cvj nr 731, luni, 3 noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 731

Luni, 3 Noiembrie 2014

Dupã care, cei care nucred în turismul zonei, l-audistrus. Poliþia a demarato anchetã. Panoul turisticde la Petrila, plasat în centrul oraºului, lângãCasa de Culturã LadislauSchmidt ºi la drumul prin-cipal, a ajuns rebut la doardouã zile de la inaugurare.Mai exact, dupã o noapteºi o zi. Gaura imensã produsã de vreun nervos,care a dat cu pumnul saucu piatra, face acumdovada indolenþei celor celocuiesc în aceastã parte aVãii Jiului. “Îmi parefoarte rãu pentru ceea ces-a întâmplat. Am dat înlucru comandantuluipoliþiei locale, care,împreunã cu Poliþianaþionalã din Petrila, audemarat cercetãrile. Aufost prinºi deja 3 huligani.Aº vrea sã îi vãd ºi sã îiprivesc în ochi, ca sã îmi

spunã de ce au fãcut asta.Am spus cã tot ce s-afãcut în oraº s-a fãcut cubanii cetãþenilor ºi pentruei. Sunt iresponsabili ºivor trebui sã plãteascã”, a declarat Ilie Pãducel, primarul oraºului Petrila.

Panoul amplasat înscop turistic a costat1.700 de lei ºi conþine ohartã cu toate zonele cepot fi vizitate de turiºti ºinu numai. Din pãcate,însã, din cauza gãuriiimense, nu mai pot fivãzute o bunã parte dintreobiectivele cu pricina.

Incidentul nu este singular. Asta dupã ce în vara care a trecut,aproape toate blocuriledin Petrila s-au ales cuinscripþii cu spray ºiautorii au rãmas încã neidentificaþi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

U n tânãr din comunaPui a fost prins de

poliþiºtii din Aninoasadupã ce a spart o bisericãdin localitate ºi a furatdin cutia milei toþi banii,adicã 20 de lei.

Individul a fãcut un raid prinoraºul din vestul Vãii Jiului ºi afurat atât din bisericã dar ºi de lao firmã de pe raza Aninoasei,

însã nu s-a gândit cã ar putea fi prins dat fiind faptul cã înmicuþul oraº cam toþi localnicii se cunosc între ei.

Aºa cã, pentru poliþiºti, a fostsimplu sã-l descopere ºi sã-l ia laîntrebãri. „Poliþiºtii din cadrulPoliþiei Oraºului Aninoasaefectueazã cercetãri faþã de unsuspect în vârstã de 19 ani, dincomuna Pui, cu privire la care au stabilit, în urma cercetãrilorefectuate, cã ar fi pãtruns prinefracþie, în noaptea de

03/04.10.2014, în incinta uneibiserici ortodoxe din Aninoasa, deunde a sustras 20 de lei. În urma

cercetãrilor, poliþiºtii au stabilit cãacelaºi suspect ar mai fi sustras, înnoaptea de 18/19.10.2014, dinincinta unei societãþi comercialedin Aninoasa, unde a pãtruns prinefracþie, suma de 400 lei”, adeclarat subcomisar Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al IPJHunedoara.

Tânãrul este cercetat acum, înstare de libertate, pentru furt cali-ficat ºi riscã puºcãria. De altfel,potrivit anchetatorilor tânãrul amai fost în atenþia poliþiºtilor totpentru furt.

Maximilian Maximilian GÂNJU GÂNJU

D upã mai bine de un an de când a fãcut istorie, declarându-ºiinsolvenþa, Primãria Aninoasa are ºansa sã o ia de la zero.

Tribunalul Hunedoara a decis închiderea procedurii, iar edilii se uitãdeja spre fondurile europene. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Aninoasa o ia de la zero

Speranþele fostului oraº falimentar se îndreaptã

spre fondurile europene

Bisericã spartã pentru banii din cutia milei

Panou turistic, valabil douã zile

D eºi se spune cã turismul este singura alter-nativã viabilã a Vãii Jiului, nu toatã lumea

crede asta. Dovadã stã panoul turistic inauguratsãptãmâna trecutã, care a þinut douã zile.

Iranienii ar vrea sãbeneficieze de experti-za cercetãtorilor

români de la InstitutulNaþional pentruSecuritate Miniera ºi

Protecþie Antiexplozivã(INSEMEX) Petroºani,iar discuþiile purtate s-ar putea concretizade anul viitor prin contracte comerciale.Existã însã un singurimpediment din cauzacãruia INSEMEXPetroºani n-a putut

intra încã pe piaþa iranianã, obstacol carear putea fi depãºit deanul viitor. Totuldepinde de ridicareaembargoului impusstatului asiatic, restricþiicare expirã anul viitorºi care, dacã nu vor fiprelungite, ar puteadeschide o piaþãbogatã ºi interesantãnu doar pentru institu-tul de cercetare dinValea Jiului. „O dele-gaþie de la INSEMEX a fost într-o vizitãexploratorie în Iran ºia avut într-adevãr con-

tacte ºi solicitãri dinpartea multor agenþieconomici de acolo.Urmeazã sã continuãmformele concrete decolaborare, însã fiindîncã sub embargo,pânã la anul, deocam-datã nu pot avea locrelaþii comercialedirecte ºi trebuie gãsitão altã formã de cola-borare. Cert este cãinteres pentru serviciileoferite de noi cu sigu-ranþã existã ºi unulpuþin mai mare decâtmã aºteptam eu. Iranulreprezintã o piaþã pen-

tru SUA, UniuneaEuropeanã, pentrutoatã lumea având învedere bogãþiile înzãcãminte de resurseminerale pe care le areºi faptul cã este dincauza embargoului, laun nivel tehnologicdestul de coborât. Aumare nevoie de exper-tiza noastrã aºa cum ºinoi avem nevoie decooperare internaþio-nalã”, a declarat Artur Gãman, directorulgeneral al INSEMEXPetroºani.

M. M. GÂNJUGÂNJU

Prãbuºireapieþei spot atorpilat primeleminerilorM inerii nu au putut

sã-ºi încaseze integral primele devacanþã din cauzaprãbuºirii drastice a pieþeide energie spot.

Administraþia ComplexuluiEnergetic Huendoara spera sãobþinã o anumitã sumã dinvânzarea de energie, confompreviziunilor, dar a pierdut.

Situaþia din minerit s-adetensionat, cel puþin pentrumoment, iar minerii au accep-tat sã renunþe la proteste. Îndata de 30 au început sã fieplãtite restanþele la primele devacanþã, iar administraþiaa promis cã diferenþa va fiachitatã în funcþie de încasãrilefinanciare, dar nu mai târziu dedata de 7 noiembrie.

