cvj nr. 1037 marti 9 februarie 2016

Pile, ºpãgi ºi ilegalitãþi

Angajãri în mineritcu mari semne de

întrebare

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1037

Marti, 9 Februarie 2016

62 de persoane au fost angajate la unitãþile miniere fãrã nicio bazã legalã. Un mare semn de întrebare stã asupra

acestor încadrãri pe posturi, mai ales în condiþiile în care aceste persoane NU AU PARTICIPAT LA NICIUN CONCURS sau maimult decât atât nici mãcar NU SUNT SEMNATARII CERERILORDE ANGAJARE. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 7-A7-A

M unicipiul Lupenirãmâne fãrã

agent termic. Din cauzaneplãþii facturilor laenergia termicã,Termocentrala Paroºenia luat decizia de a sistafurnizarea agentuluitermic în municipiulLupeni. Edilii trebuiesã identifice posibili-tatea de a acorda unsprijin financiar societã-þii de termoficare.

“Neconcretizarea pânãla aceastã datã a mãsuriiasumate prin Nota deºedinþã nr.1309 încheiatãîn data de 25.01.2016, la sediul ComplexuluiEnergetic Hunedoara SA -Sucursala ElectrocentraleParoºeni, prin carePrimãria MunicipiuluiLupeni s-a angajat sã identifice posibilitãþilelegale de acordare a unuisprijin financiar de 1 milionlei cãtre SC Universal EdilSA Lupeni. Adresanr.478/02.02.2016emisã de cãtre LichidatorulJudiciar General ActivExpert IPURL al SCUniversal Edil SA Lupeni,

prin care, pentru primelezile ale lunii februarie2016, se solicitã livrareaunei cantitãþi de 35 Gcal.Procesul verbal al ºedinþeicreditorilor SC UniversalEdil SA Lupeninr.185/05.02.2016 princare s-a votat aprobareasistãrii furnizãrii agentuluitermic de cãtre SCUniversal Edil SA Lupeniîn Municipiul Lupeni.

Începând cu data de09.02.2016, ora 09:00,se va sista furnizarea agen-tului termic în MunicipiulLupeni fiind afectaþi consumatorii racordaþi lasistemul centralizat de termoficare’, se aratã încomunicatul CEH.

Societatea încearcã prin aceste mãsuri sã îºirecupereze o parte dindatorii având în vedere cãla rândul sãu se aflã îninsolvenþã.

Monika BACIUMonika BACIU

“Este nominalizat îndicþionarul specialiºtilorWho’s Who în ªtiinþa ºiTehnica Româneascã, afost Referent oficial pentruteze de doctorat ºi evalua-tor de proiecte CNCSIS. Ascris 6 manuale ºi cãrþi,care au o contribuþie valo-roasã în didactica acade-micã. A publicat peste 60de articole în reviste ºi

studii de specialitate în þarãºi strãinãtate. A brevetat oinstalaþie pentru controlulparametrilor din subteran.Între anii 1998- 2004,ocupã postul de Prodecanal Facultãþii de InginerieMecanicã ºi Electricã, iardin 2004 pânã în anul2012, este Decanul acesteiFacultãþi. Între anii 2012-2015, a fost Rectorul

Universitãþii Petroºani. Afost membru în urmãtoa-rele structurI: AGIR, ICAMAC (InternationalCommittee on Automationof Mines and Quarriers),

SRAIT (Societatea Românãde Automaticã ºi Tehnicã).

Munca sa a fost rãs-plãtitã cu Medalii jubiliareale Universitãþii Petroºani,iar în anul 2003, obþineMedalia de aur la SalonulInternaþional de InventicãUNIVERSITARIA ROPET.Domnul Profesor a construit ambiþii inginereºtiºi a ridicat studenþi rãtãciþi.A adus Catedra ºiUniversitatea în Clubulselect universitar, atât înplan Naþional cât ºiInternaþional. A fost unmotor pentru a creaoameni buni ºi a urâteºecul. S-a luptat pentru

studenþi, pentru ai formaca oameni responsabili, iarla nivelul cadrelor didacticeuniversitare, a încercat sãmenþinã oameni capabili ºisã opreascã implicareapoliticã a acestora. Avea ovorbã: “Dacã pierzi, mãcar sã pierzi frumos”.Cinstea ºi profesionismulProfesorului universitardoctor inginer AronPoantã în lumea acade-micã, sunt fructele uneivieþi închinate studiului uni-versitar petroºenean ºi varãmâne un simbol de aspi-raþie”, aratã consilierii.

Aron Poantã a decedatanul trecut în urma unuiinfarct.


Aron Poantã, propus cetãþean de onoare post-mortemF ostul rector al Universitãþii Petroºani, propus

pentru a primi titlul de cetãþean de onoarepost-mortem. Consilierii locali PSD Petroºani auiniþiat un proiect de hotãrâre prin care sã îi fie acor-dat titlul de cetãþean de onoare post-mortem fostuluirector al Universitãþii Petroºani, Aron Poantã.

Paroºeniul a oprit cãldurala Lupeni

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

Potrivit conduceriisocietãþii, la sediul SCApa Serv Valea JiuluiSA a avut loc oºedinþã de lucru încare s-au discutat com-pletãrile necesareAplicaþiei de Finanþarepentru finanþareainvestiþiilor în sistemulde apã ºi canalizaredin Valea Jiului, pentruetapa de programare2014 – 2020.

„La ºedinþã au par-ticipat toate pãrþile

implicate în proiect,respectiv reprezentanþiiApa Serv Valea Jiului,experþii ConsultantuluiSC Halcrow RomaniaSRL, dar ºi echipa de

experþi Jaspers dinpartea ComisieiEuropene. ExpertiiJaspers au asiguratasistenþa pentru toatefazele ciclului deProiect începând cufaza de proiectare ºicontinuã asistenþapânã la depunereafinala a documentelorîn vederea obþineriideciziei de finanþare

UE”, a declarat, CostelAvram, directorul general al SC ApaServ Valea Jiului.

Experþii ComisieiEuropene au adus oserie de completãritehnice ºi economiceîn documentele cealcãtuiesc Aplicaþia deFinanþare. Urmeazã cadocumentele sã fieprezentate Ministerului

Fondurilor Europene,precum ºi stadiulpregãtirii pentrufinanþarea ProiectuluiMajor din Valea Jiului,iar contractul definanþare se estimeazãcã va fi semnat întrimestrul III din 2016ºi este printre primele

proiecte care vor fitransmise cãtreComisia Europeanapentru obþinereafinanþãrii. Operatorulde apã ºi canalizaredin Valea Jiului aîncheiat deja un primproiect de modern-izare cu finanþare euro-peanã nerambursabilãîn valoare de 40 demilioane de euro. Aldoilea proiect careurmeazã a fi semnat îna treia parte a acestuian are o valoare de 89de milioane de euro ºiva moderniza întreagainfrastructurã a soci-etãþii.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cu sufletul încã cernit ne amintimcã, în urmã cu 9 ani, pe 9 februarie2007, pleca dintre noi

CAROL SCHRETERPrimar al

municipiuluiPetroºani, un omdeosebit, preþuitde comunitateaîn slujba cãreiaºi-a dedicatîntreaga viaþã.

