cvj nr 1072, marti 29 martie

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1072

Marti, 29 Martie 2016

M ineritul din Valea Jiului, gaura neagrã a economieiromâneºti. Statul a pompat sute de milioane de lei în

Valea Jiului, sub diferite forme, ba subvenþii, ba ajutoare destat. Mineritul a fost un adevãrat paradis fiscal pentru cei careau ales sã transforme aurul negru în lingouri de aur pentru folosul propriu. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

MINERITUL, PARADIS FISCAL

Sume de ordinul miliardelor de dolariau ajuns în minerit

I arnã blândã, costurimari. Iarna care a

trecut a fost una destulde blândã. Cantitateade zãpadã care a cãzutnu a fost una foarteînsemnatã, spre deloc,dar costurile pentru des-zãpezire, la Petroºani aufost de ordinul sutelorde mii de lei.

Sezonul de iarnã s-adovedit a fi unul profitabilpentru firmele de profilcare au lucrat cu primãriaPetroºani ºi s-au ocupat deprocesul de curãþire azãpezii ºi topire a gheþii(banilor publici). Nu maipuþin de 400 de mii de leia cheltuit Direcþia deAdministrare a DomeniuluiPublic ºi Privat al munici-piului Petroºani pentrucurãþarea arterelor.

“Undeva la 400 de miide lei a costat deszãpezireaîn municipiul Petroºani.Aici vorbim de materialulantiderapant, sare, nisip,clorurã de calciu ºi ºoferii.Nu este vorba doar dedeszãpezirea propriu-zisã,ci ºi de curãþarea gheþii”, adeclarat Daniel Viºan,director executiv DADPPPetroºani.

Faþã de sezonul de iarnã2014-2015, costurile pen-tru deszãpezire au crescutde patru ori, în condiþiile încare din cele trei luni deiarnã, adunate au fost celmult douã sãptãmâniînzãpezite. În sezonul trecut deszãpezirea înPetroºani a costat puþinpeste 100 de mii de lei, iaranul acesta deszãpezirea atopit mai bine de 400 demii de lei din bugetul local.

Monika BACIUMonika BACIU

P rocesul fostuluimanager al

Spitalului municipalLupeni, o telenovelãfãrã sfârºit. MarianaMateescu, fostul manager al spitaluluimunicipal din Lupeni afost trimisã în judecatãpentru abuz în serviciu.

Prima instanþã a gãsit-ovinovatã, iar aceasta afãcut recurs care se judecãla Curtea de Apel AlbaIulia. Aici va avea loc unnou termen în care vor fiaudiaþi martorii.

„Amânã cauza pentru audierea martorilorpropuºi”, se aratã însoluþia instanþei.

La prima instanþã,judecãtorul a apreciat cãMariana Mateescu se facevinovatã de infracþiunileimputate de procurori ºi aucondamnat-o la un anînchisoare pentrusãvârºirea infracþiunii deabuz în serviciu contraintereselor publice.Totodatã, magistratul amai condamnat-o peMateescu ºi la trei luni deînchisoare, pentru cã nu arecuperat prejudiciul indi-

cat de Curtea de Conturi.Pedepsele au fost conto-pite, dar ºi suspendatecondiþionat pe o perioadãde trei ani, termen deîncercare stabilit de magis-trat. Conform sentinþeiJudecãtoriei Petroºani,Mariana Mateescu esteobligatã sã achite SpitaluluiMunicipal Lupeni suma de45.987,65 lei cu titlu dedespãgubiri civile. Dosarulmanagerului SpitaluluiMunicipal Lupeni a ajunsla judecatã în anul 2013,iar medicul a fost acuzat cãa folosit bani publici îninteres personal. Practic,

managerul MarianaMateescu aproba sumelede bani pentru servicii deavocaturã ºi, în unelecazuri, chiar ea era ceacare ridica banii. Mai mult,deºi unitatea medicalã nuavea bani pentru medica-mente, managerul nu þinea

cont de acest lucru ºidãdea directive clare sã se facã urgent plãþi cãtreavocat. Pentru contractelede asistenþã juridicã nu auexistat documente care sãstea la baza deconturilor,iar de multe ori, sumelecerute de avocat (onorariu,plus diurnã, cazare ºitransport) pentru un pro-ces la Alba Iulia, erau maimari decât cele pentru unproces la Înalta Curte deCasaþie ºi Justiþie. Înperioada 2005-2009,Spitalul Municipal Lupenia fãcut plãþi pentru serviciide avocaturã în valoare depeste 200.000 de lei.


Deszãpezirea a topit 400 de mii de lei din bugetul local

Abuzul în serviciu, telenovelã fãrã sfârºit

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 20162 Actualitate

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.50 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.00 lei- Fleicã porc - 10.00 lei- Carne tocatã - 10.90 lei- Cotlet porc cu os - 12..00 lei- Cotlet porc fãrã os -15.50 lei- Ceafã porc cu os - 12.00 lei- Ceafã porc fãrã os - 15.50 lei- Costiþã porc cu os - 8.50 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Fotografiile marcate cu (T) reprezintã trucaje ºi trebuiesc tratate

ca atare.

NOU ÎN PETROªANI!

VIDEO-ENDOSCOPIENAS, GÂT, URECHI

Consultaþii ORL Audiometrie tonalã &vocalã Protezãri auditive

- Dr. PREDA MIHAI - Cabinet ORL: Petroºani, Str. Aviatorilor 19E

Programãri consultaþii: 0723-814806;0254-540574

“Doar în anul 2015la cabinetul stomato-logic au fost 252 deconsultaþii medicale,iar de la începutul anu-lui ºi pânã acum alþi35 de elevi au bene-

ficiat de aceste servicii”, a declarat Ilie Pãducel, primaruloraºului Petrila.

Edilii locali au alocatfonduri ºi pentru achiziþionarea unuinou scaun stomatolo-gic pentru cabinetulcare fucþioneazã în in-cinta grãdiniþei din zonaCap de Linie Petrila.

“De câteva zile amcumpãrat un scaunstomatologic nou.Undeva la 30 de miide lei a costat acesta,banii fiind din bugetullocal”, a mai spus

sursa citatã. ªi cabinetul medical

ºcolar generalist dincadrul ColegiuluiTehnic ConstantinBrâncuºi din Petrila îºiaratã utilitatea. În cursul anului 2015 aici au fost consultaþipeste 136 de elevi.

“În total, în celedouã cabinete medi-cale ºcolare s-au efec-tuate peste 2870 deconsultaþii atât pentrupreºcolari cât ºi pentruliceeni”, a mai spusprimarul oraºuluiPetrila.