Reamintim cã minerii de laLonea au protestat înainte deintrarea în ºut ºi au ameninþat

cã se blocheazã în subterandacã primele de vacanþã nu vorfi plãtite. Sunt 3.200 de anga-jaþi în aceastã situaþie, iar sumape care CEH o are de plãtiteste de 5 milioane de lei brut.

Sãptãmâna trecutã, conduce-rea CEH anunþa cã sumelerestante vor fi achitate integralîntre 27 ºi 30 octombrie, daracest lucru nu s-a întâmplat.

Directorul general al CEH,Aurel Niculescu, spune, însã,cã de vinã pentru situaþia creatã este prãbuºirea pieþei deenergie spot. Tranzacþionareaspot înseamnã tranzacþionareape termen scurt, de exempluîn aceeaºi zi sau pentru ziuaurmãtoare. “Cuantumul pecele 4 luni neachiate este de 5milioane de lei brut. Astãziplãtim jumãtate, adicã 2,5milioane de lei, iar diferenþaar urma sã fie achitatã sãp-tãmâna viitoare”,a declarat

Aurel Niculescu. Directorulgeneral al CEH spune cã s-ar fiplãtit integral, dar prognozeleprivind evoluþia pieþei spot de energie nu s-au mulat perealitate.

Practic, s-a înregistrat oprãbuºire drasticã a preþurilorde vânzare, care au fost de 10ori mai mici decât în sãptãmâ-na luatã ca reper în calcul.“Am pierdut 2 milioane de leiîn douã zile. Energia s-a vândutcu 24 de lei/ MWh, faþã de240 de lei/MWH, cât a fostsãptãmâna trecutã”, a explicatla finele sãptãmânii trecuteAurel Niculescu.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

CIORBE – PUTEÞI ALEGE ZILNIC, ORICARE DINFELURILE DE MAI JOS:

Ciorbã de pui a-la-greqCiorbã de burtãCiorbã de periºoareCiorbã de vãcuþãCiorbã de fasole cu afumãturãFelul doi, la alegere, din

felurile de mai jos + salatã &desert:

LUNI:•Pörkölt unguresc cu cartofi• Cordon bleu din piept de pui cucartofi pai• Ceafã la grãtar cu cartofi auriiMARÞI:• Ciocãnele de pui cu sos de smântânã ºi mãmãliguþã• Mozzarella pane cu cartofi natur• ªniþel de porc cu cartofi paiMIERCURI:• Escalop de porc cu ciuperci ºipiure de cartofi

• Piept de pui dulce-acriºor cu orezºi legume• Spaghetti cu ºuncã ºi ciuperciJOI:• Piept de pui în sos de roºii ºi moz-zarella, orez• Ficãþei de pui cu usturoi ºi piurede cartofi• Ceafã la grãtar cu cartofi paiVINERI:• Gulaº unguresc cu gãluºte• Paste cu sos quattro formaggi• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºtiPreþ: 12 lei

OCTOMBRIE

Telefon comenzi: 0726 669 060

www.3daqua.ro

COMUNICATS.C. Apa Serv Valea Jiului S.A. Petroºani

anunþã utilizatorii din oraºele Uricani,Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa cã pentruimplementarea proiectului major de investiþii“Extinderea ºi reabilitarea infrastructuriide apã ºi apa uzatã din judeþulHunedoara(Valea Jiului)”, respectiv pentruefectuarea lucrãrilor de reabilitare astaþiei de tratare a apei potabile Valeade Peºti ºi a captãrii Lazaru, distribuþiaapei potabile va fi restricþionatã dupã urmãtorul program:

- în data de 05.11.2014, în oraºeleUricani, Lupeni, Vulcan ºi Aninoasa întreorele 10 -20;

- în data de 06.11.2014, în anumitezone de distribuþie izolate amplasate lacote mai înalte din oraºele menþionateanterior, între orele 0.00 -05.00.

Ne cerem scuze pentru disconfortul creat âºi mulþumim tuturor beneficiarilor serviciilornoastre pentru înþelegere.

CONDUCEREAS.C. APA SERV VALEA JIULUI SA

PETROªANI

Vor colaborare cu INSEMEX PetroºaniP rezenþa ambasadorului Iranului în Valea Jiului, în special

la INSEMEX Petroºani, nu a rãmas la stadiul de vizitã ºi s-ar putea concretiza în contracte comerciale pentru institutulde cercetare petroºãnean. Existã însã un obstacol, respectivembargoul impus þãrii asiatice.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Noiembrie 2014 Actualitate 3

Reducerea cheltu-ielilor la sânge ºi, maiales, un ajutor guverna-mental. Asta a însemnat

ieºirea oraºuluiAninoasa din insolvenþaîn care s-a aflat timp deun an ºi 4 luni.

Magistraþii TribunaluluiHunedoara au închisprocedura de insolvenþã,dupã ce au amânat dedouã ori pronunþarea înacest dosar unic la nivelnaþional, ºi au retrasadministratorul judiciarnumit în luna iunie aanului trecut.

Pentru administraþiapublicã din Aninoasa, são ia din nou de la zeroeste un lucru nesperat.“A fost groaznic.Ultimul an a fost foartegreu, cu creditorii caresunat zi de zi dupã bani,cu administratorul judiciar pe de altãparte... Dar, încet – încetle-am rezolvat ºi sperãmsã încheiem anul cudatorii zero. De acumînainte ne dorim sãreuºim sã depunemproiecte eligibile pe fonduri europene ºi sãschimbãm faþaoraºului”, a declarat primarul localitãþii,Nicolae Dunca. Iarrpimul lucru pe careedilul vrea sã îl facã estesã repare drumurile!

Reamintim cã, în

luna iunie a anului trecut, împovãrat dedatorii, micuþul oraºhunedorean a fãcut istorie când a cerut îninstanþã declanºareaprocedurii de insolvenþã.De vinã pentru aceastãsituaþie au fost datoriileextrem de mari, depeste 9,2 milioane de lei, care depãºeauputerea financiarã abugetului local ºi care auîmpins localitatea înpragul falimentului. Înconsecinþã, edilii dinAninoasa au cerut îninstanþã insolvenþa, iarla jumãtatea lunii iunie aanului trecut TribunalulHunedoara a admis cererea. Magistraþii aunumit un administratorjudiciar, respectiv SCPTudor & AsociaþiiSPRL, care sã adminis-treze localitatea alãturide primar ºi sã încercesã aducã din nouAninoasa pe linia deplutire. Împreunã, con-ducãtorii administrativiai oraºului au conceputun plan de redresare,care a primit girul

Consiliului LocalAninoasa, pe cel alCurþii de Conturi ºi, înfinal, pe cel alTribunalului Hunedoara.Punctul forte al planuluide redresare l-a consti-tuit creºterea gradului decolectare a taxelor ºiimpozitelor, cu accentdirect pe rãu – platnici,dar fãrã ajutorul guvernamental – deunde a primit suma dede 3.707 mii de lei –Aninoasa nu avea ºansereale de a ieºi la liman.

