cvj nr 737, marti, 11 noiembrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 737

Marti, 11 Noiembrie 2014

C ei trei tineri dela un liceu din

municipiul Petroºanis-au drogat cu etnobo-tanice stropite cu osoluþie folositã la com-baterea rozãtoarelor.

Analizele toxicologicede laborator efectuate despecialiºti, au arãtatprezenþa unei substanþecare se regãseºte în otravapentru stârpireaºobolanilor. Otrava a fostfolositã pentru stropireaamestecului de plante pe

care cei trei liceeni le-aufumat pentru a se droga,iar cei mai mulþi tineri carefolosesc etnobotanicelepentru a-ºi crea stãri de

euforie ºtiu cã se foloseºteacest compus otrãvitor înamestec pentru a seobþine drogul.

„Datele aºa aratã, cã s-a

folosit ºi otravã pentruºobolani în amestecul deplante din þigara cu care s-au drogat. S-a vãzutprezenþa salviei impregnatãcu un extras din otravãpentru ºobolani, iaraceastã otravã este letalãºi pentru om fãrã nici unfel de probleme. Depindeînsã de mai mulþi factori,proporþia, masa per-soanei, starea de sãnãtate,afecþiuni, etc. Dacã mulþiau scãpat doar cu spãlãturiºi stare de rãu în urgenþã,nu înseamnã cã scapãtoþi”, spun surse care au

legãturã cu investigaþia încazul celor trei liceeni dinPetroºani.

În urmã cu o lunã dezile, doi tineri de 17 ani,elevi la Colegiul Naþionalde Informaticã “CarmenSylva” din Petroºani, auajuns la Spitalul deUrgenþã, dupã ce s-ausimþit rãu în urma ingerãriiunor substanþe halucino-gene.

Patru elevi au fumat oþigarã în curtea liceului,trei dintre ei au acuzatprobleme, însã doar doi auajuns pe mâna medicilorpentru cã erau aproapeinconºtienþi.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Potenþiala investiþie de la Mintia bate pasul pe loc

CEH nu ºtie încã nici dacã are suficiente active

pe care sã le gajeze!Individul Toma

Michael a fost arestat preventiv demagistraþii dinSibiu, dupã ce înnoaptea de 9noiembrie a.c., i-asustras unei femei un telefonmobil dupã ce aagresat-o.

Incidentul s-aprodus în municipi-ul Sibiu, iar cel care aanunþat tâlhãria a fostchiar soþul victimei.Hunedoreanul a fostprins la scurt timp depoliþiºti ºi un echipajde jandarmi aflat înzona unde a avut locfapta. Soþul femeiibãtute a reuºit sã leofere o descrierepoliþiºtilor, dar ºi datecu locul exact unde seaflã tãlharul, pentru cãurmãrea telefonulmobil prin intermediulunei aplicaþii destinate

tocmai situaþiei în careaparatul este furat saupierdut.

Practic, soþul victimei i-a ghidat peoamenii legii la recidi-vistul care nu apucasesã închidã telefonul ºiastfel sã întrerupãlocalizarea. Tâlharuleste cercetat în arestpreventiv pentru tâlhãrie calificatã, însãpoliþiºtii îl bãnuiesc ºi de alte infracþiunisimilare.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

I nvestiþia de la Mintia, pe care ar urma sã o realizeze chinezii, printr-un credit furnizor, mai are de aºteptat. Nu a fost încã finaliza-

tã nici evaluarea activelor ce vor fi depuse ca ºi garanþie ºi nici nu se ºtiedacã vor fi acceptate cu adevãrat ca ºi gaj! >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

U n hunedorean de 38 de ani a ajunsdupã gratii dupã ce a bãtut o femeie

pentru a o tâlhãri. Tocmai telefonul pecare-l vâna recidivistul l-a dat de gol, pentrucã putea fi localizat în permanenþã.

Etnobotanice cu otravã pentru ºobolani

A bãtut o femeiepentru a o jefui

D rumul lui Bãsescu,cum a fost

denumitã calea dintreValea Jiului ºi

Herculane intrã pefinanþare de anul viitor.

Aceasta a fost o altãpromisiune a ministrului

Liviu Dragnea, la Petroºani.Tot Dragnea a promis cãreabilitarea cãii rutiere nu vafi abandonatã, chiar dacã eaa fost începutã încã de cândTraian Bãsescu era ministrulTransporturilor.

Dupã ce Defileul Jiului ºidrumul spre Voineasa auintrat în reabilitare, întreagaclasã politicã a agreat ideeacã drumul spre Herculane,din Uricani, este de oimportanþã maximã.

ªi Liviu Dragnea a acceptat acest proiect, dar,aflat acum în campanieelectoralã în Valea Jiului,acesta spune cã banii vinabia anul viitor.

„Acel drum este, poateexagerez, este axa în pro-

gramul de dezvoltare. Amvorbit ºi cu cei de laCompania Naþionalã deDrumuri. El intrã înfinanþare, pentru cã nu ºtiudacã mai au timp sã intre în procedura din lunadecembrie, intrã primul înfinanþare în 2015. Nuputem discuta de nici un felde dezvoltare în Valea Jiului,dacã acel drum nu este, nunumai reabilitat, dar cu ocapacitate de transportmãritã”, a spus la Petroºani, LiviuDragnea, ministrulDezvoltãrii Regionale,vicepremierulRomâniei.

