cvj nr. 354, luni 22 aprilie 2013

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul II Nr. 354 Luni, 22 Aprilie 2013 Traficanþi de persoane arestaþi la Lupeni D oi soþi din municipiul Lupeni au fost reþinuþi sâmbãtã dimineaþa de cãtre poliþiºti din localitatea minierã, fiind acuzaþi cã fãceau parte dintr-o reþea care se ocupa cu trafic de persoane. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A CNH, aproape 100 de mii beneficii din vânzare de curent SNH ºi SNÎMVJ contracte de distribuþie a energiei electrice C NH beneficii de aproape 100 de mii de lei de pe urma contractelor de distribuþie a energiei electrice. Compania Naþionalã a Huilei Petroºani are dreptul de a furniza energie electricã. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Dosarul „Petrila 2008” a mai suferit o amânare >>> >>> PAGINA AGINA 11 Viitorul mineritului, dezbãtut de cei însãrcinaþi cu închiderea minelor T imp de douã zile, în Petroºani, s-au derulat lucrãrile unui work – shop (mai pe româneºte spus – atelier de lucru) în cadrul cãruia a fost dezbãtut ºi analizat viitorul industriei extractive din România ºi, în special, din Valea Jiului. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Valea Jiului are viitor, dar decizia este una politicã M ineritul poate fi salvat, dacã existã voinþã politicã. Aceasta este concluzia care s-a desprins dupã workshp-ul organizat timp de douã zile la Peroºani ºi la care au participat specialiºti în domeniu, precum ºi oameni politici. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9

Upload: geza-szedlacsek

Post on 19-Feb-2016

221 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul II Nr. 354

Luni, 22 Aprilie 2013

Traficanþi de persoane

arestaþi la Lupeni

D oi soþi din municipiulLupeni au fost reþinuþi

sâmbãtã dimineaþa de cãtrepoliþiºti din localitateaminierã, fiind acuzaþi cãfãceau parte dintr-o reþeacare se ocupa cu trafic de persoane.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

CNH, aproape 100 de miibeneficii din vânzare de curent

SNH ºi SNÎMVJcontracte

de distribuþie a energiei electrice

C NH beneficii de aproape100 de mii de lei

de pe urma contractelor de distribuþie a energiei electrice. Compania Naþionalãa Huilei Petroºani are dreptul de a furniza energie electricã.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Dosarul„Petrila 2008” a mai suferit o

amânare>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Viitorul mineritului,dezbãtut de

cei însãrcinaþicu închiderea

minelor

T imp de douã zile, înPetroºani, s-au derulat

lucrãrile unui work – shop (maipe româneºte spus – atelier delucru) în cadrul cãruia a fostdezbãtut ºi analizat viitorulindustriei extractive dinRomânia ºi, în special, dinValea Jiului.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Valea Jiului are viitor,dar decizia

este una politicãM ineritul poate

fi salvat, dacãexistã voinþã politicã.Aceasta este concluziacare s-a desprins dupãworkshp-ul organizattimp de douã zile laPeroºani ºi la care auparticipat specialiºti în domeniu, precum ºioameni politici.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Page 2: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 20132 Utile

Vrei ca afacereata sã fie cunoscutã?

Vrei sã tedezvolþi?

Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi deafaceri?

Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUS,A, Denis RUS,Monika BACIUMonika BACIUGabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

VVrreemmeeaa îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

LLuuppeennii

VVuullccaann

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

Ziua SearaDimineaþaNoaptea

PPeettrrooººaannii

PPeettrr ii llaaPentru o comunicare

bunã ºi pentru rezolvareaeficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C.APA SERV VALEA JIU-LUI S.A. Petroºani lasediul societãþii dinPetroºani, str. Cuza Vodãnr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15: · ªef Departament

Producþie – CristianIONICÃ · ªef ServiciuComercial – AlinaPAVEL

Joi 10 – 12· DIRECTOR

GENERAL - CostelAVRAM

· ªef DepartamentExploatare - Florin DONISA

· ªef Serviciu Juridic –Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

AAppaaSSeerrvvIInnffoorrmmeeaazzãã

Casa de Culturã,

Str. 1 Decembrie

1918, nr. 100

Petroºani

Telefon

0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:45 Suflete pereche (r)10:45 Teleshopping 11:00 Culoarea fericirii

12:00 Pastila Vouã (r)12:15 Baronii (r)12:45 Taxi Driver (r)13:45 Cuscrele (r)14:45 Pastila Vouã (r)15:15 Apoi, apãru dragostea 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Destine împlinite 20:15 În numele regelui23:30 Dansul stiletului

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 11:10 În gura presei 12:00 Mireasã pentru fiulmeu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiulmeu16:00 Observator

17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Studio sportiv20:45 Fotbal: FC Steaua -FC Petrolul

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Bruce ºi Lloyd (r)13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Treisprezece la cinã 17:00 ªtirile Pro TV17:30 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Nomadul 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Deter 0:00 Las fierbinþi (r)

9:30 Soþia perfectã (r)10:30 Kiss Cinema (r)11:00 Flavours, 3 bucãtari 11:30 Teleshopping 11:45 Frumoasa Ceci 13:00 Teleshopping 13:30 ªi eu m-am nãscut înRomânia (r)14:30 Teleshopping 15:00 Dragul de Raymond 15:30 Totul despre mame

16:00 Cireaºa de pe tort (r)17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 18

9:40 Legendele palatului:negustorul Lim Sang-ok10:20 Ora de business (r)11:10 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 11:50 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 12:30 În cãutarea vinuluipierdut 13:00 Germana...la 114:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu17:00 Vreau sã fiu sãnãtos!17:30 Lumea modei17:40 Legendele palatului:Luna îmbrãþiºeazã Soarele 18:20 Legendele palatului

DN 66 Haþeg - Baru Mare* DN 68 Haþeg – Toteºti *DN 68 Toteºti – Zeicani * DN 66 Haþeg – Cãlan * DN7Mintia – Veþel * DN7 Veþel –Leºnic * DN7 Leºnic –Sãcãmaº * DN7 Ilia –Gurasada * DN7 Gurasada –Burjuc * DN7 Burjuc-Zam *Deva, Calea Zarand;Sântuhalm; DN 76 ªoimuº –Bejan * Bãniþa , DN 66

RadareAnunþEfectuez

lucrãri de ame-najãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet.

Preþ avantajos.

Contact 073558077

Page 3: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 Actualitate 3

Maximilian GÂNJU

Poliþiºtii din Lupeniîmpreunã cu cei din Gorjau descins la locuinþa unorrude ale celor doi traficanþide persoane, unde încer-cau sã se ascundã pentru ascãpa de mandatele dearestare preventivã emisede Curtea de ApelCraiova. Tamara Lãcãtuºde 37 de ani ºi MariusPardelean Lãcãtuº în vârstãde 40 de ani sunt acuzaþi

cã au traficat peste 50 detinere, inclusiv minore,majoritatea din localitãþileVãii Jiului. κi racolau vic-timele din Lupeni dar ºidin alte localitãþi ale VãiiJiului dupã ce le promiteaufetelor locuri de muncã înstrãinãtate, dar de fapt levindeau unei grupãri detrafic de persoane careacþiona în Germania, Italiaºi Spania. „Poliþiºtii dinLupeni au pus în executare

douã mandate de arestarepreventivã emise de Curteade Apel Craiova.Mandatele au fost emisedeoarece cele douã per-soane sunt anchetate decãtre Tribunalul Gorj într-ocauzã de trafic de per-soane”, a declarat comis-arul Dan Mocanu, ºeful

Poliþiei Lupeni. Cei doitraficanþi, în momentul încare au fost reþinuþi ºi încã-tuºaþi de cãtre poliþiºti auspus cã nu s-au ocupat cuasemenea activitãþi ºi nuºtiu pentru ce au fost luaþide poliþiºti. Ofiþerii de laCrima Organizatã Craiovasub coordonarea DIICOTau reuºit sã intre pe fir ºisã destructureze gruparea,iar cei doi soþi alãturi dealte opt persoane suntcercetaþi încã din anul2008 în dosarul de traficde persoane.

Maximilian GÂNJU

Cei doi au reuºit sãînºele prin telefon ofemeie de 58 de ani dinAninoasa - Hunedoara,cu suma de 5000 de lei,sub pretextul cã unul din-tre ei este avocat ºi o

apãrã pe fiica ei care acomis un accident rutiertocmai în Bucureºti.Bãtrâna s-a dus la PoºtaAninoasa ºi a virat banii,iar seara, când fiica ei s-aîntors de la muncã ºi-adat seama cã a fostînºelatã.

Înainte de aceastã lovi-turã reuºiserã sãpãcãleascã ºi o femeiedin Orãºtie cu suma de11500 de lei dupã ce i-aspus cã ºi fiica ei a pro-dus un accident extremde grav în Bucureºti ºipentru cã a lovit omaºinã de ambasadã, arputea fi acuzatã de tero-rism. Speriatã, hunedore-anca a virat cei 11 500de lei escrocilor, însãaceºtia din urmã nu s-aubucurat prea mult debani.

La câteva zile dupãlovituri au fost prinºi depoliþiºti tocmai laConstanþa. „Dosarul de la

Poliþia Aninoasa, cuînºelãciunea *modul acci-dent* a luat drumulConstanþa.

Autorul e reþinut ºiacum îl duce la Parchetiar apoi va ajunge laCrima OrganizatãConstanþa care-l vainstrumenta maideparte”, a precizat,vineri, ºeful PoliþieiAninoasa, comisarulNicolae Airinei.

Þeparii sunt ºi autoriicazului de la Orãºtie,modul de operare fiindidentic, iar probeleadunate de poliþiºti trimittot cãtre ei.

Carmen COSMAN

De exemplu, FlorinC., 31 de ani, dinPetroºani se sustrãgeaurmãririi penale într-undosar penal privindsãvârºirea infracþiuniide furt calificat.

Poliþiºtii spun cã, îndata de 26.03.2013,fiind în vizitã lalocuinþa unui cunoscut,bãrbatul a profitat deneatenþia acestuia ºi i-asustras din locuinþã maimulte bijuteriidin aur, cauzândun prejudiciu învaloare de5.000 lei.

Tot în cadrulraziei, poliþiºtiiBiroului deInvestigaþiiCriminale i-au depistat peAlexandru V.,de 22 de ani ºiS.N., de 16 deani, ambii din

municipiulPetroºani,care se sustrãgeauurmãririi penaleîntr-un dosarpenal privindsãvârºirea infracþi-unii de furt califi-cat. Cei doi aufost conduºi lasediul poliþiei fiindpuºi sub învinuirepentru infracþi-unea de furt califi-cat. „Din veri-ficãrile efectuate

s-a stabilit faptul cã, înnoaptea de22/23.02.2013, cei

doi au secþionat ºi sus-tras cablurile defurnizare a serviciilorde televiziune ºi inter-net de pe strada 1Decembrie 1918 dinPetroºani, prejudiciulcauzat prin faptacomisã este în valoarede 1000 lei”, adeclarat Bogdan Niþu,purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara.Totodatã, au fost

depistaþi, identificaþi ºiaudiaþi doi învinuiþicare se sustrãgeauurmãrii penale, respec-tiv Aurel G., de 23 ani,din Petrila, care se sus-trãgea urmãririi penaleîntr-un dosar penal încare este cercetat încalitate de învinuit pen-tru sãvâºirea infracþiu-

nii de tentativã furt ca-lificat, ºi Cristian R.,de 20 ani, din

Petroºani care se sus-trãgea urmãrii penaleîn cazul unui dosarpenal în care estecercetat, în calitatede învinuit, subaspectul sãvârºiriiinfracþiunii de dis-trugere

Pe de altã parte,poliþiºtii Biroului deInvestigare aFraudelor depistatdouã persoane carecomercializau pro-duse alimentare fãrãa avea afiºate

preþurile, motiv pentrucare au fost sancþion-ate cu amendã în va-loare de 1.000 leifiecare. PoliþiºtiiBiroului Rutier au con-trolat 35 autovehiculeºi au aplicat 10 sancþi-uni contravenþionale,în valoare totalã de1.500 lei, pentrudiferite abateri laregimul circulaþiei pedrumurile publice.

Þeparii de la Aninoasa ºi Orãºtie-prinºi la Constanþa

O femeie ºi un bãrbat sunt autoriiînºelãciunilor prin telefon la care

au cãzut victime douã hunedorence,înºelate cu peste 15 mii de lei. Amândoiau fost identificaþi ºi reþinuþi laConstanþa în aceastã dimineaþã.

Traficanþi de persoane arestaþi la Lupeni

D oi soþi din municipiul Lupeni au fostreþinuþi sâmbãtã dimineaþa de cãtre

poliþiºti din localitatea minierã, fiind acuza-þi cã fãceau parte dintr-o reþea care seocupa cu trafic de persoane. Aceºtia au„vândut” proxeneþilor din Europa peste 50de tinere printre care ºi minore, care maiapoi ajungeau sã practice prostituþia.

Razie de efect:Suspecþi duºi la poliþie ºi amenzi contravenþionale

O razie a poliþiºtilor dinPetroºani în cartierele

Aeroport, Colonie ºi Petroºani Norda dus la decoperirea mai multor per-soane care se sustrãgeau urmãririipenale. De asemenea, oamenii legiiau aplicat ºi mai multe sancþiunicontravenþionale.