Oraºul Aninoasa s-aclãdit în jurul minei decãrbuni, înfiinþatã în1885 ºi la început afost doar o colonie de

mineri. În 1989 adevenit, oficial, oraº,însã în 2006 mina afost închisã, iar asta aînsemnat începutulsfârºitului. Minerii s-autrezit brusc ºomeri, cuvreo 5.000 de dolari înbuzunar, drept salariicompensatorii, dar baniis-au terminat la fel derepede cum au venit.Unii au plecat, alþii au rãmas sã spere cã,într-o zi, lucrurile se vorschimba. Acum, înAninoasa cel mai bine o duc pensionarii dinsistemul minier, care aucam 2.000 de lei pelunã, mult peste mediasalariilor din zonã, carenu trece de 700 – 800de lei. Cele câteva magazine sau firma deconfecþii metalice nureuºesc sã absoarbã forþade muncã, iar altceva înzonã nu mai existã. Înaceste condiþii, intrareaîn insolvenþã a orãºelului,ce seamãnã mai degrabãcu o comunã, nu a miratfoarte tare pe nimeni.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

„Sunteþi premiaþi cã

aþi ajuns pânã aici!”Aºa ºi-a începutdiscursul primarulCornel Resmeriþãdin Lupeni, la întâl-nirea cu cuplurilece au împlinit 50 deani de cãsnicie.

Evenimentul a avutloc în sala de festivi-tãþi, iar cei prezenþi auglumit fiecare peseama vârstei, dardupã ce au aflat cã pri-marul are ani de viaþã,cât ei de cãsnicie, i-auurat sã trãiascã dublu.

Atmosfera a fostuna destinsã cu poveºtispuse de oameni înfio-raþi de ideea cã suntapreciaþi pentru ceeace sunt.

„Eu sunt fericitacum. Au fost multegreutãþi ºi bucurii. Leþin minte pe toate ºi,

pentru cã am trãit atâtde mult sunt cel maifericit om”, ne-a mãrturisit unul dintrepremiaþi.

Alþii, însã, ne-audepãnat amintiri legatede luna octombrie,lunã în care a trãit celemai frumoasemomente din viaþa sa.

„În 18 octombrie afost ziua mea denaºtere, tot atunci mi

s-a cãsãtorit ºi nepotulºi strãnepotul l-ambotezat tot în 18octombrie. Vã daþiseama cã sunt foartefericit pentru tot”, ne-amãrturisit omul.

28 de cupluri aufost premiate laLupeni pentru longevi-tate ºi fiecare a primito sticlã de ºampanie,un buchet de flori ºisuma de 500 de lei.

Primarul a recunoscut cã a trecutprintr-o perioadã maigrea, dar acum i-afelicita pe toþi.

„Întotdeauna amvrut sã ne þinem decuvânt. Ne-am þinut ºiacum ºi ºtiþi cu toþii cãam trecut printr-operioadã grea. Acumnu pot decât sã mãbucur cã vã am aici, sãvã urez viaþã lungã ºisã vã felicit pentru totce aþi fãcut pânãacum. Este o perfor-manþã ºi numai cã aþitrãit atât de mult, fãrãsã socotim tot ce aþifãcut pânã în acestmoment”, a spusCornel Resmeriþã, primarul municipiuluiLupeni.

Ceremonialul a avutloc în sala de consiliu aprimãriei ºi fiecare adepãnat amintiri. Aºa au aflat care estedecanul de vârstã ºicare are cea mai frumoasã viaþã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Încasãrile operatoruluide apã au crescut dupãintroducerea metodelorelectroniceL a un an de zile de la implementare

sistemelor electronice de platã afacturilor, operatorul de apã ºi canal dinValea Jiului, a încasat cu câte 100 demii de lei lunar, în plus faþã de perioadacând încasa doar la ghiºeele unitãþii.

Plata facturilor laorice magazin care areimplementat un sistemde platã on- line oriprin internet sau directla bancã a adus veni-turi mai mari opera-torului Apa Serv ValeaJiului. Trecerea ºi lasistemul electronic deplatã s-a fãcut în lunaoctombrie 2013, ºi chiar dacã societatea de apãplãteºte un comision pentru fiecare facturã achitatã, are avantajul încasãrilor mai mari.

„Ne-a ajutat aceastã metodã, în fiecare lunãavem încasãri de un miliard de lei vechi prinmetoda pay-point. Este un lucru nemaipomenit.Oamenii se duc la alimentarã, îºi fac cumpãrã-turile ºi plãtesc ºi apa. Nu mai trebuie sã stea lacozi ºi sã-ºi piardã din timp. Sigur cã am încercatmult mai multe posibilitãþi pentru a veni în sprijinulconsumatorilor, iar acum încercãm sã trimitemfactura ºi prin e-mail. Încercãm sã venim în sprijinul cetãþenilor ºi eu sunt deschis la nou”, adeclarat pentru Cronica Vãii Jiului, directorulgeneral al SC Apa Serv Valea Jiului, CostelAvram. Pe de altã parte, oficialii Apa Serv vor sã implementeze ºi plata facturii cu ajutorulcardurilor bancare. (Maximilian (Maximilian GÂNJUGÂNJU))

Aninoasa o ia de la zeroSperanþele fostului oraº falimentar se îndreaptã spre fondurile europeneD upã mai bine de un an de când a

fãcut istorie, declarându-ºi insolvenþa,Primãria Aninoasa are ºansa sã o ia de lazero. Tribunalul Hunedoara a decisînchiderea procedurii, iar edilii se uitã dejaspre fondurile europene.

Cornel Resmeriþã: „Sunteþi premiaþi cã aþi ajuns pânã aici!”

O expoziþie cu temaîngerilor a avut loc lasfârºitul sãptãmânii tre-cute la Castelul Ianza.Copiii au fost invitaþi sãcreeze picturi care sã leînfãþiºeze pe acestecreaturi divine. Micuþiiartiºti ne spun dacã le-aplãcut tema datã.

