Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 987

Luni, 16 Noiembrie 2015

M inerii de la Petrila au asistat, cu lumânãri în mâini ºicapul plecat la ceea ce poate va fi ultima slujbã dedicatã

celor care au scris cu sânge istoria mineritului în estul VãiiJiului. Duminicã s-au împlinit 7 ani de la explozia din 2008 ºiaici a avut loc o comemorare restrânsã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Toatã aceastãdezamãgire se datoreazã mãsurilordrastice pe care conducerea ClubuluiKeops, le-a luat înurma sancþiunii primite de laInspectoratul pentruSituaþii de UrgentãHunedoara. Astfel,dacã pânã acum înclub intrau câteva

sute de persoane, înnoapte de vineri spresâmbãtã din week-end ce tocmai a trecut, numãrultinerilor care au fostlãsaþi sã intre în incin-ta locaþiei s-a ridicatdoar la câteva zeci.

Cei mai ghinioniºtidintre ei, au fostnevoiþi sã facã caleîntoarsã, odatã ce

capacitatea limitãimpusã de ISU a fostacoperitã. Acest lucru i-a indignatfoarte mult pe tineriicare fie au ales altãlocaþie, fie s-au întors acasã.

”Am venit la clubºi nu am putut intra.Ne-au spus cã s-a

atins numãrul de per-soane admise, ºi cãnu pot lãsa sã intremai multe persoane,a spus unul dintretinerii care a fostvineri la Keops”.

Mai mult, dacãpânã acum feteleaveau intrarea liberã,doar bãieþii fiind cei

taxaþi la intrare, acestlucru s-a schimbat.Astfel, toate per-soanele indiferent desex, au fost nevoitesã plãteascã intrarea.

Conducerea clubului a fost nevoitãsã impunã acestemãsuri dupã ce ISUHunedoara, a amen-

dat locaþia cu 50.000de lei din cauza lipseiautorizaþiei de securi-tate la incendiu, dar ºi pentru faptul cã nici un angajatKEOPS nu aveaatribuþii stricte îndomeniul apãrãriiîmpotriva incendiilor.

Mãsurile impuse deISU sunt bune pentrusiguranþa persoanelorcare aleg aceastãlocaþie, ºi aºa pericu-loasã ºi predispusãincendiilor, deoareceîntreaga locaþie esteconstruitã în stil rusticcu mobilier predomi-nant din lemn.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Î ntrebãri fãrãrãspuns. Cel mai

mare angajator dinjudeþul Hunedoaraare probleme ºi nupuþine.

Nu cã nu ar fi fostcunoscute la nivelguvernamental, dar senatorul HaralambieVochiþoiu a vrut sã afleniºtre rãspunsuri legatede soarta ComplexuluiEnergetic Hunedoara.Majoritatea întrebãrilorsale referitoare la CEH aurãmas fãrã rãspuns.

F ostul premier,prea ocupat

În luna aprilie a acestuian senatorul i-a adresat o interpelare fostului premier Victor Ponta prin care îi solicitã sã îispunã care este “situaþiaComplexului EnergeticHunedoara în contextulintegrãrii în UniuneaEnergeticã Europeanã ºiimportanþa în strategiaenergeticã naþionalã”.Este jumãtatea lunii

noiembrie ºi Vochiþoiu nua primit niciun rãspuns dela fostul premier VictorPonta asta deºi acesta eraobligat sã îi rãspundã într-untermen de 30 de zile.

ªi în luna septembrie,senatorul a adus lacunoºtinþa premieruluiproblemele CEH ºi faptulcã locuitorii din ValeaJiului ºi Deva riscã sãrãmânã fãrã cãldurã petimpul iernii. Nici aceastãîntrebare nu a primit unrãspuns oficial. Aceeaºiîntrebare i-a fost adresatãºi ministrului EnergieiAndrei Gerea, dar niciacesta nu i-a oferitrãspuns senatorului.Majoritatea întrebãrilor ºiinterpelãrilor care au avutca obiect ComplexulEnergetic Hunedoara aurãmas fãrã rãspuns.

Situaþia societãþii esteincertã, iar de cele maimulte ori, ministrul deresort s-a mulþumit sãspunã lucruri ºtiute deja,fãrã a avea nicio perspec-tivã clarã pentru viitor.

Monika BACIUMonika BACIU

LUMÂNÃRI PE ALTARUL HUILEI

7 ani de la momentulPETRILA 2008

CEH, subiect neinteresantpentru conducãtorii statului

S-au întors acasã, dupã ce nu au fost lãsaþi sã intre în clubD istracþia de vineri searã din cel

mai frecventat club din municipiu-lui Petroºani, s-a dovedit a fi una netinferioarã faþã de cele cu care erauobiºnuiþi tinerii, care în fiecare searã devineri, luau cu asalt aceastã locaþie.

ªofer spulberatla Vulcan

Un tânãr din Vulcana ajuns în stare gravãla spital, dupã ce a fostpur ºi simplu spulberatde o maºinã care aintrat pe contrasens,pe ºoseaua de centurãa municipiului Vulcan.ªoferul care circularegulamentar nu a maiputut face nimic ºi, înurma impactului cumicrobuzul scãpat desub control, care s-a ºirãsturnat, a rãmasîncarcerat. Minutebune, pompierii s-aucãznit sã îl scoatã din-tre fiarele contorsiona-te, iar ºoferul a fosttrimis imediat la spital,pentru cã acuza durerila picioare. „Am fostanunþaþi de producereaunui eveniment rutierºi, dupã ce am ajuns lafaþa locului, am gãsit opersoanã încarceratã.Am început operaþiu-nile de descarcerare ºipersoana a fost predatã echipajuluiSMURD”, a declaratGheorghe Boha, cel

care a coordonatopearþiunea dedescarcerare a victimei dintre fiarelecontorsionate.

Martorii accidentuluipovestesc cã ºoferulmicrobuzului de marfãar fi mers cu vitezã ºicã probabil a intrat înbalans în momentul încare ar fi vrut sã evitevreo groapã din asfalt.

„Au zis cã venea înzig-zag ºi l-a lovit înplin. Celãlalt circularegulamentar ºi amauzit cã dupã ce l-aizbit ar fi fugit de lafaþa locului”, a spusunul dintre martoriiaccidentului.

ªoferul care arãmas încarcerat a fost transportat deurgenþã la Spitalul dinPetroºani, dupã ce afost investigat laVulcan, iar la Petroºania rãmas internat pen-tru evaluarea stãrii desãnãtate.