Page 4: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Luiza ANDRONACHE

„Am fãcut deja licitaþia pentrupeticirea drumului ºi astupareatuturor gropilor care au apãrut

pe parcursul iernii, dar amreluat ºi demersurile laMinisterul Transporturilorpentru întreaga întreagasuprafaþã a DN 66, de la

intrarea înMunicipiulVulcan, dela ValeaUngurului,pânã laSohodol,la ieºirea dinoraº”, a declaratGheorghe Ile, pri-marul MunicipiuluiVulcan.

La Lupeni,gropile au apãrutla tot pasul, iaraici, în ultimi anis-au fãcut puþinelucrãri deasfaltare, ci doarcâte o peticire peici pe acolo. Dedeparte, zona ceamai afectatã, carepune serios nerviiºoferilor la grea

încercare, iar asta nu de câtevazile, ci de luni întregi, este cea dela intrarea în localitate dintreVulcan. Aici, gropile au devenitºanþuri de-a dreptul. “Noi ºi întoamnã, pânã a dat zãpada ne-am ocupat de gropi ºi inclusivde un drum foarte rãu, careducea la Liceul Tehnologic din

Lupeni”, a spus Gabriel Lungu,city manager Municipiul Lupeni.

Planuri de asfaltare existã ºiUricani, aici unde, la fel, cele maimulte gropi sunt în zona deintrarea în localitate. “Licitaþia s-aþinut ºi este vorba de porþiuneade la intrarea în Uricani pânã laValea de Brazi, iar acum aºtep-tãm sã se delibereze. Este vorbade cei 7,5 km de pe drumul decenturã. Eu cred cã anul acesta,clar vor începe lucrãrile, iar anulviitor vor fi gata, dar problema varãmâne de la Uricani încolo, spreLupeni”, a afirmat ºi DãnuþBuhãescu, primarul OraºuluiUricani.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 20134 Actualitate

A tragerea investitorilor înjudeþul Hunedoara

înseamnã ºi o infrastructurãrutierã bunã. Unul dintre de-putaþii hunedoreni vrea sã afleînc e stadiu sunt lucrãrile dereabilitare a drumului naþio-nal 76, drum care face legãtu-ra între Brad ºi judeþul Bihor.

”Vã rugãm sã ne spuneþi în cestadiu se aflã reabilitarea drumuluinaþional 76, pe porþiunile Deva-Brad ºi Brad-Oradea, avândîn vedere cã dupã informaþiile pecare le deþinem în acest moment,drumul este aproape impracticabil.ºi de asemenea care este termenulla care preconizaþi cã lucrurile sã intre în normal din punct devedere al circulaþieiautovechilulelor”, preciezeazã deputatul PSD, Natalia Intoteroîntr-o interpelare adresatã ministrului Transporturilor.

Mai mult decât atât, deputatulatrage atenþia ministrului asuprafaptului cã relansarea economicã ajudeþului þine ºi de traficul rutier.

”Suntem îngrijoraþi ºi preocupaþipermanent sã ne concentrãm toateeforturile pentru relansarea economicã a judeþului, urmãrind cu

prioritate crearea de noi locuri demuncã. Avem stabilite mai multedirecþii de acþiune. Una dintre eleeste ºi atragerea de investiþiistrãine”, mai precieazã deputatul.

In urma numeroaselor presiunifacute de opinia publica, dar si deconducerea administrativa a judetu-lui pentru susþinerea finanþãrii DN76 Oradea – Deva , miercuri, 17aprilie, la o saptamana de la marsulde pe ruta Pocola-Rabagani-Beius,preºedintele Consiliului JudeþeanBihor, Cornel Popa, a fost informatdespre reluarea lucrarilor de reabil-itare. „Conducerea CNADR (n.n.Compania Naþionalã de Autostrãziºi Drumuri Naþionale din România)ne-a confirmat cã lucrãrile la DN76 au primit finanþare integralã,constructorii urmând a fi contactaþicât de curând”, a declarat CornelPopa, potrivit CRISTV.

Tot miercuri, preºedintele Popa aprimit informaþia cã proiectele pentru centurile Aleºd Sud ºi Aleºd

Nord vor fi publicate pe SEAP, primind toate aprobãrile pentruiniþierea licitaþiilor.

”Îmi doresc foarte mult sã vãdterminate centurile Beiuº-ªtei-Vaºcãu ºi cele ale Aleºdului,proiecte la care lucrez din anul2006”, a spus Cornel Popa, potriv-it CRISTV.

În aceastã sãptãmânã, ConsiliulJudeþean Bihor a trimis nota defundamentare privind necesitatea ºioportunitatea investiþiei „Variantade ocolire ªtei”. Centura Beiuº-ªtei-Vaºcãu (denumitã în programulCNADR ca ”Centura ªtei”) va aveao lungime de aproximativ 27 km.Pe baza acestei note, CNADR aconstruit fiºa proiectului, ce se trim-ite la Bruxelles. În 23-24 aprilie seva duce ”bãtãlia” finalã pentru acestproiect, când CNADR îl va susþineîn faþa reprezentanþilor ComisieiEuropene sosiþi la Bucureºti.

Monika BACIUMonika BACIU

SSSSeeee rrrreeee iiiiaaaauuuu lllluuuuccccrrrrããããrrrr iiii lllleeee llllaaaa ddddrrrruuuummmmuuuullll ddddiiiinnnntttt rrrreeee jjjjuuuuddddeeeeþþþþeeee lllleeee HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa ºººº iiii BBBBiiiihhhhoooorrrr

LuizaANDRONACHE

Se dãrâmã tot în þaraasta, fãrã a þine cont deistorie, valoare sau utili-tate. Atunci când estevorba de bani, nimeni ºinimic nu mai conteazã.Gara din Petroºani, oclãdire cu o însemnãtateistoricã pentru ValeaJiului, ar urma sã fiedemolatã, iar o alta nouãsã fie construitã pecealaltã parte a liniilor.Asta în condiþiile în careacest obiectiv ar putea fisalvat de la degradare ºi

chiar buldozerelenemiloase. “ Cel mai sim-plu este sã renovezi actu-ala clãdire. În acestmoment sunt 16 gãricare vor fi reabilitate, darnu pe banii Guvernului, cipe bani europeni. O garãa fost scoasã pentru cãnu îndeplinea condiþiile ºipoate fi introdusã garadin Petroºani în loc”, adeclarat Monica IacobRidzi, deputat PP-DDColegiul Est Valea Jiului.

Autoritãþile de laPetroºani, de asemenea,aºteaptã un semn cãacest monument va fi sal-

vat. “Din pãcate, anulacesta gara din Petroºaninu a fost prinsã pefinanþare la MinisterulTransporturilor. Avempromisiuni pentru 2014,dar eu, efectiv nu ºtiu cesã mai spun. Sigur, sper-anþe sunt, dar eu suntsceptic”, a declaratTiberiu Iacob-Ridzi, pri-marul MunicipiuluiPetroºani.

Includerea gãrii dinPetroºani pe lista celor16 care vor beneficia dereabilitare pe banieuropeni, trebuie sã sefacã repede, pentru cãtimpul trece îndefavoarea noastrã. „L-am rugat pe domnulNicula, i-am rugat ºi pedomnii miniºtrii. Le-amspus: Sunteþi laguvernare, decizia este lavoi, iar ministrul decide.

Acolo va trebui sã intrealtã garã. Le-am spus: vãrog, introduceþi gara dinPetroºani din sute, mii demotive. Vom crea locuride muncã, este o poartãde intrare în Valea Jiului.Dacã dezvoltãm turismul,asta este singura variantãsã aducem ºi turiºti înValea Jiului. Vã rog,introduceþi ºi Gara dinPetroºani. Le-am fãcut ºihârtii în scris”, a mai spusdeputatul Monica Iacob-

Ridzi. Gara din Petroºani a

fost datã în folosinþã ladata de 18 august 1870,adicã în urmã cu 143 deani. Din pãcate, însã,dacã intenþia unor spe-cialiºti de la centru, carenu au idee de însemnã-tatea unui lucru pentrulocuitorii unei oraº saupentru identitatea urbei,se va aplica, iar clãdireava fi demolatã, istoria vafi aruncatã pe apa sâm-

betei. La aceastã situaþias-a ajuns tot nepãsãriiunora ºi altora care s-auperindat prin funcþiile deconducere ale structurilorMinisteruluiTransporturilor, care aulãsat pur ºi simplu oclãdire emblematicã pen-tru Valea Jiului sã sedegradeze pe zi ce trece,pentru ca mai apoi sãspunã cã… nu mai estenimic de fãcut!

Asfaltãri în Vestul Vãii Jiului

P rimãriile din Vestul Vãii Jiului, dacã nu auînceput deja lucrãrile de plombare ºi asfaltare a

drumurilor, o vor face în curând. Planuri existã de laUricani pânã la Aninoasa, însã banii ar fi o problemã.

Gara din Petroºani poate fi salvatã!

G ara din Petroºani ar putea fireabilitatã ºi salvatã de la de-

gradare, însã pentru ca acest lucru sã seîntâmple, trebuie sã existe ºi interes dinpartea aleºilor de la centru. În prezent,clãdirea se degradeazã încet ºi sigur.

Page 5: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Monika BACIU

Oferta a fost difersifi-catã, la bursã participând8 angajatori care au pusla dispoziþia celor intere-saþi peste 50 de locuri demuncã. Chiar ºi aºaangajatorii spun cã estefoarte greu sã gãseascãangajatul ideal.

”Caut tâmplar ºifaianþor trebuie sã ºtiemeserie. Mulþi audiplome, dar nu ºtiumeserie. Un alt lucruimportant este sã vrea sãlucreze pentru cã suntmulþi care nu vor sãlucreze, dar vor sã iabani”, a declarat unul din-tre angajatorii prezenþi labursa generalã a locurilor

de muncã.Un lucru inedit la bursa

generalã a locurilor demuncã de la Petroºani afost perzenþa unor artiºticare cãutau sã angajezeactori ºi oameni de diver-tisment. Din pãcate însãaceºtia nu au gãsit candi-datul ideal.

”Cãutãm actori. Vremca oamenii sã ºtie cã ºidin actorie se fac bani.Din pãcate nimeni nu aaplicat pentru acest pot cipentru posturile demanipulatori ºi maºinist”,a spus angajatorul carecãuta persoane în dome-niul actoriei.

Pentru posturiledisponibile la acest anga-jator au existat ºi intenþii

de angajare, însã nu pen-tru actori.

”Eu am fost miner,posturile s-au restructuratºi caut sã lucrez oricealtceva. Nu am aplicatpentru actor ci pentrumanipulator”, a spus unadin persoanele aflate încãutarea unui loc demuncã.

Cei aflaþi în cãutareaunui loc de muncã au ple-cat dezamãgiþi de la bursadin cauzã cã nu au gãsitun post pe mãsura aºtep-tãrilor lor.

”Cãutam ceva pentrubãrbaþi în construcþii sãlucrez ca necalificat, darnu am gãsit. Toþi cautãoameni calificaþi”, spuneunul dintre ºomerii aflaþiîn cãutarea unui loc demuncã.

Altcineva cãuta un locde muncã în domeniularticolelor textile, însã ºiaici au existat dezamãgiri.

”Nimeni nu vrea þesã-tor manual. ªtiu sã facgoblene sã cos la mânã,dar nu se cautã aºa

ceva”, spune o femeie. În urma bursei gen-

erale a locurilor demuncã organizate vinerila Petroºani au fost selec-taþi mai mulþi candidaþicare se muleazã pe cer-inþele angajatorilor. „Lafinalul Bursei, AgenþiaJudeþeanã pentruOcuparea Forþei deMuncã Hunedoararaporteazã urmãtoarelerezultate: au fost contac-taþi un numãr de 223angajatori în vederea par-ticipãrii la bursã ºi au par-ticipat efectiv un numãr

de 81 agenþi economici.Oferta de locuri demuncã a numãrat 420 deposturi, repartizate pe

localitãþi. (...) Aufost selectate 250persoane în vedereaîncadrãrii ºi au fostîncadrate în muncã130 persoane, din-tre care 11 per-soane cu studiisuperioare”, searatã în comunicatulremis presei deAJOFM Hunedoarala finalul bursei.

Cei mai mulþiºomeri care ºi-augãsit de lucru suntdin Petroºani, iaraici 33 de oameniau primit repartiþii,

iar alþi 22 la Deva, întimp ce niciun ºomer nua fost angajat la Orãºtie.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 Actualitate 5

Monika BACIU

”Imobile cumpãrate depersoane private sunt darlocuinþe ºi clãdiri multieta-jate nu sunt dar suntcazuri de construcþii con-

struite de investitori ºi nucumpãrate din fondullocativ al municipiuluiPetroºani. Ar fi destul degreu sã poatã face astaavând în vedere faptul cãprimãria dintr-un bloc de

locuinþe 10-20% dinacele locuinþe mai suntproprietatea noastrã,restul sunt cumpãrate decãtre proprietari deci înacest moment înPetroºani nu se poateface o astfel de achiziþie”,a declarat sec-retarulPrimãrieiPetroºani,AdrianNegoe.