Artera dintre ValeaJiului ºi judeþul

Mehedinþi nu poate fi prac-ticabilã cu autovehicule, înafara celor de teren, pentrucã mai sunt cam 20 de kmde drum de reabilitat. Aceºtikilometri au fãcut obiectulnumeroaselor proteste alecelor de la Green Peace,încã din 1999, când TraianBãsescu a pornit reabilitarealui. Lucrãrile, însã, au ajunsabia la km 47+700 ºiGuvernul Ponta promitebanii abia în ianuarie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 20142 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDAMirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

C ampania electoralã a

ajuns în ºcoli ºi launa din instituþiiledin Valea Jiuluicopiii au primitceasuri ca sã îlvoteze pe VictorPonta.

Sub egida „Ponta îþidã ora exactã”,respectivele orologii nusunt decât niºtechinezãrii, dar au fostîmpãrþite în ºcoli ºicopiii, chiar dacã nuau împlinit încã 18ani, au primit astfel de

ceasuri. Unul dintrecopiii care a primitspune cã au venit înliceu la Vulcan niºtedomni care au împãrþit

ceasuri ºi toatã lumeaa luat. „Au venit niºtedomni pe care nu îicunoaºtem ºi auîmpãrþit ceasuri”, a

spus un copil de laliceul din Vulcan.

Poliþiºtii dinmunicipiul Vulcan spuncã au aflat despreacest incident printr-unapel la 112, care afost fãcut de un politi-cian local. „Am primito sesizare de la unreprezentant al unuipartid politic (n.r.PNL), care ne-a solici-tat prin 112, sã luãmatitudine faþã de faptulcã mai mulþi copii dela liceu au primit astfelde ceasuri. Amdemarat o anchetã, iarla liceu în clasa respec-

tivã am identificat 4copii, care spun cã auprimit ceasurile respec-tive de la un alt coleg.Continuãmcercetãrile”, spunsurse din cadrul Poliþieimunicipiului Vulcan.

Ceasurile au ajuns lamai mulþi copii, chiar

dacã nu toþi au 18 ani,dar interesant estemodul în care aceºtioameni care leîmpãrþeau au avutacces în instituþia deînvãþãmânt.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Lupeniul afost la un pasde falimentV icepremierul României ºi

în acelaºi timp ministrulAdministraþiei ºi DezvoltãriiRegionale, Liviu Dragnea, aprecizat, duminicã, laPetroºani, cã administraþialocalã de la Lupeni s-a aflat înpragul falimentului.

Bula de oxigen a venit de laguvernul condus de prezidenþiabilulVictor Ponta, care prin intermediulfuncþiei pe care o deþine a alocatprimãriilor aflate în dificultatediferite sume de bani. ªi municipiulLupeni s-a aflat pe lista unitãþiloradministrativ teritoriale care auprimit bani. 3,8 milioane de lei i-aufost alocaþi municipalitãþii condusede primarul Cornel Resmeriþã.

Chiar ºi aºa, administraþia localãînregistreazã datorii de peste 31milioane de lei.

“S-a rezolvat la Lupeni, Aninoasaºi Lupeniul sunt douã localitãþi pecare le-am salvat. Lupeniul ºiAninoasa au fost douãlocalitãþi care au fostsalvate. Aninoasaera în insolvenþã,Lupeniul era înprag de fali-ment, nu maisunt în situaþiaasta”, a declaratLiviu Dragnea, laPetroºani.

Arieratele PrimãrieiLupeni au scãzut cãpeste 17 milioane delei. RaportãrileMinisterului de Finanþearatã cã arierateleadministraþiei locale dinLupeni s-au redus cupeste 17 milioane delei în luna septembrie,

faþã de luna august. Astfel, municipalitatea din vestul Vãii Jiuluinu se mai aflã pe primul loc în þarãîn ceea ce priveºte datoriile.

Astfel, Primãria de la Lupeniocupã poziþia a treia în rândul localitãþilor care figureazã cu plati

restante mai mari de 90 de zileînregistrate la nivelul bugetului

general. pimãria Lupeni aprimit, printr-o Hotãrâre aGuvernului, suma de 3,8 milioane de lei din fondul derezervã a Guvernului.

Monika BACIU Monika BACIU

Mitã electoralã cu ceasuri la copii

Drumul spre Herculane, reabilitat cu promisiuni electorale

Oficialii ComplexuluiEnergetic Hunedoaranu au finalizat operaþiunea de evalua-re a activelor de laTermocentrala Mintia,ce vor fi oferite ca ºigaj pãrþii chineze ce arurma sã se ocupe dereabilitarea grupului 4de la Mintia ºi instalaþi-ile de desulfurare lagrupurile 3 ºi 4. Uncontract în valoare de270 de milioane dedolari, ce a fost perfec-tat la începutul luniiseptembrie cu prilejulvizitei în China a pre-mierului Victor Ponta ºicare a fost anunþat ca o mare realizare.Numai cã banii trebuiereturnaþi de ComplexulEnergetic Hunedoara,din surse proprii, pentru cã vorbimdespre un credit furnizor, iar garanþiilesunt oferite tot de CEHºi nu de statul român.

Singura soluþie la îndemânã a fost evaluarea activelorfuncþionale de laTermocentrala Minitace vor fi oferite ca ºigaranþie. Altfel spus,dacã investiþia va firealizatã, iar CEH-ul nu achitã ratele,Termocentrala Mintiava ajunge pe mânachinezilor. Numai cãpânã la demararealucrãrilor mai avem deaºteptat, pentru cã,

deocamdatã, nicimãcar evaluareaactivelor nu a fost finalizatã.

