cvj nr 564, marti, 4 martie

Arestaþii la domiciliu - verificaþi

zilnic de poliþiºti>>> PAGINA A 3-A

“Elevii verzi” dinValea Jiului pro-

moveazã respectulpentru naturã>>> PAGINA A 4-A

„Sã iau mãcar 7!”>>> PAGINA A 5-A

Prime de 8 Martiepentru angajatele

de la ApaServ>>> PAGINA A 6-A

Fonduri pentrupromovarea

peºterilor princopy-paste

>>> PAGINA A 7-A

Incendiatã de turci, reconstruitã de momârlani

Biserica Sânonipoartã ºi dupã maibine de un mileniuclopotul original

>>> PAGINILE 8-9

Colecþionarii vinla Petroºani

>>> PAGINA A 16-A

Eveniment inedit -Gala Scriitorilordin Valea Jiului>>> PAGINA A 16-A

Sã fim mai buni!Mãcar sã încercãm

>>> PAGINA A 11-A

Doi bãieþi agresaþide un individ beat

>>> PAGINA A 3-A

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 16 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul III Nr. 564

Marti, 4 Martie 2014

Î n semn de respect ºi recunoaºtere a eroilor din minerit, la mijlocul sãptãmânii trecute, a avut loc o întâlnire cu ºase mineri care au vãzut

moartea în accidentele de muncã ale minei Livezeni. S-a dorit sã fie mult maimulþi, dar rememorarea acelor clipe dureroase a fost evitatã de cei pentru care a fi erou însemnã suferinþã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 13-A13-A

A mai lucrat 20 de anicu o carte de muncã pe

care scria ”decedat”

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 20142 Utile

Vrei ca afacerea ta sã fie cunoscutã?Vrei sã te dezvolþi?Vrei sã-þi gãseºti colaboratori serioºi

de afaceri?Vrei sã faci bani?

Cronica Vãii Jiului

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])0744.268.352Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected] coordonator:CarCarmenmen COSMAN PREDACOSMAN PREDA([email protected])Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Petru BOLOG CIMPPetru BOLOG CIMPA, DenisA, DenisRUS, Monika BACIURUS, Monika BACIUFotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKAlexandru-Sorin TIÞESCUAlexandru-Sorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Pentru o comunicare bunã ºi pentrurezolvarea eficientã a problemelor pecare le au abonaþii S. C. APA SERVVALEA JIULUI S.A. Petroºani la sedi-ul societãþii din Petroºani, str. CuzaVodã nr. 23 au loc audienþe:

Miercuri: 13 - 15:

ªef Departament ProducþieCristian IONICÃ

ªef Serviciu ComercialAlina PAVEL

Joi 10 – 12

DIRECTOR GENERAL Costel AVRAM

ªef Departament Exploatare Florin DONISA

ªef Serviciu Juridic Adriana DÃIAN

Director General, Costel AVRAM

APASERVINFORMEAZÃ

Casa de Culturã, Str. 1 Decembrie1918, nr. 100 PetroºaniTelefon 0374.906.687

wwwwwwwwwwww....ccccrrrroooonnnniiiiccccaaaavvvvjjjj ....rrrroooo

NNNNooooiiii ssssuuuunnnntttteeeemmmm ppppaaaarrrr tttteeeennnneeeerrrr iiii iiii ppppeeeeccccaaaarrrreeee îîîî iiii ccccaaaauuuuþþþþ iiii !!!!

[email protected]

Efectuez lucrãri de amenajãri interioare.Rigips, gresie, faianþã, parchet. Preþ avantajos. Contact 0735580774

Preþurile afiºate au un scop pur informativ.Acestea pot varia în funcþie de staþia de carburant.

DN 66 Haþeg -Baru Mare DN68 Haþeg - Toteºti

DN 68 Toteºti -Zeicani DN 66Haþeg - CãlanDN7 Mintia - Veþel

DN7 Veþel -Leºnic DN7Leºnic - Sãcãmaº DN7 Ilia -Gurasada DN7Gurasada - Burjuc

DN7 Burjuc-ZamDeva, Calea

Zarand; Sântuhalm;

DN 76 ªoimuº -Bejan

Lupeni pe DN66A ºi B-dulNicolae Titulescu.

Radare în Hunedoara

VREMEA ÎN VALEA JIULUI

LLLLuuuuppppeeeennnniiii

VVVVuuuullllccccaaaannnn

Ziua SearaDimineaþaNoaptea




PPPPeeeetttt rrrrooooººººaaaannnniiii

PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 2014 Actualitate 3

MaximilianGÂNJU

Incidentul extremde grav a avut loc încartierul Bosnia dinmunicipiul Petroºani,iar cei doi bãieþi sejucau cu alþi copii înmomentul în care aufost atacaþi de vecinullor. Bãut bine, indi-vidul, Nicuºor B. (30de ani), ºi-a adusaminte cã micuþii aurâs în trecut de soralui mai mare ºi a vrutsã le dea o corecþie. I-a prins pe cei doifraþi ºi i-a trântit depãmânt, apoi i-a datcap în cap de maimulte ori. Nu s-aoprit, însã norocul

celor doi bãieþi a fostcã unul a reuºit sãapeleze Serviciul deUrgenþã 112. Imediatla faþa locului au ajunsdouã echipaje depoliþie precum ºi oambulanþã SMURD.„Bãrbatul, care arepensie de handicap,era beat i-a vãzut cãse joacã prin cartier

pe copii. S-a dus la eicu gândul sã-ºirãzbune sora de carebãieþii au râs zilele tre-cute. I-a luat la bãtaieca ºi cum s-ar fi bãtutcu un om mare, i-atrântit de pãmânt, le-adat cu palma pestefaþã, i-a dat cap în

cap. Cei care au vãzutle-a fost fricã sã inter-vinã pentru cã el ºineamurile lui suntcunoscuþi în cartier caniºte oameni pericu-loºi”, spune unul din-tre vecinii agresorului.Agresorul a susþinut cãdoar i-a tras de urechipe bãieþi. Cei doi

minori au fost inter-naþi în spital ºi mediciii-au spus unor exa-mene amãnunþite pen-tru a vedea dacã ausuferit leziuni care sãle punã viaþa în peri-col. Tatãl celor doifraþi, pentru cã nu areposibilitatea de a stacu ei în spital, arefuzat internarea,însã medicii l-au obli-gat sã-i aducã periodicla control. „S-a sunatpe 112 ºi este înregis-

trat un dosar penal.Douã echipaje s-audeplasat la faþa loculuiºi au aplanat conflic-tul, iar apoi, tatãlminorilor a fost îndru-mat cãtre spital pentrua obþine certificatmedico-legal care sãateste agresiunea.

Dosarul penal a fost

înregistrat pentrulovire ºi se faccercetãri”, a declaratsubcomisar BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara. Agresorula încercat sã convingãfamilia minorilor pen-tru a nu depune plân-gere împotriva lui.

MaximilianGÂNJU

Nu mai puþin deopt persoane dinjudeþul Hunedoarasunt în arest la domi-ciliu, dupã ce judecã-torii au decis cã nueste necesarã mãsuratrimiterii lor dupãgratii. Numãrul lor seschimbã de la o zi laalta, însã pânã acumtoþi au respectatcondiþiile stabilite dejudecãtori, pentru cã,în caz contrar, ajungdupã gratii. Derespectarea interdicþi-ilor se asigurã poliþiºtiidin compartimentul

creat la nivelul IPJHunedoara, ºiaproape zilnic,oamenii legii îi verificãpe cei aflaþi sub arestla domiciliu, sub con-

trol judiciar ori controljudiciar pe cauþiune.„Noi, în funcþie de cestabilesc judecãtorii,punem în aplicare ºi

urmãrim respectareainterdicþiilor.Persoanele sunt verifi-cate periodic ºi noipunem în aplicare totce a stabilitlegiuitorul”, precizeazãsubcomisar BogdanNiþu, purtãtorul decuvânt al IPJHunedoara.

Pânã în prezent,nici unul dintre ceiîmpotriva cãrora

judecãtorii au stabilitobligaþii, nu le-auîncãlcat dat fiind faptul cã la primaabatere ajung dupãgratii.

DianaMITRACHE

Va fi concurs laPrimãria Petroºani,pentru ocuparea unuipost rãmas vacant încadrul serviciului degospodãrire a dome-

niului public. DobrePetre, cel care a ocu-pat un post defuncþionar public s-apensionat ºi, potrivitalgoritmului, locul sãua rãmas vacant.Responsabilii acestuiserviciu vorbesc

despre posibilitatea dea organiza un concursîn acest sens. „Unfuncþionar public dincadrul SPADPP s-apensionat, dupã ce aajuns la vârsta depensionare. Postul arãmas vacant,urmeazã sã fie scos laconcurs ºi va fi ocu-pat de cine câºtigã.Cerinþele sunt: studiisuperioare de lungãduratã, vechime,experienþã ºi altelecerute de legislaþia învigoare”, a declaratDaniel Viºan, directorSPADPP.

Dobre Petre a ocu-pat postul de consiliersuperior ºi, potrivitdeclaraþiei de avere,încasa anual unsalariu de aproximativ18.000 de lei. Postulsãu a rãmas vacant,dupã ce fostul rugby-ist a împlinitvârsta de pensionare.

Arestaþii la domiciliu - verificaþizilnic de poliþiºti

C hiar dacã se bucurã de oaparentã libertate sunt

obligaþi sã respecte interdicþii ºisunt aproape zilnic verificaþi dacã se supun obligaþiilor stabilitede judecãtor.

Doi bãieþi agresaþi de un individ beatD oi bãieþi de 9 ºi 10 ani au

ajuns la Spitalul de Urgenþãdin Petroºani dupã ce au fost bãtuþide un individ de 30 de ani. Unuldintre minori a sunat la 112 pentrua scãpa din mâinile agresorului.Poliþiºtii din Petroºani fac cercetãriîn acest caz.