Poliþiºtii au deschisun dosar de cercetarepenalã ºi urmeazã sãstabileascã cu exacti-tate ce s-a petrecut.

Motociclistgrav rãnit

O motocicletã înmatriculatã în Austria,condusã de un cetateandin Târgoviºte dar ºi un autoturism marcaDacia Solenza au fostimplicate vineri în jurulprânzului intr-un accident rutier, produsîn zona de intrare înmunicipiul Petroºani,pe strada Dãrãneºti.Cauza evenimentuluicare a dus la acci-dentarea gravã a bãr-batului ce conduceamotocicleta este oneintelegere în trafic,produsã în momentulîn care participanþii latrafic s-au încadrat într-o depãºire.

“Este vorba despreun eveniment în care a fost implicat unbãrbat în vârstã de 37de ani din municipiulTârgoviºte. Acesta conducea o motocicletãpe drumul naþional 66,pe raza municipiuluiPetroºani, din direcþiaPetroºani- Haþeg. Laun moment dat, s-aangajat în depãºirea adouã autovehicule, carese deplasau în aceiaºidirecþie de mers, dar nus-a asigurat cu privire lafaptul cã, unul dintreautovehicule, respectiv,un autoturism marcaDacia Solenza condusde un bãrbat în vârstãde 51 de ani dinPetrila, a semnalizat ºis-a încadrat pentru a

executa un viraj sprestânga, moment în caremotocicleta a lovitaripa din stânga spatea autoturismului. Înurma accidentului,motociclistul a cãzut pepartea carosabilã. Afost accidentat grav sitransportat la Spitalulde Urgentã dinMunicipiul Petrosani, adeclarat purtãtorul decuvânt alInspectoratului dePoliþie JudeþeanãHunedoara, BogdanNiþu.”

Conducãtorul motocicletei a rãmasinternat in spital. În cauzã s-a intocmit un dosar de cercetarepenalã, pentrucomiterea infracþiuniide vãtãmare din culpã.

Accident spectaculos

Un alt ºofer a scãpat miraculos dupãce a ieºit cu maºina îndecor ºi a spulberatgardul unei proprietãþipe o distanþã de circa 30 de metri.Accidentul a avut locîn zona Taia din locali-tatea Petrila, iar ºoferulcare conducea unautoturism înmatriculatîn Franþa, a plecat dela locul evenimentuluirutier. Poliþiºtii dinPetrila au început imediat verificãrilepentru a descoperidacã evenimentul rutier s-a soldat cu vic-

time, însã dupã ce auverificat toate unitãþilemedicale din localitatecât ºi din Petroºani, auconstatat cã nu s-aprezentat nici o per-soanã care sã fi suferitrãni ce ar putea facelegãtura cu accidentul.Potrivit comsiaruluiOvidiu Zaharie, ºefulPoliþiei Petrila, autotu-rismul implicat în acci-dent a ajuns în curteapoliþiei din localitate ºianchetatorii au

demarat cercetãrilepentru a-l identifica pecel aflat la volan. Datfiind faptul cã eveni-mentul rutier s-a soldatdoar cu pagube mate-riale, ºoferul scapã dedosar penal, asta încaz cã nu a comis ºi oaltã infracþiune cum arfi conducere fãrã per-mis sau a unui autotu-rism neînmatriculat.

Mitrache Mitrache DIANADIANAAdina Adina PPÃDURARUÃDURARUMaximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

VINERI 13, zi cu ghinion pentru mai mulþi ºoferiU n tânãr motociclist a fost grav rãnit

dupã ce a vrut sã depãºeascã ocoloanã de maºini ºi s-a izbit de una dintreele, un alt ºofer ºi-a vãzut moartea cu ochiidupã ce a fost încarcerat în maºina lovitãde o dubiþã iar un al treilea a spulberat ungard pe o distanþã de circa 30 de metri.

“Se lucreazã încontinuare pe Defileu,pentru cã avem lucrãride asfaltare sireparaþii. Dar nu, clarnu se mai pune prob-lema închiderii, darvor fi câteva zone încare vor fi semafoare,a declarat Sef CNAD-NR Gorj, Ion Tudor”

Mai mult, reprezen-tanþii CNADNR suntcei care se vor ocupaºi de deszãpezireaarterei rutiere. Demenþionat este faptulcã în atribuþiile lor nuva intra decât porþi-unea dintre Petroºaniºi Mãnãstirea Lainici.

“Pentru iarnã,vreau sã vã spun cãla analiza care amavut-o la Deva alãturide domnul PrefectVasilescu, ne-amîntâlnit ºi cu Adrian

David, PreºedinteleConsiliului Judeþean,ºi noi am stabilit clardeszãpezirea va fiefectuatã de SecþiaDeva, pe DN 7A, iarîn sarcinanoastrã vaveniDefileulJiului peporþiuneadintrePetroºaniºi

Mãnãstirea Lainici, amai afirmat SefulCNADNR Gorj, IonTudor”.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

Era într-o zi de sâmbãtã, 15 noiembrie2008, un moment încare Valea Jiului a fostpur ºi simplu îndoliatã.

13 mineri ºi salvatoriau pierit spulberaþi dedouã explozii, subpãmânt la mina Petrila,iar la finele sãptãmâniitrecute minerii s-au adunatcu gândul cã aceasta ar fiultima slujbã pe care omai fac înainte ca mina sãse închidã definitiv.

Au ascultat cum preoþii rostesc numelecelor pieriþi ºi parcã i-aurevãzut cu ochii minþii.Acum 7 ani toþi aucoborât pe scãrile ce ducspre lãmpãrie, iar vineriminerii care mai sunt laminã au aºezat acololumânãri, ca sã lelumineze calea spre Cer.Nimeni nu a uitat nimicºi fiecare a învãþat o

lecþie durã atunci.Niciodatã noiembrie

parcã nu a mai fost aºade trist ºi poate doaracum 7 ani a mai fostatâta jale la Petrila.Minerii care au mairãmas, puþini la numãr,au ascultat, cu lumânãriîn mâini, slujba ce le-aamintit de ortacii care aupierit, dar gândul lor afost ºi mai întunecat deteama cã toate vor fidate uitãrii dupã ce minase închide. „Este o zifoarte tristã ºi noidepunem acum acestecoroane de flori, pentrucã nu ºtim dacã cinevava mai face asta pentrucei care au scris o pagi-nã de istorie cu sângele

lor la mina asta ºi, sincer, cred cã este ultimulmoment când se va þineo slujbã la aceastãtroiþã”, a spus CãtãlinCenuºã, unul dintrebrigadierii de la aceastãminã, care a fost mutatla mina Lonea, pentru cãPetrila se închide.

