cvj nr 958, marti 6 octombrie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 958

Marti, 6 Octombrie 2015

M ai mulþi copii care veneau la Grãdiniþa nr 2 din Colonia Petroºanistau acum acasã, pentru cã riscã sã se îmbolnãveascã în clase.

Unitatea a fost închisã, la finele sãptãmânii trecute, de inspectorii DSP ºiacum pãrinþii copiilor spun cã se tem ca grãdiniþa sã nu se transforme încapelã mortuarã, aºa cum au aflat recent. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 6-A6-A

Restanþierii laplata impozitelor ºitaxelor localeurmeazã a plãtimajorãri deîntârziere de 2%, pelunã sau fracþiune delunã. În schimb,restanþierii la platataxei de salubritatenu vor fi nevoiþi sãplãteascã, ºi ei,

majorãri deîntârziere.

În ceea cepriveºte taxa pentruridicarea gunoiuluimenajer, de cândeste plãtitã odatã cuimpozitul pe clãdire,procentul deîncasare este foartebun.

M. M. GÂNJUGÂNJU

V oluntarii de lafundaþiile de

ajutorare au renunþatla a mai merge încartierele unde suntfocare de hepatitã detip A. O situaþie deacest gen este laVulcan.

Voluntarii sunt speriaþide numãrul foarte mare deîmbolnãviri, iar pentru anu lãsa familiile nevoiaºefãrã ajutorul periodic pecare-l acordau în urmavizitelor la domiciliu, ei aurecurs la a chema câte un

membru la sediul fundaþiei.Acesta primeºte hrana ºiajutoarele pentru întreagafamilie.

„Ei primeau masa lacantina noastrã, însã dincauza acestor focare am

oprit temporar activitateade la cantinã. Hranapreparatã este distribuitãîn continuare familiilor pecare le avem în evidenþã ºile ajutãm. Am evitat ºi noi sã mai mergem în

cartierele unde s-au înregistrat foarte multecazuri de hepatitã ºi aºtep-tãm sã ne putem reluaactivitatea normal, fãrã a fiîn pericol atât noi cât ºicei adãpostiþi în centrulnostru, pentru cã hepatitase transmite foarte uºor”,au spus reprezentanþiiFundaþiei Raza Speranþeidin Vulcan.

Zeci de cazuri de îmbol-nãviri au fost înregistrateîn Vulcan, atât în lunaaugust cât ºi septembriea.c., în cartierele sãraceale municipiului. În iulie-august au fost 32 de cazuride hepatitã, pentru ca în

septembrie alte 18 noicazuri sã fie înregistrate, încondiþiile în care s-au fãcutdezinfecþii amãnunþite atâtpe casa scãrilor, cât ºi înlocuinþe, s-a deschis baiacomunalã unde oamenii sepot spãla în condiþiidecente, iar primãria avenit în sprijinul lor chiar ºihaine curate.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Grãdiniþã transformatãîn capelã mortuarã?

Penalizaþi pentruneplata impozituluiA nul fiscal 2015 s-a încheiat la

începutul lunii octombrie. ÎnPetroºani, procentul de încasare aldãrilor locale, pe cele douã semestre,este unul bun, cel puþin în ceea cepriveºte încasãrile de la persoane fizice pe clãdiri ºi proprietãþi.

Speriaþi de numãrul mare de îmbolnãviri de hepatitã

Noul proiect al LegiiMinelor a fost finalizat,iar acesta prevede construirea unui mediuconcurenþial corect ºiintegru în sectorulexploatãrii resurselornaturale, având un capitol destinat în modspecific asigurãrii concurenþei loiale înacordarea de contractesau concesiuni pentruprospectare/exploatarearesurselor naturalenaþionale.

“Prin modificarealegii se reglementeazã ºi redeschidereaexploatãrilor minierepentru care a fost emisão hotãrâre a Guvernuluiprivind aprobarea con-servãrii, închiderii ºiecologizãrii ºi monitori-zãrii postînchidere. Prinacest act normativ secreeazã ºi premisele valorificãrii deºeurilordin industria minierãcantonate sub formã de depozite de halde desteril sau iazuri dedecantare care în trecutaveau conþinuturi con-siderate neprocesabile ºicare, la ora actualã printehnologiile existente,pot fi procesate/

reprocesate. În acestsens un beneficiarimportant al politicii deredeschidere a minelorcu activitatea în perime-tre care iniþial nu maiputeau fi exploatate încondiþii de eficienþã economicã ºi care acumprin tehnologii disponi-bile, pot integra în acti-vitatea economicã ceeace în trecut era consi-derat deºeu/reziduuminier. Aceastã abor-dare poate elibera statulromân de eforturibugetare majore þinândcont cã ecologizareaperimetrelor miniere încare sunt cantonate ast-fel de depozite implicãvalori foarte mari”, searatã într-un documental MinisteruluiEconomiei.

ReprezentanþiiMinisterului Economieisusþin cã prin tehnologi-ile actuale mineritulpoate deveni rentabil.Doar cã aceeaºireprezentanþi uitã sãspunã cã în cele patruunitãþi miniere conside-rate a fi viabile în ValeaJiului, minerii lucreazãcu tehnologii de acum30 de ani, fãrã a se face

vreo investiþie majorã înretehnologizare.“Înansambul sãu, mãsurade redeschidere a unormine cu activiatea sistatãprin hotãtâri aleGuvernului descarcãparþial sau total statulromân de cheltuieli pen-tru ecologizare cu posibilimpact transfrontalier,cheltuieli cu protecþiamediului ce au ca scopfinal redarea unor marisuprafeþe de teren în circuitul economic ºi totceea ce înseamnãregenerarea socio-eco-nomicã a comunitãþilorînvecinate, reintegrareapeisagisticã a zonelor ºirefacerea bio-diver-sitãþii”, se mai aratã îndocument.

Guvernul vrea atâtbeneficii directe cât ºiindirecte din punerea înaplicare a noii Legi aMinelor. Cel mai marebeneficiu identificat delege prevede trecereaobligaþiilor parþiale sau totale la noul concesionar.

“Impactul macroeco-nomic în redeschidereaminelor cu activitate încetatã ºi aprobatã prinhotãrâri ale Guvernului

se poate cuantifica prinbeneficii directe pentru ase desfãºura activitãþi deexploatare minierãinvestiþiile au valorimari, rentabilitatea activitãþii nu este atinsãimediat, lucrãrile depregãtire în vedereademarãrii activitãþii deexploatare sunt în mediede 1-2 ani, în funcþie decapacitatea financiarã ºiorganizatoricã a nouluiconcesionar, taxe,impozite, contribuþii.Beneficii indirecte: reintegrarea în circuituleconomic al forþei demuncã disponibile peplan local, regional ºipoate naþional – serecomandã coroborareaºi cu politici de stimula-re, dezvoltarea industrieiorizontale în jurul activi-tãþii de exploatare, dez-voltarea infrastructurii,dezvoltarea altor seg-mente ale economieicare pot utiliza materiileprime extrase, obligaþiareabilitãrii mediului careva trece parþial sau totalde la statul român lanoul concesionar”, semai aratã în document.