„Procedura de eva-luare este în curs ºi seface de cãtre un evalua-tor autorizat. Avem oevaluare a noastrã,internã, dar nu este valabilã. Evaluarea tre-buie fãcutã de cãtre unevaluator autorizat”, adeclarat directorulgeneral al CEH, Aurel

Niculescu. Care, saucâte dintre activeleexistente vor fi ipote-cate, greu de spus.Directorul Niculescu nua putut, deocamdatã,sã rãspundã la aceastãîntrebare ºi a spus doarcã toate activele intrãîn proces de evaluare ºiabia apoi se va ºti dacãsunt suficiente pentruconstituirea garanþiei.

„Evaluarea se face la toate activele.Ipotecarea, probabil,nu va cuprinde tot.

Depinde de firma de asigurare cât vaconsidera cã este necesar, pânã laîndestulare”, a subliniatoficialul menþionat.

A ctivele arputea fi

respinse!În urmã cu aproxima-

tiv o lunã, AurelNiculescu declara cã afost trimisã în Chinalista activelor cu care

vor sã garanteze creditul furnizor ºi valoa-rea contabilã a acestora,dar din câte se pareacest lucru nua fost sufi-cient pentru chinezii carevin sã realizeze investiþia

de la Mintia. Angajareaunui evaluator autorizatînseamnã, însã, alþibani, altã distracþiepentru complexul ceînregistreazã pierderiuriaºe dupã doar doiani de la înfiinþare.

Cunoscãtorii spun,însã, cã ar putea existao mare problemã înmomentul constituiriigaranþiilor necesarepentru cã Grupurile 3ºi 4 de la Mintia nusunt viabile ºi nu potconstitui garanþii pentruo perioadã de 15 ani.Acestea ar mai avea oduratã de funcþionarede aproximativ 10.000de ore ºi doar fierulvechi de la Mintia arputea fi pus, eventual,ca ºi gaj pe o perioadãatât de îndelungatã! Iar în aceste condiþii,este greu de crezut cã partea chinezã se va apuca de lucru cuadevãrat.

Pe de altã parte,investiþiile sunt absolutobligatorii, pentru cã,dacã nu se realizeazã,Termocentrala Mintiaar putea fi închisã deanul viitor, pentru cã

nu îndeplineºte condiþiile de mediu.

Iar de aici, încolo,pe principiul bulgãreluide zãpadã, întregeºafodajul pe care afost construit CEH-ul seva prãbuºi, mai ales cãnici pentru retehnolo-gizarea pãrþii minierenu existã încã investi-torii sau banii necesari,ci doar promisiuni ºi uncontract anulat!

La începutul luniiseptembrie, Guvernul a anunþat cã a fostîncheiat contractul pentru modernizareaGrupului 4 ºi realizareainstalaþiilor de desulfu-rare de la grupurile 3 ºi4 de la TermocentralaMintia, investitorii fiindchinezii de la companiaChina National ElectricEngineering ConstructionCorporation.

Contractul, în valoa-

re de 270 de milioanede dolari, a fost perfec-tat cu prilejul vizitei înChina a premierulVictor Ponta, dar cusemnarea contractuluia fost însãrcinat directorul general alComplexului EnergeticHunedoara, AurelNiculescu, ºi preºedin-tele Consiliului Naþionalde Administraþie China National ElectricEngineeringCorporation, XinChunsheng.

Banii pentru investiþiisunt practic un creditcare trebuie rambursatde cãtre CEH, ceea ce,spun oficialii, pentruentitatea energeticãreprezintã o povarã decirca 20 de milioane dedolari pe an.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDA COSMAN-PREDA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014 Actualitate 3

Viziunea lui Dragnea...

CEH nu seînchide, CEH are viitorC u datorii ce depãºesc

100 de milioane delei, Complexul EnergeticHunedoara nu are nicioproblemã.

Prezent la Petroºani,vicepremierul României, Liviu Dragnea, a declarat cãsocietatea energeticã din judeþnu se va închide, ba mai multacesta spune cã existã viitor dinacest punct de vedere.

“Complexul Energetic

Hunedoara nu se închide, CEHare viitor. În 2012 era pe buzaprãpastiei. Cele patru minerãmân funcþionale, se vor dezvolta. Sãptãmâna viitoareRãzvan Nicolescu va fi aici, cãrbunele este stabilit de noi caºi combustibil strategic, astaînmseamnã cã cele patru mineintrã în moderizare ºi dez-voltare. Existã o rezervã de 55 de milioane de tone careasigurã funcþionarea acestor

mine pentru 45-50 de ani, nuputem sã fim nebuni sã nufolosim aceastã resursã energeti-cã. Noi avem resurse energeticefoarte mari, vrem sã le folosimºi le vom folosi”, a declaratvicepremierul României, Liviu Dragnea, la Petroºani.

Mai mult decât atât, ministrulEnergiei Rãzvan Nicolescu esteaºteptat, din nou,în Valea Jiului.Poate de aceastã datã reuºeºtesã viziteze subteranul vreuneiunitãþi miniere având în vederefaptul cã la prima vizitã acestlucru nu a fost posibil.

La doi ani de la înfiinþare,Complexul EnergeticHunedoara, societate adminis-tratã de statul român, este încolaps financiar. Socitatea aredatorii care au trecut pragul de100 de milioane de lei.

Monika BACIUMonika BACIU

Potenþiala investiþie de la Mintia bate pasul pe loc

CEH nu ºtie încã nici dacã are suficiente active pe care sã le gajeze!I nvestiþia de la Mintia, pe care ar urma sã o realizeze chinezii, printr-un credit

furnizor, mai are de aºteptat. Nu a fost încã finalizatã nici evaluarea activelor ce vorfi depuse ca ºi garanþie ºi nici nu se ºtie dacã vor fi acceptate cu adevãrat ca ºi gaj!.