Au aprins olumânare, au aºezat-o latroiþã ºi ºi-au amintit cãacum 7 ani ºi au coborâtsub pãmânt. Mai aupuþine ºuturi la minaPetrila, dar nimeni nuuitã cât de mare a fosttragedia de acum 7 ani.

„Este destul de greu ºiacum, cu sufletul îndure-rat, ne aducem amintede ortacii, prietenii,

colegii noºtri, care aumurit atunci. Destul degeru, lacrimi vãrsate, nepare acum rãu”, a pututspune un bãrbat, carenu se teme sã intre subpãmânt pentru pâine,dar care avea lacrimi înochi. „Era într-o sâm-bãtã, eram schimbul I ºieram la suprafaþã ºi þinminte cã la orele 14 ºiceva, sirene... Eram susla funicular ºi se auzeausirenele salvãrilor ºiatunci am fost anunþaþicã s-a întâmplat primaexplozie în subteran. Adoua a avut loc la ora18 ºi ceva”, îºi aminteºteun alt ortac, acum

disponibilizat.Douã explozii au

spulberat minerii. Înprima faþã a prins echipacare lucra la front, iar a doua deflagraþie i-asurpins pe salvatori.

13 mineri, dar ºi salva-tori au murit atunci, iaralþi 15 au fost grav rãniþi.

Mina Petrila nu a maiputut deschide acel abatajºi acum, la finele acestuian se închide total activi-tatea de producþie.

Mina este prima careva fi ecologizatã, dupãîmpãrþirea în douã aminelor din Valea Jiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015 Actualitate 3

M ai multe aparate de ultimãgeneraþie au ajuns sau

urmeazã sã ajungã la Spitaluldin Lupeni, iar lucrãrile dereabilitare ºi dotare cu aparturãsunt aproape de final. De altfel,unitatea medicalã urmeazã sã fieacreditatã în aceastã lunã, iaracum se fac retuºuri ºi asfaltãri ºiîn curtea interioarã.

Aproape 20 de milioane de lei au fost investiþi prin proiectul demodernizare, reabilitare ºi dotare aSpitalului din Lupeni, iar peste 13milioane sunt bani europeni.

Sumele se regãsesc în cabinetelemoderne, în dotãrile lor ºi în reabili-tãrile ce s-au desfãºurat aici în ultimiiani. Managerul spitalului spune cãacum va avea ºi personal medical ºiaparaturã ºi cã toate secþiile suntultraperformante, toate dotãrileurmînd sã fie aduse pânã la fineleacestei luni.

„Aparatura este de ultimã gene-raþie, cu dotãri moderne. Avem unComputer tomograf la spital, unlucru îmbucurãtor pentru noi. Deasemena, vor veni aici ecografe 4Dfix ºi mobil. De asemenea, ca ºi noutate, pe radiologie, avem ºi radio-logie dentarã, mamograf, osteoden-siometru. Urmeazã dotarea cabi-netelor din ambulatoriu pe fiecafrespecialitate. Avem laboratorul deanatomie patologicã care este o nou-

tate pentru noi”, a declarat dr. Doru Neamþu, manager la SpitalulMunicipal Lupeni.

Toate cabinetele au primitaparaturã nouã ºi au fost moderni-zate ºi acum se fac lucrãrile finale deasfaltare ºi în curtea unitãþii medicale.

„Încercãm sã terminãm asfaltareaîn curtea spitalului ºi avem ºi asfaltulnecesar. Sper ca de acum încolo,timp de câþiva ani, sã nu mai avemprobleme cu curtea spitalului”, a adãugat ºi Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni.

Unitatea medicalã de la Lupeniare acum dotãri europene ºi urmeazãsã fie acreditatã de o comisie care vaajunge în câtevava zile aici. Efortulbugetului local al municipiului Lupenieste, conform proiectului, de aproxi-mativ 4 milioane ºi jumãtate de lei ºiinvestiþia va face din aceastã unitatemedicalã una modernã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

LUMÂNÃRI PE ALTARUL HUILEI

7 ani de la momentul Petrila 2008M inerii de la Petrila au asistat, cu lumânãri în mâini ºi capul plecat la

ceea ce poate va fi ultima slujbã dedicatã celor care au scris cu sângeistoria mineritului în estul Vãii Jiului. Duminicã s-au împlinit 7 ani de laexplozia din 2008 ºi aici a avut loc o comemorare restrânsã.

Dotãri de 20 de milioane de lei laSpitalul din Lupeni

Defileul Jiului nu se va maiînchide! CNADNR se va ocupade deszãpezirea luiD efileul Jiului nu se va mai închide vreodatã. Aceastã afir-

maþie aparþine Sefului Companiei Naþionale de Autostrãziºi Drumuri filiera Gorj, Ion Tudor, care dã asigurãri ca lucrãrilepe aceasta arterã rutierã sunt pe ultima sutã de metri, fapt pentru care nu va mai fi necesar ca drumul sã fie inchis.

Au adus apa ºicanalizarea în zonegreu accesibile ºiasta a fost posibildoar pentru cã aurãmas bani dinprima investiþiece s-a derulat pebani europeni laPetroºani.

Cei de la ApaServ au reuºit sãschimbe conducta în zona de la ieºireadin Petrila, iar acolosunt legaþi toþilocuitorii dinDãrãneºti, DâljaBosnea ºi chiar nordul Petroºaniului.Au dus canalizarea ºiapa celor de lapoalele Parângului,ori au reabilitat o

parte din magistralade la Petroºani,fãcând astfel o dublãalternativã pentruPetroºani, care acumpoate fi alimentat ºide la Valea de Peºtiºi de la Taia.

Acum, însã, aucumpãrat ºi douãmaºini necesrae laintervenþii.

„La Apa Serv au mai venit douãutilaje: un caterpilarºi o maºinã mare,care sunt în faþasediului firmei ºi,încet, încet, baniieuropeni ne-au aju-tat sã ne mobilãmfirma cu foarte multeutilaje ºi acest lucrune ajutã sã avem uti-

laje cu care sãrezolvãm problemelecetãþenilor în timpreal”, a declaratCostel Avram, director general SC Apa Serv.