Complexul EnergeticHunedoara, societate

deþinutã integral de stat,are 7.000 de angajaþi,dintre care 5.100 suntmineri ºi 1.800 de ener-geticieni. Compania afost formatã prinalipirea a douã termo-centrale pe huilã, Mintiaºi Paroºeni, de fostaCompanie Naþionalã aHuilei. Puterea instalatãa celor douã termocen-trale este de circa 1.200MW, iar huila esteextrasã din cele patruperimetre din ValeaJiului: Lonea, Livezeni,Vulcan ºi Lupeni.

În luna mai a acestuian, ministrul EnergieiAndrei Gerea a reiteratfaptul cã sunt mai mulþiinvestitori interesaþi sã

preia anumite mine dinValea Jiului.

“Noi la MinisterulEnergioei trebuie sãvenim cu o nouã strate-gie þinând cont de intere-sul manifestat pe zonaminierã de anumite com-panii. Exsitã un interespentru preluarea activ-itãþii miniere din parteaunor investitori. Suntevoluþii în zona aceasta,fie de brichetare, degazeificare a cãrbunelui.Evoluþii existã ºi potexista în aceastã zonã”,spunea ministrulEnergiei Andrei Gerea înurma ºedinþei de Guverndin data de 13 mai2015.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 20152 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

SC ACOMIN SA DevaANGAJEAZÃ:

muncitori necalificaþi dulgheri; mecanici utilaje ( buldoexcavator, compactor, excavator, buldozer).

ingineri constructori specialitatea civile,infrastructura rutierã.

Oferim salarii motivante, cazare, diurna,transport la domiciliu.

CV-urile pot fi depuse pânã în data de 15Octombrie la sediul din Deva, str. Ulpia, nr.15, sau pot fi trimise prin email la adresa:[email protected] sau prin fax la nr.

0254.218.151 tel: 0254.215.770.

Asfalt pentrulocuitorii dinAninoasaA sfalt pentru aninoseni.

O strada din oraºulAninoasa ºi-a schimbatcomplet înfãþiºarea.

Dacã pânã acum conducãtoriiauto care tranzitau acest drumerau nevoiþi sã facã slalom printregropi, acest lucru s-a schimbatodatã cu turnarea stratului deaslfalt. Strada Cãtãneºti dinAninoasa are asfalt, iar ediliipromit ºi alte investiþii.

“În primãvarã continuãm cucelelalte strãzi. Zilele acestea vaîncepe asfaltarea la stradaLibertãþii ,inclusiv schimbarea bor-durilor ºi amenajarea rigolelor”,

spune Nicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa. La jumãtateaacestui an administraþia localã dela Aninoasa a primit de la Guvern undeva la 600 de mii delei pentru lucrãrile executate lastrada Libertãþii. Suma este însã insuficientã pentru plata înintegralitate a constructorului.

Programul Naþional deDezvoltare Localã, coordonat deMinisterul Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice, stabileºtecadrul legal pentru implementareaunor proiecte de importanþãnaþionalã, care susþin dezvoltarearegionalã prin realizarea unorlucrãri de infrastructurã rutierã,tehnico-edilitarã ºi socio-educa-tivã. (Monika BACIU)(Monika BACIU)

Legea minelor, tun dat de Guvern

Statul pregãteºte vânzarea unitãþilor miniere G uvernul pregãteºte un tun în industria minierã. Statul român vrea sã îºi ia

mâna de pe unitãþile miniere ºi sã le înstrãineze. Dupã ce ani la rândulunitãþile miniere din Valea Jiului au fost închise rând pe rând acum statul pregãteºte, prin noua Lege a Minelor, vânzarea acestora pentru a fi redeschise.Ministerul Economiei vrea sã redeschidã minele închise.

C hiar dacã nuau foarte mulþi

agenþi economici pe raza localitãþii,autoritãþile dinAninoasa ºi-au drã-muit banii adunaþila bugetul local ºireuºesc sã se descurce ºi chiar sãfinanþeze investiþii.

Gradul de colectarea impozitelor datoratede populaþie nu esteunul impresionat datfiind faptul cã foartemulþi localnici dinAninoasa au veniturimici. Totuºi, edilii augãsit finanþare pentru

o serie de proiecte deinvestiþii. Este drept cãbanii în mare mãsurãau venit de la bugetulstatului, de laMinisterul Dezvoltãrii,însã ºi PrimãriaAninoasa a avutpartea sa de con-tribuþie. Astfel, mai

multe drumuri din oraºau fost reabilitate, iaredilii ºi-au permis

chiar sã sãrbãtoreascãieºirea din insolvenþã.În premierã pentrumicuþa localitate dinvestul Vãii Jiului, înacest an au fost ser-bate zilele oraºului.„Ne-am chibzuit binebanii, i-am canalizat înspecial spre asfaltãriunde erau problemefoarte mari. Am reuºitsã ducem o serie deproiecte la bun sfârºit,investiþii aºteptate delocuitorii din Aninoasade mai bine de 25 deani. Spre exemplu,acum am terminat deasfaltat mai multestrãzi ºi urmeazã ºialtele. Oamenii suntfoarte mulþumiþi, iar

banii au fost planificaþiîn aºa fel încât sã numai ajungem în situaþia în care am fost,cea de insolvenþã”, adeclarat primarul locali-tãþii Aninoasa, NicolaeDunca. Edilul spune cãatât timp cât va fi laconducerea primãrieinu vor mai fi fãcute

împrumuturi fãrãacoperire, iar oameniinu vor mai fi nevoiþi sãtreacã prin situaþiaextrem de grea princare au trecut înperioada în care localitatea se afla subadministrare specialã.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015 Actualitate 3

B unurile CEH,valoreazã mai

mult decât datoriile.

Datele de la Agenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalãaratã cã la data de 30 iunie datoriileComplexului EnergeticHunedoara cãtre bugetulde stat erau cifrate lasuma de 176.437.603lei, din care 1.124.994reprezintã TVA-ul,3.265.252. Impozitul peprofit, 58.564 suntaccizele. 78.858.805 leireprezintã alte impozite ºitaxe, iar suma de93.128.988 suntdobânzile ºi penalitãþile.

Pe lângã asta,Complexul mai trebuie sãramburseze ºi ajutor destat pe care l-a primitanul acesta. Pentru cãlichiditãþile societãþii suntminime, statul românpoate sã punã sechestrupe activele societãþii, iarpotrivit ministruluiEnergiei Andrei Gerea,acest lucru nu poateînsemna lichidare.

“Odatã cu ridicareaadministrãrii speciale sepoate pune sechestru peanumite bunuri, numai cãpartea din active negajatãvaloareazã mult mai multdecât datopriile care seînregistreazã, deci nu seva ajunge la lichidareasocietãþii”, spunea ministrul Andrei Gerea.