Profesionalismul sãu a stat la bazaîntregii sale activitãþi iar devotamentulpentru locuitorii urbei în care s-anãscut l-a cãlãuzit în viziunea sa demodernizare a municipiului.

Amintirea sa va rãmâne veºnic îninimile noastre!

Tiberiu Iacob RidziPrimarul municipiului Petroºani

P ersoanele nevoiaºe ºivîrstnicii vor avea

anumite facilitaþi.Persoanele cu veniturireduse ºi cele cu problemede sãnãtate vor fi declarateconsumatori de gaze vulnerabili.

Consumatorii de gaze casnicicu venituri mici ºi cei care dinmotive de vîrstã sau sãnãtatenecesitã continuarea în ali-mentarea cu gaze naturale vorfi consideraþi clienþi vulnerabili.Acesta este un proiect elaboratde cãtre cei de la ANRE princare clientul final aparþinîndcategoriei de clienþi casnici esteînregistrat drept client vulnera-bil dacã îndeplineºte cel puþinuna dintre urmãtoarele condiþii:a) are venituri reduse, stabilitede instituþiile statului cu atribuþiiîn domeniul protecþiei sociale;b) la locul de consum locuieºteo persoanã care din motive desãnãtate/vîrsta necesitã conti-nuitate în alimentarea cu gazenaturale sau alte condiþii spe-ciale referitoare la activitatea defurnizare a gazelor naturale.

Mai mult decît atît criteriilede încadrare a unui client cas-nic în categoria clientului vul-nerabil din motive de venituri

reduse, facilitãþile ºi modalitãþilede implementare a acestorasînt stabilite de instituþiile statului cu atribuþii în domeniul protecþiei sociale ºi se comunicã furnizorului decãtre acestea.

La fel, criteriile de încadrarea unui client casnic în categoriaclientului vulnerabil din motivede sãnãtate/vîrstã se realizeazãde instituþiile statului cu atribuþiiîn domeniul protecþiei sociale ºise comunicã furnizorului decãtre acestea.

Facilitãþile de care vor bene-ficia aceste categorii sociale sîntfacturarea lunarã a consumuluide gaze naturale de cãtre furni-zor pe baza citirii directe deoperator/ autocitirii de clientulvulnerabil a indexului echipa-mentului de mãsurare; asigu-rarea de cãtre furnizor a acce-sului la centrul de relaþii cuclienþii prin modalitãþi specificeadaptate necesitãþilor tuturorcategoriilor de clienþi vulnerabilidin motive de sãnãtate/vîrsta,în aceleaºi condiþii comercialeoferite majoritãþii clienþilorfinali. furnizorii vor trebui sãtransmitã, gratuit, la cerereaclienþilor vulnerabili din motivede sãnãtate/vîrsta, condiþiilecomerciale de furnizare a

gazelor naturale, a facturilor, anotificãrilor, a plîngerilor sau aoricãror materiale informative,prin mijloace electronice, dacã se solicitã astfel, într-unformat care este compatibil cumajoritatea programelor decitire a documentelor, culoareafonturilor utilizate trebuind sã fie în contrast cu cea a fon-dului.

Pe lîngã toate aceste facilitãþi marea majoritatea dinaceste categorii sociale sunt înevidenþele Serviciului deAsistenþã Socialã de unde maiprimesc pe lîngã multe reduceriºi hranã ºi ocazional tichetesociale ºi ajutoare.


Apa Serv Valea Jiului, la un pas de obþinerea finanþãrii europeneO peratorul de apã potabilã ºi

canalizare din Valea Jiului este dat exemplu de Ministerul FondurilorEuropene, iar proiectul derulat în prezentde Apa Serv Valea Jiului va fi printreprimele trimise la Comisia Europeanãpentru finanþare.

Ajutoare în ceea ce priveºte gazul metan

DECESE Familia îndureratã anunþã

despãrþirea de cel care a fost

VASS ªTEFAN (80 ani)Trupul neînsufleþit se aflã

depus la Capela “Sf. Varvara”Petroºani, iar înmormântareava avea loc miercuri, 10 februarie, ora 14.00 laCimitirul Nou (Spital).

Dumnezeu sã-l ierte ºisã-l primeascã în

Împãrãþia Sa!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 2016 Actualitate 3

Conform Legiinr.1/2011 a EducaþieiNaþionale ºi a CarteiUniversitare, studenþiisunt reprezentaþi, prinalegeri democratice, la nivel de grupã, an,consiliu de facultate,Senat universitar, consiliulde administraþie ºi implicitîn toate comisiile ºi structurile cu rol decizio-nal sau consultativ. LaUniversitatea Petroºani,aceste alegeri au avut loc în decembrie 2015pentru cã în acestã lunã,februarie 2016, au localegeri pentru structurilede conducere superioareale UP – Senat ºi rector.Pânã la acest nivel auavut loc, pe alte paliere de specialitate,desemnarea conducãto-rilor. La UP, au fost aleºi35 de studenþi...

Dar din decembriepânã în prezent o parte a studenþilor au fãcut contestaþii, au încercat sã-ºi facã liderii organizaþiilor studenþeºti –care au fost organizatoriialegerilor reprezentaþilor– sã respecte legea ºitransparenþa, dar mai alesmenirea. O seamã denereguli sesizate cu privirela alegeri, ce par graveconform documentelorprezentate, au determi-nat un numãr de 34 destudenþi sã înainteze ocontestaþie, în 10 puncte,rectorului, contestaþieaflatã ºi în atenþia

Senatului ºi a Consiliuluide Administraþie a UP. ªipentru cã rectorul UP,Marius Marcu a fostobservator la acestealegeri ale studenþilor,care o datã aleºi reprezin-tã 25% din voturile pen-tru structurile de conduce-re, pe principiul prece-dentului studenþii cred cãexistã interese în alegereaanumitor studenþi.

Contestatarii recunoscºi dovedesc cu docu-mente cã organizaþiile lornu se aflã în legalitate, iarunul dintre lideri ar fi trebuit exmatriculat pen-tru cã cel puþin doi ani destudii nu a acumulat

creditele transferabilepentru promovare, conform UMS, dar a fostpromovat în loc sã fieexmatriculat ºi asta pentru cã este sportiv.

