icoanele ºitabloruile pe care ledeþine prin moºtenire.Dan Radu Ruºanu maiare o picturã în uleievaluatã la 1500 deeuro ºi diverse bijuteriide aur de 14K ºi 18Kevaluate la suma de1600 de euro. Acesteasunt achiziþionate desenator în perioada1990-2004.

Fostul preºedinte alASF deþine mai multeterenuri în diversecolþuri ale tãrii, însã nuare niciun apartament.Nici el nici soþia sã nusunt proprietarii vreunuiimobil, ci sînt proprie-tarii mai multor terenuri.Tot prin moºtenire, Dan

Radu Ruºanu s-a ales cu6 terenuri în suprafaþade aproape 136 demetri pãtraþi. Dacã biju-teriile le-a moºtenit întimpul regimului comu-nist, terenurile le-aprimit între anii 1997-2007. De precizat însãeste faptul ca terenurilesînt moºtenite de soþiasa Anca Rusanu.Dintre multitudinea de terenuri pe care le“pãstoreºte”, Dan RaduRusanu a achiziþionatdouã suprafeþe de terende 1,9 hectare.Conturile ºi activelefinanciare ale senatoru-lui sînt estimate la peste950 de mii de lei, adicãpeste 9,5 miliarde de leivechi.

Cel mai mare cîºtig l-a avut însã capreºedinte al Eximbank,funcþie deþinutã circatrei ani. Aproximînd la3.000 de dolari venitullunar în aceastãperioadã, cîºtigul salarialpoate ajunge la aproape108.000 dolari. Cumde la începutul anului2001, Ruºanu a devenitdeputat veniturile salari-ale în perioada 2001-2006 pot fi aproximatela 75.000 dolari. Latoate acestea se potadãuga cîºtigurileobþinute de soþia sa,manager, din 2003 lasocietatea InternaþionalSA din Sinaia, ºi carepot fi aproximate la10.000 de dolari anual,adicã 30.000 de dolariîn perioada 2003-2006. Totalul cîºtigu-rilor salariale în perioa-da 1990-2006 poate fi,aºadar, aproximat la cel mult 265.000 dedolari.La acestea, seadãugã cîºtigurileobþinute din activitateadidacticã, Ruºanu fiind,din anul 2001, lector laUniversitatea „SpiruHaret“, iar din 2004,conferenþiar.

Conform declaraþiilor

de avere, el a obþinut, în2004 ºi 2005, dinaceastã sursã, cîºtigurianuale de 112 milioanelei vechi. Astfel, la acestcapitol se pot adãugacîºtiguri de maximum15.000 dolari în ultimiicinci ani. Þinînd cont decele prezentate mai sus,veniturile din salarii potfi aproximate la280.000 de dolari.

A restat preventiv

Rusanu a fost reþinutpe 25 februarie deprocurorii DNA pentrusãvîrºirea infracþiunilorde favorizare a infractorului ºi influen-þare a declaraþiilor.

"Din ordonanþa deextindere a urmãririipenale a rezultat cãexistã date ºi indiciirezonabile, conformcãrora, pentru perpetuarea situaþiei defavorizare a SCCarpatica Asig SÃ ºiurmãrind impunerea încadrul consiliului ASF aanumitor persoane, darºi întãrirea propriei put-eri decizionale, DanRadu Rusanu a efectuatdemersuri pentruadoptarea unei ordo-nanþe de urgenþã decãtre GuvernulRomâniei, care sã deacaracter normativ ºiobligatoriu intereselorsale personale ºi degrup. Astfel, potrivitprobelor administratepînã în prezent, a rezul-tat cã suspectul Rusanua întocmit, în fapt,proiectul ordonanþei deurgenþã pentru modifi-carea ºi completareaOUG 93/2013 privindînfiinþarea, organizareaºi funcþionareaAutoritãþii deSupraveghereFinanciarã, precum ºipentru modificarea Legii136/1995, privindasigurãrile ºi reasigu-

rãrile în România ºi aavizat, în calitate depreºedinte al ASF,proiectul de lege, care afost ulterior adoptat înºedinþa de guvern din16.10.2013 ºi publicatîn Monitorul Oficial alRomâniei în18.10.2013", declaraDNA.