Statul român a fãcutprimul pas pentru a-ºirecupera creanþele de laComplexul EnergeticHunedoara. A începutexecutarea silitã. Acestpas a fost posibil imediatde Guvernul a ridicatadministrarea specialã dela Complexul EnergeticHunedoara, mãsurã carepânã acum a protejat-ode executarea silitã.

Procedura de administrare specialã ºide supraveghere financiarã la ComplexulEnergetic Hunedoara afost instituitã prin ordinulministrului Economiei nr.466/2013, iar prinordinul ministrului delegat pentru Energienr. 423/2014 a fostnumit administratorulspecial. Ambele ordineau fost anulate prin documentul emis în luna mai de ministrulAndrei Gerea.


Sãnãtatea ºi securitatea în muncãa fost tema principalãa simpozionului de laBraºov, iar cercetã-torii de la INSEMEXPetroºani au reuºit sãþinã pasul cu noilecerinþe din Europa,dar ºi din afara ei.

Acum, dupã cea dea VII-a ediþie la careau participat peste100 de reprezentanþiai diverselor companiidin þarã ºi de pestehotare, cercetãtorii dela noi spun cã vorlucra pe viitor laexpertize cu maitoate firmele partici-pante. „Pentru institu-tul nostru va însemnamai mult de lucru, noiîncercãri, noi exper-

tize, noi contracte, pecare sã le derulãm ºio creºtere semnifica-tivã a vizibilitãþii, atâtdin punct de vedereal planului naþional,cât ºi internaþional,având în vedere cãam avut invitaþi atâtdin Turcia, Germania,Serbia ºi alte þãri. Nevom lãrgi aria decompetenþe ºi exper-tize”, a declarat dr.Ing Artur Gãman,director general alINSEMEX Petroºani.

SimpozionulInternaþionalSecuritate ºi Sãnãtateîn Muncã 2015 areunit reprezentanþiiMinisterului Muncii, aidiverselor firme dinþarã ºi de peste

hotare, de laInspecþia Muncii,Ministerul Educaþiei,Ministerul Economiei,dar ºi din mediul aca-demic de la Petroºani,ca ºi de la Societateade Închideri de Minede aici. Toþi auurmãrit lucrãri decercetare elaborate decei care au participatla simpozion, lucrãricare þin seama deriscurile angajaþilor îndiverse domenii ºi ceide la INSEMEX spuncã s-au ales cu oexperienþã nouã ºiextrem de utilã peviitor. „Ne-am întorscu un pas înainte, cunoi contacte ºi amreuºit sã punem faþãîn faþã autoritãþi ale

statului în domeniu,mediul universitar,academic, institute decercetare ºi operorieconomici.Manifestarea s-a bucu-rat de un real succes,având în vedere cã au participat 120 deoameni din toateaceste domenii ºi esteo creºtere ºi cantita-tivã ºi valoricã sesiza-tã de la an la an ºisperãm ca viitorul sãconfirme acesttrend”, a mai precizatdr. Ing Artur Gãman,director general alINSEMEX Petroºani.

Cei prezenþi aureiterat riscurile pro-fesionale ºi tehnolo-gice ale industrieiextractive, pentruindustrii cu atmosferetoxice, sau explozive,ori din industria arti-colelor pirotehnice. Înplus, s-a vorbit despreechipamentele desti-nate celor care intrãîn astfel de atmosferecu potenþial exploziv,dar ºi despre pro-tecþia mediului, toateaceste domenii fiindprioritare în mai toateþãrile participante,care alocã sumeimportante pentrucercetarea în acestdomeniu, dar ºi pentru dotarea celorce au tangenþe cuacesta.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

INSEMEX iese în lume ºiîºi face noi contacte

Edilii din Aninoasa nu se mai împrumutã

Þ ãri din Europa ºi nu numai au luat contact cu cercetãtoriide la INSEMEX Petroºani ºi ediþia cu numãrul VII a sim-

pozionului denumit generic SESAM, i-a fãcut ºi mai vizibili pecei din Valea Jiului. A fost o nouã oportunitate ºi cercetãtorii deaici îºi lãrgesc acum spectrul ºi vor lucra mai mult peste hotare.

Ministrul Energiei a anticipat situaþia de la CEH

“Avem în plan omãsurã de modernizarea iluminatului public. Înprimã fazã ne dorimînlocuirea corpurilor de ilumant clasice cucopruri de iluminat

economice”, adeclarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiului Petroºani.

Pentru a implementaaceastã investiþie ar finevoie de sute de mii

de lei, iar reprezentanþiimunicipalitãþii nu exclud nici accesareafondurilor europene.

“Încã nu am fãcut oestimare foarte clarã,însã costurile sunt destulde ridicate, e vorba decâteva miliarde de lei vechi pentru aînlocui aceste corpuride iluminat”, a maisubliniat sursa citatã.

Odatã realizat noulsistem de iluminatstradal, municipalitateare în vedere ºi economia de curent.Aproape 142 de lei pemegawatt plãteºtemunicipalitatea din

Petroºani, dupã ce aieºit pe Bursa Românãde Mãrfuri pentru aachiziþiona energie electricã necesarã consumului propriu ºiinclusiv pentru ilumina-tul stradal. Un preþfoarte bun, mai mic

chiar decât cel plãtitanul trecut, când s-aachiziþionat cu 180 delei pentru un megawattºi mult mai mic decâtpreþul de livrare perceput de Electrica,de la care, spun oficialiiPrimãriei Petroºani,

cumpãrau cu 256 de lei megawatt-ul.

Economiile sunt importante, de câtevasute de mii de lei numaipentru plata facturii deiluminat public.


50de profesoriuniversitari,

studenþi ºi geologi,membri ai SocietãþiiGeologice Bulgare,au vizitat timp dedouã zile GeoparculDinozaurilor Þara Haþegului –Universitatea dinBucureºti.