La nivelul judeþuluiHunedoara cele 103cadre medicale dincabintele ºcolare, doc-tori ºi asistente, trebuiesã vadã de sãnãtatea apeste 60 de mii deelevi. Autoritãþilelocale trebuie sã selupte pentru înfiinþareade cabinete medicaleºcolare. Nu în toatelocalitãþile din ValeaJiului existã cabinetemedicale ºcolare, iaraici responsabilitatea

cade în sarcinaautoritãþilor locale,potrivit ministeruluiSãnãtãþii.

“Pentru înfiinþareade noi posturi în medicina ºcolarã estenecesar ca autoritãþileadministraþiei publicelocale sã îºi includã înorganigrama proprieposturile de mediciºcolari ºi asistentemedicale ºcolare ºi dea organiza concurs deocupare împreunã cu

reprezentanþii direcþi-ilor de sãnãtate publicãjudeþene. Posturile potfi finanþate atât dinbugetul administraþieipublice locale cât ºi decãtre MinisterulSãnãtãþii conformOUG 162/2008privind transferulansambului de atribuþiiºi competenþe exerci-tate de MinisterulSãnãtãþii Publice cãtreautoritãþile adminis-traþiei publice locale”, se aratã îndocumenteleMinisterului Sãnãtãþii.

În momentul de faþãla nivelul Vãii Jiuluiexistã doar un cabinetºcolar stomatologic ºiacesta funcþioneazã laPetrila. Pentru a creºte accesul la acesteservicii, reprezentanþiiministerului au învedere suplimentareafondurilor.


C URTEA DEAPEL ALBA

IULIA organizeazãconcurs pentru ocuparea unui post degrefier arhivar laJudecãtoria Petroºani.

Concursul va avea loc ladata de 22 aprilie 2016 lasediul TribunaluluiHunedoara din Deva, str. 1Decembrie 1918, nr. 35,jud. Hunedoara.

Proba practicã, eliminato-rie, se va desfãºuraîncepând cu ora 9,00, iarproba scrisã de verificare acunoºtinþelor teoretice vaavea loc la ora 13,00.

Cererile împreunã cuactele necesare înscrierii laconcurs se vor depune lasediul TribunaluluiHunedoara, etajul I, camera101 ºi etajul II, camera 214,în perioada 1 – 11 aprilie2016, între orele 12,00 -15,00.

Taxa de înscriere la con-

curs este de 100 de lei ºi seachitã în contul Curþii deApel Alba Iulia deschis laTrezoreria Alba Iulia, cont nr.RO56TREZ00220E330500XXXX, cu menþiunea „pentru concurs".

Condiþiile de participare,cererea ºi actele necesareînscrierii, tematica ºi bibli-ografia pentru concurs suntafiºate la sediul TribunaluluiHunedoara ºi postate pepagina de internet ainstanþei.

BIROUL DE INFORMAREªI RELAÞII PUBLICEJudecãtor TIMIªAN

CARMEN MIHAELA –preºedinte Tribunalul

Hunedoara

Concurs de schi de turã

Î n staþiunile montane din Valea Jiului,iarna pare sã fi venit doar acum. Stratul

de zãpadã este unul consistent, spre bucuriaiubitorilor sporturilor de iarnã.

Astfel, în acest sfârºit de sãtpãmânã, în staþiu-nea montanã Parâng va avea loc un concurs deschi de turã. “Asociaþia Pro-Parâng Petroºaniorganizeazã în data de 03.04.2016 în masivulParâng ceea de a III-a ediþie a concursului de schi,,de turã" Cupa Pro-Parâng. Startul la ora 11 depe pârtia A zona Cabana ,,Mario”, spun cei dincadrul Asociaþiei ProParâng.

La munte stratul de zãpadã mãsoarã câþiva zeci de centimetri, iar condiþiile sunt numai bunepentru practicarea sporturilor de iarnã.


Cabinetul ºcolar stomatologic de laPetrila, peste 300 de consultaþii

S ingurul cabinet medical ºcolar din Valea Jiuluifuncþioneazã la Petrila, iar acesta îºi aratã utilitatea.

Asistenþa medicalã stomatologicã în rândul copiilor este absolut necesarã, iar de acest lucru beneficiazã gratuit, eleviidin Petrila. Doar în anul 2015, la cabinetul medical ºcolarstomatologic au fost consultaþi sute de copii.

Se cautã grefier pentruJudecãtoria Petroºani

N u mai puþinde ºase candi-

daþi se vor lupta laalegerile locale dinvarã, pentru aobþine funcþia deprimar al micuþeilocalitãþi din vestulVãii Jiului. Actualuledil pleacã cu primaºansã, însã lucrurilese pot complica.

Nicolae Dunca(PSD) actualul primaral localitãþii Aninoasa,Adrian Albescu (PNL),Maria Gudacu (PRM),Dumitru Bãlãieþ(ALDE) ºi OctavianPerþa (PSRO) se vorlupta pentru mandatulde primar la alegeriledin iunie, însã în cursãse va înscrie ºi fostul

primar Ilie Botgros,chiar dacã încã nu ºi-aanunþat ºi formaþiuneape listele cãreia vacandida. Actualul edilºef al Aninoaseipleacã cu primaºansã, Dunca avândmeritul cã a scos dininsolvenþã localitateaºi a reuºit sã derulezeo serie de investiþiimai ales în drumuri,

pe care locuitorii le-auaºteptat de aproape20 de ani. ”Oameniisunt mulþumiþi de ceeace am fãcut înAninoasa ºi chiar ºi eusunt mulþumit, chiardacã e loc de maibine, se vede cã s-amiºcat ceva. De atâþiaani nu s-a fãcut nimicºi eu am lãsat ceva în

urma mea. Nu subes-timez pe nimeni, dareu cred cã am reuºitsã-i conving peoameni cã m-am zbãtut pentru ei”, adeclarat NicolaeDunca, primarul localitãþii Aninoasa.Liberalii l-au aruncatîn luptã pe actualulviceprimar, AdrianAlbescu, care a fãcutechipã cu edilul PSD.Albescu ar spera sãocupe prima poziþiepe lista de consilieri ºiodatã intrat în compo-nenþa legislativuluilocal, sã fie realesviceprimar. ªi IlieBotgros sperã la o”revanºã”, dupã ce apierdut funcþia laalegerile trecute lacâteva zeci de voturi.

Botgros a fost trimisîn judecatã pentrudelapidare, dar cumnu s-a dat o sentinþãdefinitivã ºi irevocabilãîn dosarul sãu, poatecandida fãrã restricþii.

Candidaþii partidelormai mici þintesc, înprincipal, un loc înConsiliul LocalAninoasa.