“Am pictat unîngeraº. Pentru mineîngerii sunt un lucru bunºi cred în puterea lor.Îmi place mult expozi-þia”, ne spune o fetiþã.

“Sunt îmbrãcat într-unîngeraº. Îngeraºii suntoameni foarte buni ºiau grijã de noi. ºtiu ºirugãciune cu îngeraº.Înger, îngeraºul meu, cemi te-a dat Dumnezeu.Totdeauna fi cu mine ºimã învaþã sã fac bine.Eu sunt mic tu fã-mãmare, eu sunt slab, tufã-mã tare, prin totlocul mã însoþeºte ºi derele mã pãzeºte”, nespune Alexandru.

Evenimentul se aflãla cea de-a doua ediþie,iar organizatorii spuncã doresc astfel sãatragã atenþia asupraexistenþei îngerilor.

“Aceastã expoziþie e o continuare a unuiproiect început anul trecut în care ne-amgândit sã arãtãm oame-nilor cã îngerii sunt pre-tutindeni, cã nu þin contde religie, nu þin contde vârtsã. Ei existã ºide fiecare datã putemsã apelãm la ajutorullor pentru cã ei suntîntotdeauna alãturi denoi. Mi se pare foartecorect ca aceste gân-

duri ale copiilor legatde tot ce înseamnãartã, frumos, extrem deangelic ºi de pure sã fieprezentate lumii întregi.

Aici nu ar trebuiurmãrit penelul unui mare pictor, ci sufletul este cel carese exprimã într-o modalitate autenticã,într-o manierã uimi-toare, pentru cã defiecare datã culorile ºiformele, petele deculoare care apar

datoritã imaginaþieicopiilor sunt extraordinare”, adeclarat Roxana Filip,organizator.

“Este o idee care aplecat de mai mulþi aniºi deºi la începutoamenii erau foarte reticenþi la aceastã acþi-une am vrut sã arãtãmlumii ca în afarã deHalloween care aapãrut schimbat, per-turbat existã lucrurimiununate de carecopiii se bucura foartemult ºi sunt foarteentuziasmaþi atuncicând îngeraºii, zânelesau personaje depoveste vin spre ei ºiatunci am încercat sãfacem aceste acþiuni ca

alternativã laHalloween”, a declaratAdriana Bociat, organizator.

Cum au primit copiiiaceastã temã ne spunchiar organizatorii.

“Cu extrem de multentuziasm, contrar aceea ce ar putea credeunii cã fiind în preajmaHalloween-ului ar puteasã renunþe la aceastãidee nu e deloc aºa.Sunt foarte multedesene extraordinare ºi

care aratã exact ceeace este în sufletul lor.Aceste sãrbãtori deimport pe care le-ampreluat au o laturã sen-sibilã ºi o laturã pozitivãa luminii. Nu existãdoar acea parte aîntunericului, dar omul

întotdeauna este dual ºiatunci unii au accentuatpartea aceastagroteascã lãsând la oparte ceea ce este maifrumos”, ne-a mai spusRoxana Filip.

Inocenþa copiilor artrebui pãstratã, iaradulþii sunt cei carepoartã responsabilitateaîn acest caz.

“Aici au un foartemare rol pãrinþii ºi edu-catorii pentru cã dacã

de atunci de când suntmici li se inspirãdragostea de frumos,de bine, iubirea faþã desemenii lor le varãmâne în suflet ºi aºavor fi în continuare.Dacã le inspirãm lucruriurâte ºi îi învãþãm cãeste o lume în care tre-buie sã lupte indiferentde consecinþe pentruorice nu vom aveadecât rãzboaie la oricenivel ºi este minunat sãtrãim într-o lume fru-moasã care depinde denoi”, ne mai spuneAdriana Bociat.

Acþiunea a avut loc la Casa Ianza, iarartistul Sergiu Ianza nespune cât de importanteste ca cei mici sã fieangrenaþi în astfel deproiecte care aumenirea de a le dezvolta imaginaþia.

“Este foarte impor-tant sã implicãm copiiiîn oricce, nu numai înartã. Copiii trebuie sãaibã preoupari perma-nente care sã le facãmintea tot mai elasticã

ºi cu cât acumuleazãmai mult cu atât vor ºtimai mult când vor fimari ºi cu atât mai bineva fi ºi pentru noi caresuntem la o vârstã ºipentru alþii care suntmai tineri. Copiii suntviitorul ºi arta estetotuºi un mijloc de edu-caþie ºi este ceva ce varãmâne ºi va dãinui ºidupã existenþa noastrã.Artã a rãmas de mii deani de când a apãrut

umanitatea, artã arãmas un semn alinteligenþei ºi spirituluiuman”, a declaratSergiu Ianza.

Alãturi de picturi cuîngeri au fost expuse ºi

câteva sculpturi careînfãþiºeazã aceleaºicreature divine. În acestproiect au fost impli-cate mai multe fundaþiiºi organizaþii.

Monika BACIUMonika BACIU

I on Barbu alansat un volum

dedicat lui I.D.Sîrbu. Opera“Povestiri petrilene”a fost lansatã, sâmbãtã, laPetroºani, în incintateatrului care îipoartã numeledefunctului scriitor.

“Trebuia sã aibã ºifotografii mai ales cãacestea erau din Petrilaveche, care riscã sã disparã azi, mâine depe faþa pãmântului,rãmâne doar Petrila ceanouã ºi frumoasã. Cred

cã în rândul copiilorsunt binecunoscuteaceste povestiri, graþieCristinei Sandor care afãcut ºedinþe dese delecturã cu copii la Casa

Memorialã, dar cartease adreseazã în aceeaºimãsurã ºi oameniloradulþi ºi sper cã din lecturã acestor povestirisã fie conºtienþi de ceeace a fost ºi de ce ar maitrebui sã fie. Este oaniversare tristã pentrucã acum îl sãrbãtorimpe Sîrbu prin aceastãlansare de povestiri,pentru cã în urmã cudouã zile sã se fi semnatla Societatea Naþionalãde Închideri Mine licitaþia pentru radereaminei Petrila de lasuprafaþã”, a declaratIon Barbu, autorul

La eveniment s-a

aflat ºi primarulmunicipiului petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, care a susþinut editareaacestui volum.

“M-a convins o discuþie de douã minutecu domnul Barbu ºi cudomnul Velici, dupãvizionarea piesei deteatru Pragul Albastruprin deschiderea stagiunii din acest an alteatrului I. D. Sîrbu.