Concurs la Primãria Petroºani

P leacã unul, vine altul. Vorbimde angajaþii primãriei din

Petroºani, unde urmeazã sã fieorganizat un concurs pentru ocu-parea unui post rãmas vacant laServiciul Public de Administrare aDomeniului Public ºi Privat.

CarmenCOSMAN - PREDA

Echipa verde de laColegiul Tehnic“Dimitrie Leonida” dinPetroºani vrea sã pro-moveze rezervaþia na-turalã Piatra Crinului,situatã în apropiere dePetroºani, însã preapuþin cunoscutã.Declaratã arie naturalãprotejatã de interesnaþional, cu osuprafaþã de 0,5 ha.Rezervaþia se aflã înapropierea municipiu-lui Petroºani, în imedi-ata vecinãtate a zoneimontane de agrementParâng, la limita altitu-dinii de 1.757 m. Aicise aflã formaþiunistâncoase pe carecreºte o plantã destâncãrie numitãPotentilla haynaldiana,ce se formeazã însolul din crãpãturilestâncilor. Este unicazonã din þarã în careapare aceastã speciebalcano-dacicãPotentilla haynaldiana,iar echipa verdeLeonida a venit toc-mai cu proiectul “Sãcunoaºtem rezervaþianaturalã PiatraCrinului”, implicându-se într-o campanie demediatizare a acesteirezervaþii. În acestsens, a fost realizatã oprezentare PowerPoint despre PiatraCrinului, în general, ºiplanta Potentilla hay-naldiana, în special,care a fost expusãelevilor din ºcoalã laorele de geografie ºibiologie de cãtre eleviai echipei verzi. Deasemenea, a fost rea-lizat colþul verdeLeonida, unde au fostpostate informaþiidespre rezervaþie ºidespre proiectulînscris în concurs, iarproiectul este ºi medi-

atizat pe reþelelel desocializare ºi pe site-ulcolegiului tehnic. Iarpromovarea nu seopreºte aici. Membriiechipei verzi Leonidavor construi omachetã a rezervaþiei,pentru ca la final sãfie organizatã odrumeþie în arealulrezervaþiei „PiatraCrinului” în munþiiParâng ºi o expoziþiecu cele mai frumoasefotografii din aceastãdrumeþie.

P eºtera Boliiºi Cheile

Crivadiei, promovate lanivel naþional

ªi elevii ªcoliiGenerale nr. 7 dinPetroºani au luat star-tul competiþiei, cu unproiect ce vizeazãPeºtera Bolii. Echipaverde - BioTEAM7 ºi-a propus sã afle maimulte informaþiidespre ce este o arieprotejatã, în general,cu referire specialã laRezervaþia SpeologicãPeºtera Bolii ºi aînceput activitatea.Proiectul cuprinde maimulte etape ce cuprinsatât activitãþidesfãºurate în ºcoalã,cât ºi întâlniri cureprezentanþi ai insti-tuþiilor ce se ocupã cuprotecþia mediului înRomânia, dar ºi uneleactivitãþi desfãºurate înpeºterã. În plus, a fostcreat ºi un blog pe

care sã fie popularizatproiectul.

Pe de altã parte,elevii ªcolii GeneraleNr. 4 promoveazãCheile Crivadiei, oarie protejatã deinteres naþional, situ-atã în cadrul ParculuiNatural GrãdiºteaMuncelului-Cioclovina.Rezervaþia are osuprafaþã de 10 ha,fiind situatã la zona decontact a munþilorªureanu cu depre-siunea Haþegului, înzona marginalã a cal-carelor jurasice, faptce a contribuit lacrearea unor cheifoarte spectaculoase,Cheile Crivadiei, cu olãþime la bazã de 3-4m ºi o înãlþime apereþilor de 60-70 m.Relieful cheilor, rocilecalcaroase, pârâulCrivadiei ºi expoziþiaversanþilor au creat unmicroclimat deosebitce a favorizat dez-voltarea unor speciifloristice termofile alã-turi de cele specificezonele învecinate.Rezervaþia naturalãeste amplasatã lângãmonumentul feudalTurnul Crivadiei ºi are

o deosebitã valoarepeisagisticã ºi floris-ticã, constituind oenclavã de specii ter-mofile ºi elementedacice ºi daco-bal-canice, inclusiv 4specii endemice ºi 2specii rare. Echipa

verde a ªcoliiGimnaziale Nr. 4 dinVulcan ºi-a propus sãdesfãºoare activitãþi depromovare ºiconºtientizare privindnecesitatea conservãriiRezervaþiei NaturaleCheile Crivadiei.

În schimb, echipaColegiului Hermes dinPetroºani promoveazãParcul NaþionalDefileul Jiului, pornindde la un citat din“România pitoreascã”a lui AlexandruVlahuþã: “Nicãieri nuam vãzut desfãºuratecu atâta mãiestrie într-un singur cadru

toate cele trei fru-museþi ale naturii:munþii, apele,pãdurea, ca în aceastãtrecãtoare sprePetroºani”. “ParculNaþional Defileu Jiuluieste o arie protejatãde interes naþional cecorespunde categorieia II-a IUCN (parcnaþional), situatã însud-vestul þãrii, pe teri-toriile judeþelor Gorj ºiHunedoara. DefileulJiului a fost trecut pelista zonelor protejateºi declarat ParcNaþional în anul 2005fiind una dintre celemai tinere ºi mai sãl-batice rezervaþii natu-rale de pe teritoriulþãrii noastre.Diversitatea habi-tatelor, a speciilor ºiprezenþa elementelorendemice de faunã ºiflorã oferã o notãaparte de unicitatebiodiversitãþii parcului.Având în vedere cãrâul Jiu reprezintãcoloana vertebralã aParcului NaþionalDefileu Jiului,strãbãtându-l de la uncapãt la altul, acestatransportã deºeurilemenajere rezultate dinzona regiunii urbane aVãii Jiului, contribuindla poluarea puternicãa ariei protejate. Cuocazia acestui proiect,

membrii Echipei Verzide la ColegiulEconomic ,,Hermes”Petroºani au nceput oactivitate de popu-larizare a proiectului lanivelul ºcolii noastre ºiîn comunitate.Activitatea echipeinoastre constã înrealizarea uni panouinformativ, a uneiexpoziþii de fotografiecu imagini din acestparc ºi realizarea uneiactivitãþi de ecolo-gizare pe malurile râu-lui Jiu”, se aratã înprezentarea proiectu-lui celor de la ColegiulHermes. Iar cei de laColegiul Tehnic“Mihai Viteazu” dinVulcan ºi-au propus sãpromoveze, în gene-ral, “aurul verde”. Eispun cã s-au înscris încompetiþie pentru ainforma, a conºtienti-za comunitatea localãprivind rolul pãdurii, alfaunei ºi al florei exis-tente ºi de a promovao atitudine de respectfaþã de mediul încon-jurãtor.

Concursul sederuleazã la nivelnaþional ºi este organi-zat de Asociaþia ªcolipentru un viitor verde,în colaborare cuMinisterul EducaþieiNaþionale ºi MinisterulMediului.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 20144 Educatie

“Elevii verzi” din Valea Jiului promoveazã respectul pentru naturã

E levii din Valea Jiului au decis sã promoveze naturaºi ariile protejate din aceastã zonã. S-au înscris în

concursul naþional „ªcoli pentru un viitor verde”, undeîºi promoveazã proiectele legate de rezervaþiile pe careau ales sã le cunoascã ºi mediatizeze. O lecþie despre ceînseamnã natura ºi necesitatea protejãrii acesteia.

„Mãcar de 7,00cred cã am

scris”. Cam asta auspus toþi elevii careau ieºit de la simularea examenu-lui de Bacalaureat.Caragiale ºiRebreanu le-au datde furcã liceenilor,dar fiecare sperã sãfacã mãcar cu unpunct mai multdecât e necesar ca sã promovezeexamenului.

Au ieºit bucuroºi dela simularea examenu-lui de Bacalaureat ºiîncrezãtori cã mai autimp sã acoperegolurile. Elevii de laliceele din Petroºani auieºit chiar ºi cu o orã

mai repede din sala deexamen ºi dacã cei dea XI-a s-au plâns deCaragiale, atunci cei dea XII-a nu se aºteptaula Rebreanu.

„Subiectul I a fost cade obicei, un text laprima vedere ºi asta nune-a suprins. M-am

încurcat la textul argu-mentativ. Sper sã iau7.00”, a spus unul dintre absolvenþii deliceu din Petroºani, la ieºirea din sala deexamen, în timp ce oabsolventã de a XI-a asusþinut cã ea nu seaºtepta sã îi pice

Caragiale. „Nu credeamcã va fi Caragiale. Nuprea m-am pregãtit.Acum nu iau mai multde 7, cã nu cred cã lacomedie am ºtiut bine”,a recunoscut tânãra.

Alþii, însã, au ieºitoptimiºti. „A fost bine,în general, dar nu ne

aºteptam sã picecomedia, chiar come-dia a fost o surprizãneplãcutã, o glumã, lasubiectul al III-lea. Dacãscãdem 3 puncte de lacomedie, atunci iau 7.Sunt în clasa a XI-a ,mai am timp pentruaprofundare”, a spusun alt absolvent, caremai are timp pânã laBacalaureat, dar alþii,care în varã dau exa-menul maturitãþii auspus cã mai au ºi ei deaprofundat „A fostuºor. Suntem a XII-a.A picat Ion, de LiviuRebreanu. Nu ºtiu sãaproximez cât o sã iau,cam 7 – 8”, a afirmatun alt licean.