MaximilianMaximilianGÂNJU GÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 2016 Politic 3

Sãptãmâna trecutã, afost voatatã tacit, fãrã dezbateri, de Senat, legeanumitã Legea votului obliga-toriu. Respectivul proiecturmeazã sã fie votat deCamera Deputaþilor, careeste for decizional.

Proiectul respectiv, iniþiatde mai mulþi senatori ºideputaþi PSD ºi UNPR,spune cã “Votul este obligatoriu pentru toþicetãþenii români cu drept de vot“, iar neparticipareava fi sancþionatã cu 1.000lei amendã.

Legea a introdus pebuletinul de vot un patru-later alb pentru alegãtoriicare nu vor sã acorde votulnici unui candidat. Acestpatrulater ar urma sã aibãinscripþionat “nici unul dintre candidaþi nu cores-punde”. În cazul în carevoturile alegãtorilor patru-laterului alb însumeazã 50%plus unu, se va organiza unnou tur de scrutin.

Existã ºi scutiri de la vot,respectiv ”votul nu esteobligatoriu pentru cetãþeniicare au peste 80 de ani ºipentru cei care suferã deboli cronice”.

Senatorul UNPR deValea Jiului, HaralambieVochiþoiu, a precizat cã nuar numi acest proiect delege ca fiind unul careobligã cetãþeanul, pentru cãîn Constituºie se spune cã

votul este liber exprimat ºieste un drept, nu o obliga-þie. Ca urmare, senatorul a precizat cã, practic,cetãþeanul care nu-ºiexercitã dreptul trebuie sãînapoieze banii cheltuiþi cuasigurarea acestui drept alsãu de care n-a uzat.

”Este mai degrabã o legeprin care, practic, cei carenu se duc la vot sãplãteascã ceea ce s-a chetuit

cu ei la aceste alegeri,respectiv tipãrireabuletinelor de vot, ºtampile,oameni ºi ce mai implicãorganizarea alegerilorfuncþie de numãrul dealegãtori.

Personal nu cred cãaceastã lege va intra învigoare pentru cã în Senata trecut tacit, adicã fãrãdezbateri, ºi nu poate fi trecutã la fel ºi în CameraDeputaþilor. Legea s-a vrutun fel de responsabilizare a cetãþenilor, pentru cãpoliticienii rãi sunt puºi/aleºi de alegãtorii buni darcare nu se implicã. ªi înalte þãri existã astfel de legi”– a declarat HaralambieVochiþoiu, senator de Valea Jiului.

În expunerea de motivese aratã cã, prin introduce-rea votului obligatoriu înRomânia, ar putea fi certifi-catã ºi obligaþia civicã acetãþenilor de a-ºi alegereprezentanþii ºi s-ar conferi

mai multã reprezentativitateforului legislativ ºi mai multãlegitimitate Guvernului.

Iniþiatorii precizeazã cã înUniunea Europeanã existãpatru state unde votul esteobligatoriu ºi sancþionat -Cipru, Grecia, Luxemburgsi Belgia - ºi douã þãri undevotul este obligatoriu, darnesancþionat - Italia ºiPortugalia.

ªi în Bulgaria se aflã înplinã desfãºurare adoptareaunei asemenea legi a votuluiobligatoriu. În þara vecinãamenzile sunt de pânã la 50 de leva, adicã aproape115 lei, sau cu tãierea ajutoarelor sociale pentru operioadã de trei luni.

Noii liberalii sunt împotri-va votului obligatoriu, deºiîn 2012, secretarul generaladjunct al PNL, DanMihalache, susþinea cã,ideea nu este una chiar li-beralã, dar votul obligatoriuar elimina, mãcar parþial,mita electoralã. Acesta pre-ciza cã: "La un procent departicipare de 60%, ponderea votului cumpãratnu mai influenþeazã decisivrezultatul… Ar fi fost nevoiesã ne gândim mãcar pentruun mandat, sau douã, laintroducerea votului obliga-toriu”. Dar cum Noul PNLeste format, majoritar, dinfoºti PDL-iºti, ºi ideea eliminãrii mitei electorale apãlit considerabil.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Votul obligatoriu, trecut de Senat, nu estechiar obligatoriu dacã plãteºti 1000 lei”Este mai degrabã o lege prin care, practic, cei care nu se duc la vot sã plãteascã ceea ce s-a

chetuit cu ei la aceste alegeri, respectiv tipãrirea buletinelor de vot, ºtampile, oameni ºi ce maiimplicã organizarea alegerilor funcþie de numãrul de alegãtori. Personal nu cred cã aceastã lege vaintra în vigoare pentru cã în Senat a trecut tacit, adicã fãrã dezbateri, ºi nu poate fi trecutã la fel ºiîn Camera Deputaþilor. Legea s-a vrut un fel de responsabilizare a cetãþenilor, pentru cã politicieniirãi sunt puºi, aleºi de alegãtorii buni dar care nu se implicã. ªi în alte þãri existã astfel de legi” –Haralambie Vochiþoiu, senator de Valea Jiului.

Bãtaie mare pe Primãria Aninoasa

O tânãrã, care s-a stabilit de mai mulþi ani înBelgia a venit pânã laPetroºani ca sã îºi achitedãrile locale. Nu a mai fostde ceva vreme aici, iaracum a fãcut acest drum,special ca sã îºi rezolveproblemele la acest ghiºeu.Nu a ºtiut de plata on-lineºi nici nu prea ar fi avutîncredere în ea.

„Nu ºtiam. Din Belgiaam sosit recent ºi nu ºtiamcã aº fi putut sã plãtesc ºide acolo. Presupun cã emai simplu, dar nu ºtiam ºipot sã spun cã nu amchiar încredere cã estesigur. De când stau înBelgia nu am ºtiut, decând puteam plãti?”, seîntreabã tânãra care completa de zor o serie deacte, dupã ce a fãcut

drumul din Bruxelles înRomânia ºi a ºi stat lacoadã la ghiºeul dinPetroºani.

Sistemul este operaþio-nal de 3 ani, însã nicipânã acum nu prea suntclineþi care sã plãteascãprin acest mod. Unii, însã,recunosc cã sunt depãºiþide idee ºi preferã sã steala cozi. „Nu pot sã plãtescaºa, pentru cã eu trãiescdin ajutorul social ºi nu ºtiusã lucrez cu internetul ºinici pe telefon nu mã descurc. Prefer sã stau lacoadã. Asta e concepþiamea, dacã nu mã descurccu tehnologia, care este unlucru stresant”, a declarato altã doamnã care a statluni la coadã la ghiºeul dinPetroºani, unde fiecarestat cam 10 – 15 minute.