“Am aprobat în consiliu local suma de80.000 de lei, ceea cereprezintã achiziþio-narea de pachete pen-tru copiii din familiilecu probleme deosebite,pentru organizareaacþiunilor ºi sãrbãtorilorde iarnã, pentru pre-mierea elevilor olimpicila învãþãturã ºi activi-tate sportivã ºi penturtot ce înseamnã acþinilede la sfârºitul anului”,

a declarat Ilie Pãducel,primarul oraºuluiPetrila.

Sute de copii din

familiile nevoiaºe vorprimi câte un mic dardin partea autoritãþilorlocale

“Cu siguranþã sunt familiile care beneficiazã ºi de masãla cantinã de la ajutorsocial, copiii per-soanelor cu handicap ºialte cazuri speciale ºisociale”, a mai spussursa citatã.

Toate autoritãþilelocale din Valea Jiuluiau alocat deja bani dinbugetele locale pentruorganizarea acþiunilorfestive din luna decembrie.

Monika BACIU Monika BACIU

C um sã îieducãm pe

copii, cu ce sãîncepem ºi ce rolare fiecare adult îneducaþia unuipreºcolar. Acesteasunt doar câtevadin ideile propusespre a deveni reali-tate la Petroºani,unde grãdiniþele îºiunesc forþele înfavoarea celor mici.

Educatorii, pãrinþii ºipreºcolarii trebuie sã fieuniþi prin activitãþi pecare copiii sã nu leperceapã ca o misiuneimposibilã. De la alimentaþie la timpulliber, toate fac parte dinstrategia gânditã laPetroºani de o mânã de educatori, care auînþeles cã viitorul esteîn copiii noºtri. Cumvor face, ne explicã ceacare a gândit acestproiect. ”Începând deanul acesta, fiecareeducatoare va trebui sãrespecte 3 conceptemajore europene, îneducaþia celor mici. În

primul rând respectãminteresele superioareale copiilor, careînseamnã sãnãtatea,alimentaþia, educaþia,protecþia. Trebuie apoisã le asigurãmcopiilor o per-manentã stare debine, iar venireala grãdiniþã sãînsemne înfiecare zi o expe-rienþã frumoasãpentru ei ºipãrinþii lor. ªi,nu în ultimulrând, sã îieducãm în aºafel încât sã îºidoreascã sã

înveþe ºi sã se bucureatunci când învaþã”, adeclarat LuciaMuntean, directorGrãdiniþa PP3, cecuprinde mai multe

structuri educaþionalepentru preºcolarii dinPetroºani.

Conceptele sunt gândite dupã metodeeuropene de predare ºiþin cont de opþiunilecopiilor. Viitorul lordepinde de ceea cemãnâncã, cum sunteducaþi ºi cât de fericiþisunt, chiar dacã astaînseamnã sã vinã lagrãdiniþã. „Existã niºtediscuþii mai vechi cuceea ce ar trebui sãfacã copiii la grãdiniþã,ce ar dori pãrinþii sã seîntâmple la grãdiniþã ºi,pe de altã parte, cuceea ce ºtiu educa-

toarele cã trebuie sãfacã cu copiii la grã-diniþã. Aceste discuþii,de-a lungul timpului, nuau avut un rãspunscomun. Fiecare ºi-adorit altceva. Din acestmoment, eu cred cãdacã fiecare cadrudidactic va fi respons-abil de ceea ce trebuiesã facã, am putea aveacopii fericiþi în grã-diniþe, pãrinþi fericiþiacasã ºi cadre didacticecare fac exact ce tre-

buie sã facã pentru uncopil preºcolar”, a maispus prof. LuciaMuntean.

Proiectele sunt gân-dite la nivel local, dardiscutate cu dascãli dintoatã Europa, iar dacãvor deveni realitatedepinde doar de ceiimplicaþi. Dascãlii îºivor da silinþa chiar deacum, sã punã în prac-ticã idei noi ºi îi vorimplica atât pe cei mici,cât ºi pe pãrinþi.


Asocierea dintreprof.univ.dr.ing. RaduSorin, directorDepartamentul deInginerie Mecanicã,Industrialã ºiTransporturi, Facultateade I.M.E., UniversitateaPetroºani, membru înConsiliul deAdministraþie alSocietãþii Naþionale deÎnchideri Mine ºi un omde afaceri din Oradea,care a absolvitFacultatea de maºini ºi

instalaþii miniere laPetroºani fiind originardin Valea Jiului, a stârnit discuþii.

Respectivul om deafaceri a participat, alãturi de alþii, la proce-durile de achiziþie alucrãrilor de închidere ºiecologizare a perime-trelor miniere Petrila,Paroºeni ºi Uricani,organizate de SNÎM.Omul de afaceriGheorghe Vajda a

semnat lucrãri de specialitate alãturi decadre universitare de laPetroºani, lucrãriprezentate la conferinþenaþionale ºi inter-naþionale. ªi pentru cãîn 2010 a semnat olucrare ºtiinþificã, în cali-tate de coautor, alãturide alþi trei, printre careºi profesorul RaduSorin, s-a ”aruncat” în

spaþiul public urmã-toarea remarcã:

”Cercul se închideatunci când vã spunemcã, pe calea vieþii, saupoate chiar ºi fizic, dl.Vajai ºi dl. Radu SorinMihai s-au reîntâlnit decurând. Primul în cali-tate de om de afaceriinteresat de licitaþiiledeschise anunþate deSNÎMVJ, iar cel de-al

doilea în calitate demembru al Consiliuluide Administraþie alSNÎMVJ SA.” – zvj.ro,în articolul ”Iatã cine dãtârcoale celor peste 655de miliarde de lei vechipuse în joc pentruînchiderea ºi ecolo-gizarea minelor neviabile Petrila,Paroºeni ºi Uricani!”