Absolvenþii de clasaa XII-a au avut lasubiectul pe care l-au

considerat dificil, deredactat un eseu de600-900 de cuvinte, în care sã prezinte particularitãþile de con-strucþie a unui personajdintr-un text narativstudiat, aparþinând luiLiviu Rebreanu. Astaîn timp ce elevii declasa a XI-a care auparticipat pentru primadatã la simularea examenului deBacalaureat, s-auîmpotmolit la subiectulal treilea, unde au avutde redactat un eseu de600-900 de cuvinte încare sã prezinte particularitãþile de construcþie a unui personaj dintr-o comedie studiatã.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE


Î n Valea Jiului, profesorii nu sunt

nemulþumiþi de partici-parea la simulãri.

La nivel naþional au exis-tat discuþii zilele trecute înceea ce priveºte nemulþu-mirea cadrelor didacticevizavi de participarea aces-tora la simularea examenu-lui de bacalaureat ºi lacorectarea lucrãrilor.

Profesorii din þarãsunt nemulþumiþi pentrucã nu sunt plãtiþi pentruaceastã activitate. Lanivelul Vãii Jiului nusunt astfel de probleme.

”La noi nu suntprobleme de genulacesta. Toate acestelucruri fac parte din fiºapostului”, spun lideriide sindicat din

învãþãmânt din Valea Jiului. Totodatã, liderii de sindi-

cat din învãþãmânt au cerutca notele de la simulãri sãfie trecute în catalog canote obþinute la teze. Astapentru a-i motiva pe elevisã înveþe. Mãsura nu ar fiuna care sã îi avantajeze peelevi, datoritã notelorobþinute la simulãrile dinfiecare an.

Monika BACIUMonika BACIU

Drumul spre cetãþiledacice din Munþii

Orãºtiei va fi modernizatpentru a înlesni accesul

turiºtilor

C onsiliul JudeþeanHunedoara vrea sã

contracteze lucrãri demodernizarea a dru-murilor de acces cãtrecetãþile dacice dinMunþii Orãºtiei printr-oinvestiþie estimatã la8,7 milioane euro inclu-siv TVA, proiectul vizândintegrarea celor ºase unitãþiîn circuitul turistic european.

Ansamblul dacic din Munþii Orãºtiei

cuprinde ºase cetãþi (Sarmizegetusa Regia,Costeºti - Cetãþuie, Costeºti - Blidaru,Luncani - Piatra Roºie, Bãniþa ºi Cãpâlna)vechi de aproximativ 2.000 de ani ºiincluse în patrimoniul UNESCO.

Drumul de acces cãtre acestea se suprapune cu DJ 705A, de la km 0+000la km 37+409, iar proiectul vizeazã

modernizarea unui tronson de aproxi-mativ 18 kilometri al ºoselei,

aflat într-o stare tehnicãnecorespunzãtoare.

Termenul pentrufinalizarea lucrãrilor,finanþate prin ProgramulOperaþional Regional, vafi de trei ani de la data

adjudecãrii contractului.Lucrãrile vor fi atribuite

prin licitaþie deschisã, pentru preþul cel mai scãzut, iar

termenul pentru primirea ofertelorsau a cererilor de participare a fost stabilit la 28 aprilie.

Supravegherea ºi corectareasimulãrilor, atribuþii din

fiºa postului

„Sã iau mãcar 7!”

CarmenCOSMAN - PREDA

De la începutulacestui an, nu maipuþin de 15 societãþi

comerciale din judeþulHunedoara au fostdepistate în neregulãde cãtre inspectorii demuncã din judeþulHunedoara în ceea cepriveºte angajaþii fãrãforme legale. E drept,cel puþin deocamdatã,în acest an nu a fostformulat niciundenunþ penal, pentru

cã reprezentanþii legaliai firmelor aflate înculpã aveau una saumaximum douã per-soane angajate fãrãforme legale. Anul

trecut, însã, a plouatcu amenzi, iarreprezentanþii ITMHunedoara au tãiat încarne vie. Potrivitdatelor oficiale aleInspectoratuluiTeritorial de MuncãHunedoara, din totalulfirmelor verificate,151 foloseasu forþãde muncã la negru.Iar în 18 dintre cazuriau fost depusedenunþuri penale laParchet, deoarece au

fost depistate cu maimult de cinci angajaþicare lucrau fãrã docu-mente legale.

“Seriozitatea”, la loc de

cinste peInternet

ªi nu doar sancþiu-nile ar trebui sã-isperie pe angajatoriicare decid sã eludezelegea, ci ºi perspectivade a-ºi crea o faimãnegativã. Oricepotenþial partener deafaceri, ori persoaneleaflate în cãutarea unuiloc de muncã pot afla,direct de pesite-ul ITMHuendoara, cât deserioasã este firma decare sunt interesaþi.La un click distanþã,pe www.itmhune-doara, este publicatão listã cu firmeledepistate cã au folositforþa de muncã „lanegru“ pe raza judeþu-lui Hunedoara.

Iar aceastã listã,aflatã în secþiunea„Relaþii publice” esteactualizatã sãptãmâ-nal, aºa cã niciuncntravenient nuscapã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 20146 Actualitate

Monika BACIU

”Ziua de 8 Martieeste o zi în carefemeile, mamele, soþi-ile, fiicele sunt mãcarîn ziua aceea cele maiiubite fiinþe. Noi, ceide la ApaServ ne-amgândit la ziua de 8Martie chiar dacãsuma nu este unaconsiderabilã, am

cerut Consiliului deAdministraþie ºi ne-aaprobat ca din pro-centul de 2% careeste pentru premiipentru angajþii SCApaServ ºi pentruunele ajutoare, sãdãm o sumã infimã de80 de lei ºi fiecarefemeie angajatã aApaServ va încasa 80de lei”, a declarat

Costel Avram, direc-torul SC ApaServValea Jiului.

Efortul financiarpentru a rãsplãti celeaproximativ 250 deangataje nu este unulfoarte mare. CostelAvram spune cu tris-teþe cã angajatele armerita o sumã multmai mare, dar nu esteposibil acest lucru.

”Sunt în jur de 250de doamne angajatecare vor lua aceastãprimã. Nu este unefort foarte mare, darpentru noi cei de laApaServ orice leuconteazã, dar eu credcã femeile ar meritamult mai mult decât80 de lei, dar deo-camdatã cu atât vomputea sã le ajutãm”, amai spus Avram.

În jur de 20 de miide lei au fost alocaþipentru premiereadoamnelor din cadrulSC ApaServ ValeaJiului.

De precizat estefaptul cã toþi angajaþiiau beneficiat de primeºi cu ocazia sãrbãto-rilor de iarnã.

MaximilianGÂNJU

Aceasta este nouapoliticã a TSDHunedoara, iarpreºedintele tinerilorsocial democraþi hune-doreni, DacianCiodaru, spune cãeste timpul ca mental-itatea sã se schimbe,iar primii paºi deja aufost fãcuþi. Tinerii aufost atraºi de partidelepolitice pentru cã, înValea Jiului spreexemplu, vedeau ooportunitate de a-ºigãsi un loc de muncã,

un avantaj imediat ºinu pentru a-ºi pune lacontribuþie propriileidei. „Dacã pânãacum se spunea cãtinerii vin în politicãdacã au ºi de câºtigatsau numai de câºtigat,în ultima perioadã amsesizat o schimbaremajorã de mentalitate.Dar cum s-a schimbataceastã mentalitate,prin aportul nostru pecare l-am adus. Astãzise poate sã nu intriîntr-un partid doarpentru a cere un locde muncã. Se poateca partidul sã vinã ºi

sã-þi explice cum sã-þicreezi tu un loc demuncã, cum sã faciun proiect pe fondurieuropene sau guver-namentale ºi atuncicreezi un loc demuncã prin aportultãu. Am încercat sãimplementãm aceastãidee ca atunci când viila un partid, impor-tant este ce dai, camuncã, ºi sã merg lapartid ca sã iau de lapartid. Aceastã ideolo-gie se perpetua dingeneraþie în generaþie:mã duc la PSD sau altpartid pentru cã-mi dãloc de muncã saualtceva. Nu ! Amîncercat sã le deschi-dem ochii, ei pot gen-era locuri de muncãprin implicarea lor înscrierea de proiecte.

Am avut un astfel deproiect finalizat învarã ºi au luat naºterecâteva ONG-uri careau absorbit fonduriguvernamentale.

Nu europene, pen-tru cã nu aveau expe-rienþa, dar lucrândacum pe douã - treiproiecte de genulacesta, ai posibilitateasã accesezi fondurieuropene. Aici esteaportul nostru ºi vremsã facem o altfel depoliticã”, ne-a declaratDacian Ciodaru,preºedintele TSDHunedoara. Potrivitacestuia, în ultimaperioadã s-a simþit ocreºtere importantã anumãrului de tineridornici sã intre în rân-dul social-democraþilor.

Consiliaþi pentru a-ºi crea oportunitãþi

T inerii sunt atraºi în politicã ºiînvãþaþi sã-ºi creeze singuri

oportunitãþi ºi nu pentru ca par-tidul sã le ofere bunãstare, locuri demuncã sau alte avantaje.

Nu-i sperie nici amenzile, nici publicitatea negativã

Continuã sã foloseascã munca lanegru, în ciuda controalelor ITM

N u se învaþã minte, în ciudacontroalelor periodice efectu-

ate de inspectorii de muncpã ºi, înciuda sancþiunilor pe care le riscã,continuã sã foloseascã muncitorifãrã forme legale.

Prime de 8 Martie pentruangajatele de la ApaServ

T oate angajatele de la SCApaServ Valea Jiului vor

beneficia de prime cu ocazia ZileiInternaþionale a Femeii. Directorulgeneral al societãþii, Costel Avram,a semnat încã de luni ordinele deplatã pentru a le rãsplãti pe toateangajatele de sex feminin. 80 de leivor primi doamnele de ziua lor dinpartea societãþii de apã.