Nu toþi, însã, considerãplata on-line un stres, iar obunã parte dintre cei carelocuiesc în Petroºani auaccesat ºi acest sistem, casã evite aglomeraþia de laghiºeu. „Sunt cam 90 decontribuabili care au cerutuser ºi parolã pentrughiºeu.ro. Ei ar trebui,însã, sã ºtie cã ne pottrimite o solicitare peadresa noastrã de e-mail,iar noi le vom crea un uti-lizator ºi o parolã, pe careo pot modifica singuridupã ce o primesc pe ceade la noi. Cei care sunt dinalte localitãþi, în general,pot plãti astfel, dar sunt ºicei care au domiciliul laPetroºani ºi vor ca sã evite cozile la ghiºee ”, adeclarat Alin Gal, ºefulBiroului Impozite ºi taxelocale Petroºani.

Sistemul este sigur,spun cei care îl ges-tioneazã ºi care ne dauasigurãri cã nu putem sãpierdem banii, dacã pro-cedãm corect. „Este foartesigur, pentru cã trans-miterea datelor se faceprin STS ºi putem plãti ºiimpozite ºi amenzi, fãrãniciun fel de problemã”, amai adãugat Alin Gal.

Începând de vineri, 25martie 2016, datele deacces pot fi obþinute încâteva minute, prin introducerea CNP-ului ºi adatelor de pe cardul ban-car personal. User-ul ºiparola sunt trimise într-unminut pe adresa de e-mailfurnizatã, dupã care puteþisã vedeþi ce obligaþii deplatã aveþi ºi bineinteles,sã plãtiþi tot on-line.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

La Uricani, DãnuþBuhãescu spune cãface curat pe albiileapelor de munte demai bine de o lunã ºijumãtate ºi asta pentrucã, odatã cu topireazãpezilor, au ieºit pemal tone de deºeuri ºigunoaie.

Mai mult, cei careau tot felul de con-strucþii pe albia apelor,au fost avertizaþi ºiurmeazã chiar sã fieamendaþi. Acþiunea,însã, continuã zi de ziºi oamenii parcã numai prididesc cu strânsul mizeriilor depe albii.

„Avem un bazinhidrografic mare ºi cufoarte multe cursuri deapã, pentru cã oraºulUricani este de 3 orimai întins decâtLupeniul spre exemplu. Din pãcate,localnicii au înþeles, peperioada iernii, sãarunce gunoaiele pemalul cursurilor deapã. Echipele de lagospodãrie sunt înteren ºi cãutãm sãfinalizãm tot. Pe viitor,însã, vom întocmi un plan de mãsuricoercitive, împotriva

celor care chiar îºi batjoc. De o lunã ºi vreodouã sãptãmâni se totlucreazã ºi tot gãsimmereu deºeurile peape”, afirmã DãnuþBuhãescu, primaruloraºului Uricani.

Jiul de Vest ajunge,ca ºi cel de Est, încãrcat de deºeuri înDefileul Jiului ºi cei dela Apele Române au

transmis periodic aver-tizãri cãtre primãrii.Campania de verifi-care a apelor este înplinã desfãºurare, lafel ca ºi cea decurãþare a albiilor, înfiecare oraº prin caretrec cele douã Jiuri înValea Jiului.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Anii ’90, începproblemele ºi sepompeazã banii

În anii “90 au apãrutprimele probleme înValea Jiului. Dupã mine-riadele de la începutulanilor '90, Valea Jiuluiintrã într-un lung procesde restructurare ºi reor-ganizare. În contextuldeclinului industrial ºi alscãderii consumului deenergie, guvernelemenþin artificial pro-ducþia de cãrbune, prinpomparea de subvenþiiîn Valea Jiului.

“În 1993, ValeaJiului beneficiazã pentruactivitatea de minerit desubvenþii de 130 mili-oane dolari, dupã ce înanul precedent benefici-ase de 100 milioane dedolari subvenþie dinpartea statului”, searatã în raportul admi-nistratorului judiciar al

CEH. Primele importuri de

cãrbune ajung în ValeaJiului în anul 1997.Cãrbunele a ajuns aicidin Australia, la un preþmult mai mic decât celdin Valea Jiului. Totatunci încep primeledisponibilizãri masive.

“În 1997, deoarecepreþul cãrbunelui adusdin Australia era maimic decât cel extras dinValea Jiului, guvernulprocedeazã la con-cedierea a cca. 20.000mineri în condiþiile încare se acorda pentrufiecare între 12 ºi 20 desalarii compensatorii”,mai aratã raportullichidatorului judiciar.

CNH, alte sutede milioane

Dupã disponibilizãrilemasive din anul 1997se trece la înfiinþareaunei noi societãþi. Astfel,

în anul 1998 apareCompania Naþionalã aHuilei, aflatã astãzi înlichidare ºi cu datorii deordinul miliardelor. ªiaici statul român pom-peazã bani. În 1998 seînfiinþeazã Companianaþionalã a Huilei ºi înparalel cca. 150 mili-oane de dolari sunt alocate de cãtre guvernpentru programul deînchidere a exploatãrilorminiere. În 1999,Guvernul Radu Vasile seconfruntã cu o crizãsocialã de proporþii.Peste 15.000 de mineriai Companiei Naþionalea Huilei declanºeazã unprotest, ca rãspuns larestructurarea Vãii Jiului.Printre revendicãri senumãrã pensia pe viaþãpentru disponibilizaþi ºicreºteri salariale de pânãla 35% pentru cei carerãmân în sistem.

„În condiþiile în care vor într-adevãr sãrestructureze, noi suntem de acord cã toþisalariaþii CompanieiNaþionale a Huilei sãprimescã, pânã ies lapensie, un salariu netlunar de 400 de dolaripe lunã, plus 100 dedolari pentru facilitãþilepe care le avem princontract, deci 500 dedolari per total”, spuneaMiron Cozma în 1999”,

aratã administratoruljudiciar.

Compania Naþionalãa Huilei este în topulcelor mai mari datornicila bugetul de stat. Înprimii trei ani, înregis-treazã pierderi de 350de milioane de dolari. Înparalel, subvenþiile de lastat cresc. Între 2000 ºi2002, peste 70 de mili-oane de dolari ajung înValea Jiului sub formãde ajutor de stat. Înaceastã perioadã, potri-vit unui raport al Curþiide Conturi publicat în2003, minerii benefici-azã de prime devacanþã, prime de sãrbã-tori, decontul trans-portului pânã la locul demuncã ºi cãrbune gratuitpe timpul iernii. Baniivin din subvenþii.