Procurorii susþin cã,pentru atingerea intere-selor personale, DanRadu Ruºanu, în com-plicitate cu iniþiatorul dedrept al proiectului delege, s-a prevalat deangajamentele legisla-tive ºi instituþionale pecare ASF ºi le-a asumatcu Fondul MonetarInternaþional ºi cureprezentanþii ComisieiEuropene, pentru intro-ducerea unor modificãriîn proiectul de ordo-nanþã de urgenþã, care

au constat în inter-pretarea subiectivã ºipãrtinitoare privind cer-inþele legate de cali-ficãrile profesionaleminime pe care trebuiausã le aibã membriiConsiliului.

"Astfel, cunoscîndfaptul cã Daniel Tudor,la acea datãvicepreºedintele sectoru-lui de supraveghere aasigurãrilor, nu îºiechivalase studiile efec-tuate în afara þãrii, aimpus ºi a obþinut modi-ficarea legislaþiei, în sen-sul introducerii, ca ºicondiþie, pentru aocupa funcþia de mem-bru al Consiliului ASF,experienþa profesionalãîn domeniul financiar ainstituþiilor de creditºi/sau a instituþiilorfinanciare nebancare deminimum 9 ani de la

data absolvirii studiilor.O altã prevedere a cãreireglementare a obþinut-o în cadrul ºedinþei deguvern din 16.10.2013a constituit-o concen-trarea, sub autoritateaexclusivã a preºedinteluiASF, a deciziei dedeclanºare sau nu aunor controale la societãþile de asigurãri,inopinate, îngrãdind astfel atribuþiilevicepreºedinþilor sectoa-relor supravegheate,care se presupune cãaveau competentele sãdecidã oportunitateainstituirii unor astfel decontroale", mai precizeazã DNA.

Sursa citatãmenþioneazã cã, înacest mod, Dan RaduRusanu a urmãrit ºi aobþinut foloase necuven-ite, prin încãlcareanormelor de drept,aducînd vãtãmãri, atîtinstituþiei ASF, care, caorganism administrativautonom de specialitate,trebuie sã funcþioneze,guvernat de principiultransparentei insti-tuþionale, cît ºi luiDaniel Tudor.

Monika BACIU Monika BACIU


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orezsîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa cremade þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema delegume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supacrema de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/Ciorba de fasole• Piept de pui cu susan/ Orezsîrbesc cu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

”Greul” ASF, avere greaC ontroversatul Dan Radu Ruºanu, bijuterii ºi obiecte de

artã în valoare de zeci de mii de euro. Preºedintele interimar al Autoritãþii pentru Supraveghere Financiarã, Daniel Dãianu, a anunþat cã Dan Radu Ruºanu a demisionat dela conducerea ASF, asta dupã ce acesta a fost reþinut pentru 29de zile în dosarul Carpatica-ASF.


Maximilian GÂNJU

Cu întreruperi pe perioa-da regimului comunist, con-gresul colecþionarilor deinsigne ºi medalii s-adesfãºurat cu precãdere înValea Jiului, graþie unorcolecþionari pasionaþi. ªi înacest an CongresulNaþional de numismaticã seva desfãºura în Petroºani,iar aleºii au alocat la ultimaºedinþã, din bugetul local,suma de 5000 de lei pentruorganizarea evenimentului.

Municipalitatea va pune ladispoziþia expozanþilor Salade Marmurã ºi se aºteaptãca numãrul participaþilor sãdepãºeascã 100,colecþionari din toatã þara,care vor aduce pentru a leprezenta publicului peste30.000 de insigne, medaliisau alte exponate.Totodatã, în cadrul congre-sului, colecþionarii pot faceºi schimburi de insigne, iarcele mai interesante ºi val-oroase „panouri” sunt pre-miate.

Adriana PAVEL

Sala de marmurãa primãriei a fostplinã de oamenii,pãrinþi ºi profesori,care au venit sã-i

vadã pe elevii de laºcolile din oraº într-un spectacol orga-nizat de primãrie cuocazia zilei de 8Martie. Au cântat,au dansat ºi au

spus poezii princare au adus elogiicelei mai iubitefiinþa, Mama.