În cazulblocurilor carenu au niciunlocatar, cumspre exemplu

ar fi fosta garnizoanã dinPetroºani, invetsitorul artrebui sã înainteze ocerere cãtre administraþialocalã, urmând ca maiapoi sã fie întrunite maimulte condiþii pentru caimobilul sã poatã fiînstrãinat.

”În conditile în care numai este niciun locatar artrebui sã facã investitorulrespectiv o cerere decumpãrare la consiluilocal al municipiuluiPetroºani, noi ar trebui são evaluãm ºi consiliullocal sã aprobe vânzareala licitaþie publicã pornindde la preþul de vânzarestabilit de acest evalua-tor”, a mai spus sursacitatã.

Dupã o eventualã vân-zare a unor astfel declãdiri cei din adminis-traþia localã nu mai aunicio implicare. Astfel,orice risc sau accidentcade în sarcina propri-etarului.

Monika BACIU

”Au existat foarte multecereri, 320 de cereri depuse lalegea 10/2001 care reglemen-ta tocmai acest domeniu alrestituirii. Au fost toate rezol-vate într-un sens sau altul adicãfie al restituiri fie al propuneride mãsuri prin echivalent cazîn care dosarele au fost depusela Bucureºti la AutoritateaNaþionalã pentru RestituireaProprietãþilor”, a declarat

Adrian Negoe, secretarulPrimãriei Petroºani.

Cererile de retrocedare aufost trimise la Bucureºti laAutoritatea Naþionalã pentruRestituirea Proprietãþilor, careînsã nu au efecuat plãþile.

”De acolo intra într-unmecanism prin care ar trebuica evaluatorii sã vinã în terenºi sã evalueze sumele care artrebui restituite ºi apoi printragere la sorþi pe calculator s-ar plãti aceste despãgubiri dar

nicio persoanã din Petroºaninu a primit sumele cuvenite.Au venit la o serie de notificãrimai vechi dar nu ºtiu sã se fiplãtit sumele din pãcate”, amai precizat sursa citatã.

La Petroºani nu au existatcereri de retrocedare a unorclãdiri publice precum ºcoli sauspitale.

”Au fost acele clãdiri careau fost naþionalizate sau confis-cate de regimul comunist dinperioada anilor 45-89, noi amrestituit în naturã trei sau patrucase domnului Ianza ºi în restnu am avut clãdiri de spitalesau de ºcoli cum sunt înoraºele mai mari care sã tre-buiascã restituite. În rest aufost mai mult terenuri luateabuziv ai cãror proprietari nuau fost despãgubiþi ºi ar fi tre-

buit sã-ºi primeascã despãgu-birile prin FondulProprietatea”, a mai spusNegoe.

De precizat este faptul cãnoua lege a retrocedãrilor nu

mai prevede depunerea de noicereri din partea foºtilor pro-prietari sau a moºtenitoriloracestora. La Petroºani singuraclãdire emblematicã ce a fostretrocedatã este casa Ianza.

Condiþii pentru înstrãinarea blocurilor

L a Petroºani nicio clãdire delocuinþe nu a fost cumpãratã de

vreun investitor strategic ºi nici intenþienu existã. Dacã în alte localitãþi ale VãiiJiului mai multe imobile au fost înstrãinate de administraþiile localeunor investitori care mai apoi le-auabandonat, în capitala zonei acest lucrunu s-a întâmplat.

Sute de cereri de retrocedare

L a nivelul municipiului Petroºani s-au primitsute de cereri de retrocedare a unor

terenuri sau imobile. Acestea au fost rezolvate înceea ce priveºte atribuþiile ce au þinut de cei dinadministraþia localã de la Petroºani.

Angajatori puþini, ºomeri mulþi

S ute de persoane cautã un loc demuncã. Vineri la Petroºani a avut

loc bursa generalã a locurilor de muncã.Sute de persoane s-au cãlcat în picioarede la primele ore ale dimineþii pentru aputea sta de vorbã cu un angajator învederea gãsirii unui loc de muncã.

Page 6: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

O asociaþia deturism din

Þara Haþegului auîn plan promova-rea zonei ca desti-naþie eco-turisticãîn cadrul unuiproiect cufinanþare neram-bursabilã ºi deru-lat între lunileaprilie-septembrie.

„Activitãþiledesfãºurate peperioada 15 aprilie -15 septembrie 2013au ca obiectiv princi-pal promovareaprimei zone propuseca destinaþie eco-tu-

risticã din România,mai ales princreºterea gradului de

informare asupra valorilor naturale,istorice, culturale ºi

tradiþionale, la nivelula 500 de tineri,viitori ambasadori aiÞãrii Haþegului, toþielevi ai ColegiuluiNaþional “I.C.Brãtianu”. Cel puþin100 dintre copiii ceimai activi în cadrulprezentãrilor teoretice vor participa la o excur-sie de o zi, pe untraseu tematic dinParcul NaþionalRetezat, în perioadaiunie-august 2013”,a declarat, AlexandruBulacu, coordona-torul proiectului derulat de Asociaþiade Turism Retezat.Pe lângã acþiunile

de conºtientizare,proiectul“Promovarea zoneiÞara Haþegului–Retezat ca destinaþieeco-turisticã” are cascop ºi creºtereagradului de informarea locuitorilor ºi vizita-torilor oraºuluiHaþeg, prin creareaºi montarea depanouri informativ-educative în parculdin centrul oraºului.Valoarea totalã aproiectului este de22456,92 lei, dincare subvenþia prim-itã înseamnã17891,92 lei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

D oar în cursul anului trecutmai mulþi nou-nãscuþi au

fost transportaþi cu elicopeterela clinicile din þarã. Cauzelesunt multiple, copiii se nasc cuprobleme respiratorii ºi nunumai. Aici intervine însã ºi altfactor. Cel al mamelor care îipoartã în pântece timp de nouãluni, însã nu respectã anumitecondiþii minime astfel ca micuþiisã se formeze armonios în celenouã luni de viaþã intrauterinã.

„Cei mai mulþi dintre copiii dupãcare vine elicpoterul SMURD au pro-bleme de respiraþie. Avem o populaþiecu o situaþie socio-economicã îngrozi-toare. Mamele sunt neinstruite,sunttinere ºi nu se hrãnesc suficient, numerg la controale ºi aºa ne trezim cuun copil. De cele mai multe ori el senaºte prematur, deci totul este imaturla el, iar problema este aceastã sufe-rinþã respiratorie. Este necesar atuncisã îi trimitem la o clinicã. În plus,întotdeauna ei vin grevaþi de alteinfecþii, cu hemoragii intracerebrale ºiavem posibilitatea sã le salvãm viaþa ºiîi trimitem la Timiºoara de cele maimulte ori. Asta pentru cã vrem caviaþa lui sã fie ºi de calitate ºi, dupã ceîl stabilizãm, pasul 2 este sã îi trimitemla clinicã”, a declarat Carmen Bursesc

,medic primar neona-tolog la Spitalul deUrgenþã din Petroºani.

M ortalitatea înrândul copi-

ilor este datã demai multe cauze

Astfel mortaliltatea infantilã poatesurveni din cauze directe precum unele boli. Acestea pot fi de naturãereditarã, malformaþii sau diferite boliapãrute dupã naºtere. Tot cauzedirecte ale mortalitãþii pot fi considerate ºi accidentele precumintoxicaþiile sau înecul.

Deficienþele sistemului sanitar,condiþiile de igienã sau nivelul de educaþie al pãrinþilor sunt principalelecauze care duc la mortalitatea infan-tilã. Nivelul de educaþie scãzut ºi lipsa

cunoºtinþelor despre creºterea ºi îngri-jirea copilului cresc riscul îmbolnãvi-rilor ºi accidentelor producãtoare dedeces. În 2010, cele mai multe deceseinfantile s-au înregistrat în rândul nãs-cuþilor vii ale cãror mame aveau unnivel de instruire redus. O altã cauzãpentru mortalitatea infantilã este sãrã-cia, inegalitatea socialã ºi guvernareacare prin lipsa sau numãrul mic sauineficienþa mpsurilor de reformã alesistemului sanitar sau de protecþiesocialã face ca nu toate mamele sãbeneficieze de servicii medicale.

Mortalitatea infantilã reprezintãdecesul copiilor în primul an de viaþã.Rata mortalitãþii infantile se calculeazã,în România, ca numãrul deceselor survenite din orice cauzã pânã laîmplinirea vârstei de 1 an. În judeþulHunedoara în anul 1990 au fost 28,5de cazuri de decese infantile la 1000de naºteri, iar în anul 2011 situaþia s-amai ameliorat. Astfel, în urmã cu doiani, rata mortalitãþii infantile în rândulcopiilor de pânã la un an mortalitateaa fost de 8,2 cazuri la o mie denaºteri.

Monika BACIUMonika BACIU

Z iua Verde a fostun prilej pentru

toþi tinerii de aîmbrãca Petroºaniulîn verde. Cel mai micecologist, ca a plan-tat copaci a fost fiulprimarului TiberiuIacob Ridzi, care adat o mânuþã de ajutor comunitãþãii.

Sute de copii au umplutoraºul de eºarfe verzi, acesta fiind simbolul celeide doua ediþii a manifestãriiecologiste denumite generic„Ziua Verde”. Tinerii auajutat sã fie curãþate maimulte zone ale oraºului, dar au ºi plantat copaci.

„Am aºteptat cu marebucurie aceastã zi, pe caream intitulat-o generic ZiuaVerde ºi la care s-auangrenat peste 1.000 departicipanþi: ºcolile, colegi-ile, voluntarii Crucii Roºii,

Casa Pollicino, AsociaþiaPro Parâng, AsociaþiaSfânta Varvara, AsociaþiaPetro Aqua, Centrul Cuore,Asociaþia Bujori deMunte.Dupã o întâlnire cumare încãrcãturã emoþio-nalã ( ocazie cu care aminaugurat ºi mini-amfiteatrul amenajat lângã

Teatrul DramaticI.D.Sârbu), creatã de eleviide la toate ºcolile ºi colegi-ile care au venit sã netransmitã mesajele lor înacord cu nevoia unei vieþisãnãtoase pe o planetãcuratã, toþi participanþii aurealizat o amplã acþiune deecologizare în toate zonele

municipiului nostru”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Dar poate ceea ce l-aemoþionat cel mai mult peprimar a fost ajutorul datde fiul sãu, Andrei. „Amfost bucuros sã pot partici-pa ºi la acþiunea de

plantare de puieþi de Tuia,în curtea viitoruluiaºezãmânt pentru per-soanele în vârstã, care va fiamenajat în clãdirea ºcoliidin Dãrãneºti. Cu atât maimult cu cât am fãcut oechipã excelentã cu fiulmeu Andrei, care a partici-pat astãzi la prima sa lecþiede ecologie”, a mai adãu-gat Tiberiu Iacob Ridzi,întimp ce soþia sa a menþio-nat acelaºi gest ca fiind celmai reprezentativ: „Amtrãit o experienþã în pre-mierã. L-am ghidat cumultã bucurie pe micuþulnostru Andrei cãtre dorinþade a face bine planetei,

plantând primul sãupomiºor. A fost foarteemoþionant sã-l vedem cumgradat s-a apropiat cudragoste de puiul de Tuia ºicum l-a ajutat pe tatãl sãusã planteze pomiºorul, careva creºte într-un spaþiu destinat sãnãtãþii ºiarmoniei semenilor noºtri.Pentru copiii noºtri avemobligaþia sã facem tot ceeace ne stã în puteri ca sãducã o viaþã sãnãtoasã, înarmonie cu Natura. Acestaa fost de fapt ºi mesajultuturor celor cu care m-amreîntâlnit la Ziua Verde, oacþiune simbol pentru sãnãtatea comunitãþiiPetroºaniului”, a completatMonica Iacob Ridzi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

C ea mai mare campanie de ajutorare a copiilor

nevoiaºi începe de luni în ValeaJiului. Peste 1.700 de copii voravea un Paºte fericit.

Campania – cea mai mare care s-adesfãºurat pânã acum în Valea Jiuluiimplicã oamenii de afaceri, minerii ºiîntreaga comunitate, aºa cum s-aîntâmplat atunci când am trimis deaici ajutoare cãtre satele Moldoveiinundate. Iniþiatori sunt reprezentanþiiFundaþiei Creºtine Sfânta Filofteia,care susþin cã prin aceasta vor aducezâmbetele copiilor triºti de Iepuraº.

„Sãptãmâna aceasta vã invitãm sãne fiþi alãturi la cea mai mare acþiunecaritabilã din Valea Jiului. Începândde marþi (23 aprilie) ºi pânã duminicã(28 aprilie), vã aºteptãm la centrelede colectare deschise, pentru a read-uce zâmbetele pe feþele copiilornecãjiþi din Vale. Puteþi aduce orice

aliment de la ulei, zahãr, fãinã, orez,conserve, cartofi, paste fãinoase,pânã la sucuri, sãpun, ori detergent”,spun reprezentanþii fundaþiei.