A fost o întâmplarefericitã ºi din discuþie areieºit necesitateatipãririi acestei cãrþi ºi a organizãrii acestuieveniment de lansare de carte astãzi (n.r sâm-bãtã) când se sãrbã-

toreºte Ziua Morþilor ºicând se împlinesc 25 deani de la trecerea înnefiinþã a domnului I.D.Sîrbu”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

Povestirile petrilenenu au fost încã citite deedilul din Petroºani, însão operã care îi aparþinelui I.D. Sîrbu i-a rãmasîntipãritã în memorieprimarului.

“Nu am apucat încã

dar cu siguranþã o voi citi, voi citi toatepovestirile. Din operadomnului I.D. Sîrbu amcitit o singurã carte“Adio Europa!” caremie mi se pare cã lamomentul la care a fost

scrisã a fost mai multdecât o viziune despreceea ce se va întâmpla,ºi s-a ºi întâmplat cuRomânia. Îmi dorescfoarte mult ca opera luiI.D. Sîrbu sã fie cât maicunoscutã în ValeaJiului, sã fie cât maicunoscutã în ºcolile dinValea Jiului de cãtre copiinoºtri, pentru cã operalui I.D. Sîrbu este obogãþie a noastrã pe carenu avem voie sã o dãmuitãrii”, a mai spus edilul.

Unul dintre actoriiteatrului din Petroºani arecitat una din poveºti,iar apoi a fost pusã înscenã o parte dinpiesea “Pragul albastru”.

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

B ibliotecaOrãºeneascã

din Petrila a gãzduitla sfârºitul sãp-tãmânii trecuteevenimentul “Lecturapentru toþi”, iniþiat ºicoordonat de cãtreBara Sebastian, manager alBibliotecii Judeþene”Ovid Densuºianu”Hunedoara – Deva.

Scopul acestuiproiect a fost acela de aaduce lectura, scriitoriiºi editurile hunedorenemai aproape deoameni. La evenimentau luat parte peste 60de persoane, printrecare s-au numãrat ºiMariana Pândaru, director al EdituriiCãlãuza ºi Miron Þic -ambii, membri ai UniuniiScriitorilor din Româniaºi ai Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din

România În cadrul evenimentu-

lui managerul BiblioteciiJudeþene ”OvidDensuºianu” Hunedoara– Deva, Bara Sebastiana vorbit despre proiectul”Lectura pentru toþi”,iar mai apoi MarianaPândaru, a povestitdespre cum a luatnaºtere Editura Cãlãuzaºi cum a reuºit sãsupravieþuiascã acestorvremuri în careInternetul ocupã ceamai mare plajã a infor-maþiei, a prezentat mai

multe cãrþi recenttipãrite la EdituraCãlãuza ºi a recitat câteva dintre poeziileproprii.

Scriitorul Miron Þicºi-a dezvelit apoi sufletulîn faþa celor prezenþivorbindu-le despre ceînseamnã scrisul ºi poezia pentru dumnealui, despre volumele pe care le-ascris ºi publicat ºi arecitat de-asemenea câte-va dintre poeziile sale.

“Fiecare din ceiprezenþi a primit în dar

câte o carte din partead-nei Mariana Pândaru,care adusese de la editurã cãrþi din maimulte domenii, pentrutoate vârstele. Prin donaþia de cartefãcutã ºi bibliotecii,putem spune cã d-naPândaru a lãsat cadouripentru întreaga comunitate petrileanã”,spune Oana Bãlãnescu,bibliotecar.

În afara evenimentu-lui, celor prezenþi li s-apus dispoziþie pixuri ºibileþele, ºi au fost invi-taþi de cãtre bibliotecaraoraºului Petrila sã spunãce fel de evenimente,acþiuni, servicii le-arplãcea sã gãseascã labibliotecã, iar concluziaa fost aceea cã mai estemult încã de lucruprivind schimbareamentalitãþii referitoare larolul bibliotecii într-ocomunitate;cãci celecâteva bileþele comple-tate fãceau referire doarla genuri de cãrþi pecare ar vrea sã leciteascã...

Povestiri petrilene, lansate la Petroºani

”Lectura pentru toþi” , la Biblioteca Orãºeneascã Petrila

Îngeri, pictaþi de îngeraºi“Î nger, îngeraºul meu, ce mi te-a dat Dumnezeu. Totdeauna fi

cu mine ºi mã învaþã sã fac bine. Eu sunt mic tu fã-mãmare, eu sunt slab, tu fã-mã tare, prin tot locul mã însoþeºte ºide rele mã pãzeºte”. Alex un bãiat de câþiva aniºori ne-a arãtatcã ºtie rugãciuni cu îngeri ºi nu numai.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Noiembrie 20146 Actualitate

S C APA SERVVALEA JIULUI

SA a semnat zileleacestea la MinisterulMediului ºi Pãdurilorcontractul de finanþarepentru proiectul CCI2009/RO/161/PR/012 deapã ºi canalizare dinjudeþul Hunedoara (ValeaJiului)- Extinderea ºireabilitarea infrastruc-turii de apã ºi apã uzatãîn judeþul Hunedoara.

Valoarea totalã a acestuiproiect este de 40 milioanede euro, a cãrui imple-mentare va dura 50 de luni(2011-2015). Populaþia careva beneficia de pe urmaacestui proiect este, potrivitdocumentaþiei, de aproxima-tiv 123.000 locuitori.

“Obiectul general alproiectului are ca scopîmbunãtãþirea calitãþii apei ºiaccesul la infrastructura deapã ºi canalizare prinfurnizarea unor servicii de

alimentare cu apãsi canalizare în con-formitate cu practi-cile ºi politicile UEîn domeniu pânã înanul 2015. În tota-litatea lui, proiectulamintit soluþioneazãdeversãrile directeîn emisar, implicitreducerea poluãrii cursurilorde apã care traverseazãlocalitãþile Vãii Jiului”,declarã Costel Avram, director general al APA Serv Valea Jiului.