Pentru clarificãri,prof.univ.dr.ing. RaduSorin, a þinut sã precizeze:

”În cei peste 30 deani de activitate laUniversitatea Petroºani,în calitate de cadrudidactic ºi cercetãtor amcolaborat la 16 cãrþi despecialitate ºi peste 75de contracte de cerce-tare ºtiiþificã, încheiatecu parteneri industrialidin þarã ºi strãinãtate.Activitatea de cercetares-a materializat prinsoluþii, oferite împreunã

cu alþi colegi universitariºi din producþie, atât înce priveºte utilaje ºitehnologii eficiente pen-tru industria extractivã,dar ºi pentru reducereapoluãrii mediului.

Diseminarea rezultatelor activitãþii decercetare aplicativã s-afãcut atât prin cãrþileeditate, dar ºi prin celepeste 250 de lucrãripublicate în reviste de specialitate sau volumele Conferinþelornaþionale ºi inter-naþionale la care au fostprezentate. La acestelucrãri se gãsesc în cali-tate de coautori peste100 de foºti absolvenþiai Universitãþii dinPetroºani, specialiºticare lucreazã în cadruldiferitelor companii saufirme româneºti ºistrãine, având ca domeniu de activitate în special industriaextractivã”.

Ca atare, nu cred cãaceste activitãþi cu unprofund caracter ºtiinþi-fic, pot avea alte cono-taþii decât acelea de a fioferit soluþii pertinenteunor problematiciapãrute la o un momentdat în activitatea eco-nomicã din România”.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 20144 Actualitate Actualitate 5

“Sunt elevi de clasa aV-a pânã la a VIII-a.Facem un curs, îiînvãþãm sã modeleze înquilling, iar pe fetiþe leînvãþãm sã facã brãþãridin mãrgele. Trebuie sãlucrez în continuare ºiatunci gãsim diferiteproiecte pe care sã leimplementãm. Vomface ºi cu adulþi, cu fetede la liceul Economicvrem sã facem lucru demânã, tot brãþãri ºicroºetate ºi cu þesã-

turã”, a declarat DeliaGrosu, formator.

Tinerii sunt receptivila aceste activitãþi careau rolul de a le dezvoltacreativitatea. Odatãrealizate obiectele aces-tea rãmân ale copiilor.

“Rãmân ale lor ºi ceide la Economic au un

proiect, au o firmã ºiînvaþã sã îºi facã acestebrãþãri ºi altceva ºi dupãaceea sunt ale lor. Amfi încercat cu origami,dar e mai greu, copiiisunt cu probleme, nuau rãbdare, pe cândquillingul este foarteuºor. Câteva ore pesãptãmânã vin la noi.Sunt unii care s-au lãsatde ºcoalã, chiar înclasele a VI-a, a VII-a ºiîncercãm sã îi facem sãreînceapã orele, dar ecam greu”, a mai spussursa citatã.

Toul acestor activitãþieste acela de a-i implicape copii în diferitemodalitãþi de petrecerea timpului liber.


”Nu cred cã aceste activitãþi, cu un profundcaracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii”

A socierea între un om de afaceri care aabsolvit facultatea la Petroºani cu fostul

sãu profesor Radu Sorin – unul în calitate deom de afaceri, care vrea sã achiziþionezelucrãri de închideri mine, ºi celãlalt în calitate de membru al Consiliului deAdministraþie al SNÎM – a stârnit multe discuþii, în sensul cã prin ”mâna” unui profesor trec sute de studenþi, iar zeci dintreaceºtia participã la cercetare semnând, încalitate de coautori, lucrãri ºtiinþifice. ”Ca atare, nu cred cã aceste activitãþi cu unprofund caracter ºtiinþific, pot avea alte conotaþii decât acelea de a fi oferit soluþiipertinente unor problematici apãrute la o unmoment dat în activitatea economicã dinRomânia” – prof.univ.dr.ing. Radu Sorin.

Lucru manual, la bibliotecãT inerii cu probleme sociale ºi nu numai pot participa la

Biblioteca municipalã din Petroºani la cursuri de formare.Cei de aici îi vor învãþa pe copii cum sã realizeze anumite accesorii. Bãieþii vor realiza diferite obiecte prin metoda quilling,iar fetele vor confecþiona brãþãri.

Proiect cu gândire europeanã pentru pici

Primãria Petrila, Moº Crãciun pentru sute de copiiP regãtiri pentru luna cadourilor. Administraþia localã de

la Petrila a alocat o sumã importantã de bani pentru organizarea acþiunilor din luna cadourilor. Douã sãptãmâni ne mai despart de luna decembrie, iar la Petrila Moº Crãciun vaajunge ºi cei nevoiaºi, dar ºi copiii premianþi.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 20146 Actualitate

L aboratorul deanalize al Spi-

talului de Urgenþãdin Petroºani a fostdotat dupã ultimelestandarde, iar acestlucru vine în spriji-nul pacienþilor careau nevoie de astfelde date medicale.

Pânã acum, labora-torul fãcea analizedoar celor internaþi,dupã un regim semi-închis, însã, dinaceastã sãptãmânã,managerii unitãþii me-dicale, cea mai maredin Valea Jiului ºi unadintre cele mai impor-tante din Hunedoara,vin cu soluþia salva-toare. Practic, în cel

mai scurt timp, încadrul ambulatoriului,vor putea veni toþi ceicare au nevoie deanalize, iar acestea vorfi contra-cost, lapreþuri avantajoase,faþã de cele din laboratoarele private.