În plus, Emil Pãrãru, care este ºi elorganizator, spune cã a fãcut apelcãtre agenþii economici ºi chiar cãtremineri. „Vrem ca toþi sãse implice ºisã le vinã în ajutor. Ne-am gândit ºi lamineri, care ar putea sã renunþelameselelor de dinainte de ºut ºi cu

banii respectivi sã le luãm copiilorsãrmani bunãtãþi de Paºti. Vom face1.700 de pachete cel puþin ºi vomaduce bucuria ºi lumina Învierii încasele lor”, a declarat Emil Pãrãu. Cei care vor sã fie de ajutor suntaºteptaþi la Uricani, la Primãrie, înLupeni la Cinematograful Cultural, laVulcan, Lângã Popicãrie, în oraºulAninoasa,la centrul P.A.P.I. (lângãPrimãrie), în municipiul Petroºani, laPrimãrie, iar în Petrila la Casa deCulturã Ladislau Schmidt. Programuleste între 23-28 aprilie, în intervalul9:00-17:00.Un prim pas, foarte important, a fostfãcut de cãtre salariaþii minelor dinVale, aceºtia urmând sã-ºi donezesuplimentele de hranã timp de 3 zile. Pentru cei care nu pot ajunge înVale,ori pentru cei care vor dona bania fost deschis ºi un cont bancar, undeorice sumã de bani este binevenitã:RO98BRDE220SV64951502200.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Zâmbete de Paºti – campanie pentru copii Ziua Verde în Petroºani

Mame neºtiutoare,copii bolnavi

Þara Haþegului-Retezat, promovatã ca destinaþie eco-turisticã

Page 7: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

O asociaþia deturism din

Þara Haþegului auîn plan promova-rea zonei ca desti-naþie eco-turisticãîn cadrul unuiproiect cufinanþare neram-bursabilã ºi deru-lat între lunileaprilie-septembrie.

„Activitãþiledesfãºurate peperioada 15 aprilie -15 septembrie 2013au ca obiectiv princi-pal promovareaprimei zone propuseca destinaþie eco-tu-

risticã din România,mai ales princreºterea gradului de

informare asupra valorilor naturale,istorice, culturale ºi

tradiþionale, la nivelula 500 de tineri,viitori ambasadori aiÞãrii Haþegului, toþielevi ai ColegiuluiNaþional “I.C.Brãtianu”. Cel puþin100 dintre copiii ceimai activi în cadrulprezentãrilor teoretice vor participa la o excur-sie de o zi, pe untraseu tematic dinParcul NaþionalRetezat, în perioadaiunie-august 2013”,a declarat, AlexandruBulacu, coordona-torul proiectului derulat de Asociaþiade Turism Retezat.Pe lângã acþiunile

de conºtientizare,proiectul“Promovarea zoneiÞara Haþegului–Retezat ca destinaþieeco-turisticã” are cascop ºi creºtereagradului de informarea locuitorilor ºi vizita-torilor oraºuluiHaþeg, prin creareaºi montarea depanouri informativ-educative în parculdin centrul oraºului.Valoarea totalã aproiectului este de22456,92 lei, dincare subvenþia prim-itã înseamnã17891,92 lei.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

D oar în cursul anului trecutmai mulþi nou-nãscuþi au

fost transportaþi cu elicopeterela clinicile din þarã. Cauzelesunt multiple, copiii se nasc cuprobleme respiratorii ºi nunumai. Aici intervine însã ºi altfactor. Cel al mamelor care îipoartã în pântece timp de nouãluni, însã nu respectã anumitecondiþii minime astfel ca micuþiisã se formeze armonios în celenouã luni de viaþã intrauterinã.

„Cei mai mulþi dintre copiii dupãcare vine elicpoterul SMURD au pro-bleme de respiraþie. Avem o populaþiecu o situaþie socio-economicã îngrozi-toare. Mamele sunt neinstruite,sunttinere ºi nu se hrãnesc suficient, numerg la controale ºi aºa ne trezim cuun copil. De cele mai multe ori el senaºte prematur, deci totul este imaturla el, iar problema este aceastã sufe-rinþã respiratorie. Este necesar atuncisã îi trimitem la o clinicã. În plus,întotdeauna ei vin grevaþi de alteinfecþii, cu hemoragii intracerebrale ºiavem posibilitatea sã le salvãm viaþa ºiîi trimitem la Timiºoara de cele maimulte ori. Asta pentru cã vrem caviaþa lui sã fie ºi de calitate ºi, dupã ceîl stabilizãm, pasul 2 este sã îi trimitemla clinicã”, a declarat Carmen Bursesc

,medic primar neona-tolog la Spitalul deUrgenþã din Petroºani.

M ortalitatea înrândul copi-

ilor este datã demai multe cauze

Astfel mortaliltatea infantilã poatesurveni din cauze directe precum unele boli. Acestea pot fi de naturãereditarã, malformaþii sau diferite boliapãrute dupã naºtere. Tot cauzedirecte ale mortalitãþii pot fi considerate ºi accidentele precumintoxicaþiile sau înecul.

Deficienþele sistemului sanitar,condiþiile de igienã sau nivelul de educaþie al pãrinþilor sunt principalelecauze care duc la mortalitatea infan-tilã. Nivelul de educaþie scãzut ºi lipsa

cunoºtinþelor despre creºterea ºi îngri-jirea copilului cresc riscul îmbolnãvi-rilor ºi accidentelor producãtoare dedeces. În 2010, cele mai multe deceseinfantile s-au înregistrat în rândul nãs-cuþilor vii ale cãror mame aveau unnivel de instruire redus. O altã cauzãpentru mortalitatea infantilã este sãrã-cia, inegalitatea socialã ºi guvernareacare prin lipsa sau numãrul mic sauineficienþa mpsurilor de reformã alesistemului sanitar sau de protecþiesocialã face ca nu toate mamele sãbeneficieze de servicii medicale.

Mortalitatea infantilã reprezintãdecesul copiilor în primul an de viaþã.Rata mortalitãþii infantile se calculeazã,în România, ca numãrul deceselor survenite din orice cauzã pânã laîmplinirea vârstei de 1 an. În judeþulHunedoara în anul 1990 au fost 28,5de cazuri de decese infantile la 1000de naºteri, iar în anul 2011 situaþia s-amai ameliorat. Astfel, în urmã cu doiani, rata mortalitãþii infantile în rândulcopiilor de pânã la un an mortalitateaa fost de 8,2 cazuri la o mie denaºteri.

Monika BACIUMonika BACIU

Z iua Verde a fostun prilej pentru

toþi tinerii de aîmbrãca Petroºaniulîn verde. Cel mai micecologist, ca a plan-tat copaci a fost fiulprimarului TiberiuIacob Ridzi, care adat o mânuþã de ajutor comunitãþãii.

Sute de copii au umplutoraºul de eºarfe verzi, acesta fiind simbolul celeide doua ediþii a manifestãriiecologiste denumite generic„Ziua Verde”. Tinerii auajutat sã fie curãþate maimulte zone ale oraºului, dar au ºi plantat copaci.

„Am aºteptat cu marebucurie aceastã zi, pe caream intitulat-o generic ZiuaVerde ºi la care s-auangrenat peste 1.000 departicipanþi: ºcolile, colegi-ile, voluntarii Crucii Roºii,

Casa Pollicino, AsociaþiaPro Parâng, AsociaþiaSfânta Varvara, AsociaþiaPetro Aqua, Centrul Cuore,Asociaþia Bujori deMunte.Dupã o întâlnire cumare încãrcãturã emoþio-nalã ( ocazie cu care aminaugurat ºi mini-amfiteatrul amenajat lângã

Teatrul DramaticI.D.Sârbu), creatã de eleviide la toate ºcolile ºi colegi-ile care au venit sã netransmitã mesajele lor înacord cu nevoia unei vieþisãnãtoase pe o planetãcuratã, toþi participanþii aurealizat o amplã acþiune deecologizare în toate zonele

municipiului nostru”, adeclarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Dar poate ceea ce l-aemoþionat cel mai mult peprimar a fost ajutorul datde fiul sãu, Andrei. „Amfost bucuros sã pot partici-pa ºi la acþiunea de

plantare de puieþi de Tuia,în curtea viitoruluiaºezãmânt pentru per-soanele în vârstã, care va fiamenajat în clãdirea ºcoliidin Dãrãneºti. Cu atât maimult cu cât am fãcut oechipã excelentã cu fiulmeu Andrei, care a partici-pat astãzi la prima sa lecþiede ecologie”, a mai adãu-gat Tiberiu Iacob Ridzi,întimp ce soþia sa a menþio-nat acelaºi gest ca fiind celmai reprezentativ: „Amtrãit o experienþã în pre-mierã. L-am ghidat cumultã bucurie pe micuþulnostru Andrei cãtre dorinþade a face bine planetei,

plantând primul sãupomiºor. A fost foarteemoþionant sã-l vedem cumgradat s-a apropiat cudragoste de puiul de Tuia ºicum l-a ajutat pe tatãl sãusã planteze pomiºorul, careva creºte într-un spaþiu destinat sãnãtãþii ºiarmoniei semenilor noºtri.Pentru copiii noºtri avemobligaþia sã facem tot ceeace ne stã în puteri ca sãducã o viaþã sãnãtoasã, înarmonie cu Natura. Acestaa fost de fapt ºi mesajultuturor celor cu care m-amreîntâlnit la Ziua Verde, oacþiune simbol pentru sãnãtatea comunitãþiiPetroºaniului”, a completatMonica Iacob Ridzi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

C ea mai mare campanie de ajutorare a copiilor

nevoiaºi începe de luni în ValeaJiului. Peste 1.700 de copii voravea un Paºte fericit.

Campania – cea mai mare care s-adesfãºurat pânã acum în Valea Jiuluiimplicã oamenii de afaceri, minerii ºiîntreaga comunitate, aºa cum s-aîntâmplat atunci când am trimis deaici ajutoare cãtre satele Moldoveiinundate. Iniþiatori sunt reprezentanþiiFundaþiei Creºtine Sfânta Filofteia,care susþin cã prin aceasta vor aducezâmbetele copiilor triºti de Iepuraº.

„Sãptãmâna aceasta vã invitãm sãne fiþi alãturi la cea mai mare acþiunecaritabilã din Valea Jiului. Începândde marþi (23 aprilie) ºi pânã duminicã(28 aprilie), vã aºteptãm la centrelede colectare deschise, pentru a read-uce zâmbetele pe feþele copiilornecãjiþi din Vale. Puteþi aduce orice

aliment de la ulei, zahãr, fãinã, orez,conserve, cartofi, paste fãinoase,pânã la sucuri, sãpun, ori detergent”,spun reprezentanþii fundaþiei.

În plus, Emil Pãrãru, care este ºi elorganizator, spune cã a fãcut apelcãtre agenþii economici ºi chiar cãtremineri. „Vrem ca toþi sãse implice ºisã le vinã în ajutor. Ne-am gândit ºi lamineri, care ar putea sã renunþelameselelor de dinainte de ºut ºi cu

banii respectivi sã le luãm copiilorsãrmani bunãtãþi de Paºti. Vom face1.700 de pachete cel puþin ºi vomaduce bucuria ºi lumina Învierii încasele lor”, a declarat Emil Pãrãu. Cei care vor sã fie de ajutor suntaºteptaþi la Uricani, la Primãrie, înLupeni la Cinematograful Cultural, laVulcan, Lângã Popicãrie, în oraºulAninoasa,la centrul P.A.P.I. (lângãPrimãrie), în municipiul Petroºani, laPrimãrie, iar în Petrila la Casa deCulturã Ladislau Schmidt. Programuleste între 23-28 aprilie, în intervalul9:00-17:00.Un prim pas, foarte important, a fostfãcut de cãtre salariaþii minelor dinVale, aceºtia urmând sã-ºi donezesuplimentele de hranã timp de 3 zile. Pentru cei care nu pot ajunge înVale,ori pentru cei care vor dona bania fost deschis ºi un cont bancar, undeorice sumã de bani este binevenitã:RO98BRDE220SV64951502200.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 Actualitate 76 Actualitate

Zâmbete de Paºti – campanie pentru copii Ziua Verde în Petroºani

Mame neºtiutoare,copii bolnavi

Þara Haþegului-Retezat, promovatã ca destinaþie eco-turisticã

Page 8: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Î n acest an, circa 500de ortaci din Valea

Jiului vor fi nevoiþi sãpãrãseascã industriaminierã, urmând a fidisponibilizaþi. Estevorba despre cei 250 deoameni care ar fi trebuitsã fie puºi pe liber anultrecut, acestoraadãugându-li-se ºi cei265 din acest an.

Mai exact, este vorbadespre un val de disponibilizare detip „2 în 1”, în 2013 urmând apleca ºi cei care urmau sã fiedisponibilizaþi anul trecut ºi cei dinacest an. Cele câteva sute de minerivor fi „radiaþi” de la minele consid-erate drept neviabile.

„Vom efectua o disponibilizarecomunã, 2012 plus 2013, a aproxi-mativ 500 de persoane. Este posibilca pânã la momentul acestordisponibilizãri sã mai plece din sis-tem ºi alþi câþiva. Practic, ei vor fi

reduºi din suma de 500. În urmã-torii ani, conform prevederilor pro-gramului de închidere, vom procedaºi la alte disponibilizãri”, a precizatPetre Drãgoescu, director generalSocietatea Naþionalã de Închideri deMine Valea Jiului.