Monika BACIU

P eºterile dinmunþii

Parâng

Un ONG a accesatfonduri pentru a inven-taria peºterile dinmunþii Paring.Asociaþia Eco Eden astudiat toate caverneledin munþii Paring.Valoarea eligibilã aproiectului este de683.586 de lei.Proiectul se afla în sta-diul de implementare,iar prefinanþarea alo-cata a fost de 68.358de lei. Asociaþia aatras ºi fonduri privateîn valoare de 1456 de

lei, dar ºi fonduri de labugetul de stat în sumade 9469 de lei. Mareamajoritate a peºterilorpromovate sunt celedin masivul muntos depe raza judeþului Gorj.Mai multe astfel depeºteri au fost identifi-cate ºi promovate deasociaþie pe diferitesite-uri.

”Zona Gãuri se caracterizeazã prinformele carstice impre-sionante de un marepotenþial speologic,fiind propusã ca arieprotejatã. Ea va ocupaCãldarea glaciarãGãuri, zona vesticã aacesteia constituindrezervaþia ºtiinþificãpropriu–zisã. Aflatã în

zonã înaltã a MunþilorParâng, puternic mo-delatã de gheþari pleis-toceni, rezervaþiaocroteºte formecarstice ºi o interesan-tã flora din care seremarca Aubrietacroatica, planta rarã,submediteraneana,unicã în þarã, adaptatãperfect grohotiºurilorcalcaroase de subVîrful Gãuri. Menitã afi o rezervaþie mixtã,geomorfica, speologi-ca, floristica ºi peisa-gistica, RezervaþiaGãuri va ocroti reliefulcalcaros modelat într-obandã de cãlcarecristaline cu dispuneresinclinala, aflate pefundul Cãldãrii Gãuri ºi

pe versanþii acesteia.Pe treapta cea maiînaltã a cãldãrii se aflalacul Gãuri, care înverile cãlduroaseseacã”, se aratã pesite.

O altã peºtera pro-movatã este MareleArbi. Aici se ajunge depe Jieþ.

”Pornind de peD7A, din punctulnumit Cotul Jieului,spre izvoarele acestuiaurmam drumul foresti-er ºi în continuare pepartea dreaptã marca-jul „cruce galbenã”care urca prin pãdure.În versantul stîng alprimului afluent alJieului spre vest însensul de urcare, labaza unui perete decalcar, se pot vedeamai multe deschideride peºteri, dintre careuna impresionantãprin dimensiuni –Marele Abri. Situat laaltitudinea de 1530 m,Marele Abri a fostmarcat cu RB ºi are4m înãlþime (în punc-

tul maxim), 14mlãþime ºi 7m adîncime.În amonte de aceastãmare deschidere, laaproximativ 100 m segãsesc alte patru abri-uri mai mici. StraturileMarelui Abri sînt deci-metrice, iar planºeuleste acoperit denumeroase blocuri decalcar ºi placuedesprinse din tavan.Varã se remarca vege-taia abundenta din faþaintrãrii dominatã deferigi. Peºtera poateconstitui un adãpostfoarte bun pe vremerea”, se aratã îndescriere.

În cadrul proiectuluiau fost identificate ºimai multe chei. CheiaGalbenului este unadintre acestea, iarlocaþia este perfectãpentru canioning.

”Avînd o lungimede 2 km, CheileGalbenului se carac-terizeazã prin pereþiabrupþi formaþi din cal-care jurasice cu înãlþi-mi maxime de aproxi-mativ 150 m, la bazacãrora se afla gro-hotiºuri. Cheile s-auformat printr-un pro-ces de eroziune înurmã cu milioane deani, printr-o sursãgãsitã în peretele decalcar al MunþilorParing, apa RîuluiGalben a acþionat ºiastfel procesele deeroziune au lãrgit-o.Albia rîului s-a adîncit

prin acþiunea apeiasupra calcarului, iarîn timp, peºtera for-matã aici a rãmas sus-pendatã pe pereteledrept al CheilorGalbenului. La for-marea cheilor au con-tribuit ºi glaciaþiunilece au avut un rolimportant în hidrologiarîurilor de suprafaþãsau din subteran. DeºiRîul Galbenul are undebit mic, acesta areuºit sã despartã douãblocuri din acelaºimasiv, ºi anumeParing. TraversîndCheile Galbenului, pepereþii lor se potobserva nivelele deeroziune, precum ºinumeroase guri depeºterã. În urma ame-najãrilor ce au fostfãcute în ultimii ani,Cheile Galbenului aufost transformate într-un paradis al cãþãrãriipe stînci. Cãþãrareaeste posibilã tot timpulanului datoritã facto-rilor prielnici: rocastîncoasã ºi aderenþa,orientarea pereþilor(estic ºi vestic), alti-tudinea micã, accesulfacil ºi posibilitãþile decazare variate.

În aceastã zonãexista peste 50 detrasee de alpinism ºiescalada omologate,zona fiind perfectã ºipentru practicareacanioning-ului”, searatã în descriere.

Monika BACIU

”Consiliul JudeþeanHunedoara s-a angajatsa acceseze fondurieuropene pentru dez-voltarea unui programetapizat de investiþiipentru gestionareadeºeurilor menajere înJudeþul Hunedoara ºidefinirea unui sistemde management inte-grat care sa asigureconformarea cu cer-inþele de mediu aleDirectivelor Europene.Urmare a HotãrâriiConsiliului JudeþeanHunedoara nr.194/27.09.2013 privindaprobarea Aplicaþiei de

Finanþare ºi a docu-mentelor suport pentruproiectul ,, Sistem deManagement Integratal Deºeurilor în JudeþulHunedoara ,, ºi trans-miterii cererii definanþare însoþitã detoate anexele în ved-erea accesarii de fon-duri europene pentrufinantarea acestuiproiect prinProgramul OperationalSectorial POS Mediu,în data de28.01.2014, ComisiaEuropeana a decisaprobarea contribuþieifinanciare din parteaFondului European deDezvoltare Regionalã.

Ministerul Mediului ºiSchimbãrilor Climaticea transmis ConsiliuluiJudeþeanHunedoara,variantadraft a Contractuluide finanþare ºi anex-ele aferente proiectu-lui menþionat mai sus,în vederea consultãriiºi comunicãrii punctu-lui de vedere”, searatã în documenteleCJH.

În varianta actualãProiectul cuprindemai multe investiþiiimportante. Estevorba de construireaunui centru de man-agement al deºeurilorla Bârcea Mare, extin-

derea / modernizareastaþiilor de sortareexistente, construireaunei staþii de sortare adeºeurilor laPetroºani, construireaunei staþii de transfera deºeurilor laPetroºani, achiziþiapubelelor ºi con-tainerelor de deºeurimenajere ºi închidereaecologica a 9 depoziteneconforme existentela Aninoasa, Petrila,Lupeni, Haþeg, Cãlan,Uroi-Rapoltu Mare,Oraºtie, Deva ºiHunedoara.

Comisia Europeanã urgenteazã închidereagropilor de gunoi neconforme

S istemul de management integrat al deºeurilor intrã înlinie dreaptã. Consilierii judeþeni au aprobat conþinutul

cadru al Contractului de finanþare pentru Proiectul ,, Sistemde management integrat al deºeurilor în judeþul Hunedoara.Gestionarea deºeurilor menajere este o problema deosebit deimportantã pentru autoritatile administraþiei publice localedin Judeþul Hunedoara, care au trebuit sã gãseasca soluþiiadecvate de conformare cu legislaþia de mediu.

Fonduri pentru promovarea peºterilor prin copy-paste

U n ONG, inventariazã peºterile din munþii Parâng,prin copy-paste. La nivelul Ministerului

Administraþiei ºi Dezvoltãrii Regionale sînt publiceinformaþiile privind proiectele implementate în diferitedomenii la nivel naþional. Potrivit informaþiilor, asoci-aþia nu a fãcut altceva decît sã preia prin copy-pasteinformaþiile deja existente realizate de Clubul deSpeologie „Emil Racoviþa” Bucureºti.

Preoþii cunosc oparte din istorialãcaºului de cult.Biserica de lemn dinLunca Jiului a fost ridi-catã în 1790. Are hra-mul „Sfinþii ArhangheliMihail ºi Gavriil” ºi figureazã pe lista monu-mentelor istorice dinRomânia. Este cea maiveche construcþie din

Petroºani care a rezistattrecerii timpului.Denumirea de Sânonivine de la o veche familie, cu numele deSîn, nume întâlnit ºiacum la unii locuitori.Bisericuþa este constru-itã din bârne de lemnde frasin, defriºat dinpãdurea locului numitã“Rãtundul” de cãtre

credincioºi, pãstoriaºezaþi în urmã cu seco-le pe aceste meleaguri,veniþi din Livadia ºiGalaþi, sate nobiliarefoarte vechi ale ÞãriiHaþegului. Documenteleoficiale atestã o primãbisericã pe acest loc înanul 1733. Actuala bisericã a fost ridicatãde credincioºi pe vatrastrãvechii biserici, incendiatã de cãtreoºtirile otomane în1788. Turcii, pãtrun-zând prin Pasul Vâlcan,au pustiit satele dinValea Jiului, au dat foccaselor ºi bisericilor,luând mulþi locuitori înrobie. Aºa s-a întâmplatºi în localitãþile Uricani-Hobiceni, Iscroni,Paroºeni, Bãrbãteni. Înaceste împrejurãri,românii din Lunca Jiuluis-au refugiat în pãdureade peste Jiu, actualaDâlja. Dupã retragereatrupelor turceºti ºi-aureluat viaþa obiºnuitã,reconstruindu-ºi caseleºi bisericile arse.