„Am avut o discuþiecu conducerea spitalu-lui luni dimineaþã, pen-tru a gãsi unele soluþii,care sunt la îndemâna

lor, legat de activitateaspitalului. Vrem sãieºim cu o ofertã cãtrepopulaþia din întreagaVale a Jiului, legatã delaboratorul de analize.Vom amenaja unpunct de colectare aanalizelor ºi într-untimp foarte scurt ºi laun preþ foarte bun sãputem sã ºi punem ladispoziþie acest laborator. E una dintre

formele în care putemsã atargem fonduriextrabugetare pentruSUP”, a declaratTiberiu Iacob Ridzi, încalitate de primar,pentru cã administraþialocalã este ordonatorde credite a unitãþiimedicale dinPetroºani.

Analizele vor puteafi fãcute în laboratorulmodern al unitãþiimedicale, care a fost

reabilitat cu fondurieuropene ºi dispune deaparaturã de ultimãgeneraþie la nivel european. Pacienþiisunt primii care au decâºtigat, pentru cã îºi vor face analizeleîntr-un laborator per-formant, fãrã sã existealte riscuri, iar Spitalulde Urgenþã dinPetroºani se va autofi-nanþa astfel, tãind dincheltuielile lunare.

„Spitalul din Petroºanieste o instituþie foartemare, cu o activitatecomplexã ºi contractulpe care îl avem cuCAS nu este acoperi-tor pentru toate necesitãþile pe care le are un spital dedimensiunea celui dela Petroºani, care estede rang 3 – cel maimare care existãacum”, a mai spusTiberiu Iacob Ridzi.

De altfel, pentrudotarea ºi reabilitareaspitalului vin bani ºi dela UE, iar în câþiva ani,edilii locali ºi mana-gerii instituþiei medi-cale fac eforturi pentruca activitatea de aici sãnu mai aibã carenþe.


Ambulanþãnouã pentruPetroºaniA mbulanþe

pentru judeþulHunedoara. NicolaeBãnicioiu, ministrulSãnãtãþii a participat,la Cluj-Napoca, larepartizarea unuinumãr de 51 de ambu-lante noi cãtre servici-ile de ambulanþã.

Judeþului Hunedoara i-au fost repartizate douãambulanþe de tip 4X2. Una dintre acestea vaajunge la Petroºani.

“Ne-au fost repartizatedouã ambulanþe CitroenJumper, iar una va ajungela Petroºani”, a declaratpentru Cronica Vãii Jiului,directorul ServiciuluiJudeþean de AmbulanþãHunedoara, ValeriaFilimon.

Potrivit celor de la SJAHunedoara, ar mai finevoie de cel puþin 5

autospeciale. “Ca sã funcþionãm nor-

mal am mai avea nevoie deîncã cinci ambulanþe de tip4X4”, a conchis sursacitatã. Un numãr de 48ambulanþe tip B 4x2 ºi 3ambulanþe tip B 4x4, achiziþionate de MinisterulSãnãtãþii, au fost repartizatecãtre Serviciul deAmbulanþã Bucureºti Ilfov ºicãtre serviciile de ambulanþãteritoriale din 22 de judeþe(Alba, Arad, Argeº, Bihor,Bistriþa, Buzãu, Cãlãraºi,Cluj, Constantã, Covasna,

Dolj, Galaþi, Giurgiu,Hunedara, Iaºi, Maramureº,Mehedinþi, Mureº, Prahova,Sibiu, Timiº, Vâlcea).

Pânã la sfârºitul anului,

143 de maºini noi vor fipredate de cãtre MinisterulSãnãtãþii la serviciile deambulanþã.


Niciun cazde gripã înHunedoara

R eprezentanþiiDirecþiei de

Sãnãtate PublicãHunedoara susþin cãpânã la ora actualã nua fost înregistrat niciuncaz de gripã.

Conform datelor statistice, la începutul anului2014 au fost înregistrate1531 cazuri de infecþii respiratorii ºi 427 cazuri de pneumonie.Infecþiile res-piratorii sunt afecþiunile celemai frecvente ale sezonuluirece. Odatã cu venireatoamnei, apar ºi cazurile derãcealã, gripã sau, mai grav,pneumonie.

Gripa este o boalã acutã,infecþioasã, foarte conta-gioasã, produsã de virusulgripal. Se manifectã prinsimptome respiratorii ºifenomene toxice generale,putând evolua uneori spreforme grave.

Sezonul rece favorizeazãîmbolnãvirile ºi epidemiilede gripã (iarna, începutulprimãverii), dar boala poate sã aparã ºi în alteanotimpuri.

Sursa de infecþie esteomul bolnav cu forme inaparente sau grave. Calea de transmitere esteaerogenã: contact direct,prin picãturile lui Pflûge.

Specialiºtii de la DSP atrag atenþia asuprafaptului cã este total greºitã automedicaþia fãrãprescriere de la medic ºi înspecial, tratarea acasã, cu antibiotice.

S.C. Apa Serv ValeaJiului S.A. Petroºani anunta restricþii în furnizarea

apei potabile pentru MARTI 11 NOIEMBRIE 2014,

intre orele 8 - 20 in orasulUricani. Zona afectata EM

Uricani si zona Mailat.Motivul restrictiei - remedierepierdere pe aductiunea Valea

de Pesti - Petrosani.

Unde sã ne facem analize medicale?

O nouã strate-gie pentru

Valea Jiului. Înprag de alegeriValea Jiului, valeaplângerii, devineimportantã pentrufactorii politici.