Anual, ei fac excursiiîn teren pentru a pentrua vedea la faþa loculuiformaþiuni geologiceimportante din þãrile bal-canice, iar anul acesta auales sã vinã în România,la invitaþia administraþieiGeoparcului. Participanþiireprezintã diverse instituþii de importanþãmajorã în Bulgaria printre care se numãrãUniversitatea de Mine ºiGeologie „St. IvanRilski”, Universitatea „St.Kliment Ohridsky” dinSofia, Institutul Geologic„Strashimir Dimitrov” alAcademiei de ªtiinþe dinBulgaria, MuzeulNaþional „Omul ºi

Pãmântul”, MinisterulEnergiei din Bulgariaprecum ºi diversecompanii private. Peparcursul celor patru zile,ei au vizitat depozitelefosilifere de pe ValeaDinozaurilor de laSînpetru, Biserica dinDensuº, punctele de vizitare ale Geoparculuidin localitãþile Haþeg,Sînpetru ºi GeneralBerthelot ºi au parcurspoteca tematicã “Drumulvulcanilor” dintre Densuººi Rãchitova. Vizita s-aconcretizat ºi într-unschimb de experienþã înceea ce priveºte structuraºi organizarea unui geoparc, þinând cont de

faptul cã o zonã dinBulgaria aspirã la statutulde membru al ReþeleiEuropene ºi Globale(UNESCO) aGeoparcurilor.Reprezentanþii bulgari aufost impresionaþi deentuziasmul echipeiGeoparcului ºi de modul

în care a reuºit sã impliceautoritãþile ºi comunitãþilelocale în susþinerea ºidezvoltarea acestei structuri, dar ºi depunctele de vizitare reali-zate cu ajutorul voluntari-lor. “Vizita în GeoparculDinozaurilor din Haþeg areprezentat o bunã oportunitate de a face unschimb de experienþã cucolegii români în dome-niul geoconservãrii ºi încel al managementuluiunui geoparc. Aceastãexperienþã ne va fi foarteutilã pentru viitorul geoparc Belogradchik,dar ºi pentru iniþiativeviitoare ale altor zone din Bulgaria care tind lastatutul de geoparc

membru al ReþeleiEuropene ºi Globale.Sperãm ca aceastã vizitãsã fie începutul uneiviitoare colaborãri întrecomunitãþile de geologidin Bulgaria ºi Româniaîn ceea ce priveºte geolo-gia ºi geoconservarea”,considerã prof. dr.Dimitar Slavchev de laUniversitea de Mine ºiGeologie “St. IvanRilski”. Oaspeþi înGeoparc au fost ºi 6rangeri din Islanda.

Ei au participat laproiectul ”Convieþuiredurabilã om-naturã înRetezat Nord ºi comu-nitãþile limitrofe”, iniþiatde Asociaþia Rangerilordin România în partene-riat cu AdministraþiaParcului Naþional Retezatºi Asociaþia Rangerilor

din Islanda. Cei 6 rangeriislandezi s-au declaratimpresionaþi de vizitã ºiau declarat cã atâtRetezatul cât ºiGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului senumãrã printre destinaþi-ile lor preferate dinRomânia, unde ºi-aupropus sã se întoarcãîmpreunã cu familiile ºiprietenii. Prezenþa celedouã grupuri despecialiºti din strãinãtatecontinuã seria schim-burilor internaþionale deexperienþã care au avutloc în ultimii ani înGeoparcul DinozaurilorÞara Haþegului ºi con-tribuie la promovarea înstrãinãtate a unuia dintrecele mai interesantelocuri din România.

Adina Adina POPPOPAA

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 20154 Actualitate Actualitate 5

“Am avut un cuplu care avrut sã facã cununia civilã lapalat. Nu le cerem oamenilornicio taxã deoarece pentrucetãþeni am fãcut investiþia”,a declarat Cornel Resmeriþã,primarul municipiului Lupeni.

Edilul spune cã inaugu-rarea obiectivului se vaface abia când lucrãrile vor fifinalizate în totalitate.

“Încã nu facem inaugurarea pentru cã maitrebuie sã montãm mobilierulpentru care trebuie sã organizãm o licitaþie”, a maisubliniat sursa citatã.

Palatul Cultural Lupeniîncet, dar sigur îºi recapãtãstrãlucirea de odinioarã.Bijuteria arhitecturalã ºi-aschimbat total aspectul odatãcu reparaþiile capitale ce auavut loc aici, iar acum maisunt de pus la punct doarcâteva detalii. Odatã finalizatproiectul, tinerii vor avea unspaþiu propice activitãþiloreducaþional culturale, vorputea sã-ºi dezvolte noi abilitãþi, vor putea sa urmezecursuri de pregãtire profe-sionalã. Beneficiarii indirecþi

ai proiectului sunt cei peste50 000 de oameni carelocuiesc in localitãþile înveci-nate municipiului Lupeni.

Aceastã instituþieîmplineºte 88 de ani de cânda fost construitã. Investiþia s-arealizat din fonduri europenenerambursabile ºi, tocmai deaceea, este nevoie derespectarea termenelor.Fostul Teatru Minier, o construcþie impozantã,inauguratã în 1927, ca ºicadou oferit de CasaRegalã a României comu-nitãþii miniere din Lupeni,a fost readus la strãlucirealui de altãdatã, darlucrãrile sunt încã departede finalizare.

Proiectul Integrat deDezvoltare Urbanã cecuprinde reabilitarea ºimodernizarea PalatuluiCultural, ºi un alt proiect dejafinalizat ºi care a fost datfolosinþã, sistemul desupraveghere video urbanã,are o valoare de 9.374.664,03lei. Palatul va deveni un centrucultural autentic, deoareceaici vor fi organizate eveni-

mentele majore ale comu-nitãþii, iar la inaugurarea lui,administraþia localã vrea sãorganizeze o festivitate la caresã fie invitate personalitãþipolitice ale lumii culturalehunedorene ºi naþionale, pre-

cum ºi

reprezentanþiai Casei Regale.

Una dintre caracteristicilerelevante ale PalatuluiCultural era acustica sãlii despectacole. Prin punerea învaloare a celui mai importantobiectiv din municipiulLupeni readucem localnicilor

bucuria de a savura acusticasãlii. Acest a caracteristicã vafi întregitã de

achiziþionarea de noitehnologii de sonorizare sivideo proiectare. De aseme-nea noile tehnologii informa-tice sunt caracteristici importante care vor avea unrol important în activitãþileviitoare ale Palatului Cultural.Valoarea totalã a proiectuluieste 9.124.522,89 lei.Investiþiile care vizeazã reabi-litarea centrelor vechi, ame-najarea spaþiilor verzi sau aoricãrui efort municipal dereabilitare urbanã, trebuieîntreþinute. Acest proiect vacontribui nemijlocit la pãs-trarea clãdirilor ºi aspectuluioraºului, dupã intervenþiileinvestiþionale. Acest proiectpoate fi realizat în mod independent ºi îºi va produceefectele imediat ce va fi finalizat.

Palatul Cultural Lupeni,numit în perioada interbelicã

Teatrul Minier, a fost construit la iniþiativa RegeluiFerdinand I, de cãtreSocietatea Anonimã Românã„Lupeni”. Din anul dãrii înfolosinþã, 1927 ºi pânã în1948, aici au concertatdiferite orchestre camerale ºisimfonice, atât din tarã cât ºidin strãinãtate, iar pe scenãau jucat mari maeºtri ai dramaturgiei romaneºti.Dupã 1948 a funcþionat ca ºicinematograf, geamurile sãliide spectacole fiind zidite cucãrãmidã, iar la balcon s-aufãcut modificãri de-a lungultimpului pentru amenajareaunui aparat de video-proiecþie.Deºi proiectatã dupã Sala deaur a Filarmonicii din Viena,sala de spectacole a fost modificatã, scaunele fiindridicate, dând aspectul unuiamfiteatru. De-a lungul vremiii s-au date mai multe denu-miri dupã regimurile politicecare s-au perindat la condu-cerea tãrii, de la denumireainiþialã de Teatru Minier,trecând în 1948 la numelede Palat al Muncitorilor, iarprin anii 70 fiind numitPalatul Cultural “Minerul”.Dupã 1990 nu a mai existatniciun interes al conduceriiminei Lupeni, în posesiacãreia se afla din 1948, de a-lmai îngriji. Astfel, s-a degra-dat în anul 1999, când a fostdat ca locaþie de întâlnire ºimanifestare disponibilizaþilor.