”Biserica aceasta aSânonilor cu HramulSfinþilor Mihail ºi Gavrileste cea mai veche bisericã din Valea Jiuluiatestatã documentar, nuse ºtie exact când a fost ridicatã, dar estemenþionatã într-o conscripþie a lui Klein în1733 ºi aceastamenþionatã atunci a fostridicatã pe o mai vechebisericã care a fost ridicatã pe temelia unei

mai vechi biserici.Aceastã bisericã esteridicatã din lemn, pe ofundaþie de piatrã dinlemn de frasin care afost adus dintr-opãdurice unde acumeste bisericanouã SfinþiiÎmpãraþi Constantin ºiElena ºi fãcutã dupãobiceiurile de atunci dinbârne masive de frasin,apoi încheiatã în coadãde rândunicã. În bisericãs-a slujit o bunãperioadã de timp, maiales ceea ce ºtim noi,primii preoþi care aufost dupã 1700 ºi cevasunt menþionate înactele celor de la Bla,atunci erau greco-catolicii cu unirea cuRoma ºi atunci sespunea cã aici au fostcredincioºi ortodocºicare nu au pãrãsit nicio-datã credinþa ortodoxã.Biserica are icoane pictate adãugate, dar afost înzestratã cu icoaneprãznicare ºi toate

trebuitoare cultului.Acestea au fost pictatede un maestru PopaSimeon Piteºteanul care

a fost preot în pãrþileHaþegului, chiar avea oºcoalã de zugravi laMãnãstirea Prislop ºi elîmpreunã cu ucenicii luia pictat ºi MãnãstireaPrislop, dar ºi alte bis-erici de referinþã dinÞara Haþegului ºi aHunedoarei. Acesteicoane sunt pictate de

Popa Simeon pentru cãpe una din icoane, pespate este scris PopaSimeon, anul Domnului1796, deci avem omãrturie clarã în ceeace priveºte pictareaicoanelor acestei biserici”, ne poveºteºtepreotul Marius Isai.

În interiorul bisericiise mai pãstreazã ºiastãzi clopotul original,inscripþionat cu anulmontãrii în bisericã,1790, câteva icoane din aceeaºi perioadã ºicâteva cãrþi religioasetipãrite în secolele XVII-XVIII. Biserica este construitã în formã denavã simplã, cu unturn–clopotniþã înalt de7 m, deasupra tindei ºi

pronaosului. În clopotniþã se aflã

douã clopote. Cel micare inscripþionat pe el,în chirilicã “AnulDomnului nostru IisusHristos 790”. Inscripþiaeste încadratã de ornamente româneºticu frunze de stejar. Al doilea clopot, cu oinscripþie în limba latinã

are imprimat anul 1839 - prin poansonare- ºi o frumoasã ornamentaþie în relief,cu influenþe apusene.Prezenþa acestorclopote, în special acelui mic, demonstreazãîn mod sigur cã la 1790reconstruirea bisericiiera terminatã.

”Ceea ce vedemastãzi nu a fost bisericaoriginalã în sensul cãprima datã a fost con-struit numai altarul, sevede ºi o diferenþã întrealtar ºi naos, dar pentrucã s-a înmulþit obºteacredincioºilor a fostadãugatã ºi aceastãparte de pronaos cutinda, este din alt fel delemn din lemn de brad,a fost acoperitã cu ºindfrilã la început, dara fost schimbatã aceastãºindrilã în 1926 ºi atunci s-a pus þiglã ºieste cum o vedemastãzi. Avem ºi unul dinclopotele originale,probabil era clopotulmic ºi pe el scrie culitere chirilice anulDomnului 791. Nuintervenim la structurabisericii, dar împreunãcu credincioºii facemcurãþenie întotdeaunamai ales cã aici seslujeºte de câteva ori pe

an, la Hram la SfinþiiMihail ºi Gavril, apoi la nedeia care seorganizeazã în a doua zi de Paºti ºi lasãrbãtoarea Rusaliilorsau a PogorâriiSfântului Duh”, maispune preotul.

P ietre funerare,persoane

necunoscuteÎn curtea micii biserici

sunt câteva lespezi depiatrã. Preoþii spun cãaici îºi dorm somnul deveci persoane ale locului, care însã au oidentitate necunoscutã.

”Pietrele respectivesunt lespezi de piatrã ºi sunt de la niºtemorminte vechi. ºtim cutoþii cã mai de mult ºimai cãtre vremurilenoastre strãmoºii noºtriîngropau morþii încurtea bisericii ºi separe cã sunt pietrefunerare, de lamormintele ctitorilorsau ale credincioºilorcare au aparþinut paro-hiei”, ne mai povesteºtepreotul Marius Isai.

De deshumare nicinu se pune problema.”Se pecetluieºte acestmormânt pânã la adoua venire a domnu-

lui” ne spune preotul,iar acest lucru înseamnãcã din punct de vederereligios nu este permisãdeshumarea.

”Nu ne-am gândit ladeshumare. Nu se faceo deshumare pentru cãatunci când preotul, aºacum este obiceiul la noiîn Ardeal, înmormân-teazã pe cinevapecetluieºte groapa ºispune ”se pecetluieºteacest mormânt pânã laa doua venire a domnu-lui”, adicã nu prea e înregulã sã dezgropãmmorþii. Sunt cazuri cândsunt suspiciuni sau maiales bisericeºte vorbindatunci când cineva trebuie declarat sfânt.Nu ne-am gândit sãdeshumãm. Suntmorminte de sute deani, odihna strãmoºilornu trebuie niciodatã curmatã”, mai spunepreotul.

În anul 1788 turciiau pãtruns prin pasulVulcan ºi au incendiat

casele ºi bisericile jienilor din BazinulSuperior al Jiului.Istoricii spun cã în loculbisericii pustiite de turcis-a construit în LuncaJiului, în crângulSânoni, biserica delemn cu hramul „SfinþiiArhangheli” fiind terminatã, cu podoaba picturii, în anul 1795.Altarul este confecþionatdin douã pietre demoarã. Interiorul bis-ericii este pictat devestitul pictor (preot laSilvaºu de Sus) SimeonPiteºteanu, cel care apictat ºi interioarele bisericilor Prislop ºiDensuº.

În a doua zi de Paºteeste oficiatã prima slujbã din an la aceastãbisericã. Aici au locdoar trei slujbe pe an,în a doua zi de Paºte,cu ocazia hramului bis-ericii (de SfinþiiArhangheli Mihail ºiGavril) ºi la Rusalii.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 20148 Actualitate Actualitate 9

Nici postul Paºteluinu creºte profitulcomercianþilor

de la piaþã

P reþurile alimentelor depost nu vor creºte, cel

puþin asta ne spun þãraniidin piaþã.

Începând de luni s-a lãsatPostul Paºtelui, iar credincioºiicare nu mãnâncã de dulce înaceastã perioadã au o gamã vari-atã de produse de post la piaþã.Comercianþii spun cã vânzareaeste una foarte slabã, chiar dacãpreþurile sunt mici. Cu un leu sevinde spre exemplu o legãturã deurzici ºi 2 lei este o salatã.

”Un leu e grãmada, ºase lacinci lei. La urzici nu e uºor.Trebuie fir cu fir ca sã faci de unleu. Nu le scumpim acum cã e

post, oricum nu se cumpãrã”,spune o vânzãtoare.

Alþi comercianþi pun pe seamasupermarketurilor vânzãrilereduse de la piaþã. Micii între-prinzãtori spun cã sunt îngropaþide marile magazine.

”Nu mai vine lumea pentrusunt supermarketurile ºi totul s-adistrus. Acolo sunt unele produsecare au preþuri mai mari decât lapiaþã, dar sunt oferte ºi îi atrag.S-a dus piaþa. Peste vreo 3-4 anivor veni la piaþã o datã pe

sãptãmânã ca în alte þãri.Supermarketurile ne duc în cap.E sãrãcie. Facem sã fie bine,încercãm dar nu reuºim”, spuneun alt vânzãtor.

În perioada aceasta de post,de curãþire spiritualã ºi trupeascã,majoritatea credincioºilor nu consumã alimente pe bazã delactate ºi de carne. Pentruaceºtia oferta de la piaþã estevariatã ºi accesibilã din punct devedere financiar.


Incendiatã de turci, reconstruitã de momârlaniBiserica Sânoni poartã ºi dupã mai bine de un mileniu clopotul originalI ncendiatã de turci ºi reconstruitã de

momârlani, biserica Sânoni poartã ºiastãzi clopotul original din anul 790.Trecutul ºi prezent se îmbinã perfect laPetroºani. Viaþa momârlanilor s-adesfãºurat mereu în jurul bisericilor, iaracest lucru este atestat documentar. Istoriaveche de mii de ani este prezentã laPetroºani la Biserica Sânonilor din LuncaJiului. Biserica, singura din localitateastestatã ca monument istoric are ºi astãziclopotul original care dateazã din anul 790.


Luni 10:00 - 16:00 Marþi 14:00 - 19:00 Miercuri 10:00 - 16:00 Vineri 10:00 - 14:00 Joi ora 11:00 audienþe cu preºedintele Consiliului Judeþean, Mircea Ioan MOLOÞ

Programul de audienþe la biroul CJH

din Petroºani

"Deºi la nivelul UEdoar între 4-6% dininsolvenþe sunt fraudu-loase, opinia publicãface o puternicã legã-turã între eºecul afac-erii ºi ideea de fraudã.Antreprenorii care autrecut printr-o proce-durã de insolvenþãsunt descurajaþi, dincauza percepþiei nega-

tive asupra insolvenþei,sã demareze o nouãafacere ºi se îndreaptãcãtre funcþii salarizate,în loc sã încerce unrestart', a spus Miloº,într-o conferinþã petema pieþei insolvenþeidin România.

Un faliment poatefi pentru o firmã o'sursã de învãþare', a

explicat Simona Miloº,care a prezentat datedin ProgramulAntreprenorialEuropean 2020, pub-licat deComisiaEuropeanã.

'S-a apre-ciat cã eºeculfalimentuluipoate consti-

tui, în mãsura în carenu este vorba de unulfraudulos, o sursã decunoaºtere ºi deînvãþare pentru între-prinzãtorii care auajuns în aceastã situ-aþie.