Apa Serv ValeaJiului a încheiat cusucces un primproiect de 40 mil-ioane de euro, banicare s-au investit înextinderea reþelelorîn mai multe puncteale Vãii Jiului. S-au fãcut sute deracorduri noi, unelefiind în zone extremde greu accesibile,dar oamenii au apãºi canalizare.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

C el puþin cinci societãþi

comerciale ar fifost abordate depersoana care s-arecomandat inspec-tor de la ANAF ºia solicitat spon-sorizãri unor firmedin Valea Jiului.

Aceasta a cerutsume cuprinse între2000 ºi 5000 de lei,însã nu toþi adminis-tratorii s-au lãsat convinºi ºi dupã ce au pus întrebãri,falsul inspector le-aînchis telefonul.

„A sunat la maimuþi patroni ºi acerut bani de spon-

sorizare. Unii nu s-aumai complicat sãreclame tentativa deînºelãciune, dar alþiicare nu au fost atenþiau cãzut în plasã”,spun surse demne deîncredere. Reamintimcã zilele trecute falsulinspector a pretins ºiprimit 3000 de lei dela o societate, iarcontul în care a fost

viratã „sponsori-zarea” este înregistratpe numele unei persoane din zonaMoldovei.

Pãgubiþii au depusplângere pentruînºelãciune dupã ceau realizat cã inspec-torii ANAF nu solicitã sponsorizãri.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Zeci de oameni trecîntr-o orã prin locul carecândva a fost o trecerede pietoni, în zona sensului giratoriu de la

spital. Nu vãd trecerea,sau cred cã s-a mai ºtersdin cauza ploilor, ori nicinu observã cã au trecutilegal ºi cã se expun

astfel unui pericol. Toþirãmân uimiþi când suntapostrofaþi de ºoferiicare îi claxoneazã, exasperaþi de faptul cãoamenii nu observãlipsa zebrei, dar pietoniidau din umeri. „Cum?Nu este trecere aici?Mereu a fost? Acum nuau mai vopsit-o”, credeun bãtrân, care a trecutstrada fãrã sã îºi punã osecundã problema cãacolo nu mai este zebraºi cã nu s-a ºters de lauzurã. „Bine cã mi-aþizis! Nici nu am realizat”,

a argumentat o altãfemeie, care nici nu aobservat cã zebra estecâþiva metri mai sus delocul prin care a trecutfãrã sã se asigure ºi nuînþelegea de ce o claxoneazã ºoferii.

„Aici ar trebui o lunãsã punã lanþ, ca sã vadãlumea cã pe aici, prinsensul giratoriu nu setrece! Altfel, nimeni nu

pricepe, cã aºa suntemobiºnuiþi”, a spus un altlocalnic din Petroºani,care observa acelaºifenomen legat de puterea obiºnuinþeipietonilor.

Situaþia este valabilãºi la sensul giratoriu de la lângã TeatrulDramatic ID Sîrbu,unde, la fel, oameniiobiºnuiesc sã treacã prinvechiul loc în care eramarcatã trecerea depietoni. Ambele treceri,însã, au fost mutate,nemaifiind legalãamplasarea lor înapropierea sensuluigiratoriu, însã, va maitrece vreme pânã celumea se va acomodacu acest fapt.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015 Actualitate 5

“De la 1 ianuarie vor intra înlegalitate ºi vor fi puºi la platã,vor plãti ºi din urmã”, susþineprimarul municipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã.

În staþiunea montanã Strajasunt peste 200 de construcþii.Conform raportului adminis-traþiei locale de la Lupeni, înmunte sunt nu mai puþin de218 concesiuni. Din numãrultotal al concesiunilor aproapejumãtate nu se încadreazã înnormele legale. Din cele 218concesiuni, 102 nu corespundcu documentele. Cei 108 pro-prietari de cabane din staþiuneau depãºit cu puþin sau cufoarte mult suprafaþa totalã deteren care le-a fost concesiona-tã. Pe alocuri sunt depãºiri deordinul sutelor de metri pãtraþi,iar acum autoritãþile locale

încearcã sã recupereze banii. Reprezentanþii municipalitãþii

au verificat toate cabanele dinstaþiunea montanã ºi aumãsurat fiecare construcþiepentru a determina dacã acestea respectã normele.

“Având în vedere hotãrâreaConsiliului Local al municipiuluiLupeni nr. 100/2013 prin care

s-a constituit o comisie de analizã a contractelor de conce-siune din staþiunea turisticãStraja Lupeni, prin prezentulraport vã informãm cã aceastãcomisie s-a deplasat în teren ºia mãsurat toate construcþiile cuo ruleta neetalonatã de 50 mp,în urma cãruia au fost calculatesuprafeþele de teren ocupate de

construcþii. Din analiza con-tractelor de concesiune a reieºitsuprafaþa de teren concesionatãde fiecare persoanã în parte.Prin compararea suprafeþelorde teren ocupate de construcþiiºi din cele de concesiune reiesefaptul cã unele suprafeþe deteren ocupate de construcþii,sunt mai mici decât cele dincontractul de concesiune, iaraltele depãºesc suprafaþa dincontractul de concesiune”, se aratã în raportul comisiei de analizã a concesiunilor din Straja.

Faptul cã în Straja s-a construithaotic ºtie toatã lumea ºi se vedecu ochiul liber. Acum ºi docu-mentele confirmã acest lucru.

Monika BACIUMonika BACIU

„Opt femei” – opiesã de teatru

„poliþistã” s-a jucatsâmbãtã, într-oatmosferã de Crãciun,pe scena de laPetroºani.

Spectatorii au trãit pe viu o poveste tristãde Crãciun, cu inimisfâºiate, în loc de cadourisub bradul împodobit.Scenografia ºi regia aucontribuit din plin lareuºita serii, iar specta-colul a fost unul complet,care a þinut publicul cusufletul la gurã, pânã lafinalul în care s-a aflatcine este asasina. De alt-fel, toate cele 8 femei auspus pe rând poveºti deviaþã, finalul fãcându-i pe

toþi sã reconsidere prioritãþile vieþii.

Opt femei, un Crãciunºi o poveste interesantãam regãsit în piesa scrisãde Robert Tomas. Izabela Badovics, OanaLiciu-Gogu, Oana CriºanNiculescu, AmeliaToaxen, Bianca Holobuþ,Corina Viºinescu, IrinaBodea Radu ºi NicoletaNiculescu s-au aºezat, la

final, în genunchi ºi aulãsat spectatorii sãaplaude, dupã câtevasecunde în care salaparcã a amuþit, privind lainimile de satin ce erauîmprãºtiate din cutiile decadouri de sub bradul deCrãciun.