“În ultima ºedinþã deconsiliu s-au aprobatindicatorii tehnici pen-tru cele trei grãdiniþe,vreau sã vã spun cã eine pun la dispoziþietoate materialele pentruanvelopare, iar cotanoastrã de finanþare oreprezintã manopera,izolarea plafonului ºispaþiul tehnic din jurulgrãdinþei”, a spusDaniel Viºan în ºedinþade îndatã a ConsiliuluiLocal Petroºani.

În urmã cu câtevaluni, gardul grãdiniþeidin cartierul Dimitrovºi-a schimbat total

aspectul. Acesta a fostvopsit de mai mulþi voluntari, însã consilieriiridicã o altã problemã.

“Dacã tot suntem ladiscuþii despre cele treigrãdiniþe, vreau sã spuncã, o iniþiativã lãudabilãau avut cei care au vopsit acel gard, însã înafarã de faptul cã euconsider cã nu ar aveanevoie de acel gard, mise pare inacceptabil cãa fost vopsit înainte de a fi reparat. Suntpanouri de sârmã, caresunt rupte, îndoite …dar acum sunt vopsite”,a spus Constantin

Lupu, consilier local. Cei care se ocupã în

mod express de grã-diniþe au subliniat nece-sitatea efectuãrii unorreparaþii la unitãþile destinate preºcolarilor.

“Noi de multã vremeam discutat cã trebuiereparate toate gardurilede la grãdiniþe, nunumai în Dimitrov ci ºi la cele din Aeroportunde astãzi puipanourile metalice ºimâine nu le mai ai. Noiam aºteptat intrarea peproiect a acestor grã-diniþe ºtiind cã se face

anvelopare ºi va fiºantier în jurul lor, amspus cã lãsãm la urmãreparaþiile gardurilor.Intre timp cei de laCaritas au trimis volun-tari ºi au vopsit acestegarduri însã, trebuie sãmenþionez cã gardurileau fost vopsite cuvopsea de la admninis-traþia publicã”, a precizat LuciaMuntean, director grãdiniþe Petroºani.

Trei grãdiniþe dinmunicipiul Petroºanivor intra într-un pro-gram de reabilitare.

Prin proiectul Naþiunilor Unite privind“Îmbunãtãþirea efi-cienþei energetice îngospodãriile ºi comu-nitãþile cu veniturireduse din România” se propune reabilitareatermicã a obiectivuluigrãdiniþa cu programprelungit numãrul 2 ºi agrãdiniþei numãrul 3 din localitate.

“În urma reabilitãriitermice se doreºteîmbunãtãþirea eficienþeienergetice a acesteiclãdiri prin termoizo-larea cu vatã mineralãbazalticã. Pentrurealizarea acestui obiec-tiv s-a întocmit docu-mentaþia de avizare alucrãrilor de investiþii.Conform raportului de

audit energetic clãdirease încadreazã în clasaenergeticã D, pierderilede energie fiind mari.Se propune realizareaunui termosistem pefaþada întregii clãdiri,peste finisajele defaþadã existente, termoizolarea plãciipeste ultimul nivel ºirealizarea îãnvelitoriidin þiglã metalicã precum ºi reabilitareatrotuarului”, se aratã înnota de fundamentare a rpoiectului.

UNDP va cofinanþainvestiþia prinfurnizarea materialelorce compun termosis-temul pentru faþadãrealizat cu plãci de vatãmineralã bazalticã.


Iluminat stradal modern ºi economicP rimãria Petroºani are în vedere modernizarea iluminatului

stradal. Dupã ce au fãcut economie prin cumpãrarea energieielectrice pe Bursa Românã de Mãrfuri, acum, municipalitatea vrea sãinvesteascã în corpuri de iluminat economice. Încã nu se ºtie când vaîncepe acest proces de modernizare a sistemului de iluminat stradal.

Inedit. Nuntã la palatC ununie la palat. Un cuplu din municipiul

Lupeni a ales sã îºi uneascã destinele la palat, ºi nu orice palat ci la Palatul Cultural dinlocalitate. Edilii susþin cã nu se percepe nicio taxãpentru oficierea cãsãtoriilor în acest loc.

Hoþii de fier vechi atacã grãdiniþeleG rãdiniþele au nevoie de reparaþii.

Sãptãmâna trecutã o grãdiniþã dinmunicipiul Petroºani a fost închisã deDirecþia de Sãnãtate Publicã pentru cã nurespectã normele. Chiar dacã situaþia nueste la fel de gravã ºi celelalte grãdiniþe dinmunicipiul Petroºani ar avea nevoie dereparaþii. Trei astfel de unitãþi au fostincluse într-un proiect de modernizare.

Geologi bulgari ºi rangeri islandezi s-au bucurat defrumuseþea Geoparcului Dinozaurilor Þara Haþegului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 20156 Actualitate

Primar ºi formatorde viitorT iberiu Iacob Ridzi,

primarul municipiuluiPetroºani, formeazã nu doaro comunitate ci ºi caractere.

Edilul localitãþii a colaborat ºi cuinstituþia de învãþãmânt superior dinValea Jiului unde a avut un contractde muncã individual cu timp parþial.Când întreaga lume îi celebra pedascãli, edilul ne-a spus cum a colaborat cu studenþii.

“Eu sunt la o colaborare cu cei dela Universitate, colaborez foarte binecu ei ºi am rãmas surprins plãcut defaptul cã foarte mulþi studenþi suntinteresaþi de ceea ce urmeazã sã seîntâmple în Valea Jiului atât din punctde vedere al turismului, al transportuluipe cablu sau deschiderea Vãii Jiului perutele Voineasa sau Herculane sauDefileul Jiului care de patru ani e totîn reparaþii”, a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarul municipiului Petroºani.

Meseria de dascãl este una dificlãpentru cã aceºti oameni formeaþã caractere ºi creioneazã viitorulgeneraþiilor întregi. În acelaºi timpaceastã meserie aduce ºi satisfacþii. La iniþiativa sindicatelor dinînvãþãmânt, Guvernul României aaderat, în 1994, la ratificarea acesteiConvenþii, urmând recunoaºtereaRecomandãrii UNESCO-OIM privindStatutul socio-profesional al cadrelordidactice, pentru alinierea României la standardele internaþionale dindomeniul educaþiei.