Salarii mariCompaniile miniere

din Valea Jiului, indife-rent de cum s-au numitau fost fabrici de bani.La începutul lui 2004,Executivul aprobãStrategia SectoruluiMinier. Capitolele ei audenumiri pompoase:creºterea profitabilitãþiiminelor, sprijinireacreºterii economice înValea Jiului pânã în2010 sau eliminareasubvenþiilor pentru cãr-bune. Erau cerinþe pen-

tru aderararea laUniunea Europeanã.Dincolo de cuvintelemari, era, defapt, vorba,despre cãutarea unuiplan prin care se puteauînchide minele. Celerãmase deschise trebuiau eficientizate.Totul, prin reducerealocurilor de muncã.Strategia însemna dezvoltarea unui plan deînchidere a minelor,penalizarea exploatãrilorineficiente economic ºireducerea locurilor demuncã. În 2006, apareun nou contract colectivde muncã. Cei 12.600de salariaþi aiCompaniei Naþionale aHuilei primesc salariimai mari cu 14 la sutã.În 2007, anul aderãrii laUniunea Europeanã,Guvernul Tãriceanunotificã Bruxelles-ul cuprivire la acordarea, încontinuare, a ajutoarelorde stat cãtre ValeaJiului. ComisiaEuropeanã stabilise cã2011 este data-limitãpânã la care guverneledin þãrile europeneputeau acorda ajutoaresectorului minier.România primeºtederogare pânã în 2018.

În 2012, la cinci anidupã intrarea înUniunea Europeanã,Compania Naþionalã aHuilei intrã în procedurãde lichidare. Datoriile labugetul de stat sunt deaproape un miliard deeuro. ConcomitentGuvernul înfiinþeazã oentitate juridicã nouã -Societatea Naþionalã aHuilei care preia anga-jaþii ºi activele C.N.H.datoriile, de cca. un mili-ard de euro, rãmân laC.N.H. La scurt timp,Societatea Naþionalã aHuilei fuzioneazã cuComplexul EnergeticHunedoara, care îºiîncepe activitatea în septembrie 2012.Societatea Naþionalã aHuilei primeºte în com-ponenþã, în 2012,minele considerate viabile - Lonea,Livezeni, Lupeni ºiVulcan. Minele Petrila,Uricani ºi Pâroºeni -neviabile - sunt reorga-nizate sub numele deSocietatea Naþionalã deÎnchideri a Minelor, iar

Guvernul stabileºte pen-tru ele un ajutor de statde peste 35 de milioanede euro anual, pânã în2018. În paralel, fostaCompanie Naþionalã aHuilei se aflã ºi în 2015în lichidare ºi trebuie sãacopere datoriile de labugetul de stat, ajunse,astãzi, la peste 1 miliardde euro.

CEH, datorii de 1,6 miliardede lei

Complexul EnergeticHunedoara S.A., a luatfiinþã ca o societate inte-gratã energie - minerit,al cãrei principal obiec-tiv declarat, îl reprezentaeficientizarea activitãþilordesfãºurâte, atât în sec-torul minier cât ºi în sec-torul energetic, activitãþiaflate într-un declin evident la acel moment,datoritã evoluþiei nefa-vorabile a sectoruluienergetic ºi a datoriiloracumulate în sectorulminier de cãtreCompania Naþionalã aHuilei S.A. (devenitãulterior SocietateaNaþionalã a Huilei S.A.prin procedura de dareîn platã a activelor ºiprin preluarea a patruexploatãri miniere considerate viabile. ªiaceastã societate a fostpurtãtoare de subvenþiiºi ajutoare de la stat.

“SocietateaComplexuL EnergeticHunedoara SA a fostconceputã sãfuncþioneze într-o structurã incluzând atâtexploatarea cãrbunelui,cât ºi producþia deenergie pentru a mascasubvenþionarea în con-tinuare a activitãþii apatru exploatãri miniereºi a beneficiat de anu-mite avantaje ca furni-zor de energie, avantajedin care s-au acoperitdiferenþele de preþ cucare se obþinea cãr-bunele. Rezultatul a fostcã au pierdut ambelesectoare”, mai aratãlichidatorul CEH.

Dupã anii “90 înValea Jiului s-au pompatsute de milioane dedolari ºi de euro, iarbanii au intrat într-ogaurã neagrã.


4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti 29 Martie 2016 Actualitate 5

Nu este zi, sau week-end fãrã ca, din loc în

loc, magistrala de termofi-care sã nu puºte ºi apafierbinte sã pârjoleascãtotul în jur. Asta s-aîntâmplat ºi week-endulcare tocmai a trecut, înzona Aeroport, iar oameniidin zonã spun cã apa a totcurs pânã a format o ade-vãratã baltã cu aburi.

Magistrala veche ºi mereucârpitã plesneºte din loc înloc ºi agentul termic a fostîntrerupt periodic, tocmaipentru remedierea acestordefecþiuni.

La fel s-a întâmplat ºi lafinele sãptãmânii trecute, iarapa a curs de a format obaltã din care ies ºi acumaburi. Oamenii care trec peacolo zilnic spun cã mereu

puºcã pe undeva ºi angajaþiide la Termocentrala Paroºenivin sã repare azi, pentru camâine sã facã alte reparaþii.

„De vineri a curs aici cupresiune ca o fântânã

artezianã. Eu am coteþ pestelinia feratã ºi trec mereu peaici ºi tot timpul curge de peundeva ºi sunt aburi. E chiarmult abur, cã dimineaþa e frigºi abia dacã vãd calea feratã.E ºi periculos, dar þevileastea nu s-au mai reparat ºi ele de pe vremeacomuniºtilor. Cum sã maiþinã?”, ne-a spus o doamnãcare trecea luni dimineaþãprin zona în care s-a formatbalta cu apã fiartã.

Furnizarea agentului termic a fost întreruptã de cel puþin 5 ori în acestsezon de iarnã, iar de fiecare datã a fost vorbadespre spãrturile din magistralã, care au ncesitatreparaþii urgente.

Vechimea þevilor îºi spunecuvântul ºi, din pãcate, ter-mocentrala Paroºeni abiadacã are bani pentru cârpeli.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

MINERITUL, PARADIS FISCAL

Sume de ordinul miliardelorde dolari au ajuns în mineritMineritul din Valea Jiului, gaura neagrã a economiei româneºti. Statul a pompat sute de

milioane de lei în Valea Jiului, sub diferite forme, ba subvenþii, ba ajutoare de stat.Mineritul a fost un adevãrat paradis fiscal pentru cei care au ales sã transforme aurulnegru în lingouri de aur pentru folosul propriu. În perioada 1993 – 2002 în Valea Jiului auajuns peste 450 de milioane de dolari. Banii au fost pompaþi într-o gaurã neagrã.