Cât despre cele douãorganizaþii – AsociaþiaLiga Studenþilor UP ºiAsociaþia University ofPetroºani Students Unionnu mai sunt înregistrate în registrul special alJudecãtoriei Petroºani,prima din 2009, iar adoua din 2011, ºi nici nufigureazã în evidenþeleMinisterului de Finanþepentru cã nu au avutactivitate. La fel ºi con-ducerile acestor asociaþiinu existã legal, spun stu-denþii, pentru cã alegerilese fac anual ºi se înregis-treazã birourile de con-ducere prin înscriere demenþiuni, iar acest lucrunu s-a întâmplat ºi nici laUP nu existã.

Cât despre rolul asociaþiilor studenþeºti, elenu funcþioneazã în intere-sul studenþilor – proiectepentru studenþi, ci în cutotul alte scopuri, de

interese.Supãrarea mare a

studenþilor contestatarieste faptul cã multora li s-a interzis dreptul de acandida ca reprezentantpentru cã nu fãceau partedin cele douã asociaþii stu-denþeºti, ci erau indepen-denþi. Mai mult, studenþiidau cu nume ºi pernumepersoanele care s-au aflatîn þãri strãine, dar careapar cã au votat larespectivele alegeri.

”În regulamentulalegerilor emis de celedouã asociaþii organiza-toare independenþii suntinterziºi. Ca independent,dacã sunt ales de studenþi

înseamnã cã amreprezentare, cã studenþiimã trimit în structurile deconducere ale univer-sitãþii. Limitarea drep-turilor studenþilor numaila Petroºani se întâmplãpentru cã favorurile suntreciproce, iar noi ceilalþinu suntem dispuºi sãfacem compromisuri. Deexemplu acum, înainte dealegeri, au luat aparaturãpentru cãmine, au dotatcãminele cu maºini despãlat ºi cãminiºtilor li sespune cã li se face unfavor, ceea ce este fals.Este obligaþia celor de laadministrativ sã-ºi facãtreaba, sã punã în apli-care hotãrârile C.A ºi aleSenatului. Cum sã nu

crezi cã existã un interesobscur când Georgianaeste în Anglia, dar eaapare pe lista celor careau votat!? Dorim caorganele competente sã investigheze ºi sãopreascã aceastã mascaradã de care mareamasã a studenþilor suntstrãini, nefiind informaþi”– declarã studenþii contes-tatari (vezi lista anexatã).

Afirmaþiile studenþilorsunt multe, ºi toate au însusþinere documente ºiexemple. Contestaþiaadresatã conducerii UPeste una sinteticã, punctu-alã. Rectorul Universitãþii,Marius Marcu, cel cãruia

i-a fost adresatã a precizat cã aceasta trebuiaînaintatã organizatorilorpentru cã UP asigurãdoar suportul logistic.

”Nu li s-a dat încã unrãspuns la contestaþie,care din punctul meu de vedere este nefondatã, pentru cã nuUniversitatea a organizatalegerile. Aceastã contes-taþie trebuie adresatãorganizatorilor. Dar am sã întreb organizaþiile studenþeºti ºi am sã lerãspund” – a precizat rectorul UP, prof. univ.dr. ing. Marius Marcu.

Cum aceste problemeau tulburat oarecummediul din ”DealulInstitutului” ºi conform

vestitei ziceri: un deºteptînvaþã din greºelile altora,senatorii UP au amendat”Metodologia referitoarela procesul de constituireºi de alegere a structurilorºi funcþiilor de conducerela nivelul Universitãþii dinPetroºani”, pentru cãalegerile pentru funcþia derector au loc în data de24 februarie 2016 ºi sedoreºte ca lucrurile sã nufie suspectate în vreun felsau asemãnate cu situaþiidin politicã precum cea aprimarilor care orga-nizeazã alegerile dintr-oposturã de privilegiat…

Mai precis senatorii au modificat printr-ohotãrâre, emisã în 2 februarie 2016, articolul19 (1), care prevedea cãrectorul avea calitatea depreºedinte al comisiei deorganizare a alegerilor, cu ”Art. 19 al. (1) semodificã astfel: Pentrualegerea Rectorului,Senatul universitar aprobãcomisia de organizare aalegerilor pentru funcþiade Rector formatã din preºedinte (de regulã PreºedinteleSenatului)…”. Hotãrâreaeste publicã, pe siteulupet.ro.

Ieri, 8 februarie 2016,la Universitatea Petroºaniau avut loc alegeri pentrucomponenþa Senatului –membrii senatori, în datade 15 februarie 2016 seva alege preºedinteleSenatului, iar în 24 februarie – rectorul.În cazul în care unuldintre candidaþi pentrufuncþia de rector nu vaîntruni 50+1%, va avealoc turul doi, în data de26 februarie. Studenþiireprezintã 25% dinvoturile pentru acestestructuri de conducere,respectiv 11 studenþi.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Studenþii îºi acuzã liderii de ”fals, uz de fals ºi asumare deidentitate falsã” ºi cer ajutorul conducerii UP ºi autoritãþilorC ele douã organizaþii studenþeºti din cadrul Universitãþii Petroºani

– Asociaþia Liga Studenþilor UP ºi Asociaþia University ofPetroºani Students Union ”se aflã în ilegalitate”, spun studenþii care le-au abandonat sau ocolit tocmai pentru cã nu activeazã. Acestea numai sunt înregistrate în registrul special al Judecãtoriei Petroºani,prima asociaþie din 2009, iar a doua din 2011, ºi nici nu figureazã în evidenþele Ministerului de Finanþe pentru cã nu au avut activitate.Ruptura s-a produs când studenþilor li s-au îngrãdit drepturile tocmai deaceste asociaþii care i-au lãsat pe dinafarã pentru cã erau independeþi ºinu membri ai lor, drept pentru care s-au adresat printr-o contestaþie conducerii UP ºi au sesizat autoritãþile.

„Nu am avut nimic,niciodatã cu nimenidin barul acela. Foarterãu îmi pare. Pur ºisimplu ea m-a agresat.Mi-a spus cã îi închisbarul ºi sã ies afarã,nu am înþeles nici euexact ce a vrut. Eramºi foarte beat ºi erainsistentã. Eram bãutrecunosc. Nu mai ºtiupe cine am lovit. Nuîmi mai amintesc cãeram bãut”, a spusSorin ConstantinPalesicã, recidivistulagresor din barul dinStraja.

Palesicã nu prea ºtieacum bine ce a fãcut ºi drept dovadã, judecãtorii l-au trimis înarest preventiv pentruurmãtoarele 30 de zile.El a plecat cu cãtuºelela mâini la Centrul deReþinere ºi ArestPrevenetiv Târgu Jiu,unde va petrece urmã-toarea lunã dupã gratii.