“Este un specta-col aºa cum amfãcut în fiecare an,un omagiu pe careîl aducem mamelorºi femeilor ºi aþivãzut bucuria celormici. Este un lucruextraordinar atuncicând vezi copiifoarte bucuroºi , cãpot mulþumi

mamelor. Chiar amascultat o poezie aunui bãieþel foartesimpatic, carespunea ca “ mamaeste fiinþa care îþidã foarte mult ºi nuîþi cere nimic” Esteextraordinar ºi credcã fiecare dintrenoi avem datoriamoralã de a aducerecunoºtinþa,respectul ºi mulþu-mirea noastrã tutur-or mamelor”, adeclarat TiberiuIacob Ridzi, pri-marul MunicipiuluiPetroºani.

Adriana PAVEL

Vizibil emoþionatã,dar cu sclipiri debucurie în ochi, cumodestia unui cadrudidactic care zeci deani a îndrumat mii decopii ºi le-a arãtat caleacunoaºterii mai alesprin reîntoarcerea lanaturã ºi folclor, învãþã-

toarea LucreþiaGabroveanu ºi-a ridicatpremiul în faþa asis-tenþei. Un premiu mer-itat pe deplin.

“Sincer vã spun cã afost o surprizã, nu mãaºteptam. Astadovedeºte încã o datãgrija primarului nostru,Tiberiu Iacob Ridzi ºimai ales grija de a ºti

sã rãsplãteascã ”, adeclarat LucreþiaGabroveanu, învãþã-toare la ºcoala nr. 7 dinPetroºani. De-a lungulanilor de predat înînvãþãmânt, învãþã-toarea Gabroveanu aavut ambiþie. Ambiþiaca fiecare copil dinclasa ei sã ºtie de undeprovine, sã îºi cunoascãoriginile ºi mai ales sãrespecte acest lucru. Pelângã faptul cã este uncadru didactic cum rarexista în zilele noastre,ea, o doamnã mod-estã, dar plinã de curajcând vine vorba de ademonstra importanþalocului ºi originea omu-

lui, este ºi un om deculturã. A scris cãrþidespre tradiþiilemomârlanilor în care arevelat poate lucruridemult uitate chiar ºide unii bãºtinaºi. Învolumul intitulat“Folclor la poale deParâng”, LucreþiaGabroveanu, care esteco-autor, spune aºa:„Tradiþiile românilorsunt comori ce nu artrebui uitate saupãrãsite ºi nici schim-bate. Ele sunt ale noas-tre, ne caracterizeazã,ne definesc ºi prin elene simþim mai bogaþi,mai aleºi, mai altfeldecât alþii” Timp de

mai bine de 40 de ani,Lucreþia Gabroveanuse dedicã generaþiilorde elevi, dãruind lumi-na cunoaºterii. Ea arãmas aceeaºi ca întot-deauna: modestã, sen-inã ºi dedicatã. A scrismai multe cãrþi printrecare: Formarea pri-ceperilor ºi deprinder-ilor muzicale în etapanotaþiei, Sã ne jucãmcu alfabetul sauContribuþii laînvãþãmântul românesc– între tradiþie ºi mod-

ernism. Bineînþeles,lista volumelor este mailungã ºi cu siguranþã nuse va opri aici, ci vacontinua tot atâta timpcât doamna învãþãtoareva avea puterea ºidragostea faþã de copii,de cunoaºtere ºi de cul-turã. ªi, dacã tot trãimîn Valea Jiului, LucreþiaGabroveanu are ovorbã la clasã: ”Tatãltau este miner ºi esteinadmisibil sã nu ºtiiImnul Minerilor! Hai,sã-l învãþãm!”.

Lucreþia Gabroveanu - O viaþã dedicatãcunoaºterii ºi dragostei faþã de tradiþie

Î n cadrul manifestãrilor devineri, de la primãria Petroºani,

învãþãtoarea Lucreþia Gabroveanu aprimit medalia Pro Urbe pentruîntreaga sa activitate, în care aîndrumat în viaþã generaþii întregide copii.