Dacã numãrul celor carevor pãrãsi industria minierãeste deja cunoscut, nuacelaºi lucru se poatespune ºi despre data lacare vor demara, efectiv,disponibilizãrile. „Urmeazã

ca în perioada imediat urmãtoare sãfacem programul de concediericolective, ce va sta la baza unuiproiect de Hotãrâre de Guvern, ºisã stabilim ºi data la care va demaraacesta. Programul va cuprinde totceea ce þine de efectuarea unordisponibilizãri de personal dintr-osocietate cu capital integral de stat,respectiv numãrul de persoane saucuantumul sumelor ce urmeazã a leprimi acestea”, a mai declarat PetreDrãgoescu.

Cu noul program de concediericolective au fost de acord ºi lideriide sindicat ai minerilor din ValeaJiului. „Am fost de acord cu efectu-area acestor noi disponibilizãri înurma cãrora vor pleca 500 de per-soane, cele mai multe din rândulcelor care îndeplinesc condiþiile depensionare”, a spus Petre Nica,preºedintele Sindicatului „Muntele”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

”ANRE a aprobat prindecizia 2219/23.10.2008Licenþa de distribuþie aenergiei electricenr.847/2008 pentruCNH-SA, cu termen devalabilitate 25 de ani”, searatã ºi într-un rãspunsremis de reprezentanþiiCNH cãtre redactoriicotidianului Cronica Vãii Jiului.

Conform ANRE, licenþade distribuþie a energieielectrice de cãtre CNHeste valabilã pânã în01.10.2033.

B eneficii

În urma licenþei pentrudistribuþiea energiei elec-trice, cei de la CNH auîncasat în cursul anului trecut aproape o sutã demii de lei. Este vorba decontractele pe care vecheasocietate a huilei le-a avutîncheiate cu diferite persoane ºi nu numai.

”Conform Raportuluifinanciar estimat pentruanul 2012, beneficiilepentru activitatea licenþiatãau fost de 99.815 lei pen-tru anul calendaristic2012”, se mai aratã înacelaºi rãspuns remis deCNH.

Cei de la societateahuilei nu pot furniza informaþii cu privire la persoanele care au benefi-ciat de pe urma acestorcontracte cu CNH-ul.

”Beneficiarii serviciuluide distribuþie a energieielectrice au fost consuma-torii racordaþi la instalaþiileproprii ale CNH-SA, carenu au avut posibilitate deracordare la distribuitorulprincipal de energie elec-

tricã SC Enel Distribuþie ºise regãsesc în vecinãtateaunitãþilor miniere; au pre-stat diverse servicii pentruunitãþile miniere (spãlã-torii, cantine pentrumineri); au desfãºurâtactivitãþi pe suprafeþe ºilocaþii închiriate de launitãþi miniere (banco-mate, aparate de cafea,chioºcuri alimentare, etc).Potrivit prevederilor art.12lit.d din Legeanr.544/2001 privindliberul acces la informaþiilede interes public, infor-maþiile cu privire la datelepersonale sunt exceptatede la accesul liber alcetãþenilor. În contextulacestor prevederi nu vãputem pune la dispoziþie,conform solicitãrii dvs.,numele beneficiarilor încauzã”, se mai aratã înrãspuns.

C ontracte reziliate

O datã cu divizareaCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani au fostreziliate contractele cubeneficiarii, însã societãþilenou înfiinþate respectiv

Societatea Naþionalã aHuilei ºi SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului auîncheiat noi contracte pentru distribuþiea energiei electrice.

”Contractele deþinute deCNH-SA cu beneficiariiserviciului de distribuþie aufost reziliate, odatã cu înfiinþarea societãþilorSNÎMVJ-SA ºi SNH-SA.Pentru alimentarea în con-tinuare a beneficiarilor aufost încheiate contracte cunoile societãþi înfiinþate.Conform specificaþiilor Legiienergiei electrice ºi agazelor naturale nr.123/2012, art.10 pct.5. alin. d.ºi e. se permite desfãºurareaactivitãþii de distribuþie aenergiei electrice ºi fãrãdeþinerea licenþei. Cu toateacestea SNH-SA a efectuatdemersuri pentru obþinerealicenþei de distribuþie a

energiei electrice”, maicomunicã reprezentanþiiCNH.

S candal în urmã cu

o lunã de zileÎn urmã cu o lunã de

zile un scandal a zguduitSocietatea Naþionalã aHuilei. A fost vorba deidentificarea unei reþelecare transportã energieelectricã la CabanaVoievodu. Printre pose-sorii de cabane este ºi unfost ºef al fostei Companiia Huilei. Poate cã n-ar finimic în neregulã dacãºefii minerilor nu s-arîncurca în declaraþii ºi contrazice unul pe altul.Astfel, în timp ce directorulSocietãþii Naþionale aHuilei din Petroºani,Nicolae Drãgoi susþine cãinstalaþia de electricitatefãcutã cu resursele EM

Lonea merge lao staþie decaptare a apeice aparþine sub-unitãþii miniere.

„Referitor laalimentareaCabaneiVoievodu, noiSNH nu ali-mentãmCabanaVoievodu ci ostaþie de ape deunde este ali-mentatã EMLonea. De laacea staþie estealimentatã acea

cabanã Voievodu, dar estealimentatã contorizat. O sãtrimit corpul de controlreferitor la alimentareacabanei unui fost director alCNH, dar nu amcunoºtinþã de aºa ceva ºinu s-a fãcut o asemeneaalimentare la acea cabanã.O sã trimit corpul de con-trol, dar ºtiu cã nu suntprobleme la EM Lonea”,declara în urmã cu câtevasãptãmâni generalul SNH,Nicolae Drãgoi.

Inginerul ºef de la Loneasusþine cã de fapt reþeauanici nu are curent pe ea ºicã s-a fãcut cu materialeleminei pentru cã aºa eranormal.

„Sunt niºte consumatoripe care nu pot sã-i dau,acum nu este în funcþiune.Existã cereri din partea maimultor persoane ºi suntmontate aici (n.r. echipa-mentele electrice al EMLonea) ca urmare a solici-tãrii mai multor persoanecare locuiesc în zonã. Aunor lucrãtori de la MinaLonea, a patru oameni aimuncii ºi pentru cã în zonãnu existã o altã posibilitatede alimentare cu energieelectricã”, spunea la

momentul respectiv GabrielZamora, inginer ºef EMLonea.

CNH Petroºani, actualaSNH a mai fost în centrulunui scandal asemãnãtor înurmã cu circa trei ani dezile când s-a descoperit cãminerii trudeau în subteraniar ºefii fãceau afacerinecurate pe spatele lor.Atunci s-a fãcut o anchetãpenalã pentru a se constatacum vinde mina energieelectricã ºi dacã sunt preju-dicii. Nimeni n-a fost tras larãspundere deºi s-a con-statat cã unitatea minierã afost prejudiciatã. Ar mai fide spus cã fostul CNHastãzi Societatea Naþionalãa Huilei a avut pierderi de8 milioane de lei într-o singurã lunã de functinareºi va intra sub administrarespecialã pentru a evita falimentul. Ar mai fi deprecizat cã ºeful actual carenu vede nimic în neregulã,a fost certat în public decãtre ministrul Energiei,Costantin Nitã, pentru cãnu a redus pierderile darmai ales furturile de lacompania pe care o conduce.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

M ineritul poate fisalvat, dacã

existã voinþã politicã.Aceasta este concluziacare s-a desprins dupãworkshp-ul organizattimp de douã zile laPeroºani ºi la care auparticipat specialiºtiîn domeniu, precum ºioameni politici.

Întâlnirea a avut casubiect identificarea desoluþii pentru dezvoltareadurabilã a resurselor minerale convenþionaledin România ºi a reunitpersonalitãþi ale vieþii academice, ºtiinþifice, economice ºi sociale dinþara noastrã.

Iar în urma sesiunii deanalizã ºi dezbatere a specialiºtilor din domenius-au desprins mai multesoluþii viabile, a cãror aplicare sã conducã înfinal la sustenabilitatea ºiprofitabilitatea industrieiminiere ºi termoeneregticedin România. Câteva dintre acestea ar putea

consta în construirea unuinou grup energetic la termocentrala de laParoºeni, care sãfoloseascã huila din Valea Jiului, retehnolo-gizarea termocentraleiMintia, în vederea utilizãriiîn continuare a cãrbunelui,ca ºi combustibil ºi nu agazului, aºa cum s-a vehiculat în ultimaperioadã, intrareaComplexului EnergeticHunedoara într-o nouãconstrucþie energeticã,bazatã pe producþia deenergie pe utilizarea unuiun mix de resurse (cãr-bune, apã, vânt, soareetc.), revitalizarea sistemului de termoficareºi extinderea lui la nivelultuturor localitãþilor dinValea Jiului ºi asigurarea,în acest fel, a încãlziriilocuinþelor la un preþ competititv, investiþii minime în cadrul tuturorexploatãrilor miniere dinValea Jiulu precum ºipornirea exploatãriiresurselor aurifere ºicuprifere din MunþiiApuseni, ceea ce ar

însemna o mare piaþãpentru energia produsã pebaza cãrbunelui din ValeaJiului.

Pe de altã parte, ceiprezenþi au cãzut de acordasupra necesitãþii imple-mentãrii unui mecanismde colaborare între administraþiile locale dinValea Jiului, CEH ºi sindi-cate, precum ºi societateacivilã. Prezentã la dezba-teri, deputatul Monica

Iacob – Ridzi s-a angajatsã ducã rezultatul discuþi-ilor în ParlamentulRomâniei. „Am înþeles, înurma dezbaterilor de laworkshopul organizat decomunitatea localã dinPetroºani cã soluþii pentruun viitor sigur al activitãþiiminiere ºi termoenergeticeexistã ºi încã nu puþine.Pentru ca aceste soluþii sãpoatã fi puse în aplicare,este însã nevoie de o

decizie politicã. Tocmai deaceea, m-am angajat caraportul pe care specialiºtiiparticipanþi la workshopulde la Petroºani îl vorîntocmi în urma acesteisesiuni de lucru, sã-lprezint în ParlamentulRomâniei”, a declaratMonica Iacob Ridzi. Deasemenea, aceasta spunecã va adresa ºi membrilorCabinetului Ponta, în modspecial miniºtrilor respon-

sabili cu sectorul industrialal Vãii Jiului ºi al judeþuluiHunedoara, rugãminteade a analiza cu maximãatenþie pãrerilespecialiºtilor pentru aputea lua acele decizii caresã conducã la salvarealocurilor de muncã aleoamenilor ºi la sustenabili-tatea sectorului energeticromânesc.

„Îi rog ºi pe aceastãcale pe domnii miniºtriVarujan Vosganian ºiConstantin Niþã sã þinãcont de pãrerilespecialiºtilor români înceea ce priveºte soluþiilepentru viitorul industrieiminiere ºi energetice dinRomânia. Aplicând acestesoluþii, întocmai ºi la timp,salvãm zeci de mii delocuri de muncã pentruoamenii din Valea Jiului,Deva din judeþulHunedoara ºi, în acelaºitimp, asigurãm indepen-denþa energeticã aRomâniei”, a mai spusparlamentarul.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

CNH, aproape 100 de mii beneficii din vânzare de curent

SNH ºi SNÎMVJ contracte de distribuþie a energiei electrice

C NH beneficii de aproape 100 de mii de leide pe urma contractelor de distribuþie a

energiei electrice. Compania Naþionalã a HuileiPetroºani are dreptul de a furniza energie electricã. Pe site-ul celor de la AutoritateaNaþionalã pentru Reglementare în DomeniulEnergiei se regãsesc informaþiile despre licenþade distribuþie a energiei electrice. Cei de laCNH au avut licenþã valabilã pe o perioadã de25 de ani cu începere din anul 2008.

Valea Jiului are viitor, dar decizia este una politicã

T imp de douã zile,în Petroºani, s-au

derulat lucrãrile unuiwork – shop (mai peromâneºte spus – atelier de lucru) în cadrul cãruia a fostdezbãtut ºi analizatviitorul industrieiextractive dinRomânia ºi, în special,din Valea Jiului.

Printre numeroºii invitaþi ºi participanþi laaceastã manifestare(reprezentanþi aiMinisterului Economiei,profesori universitari

specialiºti în minerit, deputaþi ºi senatori saufirme ce au ca domeniude activitate mineritul) s-au numãrat ºi reprezentanþii SocietãþiiComerciale deConservare ºi Închidere aMinelor „Conversmin”SA Bucureºti ºi aiSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine ValeaJiului SA. Mai exact,tocmai cei care „punumãrul” la „restrângerea”activitãþii extractive dinþarã. „Eu, unul am fostîmpotriva folosirii terme-

nilor de viabil sau neviabilîn ceea ce priveºte exis-tenþa unei unitãþi miniere.Nu de alta, dar, în viaþaunei exploatãri minierepot exista perioade bunesau perioade rele,existând o anume ciclici-tate, mai mult sau maipuþin dependentã delucrãtori. Prin urmare,trebuie sã fim extrem deprudenþi în efectuareaunor astfel de catalogãri,în privinþa uneia sau alteiadintre exploatãrile miniereromâneºti. Din acestpunct de vedere, cate-goric, apare destul denefireascã prezenþa mea,ca director al unei socie-

tãþi care are ca obiect deactivitate închiderea demine, la un work – shopîn care sunt discutateprobleme strict legate deviabilitate, dezvoltare,retehnologizare sau eficientizare a activitãþiidin exploatãrile miniere.Nu mi se pare, însã,anormal, sã particip la oastfel de manifestare pentru cã avem, cu toþii,încã multe de învãþat.