„Fiind sesizatã cu propunereaParchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani,de arestare preventivã ainculpatului PalesicãSorin Constantin,instanþa a dispusarestarea preventivã ainculpatului pe oduratã de 30 de zile,începând cu data de 8februarie, pânã în 8martie 2016, inclusiv.De asemenea, s-arespins cererea formu-latã de inculpat prinapãrãtor privind luarea mãsurii arestuluipreventiv la domiciliu,sau a controlului judiciar. De asemena,menþionãm faptul cãinculpatul a formulatcontestaþie împotrivaîncheierii judecãtoruluide drepturi ºi libertãþicare a dispus asupra

mãsurii arestãrii preventive”, a declaratla finalul ºedinþei dejudecatã, judecãtorCristina Curuia, purtãtor de cuvânt alJudecãtoriei Petroºani.

Palesicã a datdeclaraþii la Parchet,dupã ce a fost adus dinarestul Poliþiei Lupeni ºi

procurorilor le-a spusacelaºi lucru, legat deregretele sale.

„Persoanele vãtã-mate au fost examinatemedico-legal. La douãdintre ele s-au constatatleziuni care necesitã 4,sau 5 zile de îngrijirimedicale. A fost identi-ficat agresorul, PalesicãSorin Constantin, carea recunoscut comitereafaptelor. Nu a datdetalii cu privire laagresiune, dar dã vinape nervozitate, ca ºi peconsum de bãuturialcoolice”, a spus ºiAlin Sfetcovici, procuroral Parchetului de pelângã JudecãtoriaPetroºani.

Palesicã este un adevãrat pericol publicºi asta au constatat ºijudecãtorii, dupã ce auanalizat brutalitatea cucare a gresat o femeiefãrã apãrare. Toate cele3 victime ale recidivistu-

lui au depus lunidimineaþã plângere ºi,chiar dacã se teme încontinuare, Miruna Inela spus cã nu va renunþala ideea de a-l vedeadupã gratii. Fata a venitsingurã la Parchet,purta ochelari de soareca sã nu i se vadãvânãtãile ºi a spus cã

încã nu se simte bine ºi cã avut curaj sã îlînfrunte singurã, pentrucã face asta mereu înmunte, în timpul jobului sãu.

„ Am spus ºi în faþaprocurorilor cã nu îmivoi retrage plângerea ºivoi merge înainte. Mi-este teamã, dar nuvoi da înapoi. Nu îlcunoºteam personal peacest om, dar m-am dusla el, pentru cã vorbesczi de zi cu oamenii dinjur ºi nu mi se pareaiurea sã îi zici la un omsã nu mai înjure. El aintrat cu forþa acolo, înbar. Era închis localul,cã era ziua DJ-ului ºiera o petrecere privatãºi el nu era invitat”, aspus Miruna Inel, laieºirea de la la declaraþiidin sediul Parchetului depe lângã JudecãtoriaPetroºani.

Colegii ei salvamon-

tiºti sunt uluiþi de celeîntâmplate ºi spun acumcã ar vrea ca aºa cevasã nu se mai întâmple.George Resiga spune cãei sunt în munte ca sãapere vieþile turiºtilor,nu sã fie agresaþi ºirecunoaºte cã au maifost situaþii, când s-afãcut chiar uz de armã.

„Noi avem o expe-rienþã de peste 30 deani de salvare montabã.Nu s-a întâmplat nimic,cu o singurã excepþie.Acum câþiva ani buni,un salvator din cadrulechipei a fost agresat înzona turisticã Straja ºiunul dintre jandarmiimontani a fost nevoitsã facã uz de armã pen-tru a restabili ordinea”,a spus George Resiga,ºef ul serviciuluiSalvamont din Straja.

Miruna va mai aveanevoie de investigaþiimedicale ºi colegii sãispun acum cã o vorsusþine.

„Existã posibilitateasã aibã repercursiuni peviaþã. Ea, la ora actualã,este stabilã, dar este cuun traumatism cranian,cu pierderea temporarãa cunoºtinþei. Marþi nevom duce cu ea dinnou la investigaþii medicale ºi un RMN ºisperãm din tot sufletulsã fie totul ok”, a maiadãugat George Resiga.

Cât priveºte culpajandarmului, care a asistat la întreaga scenãºi care nu a reacþionat,fiind în timpul liber,acesta a fost dat pemâna ParchetuluiMilitar, la finalizareaanchetei interne, în cursul zilei de luni.

„În aceastã situaþie, conducereaInspectoratuluiJudeþean de Jandarmis-a autosesizat, a dispusconstituirea unei comisiicare sã verifice compor-tamentul subofiþeruluiaflat în club, pe timpul

agresiunii. Comisia ºi-aîncheiat activitatea încursul zilei de duminicã,iar mãsurile propuse aufost ca, în acestmoment, cercetãrile sãfie continuate de cãtreParchetul MilitarTimiºoara, având învedere competenþaextinsã a acestei insti-tuþii, în comparaþie cuposibilitãþile prevãzutede lege pentru instituþianoastrã”, a declaratNicolae Rãducu, purtãtor de cuvânt al IJJ Hunedoara.

Palesicã a atacat-o pe tânãra de 21 de anicu pumnii, iar imaginilesurprinse de camereledin barul în care acestaa intrat cu forþa, nearatã comportamentuldeviant al omului.

Acesta este un recidivist, ce a fostînchis, dupã ce a bãtutcu bestialitate un jurnalist din Valea Jiului,a pus câinii sã-l muºte ºi apoi l-a abandonat în Defileul Jiului.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

M unicipalitateade la Lupeni

a încheiat un contract de prestãri servicii învederea asigurãriifunctionariiDomeniului SchiabilStraja Lupeni.

Contractul a cãrui valoare este de2,298,000 RON afost adjudecat de SCComexim R Lupenicare va trebui sã asigurebuna funcþionare ainstalaþiilor în aceastã

perioadã. Astfel, în bazacontractului, operatorulcare a câºtigat licitaþia avenit ºi cu personalul.Pentru telegondolã aufost necesare 10 per-soane, ºi anume un câteun ºef de staþie, unmecanic revizie ºi unelectrician revizie, doimecanici troliºti ºi patrusupraveghetori deimbarcare. ªitelescaunul este deservit de 9 persoane.Acestora li se maiadaugã douã persoanela staþia de pompe,douã persoane pentru

deservirea ratracului,douã persoane pentruîntreþinerea pârtiilor ºipatru persoane pentrupazã.