Petroºani - capitalanumismaticii româneºtiÎ ncã din 1975, când s-a organizat la

Petroºani prima întâlnire pe þarã acolecþionarilor de insigne, medalii, vederipoºtale ori alte exponate care se înscriu înaceastã categorie, capitala Vãii Jiului a fostcentrul numismaticii româneºti.

Copiii din Petroºani au mulþumit mamelor de ziua lor

M icuþii din Petroºani aumulþumit mamelor pen-

tru dragostea ºi grija cu caresunt crescuþi, aºa cum au ºtiutei mai bine, într-un mod plin deinocenþã ºi gingãºie.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa este posibil sã plecaþiîntr-o delegaþie anunþatã în ultim-ul moment. Deºi întâmpinaþi maimulte obstacole, vã descurcaþifoarte bine. Relaþiile sentimen-tale s-ar putea sã fie puþin ten-sionate. Discutaþi calm cupartenerul de viaþã.

Aveþi ocazia sã plecaþi într-oexcursie cu prietenii. Vã simþiþiplin de energie ºi cei din jur vãapreciazã ideile. Încercaþi sãprofitaþi de orice ocazie de a vãrelaxa! Nu meritã sã vã gândiþi lacheltuieli, pentru cã meritaþicâteva momente de destindere.

Vã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlã-torie ºi toatã familia intrã înprizã. S-ar putea sã vã indispunão rudã apropiatã. Totuºi, maitârziu, sfaturile sale s-ar puteadovedi utile. Spre searã, cândsituaþia se mai liniºteºte, mergeþiîn vizitã la prieteni.

Dimineaþa s-ar putea sã primiþi oveste bunã în legãturã cu o sumãde bani pe trebuie sã îi primiþi dela serviciu, spre bucuriapartenerului de viaþã. Puteþi sãvã faceþi planuri de viitor ºi sã vãîntâlniti cu prietenii. Nu-i negli-jaþi pe cei tineri din familie.

Astãzi sunt ºanse sã culegeþiroadele unei colaborãri. Dupã-amiazã s-ar putea ca relaþiile sen-timentale sã nu meargã preabine. Nu este cazul sã vã îngrijo-raþi, vã ajutã un prieten sa depa-siti acest moment. Acordaþi maimult timp odihnei.

Dupã o perioadã nu tocmaifavorabilã pe plan sentimental, separe cã astãzi norocul vãzâmbeºte din nou. Aveþi ocazia sãfaceþi cunoºtinþã cu o persoanãcare s-ar putea sã vã rãpeascãinima. Nu este exclusã o relaþiede duratã!

Se pare cã sunteþi nemulþumitdatoritã problemelor financiare.Pe plan intelectual, sunteþi într-oformã deosebitã. Profitaþi ºi dedi-caþi-vã studiului sau proiectelorde viitor. Sunteþi comunicativ ºiputeþi sã vã faceþi noi prieteni.

Aveþi multe probleme de rezol-vat. Chiar dacã aveþi spor la tre-abã, nu refuzaþi ajutorul priete-nilor! Dupã-amiazã, s-ar puteaca o persoanã mai în vârstã dinfamilie sã vã facã un cadou,probabil o sumã de bani.

Sunteþi foarte bine dispus, iarrelaþiile cu anturajul decurg fãrãprobleme. Singurul lucru care nuvã mulþumeºte pe deplin estesituaþia financiarã. Puteþi aveasucces în toate activitãþile.

Sunteþi foarte creativ ºi puteþiavea succes în afaceri. Planurilepe care vi le faceþi azi se vorconcretiza rapid ºi vã vor aducesatisfacþii financiare. Nu treceþicu vederea toate problemele.

Astãzi aveþi un farmec deosebit,care vã deschide toate uºile.Puteþi sã vã ocupaþi de afaceri ºisã faceþi investiþii pentru cãmin.Evitaþi discuþiile în contradictoriucu o membrii familiei.