Bãlþi cu apã fiartã de la termoficare

Impozitele ºi amenzile, la un clik distanþã, fãrã coziNu mai trebuie sã mergi pânã la biroul de taxe

ºi impozite locale ca sã îþi plãteºti dãrile ºieventualele amenzi. Ghiºeu.ro este funcþional ºidespre acest sistem ar trebui sã afle mai ales ceicare sunt plecaþi în strîãinãtate. Pentru ei, dar ºipentru orice locuitor al României, nu mai trebuiedecât o adresã de e-mail ºi totul se rezolvã rapid.Mulþi, însã, nu ºtiu despre asta.

Nu e apã, fãrã coteþe ºi gunoaieOrice curs de apã este pur ºi simplu sufocat de deºeuri ºi

coteþele care rãsar ca ciupercile din bãlãrii, alimenteazãcu reziduuri apele de munte. Primãriile sunt amendate de ceide la mediu, ori de Apele Române, dar cel mai greu le esteedililor sã îi prindã pe cei care fac mizeria. Nu le rãmânedecât sã facã în fiecare primãvarã curãþenie pe albia apelor,ca sã nu mai plãteascã din buget ºi aceste amenzi.

Jaf laOrãºtieU n bãrbat în

vârstã de 31de ani, din munici-piul Orãºtie a intratîn vizorul poliþiºtilor,dupã ce a furatbanii aflaþi într-ocasã de marcatdintr-un magazin.

În fapt, la sfârºitulsãptãmânii, PoliþiaMunicipiului Orãºtie afost sesizatã telefonicde cãtre o angajatã a

unui magazin situat pestrada Pricazului, dinmunicipiul Orãºtie, cuprivire la faptul cã opersoanã de sex mas-culin, îmbrãcatã cu unhanorac de culoareînchisã ºi având oglugã pe cap, prof-itând de neatenþia sa, asustras din sertarulcasei de marcat o sumã

de bani (16 lei).Vânzãtoarea a ieºit peterasa magazinului ºi astrigat dupã ajutor,moment în care unmartor ocular a reuºitsã îl prindã pe suspect,care a abandonat sumade bani ºi, eliberându-se, a reuºit sã fugã.

“În urma probatoriu-lui administrat, suspec-

tul a fost reþinut ºiintrodus în Centrul deReþinere ºi ArestPreventiv Deva, urmânda fi prezentat în cursulacestei zile magistraþilorJudecãtoriei Orãºtie,pentru emiterea mandatului de arestarepreventivã”, declarãBogdan Niþu, purtãtorde cuvânt al IPJHunedoara.

Poliþiºtii continuãcercetãrile, în vedereadocumentãrii întregii activi-tãþi infracþio-nale a sus-pectului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 20166 Actualitate

Daniel Ovidiu Pleºcan afost condamnat la trei ani deînchisoare cu suspendarepentru sãvârºirea infracþiuniide proxenetism ºi pe lângãalte obligaþii impuse dejudecãtorii TribunaluluiHunedoara, a mai fost obli-gat sã presteze muncã neremuneratã în folosulcomunitãþii pe o perioadã de120 zile în cadrul Primãrieimunicipiului Petroºani. PraþaSilviu primit trei ani deînchisoare cu suspendare ºimuncã în folosul comunitãþiipe o perioadã de 100 dezile. Tot trei ani cu sus-

pendare a primit ºi MihaelaCiociu, tot pentru proxe-netism, cu obligaþia de apresta muncã în folosulcomunitãþii pe o perioadã de90 de zile. Cei trei au atacatsentinþele cu apel ºi ieri aavut loc ºi prima înfãþiºare laCurtea de Apel Alba Iulia.Inculpaþii au posibilitatea de aaduce noi probe în favoarealor, care sã le susþinã nevinovãþia. Nu doar ei ci ºiprocurorii DIICOT, aceºtiaurmãrind condamnarea celortrei la pedepse cu executare.Pleºcan, Praþa ºi Ciociu aufost acuzaþi de procurori de

constituirea unui grupinfracþional organizat, traficde minori ºi proxenetism înformã continuatã.Anchetatorii au susþinut cã,în perioada iulie – decembrie2014, membrii grupãrii ar firecrutat cinci tinere, dintrecare douã minore, pe carele-ar fi determinat sã practiceprostituþia, în mai multelocuri de cazare de pe ValeaJiului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

L a manifestãrilededicate Zilei

Poliþiei Române, afost desemnat ºi celmai bun poliþist alanului 2015 dinjudeþul Hunedoara,iar titlul a revenitunui subcomisar dincadrul Poliþiei Deva.

Liviu Borzei face partedin Biroul de Investigaþii,este specializat peinfracþiuni cu violenþã ºiare 44 de ani. ”Distincþiaprimitã se datoreazã înprimul rând colegilor,ºefilor de la PoliþiaMunicipiului Deva ºiprocurorilor de laParchetul de pe lângãJudecãtoria Deva, cu care

noi colaborãm. Meritulnu-mi aparþine mie, cieste meritul întreguluicolectiv“, spune poliþistul.Mare parte din dosarelepe care le-a investigatsubcomsiarul Borzei auajuns în instanþã ºi autoriiau fost pedepsiþi.

M. M. GÂNJUGÂNJU

U n ºofer bãut afost la un pas

de o tragedie dupã cea pierdut controlulmaºinii ºi a intratîntr-un stâlp.

Accidentul a avut loc lunidimineaþa în jurul orei00:55, când bãrbatul învârstã de 31 de ani, din oraºul Aninoasa, în timp ce conducea unautoturism pe DN 66A, pe raza oraºului Aninoasa,din direcþia Petroºani -Vulcan, a pierdut controlulvolanului ºi a pãtruns pecontrasens, lovind un stâlp

din beton aflat în afaracarosabilului, pe care l-adoborât.

Conducãtorul auto a fosttestat cu aparatul etilotest,care a indicat o valoare de0,77 mg/l, alcool pur în

aerul expirat. Bãrbatul afost condus la Spitalul deUrgenþã Petroºani în vede-rea recoltãrii de probe biologice pentru stabilireaalcoolemiei, în cauzã întocmindu-se dosar penal.

Primul termen în dosarul”Prostituate pentru VIP-uri”C ondamnaþi la pedepse cu suspendare de

instanþa de fond, cei trei membri ai grupãriiau fãcut apel, iar primul termen de judecatã a avutloc, ieri, la Curtea de Apel Alba Iulia. Nemulþumiþide pedepsele Tribunalului Hunedoara au fost ºiprocurorii DIICOT.