8 femei, 8 caractere,o poveste tristã, care,absolut întâmplãtor, sepetrece aproape de

Paris, cã tot este de actualitate subiectul înaceste zile. Piesa nici cãse putea potrivi mai bineºi a fost providenþialãalegelea celor de laPetroºani, regizorul Gelu Badea ºi managerulteatrului Nicoleta Bolcãfiind ºi de aceastã datã în pas cu timpul pe careîl trãim.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

35 de medicihunedoreniau susþinutexamenul derezidenþiat35de hunedoreni

au susþinut, ieri, examenul de rezidenþiat, la cele 6 centre universitare.

Cei mai mulþi hunedoreni care au susþinut examenul de rezi-denþiat din acets an au fostla centrul universitar de la Timiºoara. 24 de absolvenþi de medicinã aususþinut examenul în vestulþãrii, în timp ce câte doi aufost la Bucureºti, ºase laCluj ºi unul la TârguMureº.

În sesiunea din acest an,absolvenþii universitãþilor

de medicinã, medicinãdentarã ºi farmacie vorputea concura pe unnumãr de 3388 locuri ºiposturi pentru medicinã,263 locuri pentru medicinãdentarã ºi 152 locuri pentru farmacie.

Concursul s-adesfãºurat sub formã detest-grilã cu 200 de între-bãri, pe o duratã de 4 ore.

Ocuparea locurilor/pos-turilor în specialitate seface în ordinea punctajuluide promovare obþinut, pefiecare centru universitar,în limita locurilor/pos-turilor publicate pentrufiecare domeniu în centruluniversitar de concurs.

Monika BACIU Monika BACIU

Anul nou aduce schimbãri în StrajaP rimãria Lupeni va recupera prejudiciile create de cabanierii care s-au extins,

ilegal, în Straja abia de la data de 1 ianuarie 2016. Cei care deþin cabane înstaþiunea montanã Straja ºi au depãºit suprafa alocatã de autoritãþi, vor fi puºi înpostura de a plãti în plus, iar primarul municipiului Lupeni, Cornel Resmeriþãsusþine cã acest lucru va fi posibil începând cu data de 1 ianuarie 2016.

Obiºnuinþa învinge prudenþaD ouã dintre intersecþiile semaforizate de la Petroºani au fost

transformate în sensuri giratorii, iar trecerile de pietoni modificate,însã, oamenii, din obiºnuinþã, trec prin locurile ºtiute, chiar dacã nu maieste zebrã acolo. Pietonii se scuzã cã nu vãd, iar puterea obiºnuinþei sedovedeºte mai presus de inconºtienþa cu care se aruncã în faþa maºinilor.

Maºini moderne din „economii”P este un milion ºi jumãtate de euro au fost economisiþi

în prima parte a proiectului de 40 de milioane de euro,care deja a fost finalizat ºi Apa Serv a decis sã îºi ia ºi câtevautilaje pentru intervenþii. Acestea au ajuns în dotarea firmeide distribuþie a apei ºi sunt deja folosite la intervenþii.

Mai multe firme abordate defalsul angajat ANAF

Amenzi mai marila LupeniE dilii considerã cã sancþiunile care se

aplicã în prezent nu mai au efect asupralocalnicilor care încalcã o hotãrâre ºi-ºi lasãanimalele libere pe domeniul public.

Consilierul local din Lupeni, Cristian Roºu, a solicitat ca Poliþia Localã Lupeni sã nu-i mai pãsuiascãpe proprietarii animalelor lãsate libere la pãscut pelocurile de joacã, parcuri sau chiar printre blocuri.Acesta a cerut edililor sã discute cu proprietarii ani-malelor pentru a-i convinge sã nu le mai lase libere.

„Am solicitat amendarea posesorilor de animalelãsate libere pe domeniul oraºului Lupeni Dupã cumvedeþi, vocea dumneavoastrã ºi a mea, în ConsiliulLocal, continuã sã fie sfidatã. Animalele pasc liniºtiteºi alene în toate cartierele Lupeniului, aºa cã nu-mirãmâne decât sã anunþ deschiderea unei expoziþii deanimale ºi sã invit copiii sã le hrãneascã ºi sã facãfotografii cu ele. Deocamdatã beneficiem de câini,vaci ºi porumbei, dar promitem sã ne extindem.Fãcând haz de necaz, solicit, în continuare, PrimãrieiLupeni sã punã în practicã solicitãrile pe careConsiliul Local i le adreseazã”, a declarat CristianRoºu. În replicã, primarul municipiului Lupeni,Cornel Resmeriþã spune cã poliþiºtii au dat mai multeamenzi celor care-ºi scot la pãscut vitele pe domeniulpublic, însã sancþiunile sunt blânde ºi o soluþie ar fimodificarea cuantumului acestora.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Opt femei pe scena Teatrului I.D. Sîrbu

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 20156 Actualitate

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Vineri, 13 noiembrie2015... o zi tristã pentru umanitate.

Personal, sunt ºocat de seriaatacurilor teroriste extrem desângeroase de la Paris ce auîndoliat întreaga lume.

În calitate de membru al grupului de prietenie cuFranþa din Senat, gândurilemele se îndreaptã cãtrefamiliile victimelor, cãtre ceirãniþi ºi întregul popor francez,dar ºi cãtre cetãþenii români

care au cãzut pradãintoleranþei. Este necesar caîntreaga Europã, statele membre NATO, sã-ºiîntãreascã eforturile de comba-tere a terorismului ºi sã arãtãmcã în lupta cu ideologiile radicale, democraþia ºi moderaþia vor fi învingãtoare.

Dumnezeu sã-i odihneascãpe cei dispãruþi

ºi sã-i aibã în mare grijãpe cei rãniþi!

Senator Haralambie Vochiþoiu

S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroºani anunþã restricþii în furnizarea apei potabile

pentru LUNI 16.11.2015 în oraºul:

Petrila - între orele 08:00 - 14.00. Zona afectatã: Cartier 8 Martie.Motivul restrictiei: Remediere pierdere la branºamentul bl. 26, str. 8 Martie;

Mulþumim pentru înþelegere,Birou Presa S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petrosani

C ocoºaþi deghiozdane.

Copiii poartã, zilnicghiozdane preagrele ºi cu formeprost gândite, carenu permit dis-tribuirea uniformãa greutãþii pe ambiiumeri.

Ghiozdanele elevilor au o greutateînsemnatã, acesteadepãºind chiar ºi 6 kilograme. Eleviirecunosc cã duc înspate greutãþi marichiar ºi în zilele în carenu trebuie sã poarte laei toate rechizitele.