Monika BACIU

Oamenii dinCartierul Colonie, s-autrezit cã nu îºi mai potduce copiii la grãdiniþãºi acum se tem cã vorfi nevoiþi sã îi care înbraþe, în frig, pânã laclãdirea ºcolii, acolounde au aflat cã va fimutatã unitatea deînvãþãmânt. Preºcolariisunt prea mici sãmeargã atât de mult pejos ºi singura grãdiniþãdin Colonia Petroºanieste deja închisã dincauza mizeriei. Pãrinþiiacestor micuþi au

reacþionat ºi cer cagrãdiniþa sã fie derati-zatã, pentru cã nu îºipermit sã îi ducã pe ceimici prea departe.

„Suntem în alertãtoþi. Sunt supãratemamele cã veneau aiciaproape cu copiii ºierau bine aici, daracum sã umble cu eipânã sus în oraº e maigreu. Era aici o grãdiniþã pentru ei, iaracum nu mai avem.Dacã nu ne bagãnimeni în seamã, noi osã facem o grevã acolo

în faþa primãriei sauaici în stradã, ca sãstrigãm, sã spunem cuine aude”, spune obunicã revoltatã dinCartierul Colonie. Oaltã mãmicã ne explicãºi ea cã nu este deacord. „Sunt nemulþu-mitã pentru cã aici erao grãdiniþã aproape ºizice cã este mucegaisau microbi, dar deatâþia ani nu a fostmucegai ºi viruºi?

Nouã ne convenea aicicã suntem aproape ºine putem uita de copii,cã acum ca sã mergemla ªcoala nr 2 pe timpde iarnã cu un copil de3 ani, nu este bine ”,spune femeia.

Mai mult, dincolo demizeria care înconjoarãunitatea de învãþãmânt,oamenii au aflat cãclãdirea va fi transfor-matã în capelã ºi astai-a isterizat ºi mai rãu.

„Am aflat cã se facemorgã aici în grãdiniþacopiilor. Vã rugãm sãne ajutaþi, cã nu vremmorþi aici. Sã se întoar-cã înapoi copii”, afir-mã o altã femeie dinColonie, care are copiimici, în timp ce o altãmãmicã este ºi maisperiatã. „Avem copiimulþi care ºtiu cã aiciera grãdiniþã ºi acumsã facã o capelã ºi sãaducã morþi înãuntru,cu microbi. Nu estebine”, spune femeia,care ne-a cerut ajutor.

Autoritãþile locale,însã, sunt de altãpãrere. Nu vor fi duºimorþi acolo ºi asta ospune primarulmunicipiului PetroºaniTiberiu iacob Ridzi,care le-a sugerat mã-micilor sã îºi ducã deocamdatã copiiipânã la sediul ªcolii nr2, deoarece în clãdirea

veche nu se mai potcontinua cursurile.

„Grãdiniþa a fostînchisã, iar copiii aufost mutaþi la ªcoala nr2, unde sunt condiþiimai bune. Deocamdatãclãdirea veche va trebuireabilitatã aºa încât sãpoatã fi repusã înfuncþiune anul viitor.Nu se va face niciocapelã ºi asta este sigurîn acest moment, doarlucrãri de igienizare ºireabilitare totalã”, aprecizat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Copiii vor putea fiprimiþi de marþi la grã-diniþa ce funcþioneazãîn incinta ªcoliiGenerale nr. 2 ºi, deo-camdatã, tot acest an,acolo nu va mai puteasã funcþioneze niciounitate de învãþãmânt.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Câþi nu ne aducemaminte cu plãcere de ceicare ne-au predatmatematica, geografia,sau cu care am lucrat laorele de limba românã?Am ºtiut mereu cã profesorii sunt acolo casã ne înveþe, dar câþioare ne-am gândit cât degreu le-a fost lor? Nueste deloc uºor sã aºeziîn bancã niºte copii, sã-ivezi crescând ca adulþi ºimai apoi sã o iei dinnou, an de an, de lacapãt. Un numãr de 14profesori ne-au spus laPetroºani, de ZiuaEducatorului, ce a însem-nat pentru ei ºcoala.

”Am muncit, ca ºidumneavoastrã, cu multãdragoste de ºcoalã, decopii ºi mã bucur cã amajuns ºi în aceastã etapãa vieþii ºi vreau sã mãbucur de ea cât mai multtimp”, a spus BuiaFlorentina, profesoarã de geografie.

Au privit generaþiiîntregi crescând ºi auuitat sã îºi numere anii,

dar acum, la vârsta pensionãrii ar vrea sãîntoarcã timpul înapoi.

„Îmi pare cã am ajunsla 60 de ani ºi aº fi vrutsã mai am tot 20 dacã sepoate. Sper sã fiu sãnã-toasã ºi sã stau cât maimult alãturi de familiamea. Vã mulþumesc”, aspus ºi Gabriela Faluºi,cadru auxiliar la una din-tre ºcolile din Petroºani.

Oare câþi copii auînvãþat la matematicã cugândul la doamna profesoarã Olga Suciu ºi câþi îºi amintesc orelecu dânsa? Sunt mulþi, cusiguranþã, pentru cãdoamna profesoarã apredat cea mai greamaterie timp de 40 de

ani ºi se teme cã, de anulviitor, nu va ºti cum sã îºipetreacã timpul liber.

„Am predat matematicãºi, se ºtie, matematicaeste, pentru majoritateaelevilor, cuiul oricãruiexamen. Au fost anifrumoºi ºi am satisfacþiacã am mulþi urmaºi lacatedra de matematicã,însã, momentul acestacare marcheazã un sfârºitde drum, marcheazã înacelaºi timp ºi un nouînceput de drum, drumcare deocamdatã pare sãfie greu. Anul acesta maiam încã ore, dar eramîngrozitã la gândul ce osã fac? Sunt obiºnuitã deo viaþã întreagã sã mergla ºcoalã ºi sã predau

teorie, formule, teoreme,definiþii ºi apoi sã ascultsã vãd cât au progresat ºiacum mi se pare cã va fifoarte greu”, a mãrturisitOlga Suciu, profesoarãde matematicã.

Toþi dascãlii au primitmedalii ºi au fost oma-giaþi, iar primarul TiberiuIacob Ridzi le-a mulþumitpentru efortul pe care l-au fãcut mereu ca, înmintea copiilor noºtri ºi ageneraþiilor de copii pecare i-au format, sã facãordine. „Toþi, la rândulnostru, am fost elevi ºine-am uitat cu mareadmiraþie cãtre cei careau încercat sã ne trans-mitã cât mai mult dincunoºtinþele dumnealor.Vreau sã vã felicit pentrumodul în care faceþi acest lucru ºi sã vã felicitpentru dãruirea dinmunca de zi cu zi”, le-aspus Tiberiu Iacob Ridzi,primarul municipiuluiPetroºani, la momentul festiv.