Aveþi ocazia sã începeþi o activi-tate care vã va aduce mari satis-facþii profesionale ºi financiare.La serviciu, munciþi într-un ritmalert, spre nemulþumireacolegilor. Nu încercaþi sã vãdepãºiþi limitele.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Kile, te omoarã cu zile10:25 Ultima ediþie (r)11:20 Profesioniºtii... (r)12:20 Opinii fiscale12:30 În grãdina Danei (r)13:00 Germana...la 1 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Vreau sã fiu sãnãtos 18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport20:00 Telejurnal 20:55 Clubul celor caremuncesc în România

7:00 ªtirile Pro TV10:00 România, te iubesc! 11:00 Robin Hood (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Jumanji (r)17:00 ªtirile Pro TV17:30 La Mãruþã 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Misiune în Paradis22:30 ªtirile Pro TV

10:30 Schimb de mame (r)12:00 Teleshopping 12:30 Iubirea, bat-o vina (r)13:00 ªtirile Prima TV 13:30 Teleshopping 14:00 O blondã ambiþioasã 16:00 ªtirile Prima TV 16:30 Ce gândesc femeile 17:00 Cireaºa de pe tort18:00 ªtirile Prima TV 19:30 Râzi ºi câºtigi 20:00 Trãsniþii20:30 112 - Poliþia în acþiune21:30 Imagini incredibile dinlume 22:30 Click!

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 2 12:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:45 Teleshopping 15:00 Specialiºti în sãnãtate 15:30 Când dragostea învinge 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine15:00 Teleshopping 15:45 Vacanþã ºi terapie16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Feriha22:15 WOWbiz0:30 ªtirile Kanal D (r)

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Evenimentul Zilei 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 Doamne de poveste(r)14:30 Doctorul casei (r)15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30SantaDiabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte

9:00 Digi Sport Expres9:45 Gimnastica de dimineaþã10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal: Real Madrid -Levante11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal: Real Madrid -Levante12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal: Napoli - Roma13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Fotbal: Napoli - Roma14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Rezumat Italia15:00 Rezumat Spania16:00 Fotbal European 17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal: SãgeataNãvodari - Vaslui 19:45 Digi Sport Special 20:30 Fotbal: Dinamo -Corona Braºov

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Junior Chef 23:00 Un show pãcãtos

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

S.C Apa Serv Valea JiuluiS.A Petroºani anunþã restricþiiîn furnizarea apei potabile pen-tru: Luni 10.03.2014 înoraºul:

- Lupeni între orele 9.00-15.00. Zona afectatã:Cartier Barbateni. Motivulrestricþiei: Remediere pierderestr. Pãcii, bl. 4A ºi montare dis-tribuitor în bl. 21, str.Bãrbãteni.

Azi se ia apa!

Paris, marþi 2 septem-brie 1946.

Delegaþia românã laConferinþa de pacepãtrunde în sala confer-inþei unde se aflã reuniteComisiile teritoriale pen-tru România ºi Ungaria.Domnul Tãrtãrescu,preºedinte al delegaþiei,pãtrunde în salã, urmatde domnii: LucreþiuPãtrãºcanu, ªtefanVoitec, Mihai Ralea,Ricard Franasovici.Urmeazã a se da rãspun-sul României la cererileformulate de delegaþiamaghiarã care revendicã4000 de kilometri pãtraþi,împreunã cu oraºele:

Oradea, Satu-Mare ºiArad.

Timp de o orãîncheiatã, domnulGheorghe Tãrtãrescuciteºte declaraþia în caresunt rãsturnate argu-mentele ºi respinse pre-tenþiile Ungariei. Voceaprimului delegat român seridicã din când în când ºise simte vibraþia lãuntricãatunci când apãrã pãmân-tul ºi suveranitatea þãrii.(Art. 1 al Constituþiei deazi – România, Statnaþional unitar ºi indiviz-ibil !). Logica impecabilãa delegaþiei rãstoarnã,rând pe rând, eºafodajulridicat de delegaþia