Pe de altã parte în datade 29 octombrie la SCAPA SERV Valea Jiului SAPetrosani, s-a întrunitComisia de supraveghereSpecialã a folosinþei ( con-form Deciziei ANAR nr.522/27.10.2014). Membriicomisiei sunt urmãtorii:Preºedinte Ing. RobertDRAPA-Inspecþia Apelor-ANAR, Vicepreºedinte Dr.Ing. Costicã PÃUNESCU-Director tehnic al ABA Jiu,Membri Dr. Ing. Sorin

CORICI – Sef SHIPetroºani, Ing. Viorica MIL-COMETE – ºef BirouGMPRA – ABA Jiu, Ing.Iulian STANCA – ºef BirouIBA – ABA Jiu, ChimistCornelia LISU – InspectorIBA – ABA Jiu, Ing. FlorinNICULESCU – PrimãriaMun. Petroºani, DanSTOIAN – ConsiliulJudeþean Hunedoara, CostelAVRAM – Director GeneralSC ASVJ Petroºani, Ing.Monica TARCEA – SCASVJ Petroºani, Ing. FlorinDONISÃ – SC ASVJPetroºani, Ing. Cristian IONICÃ – SC ASVJPetrosani.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

ªomeriiignorãoferteleS unt mulþi ºomeri,

rata ºomajului acrescxut, nu la fel caanul trecut, dar ºiinteresul oamenilor ascãzut. Aºa se poateexplica de ce avemmulþi oameni fãrãjoburi, dar ºi multelocuri de muncã neocu-pate. Celor în cauzã lelipseºte interesul, oripoate doar calificarea.

A crescut rata ºomajuluila începutul toamnei, darde vinã sunt concedierilecolective din minerit.

Totuºi, cei de la AJOFMspun cã stãm bâne ºi cãsituaþia nu este îngrijorã-toare. „Din datele statis-tice, încheiate la finelelunii septembrie, rataºomajului este de 5,43%.Nu este foarte ridicatã,comparativ, cu alte judeþe,sau chiar cu situaþia dinHunedoara, de anul trecut.În luna septembrie a acestui an avem o scãderecu 0,43%, faþã de aceeaºilunã a anului trecut, daram avut intrãri de ºomeri,2.695 de ºomeri, dar aufost ºi 256 de disponibi-lizãri de la Societatea de

Închidere’, a declaratRodica Peter, directorAJOFM Hunedoara.

De altfel, se pare cã nutoþi cei care sunt încãutarea unui loc demuncã nu îºi pot gãsi uºor.Fie nu au calificãri, fieangajatorii nu le agreeazãCV-ul, iar aºa ajungem lastatistici care aratã cãoamenii nu prea vor sãmunceascã.

„ªi pe mine m-a surprins cã la bursa de lafinele lunii septembrie, amavut o ofertã de 352 peHunedoara, iar în ValeaJiului 134 de locuri demuncã vacante, deºi înValea Jiului, respectivVulcan, Lupeni, Petroºani,au participat 137 de per-soane, nu au fost selectateîn vederea încadãrii, decâtun numãr mic, respectiv13 persoane ºi, dinpãcate, nu a existat nicio ofertã pentru studiisuperioarã”, a mai spusRodica Peter.

Potrivit statisticilor, înacest moment, cei maimulþi ºomeri, peste 1.200sunt în Petroºani, darfoarte aproape este ºiHunedoara ºi Deva, dar ºimunicipiul Orãºtie.

Tot statisticile aratã,însã, cã în luna septembrie2014, prin programul demediere s-au ocupat1.528 de locuri de muncã.


Dintr-un numãr de 201.799 porcisacrificaþi în aba-toarele din judeþulHunedoara ºi exami-naþi trichineloscopicprin metoda digestieiartificiale, au fostidentificaþi pozitivi unnumãr de 46,reprezentând0,022%.

Aproape la fel staulucrurile ºi în cazulcelor care crescporcii acasã, iar dacãîn anii de dupãRevoluþie, în ValeaJiului erau cazuri dedeces la oameni,dupã anii 2000, situaþia s-aîmbunãtãþit simþitor.

„În anul 2001, dintr-un numãr de48.347 porci care aufost sacrificaþi în

gospodãrii particu-lare, au fost diagnos-ticaþi pozitiv 30(0,062%), în anul2002 au fost exami-naþi 48.077, dintrecare 28 au fost pozi-tivi (0,058%), în anul2003 au fostdiagnosticaþi pozitiv41 din 58.136examinaþi (0,071%).În anul 2012 au fostdiagnosticaþi 2 pozitivi din 11.954(0,017%), iar în anul2013, din 10.325 aufost diagnosticaþi po-zitiv 5, adicã un pro-

cent de doar0,048%. În perioada2001-2013, în urmaexaminãrilortrichineloscopice laporcii sacrificaþi îngospodãriile

populaþiei cres-cuþi în sistemgospodãrescdin judeþulHunedoara ,dintr-un numãrde 359.052porci, au fostidentificaþi pozitiv 191,reprezentând

0,053%”, se aratã înstatisticile ANSVSA.

Medicii veterinariatrag atenþia cãfocarele pot apãreaoricând, mai ales înzonele în care ani-malele sunt crescuteîn condiþii improprii.„Apariþia ºi evoluþiafocarelor detrichinelozã au încontinuare factorifavorizanþi mai ales înaglomerãrile urbane,unde se continuãcreºterea porcinelorla marginea oraºelor

în adãposturiimprovizate unde nuse poate efectua oderatizare corespun-zãtoare. Cazurile detrichinelozã la omsunt tot mai rare,chiar sporadice înultimii ani, reflectândmunca medicului veterinar în convin-gerea populaþiei deriscul pe care-l prezintã carnea con-sumatã fãrã a fiexaminatã prinmetode corespunzã-toare. Prevenireatrichinelozei la om sepoate realiza printr-obunã colaborare aspecialistului cu factorii de decizie învederea informãrii ºieducãrii consuma-torului asupra risculuipe care-l reprezintãconsumul de carne ºipreparate din carnenesupuse controluluitrichineloscopic”,spun medicii specialiºti din Valea Jiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Trichineloza, ca ºi eradicatã în Valea JiuluiN u mai avem trichinelozã la porci.

Statisticile medicilor veterinariaratã cã în fermele de porci mai suntcazuri foarte rare, în timp ce doar îngospodãriile particulare se mai descoperãcâte un caz, dar oamenii nu au maiavut de suferit.

APA SERV a semnat un nou contract de40 de milioane de euro

”Este posibil orice.Poate cã o asemeneafotografie a ºi fost trimisã, dar fãrã efectpentru cã noi, CasaStudenþeascã, pentru cãam acþionat imediat ceam aflat. Existãsesizarea ºi procesulverbal de predare” – aprecizat Lavinia Hulea,director al CaseiStudenþeºti Petroºani.

Banda portocalie lipitãpe capul candidatuluide pe afiºele ACL l-atransformat pe acestaîntr-o victimã ºi pe cei care au fãcut-o în”vandali”.