Poliþistul anului este un ofiþer specializat în anchetareainfracþiunilor cu violenþã

ªofer bãut a intrat cu maºina în stâlp

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 2016 Actualitate 7

Decizia membrilorSindicatului Naþional alFuncþionarilor Publicivine în contextul încare membriiParlamentului, senatoriºi deputaþi, au eliminatdiscrepanþele salarialepe funcþii publice

similare numai pentrufuncþionarii publiciangajaþi în instituþiilede prim nivel,Parlament, PreºedinþiaRomâniei, aparatul delucru al Guvernului,Curtea de Conturi,spun reprezentanþii

SNFP. “Protestul SNFP

este generat ºi deîntârzierea negocierii ºiaprobãrii Legii unice

de salarizare în dome-niul bugetar, aºa cumGuvernul Cioloº s-aangajat în faþa opinieipublice ºi a organizaþi-

ilor sindicale bugetare,lege care ar fi scos omare parte dinfuncþionarii publici custudii superioare dinzona salariului minimpe economie ºi care,dupã solicitãrile noastre, ar fi eliminatºi discrepanþele salariale existente pefuncþii publice simi-lare', se precizeazã încomunicatul SNFP.

Liderii SNFP apreciazã cã aceastã“discriminare”afecteazã membrii desindicat, funcþionari

publici, din cadruladministraþiei publicecentrale — MinisterulFinanþelor Publice,Ministerul Muncii cucele trei componente— Inspecþia Muncii,ANOFM ANPIS —,Ministerul de Externe,Institutul CulturalRomân, MinisterulTransporturilor,Ministerul Economiei,ProtecþiaConsumatorilor,Ministerul Culturii dar ºi din cadruladministraþiei publicelocale — prefecturi,consilii judeþene,primãrii.

Parlamentar reclamangiu...P rimãria Petroºani verificatã de

Corpul de Control al premierului.Un parlamentar a trimis Corpul deControl al premierului României laPrimãria Petroºani. Guvernul Românieia fãcut publice acþiunile Corpului deControl din cursul anului trecut.

Activitatea Primãriei Petroºani, dar ºi aspitalului de urgenþã din localitate au atrasatenþia unui parlamentar care a sesizatCorpul de Control. Parlamentarul, al cãruinume nu este fãcut public pune beþe în roateproiectelor derulate de municipalitate ºi nunumai. Astfel, pe parcursul anului trecut auavut loc douã acþiuni de control pe aceastãlinie.

“Verificãri la autoritãþile administraþieipublice locale ale municipiului Petroºani,judeþul Hunedoara, în legãturã cu aspectelesemnalate într-o sesizare formulatã de unparlamentar. Verificãri la Spitalul de Urgenþã Petroºani, în legãturã curespectarea prevederilor legale cu privire laorganizarea ºi funcþionarea entitãþii, precumºi cu privire la alte aspecte semnalate într-osesizare formulatã de un parlamentar”, se aratã în raportul Corpului de Control alpremierului României.

Verificãrile Corpului de Control laPrimãria Petroºani ºi la unitatea medicalãdin localitate nu au scos la luminã nicio ilegalitate comisã de autoritãþi.


C olegiul Naþional alAsistenþilor Sociali din

România a organizat, laPetroºani, un evenimentdedicat asistenþei sociale.Acþiunea s-a derulat subegida ”Direcþii strategice îndomeniul asistenþei socialecontemporane ºi proiecteinovative comunitare”.

“Societatea prosperã atuncicând demnitatea ºi drepturileoamenilor sunt respectate”, sub acest slogan se deruleazãacþiunile asistenþilor socialã, iarevenimentele organizateurmãresc sã evidenþieze progre-sele realizate în domeniul asis-tenþei sociale, rolul asistentuluisocial în contextul socio-eco-nomic actual ºi importanþacolaborãrii tuturor factorilordecizionali în crearea unei

societãþi în care se manifestãgrijã pentru fiecare membru alei. În acest context, SucursalaHunedoara a Colegiului Naþionalal Asistenþilor Sociali în partene-riat cu Primãria Petroºani,Universitatea din Petroºani,Facultatea de ªtiinþe,Departamentul de ªtiinþe Socio-Umane, Specializarea AsistentaSocialã, ACSCVJ, CNASRSucursala Caraº Severin,

Fundaþia Noi Orizonturi,Asociaþia Niloran, FundaþiaMara, Direcþia de AsistenþãSocialã Petroºani, au organizatconferinþa ”Direcþii strategiceîn domeniul asistenþei socialecontemporane ºi proiecte inovative comunitare”. Aceastãconferinþã are loc în cadrulZilelor Asistenþei Sociale 2016derulate la nivel naþional.


S ituaþie îngrijorãtoare.

Începând de anulacesta, preºcolariicare provin dinfamilii defavorizatebeneficiazã detichete în valoare de50 de lei lunar, încadrul programului“Fiecare copil îngrãdiniþã”.

La Petroºani sute depreºcolari s-ar încadraîn categoria beneficia-rilor, însã pânã acum

doar pentru 87 de copiiau fost depuse actele.

“Noi am anunþat ºila unitãþile deînvãþãmânt, iar media-torul sanitar i-a infor-mat pe cei din grupul

þintã, dar pânã acumavem depuse doar 87de dosare. Termenullimitã pentru depunereadosarelor este 30aprilie”, a declaratCristina Mraz.

Beneficiarii acestuiprogram sunt copiiicare provin din familiidefavorizate, iarGuvernul alocã 50 delei lunar pentru fiecarecopil.

Pentru a beneficia deaceste tichete, copiiitrebuie sã îndeplineascãmai multe condiþii. Unadintre acestea estelegatã de prezenþa lorla grãdiniþã. LaPetroºani, în jur de 150de copiii vor primiaceste tichete sociale învaloare de 50 de lei, iarpãrinþii sau reprezen-tanþii legali ai acestorapot depune cererilepânã în data de 30aprilie.


Funcþionarii publici ameniþã cu boicotarea alegerilor localeF uncþionarii publici vor boicota

alegerile locale prin neasigurareasuportului tehnico - administrativ, dacãParlamentul României nu va elimina dis-crepanþele salariale existente pe funcþiipublice similare, se aratã într-un comuni-cat al Sindicatului Naþional alFuncþionarilor Publici (SNFP).

Asistenþii sociali ºi-au dat întâlnire la Petroºani

Apeluri disperate cãtre pãrinþi

Autoritãþile se roagã de pãrinþisã îºi dea copiii la grãdiniþã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 29 Martie 20168 Sport

Un moment emoþio-nant a avut loc dumini-ca trecutã pe stadionul„Minerul” din Lupeni,la meciul dintre

Hercules ºiUniversitatea Petroºani.