La finele anului2011, Primãria Lupeni a scos la licitaþieproiectul de dezvoltareal Staþiunii Straja.Contractul, în valoarede 152.909.216 lei, afost adjudecat deasocierea SC TermogazCompany SA Haþeg, SC Acomin SA Cluj

Napoca, SC KranzEurocenter SRL Piteºti.De când a fost adjude-cat proiectul, la Lupeniau ajuns pentru Straja37 milioane de lei.Potrivit datelor oficiale,pentru domeniul schia-bil din Straja, PrimãriaLupeni are de încasataproape 50 de milioanede lei de la Guvern,bani pe care trebuie sãîi achite firmelor intrateîn asociere – Acomin ºiTermogaz Company –care au executat lucrãri.Staþiunea Straja estecuprinsã într-un amplu

program de dezvoltare,respectiv „Schi înRomânia”, în valoare de45 de milioane de euro,fãrã TVA. În Straja suntamenajate 12 pârtii deschi, fiecare fiindechipatã cu instalaþie detransport pe cablu(teleschi). Cinci dintreacestea beneficiazã ºi deinstalaþii de nocturnã,fãcând astfel posibilãutilizarea pârtiilor pânãseara târziu. Suntîntreþinute cu ajutorulutilajelor de bãtãtoritzãpada, ratrac-uri, pen-tru a le menþine încondiþii cât mai bune de

schi. De asemenea,staþiunea a fost dotatãcu instalaþii de produszãpadã artificialã. Princele 12 pârtii de schi,staþiunea Strajaînsumeazã aproximativ26 de kilometri dedomeniu schiabil. Estedotatã cu o telegondolã,iar Pârtia Straja, ceamai lungã din staþiune,depãºeºte opt kilometri.Straja se aflã la circa 10kilometri de municipiulLupeni, accesul în staþiune fiind posibil peun drum judeþean ºi cutelegondola.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 2016 Actualitate 5

L ipsa de acþiune a jandarmului

implicat involuntar înscandalul din clubulTaho din Straja, nupoate fi justificatã prinfaptul cã militarul seafla în timpul liber aexplicat un ofiþer în rezervã din MAI.

Un colonel care a condusBiroul din Valea Jiului alDirecþiei Generale deInformaþii ºi ProtecþieInternã, în prezent aflat în rezervã, a explicat cã jandarmul montan aveaobligaþia ºi mai multe formede a interveni pentruaplanarea conflictului în careMiruna Inel, salvamontista de21 de ani, a fost lãsatãinconºtientã de interlopulcare a lovit-o în plinã figurãpentru simplu motiv cã i-acerut sã nu mai înjure.

Colonelul (R) NicolaeBrãniºteanu mai aratã ºi alteposibile lacune în sistem careduc la astfel de situaþii cum a

fost cea din Straja. „Nuexistã starea de „timp liber”pentru niciun lucrãtor MAIcând în proximitatea sa seîntâmplã un act injust, îngeneral ºi de niciun fel, cânde vorba de integritatea sauviaþa vreunei persoane. Se

ridicã o serie de întrebãri:Dacã cei doi se cunoºteau?Dacã da, cum de ºi-a permis,pe de o parte, sã se deda laastfel de fapte în prezenþajandarmului, iar pe de altãparte, de ce a asistat „apãrã-torul legii”, nepãsãtor laagresiune? Dacã Nu, de cenu ºi-a declarat competenþarãspicat ºi sã-i cearã ferm sãînceteze? Care e raþiuneapentru care se cheltuieºtebanul public( dotare cuechipament montan, salarii,sporuri ...) dacã viaþaturiºtilor este pusã în pericol,în orice clipã ? Cunoaºtereaelementelor pretabilecomiterii de fapte ilegale,

mai ales, a celor aflate într-un regim special de libertate, pentru fapte cu violenþã comise anterior ...este obligatorie pentru ceiplãtiþi din banul public, pentru a preveni orice situaþie dincolo de limitalegii”, a precizat colonelul (r)Nicolae Brãniºteanu. Colegiijandarmului Sorin Moldovanspun cã în realitate lucrurilestau diferit. „Este adevãratceea ce spune, în principiunu existã starea de timp liberpentru un angajat al MAI.Trebuie þinut cont de faptulcã jandarmul, chiar dacã nuera beat, bãuse alcool, serelaxa cu o bere în timpul

liber. O intervenþie în forþã arfi putut avea alte consecinþela cercetarea ulterioarã, iarintervenþia sa justificatã s-arfi putut întoarce împotrivasa. Într-o situaþie idealãlucrurile stau aºa cum aratãfostul colonel, în realitate potfi extrem de complicate.Avem situaþii chiar în Straja,în care jandarmul a folositforþa justificat ºi apoi, prindiferite intervenþii ºi jocuri deculise, a fost scos oarecumvinovat”, a declarat subanonimat unul dintre jan-darmii montani. Mai trebuieprecizat cã Sorin Moldovan,jandarmul cercetat acum deprocurorii militari, a fost laun pas de moarte dupã ce aintervenit împreunã cu un altcoleg la aplanarea unei bãtãigenerale. Se întâmpla înurmã cu circa zece ani dezile, iar Moldovan se aflaîmpreunã cu un alt colegcând a primit alerta de ainterveni la un scandal. Nu s-a temut sã intre între interlopii care se rãzboiau,pentru a opri conflictul, însãunul dintre bãtãuºi a spart osticlã ºi l-a tãiat extrem degrav în zona gâtului pe militar.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

MIRUNA VA RÃMÂNE CU SECHELE

Recidivistul Palesicã, prea beat sã ºtie ce a fãcutR ecidivistul Sorin Constantin Plaesicã regretã ce a fãcut ºi spune acum cã era prea beat în

momentul în care a lovit-o pe Miruna Inel, salvamontista angajatã ca voluntar, care a cãzutinconºtientã în barul din Straja. Agresorul a fost adus luni la prânz la Judecãtoria Petroºani, iarînainte de aflarea sentinþei, acesta a susþinut cã îºi regretã faptele pe care le-a comis la beþie.

Poliþiºtii, jandarmii, angajaþii MAI, datori sã intervinã la stoparea infracþiunilor

Domeniul schiabil Straja, servicii licitate de municipalitate

G az metan pentru lupeneni.Autoritãþile locale de la

Lupeni încearcã sã creascãgradul de confort al cetãþenilorºi sã le ofere acestora acces lautilitãþile publice. Nu toateblocurile din localitate sunt racordate la reþeaua de gaz metan, astfel cã edilii fac

demersurile necesare pentruracordarea acestora.

“Mai trebuie sã racordãm blocurilede la minã. Acolo este conducta,este o lucrare în continuare. Trebuiesã vedem când vine constructorul sãfacã lucrarea. Probabil în primã-varã”, a declarat Cornel Resmeriþã,primarul municipiului Lupeni.

Toate aceste lucrãri se fac cu bani de la buget ºi vor fi finalizate înperioada urmãtoare. În prezent, cuexcepþia celor douã blocuri de lângãEM Lupeni, toate celelalte blocuridin localitate beneficiazã de gazmetan.