Intrarea sediului noual Casei Studenþeºti dinPetroºani este loculcare a fost mult râvnitde coordonatorii cam-paniei electorale pentru

alegerile prezidenþiale. Locul este vizibil ”din

cele patru zãri”, într-ozonã comercialã multtranzitatã, chiar cea maiaglomeratã zonã a

Petroºaniului. ªi cum sãnu-þi doreºti, ca liptorde afiºe un asemenealoc!

ªi s-a gãsit unul sãforþeze nota, deºi CasaStudenþeascã este oinstituþie publicã aflatãsub oblãduireaMinisterului Învãþãmân-tului, deci este interzissã fie folostitã înasemenea scopuri. Un banner mare al candidatului PartiduluiMiºcarea Popularã afost montat pe respecti-va faþadã. Amplasareaa fost una premeditatã,pentru cã a angrenat oîntreagã echipã avândîn vedere dimensiunileacestuia ºi de câþioameni, plus un ”utilaj”, a fost nevoiepentru a fi demontat.

Vineri seara, direc-

torul Casei Studenþeºti,Lavinia Hulea, aanunþat Jandarmeria ºia sesizat Poliþiamunicipiului Petroºani.Acþiunea de curãþare alocului a durat circadouã ore...

”Am fost anunþatãprintr-un telefon deexistenþa banner-ului.Am fãcut o sesizare laPoliþie ºi l-am predat lorpe bazã de proces ver-bal. Cine l-a pus acolo

a avut nevoie deoameni, de omaºinã pentru cãera de dimesiunimari. Vreau sã vã

spun cã a durat cevatimp pentru a-l da jos,plus procedurile de sesizare ºi predare.Nu, nu am avut nici ocerere de amplasarepentru cã se ºtia proba-bil cã este interzis, CasaStudenþeascã fiind oinstituþie publicã” – adeclarat Lavinia Hulea,directorul CaseiStudenþeºti Petroºani.

Doar cã unii aususþinut cã acel bannerse afla acolo de douãzile, alþii cã a fostamplasat cu o searãînainte, iar alþii cã a fostamplat chiar în acea zi,când a început sã seînsereze. Au existat ºiopinii care susþineau cãa fost vizat chiar direc-torul Casei Studenþeºti,pentru cã este un post vânat acum, laschimbare de gardã...preºedenþialã.

O fotografie cu

materiale de campaniepe instituþie trimisãMinisterului, plus 2-3declaraþii cã troneazãacolo nestingherite, arfi putut vacanta postul.

Doar aºa LaviniaHulea nu ar fi putut fi”agãþatã” pentru cã ºi-acâºtigat de-a lungul timpului credibilitateaomului care îºi vedeserios de treaba lui, pluso colaborare corectã cutoate... pãrþile.

”Este posibil orice.Poate cã o asemeneafotografie a ºi fost trimisã, dar fãrã efectpentru cã noi, CasaStudenþeascã, amacþionat imediat ce amaflat. Existã sesizarea ºiprocesul verbal depredare” – a precizatLavinia Hulea.

Ilegalitãþi au fostdestule în afiºaj, pe viaducte, pe stâlpiaparþinând CFR, locuriinterzise pentru a fifolosite în asemeneascopuri, plus o acþiune,demaratã joi seara, dedistrugere a afiºelorunui candidat prinlipirea peste capul acestuia a unei benziportocalii. Doar cã ºiaici efectul nu pare a ficel scontat pentru cã autrasformat respectivulcandidat într-o victimã a”vandalilor” ºi secunoaºte slãbiciunearomânului pentru victime...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Telegondolapleacã laprimul fulgA ºteptãm cu toþii

prima ninsoare lamunte. Planurile iernii nu au fost fãcute încã ºipentru zona noastrã, darla Straja, avem garanþiacã primul fulg pune înmiºcare telegondola, cu toate avizele necesare.

Prima ninsoare este ºi prima ziîn care vom putea sã urcãm lamunte fãrã probleme. Asta neasigurã acum primarul CornelResmeriþã de la Lupeni, caresusþine cã a fãcut toate demersurileºi are garanþia cã totul va fi gata la timp.

„Eu aº putea sã zic cã suntempregãtiþi. Am discutat cu construc-torul ºi ne-a promis cã în prima zicu zãpadã telegondola va funcþionaºi trebuie sã am încredere în el”, aspus Cornel Resmeriþã, primarul

municipiului Lupeni.În aceste zile se fac reviziile, iar

firma Acomin ºi Transgaz, caresunt constructorii instalaþiei dinStraja, garanteazã finalizarea lor încel mai scurt timp.

Primãria din Lupeni a trecutprintr-o situaþie financiarã delicatãºi, la începutul acestui an, aveadatorii de zeci de milioane de leinumai cãtre constructoriitelegondolei din Straja. Laacest moment, primarulspune, însã, cã nu mai aredatorii ºi cã sezonul deiarnã poate începe.


Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Noiembrie 2014 Actualitate 7

Un banner electoral pentru compromiterea unuidirector ºi acþiunea care a ajutat contracandidatul

U n mare banner electoral cu candidatulPMP la alegerile prezidenþiale a fost

amplasat hoþeºte pe Casa Studenþeascã dinPetroºani, iar declaraþiile contradictoriiaratã cã este posibil sã se fi urmãrit com-promiterea conducerii instituþiei pentru capostul sã fie vacantat.

S tatuie cu ID Sîrbu.Primarul

municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob Ridzi, vreasã cinsteascã memorialui Ion Desideriu Sîrbu.Acesta are în vedererealizarea unui ansamblu de statuiprintre care ºi cea aautorului petrilean.

“Am în vedere ºirealizarea unei statui carenu va fi o simplã statuie, vafi un ansamblu care va îmbi-na atât personalitatea luiI.D. Sîrbu cât ºi o altã marepersonalitate care este legatã de Valea Jiului”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani.

Anul acesta s-au împlinit25 de ani de la trecerea înnefiinþã a lui Ion DesideriuSîrbu care a fost un autor,eseist, dramaturg, filozof,

publicist ºi romancierromân, autor în special de literaturã de sertar. A semnat utilizând pseudonimul I.D. Sîrbu.

Nãscut în familia unuiminer, I.D. Sîrbu a urmatcursurile Facultãþii de Litereºi Filosofie a Universitãþiidin Cluj ºi, dupã cumdeclara el însuºi, a fost

primul student la Filozofiecare provenea dintr-ocolonie de mineri, cu otradiþie muncitoreascãfoarte veche. În urma unuiarticol critic referitor la opiesã comunistã ºi datoritãunei presupuse colaborãricu reacþionarii maghiari, înperioada Revoluþieimaghiare anticomuniste dinBudapesta, în 1956, a fostarestat ºi condamnat, întâila un an, dar apoi pedeapsaa crescut la ºapte ani.