“E greu ghiozdanulmeu ºi astãzi nici nuam toate cãrþile lamine pentru cã amavut educaþie fizicã ºiopþional unde nu avemcãrþi. Când am toaterechizitele e mult maigreu”, spune un elevde clasa a IV-a al cãruighiozdan cântãreºtepeste 6 kilograme.

Nici pãrinþii nu suntîncântaþi de povara pecare copiii lor trebuiesã o ducã zilnic.

һi pentru noi este

greu ghizodanul, darpentru un copil declasa a IV-a. Atâteacãrþi, caiete... eu ºtiucã trebuie sã meargã laºcoalã cu ceva, dar eprea mult pentruspatele lor”, spune omãmicã.

ReprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþiisusþin cã ghiozdanelenu trebuie sãdepãºeascã o anumitã greutate.

“În conformitate cu prevederile OMSpentru aprobareanormelor de igienãprivind unitãþile pentruocrotirea educarea ºiinstruirea copiilor

menþioneazã greutateamaximã a ghizodanuluipentru elevii din claseleI-IV care nu trebuie sãfie mai mare de 2-2,5kg. În vederea puneriiîn aplicare a prevede-rilor actelor normative,Ministerul Sãnãtãþii va organiza întâlniri cugrupurile de lucru lacare vor participareprezentanþi aiMinisterului Educaþieiprecum ºi cu alte organizaþii ºi asociaþiiîn vederea stabiliriiunor metode practicepentru reducereagreutãþii ghiozdanelorpe care copiii sã lepoarte zilnic”, spun

reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþii.

În acest sens, s-ar fidorit dotarea ºcolilorcu fiºete unde elevii sãîºi pãstreze rechizitele,dar niciunde pânã acum nu s-aimplementat aceastãinvestiþie.

Medicii avertizeazãdespre creºtereanumãrului de elevi cuprobleme de coloanã,din cauza ghiozdanelorprea grele.Aproximativ jumãtatedin elevii de 14 anisuferã deja de dureride spate. Problema în general poate fiinfluenþatã ºi de poziþiacurbatã a spatelui atunci când copilul scriesau stã aplecat la calcu-lator, spatele curbat arputea cauza scolioza.

Greutatea ghioz-danelor s-a dublat înultimii 10 ani ºi continuã sã creascã.Programele ºcolare au devenit tot maicomplexe, iar oreleopþionale determinãcopiii sã adauge înghiozdane mai multecãrþi ºi caiete.

Monika BACIU Monika BACIU

Bani de la Guvernpentru hunedoreniA jutoare de urgenþã pentru hune-

doreni. În ºedinþa de Guvern desãptãmâna trecutã au fost alocaþi banipentru sprijinirea unor persoane singuresau familii aflate în stare de necesitate.

Din cele 18 familii din judeþ car au beneficiatde ajutoare de urgenþã una este din Petroºani.Aceasta a primit suma de 3000 de lei din parteaGuvernului. actul mai prevede caajutoare de urgenþã însumã de 104.100 delei sã fie direcþionatecãtre 136 de familii ºi persoanesingure din judeþulSãlaj, iar un ajutorîn valoare de234.800 de lei sãfie acordat unuinumãr de 330 defamilii ºi persoane sin-gure din judeþul Neamþ.Aceste persoane au fost afectate de calamitãþinaturale, respectiv precipitaþiile abundente însoþitede grindinã produse în lunile mai-iulie 2015.

Beneficiarii acestor ajutoare au fost identificaþiîn urma anchetelor sociale realizate de Agenþiilejudeþene pentru plãþi ºi inspecþie socialã, respectiva municipiului Bucureºti. Aceste ajutoare deurgenþã se plãtesc din fondurile prevãzute cuaceastã destinaþie în bugetul Ministerului Muncii,Familiei, Protecþiei Sociale ºi PersoanelorVârstnice. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Copii cocoºaþi de ghizodane

Legea 2,5 kg, realitatea 6 kilograme

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 2015 Actualitate 7

ProastaGuvernare, firmeleSchweighofer ºiSucces sunt princi-palii vinovaþi

E xploatãrileforestiere din

ultimii ani dinmunþii Retezat,Godeanu, Þarcu ºiVâlcan au condus ladispariþia ultimuluiPeisaj ForestierIntact (PFI) dinzona de climã tem-peratã a Europei,aratã activiºtiiecologiºti de laAgent Green.

Ecologiºtii de laAgent Green susþin cãau protestat, au realizatºi publicat studii ºtiinþi-fice, au investigat ºi auexpus abuzurile asupraPFI încã din anul 2009.

“Am protestat laºantierul DN 66A ºi laminister, ne-am judecatîn instanþã pentru a opriasfaltarea Retezatului,am atras atenþia cã seexploateazã pãdurile înRâu-Les, la Câmpuºel ºiîn Domogled. Dar esteprea târziu. Corupþia ºilãcomia au învins. Cel

mai vast templu alnaturii din Europa a fostpierdut“ declarã GabrielPãun, preºedinteleAgent Green.

Potrivit unui comuni-cat de presã remis deAgent Green în perioada 2009-2015firma HolzindustrieSchweighofer ar ficumpãrat lemnexploatat de firme terþeîn zona Râu-ªes ºiCâmpuºel. “LaCâmpuºel firma austri-acã chiar deþine teritoriidin PFI care i-au fostvândute ilegal de com-posesoratul Câmpu luiNeag. Pãdurea careeste un amestec naturalde fag ºi conifere estecertificatã FSC ºi a fostexploatatã sistematicîncepând cu anul 2006

imediat dupã dupãachiziþie”, aratã activiºtiiecologiºti.

O altã zonã din PFIunde s-ar fi pierdut teritorii semnificative,spun ecologiºtii de laAgent Green este cea a munþilor Godeanu(Parcul NaþionalDomogled) unde firmagorjeanã Succes aexploatat sistematicmasã lemnoasã înultimii ani. “Cel puþin78.601 m3 de lemn aupãrãsit parcul în 2013-2014. O parte a fostextrasã ºi prelucratãdirect de Succes iar alþi53.525 m3 au fostextraºi de companiileTrans Fag, FagInternaþional, AlindoImpex, Mirona Forest ºiTrans Exfor care vând

masa lemnoasa totcompaniei Succes careprelucreazã lemnul laGureni, judeþul Gorj.

De aici cheresteauatrece pe la o fabricã dinjudeþul Argeº pentruuscare ºi pleacã maideparte cãtre China”,mai spun cei de laAgent Green.