P alatul CulturalLupeni la un pas

de inaugurare. Micidetalii mai trebuie pusela punct pentru a puteafi inaugurat PalatulCultural din municipiulLupeni. Dupã ani dezile în care s-a lucrat laaducerea într-o starecare sã îi facã cinste,clãdirea mai aºteaptãdoar sã fie mobilatã.

“Palatul e pe terminate.Mai avem de pus scauneleºi de fãcut mici rectificãri.Încã nu am stabilit data la care vom face inaugurarea”, a declarat Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni.

Dezvoltare socialã ºi eco-nomicã, aºa sunã proiectuldemarat de municipalitateade la Lupeni în urmã cucâþiva ani. În urmã cu câþivaani, reprezentanþii adminis-traþiei locale de la Lupeniau demarat proiectul“reabilitare palat culturalLupeni” ºi “sistem desupraveghere video urbanã”

Odatã finalizat proiectul,tinerii vor avea un spaþiupropice activitãþilor edu-caþional culturale, vor puteasã-ºi dezvolte noi abilitãþi,vor putea sa urmeze cursuride pregãtire profesionalã.Beneficiarii indirecþi aiproiectului sunt cei peste 50000 de oameni care

locuiesc in localitãþile înveci-nate municipiului Lupeni.

Aceastã instituþieîmplineºte 89 de ani de când a fost construitã.Investiþia s-a realizat din fonduri europene nerambursabile ºi, tocmaide aceea, este nevoie derespectarea termenelor.

Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã,inauguratã în 1927, ca ºicadou oferit de Casa Regalãa României comunitãþiiminiere din Lupeni, a fostreadus la strãlucirea lui dealtãdatã, dar lucrãrile suntîncã departe de finalizare.

Proiectul Integrat deDezvoltare Urbanã cecuprinde reabilitarea ºimodernizarea PalatuluiCultural, ºi un alt proiectdeja finalizat ºi care a fostdat folosinþã, sistemul desupraveghere video urbanã,are o valoare de

9.374.664,03 lei. Palatulva deveni un centru culturalautentic, deoarece aici vor fiorganizate evenimentelemajore ale comunitãþii, iarla inaugurarea lui, adminis-traþia localã vrea sã orga-nizeze o festivitate la caresã fie invitate personalitãþipolitice ale lumii culturalehunedorene ºi naþionale,precum ºi reprezentanþi aiCasei Regale.Una dintrecaracteristicile relevante alePalatului Cultural era acusti-ca sãlii de spectacole. Prinpunerea în valoare a celuimai important obiectiv dinmunicipiul Lupeni readucemlocalnicilor bucuria de asavura acustica sãlii. Acest acaracteristicã va fi întregitãde achiziþionarea de noitehnologii de sonorizare sivideo proiectare. De aseme-nea noile tehnologii infor-matice sunt caracteristiciimportante care vor avea

un rol important în activitãþile viitoare alePalatului Cultural.

Valoarea totalã a proiec-tului este 9.124.522,89 lei.Investiþiile care vizeazãreabilitarea centrelor vechi,amenajarea spaþiilor verzisau a oricãrui efort munici-pal de reabilitare urbanã,trebuie întreþinute. Acestproiect va contribui nemijlocit la pãstrarea clãdirilorºi aspectului oraºului, dupãintervenþiile investiþionale.Acest proiect poate fi realizatîn mod independent ºi îºi vaproduce efectele imediat ce vafi finalizat.

Palatul Cultural Lupeni,numit în perioada interbelicã Teatrul Miner, afost construit la iniþiativaRegelui Ferdinand I, decãtre Societatea AnonimãRomânã „Lupeni”.

Din anul dãrii în folosinþã,1927 ºi pânã în 1948, aici au concertat diferiteorchestre camerale ºi sim-fonice, atât din tarã cât ºidin strãinãtate, iar pe scenãau jucat mari maeºtri aidramaturgiei româneºti.Dupã 1948 a funcþionat caºi cinematograf, geamurilesãlii de spectacole fiindzidite cu cãrãmidã, iar la balcon s-au fãcutmodificãri de-a lungultimpului pentru ame-najarea unui aparat devideo-proiectie. Desiproiectatã dupã Salade aur a Filarmoniciidin Viena, sala despectacole a fostmodificatã, scaunelefiind ridicate, dând

aspectul unui amfiteatru.De-a lungul vremii i s-audate mai multe denumiridupã regimurile politicecare s-au perindat la conducerea þãrii, de la denumirea iniþialã de Teatru Minier, trecând în1948 la numele de Palat alMuncitorilor, iar prin anii70 fiind numit PalatulCultural “Minerul”. Dupã1990 nu a mai existat niciun interes al conduceriiminei Lupeni, în posesiacãreia se afla din 1948, dea-l mai îngriji. Astfel, s-adegradat în anul 1999,când a fost dat ca locaþiede întâlnire ºi manifestare adisponibilizaþilor.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 Februarie 20166 Administratie

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Mobilierul aduce finalizarealucrãrilor la Palatul Cultural Lupeni

Gaz metan pentru blocurile de la EM Lupeni

Puhoiul a atras dupãsine ºi ilegalitãþile. Dupãzeci de ani, primele anga-jãri în minerit au avut locîn anul 2014. Acestea aufost controversate ºi laacea datã, iar acum, dupãdoi ani de zile ies la ivealãilegalitãþi crase. Sute depersoane ºi-au depusdosarele pentru a partici-pa la concursul pentruocuparea celor 90 deposturi de muncitorinecalificaþi din anul 2014,dar alþii au avut noroc.Nu au participat la con-curs, dar au fost angajaþi.

Angajãri fãrã niciobazã legalã, doar

pe semnãturãCorpul de control al

directorului general aefectuat mai multe veri-ficãri la unitãþile minieredin cadrul Diviziei Minierea Complexului EnergeticHunedoara. Pe lângãangajãrile care s-au realizat pe bazã de concurs, pe posturi aufost încadrate ºi persoanepe baza unei simplecereri, fapt nelegal.

L ivezeni, 12 per-soane angajate,

nu se ºtie cumÎn perioada 1 ianuarie

2014 – 31 iulie 2015 aufost angajate un numãrde 114 persoane. 37 depersoane au fost angajateîn urma cererilorîntocmite de aceºtia,aceste persoane fãcândparte dintr-un total de 90de persoane care au fostangajate la cele patruexploatãri miniere.

Potrivit raportuluiCorpului de Control aldirectorului general “aces-te persoane au participatla concursul pentru angajare la EM Lonea ºiEM Vulcann organizat înperioada 26 mai 2014 –29 mai 2014, aflându-sepe lista de respinºi înprimele 100 de poziþii”,se aratã în raportulCorpului de Control aldirectorului general.

Cele 37 de persoaneau fost angajate pe operioadã determinatã de6 luni în funcþia demuncitori necalificatfront, iar apoi acestora le-a fost prelungit contractul de muncã.