Deseori, aceºtiaînvaþã din propriilegreºeli ºi au mai multsucces în viitor. Lanivel statistic, studiile

aratã cã afacerile înce-pute de antreprenoricare au trecut printr-oprocedurã de insol-venþã au ºanse maimari de reuºitã dinpunct de vedere alprofitului ºi al numãru-lui de locuri de muncãcreate, decât o afacerepornitã de un antre-prenor care nu a tre-cut printr-o astfel deexperienþã', a arãtatpreºedintele INPPI.

Pe agenda confer-inþei figureazã subiecteprivind tendinþele pe

piaþa insolvenþei dinRomânia în 2014,insolvenþa grupurilorde societãþi, reglemen-tatã în premierã înRomânia, impactulnoilor coduri — penalºi de procedurã penalã— asupra procedurilorde insolvenþã, tranza-cþiile în insolvenþã,piaþa de valorificare aactivelor firmelor îndificultate ºi greºelilede management cepot duce la insolvenþã.

Agerpres

Pentru a beneficia desprijinul financiar pesuprafaþã, fermierii tre-buie sã depunã laCentrele APIA, în inter-valul 3 martie - 15 mai2014, o singurã cererede platã. Pentru cererilede platã depuse începândcu data de 16 mai, se voraplica penalitãþi de 1%pentru fiecare zi lucrã-toare de întârziere. Dupãdata de 9 iunie 2014,cererea de platã nu maieste admisã la calcululplãþii pentru anul în curs.

Pot beneficia demãsurile de sprijin pesuprafaþã persoanele fiz-ice ºi/sau juridice careexploateazã terenul agri-col pentru care solicitãplata, în calitate de pro-prietari, arendaºi, conce-sionari, administratori încadrul asociaþiilor în par-ticipaþiune etc. Dacã pro-prietarul a dat terenul înarendã, l-a concesionatsau l-a închiriat, sprijinulfinanciar pe suprafaþarespectivã va fi acordat

celui care lucreazãterenul.

“Precizãm cã sunt eli-gibile la platã exploataþi-ile cu suprafaþa de celpuþin un hectar, formatedin parcele agricole cusuprafaþa de cel puþin0,3 hectare. În cazulviilor, livezilor, culturilorde hamei, pepinierelorpomicole, pepinierelorviticole sau al arbuºtilorfructiferi, suprafaþa min-imã a parcelei trebuie sãfie de cel puþin 0,1hectare. De asemenea,solicitantul trebuie sãrespecte Bunele CondiþiiAgricole ºi de Mediu(GAEC) ºi CerinþeleLegale în Materie deGestionare (SMR) petoatã suprafaþa fermei”,susþin reprezentanþiiAPIA.

Mãsurile de sprijin pesuprafaþã sunt: Schemade platã unicã pesuprafaþã (SAPS);Ajutoare naþionale tranzi-torii (ANT): ANT 1 - cul-turi în teren arabil, ANT

2 - in pentru fibrã, ANT3 - cânepã pentru fibrã,ANT 4 - tutun, ANT 5 -hamei, ANT 6 - sfeclã dezahãr; Schema de platãseparatã pentru zahãr;Schema de sprijin pentruorez din zonele defa-vorizate altele decât zonamontanã;

De asemenea, în rân-dul mãsurilor se numãrãºi Plãþi compensatoriipentru mãsurile de dez-voltare ruralã: Mãsura211 - Plãþi compensatoriipentru zonele montanedefavorizate, Mãsura 212- Plãþi compensatoriipentru zonele specific ºisemnificativ defavorizatedin punct de vedere natu-ral, Mãsura 214 - Plãþi deAgro-mediu: Pachetul 1(P1) - Pajiºti cu înaltã val-oare naturalã; Pachetul 2(P2) - Practici agricoletradiþionale; Pachetul 3(P3) - Pajiºti importantepentru pãsãri; Pachetul 4(P4) - Culturi verzi;Pachetul 5 (P5) -Agricultura ecologicã;Pachetul 6 (P6) - Pajiºtiimportante pentru fluturi;Pachetul 7 (P7) -Terenuri arabile impor-tante ca zone de hrãnirepentru gâsca cu gât roºu.

Doar 4-6% din insolvenþe sunt frauduloase lanivelul UE; scepticismul de fraudã se menþine

I nsolvenþele înregistrate la nivelul Uniunii Europenesunt frauduloase doar în proporþie de 4-6%, însã

opinia publicã face o puternicã legãturã între eºeculafacerii ºi ideea de fraudã, a afirmat preºedinteleInstitutului Naþional de Pregãtire a Practicienilor înInsolvenþã (INPPI), Simona Miloº.

APIA primeºte cereri de platã pentrumãsurile de sprijin pe suprafaþã

A genþia de Plãþi ºi Intervenþie pen-tru Agriculturã (APIA) a demarat

Campania de primire a cererilor deplatã pentru schemele/mãsurile de sprijin pe suprafaþã.


Î n aceastã primã-varã, primãria

Petrila organizeazã laJieþ târgul de animale,la care sunt aºteptaþi sãparticipe zeci comer-cianþi din tot judeþulHunedoara ºi judeþelelimitrofe.

“Pe data de 23 aprilie, deSfântul Gheorghe, în fiecarean, organizãm târgul de ani-male ºi produse agro-industri-ale, în zona Jieþ, în spatelestadionului din Lonea. Este untârg bianual. O ediþie se þineprimãvara pe data de 23aprilie, iar cealaltã în toamnã,pe 1 septembrie”, a declarat

Toma Vãrgatu, secretarulprimãriei Petrila.

Acest târg se va desfãºurala Jieþ, aproape in centrul sat-ului. La negoþ vor veni în spe-cial þãranii care vor sã vândãsau sã facã schimb de animalecu alþii, din alte zone. ªi, la felca ºi în ceilalþi ani, se vor faceadrese cãtre toate primãriiledin judeþul Hunedoara ºijudeþul Gorj, în special zonade sub munte, Crasna, Novaciºi Muºteºti pentru un numãrcât mai mare de comercianþi.

Cei mai mulþi þãrani carevin aici vor sã vândã în specialoi miei, vitei, dar si pasari.Oile de la Jieþ sunt recunos-cute pentru calitate, aºa cã înfiecare an de când se þineacest târg, acestea sunt celemai bine vândute animale.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Î n aceastã perioadã,a Postului Paºtelui

care a început de luni,3 martie, ºi se încheieîn 19 aprilie, pe lîngãcurãþirea trupeascã, ceaa sufletului ºi aconºtiinþei sunt maimai importante.

“Este cel mai lung postpentru cã are ºase sãp-tãmîni fãrã SãptãmînaMare, iar în total ºapte sãp-

tãmîni. Este cel mai asprupentru cã ºi jertfãMîntuitorului a fost unadeosebitã pentru noi ºi deaceea, ºi noi trebuia sãfacem ceva pentru asta. Înpost, aºa cum mai spuneaMîntuitorul “Unge pãrul tãuºi faþa ta o spalã”, se pre-supune o abþinere de lafoarte multe lucuri. La totceea ce ne-a plãcut pînãacum, trebuie sã renun-þãm”, ne-a spus pãrinteleNicolae Tãnase, preot la

Biserica Sf Varvaradin Petroºani.

Acesta este cel mai bun prilej deapropiere de semeniinoºtrii, de Dumnezeuºi de a lãsa în urmacele rele. “Voi încer-ca, mãcar de astãzi,sã nu mai gîndescrãu, sã fiu mai bunã ºimilostiva cu ceinevoiaºi, bãtrîni ºi maibolnavi. Asta înseam-nã postul, sã fiiconºtient ºi de nevoilecelui din jur ºi maiales de apropierea cu

Domnul”, a spus o credincioasã.

Dar, sã le uiþi pe celelumeºti ºi sã te abþii, nu esteun lucru uºor, mai ales cãispita este la tot pasul. ªilãsarea în urmã a rîului seface gradual, dupã putinþã

fiecãruia. “Postul este oascezã ºi un exerciþiu. Nu sepot realiza toate lucrurilede-o datã, dar pas cu pas.Astãzi renunþãm la mîncare,mîine la vorbele rele,poimîine la urã ºi tot aºa,puþin cîte puþin. Nu vom

reuºi sã le facem pe toatedintr-o datã”, a mai cuvîntat pãrintele Tãnase.

Anul acesta, ÎnviereaDomnului va fi sãrbãtoritãîn aceeaºi zi atît de creºtiniiortodocºi, cît ºi de catolici,respectiv pe data de 20aprilie.

LuizaLuizaANDRONACHE ANDRONACHE

Post cu gust ºi bun prilej dedetoxifiere aorganismului

P iaþa de produse ºi preparatevegetale, practic a explodat în

ultimii ani. Postul nu mai înseamnão condamnare la abstinenþã culinarã,ci în zilele noastre poate fi chiar operioadã plinã de gust ºi diversitate.

Dacã pânã acum câþiva, oamenii seabþineau de la cele “de dulce” doar cucartofi, fasole, varzã, orez sau cel multconservele puse pentru iarnã, înprezent au mai multe opþiuni.Începând de la mezeluri vegetale,conserve ºi pateuri cu mãsline verzisau ardei, magazinele din ValeaJiului au ºi câte un raion specialpentru astfel de produse.

Oamenii, însã, þin ºi nu preapost. Scepticii preferã preparateleclasice cu care au fost obiºnuiþi dintotdeauna, însã cealaltã categorie de persoane, maideschisã spre nou, este dispusã sãîncerce de toate. “Mãnânc tot ceiese nou din aceastã gamã. Nu mã

feresc de soia sau de alte preparate”, ne-aspus o femeie din Petroºani.“ Eu, sincer,nu þin post ºi am ºi o motivaþie clarã. Tecostã mai mult, iar produsele astea suntmai scumpe decât carnea”, a afirmat oaltã femeie. “Sã vã spun drept, eu mergpe linia clasicã. Mãnânc doar cartofi,fasole, orez ºi alte legume, la fel ca atuncicând eram micã. Nu am încredere în tot ceapare acum”, a declara o altã persoanã.