PFI Retezat a fostdescoperit de cercetã-tori în 2006 ºi confir-mat de un nou studiuºtiinþific realizat deICAS pentru MinisterulMediului în anul 2007.Guvernul României aignorant acest studiucare a inclus ºi un setde recomandãri pentruprotejarea prin lege aacestui tezaur naþionalºi European. PFI a fostconfirmat ºi de studiulpublicat de AgentGreen în “OcrotireaNaturii”, revistaAcademiei Române înmai 2011.

“Conform criteriilorºtiinþifice, un PFImãsoarã cel puþin50.000 ha de sãlbãticieºi are lãþimea de celpuþin 10 km. În zonade climã temperatã aEuropei nu mai existãniciunul. PFI Retezatmãsura 101.000hectare în anul 2006.De atunci el a fost sis-

tematic ciopârþit. Nuînseamnã cã Retezatuleste complet distrus.Înseamnã cã maipãstreazã încã zone naturale valoroase,chiar ºi pãduri virgine,dar ca acestea nu maiau continuitate fiindîntrerupte de exploatãriforestiere ºi construcþiide infrastructurã”, aadãugat Pãun.

Chiar dacã PFI a fostpierdut mai exista încãîn România în total218.000 hectare depãduri virgine. Cele maimari abia dacã depãºesccu puþin suprafaþa de5000 de hectare ºi seaflã în munþii Semenic,Godeanu ºi Vâlcan.Doar aproximativ 20%sunt bine protejate prinlege. 80% sunt în peri-col de dispariþiedeoarece exploatãrileforestiere sunt mult maiagresive de când firmelede exploatare ºi proce-sare a lemnului au luatla cunoºtinþa harta cupãdurile virgine identifi-cate prin studiul VeenEcology publicat în anul2005 [3].

Agent Green cere GuvernuluiRomâniei:

Tragerea la rãspun-dere a funcþionarilorpublici care se fac vino-

vaþi de dispariþia PFIProtejarea prin lege

cel târziu pânã la sfârºitulanului 2016 a tuturorpãdurilor virgine conform prevederilor dinnoul cod silvic.

Adoptarea unuimoratoriu în anul 2015prin care sã interzicãexploatãrile forestiere întoate pãdurile virgine aºacum au fost ele identifi-cate în anul 2005 prinstudiul Veen Ecology.Moratoriul trebuie sãrãmânã în vigoare pânãla respectarea prevede-rilor noului cod silvic cuprivire la pãdurile virgine

Un PFI este un teritoriu în cadrul zoneiforestiere, care conþineecosisteme împãdurite ºineîmpãdurite (gol alpin,lacuri, mlaºtini) cu influenþe umane minimeºi care mãsoarã osuprafaþã de minimum50000 hectare ºi oextindere de cel puþin 10km. Ultimele PFI dinlume au fost identificateºi prezentate de echipade cercetare lawww.intactforests.orgConform acestei echipede specialist PFI Retezatnu mai corespunde cri-teriilor ºi a fost declaratcompromis, se aratã încomunicatul activiºtilorde la Agent Green.

MariusMariusMITRACHEMITRACHE

O porþiune deautostrada ce

aparþine lotului 2 dintronsonul Lugoj-Deva, arputea fi demolatã. Astadupã ce ºi autostradaOrastie-Sibiu trebuiereconstruitã pe o porþiunede douã sute de metri îndreptul kilometrului 60,din cauza infiltrãrilor deapã subterane.

Coincidenþã sau nu,ambele lucrãri sunt realizatede aceeaºi firmã, faþã de careCNADNR a fãcut de curândo plângere penalã.

Surse oficiale din cadrulCompaniei Naþionale deAutostrãzi din România(CNADNR) au declarat pentruCapital ca o porþiune din cei17 km de autostrada aflaþi pelotul 2 al autostrãzii Lugoj-Deva ar putea fi demolata,din cauza faptului cã s-a

constatat folosirea materia-lelor de slabã calitate.

"Avem un raport în urmaunei expertize efectuatã pelotul 2 al autostrãzii Lugoj-Deva. Materialele de construcþii care ar fi trebuitpuse în corpul autostrãzii nu au fost gãsite de experþi,dar au fost plãtite de cãtreCompania Naþionalã deAutostrãzi. În expertizã esteprecizat cã trebuie demolatã oanumitã porþiune de autostra-da pentru cã s-au constatatlucruri foarte grave. Am ceruto nouã exepertizã pentru a

stabili dacã firma de cons-trucþii a respectat proiectul",au explicat sursele.

Constructorul este societatea italianã SaliniImpregilo, în asociere cuSECol SpA. Compania dinþara peninsularã a mai realizatºi tronsonul cu probleme dinautostrada Orãºtie-Sibiu.

CNADNR a fãcut o pre-cizare oficialã potrivit cãreiatronsonul respectiv se afla înexecuþie, iar probele recoltatede la faþa locului încã suntverificate."În perioada 02.11 -05.11., Direcþia Calitate din

cadrul CNADNR SÃ ºi labo-ratoarele din cadrul DRDPTimiºoara ºi DRDP Cluj aufost pe teren pentru a verificalucrãrile executate pânã înprezent, aflate în diferite stadiide execuþie. Laboratoarele aurecoltat probe din tronsonulde autostrada executat (mate-riale puse în operã), precumºi din stocurile de materiale,fiind verificatã ºi calitatea mixturilor asfaltice utilizate",se aratã în comunicatul citat.

Pânã acum, lucrãrile suntrealizate în conformitate cuproiectul de execuþie ºi caietulde sarcini. Totuºi, existã 4note de neconformitate semnalate de cãtre consultan-tul care asigurã respectareaproiectului de execuþie peacest contract. "În funcþie derezultatele primite de la labo-ratoare, cele 4 neconformitãþivor fi stinse sau nu. (…).Precizãm cã, pentru perioadaimediat urmãtoare, deºi existã

firme specializate (ingineriFIDIC), CNADNR SÃ vãmonitoriza ºi verificã în paralel calitatea lucrãrilor executate pe ºantierele deautostrãzi ºi drumuri naþionaleaflate în prezent în execuþie",arata CNADNR.

CNADNR a fãcut plângerepenalã la Parchetul de pelângã Tribunalul Sibiu împotri-va companiei care a construitlotul trei al autostrãzii Sibiu-Orastie, pentru cã o porþiunede 200 metri trebuie demolatã ºi reconstruitã.