Toþi profesorii care auieºit la pensie în acest anau avut prilejul de a fifelicitaþi în acest cadrufestiv ºi, în ziua lor liberã,au primit atenþia tuturor,pentru cã meritã sã lemulþumim toatã viaþapentru ceea ce au fãcutpentru noi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Grãdiniþã transformatã în capelã mortuarã?M ai mulþi copii care veneau la Grãdiniþa

nr 2 din Colonia Petroºani stau acumacasã, pentru cã riscã sã se îmbolnãveascã înclase. Unitatea a fost închisã, la finele sãptãmânii trecute, de inspectorii DSP ºiacum pãrinþii copiilor spun cã se tem ca grãdiniþa sã nu se transforme în capelã mortuarã, aºa cum au aflat recent.

Dascãli de aur, omagiaþi la PetroºaniA u stat mereu la catedrã ºi au ghidat generaþii întregi, iar

timp de aproximativ 4 decenii au fost mereu gata sã ne ajute.Sunt dascãlii pe care îi ºtim pe nume, de care ne aducem aminte cuplãcere, iar de Ziua Educatorului, la Petroºani, toþi cei care au ieºit la pensie au fost felicitaþi de primarul Tiberiu Iacob Ridzi.

“Apele ne dau bãtãide cap pe DN 7A.Acolo sunt mai multeinfilraþii, iar proiectantulºi contructorul cautãsoluþii. Sunt restricþii detonaj în zona în care auavut loc alunecãrile deteren”, a declarat IonTudor, ºeful DrumurilorNaþionale Gorj.

Potrivit ºefilor de ladrumuri, urmeazã a fiturnat asflatul pânã laGroapa Seacã.

“Sunt lucrãri neprevãzute în zonãcare vor fi rezolvate.S-a turnat asfaltulacolo unde a fostalunecarea de teren ºipânã în Chei, iar acum

se pregãteºte drumulpentru a fi turnat asfaltul pânã laGroapa Seacã”, a maisubliniat Tudor.

Pânã la intrarea încheile Jieþului a fostturnat un strat de

asfalt, iar de la intrareaîn chei în sus începecoºmarul ºoferilor.Potrivit CNADNR, peporþiunea ObârºiaLotrului – Petroºani auloc lucrãri de “consoli-dare si amenajaredrum”, perioada dedesfãºurare a acestorafiind de doi ani, adicã19.05.2015 –19.05.2017

De la ObârºiaLotrului pânã la Râncapovestea imagineaeste mai sumbrã.Asfalt mãturat de ploi ºi înlocuit de

pietre, stânci care seprãbuºesc pe carosabilºi drum care se surpã.ªi aici ar trebui sã aibã loc lucrãri, potrivitinformãrilor de laCNADNR.

“Circulaþia este per-misã în intervalul orar7:00 – 19:00 pentrucategoriile de autove-hicule cu masa totalãmai micã sau egalã de3,5 tone. Pe timpulnopþii circulaþia varãmâne închisã pentrutoate categoriile deautovehicule”, se aratãîn informarea CNAD-

NR. Oficialii de laDrumuri nu ºtiu însãcând vor fi finalizateaceste lucrãri.

În ceea ce priveºtetronsonul de drum din-tre Petroºani ºi VidraJudeþul Vâlcea, peCNADNR se specificãfaptul cã au loc“Lucrãri de consoli-dare ºi protecþie ver-sanþi” cu menþiunea cã“se închide circulaþiarutierã în perioada19.08.2015 –15.11.2015 pe DN7A sectorul cuprinsintre km 90+000 –101+000 (intersecþiecu DN 67C – Jieþ) ,în fiecare zi de lunipânã vineri între orele08:00 – 12:00 ºi14:00 – 18:00. În ziua de Sâmbãtã ºiDuminicã, precum ºiîn afara intervalelororare menþionate , cir-culaþia se va desfãºuraîn condiþii normale”.

În zilele de sâmbãtãºi duminicã acest tron-

son care leagã ValeaJiului de judeþulVâlcea este tranzitat

de sute de autoturismedin toate judeþele þãrii.Nu odatã s-a adus îndiscuþie acest drum,însã pânã acum nu s-a realizat nimic concretpentru a-l reabilita ºi a pune în valoarepeisajele.

Firma construc-toare are la dispoziþiedoi ani pentru a finali-za lucrãrile la drumulcare a fost afectat anul trecut de inundaþii.Lucrãrile se vor derulape ruta Jieþ – limitã cu judeþul Vâlcea.Drumul face legãturacu judeþul Vâlcea, oricu Transalpina, iar dincauza stadiului avansatde degradare, estepracticabil doar vara ºiiarna, cei care se încumetã pot mergedoar cu maºini 4×4.reabilitarea drumuluicuprinde ºi porþiuneaspre Petroºani, care stã acum sã seprãbuºeascã, dar ºitronsonul ce duce sprestaþiunea de schiTransalpina, prinCheile Jieþului.

Monika BACIUMonika BACIUAproape 200de noi cazuride cancerÎ n doar doi ani,

200 de cazuri noi decancer. Luna aceasta este luna Internaþionalãde Luptã ÎmpotrivaCancerului de Sân.

În doar doi ani, numãrulcazurilor de cancer de sân acrescut cu 57. dacã în anul2013 în judeþul Hunedoara aufost depistate 105 cazuri decancer de sân, în anul 2014 aufost înregistrate 162 de cazuri.În ceea ce priveºte numãrultotal al cazurilor de cancerînregistrate în judeþulHunedoara a crescut într-un an cu aproape200. astfel, în anul 2013în judeþ erau 1568 decazuri, iar în 2014 s-auînregistrat 1738 decazuri de cancer de coluterin ºi cancer la sân.

Depistarea canceruluide sân incipient foartemult creºte ºansele desupravieþuire a bolii.Femeile care sunt diag-nosticate într-un stadiu

incipient al bolii au, în generalrate de supravieþuire mai maridecât femeile diagnosticate cucancer de sân mai avansate.Depistarea precoce poateîmbunãtãþi în mod semnificativratele de supravietuire cancerde san, care permite medicilor oncologi ºi de timppentru a trata în mod corespunzãtor cancerul.

România, potrivit InstitutuluiOncologic din Bucureºti,rãmâne pe lista neagrã a statis-ticilor sumbre cu privire la ratadiagnosticãrii ºi identificãriiacestei forme canceroase, dar ºila cea a mortalitãþii din pricinaei, aproape 6 mii de cazuri noifiind identificate anual.Federaþia Asociaþiei Bolnavilorde Cancer din România aprezentat, în 2012, un"tablou"similar ºi reprezentativ pentrusituaþia curentã a bolnavilor decancer de orice tip, dar ºi de cel

mamar, luat individual. Astfel, puþin peste 49 de mii

de cazuri au fost înregistrate,dintre care cele mai multe aufost mamare (la femei), pe locul urmãtor situându-se celpulmonar (la bãrbaþi).