ungarã.Delegaþiile celor 21 de

puteri urmãresc cu atenþiedeosebitã ºi nu-ºi iauprivirea de la orator decâtpentru a o îndrepta spreharta în relief cãtre caredomnul Tãrtãrescu aratãspre a materializa argu-mentele geografice ºi eco-nomice. Numeroase dele-gaþii iau notã ºi aºterncifre pe hârtie. Sala esteîncordatã de emoþie iar,dupã o orã încheiatã,domnul Tãrtãrescu ter-minã, lasând o impresieadâncã. Cauza dreptãþiiromâneºti a fost pledatãºi asistenþa (prieteniiRomâniei) afirmãcã a fost pledatãcu o logicã ºi cuun accent de sin-ceritate care tre-buie sã fi convinsºi pe cei mai

mari îndãrãtnici.Iatã textul discursului

rostit de domnulTãrtãrescu. FrontieraTransilvaniei a fost confir-matã de Consiliul celor 4miniºtri de externe.

Domnule preºedinte,domnilor,

Cauza pledatã de dele-gaþia Ungarã înainteadumneavoastrã a fostdezbãtutã de mai multeori în faþa justiþiei inter-naþionale. O primãhotãrâre a fost datã acum25 de ani la Conferinþade pace care punea capãtprimului rãzboi mondial…Va urma.Documentaþie:Presa vremii, Dicþionaristoric – geografic, Gh.Adamescu

Petru BOLOG - CIMPA

Reporter în istorieApãrarea drepturilor României asupra

Transilvaniei (Document)

P ledoaria domnului Gheorghe Tãrtãrescu,vicepreºedinte al Consiliului de miniºtri

ºi Ministru al afacerilor strãine a Românieiîn faþa Comisiilor pentru România ºi Ungariala Conferinþa de pace del Paris, 1946.

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.


Cei trei au plecat,sâmbãtã, de la CabanaGenþiana spre VârfulPeleaga (2.509 m), cuintenþia de a ajunge laRefugiul Bucura, dardin cauza ninsorii ºi avicolului s-au rãtãcit petraseu, iar în jurul orei2.00 noaptea, când auajuns într-o zonã cusemnal GSM, au sunatla 112 ºi au cerut aju-tor.

În urma datelorsolicitate turiºtilor, sal-vamontiºtii au reuºitsã-i localizeze ºi i-auîndrumat spre RefugiulBucura, aflat la o orãde mers de locul încare se aflau cele treipersoane. O echipã aplecat însã sprerefugiul menþionat,pentru cã salvatoriimontani au dorit sã fiesiguri cã turiºtii auajuns acolo ºi sunt înafara oricãrui pericol.

„Atunci când aucerut ajutor, cei treituriºti erau panicaþi ºile era frig. În zona încare se aflau era viscol

ºi ceaþã. Dupã ce i-amîndrumat spre RefugiulBucura, am trimis oechipã desalvamontiºti în zonã,deoarece am dorit sãfim siguri cã turiºtiisunt într-o stare desãnãtate bunã ºi cã nusunt alte probleme”, aspus ºeful ServiciuluiPublic JudeþeanSalvamont Hunedoara,Ovidiu Bodean.

Salvatorii montanireamintesc turiºtilor cãnu trebuie sã se aven-tureze pe trasee,deoarece în aceastãperioadã a anului seîntunecã devreme, iarvremea se poateschimba de la o orã laalta. De asemenea,salvamontiºtii reco-mandã ca turiºtii sãpoarte un echipamentadecvat ºi sã fie legaþicu o coardã, în cazulîn care în zonã suntporþiuni cu zãpadã ºigheaþã.

Marius MITRACHE

Doar în primeledouã luni ale acestuian, 693 de hunedoreniau beneficiat de con-cedii medicale.Comparativ cu anii tre-cuþi, situaþia nu este cumult schimbatã. “ În2012 am înregistrat

4249 de cereri derambursare, iar în anul2013 un numãr de4329 de cereri. Dacãne referim cu priori-tate la numãrul deconcedii medicale, înanul 2012, numãrul afost undeva în jur de7000, iar în anul2013 avem o medieîntre 5000 ºi 6000 deconcedii medicale ”, adeclarat EcaterinaCumpãnaºu, directoreconomic C.J.A.S.Hunedoara.