Iniþiator, MariusCucãilã, jucãtor activ ºimembru al staff-ului

studenþesc, cel care aavut ideea ca înainteapartidei, sã prezinte untricou portocaliu cunumele marelui jucãtorJohann Cruyff, decedatrecent, tricou prezentattribunei de cãtre cãpi-tanii celor douã echipe,Raboj ºi Ciocârlan,dupã care cãpitanul

petroºenenilor a oferitacest tricou celui maivârstnic spectator dintribunã. Un gest sim-bolic pentru un mareom, mare antrenor ºimare jucãtor, un simbolferm, care a dat o altãidentitate unui fotbalolandez discret pânã lamomentul sãu,

introducând fotbalul declasã într-o þarã carepânã atunci ne dãdusedoar pictori de geniu.

Momentul de laLupeni a fost unul demare þinutã moralã ºirespect la adresa fotbalului ºi meritã felicitãri toþi cei care aufost implicaþi acolo.

Henþ cu mâna SIMBOL ªI ÎN LIGA DE JUDEÞ

Paginã realizatã de Genu TUÞU

F aptul cã liderul ªoimul

Bãiþa s-a „împiedicat”la Vulcan, a mairedus din diferenþade puncte dintre elºi urmãritoarelesale din ValeaJiului.

Minerul Uricaniºi-a gãsit „sacul debox”, 5-2 cu JiulPetroºani, pentrugazde punctândRomanesc (2), Irina,Erdoº ºi Mihãilescu,pentru jiuliºti, Cora ºiAlexandrescu.

Inter Petrila atratat cu seriozitatemeciul de la Cãlan,învingând cu 2-0(autori Matei ºi Cozac), rãmânând înurmãrirea primelordouã ocupante.

C.S. Vulcan -ªoimul Bãiþa 1-1(0-0)

Atitudine ºidãruire...

...sunt cele douãaspecte care au carac-terizat jocul echipei dinVulcan, care nu s-asperiat deloc de faima

adversarului sãu.Chiar dacã oaspeþii

încep în forþã, cuocaziile lui Benea (min. 4) ºi Sevastiþa(min. 6), gazdeleîncearcã sã þinã piept,având o fazã frumoasãîn min. 17, cândIonaºc trimite spre vinclu o loviturã liberãde la 25 metri!

Oaspeþii încheie înatac, cu ªoit (min.32)trãgând de la 20 m ºiPepenar (min. 40), osuperbã „foarfecã”,dar de fiecare datãportarul Cimporescu aintervenit foarte bine.

La reluare, ªoimulpare mai decis, – dupãce gazdele (min. 61)puteau deschide scorulprin Bg. Andone, caredin 6 m nu l-a putut

învinge pe portarulUrsu –, Cimporescuavând din nou o intervenþie excelentã laªutul din 5 m tras deBlaga, dupã care vinegolul de 0-1, apoi imediat va fi 1-1, ultima ocazie clarãaparþinând lui Pepenar(min. 85) care trage întransversalã!

Un rezultatechitabil, cu o echipã aVulcanului care a fãcutfaþã cu brio lideruluineînvins al Ligii a IV-aHunedoara.

Hercules Lupeni –UniversitateaPetroºani 2-0 (1-0)

Cu Firan înprim-plan

La prima apariþie alui Andrei Firan subtricoul Lupeniului,jucãtorul de 28 de anis-a impus clar, avândcâteva reuºite notabileîn acest meci. El estecel care a deschisscorul cu un ºut splendid, el a marcat„scãriþa” de la penaltyºi a mai creat câtevafaze spectaculoase.

Echipa lui DanVoicu a pãrut una maiproaspãtã, cu fraþiiAdrian ºi Ionuþ Roºianbine integraþi, Lupeniulfiind în permanenþã la

cârma jocului. În min.40 Ciocârlan expedia-zã de la 35 m un ºut razant pe lângãpoartã, apoi ºutul luiBrânduºa (min. 55) azguduit transversala,oaspeþii având o singurã replicã, atuncicând Grigoraº (min.58) trage puternic dela 35 m, dar portarul

Adi Fracaº reþine.Dupã 2-0, seria ocazii-lor este încheiatã deBrânduºa (min. 88)care trimite cu capuldin 3-4 m, dar porta-rul Fl. Negrea are o intervenþie senzaþionalã, limitândproporþiile scorului.

C.S. Vulcan - ªoimul Bãiþa 1-1 (0-0)C.S. Vulcan (antr. Toni Sedecaru):

Cimporescu – R. Pantilimon (min. 65 I. Radu),Stângã, Ionaºc, Bãrcãleanu - ªilip, D. Florea, G.Rãdulescu, A. Miclãuº - Vãduva, Bg. Andone (min.89 Calotã)

ªoimul Bãiþa (antr. Adrian Pepenar):Ursu – Vârtan, Vârlan, Popovici (min. 22 Gherga,min. 75 Jurj), Sevastiþa – S. Mateescu, Benea, ªoit,Pepenar – Dãrãban (min. 60 Stamatin), Blaga

Arbitru: Vali Gavrilã – CriºciorSpectatori: 100 Golurile: 0-1: Blaga (min. 64), din 6 m, 1-1:

A. Miclãuº (min. 67), din penalty, dupã un henþ a lui Vârlan

Hercules Lupeni – Universitatea Petroºani 2-0 (1-0)

Hercules Lupeni (antr. Dan Voicu): A. Farcaº- Ungurianu, D. Savu, Ad. Roºian, Buþurcã – Firan(min. 85 Harangozo II), Ciocârlan, I. Filip, I. Roºian– D. Ursachi (min. 60 M. Pop), Brânduºa

Universitatea Petroºani (antr. Gabi Niþu):ªanta (min. 83 Fl. Negrea) – Vl. Negrea, Arcuºi(min. 16 Dg. Barbu, min. 54 Plãcintã), Colþiºor,Raboj – Tãmãºiloni, Bulimej, I. Gavriluþi, Grigoraº -Ov. Popesc, Marton

Arbitru: Cristian Lazãr – PetrilaSpectatori: 300GOLURILE: 1-0: Firan (min. 20), de la 14 m

din pasa lui Ciocârlan; 2-0: Firan (min. 77), dinpenalty, în urma unui fault asupra lui I. Roºian,comis de Vl. Negrea

Fotbal, Liga a IV-a Hunedoara

Lupeniul ºi Petrila þin aproape

Sub privirile lui D. Savu ºi Raboj, un salt spectaculos allui A. Roºian (Hercules Lupeni - Univ. Petrosani 2-0)

Moment mai tensionat în meciul CS Vulcan - ªoimul Bãiþa (1-1)

Andrei Firan adebutat pentru

Hercules Lupenicu douã goluri

(HerculesLupeni - Univ.Petroºani 2-0)

cvj nr 1072, marti 29 martie

Documents