Având la dispoziþie“arma” puterii,oamenii lui VictorPonta, cel care îºidoreºte sã ajungãpreºedintele României,fac tot felul de declara-þii care mai de caremai futuriste. Dintr-odatã, Valea Jiuluidevine centrul atenþiei.

G uvernul cuochii pe Vale

Pentru a atrageelectoratul, prezidenþi-abilii fac tot soiul depromisiuni. Acum,Guvernul îºi doreºte sãrealizeze o strategie încare Valea Jiului sã fiepe primul plan.

“Guvernul Românieiºi Ministerul Dezvoltãriia ajutat ºi ajutã în con-

tinuare Valea Jiului întoate domeniile.

În ceea ce priveºtedezvoltarea localã nu aexistat vreun guvernprecedent care sã fialocat atâtea sumepentru atâtea proiectede dezvoltare înHunedoara ºi în ValeaJiului în special. Eu nuvreau sã pierdem tim-pul sã lucrãm la strate-gii, sã mai gãsim ungrup de specialiºti pecare îl plãtim sã nedea peste vreo doi anide zile o strategie ºi sãconstatãm cã strategienu poate fi finanþatã.

Cea mai simplãraportare estefinanþarea. Existã oserie de proiecte,studii, de intenþii dedezvoltare din toatãaceastã zonã. Toateaceste intenþii de dez-voltare vor fi integrateîntr-un program mini-mal ã înceapã sã fiefinanþat. Nu ne trebuiestudiile unor specialiºti

din lume ca sã nespunã cã un drum eimportant. În noiem-brie sau în decembriesperãm sã avem oîntâlnire aici în Valea

Jiului în care sã avemprima discuþie care sãcroiascã elementelestrategice din aceastãstrategie ca sã oputem prinde în buge-

tul de stat pe anulviitor, ca sã putemprinde finanþareaprimelor obiective.

Dacã nu prindembanii în bugetul de statînseamnã cã un an epierdut. Orice strategiefãrã bani este un document foarte frumos ºi inutil”, adeclarat vicepremierulRomâniei, LiviuDragnea, la Petroºani.

Strategia nu s-arealizat pânã acumpentru cã anii ce autrecut au fost de crizã.Economia a trebuitstabilizatã, iar acumaceasta duduie.

“Avem douã vari-

ante de abordare sãstãm cu capul întorsspre trecut sau sã neuitãm spre prezent ºispre viitor sã vedem ce putem face.

2013 ºi prima partea anului 2014 au fostanii în care a trebuit sãstabilizãm economia.În 2012 am preluatþara în crizã economi-cã, acum este în dez-voltare economicã.

Acum am început înmod sustenabil sãavem bani, putem sãne gândim serios cãavem bani sã pornimun program”, a maispus Dragnea.


Noiembrie, un nou termen

M âine la TribunalulHunedoara, se va

judeca un nou termen îndosarul în care fostul city-manager al localitãþii l-aacþionat în judecatã pe pri-marul Cornel Resmeriþãpentru concediere.

Fostul administrator publical municipiului a avut un ter-men în data de 29 octombriela Tribunalul Hunedoara care aconexat dosarele. La acest ter-

men soluþia afost simplã...amânare pentrudata de 12

noiembrie. Conflictul de muncã dintre

cele douã pãrþi va trebuisoluþionat de judecãtorii de lasecþia de Litigii de Munca siAsigurari Sociale. La începutulacestui an, Gabriel Lungu, fos-tul city-manager al municipiuluiLupeni, l-a acþionat în judecatã

pe edilul Cornel Resmeriþãpentru faptul cã i-a desfiinþatpostul. Dupã ce iniþial procesuls-a judecat la TribunalulHunedoara, acesta a fost decli-nat în competenþa Curþii deApel Alba Iulia. Magistraþii dela Alba au trimis dosarul înapoila Tribunalul Hunedoara.

Anul trecut, consilierii localide la Lupeni au aprobat desfi-inþarea postului de city-mana-ger a localitãþii, post care i-arevenit lui Gabriel Lungu.Începând cu acest an, postulmanagerului public a fost desfiinþat, iar Lungu ºi-a pier-dut funcþia pe care a deþinut-oîn cadrul administraþiei locale.Aºa se face cã acesta a acþionat în judecatã primãria ºipe primarul lupenean.


Conducerea Universitãþii din Petroºaniîºi exprimã regretul pentru tragica dispari-þie a celei care a fost o colegã deosebitã,

KORONKA MARIANAÎn aceste momente de cumplitã încercare ºi

suferinþã pentru familie, cuvintele sunt prea sãracepentru a exprima durerea care ne-a copleºit.

Dumnezeu sã o odihneascã în pace!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014 Actualitate 7

COMUNICAT DE PRESÃConsiliul Judeþean Hunedoara face cunoscut publicului intere-

sat cã „Planul operativ de acþiune pe timpul iernii 2014-2015” afost aprobat prin HCJ nr. 178/2014 ºi anunþã numerele de telefon la care se pot face sesizãri privitoare la starea drumurilorjudeþene, dupã cum urmeazã:

De asemenea, precizãm cã existã numãrul de telefon de per-manenþã al C.J.Hunedoara, 0254 212 832 apelabil din oricereþea, la tarif normal, 24 ore din 24.