Vorbim aici desprepersonele care au fostnevoite sã se recu-pereze la domiciliu sauîn spitale mai mult decinci zile. „ În ceea cepriveºte numãrul deconcedii medicale elib-erate de medicii dinjudeþul Hunedoara, nuputem sã vã dãm ocifrã exactã pentru cala noi se cuantificadoar concediile med-icale care se suportãdin fondul naþionalunic de asigurãri desãnãtate, adicã indem-nizaþiile care depãºescprimele 5 zile, care seplãtesc de cãtre anga-jator ”, a mai declarat

Ecaterina Cumpãnaºu. Majoritatea certifi-

catelor de concediumedical au fost eliber-ate de medici pentruboli obiºnuite însã auexistat ºi persoanediagnosticate cu afecþi-uni mai grave cum arfi boli cardio vasculare,cancer sau cu riscmaternal. La fel ca ºiîn anii trecuþi,Compania Naþionalã aHuilei se afla în topulinstituþiilor cu cele maimulte concedii med-icale, aceasta fiindurmatã de o fabricã decablaje din judeþulHunedoara.

Adriana PAdriana PAAVELVEL

Potrivit datelor furnizate decãtre Direcþia de SãnãtatePublica Hunedoara, în anul2013, 63 de persoane au fostdiagnosticate cu boli profesio-nale, mai mult decît dublu faþãde 2012 cînd doar 31 demuncitori au ajuns la medic cuastfel de afecþiuni. „ Ca ºiafecþiuni au fost mai multe,pentru ca o persoanã poate sã aibã douã sau chiar treiafecþiuni. Astfel, în 2013 amavut un numãr de 79 de afecþiuni”, a declarat dr. Cecilia Birãu, purtãtor decuvînt DSP Hunedoara.

Bolile profesionale sîntafecþiuni cauzate de lucrul înmediul nociv astfel ca majori-tatea acestor cazuri, adicã înproporþie de 99 % au fostînregistrate în Valea Jiului, înminerit. Cele mai des întîlniteafecþiuni sunt cele careafecteazã coloana vertebralã ºiplãmînii. „Au predominatafecþiunile musculo-scheletale

mai ales la nivelul coloanei ver-tebrale, iar pe locul 2 au fostpneumoconiozele. Acestea dinurmã, dupã cum bine ºtiþi, sîntboli ale aparatului respirator, alplãmînului, în special datoritãpulberilor silicozice. Deci, aparîn cazul minerilor”, a mai spusCeclilia Birãu. Din pãcate,diagnosticarea acestor boli seface destul de tîrziu ºi asta dincauzã cã mulþi ignora primelesimptome ºi nu se prezintã la

medic decît dupã un timpfoarte îndelungat.

Din totalul afecþiunilorcauzate de meserii caredegradeazã sãnãtatea anga-jaþilor, o treime se croni-cizeazã, iar zece la sutãevolueazã pînã la incapacitatepermanentã de muncã

Adriana PAdriana PAAVEL VEL

Hunedorenii nu se dezmint: 700 de concedii medicale în douã luniA proape 700 de cereri de concedii medicale au fost înregis-

trate în primele douã luni ale acestui an la Casa Judeþeanade Asigurãri de Sãnãtate Hunedoara. Totuºi, numãrul personelorcare au beneficiat de astfel de concedii este mult mai mare, avîndîn vedere cã în evidenþele casei de asigurãri sînt înregistratedoar cele cu o duratã mai mare de cinci zile.

Turiºti recuperaþi dinMasivul Retezat

T rei turiºti aflaþi în drumeþie înmasivul Retezat au cerut ajutorul

salvamontiºtilor, în noaptea de sâmbãtãspre duminicã, dupã ce s-au rãtãcit.

Hunedorenii, bolnavi de muncãS e pare cã munca grea îi îmbolnãveºte pe tot mai

mulþi locuitori ai judeþului Hunedoara, în specialpe cei care lucreazã în minerit. Astfel, numãrul per-soanelor diagnosticate cu boli profesionale s-a dublatpe parcursul anului trecut, în comparaþie cu 2012.

cvj nr 568, luni, 10 martie

Documents