Niciodatã nu poþi ºtice-þi oferã viaþa. În salãau fost prezenþi numeroºiprofesori de laUniversitatea dinPetroºani, cei care au for-mat numeroase generaþii de specialiºti înminerit, oameni de lacare mai avem multe deînvãþat”, a declarat PetreDrãgoescu, director general SocietateaNaþionalã de Închideri deMine Valea Jiului.Lucrãrile ºi sinteza „work– shop – ului” dedicat„Exploatãrii resurselorminerale convenþionale în contextul dezvoltãriidurabile”, derulat timp dedouã zile în Petroºani, vorfi publicate într-un buletinºtiinþific ce urmeazã aapãrea pânã la sfârºitullunii iunie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Viitorul mineritului,dezbãtut de cei însãrcinaþi cu

închiderea minelor

Disponibilizãri „2 în 1”

Page 9: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Î n acest an, circa 500de ortaci din Valea

Jiului vor fi nevoiþi sãpãrãseascã industriaminierã, urmând a fidisponibilizaþi. Estevorba despre cei 250 deoameni care ar fi trebuitsã fie puºi pe liber anultrecut, acestoraadãugându-li-se ºi cei265 din acest an.

Mai exact, este vorbadespre un val de disponibilizare detip „2 în 1”, în 2013 urmând apleca ºi cei care urmau sã fiedisponibilizaþi anul trecut ºi cei dinacest an. Cele câteva sute de minerivor fi „radiaþi” de la minele consid-erate drept neviabile.

„Vom efectua o disponibilizarecomunã, 2012 plus 2013, a aproxi-mativ 500 de persoane. Este posibilca pânã la momentul acestordisponibilizãri sã mai plece din sis-tem ºi alþi câþiva. Practic, ei vor fi

reduºi din suma de 500. În urmã-torii ani, conform prevederilor pro-gramului de închidere, vom procedaºi la alte disponibilizãri”, a precizatPetre Drãgoescu, director generalSocietatea Naþionalã de Închideri deMine Valea Jiului.

Dacã numãrul celor carevor pãrãsi industria minierãeste deja cunoscut, nuacelaºi lucru se poatespune ºi despre data lacare vor demara, efectiv,disponibilizãrile. „Urmeazã

ca în perioada imediat urmãtoare sãfacem programul de concediericolective, ce va sta la baza unuiproiect de Hotãrâre de Guvern, ºisã stabilim ºi data la care va demaraacesta. Programul va cuprinde totceea ce þine de efectuarea unordisponibilizãri de personal dintr-osocietate cu capital integral de stat,respectiv numãrul de persoane saucuantumul sumelor ce urmeazã a leprimi acestea”, a mai declarat PetreDrãgoescu.

Cu noul program de concediericolective au fost de acord ºi lideriide sindicat ai minerilor din ValeaJiului. „Am fost de acord cu efectu-area acestor noi disponibilizãri înurma cãrora vor pleca 500 de per-soane, cele mai multe din rândulcelor care îndeplinesc condiþiile depensionare”, a spus Petre Nica,preºedintele Sindicatului „Muntele”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

”ANRE a aprobat prindecizia 2219/23.10.2008Licenþa de distribuþie aenergiei electricenr.847/2008 pentruCNH-SA, cu termen devalabilitate 25 de ani”, searatã ºi într-un rãspunsremis de reprezentanþiiCNH cãtre redactoriicotidianului Cronica Vãii Jiului.

Conform ANRE, licenþade distribuþie a energieielectrice de cãtre CNHeste valabilã pânã în01.10.2033.

B eneficii

În urma licenþei pentrudistribuþiea energiei elec-trice, cei de la CNH auîncasat în cursul anului trecut aproape o sutã demii de lei. Este vorba decontractele pe care vecheasocietate a huilei le-a avutîncheiate cu diferite persoane ºi nu numai.

”Conform Raportuluifinanciar estimat pentruanul 2012, beneficiilepentru activitatea licenþiatãau fost de 99.815 lei pen-tru anul calendaristic2012”, se mai aratã înacelaºi rãspuns remis deCNH.

Cei de la societateahuilei nu pot furniza informaþii cu privire la persoanele care au benefi-ciat de pe urma acestorcontracte cu CNH-ul.

”Beneficiarii serviciuluide distribuþie a energieielectrice au fost consuma-torii racordaþi la instalaþiileproprii ale CNH-SA, carenu au avut posibilitate deracordare la distribuitorulprincipal de energie elec-

tricã SC Enel Distribuþie ºise regãsesc în vecinãtateaunitãþilor miniere; au pre-stat diverse servicii pentruunitãþile miniere (spãlã-torii, cantine pentrumineri); au desfãºurâtactivitãþi pe suprafeþe ºilocaþii închiriate de launitãþi miniere (banco-mate, aparate de cafea,chioºcuri alimentare, etc).Potrivit prevederilor art.12lit.d din Legeanr.544/2001 privindliberul acces la informaþiilede interes public, infor-maþiile cu privire la datelepersonale sunt exceptatede la accesul liber alcetãþenilor. În contextulacestor prevederi nu vãputem pune la dispoziþie,conform solicitãrii dvs.,numele beneficiarilor încauzã”, se mai aratã înrãspuns.

C ontracte reziliate

O datã cu divizareaCompaniei Naþionale aHuilei Petroºani au fostreziliate contractele cubeneficiarii, însã societãþilenou înfiinþate respectiv

Societatea Naþionalã aHuilei ºi SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului auîncheiat noi contracte pentru distribuþiea energiei electrice.

”Contractele deþinute deCNH-SA cu beneficiariiserviciului de distribuþie aufost reziliate, odatã cu înfiinþarea societãþilorSNÎMVJ-SA ºi SNH-SA.Pentru alimentarea în con-tinuare a beneficiarilor aufost încheiate contracte cunoile societãþi înfiinþate.Conform specificaþiilor Legiienergiei electrice ºi agazelor naturale nr.123/2012, art.10 pct.5. alin. d.ºi e. se permite desfãºurareaactivitãþii de distribuþie aenergiei electrice ºi fãrãdeþinerea licenþei. Cu toateacestea SNH-SA a efectuatdemersuri pentru obþinerealicenþei de distribuþie a

energiei electrice”, maicomunicã reprezentanþiiCNH.

S candal în urmã cu

o lunã de zileÎn urmã cu o lunã de

zile un scandal a zguduitSocietatea Naþionalã aHuilei. A fost vorba deidentificarea unei reþelecare transportã energieelectricã la CabanaVoievodu. Printre pose-sorii de cabane este ºi unfost ºef al fostei Companiia Huilei. Poate cã n-ar finimic în neregulã dacãºefii minerilor nu s-arîncurca în declaraþii ºi contrazice unul pe altul.Astfel, în timp ce directorulSocietãþii Naþionale aHuilei din Petroºani,Nicolae Drãgoi susþine cãinstalaþia de electricitatefãcutã cu resursele EM

Lonea merge lao staþie decaptare a apeice aparþine sub-unitãþii miniere.

„Referitor laalimentareaCabaneiVoievodu, noiSNH nu ali-mentãmCabanaVoievodu ci ostaþie de ape deunde este ali-mentatã EMLonea. De laacea staþie estealimentatã acea

cabanã Voievodu, dar estealimentatã contorizat. O sãtrimit corpul de controlreferitor la alimentareacabanei unui fost director alCNH, dar nu amcunoºtinþã de aºa ceva ºinu s-a fãcut o asemeneaalimentare la acea cabanã.O sã trimit corpul de con-trol, dar ºtiu cã nu suntprobleme la EM Lonea”,declara în urmã cu câtevasãptãmâni generalul SNH,Nicolae Drãgoi.

Inginerul ºef de la Loneasusþine cã de fapt reþeauanici nu are curent pe ea ºicã s-a fãcut cu materialeleminei pentru cã aºa eranormal.

„Sunt niºte consumatoripe care nu pot sã-i dau,acum nu este în funcþiune.Existã cereri din partea maimultor persoane ºi suntmontate aici (n.r. echipa-mentele electrice al EMLonea) ca urmare a solici-tãrii mai multor persoanecare locuiesc în zonã. Aunor lucrãtori de la MinaLonea, a patru oameni aimuncii ºi pentru cã în zonãnu existã o altã posibilitatede alimentare cu energieelectricã”, spunea la

momentul respectiv GabrielZamora, inginer ºef EMLonea.

CNH Petroºani, actualaSNH a mai fost în centrulunui scandal asemãnãtor înurmã cu circa trei ani dezile când s-a descoperit cãminerii trudeau în subteraniar ºefii fãceau afacerinecurate pe spatele lor.Atunci s-a fãcut o anchetãpenalã pentru a se constatacum vinde mina energieelectricã ºi dacã sunt preju-dicii. Nimeni n-a fost tras larãspundere deºi s-a con-statat cã unitatea minierã afost prejudiciatã. Ar mai fide spus cã fostul CNHastãzi Societatea Naþionalãa Huilei a avut pierderi de8 milioane de lei într-o singurã lunã de functinareºi va intra sub administrarespecialã pentru a evita falimentul. Ar mai fi deprecizat cã ºeful actual carenu vede nimic în neregulã,a fost certat în public decãtre ministrul Energiei,Costantin Nitã, pentru cãnu a redus pierderile darmai ales furturile de lacompania pe care o conduce.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 Actualitate 98 Actualitate

M ineritul poate fisalvat, dacã

existã voinþã politicã.Aceasta este concluziacare s-a desprins dupãworkshp-ul organizattimp de douã zile laPeroºani ºi la care auparticipat specialiºtiîn domeniu, precum ºioameni politici.

Întâlnirea a avut casubiect identificarea desoluþii pentru dezvoltareadurabilã a resurselor minerale convenþionaledin România ºi a reunitpersonalitãþi ale vieþii academice, ºtiinþifice, economice ºi sociale dinþara noastrã.

Iar în urma sesiunii deanalizã ºi dezbatere a specialiºtilor din domenius-au desprins mai multesoluþii viabile, a cãror aplicare sã conducã înfinal la sustenabilitatea ºiprofitabilitatea industrieiminiere ºi termoeneregticedin România. Câteva dintre acestea ar putea

consta în construirea unuinou grup energetic la termocentrala de laParoºeni, care sãfoloseascã huila din Valea Jiului, retehnolo-gizarea termocentraleiMintia, în vederea utilizãriiîn continuare a cãrbunelui,ca ºi combustibil ºi nu agazului, aºa cum s-a vehiculat în ultimaperioadã, intrareaComplexului EnergeticHunedoara într-o nouãconstrucþie energeticã,bazatã pe producþia deenergie pe utilizarea unuiun mix de resurse (cãr-bune, apã, vânt, soareetc.), revitalizarea sistemului de termoficareºi extinderea lui la nivelultuturor localitãþilor dinValea Jiului ºi asigurarea,în acest fel, a încãlziriilocuinþelor la un preþ competititv, investiþii minime în cadrul tuturorexploatãrilor miniere dinValea Jiulu precum ºipornirea exploatãriiresurselor aurifere ºicuprifere din MunþiiApuseni, ceea ce ar

însemna o mare piaþãpentru energia produsã pebaza cãrbunelui din ValeaJiului.

Pe de altã parte, ceiprezenþi au cãzut de acordasupra necesitãþii imple-mentãrii unui mecanismde colaborare între administraþiile locale dinValea Jiului, CEH ºi sindi-cate, precum ºi societateacivilã. Prezentã la dezba-teri, deputatul Monica

Iacob – Ridzi s-a angajatsã ducã rezultatul discuþi-ilor în ParlamentulRomâniei. „Am înþeles, înurma dezbaterilor de laworkshopul organizat decomunitatea localã dinPetroºani cã soluþii pentruun viitor sigur al activitãþiiminiere ºi termoenergeticeexistã ºi încã nu puþine.Pentru ca aceste soluþii sãpoatã fi puse în aplicare,este însã nevoie de o

decizie politicã. Tocmai deaceea, m-am angajat caraportul pe care specialiºtiiparticipanþi la workshopulde la Petroºani îl vorîntocmi în urma acesteisesiuni de lucru, sã-lprezint în ParlamentulRomâniei”, a declaratMonica Iacob Ridzi. Deasemenea, aceasta spunecã va adresa ºi membrilorCabinetului Ponta, în modspecial miniºtrilor respon-

sabili cu sectorul industrialal Vãii Jiului ºi al judeþuluiHunedoara, rugãminteade a analiza cu maximãatenþie pãrerilespecialiºtilor pentru aputea lua acele decizii caresã conducã la salvarealocurilor de muncã aleoamenilor ºi la sustenabili-tatea sectorului energeticromânesc.