I. Sector Deva-Brad-PãuliºBaza Brad: 0785 202 531 –

ing. Neagoe Daniel, 0727 549888 – Suciu Mircea

Baza Pãuliº: 0788 135 513 –ing. Buble Simion ºi 0731 504161 – ing. Corciu Florin

II. Sector Orãºtie1. Baza Simeria: 0756 024

937 – ing. Muste Gheorghe ºi0752 161 610 – GrecuAlexandru

III: Sector Haþeg – HunedoaraBaza Cãlan: 0723 243 321 –

ing. Brate Valentin, 0734 779455 – Zaharie Sorin ºi 0734 779440 – Bogdan Daniel

Baza Hunedoara: 0761 883283 – ing. Filimon Mihai, 0745328 752 – Vintilã Raul ºi 0734779 433 – Secarã Mihai

Baza Peºteana: 0722 509077 – ing. Negulescu Lucian,0730 582 734 – Greu Romicã ºi0734 779 427 – Tivadar Florin

IV. Sector Valea Jiului: Baza Lupeni: 0730 024 248

– Viºki Ianoº

În prag de alegeri, Valea Jiului devine importantã

C hiar dacãpare de-a

dreptul deplasat sãai un animal decompanie certat cuigiena, existã ºioameni care nedovedesc contrariulºi îºi iau ca PETun sconcs.

Moda este în trendºi un astfel de animal a ajuns ºi la Petroºani.El poartã numele deStinky (puturos), pen-tru cã nici nu se puteaaltfel ºi aparþine unuiadintre cei mai popularimedici veterinari. Esteextrem de jucãuº ºi, nespune medicul Amalia

Iordache, este cel mai bun animal decompanie.

„Nu este un animalde companie foartedes întâlnit, dar separe cã numãrul proprietarilor de dihoricreºte din ce în ce maimult. Pur ºi simplu m-am documentat penet, apoi l-am gãsit devânzare ºi mi l-am luat.

Încet – încet neîmprietenim ºi probabilcã dupã ce îi voi extir-pa glandele perianale,care este absolut nece-sarã, vom fi cei maibuni prieteni”, a spusproprietara animalului,

La Pet shop se vândcel mai bine papagalii,iepuraºii, ori porcuºoriide Guineea, dar separe cã ºi dihorii suntla mare cãutare. Pânã

acum, oamenii doar l-au privit pe Stinky,însã, câþiva dintre ei s-au ºi interesat cum esã ai un astfel de ani-mal. Medicul Amalia

Iordache ne dã sfaturiºi ne sugereazã cã ar fibine sã avem spaþiusuficient pentru un ast-fel de animal, ce nupoate fi þinut într-unapartament. „Nu suntanimale pretenþioase.Este animalul de com-panie perfect, pentrucã doarme cam 20 deore pe zi. Nu scoatenici un sunet, deci nuderanjeazã vecinii. Oporþie de joacã pe zieste suficientã. Arenevoie de miºcare ºijoacã ºi e ca ºi opisicã.

În plusmãnâncãbobiþe de pisici, orimâncarespecialã pen-tru dihori, iarnoi îi dãm omasã de puipe zi, fiert sauprãjit”, ne-a mai

spus dr. AmaliaIordache.

Animalul esteextrem de curios ºitocmai de aceea nueste recomandat sã fieþinut în casã, mai alescã este ºi vioi.

Un astfel de animalcostã între 250 ºi 500de lei ºi se pare cãmoda prinde contur ºi la noi.


STINKY, dihor de companie

O piaþã totmai micãN umãrul

comercianþilor dar ºi al cumpãrãtorilora tot scãzut, în ultimaperioadã, în PiaþaAgroalimentarãCentralã din Petroºani.

Restrângerea activitãþiicomerciale se datoreazãcompetiþiei la care suntsupuºi micii producãtori decãtre lanþurile de magazine universale dar ºi scãderii puteriide cumpãrare a populaþiei.

“Lumea nu mai are bani,asta este problema principalã.Aici este vorba atât despreproducãtori cât ºi despre

cumpãrãtori. Marfa este peri-sabilã ºi dacã nu se vinde pro-ducãtorii înregistreazã pierderiºi atunci nu le mai convine sãstea degeaba în piaþã. Prinurmare preferã sã-ºi dea pro-dusele cãtre magazinele maricare vin ºi le ridicã fructele sau

legumele chiar din grãdinã.Problema asta a apãrut înurmã cu câþiva ani ºi s-a totacutizat”, a declarat SorinCreþu, ºef serviciu Piaþa Agro-alimentarã Centralã Petroºani.

Afectate de scãderea activitãþii comerciale au fost ºimagazinele amplasate lamezaninul halei din piaþa cen-tralã. Dintre cele aproape 10locaþii de acest gen, doar 3mai sunt funcþionabile. “Avemla etaj 10 standuri dar abia 3sunt ocupate. Asta deºi amfãcut oferte de tot felul cãtrecomercianþi. Nici ei, nicicumpãrãtorii, nu vor sã urcecâteva trepte”, a mai spusSorin Creþu. Chiar dacã auscãzut preþurile de închiriere aspaþiilor comerciale sau pe celeale tarabelor, administratoriipieþei au cam rãmas fãrã

clienþi. În prezent,închirierea unei singure tarabe, pentruo zi, are valoarea de12 lei.

MirMircea cea NISTORNISTOR

8 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 11 Noiembrie 2014

ANUNÞ IMPORTANT PENTRU PENSIONARIPensionarii din sistemul minier care nu

ºi-au ridicat drepturile cuvenite aferente semestrului I 2014 (gratuitãþi, energie electricã),

se vor prezenta la sediul sucursalelor la care sunt arondaþi (minele Petrila, Paroºeni,

Uricani), pânã în data de 19.12.2014.

Conducerea Societãþii Naþionale de Închideri MineValea Jiului S.A.”

cvj nr 737, marti, 11 noiembrie

Documents