Dupã eliberarea dinînchisoare, lucreazã câtevaluni în minã, dupã care, din1964, i se stabileºte domi-ciliul obligatoriu la Craiova,unde reuºeºte, în cele dinurmã, sã se angajeze laTeatrul Naþional din Craiovaca secretar literar. Rãmâne sub supraveghereaSecuritãþii locale si centrale,ofiþerul de caz fiind locote-nentul (pe atunci) OlimpianUngherea, care, printr-o

ironie a sorþii, va deveni larândul sãu scriitor dupãdemisia din Securitate. IDSîrbu a publicat piese deteatru, povestiri ºi douãromane pentru copii, cuecou de criticã extrem deredus. Dupa 1989 cãrþilesale au provocat o ade-vãratã emoþie în rândul intelectualilor români ºi auconstituit exemple de litera-turã de sertar. Un rol semni-

ficativ în promovarea opereisale l-a avut soþia sa,Elisabeta Sîrbu, modelulpersonajului Limpi dinromanul Adio Europa.

La 27 august 2009, luiIon Dezideriu Sîrbu i s-aconferit, post-mortem, titlulde "Cetãþean de Onoare almunicipiului Petroºani",pentru întreaga activitateculturalã


8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Luni, 3 Noiembrie 2014

Mascaþi ºi talentaþi

S piritulHalloweenu-ului

a cuprins ºi ªcoalaGimnazialã „AvramStanca” Petroºani.Dovlecei haioºi, micivrãjitoare, fantome,monºtri hidoºi puteaivedea în toate pãrþile.

Ai zice cã toþi în jur artrebui sã fie îngroziþi ºi, cutoate acestea, copiiideghizaþi în personajelemai sus amintite, pentru amarca sãrbãtoarea deHalloween, importatã ce-i drept, au fost veseli,entuziaºti, uniiemoþionaþi, într-un cuvânt,bucuroºi.

Elevii ªcolii Gimnaziale„Avram Stanca” ºi-auadmirat costumele,

dovlecii ciopliþi, au fãcutfotografii, au fost lãudaþipentru ingeniozitatea cucare ºi-au realizat machiajele.

Totul a fãcut partedintr-un proiect maiamplu ce a fost lansatacum câþiva ani ºi, ca sãfie cât mai credibili, aucreat ºi sânge –un fel dehranã a vampirilor cecândva au fost vãzuþi pe lanoi, dar din sfeclã roºie,sau varzã de aceeaºiculoare, înlaboratorul de chimie.„Pentru noi este un prilej,ca în pauza dintre ore, sãfacem acest carnaval, careîi încântã pe copii. Este osãrbãtoare împrumutatã,dar actualã ºi copiii de la

ºcoala nosatrã au fost fericiþi de fiecare datã”, aspus Robert Hummel, directorul ªcolii generaleAvram Stanca dinPetroºani.

Mai mult, dupã car-navalul care a fãcut delici-ul tururor, cei mai talentaþila limba englezã, au expuseseuri ºi lucrãri în limba luiShakespeare la MuzeulMineritului. Acolo auprimit un stand, pe care l-auamenajat de sãrbãtoare ºiapoi fiecare pãrinte aputut sã vinã ºi sã vadã cea lucrat copilul sãu. A fostca o surpizã ºi pentru ei,care au aflat astfel, cât demult au progresat copiii lalimba englezã.


SpectacoldedicattoamneiC opiii de la Centrul

Cor Iesu dinPetroºani au organizatîn week-end un specta-col dedicate toamnei.Balul strugurilor ºiziua recunoºtinþei aufost temele evenimen-tului de astãzi. Copiiiau fost învãþaþi sãmulþumeascã pentruroadele toamnei.

“A avut loc o festivitatenumitã balul strugurelui ºi sãrbãtorea recoltei,recunoºtinþa pentru recoletele bogate pe careDumnezeu a binevoit sã ni leofere ºi în acest an. Au fostdansuri, recitãri, dar cel maiimportant lucru este atragereatenþiei copiilor asuprabogãþiilor toamnei ºi asupraa tot ceea ce înseamnãroadele muncii oamenilor ºia ceea ce trebuie sã constitu-ie un motiv de mulþumire”, adeclarat Acs Eva, directorCor Iesu Petroºani.

Organizatorii au încercatca prin acest eveniment sã îi

determine pe copii sã nu îºimai îndrepte atenþia cãtresãrbãtoarea Halloween-ului,o sãrbãtoare importatã dinStatele Unite ale Americii.

“Cam târziu s-au gânditcei mari ca acea sãrbãtoareprovenitã de dincolo deocean, care a fost împrumu-tata cu atâta repeziciune ºiare o popularitate atâta demare este extrem de distrugãtoare la adresa copilaºilor ºi nu numai.Dorim ca aceastã sãrbãtoareHalloween sã nu fie popu-larã ºi la copiii noºtri ca ei sãnu se identifice cu aceastaparodie a morþii ci mairepede sã înveþe sã respectemorþii ºi sã nu râdã nici demorþi, nici de obiceiurilenoastre de a ne cinstimorþii”, a mai spus sursacitatã. Cei mici, prinmomentele artistice, aumulþumit divinitãþii pentrureclta bogatã din acest an.


Balurile bobocilorsusþinute de labugetul local10.000 de lei pentru

bobocii din Lupeni.Consilierii locali de la Lupeniau aprobat alocarea sumei de10.000 de lei pentru organi-zarea balurilor bobocilor de lacele douã licee din localitate.

“Este o tradiþie sã organizãm astfel deevenimente evenimente. Este important sãfim alãturi de tinerii noºtri ºi sã îi

stimulãm, iar astfel am decis sã alocãmcâte 5000 de lei pentru fiecare liceu pentru organizarea balului bobocilor”, a

declarat primarul CornelResmeriþã.

Edilul a mai subliniatfaptul cã unitãþile deînvãþãmânt nu au resurse-le necesare pentrususþinerea financiarã aacestor evenimente. Înaceeaºi categorie seîncadreazã ºi agenþii com-erciali care dacã contribuiecu sume de bani acestea

sunt insuficiente pentru organizareabalurilor.

Monika BACIU Monika BACIU

ID Sîrbu va avea statuie la Petroºani

cvj nr 731, luni, 3 noiembrie

Documents