La mina Livezeni aumai fost angajate 12 per-soane care nu au susþinutniciun concurs, NIMIC.

“În urma verificãrilor s-a constatat cã în afaracelor 102 persoane aumai fost angajate unnumãr de 12 persoanepentru sucursala EMLivezeni nu a fãcut niciunfel de demers pentruangajarea acestora”, searatã în raportul întocmitîn cursul anului trecut.

Aceste persoane aufost angajate doar în bazaunor cereri aprobate deconducerea CEH SA,adicã de directorul general de la acea vremeAurel Niculescu.

Responsabilii de laServiciul de ResurseUmane au dat cu sub-semnatul în acest caz, iarexplicaþia a fost “pentrucei 12 noi angajaþi EMLivezeni nu a întocmitdocumente, cei 12 s-au

prezentat cu cereri de angajare semnate,înregistrate ºi aprobate de directorul general”.

La data realizãrii con-trolul directorul general alCEH, Emil Floruþ subliniacã “8 din cele 12 cererisunt semnate de ing.Niculescu Aurel-directorulgeneral al CEH la aceadatã. În cazul celor 4cereri s-a constatat cãacestea sunt semnate deing. Drãgoi Nicolae –director general adjunct alCEH”

Potrivit raportului,Nicolae Drãgoi nu aveaniciun fel de atribuþii însemnarea unor cereri deangajare.

Ca o concluzie anga-jarea celor 12 persoanenu a întrunit condiþiilelegale ºi mai mult decâtatât “angajarea de per-sonal subteran/suprafaþãîn afara celor angajaþiprin concursurile organi-zate ºi desfãºurate încadrul societãþii de la înfi-inþare, atrage riscuri aso-ciate depãºirii fondului desalarii admisibil ºi anumãrului de personalaprobat prin BVC”. Optdintre cele 12 persoaneangajate fãrã bazã legalã au fost încadrate însubteran ºi patru lasuprafaþã.

L upeni, persoanãabsentã la

concurs, angajatã la minã

Angajãrile din mineritau fost blamate ºi contes-tate. S-a vorbit de ºpãgi ºicarnete de partid. În ceea

ce priveºte unitateaminierã de la Lupeni aufost angajate nouã persoane care nu aususþinut un concurs.

“Nouã persoane aufost angajate fãrã a fi par-ticipat la concursul orga-nizat în luna mai 2014,fiind angajaþi doar pebaza unor cereri aprobatede ing. Drãgoi Nicolae,director general adjunct laacea datã. Precizãm cãcinci cereri din cele 9poartã rezoluþia funcþie decalificarea din partea ing.Niculescu Aurel – directorgeneral al CEH SA”, searatã în raportul de fondde la Mina Lupeni

O persoanã a fostangajatã pe postul deelectrician de suprafaþãpe baza unei cereri apro-bate de Nicolae Drãgoi,fãrã a fi participat la con-curs, figurând absent pelista persoanelor respinseîn urma concursului deangajare derulat înperioada 26 – 29 mai2014.

La fel ca în cazul anga-jãrilor de la MinaLivezeni, Nicolae Drãgoinu avea atribuþii în anga-jarea de personal.

L onea, angajãride personal

fãrã ºtiinþa responsabililor minei

La Mina Lonea,responsabilii unitãþii doars-au trezit cu noii angajaþi.Într-una din zile 7 per-soane au apãrut fãrã canimeni sã aibã cunoºtinþãde vreun concurs pentruocuparea unor posturi.

“ªapte persoane aufost angajate fãrã sã fiparticipat la concursulorganizat în luna mai2014, aceºtia fiind angajaþi doar pe bazaunor cereri aprobate deconducerea CEH SA. Încazul acestora s-a consta-tat cã nu au fost solicitãriscrise din partea condu-cerii EM Lonea ºi nici dinpartea Diviziei Miniereadresate directorului general al CEH pentruangajarea celor 7 per-soane”, se aratã în rapor-tul Corpului de Control aldirectorului general.

ªi aici, reprezentanþiiunitãþii miniere au datdeclaraþii pentru cei 7 noiangajaþi. Astfel, Gabriel

Puiu Petrescu, directorulDiviziei Miniere de laacea datã a precizat cã“nu am cunoºtinþã deangajarea celorlalte 7 persoane”. ªi ºefulServiciului ResurseUmane a fost nevoit sãdea cu subsemnatul ºi adeclarat cã “pentru cei 22de noi angajaþi EM Lonea nu a întocmit documentele, 15 au fostangajaþi în baza cererilorpersonale ºi 7 cereriaprobate de cãtre conducerea CEH SA”.

P unctul comunal angajãrilor

este Nicolae Drãgoi. “Precizãm cã 5 din

cele 7 cereri sunt sem-nate de ing. NiculescuAurel – directorul generalal CEH SA, iar 2 suntsemnate de ing. DrãgoiNicolae – director generaladjunct al CEH SA, încondiþiile în care dl. Ing.Niculescu Aurel a lipsitdin unitate, acesta figurând pontat în delegaþie”, se mai aratã în raport.

Culmea este faptul cãîn cazul uneia dintrecereri persoana care afost angajatã pe post nicimãcar nu a depus cere-rea, ci a avut mesageri.

“Menþionãm cã doupcereri de angajare sem-nate de ing. NiculescuAurel nu sunt întocmite ºi semnate de cãtre persoanele care au fostangajate, în cazul domnu-lui (...) cererea a fostîntocmitã de cãtre mamaacestuia, iar în cazulangajatului (...) cererea afost întocmitã de cãtretatãl acestuia, semnãturaangajaþilor neregãsindu-sepe respectivele cereri”,mai aratã în raportul decontrol.

Oficialii CEHmenþioneazã cã “înopinia echipei de controlcele 7 angajãri pe bazãde cerere nu au respectatprevederile art. 35, pct.1, 3 ºi 4 din CCM învigoare la acea datã”.

V ulcan, nouãangajãri fãrã

concursLa Mina Vulcan au

fost angajate nouã per-soane care nu au susþinutconcursul din luna mai a

anului 2014. “9 persoane au fost

angajate fãrã a fi partici-pat la concursul organizatîn luna mai 2014, fiindangajate doar pe bazaunor cereri aprobate deconducerea CEH SA. Încazul acestora s-a cons-tatat cã nu au fost solici-tãri scrise din partea conducerii EM Vulcan ºinici din partea DivizieiMiniere adresate direc-torului general al CEHpentru angajarea celor 9persoane”, se aratã înraportul Corpului de con-trol al directorului general.