Reprezentanþii ImpregiloSalini s-au aparat ºi au preci-zat cã porþiunea respectivã afost deschisã la insistenþeleCNADNR, cu toate cãlucrãrile de consolidare nuerau definitivate, acest lucrufiind fãcut "fãrã efectuarearecepþiei la terminarealucrãrilor, rãmânând de finalizat lucrãri precum con-solidarea terasamentelor cumicro piloþi sau/ºi coloane,ºanþuri de colectare-descãr-care a apelor pluviale etc".

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Retezat, ultimul Peisaj Forestier Intact din Europa a dispãrut

Autostrada Lugoj-Deva riscã sã fie demolatã din cauza materialelor slabe folosite de constructor

Peste doi ani (26 martie1937) va împlini 80 de ani.Cristian Þopescu rãmâne,cel puþin pânã acum, celmai aureolat ºi de necontestatcomentator sportiv pe carel-a avut România.

Sportiv de performanþã –campion naþional la hipism,sãrituri peste obstacole, în1960 ºi 1962 –, va devenicomentator sportiv în1964. Va participa înaceastã calitate la ºase ediþiiale Jocurilor Olimpice devarã ºi patru ediþii a

Jocurilor Olimpice de iarnã.Dupã 1990 a ocupat

diverse funcþii în cadrulTVR, iar în perioada 2003-2007 a fost directoral cotidianului Pro Sport.

Dincolo de aceste titluri ºiperformanþe profesionale,viaþa sa a fost presãratã cu o serie de momentememorabile. Cel mai celebru este acela întâmplatpe 9 iunie 1983, când acomentat meciul Suedia –România din preliminariileC.E. 1984. Spunând la unmoment dat cã dacã lui

Balaci, Bölöni sau Costicãªtefãnescu li se vor aprobasã joace în strãinãtate, va fiun mare avantaj pentru þarãºi un stimulent pentru cei

tineri. Primul ministru de atunci,

Constantin Dãscãlescu, aauzit ºi l-a „turnat” EleneiCeauºescu sub forma cã

Þopescu ar îndemna tineriisã plece din þarã! Aceasta aordonat imediat ca Þopescusã fie dat afarã din TVR,ceea ce s-a ºi întâmplat.

Reabilitarea a venit ebiadupã 1989.

L umea nu l-auitat

S-a angajat la ClubulSteaua (de unde plecase)era crainic la staþia deamplificare a stadionuluiGhencea, dar rãspundea ºiunor invitaþii din þarã, cudiferite prilejuri.

La Petroºani a fost în1986 cu Cupa CampionilorEuropeni, însoþind echipaSteaua, iar în anul 1988 arãspuns unei invitaþii a celor

de la Mina Petrila, undedirector era Bujor Bogdan.

A fost primit cu unentuziasm de nedescris însala de apel (alãturi de el a

fost ºi poetul ºi ziaristulGeorge Stanca), purtândlungi dialoguri cu sutele demineri prezenþi la acest unicmoment.

„Era un tip extrem de prietenos. Minerii l-auprimit cu braþele deschise,era în perioada lui desurghiun, era interzis! A dus cu el un film despreCampionul Mondial din `86pe care l-am proiectat însala de apel.

Apoi seara, împreunã cuºefii de sectoare ºi câþivabrigadieri a urmat o cinãfestivã la cabana LuncaFlorii, unde a rãmas surprins cã minerii auasemenea loc de relaxare.Au fost momente fru-moase”, povesteºte BujorBogdan, fost director alMinei Petrila în 1988.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 16 Noiembrie 20158 Sport

POVEªTILE

SPORTULUI

Sãptãmâna trecutã,în cadrul etapei a 13-a(mare ghinion!) a Ligiia II-a, codaºa seriei a2-a, Metalul Reºiþa, aluat-o cu 4-0 la C.S.Mioveni.

Enervant, finanþa-torul echipei, CãtãlinRufã a dat ordin ºofe-rului de pe autocarulechipei sã-i lase acolo,sã vinã fiecare acasãcu ce vrea!? Un gest

umilitor, ce seamãnãla indigo cu o deciziea primarului dinLupeni, care acumcâþiva ani a procedatla fel cu echipaMinerul, atunci înDivizia „B”, pe care alãsat-o într-o situaþiesimilarã la Tg. Mureº.

Gesturi care nu aunimic cu etica ºi legile

sportului, unde suntpromovate cu totulalte principii.

Jucãtorii MetaluluiReºiþa sunt veºnicumiliþi de acest Rufã, echipa este îninsolvenþã, dar mergemai departe.

Decât asemeneamanierã de procedurã,n-ar fi mai bine sã

facã ce a fãcutLupeniul la vremea aceea?

Adicã scoateþiechipa din campio-nat, sã nu-i maichinuiþi pe bãieþiiãia fãrã salarii ºimereu umiliþi.Aveþi exemplulexcepþional de laMinerul Lupeni.

Henþ cu mâna Un deja vu de Mioveni

Cu 27 de ani înainte de închidere

Cristian Þopescu a fost la Mina Petrila

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -În fiecare zi de luni ºi marþi vom publica în cotidianul nostru o

fotografie cu un moment semnificativ din sportul Vãii Jiului. Unmotiv în plus pentru a ne împrospãta memoria despre faptul cã auexistat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

...Cristian Þopescu a fost în anul 2009. Iatã-l în aceastã imagine la stadionul „Jiul”, în

cabina de transmisie a crainicului gazdã.

ULTIMA OARÃ ÎN VALEA JIULUI...

Paginã realizatã de Genu TUÞU

MINA PETRILA, MINA CU V.I.P.-URIMina Petrila a funcþionat 156 de ani, între 1859-2015.Dincolo de menirea sa economicã, Mina Petrila a avutparte de o serie de evenimente ºi vizite ale unorpersonalitãþi. În 1935 aici a fost Marele Voievod Mihai,viitorul rege al României, liderii comuniºti Gh.Gheorghiu-Dej ºi Nicolae Ceauºescu au vizitat ºi minaîn anii `50-`70, Corul Madrigal (1984), cãpitanul cosmo-naut Dumitru Prunariu (1988), oameni politici ºi miniºtridupã anul 2000 – Mugur Isãrescu, Adrian Nãstase etc. –aspecte consemnate în documentele vremii.

Cristian Þopescu (în centru), alãturi de Bujor Bogdan(director), George Stanca (poet), Traian Chelba (secre-

tar de partid) ºi Tiberiu Svoboda (documentarist)

Cristian Þopescu vorbind minerilor de la

Petrila în 1988