„Îi rog ºi pe aceastãcale pe domnii miniºtriVarujan Vosganian ºiConstantin Niþã sã þinãcont de pãrerilespecialiºtilor români înceea ce priveºte soluþiilepentru viitorul industrieiminiere ºi energetice dinRomânia. Aplicând acestesoluþii, întocmai ºi la timp,salvãm zeci de mii delocuri de muncã pentruoamenii din Valea Jiului,Deva din judeþulHunedoara ºi, în acelaºitimp, asigurãm indepen-denþa energeticã aRomâniei”, a mai spusparlamentarul.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

CNH, aproape 100 de mii beneficii din vânzare de curent

SNH ºi SNÎMVJ contracte de distribuþie a energiei electrice

C NH beneficii de aproape 100 de mii de leide pe urma contractelor de distribuþie a

energiei electrice. Compania Naþionalã a HuileiPetroºani are dreptul de a furniza energie electricã. Pe site-ul celor de la AutoritateaNaþionalã pentru Reglementare în DomeniulEnergiei se regãsesc informaþiile despre licenþade distribuþie a energiei electrice. Cei de laCNH au avut licenþã valabilã pe o perioadã de25 de ani cu începere din anul 2008.

Valea Jiului are viitor, dar decizia este una politicã

T imp de douã zile,în Petroºani, s-au

derulat lucrãrile unuiwork – shop (mai peromâneºte spus – atelier de lucru) în cadrul cãruia a fostdezbãtut ºi analizatviitorul industrieiextractive dinRomânia ºi, în special,din Valea Jiului.

Printre numeroºii invitaþi ºi participanþi laaceastã manifestare(reprezentanþi aiMinisterului Economiei,profesori universitari

specialiºti în minerit, deputaþi ºi senatori saufirme ce au ca domeniude activitate mineritul) s-au numãrat ºi reprezentanþii SocietãþiiComerciale deConservare ºi Închidere aMinelor „Conversmin”SA Bucureºti ºi aiSocietãþii Naþionale deÎnchideri de Mine ValeaJiului SA. Mai exact,tocmai cei care „punumãrul” la „restrângerea”activitãþii extractive dinþarã. „Eu, unul am fostîmpotriva folosirii terme-

nilor de viabil sau neviabilîn ceea ce priveºte exis-tenþa unei unitãþi miniere.Nu de alta, dar, în viaþaunei exploatãri minierepot exista perioade bunesau perioade rele,existând o anume ciclici-tate, mai mult sau maipuþin dependentã delucrãtori. Prin urmare,trebuie sã fim extrem deprudenþi în efectuareaunor astfel de catalogãri,în privinþa uneia sau alteiadintre exploatãrile miniereromâneºti. Din acestpunct de vedere, cate-goric, apare destul denefireascã prezenþa mea,ca director al unei socie-

tãþi care are ca obiect deactivitate închiderea demine, la un work – shopîn care sunt discutateprobleme strict legate deviabilitate, dezvoltare,retehnologizare sau eficientizare a activitãþiidin exploatãrile miniere.Nu mi se pare, însã,anormal, sã particip la oastfel de manifestare pentru cã avem, cu toþii,încã multe de învãþat.

Niciodatã nu poþi ºtice-þi oferã viaþa. În salãau fost prezenþi numeroºiprofesori de laUniversitatea dinPetroºani, cei care au for-mat numeroase generaþii de specialiºti înminerit, oameni de lacare mai avem multe deînvãþat”, a declarat PetreDrãgoescu, director general SocietateaNaþionalã de Închideri deMine Valea Jiului.Lucrãrile ºi sinteza „work– shop – ului” dedicat„Exploatãrii resurselorminerale convenþionale în contextul dezvoltãriidurabile”, derulat timp dedouã zile în Petroºani, vorfi publicate într-un buletinºtiinþific ce urmeazã aapãrea pânã la sfârºitullunii iunie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Viitorul mineritului,dezbãtut de cei însãrcinaþi cu

închiderea minelor

Disponibilizãri „2 în 1”

Page 10: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

ConvocatorÎn temeiul prevederilor art.94alin.1 ºi 3 din Legea administraþieipublice locale nr.215/2001,republicatã, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare ºi ale art.6alin.1 din Legea nr.52/2003privind transparenþa decizionalã înadministraþia publicã, se convoacãConsiliul Judeþean Hunedoara înºedinþã ordinarã, la sediul acestuia,pentru data de 26 aprilie 2013,ora 11, cu urmãtoarea ordine dezi:1. Proiect de hotãrâre privind anal-iza ºi aprobarea execuþiei bugeteloraflate în autoritatea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara întocmite pesecþiunea de funcþionare de dez-voltare pe trimestrul I 2013;2. Proiect de hotãrâre privind anal-iza de aprobare a execuþiei bugetu-lui împrumuturilor externe ºiinterne ale Consiliului JudeþeanHunedoara pe trimestrul I 2013;3. Proiect privind aprobarea rapor-tului asupra situaþiei gestionãriibunurilor Consiliului JudeþeanHunedoara la 31 decembrie

2012;4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea rectificãrii bugetului pro-priu al judeþului Hunedoara peanul 2013;5. Proiect de hotãrâre privind rec-tificarea bugetului de venituri ºicheltuieli al Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Hunedoara;6. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Programului de activitãþiîn domeniul promovãrii potenþialu-lui turistic al Judeþului Hunedoara,pentru anul 2013;7. Proiect de hotãrâre privindaprobarea bugetului de venituri ºicheltuieli pe anul 2013 al S.C.Compania de Turism HunedoaraS.A;8. Proiect de hotãrâre privindaprobarea aderãrii JudeþuluiHunedoara în calitate de membruasociat la Asociaþia „Clubul SportivMunicipal Cetate Deva”;9. Proiect de hotãrâre privindaprobarea aderãrii JudeþuluiHunedoara în calitate de membruasociat la Asociaþia “Clubul Sportiv

Fotbal Club Hunedoara”;10. Proiect de hotãrâre privindaprobarea actualizãrii devizuluigeneral pentru unele obiective deinvestiþii ale Consiliului JudeþeanHunedoara;11. Proiect de hotãrâre privindmodificarea încadrãrii unui drumpublic din judeþul Hunedoara;12. Proiect de hotãrâre privindaprobarea preluãrii unui sector dedrum din administrarea Consiliuluilocal al Municipiului Hunedoara înadministrarea Consiliului JudeþeanHunedoara;13. Proiect de hotãrâre privindstabilirea modului deadministrare a unorspaþii aparþinânddomeniului public aljudeþului Hunedoara;14. Proiect de hotãrâreprivind aprobareaachiziþiei de serviciijuridice specializate, deasistenþã ºireprezentare a intere-selor ConsiliuluiJudeþean Hunedoara înjustiþie;15. Proiect de hotãrâreprivind modificareacomponenþei nominale

a Comisiei pentru protecþia copilu-lui Hunedoara;16. Proiect de hotãrâre privindaprobarea statului de funcþii alSanatoriului de PneumoftiziologieBrad;17. Aprobarea unui proiect infor-matic din cadrul ProgramuluiOperaþional Sectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice” 2007-2013;18. Aprobarea proiectului„Implementarea unei soluþii de e-guvernare la nivelul unor unitãþiadministrativ-teritoriale pentru efi-cientizarea serviciilor publice” ºi a

cheltuielilor legate de acesta dincadrul Programului OperaþionalSectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice” 2007-2013;19. Aprobarea proiectului „Sistemintegrat de e-guvernare destinatgestiunii Registrului Agricol” ºi acheltuielilor legate de acesta dincadrul Programului OperaþionalSectorial „CreºtereaCompetitivitãþii Economice” 2007-2013

Preºedinte,Mircea Ioan MOLOÞ

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 201310 Diverse

S.C. Apa ServValea Jiului S.A.Petroºani anunþãrestricþii în furnizareaapei potabile, pentruluni, 22aprilie 2013 în ora-sul Lupeni, întreorele 9,30 - 17,00.Zona afectatã OraºVechi. Motivulrestricþiei - remedierepierdere pe conducta

F Dn 150, str.Eroilor., remedierepierdere în zona spi-talului municipal ºimontare distribuitorpe Aleea Gorunului,bl 2, sc 2.

Mulþumimpentru înþelegereConducerea S.C.

Apa Serv ValeaJiului S.A.Petroºani

RRRR eeee ssss tttt rrrr iiii cccc þþþþ iiii iiii aaaa pppp ãããã

Luni 10:00 - 16:00Marþi 14:00 - 19:00

Miercuri 10:00 - 16:00

Joi - Audienþe de la 11:00Preºedinte CJ

Vineri 10:00 - 14:00

Consiliul Judeþean Hunedoara Program Petroºani

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter0254.560.987 Email: [email protected]

În magazinul VERITAS PRIMÃVARA 2013, vã aºteaptã cu promoþii de PÂNÃ LA - 25% la produsele

selectate. În limita stocului disponibil.

AnunþPersoanele care din

întâmplare au vãzut, asi-stat, ori au dat o mânãde ajutor în data de 11aprilie 2012 la eveni-mentul rutier ce s-apetrecut la intrarea înlocalitatea Sâmbãta deJos sunt rugate sã sunela tel: 0761 40 44 54.

Cu mulþumiri!

H O R O S C O P

Nu vã asumaþi prea multeresponsabilitãþi, pentru cã riscaþisã nu le faceþi faþã. Nu estemomentul sã vã ocupaþi de afac-eri. S-ar putea sã pierdeþi sumeimportante. Dacã intenþionaþi sãplecaþi într-o cãlãtorie, verificaþicu atenþie bagajele ºi maºina!

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi puþindeprimat ºi sã vã simþiþi lipsit devlagã. Relaþiile sentimentale suntfoarte bune. Împreunã cu per-soana iubitã puteþi rezolva oproblemã importantã. Menajaþi-vã sãnãtatea ºi odihniþi-vã maimult!

Amânaþi activitãþile care necesitãtact ºi putere de concentrare.Spre searã, primiþi un cadou dela o rudã mai în vârstã. Cu baniinu staþi prea bine, dar sunteþiîncã departe de o criza financia-rã. Fiþi mai atent la cheltuieli!

O rudã apropiatã vã ajutã sãdepãºiþi un moment dificil dinrelaþiile parteneriale. Dupã-ami-azã staþi mai bine cu moralul,mai ales dupã ce primiþi o sumãimportantã dintr-o colaborare.Acordaþi mai multã atenþie copi-ilor!

Deveniþi irascibil din cauzã cã nureuºiþi sã vã respectaþi progra-mul. Dacã nu vã controlaþi ner-vozitatea, riscaþi sã aveþineplãceri, atât la serviciu, cât ºiacasã. Concentraþi-vã asupraproblemelor cu adevãrat impor-tante.

Se pare cã nu vã puteþi respectaprogramul din cauza unor eveni-mente neprevãzute. Nu vãpuneþi prea mari speranþe într-oafacere, pentru cã s-ar putea sãaveþi parte de o dezamãgire.Aveþi rãbdare ºi aºteptaþi zile maibune.

Sunteþi indispus din cauza atmos-ferei tensionate de la serviciu.Nu vã faceþi probleme, toaneleºefului vor trece curând!Pãstraþi-vã calmul ºi evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu cucolegii. Ar fi bine sã þineþi contde sfaturile altora.

Astãzi nu este indicat sã semnaþidocumente oficiale sau sã vãocupaþi de afaceri. Cei din jurnu sunt de acord cu ideile dum-neavoastrã. Nu vã lãsaþi demor-alizat ºi nu renunþaþi la planurilede schimbare!

Apar neînþelegeri în relaþia cu unpartener de afaceri. Pãstraþi-vãcalmul ºi încercaþi sã gãsiþi osoluþie de compromis! Pentru adepãºi momentele tensionate deazi, trebuie sã vã înarmaþi cumultã rãbdare. Evitaþi discuþiileîn contradictoriu.

Sunteþi indispus din cauzã cã vise anuleazã o delegaþie. Nu estecazul sã vã faceþi griji, este doaro amânare ºi nimic mai mult.Ar fi bine sã vã ocupaþi de prob-lemele financiare. Relaþiile cupartenerul de viaþã parcurg operioadã favorabilã.

Dimineaþa aveþi parte de câtevamomente mai încordate, dincauza controverselor cu un colegsau un partener de afaceri.Reuºiþi sã lãmuriþi repedeneînþelegerea. Petreceþi dupã-amiaza în familie

Nu este o zi favorabilã activ-itãþilor intelectuale. Vã camlipseºte inspiraþia ºi nu reuºiþi sãterminaþi o lucrare importantã.Fiþi mai prudent la serviciu, altfelriscaþi sã aveþi discuþii aprinse cucolegii. Evitaþi speculaþiile finan-ciare!

ComemorareSe împlinesc 6

luni de cândscumpul nostru tatãºi bunic

Loy Vilhelm -Tiberiu (Vili)

a plecat dintre noiîntr-o lume maibunã.

Nu te vom uitaniciodatã!

Page 11: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 2013 Actualitate 11

Mircea NISTOR

„Colegii noºtri de la SocietateaNaþionalã de Închideri de MineValea Jiului vor acoperi zilele lucrã-toare de 2 ºi 3 mai cu zile de con-cediu.