D rãgoi ºiNiculescu,

puncte comune

Aurel Niculescu, direc-torul general al CEH dela acea vreme, ºi NicolaeDrãgoi, directorul generaladjunct, sunt cei care aureprezintã numitorulcomun al acestor angajãricare stau sub semnul ilegalitãþii. Unele dintrecererile de angajare suntsemnate de Niculescu, iaraltele de Drãgoi. Care aufost criteriile pe bazacãrora au fost angajateaceste persoane sunt încãneelucidate. Pe lângã cele90 de persoane care aufost angajate în urmaconcurului din perioada26-29 mai 2014, alte 62au intrat în CEH fãrãbazã legalã, doar pe bazasemnãturilor oficialilorCEH.


Cronica Vãii Jiului | Marti 9 Februarie 2016 Actualitate 7

PILE, ªPÃGI ªI ILEGALITÃÞI

Angajãri în minerit cu mari semne de întrebare62 de persoane au fost angajate la unitãþile miniere fãrã

nicio bazã legalã. Un mare semn de întrebare stã asupraacestor încadrãri pe posturi, mai ales în condiþiile în care acestepersoane NU AU PARTICIPAT LA NICIUN CONCURS saumai mult decât atât nici mãcar NU SUNT SEMNATARIICERERILOR DE ANGAJARE.

Douã stagii depregãtire

Programul pe careºi l-au propus cei de laUricani este împãrþitpe douã etape, pânã lareluarea campionatuluipe 12 martie a.c.

Într-o primã fazã,antrenamentele se vordesfãºura marþi, mier-

curi ºi joi, în perioada1-6 februarie, dupãcare se va intra într-unsemi cantonament labaza de la stadion, cuantrenamentedimineaþa ºi dupã-ami-aza. În staff-ul echipeise aflã Vasile Scurtu(preºedinte), ViorelMihãilescu (antrenorjuniori A1), AlinHorvath

(vicepreºedinte),Dumitru Panþi (orga-nizator), AlexandruSultan (antrenor juniorimici). AntrenorulNeculai Baltaru (59ani) ºi-a anunþatintenþia de a renunþala activitatea com-petiþionalã, în locul sãu

fiind posibilã învestireacuplului Cornel Irina –Traian Câmpean, încãjucãtori în activitate.

„Sperãmîntr-un retur

mai bun”Minerul Uricani a

avut unul dintre celemai slabe sezoane dinultimii 30-40 de ani.

Fosta divizionarã„C” din anii `90

ºi de lamijlocul

anilor

2000 nu a reuºit înturul acestui campionatdecât o poziþiemodestã la coadaclasamentului. Am pur-tat un dialog cu VasileScurtu, preºedinteleMinerului Uricani, legatde acest aspect:

Reporter: Va maifi Uricaniul echipaputernicã de altãdatã? Ce i-a lipsit în tur?

Vasile Scurtu: E greu în aceste vre-

muri sã mai vorbim deperformanþã. Totul se reduce acum lapasiune sau practi-carea sportului în tim-pul liber. Nimeni numai vine la fotbal fãrãvreo motivaþie finan-ciarã puternicã, ori laLiga a IV-a, de undebani? Ca ºi toate celelalte echipe din Valea Jiului, nebucurãm cã maisupravieþuim. Pânã laurmã, om scoate-o lacapãt cumva... Uite,sunt de admirat, ºiDan Voicu la Lupeni,Tudorache ºi Ghiþan laJiul. Ce i-a lipsitUricaniului? Vreo câþivajucãtori de valoare ºipuþin noroc. Dar nufacem o tragedie,mergem înainte!

Rep.: Cum þi separe lupta la locul1 în Liga a IV-aHunedoara?

V.S.: Deschisã întreprimele trei locuri darcu un procent în pluspentru ªoimul Bãiþa,care are o echipãfoarte omogenã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 9 februarie 20168 Sport

Tot citim ºi vedemtam-tam-ul cu celebriireveniþi – oare nucumva alungaþi? – pemeleagurile natale, ale

unui Adrian Mutu,Bourceanu sau Marica.Niºte fâsuri de taliemondialã, care maipãcãlesc fotbalul ºi pe

fraierii care îl finanþeazãcât s-o putea de-aiciîncolo. ªi vor mai venitde-aºtia. Auzi vrãjealã,dragoste subitã pentruechipa Naþionalã ºiCampionatul European!

ª-atunci de ce sãmai privim cu ironie cãGabi Trestian, Marius

Cucãilã, TraianCâmpean sau CornelIrina mai joacã pe lavârsta lor? La urmaurmei, ei o fac chiar dinplãcere la acest niveldivizionar, unde oricumtotul este un ama-torism. Ei de ce sã nuaibe dreptul de a se

bucura în continuare de fotbal?

Nu cer nici valutã,nici altceva, ºi-au asigurat traiul pânã laaceastã vârstã. Sã nune mai legãm cu atâtarãutate, cã n-or fi celmai mare pãcat pelumea asta.

Henþ cu mâna

EI DE CE NU?

C ornel Irina a împlinit înluna decembrie 39 ani. Deci, a

intrat în anul 40! ªi totuºi, nu renunþã!Reporter: Cornele, la mulþi ani, e

drept mai târziu, dar sã fie bine. Cefaci... spre 40 de ani?

Cornel Irina: Joc în continuare, dar rãmân ºiantrenor secund la Minerul Uricani. E un microb lacare se renunþã greu.

Rep.: Ok, 40 de ani, cât mai joci?C.I.: Împlinesc anul acesta 40 de ani, gata, la varã

mã retrag. Vreau sã duc acest campionat pânã lacapãt, sã nu las echipa acum la greu.

Rep.: Care este în continuare politicaUricaniului?

C.I.: Numai tineri! Va fi greu, dar oricum, amstabilit cã nu ne intereseazã rezultatele, oricum amavut un tur slab. Important este sã aducem laechipã cât mai mulþi tineri, sã putem face înurmãtorii ani la Minerul Uricani din nou oechipã puternicã. „Material” este, trebuiedoar ºlefuit. Veþi vedea cã în urmãtoriiani, lucrurile vor sta altfel.

Fotbal. Pregãtiri. Minerul Uricani.

Început cu prima zi a lui februarieM inerul Uricani, cea mai vesticã

echipã a Vãii Jiului, este echipacare a demarat cel mai târziu pregãti-rea de iarnã, alegându-ºi ca datã destart 1 februarie. Echipa s-a reunit lastadionul din oraº, anunþând despãr-þirea de unul dintre jucãtorii sãi impor-tanþi, Elian Proteasa (23 ani), care aales sã meargã la muncã în Anglia.

„ÎMPLINESC 40 DE ANI. LA VARÃ MÃ RETRAG”

declarã Cornel Irina, antrenor-secund ºi jucãtor la Minerul Uricani

Paginã realizatã de Genu TUÞU

cvj nr. 1037 marti 9 februarie 2016

Documents