Este adevãrat, unele preparate de post,precum cele din soia sau tofu, un alimentnatural tradiþional din Orientul Îndepãrtat,ajung sã coste puþin mai mult decât produsele obiºnuite. Însã, cele mai multemagazine de-abia acum inspecteazã piaþaºi vãd dacã astfel de produse au cerere saunu, dupã care, dacã este cazul, seaprovizioneazã mai bine ºi mai diversificat.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE

Sã fim mai buni! Mãcar sã încercãm

Târg de animale de Sfântul Gheorghe

Conform meteorologilor, înBanat, valorile termice vor continuasã se situeze ºi înprima jumãtate a luniimartie peste cele cli-matologic normale.Astfel, media temperaturilormaxime va fi cuprinsãîntre 11 ºi 14 grade.Abaterea termicã pozitivã va fi chiar ºimai evidentã în privinþa valorilor minime nocturne, carese vor încadra înmedie în ecartul 3-5grade.

O uºoarã scãderede temperaturã esteposibilã în perioada11-13 martie, dar valorile se vor situa înlimite apropiate de

normalul datei. Ploi locale, slabe ºi

moderate cantitativ, sevor semnala în specialîn prima sãptãmânã,cu o probabilitate maimare în perioada 3-6martie.

În Transilvania,temperatura aerului vafi caracterizatã de val-ori peste mediile mul-tianuale specifice, ast-fel cã ziua vor fi înmedie între 6 ºi 11grade. În privinþa tem-peraturilor minime, înprima sãptãmânã, lanivelul întregii regiuni,vor fi în medie între 1ºi 3 grade, reprezen-tând valori mult mairidicate decât celespecifice perioadei.

În cea de-a doua

sãptãmânã, scãdereade temperaturã esti-matã va determina unregim termic apropiatde cel normal, cu omedie a valorilor noc-turne de—2 pânã lazero grade.Probabilitatea pentruploi va fi mai mare înprimele zile, între 3 ºi6 martie, dar acestease vor semnala local ºivor fi în general slabe.

În Maramureº, încea mai mare parte aintervalului de prog-nozã, dar în special înprima sãptãmânã,regimul termic va ficaracterizat de valoripeste cele normale laînceput de martie,încât media maximelorva fi de 9 — 13

grade. Abaterea pozi-tivã a temperaturilorminime va fi semni-ficativã în perioada 3-9 martie, când vor fivalori medii de pânã la3 grade.

Uºoara scãdere detemperaturã estimatãpentru intervalul 10-15 martie va conducela înregistrarea unorvalori nocturne maiapropiate de cele cli-matologic normale,respectiv o medie înjurul a zero grade.Între 4 ºi 6 martie,ploile îºi vor faceapariþie, la fel ºi înjurul datei de 13 mar-tie.

În Moldova, inter-valul de prognozã vadebuta cu temperaturidiurne apropiate decele specifice dateicalendaristice, înmedie de 4-6 grade,apoi ecartul mediu alvalorilor maxime,respectiv de la 8 la 12grade, va fi în generalpeste cel normal înprima jumãtate a luniimartie.

În privinþa regimuluivalorilor nocturne,acesta se va menþinepeste cel climatologicnormal, cu precãdereîn prima sãptãmânã,astfel cã, la nivelulîntregii regiuni, mediaminimelor va fi între 1ºi 4 grade.Probabilitatea pentruploi, slabe ºi moder-ate, va fi mai mare înprimele zile ale inter-valului de referinþã,respectiv în perioada

3-7 martie.

Pentru zonaMunteniei, pe par-cursul celor douã sãp-tãmâni de prognozã,regimul termic va fi îngeneral mai ridicatdecât cel specific aces-tei perioade, mai alesîn ceea ce priveºtetemperaturile noc-turne. Astfel, dupã ceîn primele douã zile,media maximelor va fide aproximativ 8grade, începând dindata de 5 martie ºipânã la sfârºitul celordouã sãptãmâni deprognozã aceasta seva situa în jurul valoriide 12 grade.

Minimele termicese vor situa, în medie,între 2 ºi 4 grade, cucele mai ridicate valoriîn prima sãptãmânãde prognozã. Pânã înjurul datei de 7 martie,pe arii relativ extinsese vor semnala ploi,izolat mai însemnatecantitativ. Începând cudata de 8 martie prob-abilitatea de apariþie aploilor va fi maiscãzutã, acestea fiindposibile trecãtor ºi pespaþii destul de mici.

În Oltenia, înmedie, valorile termicediurne vor marca ocreºtere dupã primeledouã zile de prognozãºi se vor situa pânã lasfârºitul intervalului înjurul valorii de 12grade. Pe tot parcur-sul intervalului deprognozã, mediile

temperaturilor minimevor fi mai ridicatedecât mediile multian-uale specifice acesteiperioade, dar mai alesîn prima sãptãmânã,când acestea vor fi deaproximativ 4 grade.Ploile îºi vor faceapariþia moderat canti-tativ ºi pe arii extinseîn prima sãptãmânãde prognozã. Ulterior,precipitaþiile vor fisporadice ºi slabe can-titativ.

La munte, pe totparcursul intervaluluide prognozã, atâtregimul termic mediudiurn, cât ºi cel noc-turn nu vor avea vari-aþii semnificative.Mediile temperaturilormaxime vor fi de ladouã grade Celsius la4 grade, iar ale celorminime între—5 ºiminus douã grade.Pânã în jurul datei de8 martie, pe ariiextinse se vor semnalaprecipitaþii, temporarmoderate cantitativ,sub formã de ploaie,lapoviþã ºi ninsoare.Apoi, pânã la sfârºitulintervalului de prog-nozã, pe arii restrânsevor mai fi precipitaþiislabe ºi trecãtoare.

Prognoza ANM,valabilã pentru

perioada 3 - 16 mar-tie, are la bazã datele

provenite de laCentrul European

pentru prognoze pemedie duratã(ECMWF) din

Reading, Anglia.


LUNI:• Ciorba de vãcuþa/Supa crema depraz cu cartofi• Pui Shanghai cu orezsîrbesc/Ceafa de porc la grãtar cucartofi aurii• Salatã + Desert

MARÞI:• Ciorba de periºoare/Supa cremade þelinã• ªniþel de porc cu legume mexicane/ Caºcaval pane cu sostartar ºi cartofi natur• Salatã + Desert

MIERCURI:• Ciorbã de burtã/ Supa crema delegume• Copanele de pui cu orez sîrbesc/ Ceafa la grãtar cu cartofi pai• Salatã + Desert

JOI:• Ciorbã de pui a la grec/ Supacrema de ciuperci• ªniþel de porc cu cartofi þãrãneºti/Mazãre galbenã bãtutã• Salatã + Desert

VINERI:• Supa gulaº de viþel (picant)/Ciorba de fasole• Piept de pui cu susan/ Orezsîrbesc cu ciuperci la grãtar• Salatã + Desert

PROMOÞII & OFERTE:• 5+1 gratis: pentru 5 meniuri comandate primeºti 1 meniu gratis• La fiecare meniu primeºti o sticlãde 0,5l apã mineralã/platãPreþul pentru meniul zilei care includeciorbã/supã, felul doi, salatã ºi deserteste de 15 lei ºi se poate comandaîntre orele 11.00 – 18.00, de lunipânã vineri!

Comenzi: 0726.669060www.3daqua.ro

LUNA MARTIE

Primãvara începe cu ploi ºi un regim termic peste normele climatologice

V alorile termice estimate de cãtre meteorologi vorcontinua sã fie peste normele climatologice ale

perioadei, în timp ce ploile, în general slabe cantitativ,vor afecta majoritatea regiunilor atât în urmãtoarelezile, cât ºi de la jumãtatea sãptãmânii viitoare, potrivitprognozei Administraþiei Naþionale de Meteorologie/ANM/, valabilã în intervalul 3-16 martie.

În semn de respectºi recunoaºtere aeroilor din minerit, lamijlocul sãptãmâniitrecute, a avut loc oîntâlnire cu ºase minericare au vãzut moarteaîn accidentele demuncã ale mineiLivezeni. S-a dorit sãfie mult mai mulþi, darrememorarea acelorclipe dureroase a fostevitatã de cei pentrucare a fi erou însemnãsuferinþã.

Ideea a pornit de lavicepreºedinþa organi-zaþiei PSD Petroºani,Mariana Popa, caredoar citise ºi vãzuse latelevizor, destul de rar,de minerii care au trecut prin accidentegrele, care au fost arºi,sau prinºi în surupãri ºicare au rãmas marcaþipe viaþã.Ei ºi familiilelor. Ideea a fost puternic susþinutã deGeorge Giubalcã, ºi elvicepreºedinte ºiinspector ºef securitate

minierã la minaLivezeni. Lor li s-aualãturat imediat CostelPostolache ºiprof.univ.dr.ing. RaduSorin.

Momentul de întâl-nirii cu cei multilaþi deminã, ºi fizic ºi psihic,a fost de o încãrcãturãemoþionalã puternicã,pentru cã poveºtileeroilor huilei suntcutremurãtoare...

Li s-au acordatdiplome de excelenþã

ºi câte o sticlã de vinpersonalizatã, pe carescria ”Pentru curajulextraordinar ºi altruis-mul de care aþi datdovadã în complexaactivitate de scoaterela luminã a huilei de

Valea Jiului. Norocbun!”.

Au fost prezenþiGheorghe Vãtuiu, accidentat în panoul 2Nord-pregãtiri; RadicsCsaba, accidentat înanul 1988; ToaderValache, supravieþuitoral cumplitului accidentdin 1980, de laLivezeni, cu 53 demorþi (38 de mineri ºi15 militari in termen),27 de rãniþi (19 mineriºi 8 soldati), 35 devãduve ºi 75 de copiirãmaºi orfani de tatã;Ion Þãran, accidentatîn octombrie 1999, înabatajul mecanizat 3-4; Gheorghe Corlan,accidentat în anul2000; Viorel Spiridon,accidentat în 1994.