Aceasta, þinând cont de situaþiaînregistratã la Complexul EnergeticHunedoara ºi anume cã stocurile de

cãrbune sunt pe plin. Noi, înschimb, am mers pe varianta de arecupera cele douã zile în 11 ºi 25mai.

Este vorba despre recuperareaproducþiei ce o pierdem nelucrândîn 2 ºi 3 mai. Prin urmare, mineriidin Valea Jiului vor fi liberi înperioada 1 – 6 mai, inclusiv”, adeclarat Petre Nica, preºedinte

Sindicatul „Muntele”. Cu ocazia Paºtelui,

angajaþii SNH ºi SNÎMVJvor intra ºi în posesia unoradaosuri salariale, acordateîn conformitate cu preved-erile Contractului Colectivde Muncã ºi a protocoluluiîncheiat cu administraþiaSocietãþii Naþionale aHuilei. Este vorba despreniºte „tichete – cadou” învaloare de câte 400 de lei.

Carmen COSMAN

Foºtii ºefi ai minerilorde la Petrila au compãrut,din nou, în faþa magis-traþilor de la Curtea deApel Craiova, care judecãrecursuruile formulateîmpotriva sentinþeiTribunalului Gorj. Dindata de 8 februarie, decând dosarul a avutprimul termen de jude-

catã în aceastã etapã, ºipânã acum cauza a sufer-it doar amânîri. La ter-menul trecut, magistraþiiau anunþat chiar cã îi voramenda pe apãrãtoriiinculpaþilor dacã vor con-tinua sã lipseascã de latermenele procesului, darºi acum au fost nevoiþi sãamâne procesul pentrudata de 10 mai.

Magistraþii de la Curtea

de Apel Craiova judecãrecursul formulat împotri-va sentinþei pronunþatede Tribunalul Gorj,Dosarul a ajuns în datade 21 ianuarie, pe rolulinstanþei de judecatã de laCraiova, pe unde a mai

trecut, de fapt, o datã.Magistraþii de aici audecis, în 11 mai 2012,casarea sentinþei ºi trim-iterea cauzei spre rejude-care la Tribunalul Gorj,instanþã care menþinusesentinþele pronunþate de

Judecãtoria Târgu Jiu.Dupã rejudecare,pedepselor celor trei foºtiºefi ai minei Petrila s-auredus faþã de sentinþainiþialã. Astfel, fostuldirector Aurelian Neculaa fost condamnat la 6 aniºi 6 luni închisoare, RoºuGheorghe – fost inginerºef securitate minierã afost condamnat la 4 aniînchisoare, iar UngurDan ªtefan - ºeful staþieide salvare minierã tot la4 ani închisoare. Iniþial,Judecãtoria Târgu Jiu l-aucondamnat, în noiembrie2010, pe AurelianNecula, la ºapte ani ºiºase luni de închisoare,Gheorghe Roºu a fostcondamnat la ºase ani ºi

ºase luni de închisoare,iar Dan Ungur la ºase aniºi ºase luni de închisoare.Cei trei ºefi au fost învi-novãþiþi de ucidere dinculpã, vãtãmare corpo-ralã din culpã ºi deinfracþiuni privind nere-spectarea mãsurilor deprotecþie a muncii încazul accidentului colectivde muncã din 15 noiem-brie 2008 în care ºi-aupierdut viaþa 13 mineri ºisalvatori. De precizat cãatât inculpaþii, cât ºiParchetul ºi rudele vic-timelor au formulat recursîmpotriva sentinþei pro-nunþate de magistraþiigorjeni în data de 13decembrie 2012.

Carmen COSMAN

Alegerile din comunaDensuº sunt programate,prin hotãrârre de Guvern,pentru duminicã, 26 mai.Primarul de aici Sorinªtefoni a ales postul de sec-retar de stat în MinisterulMuncii, iar pentru viitorul

fotoliu de edil se pare cãcele mai mari ºanse decâºtig le are actualul vicepri-mar al comunei, TraianBugari.

Prefectura Hunedoara ademarat deja pregãtirilespecifice pentru organizareaalegerilor. Astfel, prinOrdinul Prefectului judeþului

Hunedoara nr.77/19.04.2013 s-anumerotat Circumscripþiaelectoralã nr. 1 Densuº.

Iar cei care dorescsã ocupe posturile depreºedinte sau locþi-itor al biroului elec-toral de circum-scripþie al comuneiDensuº, precum ºipreºedinte ºi locþiitoral birourilor electoraleale secþiilor de votareîºi pot depunedosarele de candidatla sediul InstituþieiPrefectului - judeþului

Hunedoara. La înscriere seva prezenta actul de identi-tate ºi dovada absolvirii studi-ilor juridice.

Pregãtiri intense pentru alegerile din Densuº

Luiza ANDRONACHE

“Pe data de 23 aprilie,de SfântulGheorghe, înfiecare an,organizãm târ-gul de animaleºi produseagro-industri-ale, în zonaJieþ, în spatelestadionului dinLonea.

Este un târg bianual. Oediþie se þine primãvara pedata de 23 aprilie, iarcealaltã în toamnã, pe 1septembrie”, a declaratToma Vãrgatu, secretarprimãria Petrila.

Acest târg se vadesfãºura la Jieþ, lângãorganizarea de ºantier afirmei Apa Serv.

La negoþ vor veni înspecial þãranii care vor sã

vândã sau sã facã schimbde animale cu alþii, din altezone. Noi am fãcut

adreese cãtre toateprimãriile din judeþulHunedoara ºi judeþul Gorj,în special zona de submunte, Crasna, Novaci,Muºteºti ºi aºteptãm unnumãr cât mai mare decomercianþi”, a mai spussecretarul primãriei.

Cei mai mulþi þãranicare vin aici, vor sã vândãîn special oi ºi miei.

Oile de la Jieþ suntrecunoscute pentru cali-tate, aºa cã în fiecare ande când se þine acest târg,acestea sunt cele mai binevândute animale.

D upã ce primarul Sorin ªtefoni a ales sãplece în funcþia de secretar de stat în

Ministerul Muncii, alegãtorii din comunaDensuº sunt aºteptaþi din nou la urne. IarPrefectura Hunedoara a demarat dejapregãtirile pentru organizarea scrutinului.

Dosarul „Petrila 2008” a mai suferit o amânare

C urtea de Apel Craiova a amânat,încã o datã, cauza în care sunt

cercetaþi foºtii ºefi ai Minei Petrila,acuzaþi de moartea a 13 mineri ºi salva-tori în douã explozii cumplite.

Unii în concediu, alþii la „recuperãri”

Î n perioada 1 – 6 mai (inclusiv), alãturi de elevi ºi alþibugetari, ºi minerii din Valea Jiului vor beneficia de o

mini – vacanþã acordatã cu ocazia zilei internaþionale acelor care muncesc ºi a Sfintelor Sãrbãtori de Paºte. Dacãortacii de la minele clasificate de cãtre guvernanþi dreptneviabile (Petrila, Paroºeni ºi Uricani) vor primi (în 2 ºi 3mai) douã zile de concediu, cei de la minele viabile(Lonea, Livezeni, Vulcan ºi Lupeni) urmeazã a recuperacele 2 zile de „vacanþã”.

Târg de animale de Sfântul Gheorghe

S ãptãmâna aceasta, primãria Petrilaorganizeazã la Jieþ târgul de animale,

la care sunt aºteptaþi sã participe zeci comercianþi din tot judeþul Hunedoara ºijudeþele limitrofe.

Page 12: CVJ NR. 354, LUNI 22 APRILIE 2013

C entrul munici-piului Petroºani

a fost sâmbãtã punctul principal deatracþie pentru toatãValea Jiului ºi omulþime de oameni avenit sã admiremaºinile retro expuseaici. Fiat-uri, IMS-uri, Trabanturi,Dacii, vechi, dar toateabsolut funcþionale,au fost expuse înPiaþa Victoriei de proprietarii lor.

Cândva umpleaustrãzile, acum suntobiecte de colecþie.Vorbim despre maºinileretro care pentru o zi aufost vedete la Petroºani.O pasiune scumpã, darcare meritã toþi banii.Aºa spun cei carecolecþioneazã maºiniretro ºi bat þara în lung ºiîn lat dupã o maºinãveche pe care ºi-o dorescîn colecþia lor. Nu estedeloc ieftin, pentru cãmulte dintre ele necesitãreparaþii costisitoare, darpasiunea învinge muncasau efortul financiar. Iarcând bijuteriile pe patruroþi strãlucesc în razelesoarelui de primãvarã ºimii de oameni vin sã le admire, efortul esterãsplãtit cu vârf ºi îndesat. Aºa s-a întâmplat la Petroºani,unde Retromobil ClubRomânia, cu implicareamunicipalitãþii Petroºani,a organizat, în premierã,o epxoziþie de maºiniretro. Trei hunedorenisunt membri ai acestuiclub de pasionaþi demaºni vechi, doi dintre ei

fiind din Valea Jiului.Este vorba desprecomandantul PoliþieiOraºului Petrila, OvidiuZaharia ºi NicolaeGherghin, care ºi-auexpus sâmbãtã, laPetroºani, o parte a

colecþiei de maºini pecare o deþin. Iar o a treiapersoanã a venit cu omotocicletã de colecþie.

Oricum, ºi la nivelnaþional vorbim despre ocomunitate oarecumrestrânsã, iar cei de aiciþin legatura prin internet,cu ajutorul telefonieimobile, pentru cã este opiaþã extrem de dinami-

cã, iar proprietarii iniþialiai maºinilor sunt, de regulã, oameni în vârstã„O astfel de pasiuneînseamnã multã muncã,dãruire, bani, timp ºiinformaþie, ca sã gãseºti„religvele” pe care sã leaduci acasã, sã le bagi înatelier ºi, dupã operioadã de 6 luni – doiani sã scoþi o bijuterie”,spuen Ovidiu Zahariecare a venti aiic cu 11maºini cu preþuri depânã la 12.000 de euro,e drept pe piaþa ger-manã. Este vorba despreun Opel Olimpia Record

fabricat în 1953, carepleacã la sfert de cheie.„Nu ºtiu dacã mã voiopri aici. De câte ori îmimai luam câte o maºinãsoþia îmi spunea: <<Iarai mai luat o rablã>> ºi îipromiteam, de fiecaredatã cã e ultima. ªi a totfost ultima, pânã amajuns la numãrul de 16”,mai spune acesta.Maºinile sunt þinute într-un loc special amenajat, pe o bucatã deteren care aparþinefratelui sãu. Acum nu îºimai doreºte neapãrat unanume model de maºinãpentru cã în urmã cu treisãptãmâni a adus, de laTimiºoara, o SkodaFelicia decapotabilã pecare ºi-o dorea foartemult. „Visul meu a fost omaºinã de epocãdecapotabilã. Acumlucrez la ea, sper capânã în varã sã potcircula cu ea”, a maispus Zaharia.

A dmiraþie ºiinvidie!

Pe terenul lui ºi-aadãpostit bijuteriile peroþi ºi NicolaeGherghin, al doileamembru al RetromobilClub Romania dinValea Jiului. „Estevorba despre mult

timp, bani cheltuiþi, dareste o pasiune frumoasã,dar, din pãcate, cam rarãîn România ºi greu deînþeles de mulþi dintreparticipanþii la trafic.Maºinile astea vechimerg mai încet, trebuieavutã mai multã grijã deele, pentru cã pieselesunt scumpe, sunt rare,se obþin cu dificultate.Maºinile sunt aduse dinþarã, de la Bucureºti, dela Timiºoara. Cea maiscumpã piesã ºi cea maidificil de gãsit am luat unstop pentru motocicletacare a aparþinut Miliþiei,din Singapore, de pe E-bay. Se gãseºte foarte

greu pentru cã s-au fabri-cat doar 15.000 deexemplare”, povesteºteGherghin. La expoziþiade maºini retro a venit cu4 exponate, dar colecþiasa este mai bogatã, însã,din pãcate, nu toate sunt

funcþionale. Probabillumea crede cã dacã aiastfel de maºini eºti ºibogat, dincolo de satis-facþia sufleteascã pe careþi-o aduc aceste bijuteriimotorizate. Iar uniiacþioneazã în consecinþã.Nicolae Gherghin asimþit asta pe pielea lui.„Am fost victima unuiincendiu, victima a 14furturi în decurs de doiani. Îmi este greu sã leprotejez ºi acum suntîmpreunã cu prietenulOvidiu Zaharia ºi le þin la dânsul la Petrila. (...)cest evebiment este opremierã atât pentrumunicipiul Petroºani cât ºi pentru judeþulHunedoara. Sper ca vizitatorii sã fie în numãrcât mai mare ºi sã sebucure de maºinileprezentate. Pe viitorsperãm sã mai organi-zãm astfel de eveni-mente”, a spus NicolaeGherghin. Cei mai încân-taþi au fost copiii, cãrora

li s-au lipit ochii demicuþele maºini. Vedetaexpoziþiei a fost însã unIMS lângã care auzãbovit minute bune atâtmicuþii, cât ºi cei mai învârstã vizitatori.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 22 Aprilie 201312 Actualitate

De la Vartburg 1000 la IMS,maºinile retro au fost vedetele

PPeett rrooººaanniiuulluuii