Monika BACIU Monika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 2015 Actualitate 7

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtireprofesionalã Petroºani cu sediul în

Petroºani, la Casa de Culturã aSindicatelor organizeazã cursuri deNoþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON: 0722448428

Infiltraþiile de pe DN 7A - o povarã pentru constructoriI nfiltraþiile de pe DN 7A dau bãtãi de

cap constructorilor. Lucrãrile de modernizare a drumului naþional 7A careface legãtura între Valea Jiului ºi judeþulVâlcea a intrat de ceva timp într-un ampluproces de modernizare. Constructorii seconfruntã însã cu o problemã, ºi anumecea a infiltraþiilor.

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 9.80 lei- Fleicã porc - 12.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.30 lei- Carne tocatã - 12.80 lei- Cotlet porc cu os - 13.80 lei- Cotlet porc fãrã os -18.50 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Ceafã porc cu os - 13.80 lei- Costiþã porc cu os - 9.80 lei- Ciolane porc - 5,00 lei- Slãninã crudã - 3,90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 6 Octombrie 20158 Sport

Era în urmã cu 41 de ani. Pe 2octombrie 1974.Moment profund pen-tru fotbalul din ValeaJiului, din România.Jiul Petroºani juca în

Cupa Cupelor, a douacompetiþie de valoaredin Europa, meciulretur cu scoþienii de la Dundee United.Fusese 0-3 în tur, darera magia momentului,

dorinþa revanºei. Un meci revanºã deneuitat, atunci pe vechiul stadion, dinactualul parc „CarolSchreter”, un stadioncu 10.000 de spectatori înghesuiþiprintre scândurilebãtrânului stadion.

O primã reprizã devis, 2-0 cu Rozsnyai ºiTonca marcând rapid,în minutele 15 ºi 23,

fapt ce reaprinde speranþele cã diferenþa ar putea fi cel puþinrefãcutã. O echipã cuPuiu Rusu, Stocker,Gabi Stan, Adi Dodu,Mihai Stoichiþã, ªoni Nagy sau GigiMulþescu ºi PetreLibardi, în cel mai bunmeci al carierei lui,aproape de a face pasulurmãtor în Europa. Eraîntr-o miercuri, zi rece

de 2 octombrie 1974.Au trecut 41 de ani

de la cel mai sublimmeci al Jiului pe planinternaþional. O viaþã,o generaþie. Mulþi auplecat dintre noi –Naste, ªoni Nagy, PuiuRus, Libardi, Tonca –dar performanþarãmâne. Cu respect sãne aducem aminte deea mereu. Mãcar dintr-un colþ de paginã.

Henþ cu mâna

Moment trecut discret ºi uitat...

S -a stins dinviaþã la Arad,

la vârsta de 72 de anifostul mare rugbystdin linia a III-a aªtiinþei Petroºani,Gheorghe (Gicã)Bãltãreþu.

El a venit de laSteaua în 1971,jucând douã sezoane,pânã în 1973, reuºindun loc 2 cu ªtiinþa în1972, într-un lot de

mare valoare, cu C.Dinu, Bãrgãunaº, Fl.Constantin, Fãlcuºanu,Emil Neagu, Bucos,Dan Talpã, MichiMartin.

Din 1973 GicãBãltãreþu devineantrenorul echipei,obþinând un loc 2 înSeria a 2-a a Diviziei„A” ºi un loc 4 însezonul 1976-77.Pleacã, dar revine laªtiinþa ca antrenor în

perioada 1980-1982,când echipa ocupãlocuri fruntaºe. Ceicare au lucrat cu ell-au caracterizat ca unantrenor care a luptatmereu pentru jucãtoriisãi, fiind un bun liantîntre conducere ºiechipã.

De la 1 octombrie,Gicã Bãltãreþu apãrãsit lumea... ªtiinþei definitiv. Fie-i þãrâna uºoarã!

Fotbal, Liga a III-a,Seria a 4-a

MAMA MIA, CE BÃTAIE!

500 de spectatori au speratîntr-o victorie hunedoreanã, care sãducã FC-ul pe locul 1 în Seria a 4-a – ASU Poli. Timiºoara, liderul, a

stat – dar n-a fost sã fie.Chiar dacã D. Ursachi (min.

9) ºi R. Drãgoescu (min. 50) auavut douã uriaºe ocazii, în plushunedorenii reclamând ºi un penal-ty, la un fault asupra lui Bozian(min. 70). De data asta însã, doar0-2...

Naþional Sebiº urcã pe primulloc, dupã victoria cu 1-0 împotrivacelor de la CSU II Craiova, înschimb Cetate Deva, dupã 0-2 laIghiu, ajunge pe loc retrogradabil.

- MEMORIA FOTOGRAFIEI -În fiecare zi de marþi vom publica în cotidianul nostru o fotografie cu un moment

semnificativ din sportul Vãii Jiului. Un motiv în plus pentru a ne împorspãta memoria despre faptul cã au existat performanþe sportive ºi în Valea Jiului.

Fotbal, Liga a II-a

Lideri cu...emoþii

În Seria 1, liderulDacia Unirea Brãila a egalat,1-1, la Constanþa în minutul90+4, menþinându-ºi locul 1în faþa Bacãului, câºtigãtor la Oþelul Galaþi.

Ca o curiozitate, singuraechipã neînvinsã din Seria 1este Dunãrea Cãlãraºi (3-0 laP. Neamþ, cu un hat-trickreuºit de V. Alexandru).

Primarul Sucevei, IonLungu, a oferit o primã de22.000 euro echipei C.F.R.Suceava pentru victoria cu 3-1 obþinutã la ACS Berceni.

În Seria a 2-a, liderulFCM Baia Mare rãmâne neînvins, 2-2 acasã cuChindia Târgoviºte, gazdeleavând la un moment dat 2-0.

Nou promovata UTA BD a revenit la Braºov de la0-2, cât era scorul în min. 74, reuºind în final un nesperat 2-2.

Puºtii de la „U” Cluj aureuºit un 1-0 (gol min. 80Ursu) la CS Mioveni, o altãsurprizã fiind prima victorie înacest campionat a celor de laFC Bihor Oradea, 3-2 laCaransebeº.

Tragedie

A MURIT GICÃ BÃLTÃREÞU

Paginã realizatã de Genu TUÞU

ACROBAÞIIAERIENEMeci echilibrat

cu oltenii, cu luptãaerianã pentrubalon, între Naidin(Jiul) ºi Ivan (Univ. Craiova) ºi sub privirile luiKotormany ºi Ion Constantin (2 nov. 1969, Jiul – UniversitateaCraiova 1-1).

ªtiinþa Petroºani, vicecampioana României la rugby în 1972, cu Gicã Bãltãreþu (în medalion) în echipã

cvj nr 958, marti 6 octombrie

Documents