Unii au putut vorbidespre acelemomente, dar alþii nuau putut nici acumdupã ani buni de la

accidente...”Eram miner ºef de

schimb când m-amaccidentat.... dupãºase luni, în acelaºi loca murit fratele meu...Pe lângã suferinþa fizicã a fost ºi una psihicã” – Ioan Þãranu.

”Eram la brigada depregãtire, în panoul 2Nord... blocul de piatrã s-a desprins.Salvarea mea a fost cã mi-a prins labapiciorului, eram cu ojumãtate de metru maiîncolo... Nu mai amgambã ºi de aicipiciorul este amputat”-Gheorghe Vãtuiu.

”Vreau sã vã spuncã am fost ars în acci-dentul din 1980. Pecartea mea de muncãscria decedat... Apoiam mai lucrat 20 deani. La pensionare,

doamnele de la personal nu ºtiau cumsã precedeze, cum sãpensioneze un mortpentru cã pe cartea de muncã rãmãsesedecedat. Vã spun cãdoar cã la o urecheam 6 operaþii...” –Toader Valache.

Dupã ce au vorbitminerii accidentaþi, eragreu sã mai spui ceva.

Pãrea cã nici uncuvânt nu putea expri-ma ce simþeau cei dinsalã... ”Am lucrat cumulþi dintre ei, au fostcolegii mei. Nu pot sãle spun decât multãsãnãtate pentru cãprea de multe ori s-aauzit Imnul minerilor înoraº...” – Doruªipeþan, consilier local.

”Vã mulþumim pentru ceea ce faceþipentru noi în fiecare zi,pentru viitorul nostru”– Lavinia Grigoriu,reprezentanta tinerilorºi consilier local, alcãrei tatã a fost acci-dentat în subteran.

”Sã ne iertaþistângãciile de acum,sunt din cauza emoþiilor ºi rareori amavut emoþii ca astãzi,pentru cã ”În fund demunþi noi des intrãm/

Cu “Bun noroc!” nesalutãm...” – a spusprintre multe alteleRadu Sorin, cel care,cu ani în urmã, a cântat imnul minerilorpe scena din Aninoasa.pentru a-i demostra luiAdrian Pãunescu ºisolistului, cã Imnulminerilor nu existãdacã nu este cântat cutrãire. Altfel, nu estedecât o melodie...

”Voi aþi trecut prinmomente crâncene ºi e trist cã despre jertfa celor ca voi sevorbeºte foarte puþinsau deloc... Vreau sãvã spun cã mineritulexistã ºi prin suferinþavoastrã...” – GeorgeGiubalcã, inginerul ºefSSM al minei Livezeniºi vicepreºedinte PSDPetroºani.

Dupã manifestare,Radu Sorin a intonat o parte a Imnuluiminerilor, apoipoveºtile de viaþã,momentele vesele dinviaþa de miner, farselepe care ºi le fãceau ºimulte multe altele aucurs fãcând seara lor, aminerilor, frumoasã...

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


A mai lucrat 20 de ani cu o carte de muncã pe care scria ”decedat” ”Eram miner ºef de schimb când m-am

accidentat.... dupã ºase luni, în acelaºi loc, a murit fratele meu... Pe lângã suferinþa fizicã a fost ºi una psihicã...” –

Ioan Þãranu

”Eram la brigada de pregãtire, în panoul 2 Nord... blocul de piatrã s-a desprins. Salvarea mea a fost cã mi-a prins laba piciorului, eram cu o jumãtate de metru mai încolo. Nu mai am gambã ºi de aici, piciorul este amputat”-

Gheorghe Vãtuiu

”Vreau sã vã spun cã am fost ars în accidentul din 1980. Pe cartea mea de muncã scria decedat... Apoi am mai lucrat 20 de ani. La pensionare, doamnele de la personal nu ºtiau cum sã precedeze, cum sã pensioneze un mort. Vã spun cã doar la o ureche am 6 operaþii...” –

Toader Valache

Cronica Vãii Jiului | Marti, 4 Martie 201414 Program & Horoscop

21 martie* * *20

aprilie

21

aprile

* * *21 mai

22

iunie

* * *22 iulie

22

mai

* * *22 iunie

23 iulie* * *22

august

23 august

* * *22

septembrie

23octombrie

* * *22

noiembrie

23septembrie

* * *22

octombrie

23 noiembrie

* * *20

decembrie

21

decembrie

* * *20 ianuarie

21

februarie

* * *20 martie

21ianuarie

* * *20

februarie

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi iritatdin cauza neînþelegerilor cu unpartener de afaceri. Discutaþicalm ºi încercaþi sã ajungeþi la oconcluzie comunã. Dacã aveþi decirculat cu maºina, fiþi foarteatent! Sunteþi predispus la acci-dente.

Puteþi avea mici întârzieri,cauzate de evenimente nepre-vãzute. Nu vã puneþi mari sper-anþe într-o afacere, ca sã nu fiþidezamãgit. Amânaþi deciziileimportante ºi pãstraþi-vã calmul!

Se pare cã sunteþi stresat pentrucã nu primiþi nici un sprijin laserviciu. Aveþi grijã sã nu îi jigniþipe cei din jur! Seara, s-ar puteasã aflaþi cã un prieten apropiat asuferit un accident de circulaþie.

Dimineaþa vã enervaþi la serviciupentru cã primiþi sarcini supli-mentare. Fiþi prudent. S-ar puteaca ºeful sã nu fie în toane preabune! Nu este cazul sã vãdescãrcaþi nervii acasã! Ar fi binesã vã relaxaþi.

Sunteþi hotãrât sã plecaþi într-ocãlãtorie de afaceri pe care aþi totamânat-o. Partenerul de viaþã vãreproºeazã cã nu aþi ales cel maibun moment, pentru cã aveþiprobleme importante acasã. S-arputea sã renunþaþi definitiv lacãlãtorie.

S-ar putea ca partenerul de viaþãsã vã reproºeze cã aþi cheltuitprea mult pentru un obiect decare nu era nevoie acum. Evitaþispeculaþiile financiare, pentru cãexistã riscul sã ajungeþi într-o situ-aþie neplãcutã. Fiþi mai atentcum vã purtaþi cu prietenii!

S-ar putea sã fiþi implicat într-unscandal la serviciu, din cauza bâr-felor unui coleg. Controlaþi-vãreacþiile, pentru cã neînþelegerilese vor lãmuri repede. Dupã-ami-azã intraþi pe neaºteptate în pos-esia unei sume de bani.

Astãzi nu este indicat sã circulaþicu maºina, pentru cã existã peri-colul sã fiþi implicat într-un acci-dent. Dacã nu aveþi incotro, fiþifoarte prudent. Orice s-arîntâmpla, nu vã grãbiþi ºi ascul-taþi-vã intuiþia!

Începeþi o lucrare de pe urmacãreia veþi câºtiga bine. Nu vãferiþi sã cereþi ajutorul prietenilor,dacã aveþi nevoie! Discutaþi calmcu cei din jur, ca sã nu declanºaþio ceartã.

Dimineaþa este posibil sã vãenervaþi pentru cã nu aveþi banisã plecaþi într-o cãlãtorie îninteres de familie. S-ar putea cao rudã mai în vârstã sã refuze sãvã împrumute.

Sunteþi lãudat de ºefi pentru felulîn care vã faceþi treaba. S-arputea sã nu vã iasã o afacere dincauza unei situaþii nefavorabile.Evitaþi întâlnirile cu prietenii ºi nucirculaþi cu maºina, pentru cãsunteþi predispus la accidente.

Aveþi tendinþa sã fiþi irascibil dincauza oboselii. Ar fi bine sã evi-taþi discuþiile în contradictoriu,pentru cã sunteþi predispus laprobleme cu sãnãtatea. Amânaþiîntâlnirile de afaceri. Ar fi bine sãnu vã forþaþi norocul.Cronica Vãii Jiului nu îºi asumã rãspunderea pentru modificãrile operate ulterior în programe de posturile de televiziune

10:20 Lumea modei10:30 Distractis - Distilat decomedie (r)11:30 Expediþie în regatul ani-malelor12:00 Maºini, teste ºi verdicte 12:30 Tribuna partidelor parla-mentare 13:00 EURO polis 14:00 Telejurnal 14:55 Clubul celor caremuncesc în România 15:00 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 16:50 Zeul rãzboiului17:30 Zeul rãzboiului18:10 Beneficiar România (r)18:45 Clubul celor caremuncesc în România 18:50 În linia întâi 19:45 Sport

7:00 ªtirile Pro TV10:05 Tânãr ºi neliniºtit (r)11:00 Gossip Girl: Intrigi laNew York 12:00 Gossip Girl: Intrigi laNew York 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Tânãr ºi neliniºtit 15:00 Petrecere pentruGillian17:00 ªtirile Pro TV

10:30 Cireaºa de pe tort (r)11:30 Teleshopping 12:00 Dragostea trece prinstomac 12:30 Teleshopping 13:00 Mondenii (r)13:30 Teleshopping 14:00 Iubirea, bat-o vina 14:30 Iubirea, bat-o vina 15:00 ªtirile Prima TV 15:30 Focus Monden (r)16:00 Iubiri secrete17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort

10:45 Teleshopping 11:00 Triunghiul iubirii 212:00 Teleshopping 12:15 Baronii (r)12:45 Teleshopping 13:00 Grupul Vouã (r)13:15 Teleshopping 13:45 Mica mireasã (r)14:15 Teleshopping 15:00 Sã v-amintiþiDuminica... (r)18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Mica mireasã

10:00 Draga mea prietenã12:30 ªtirile Kanal D 13:15 Te vreau lângã mine14:45 Teleshopping 15:30 Inima nu respectã reg-uli16:45 Teo Show18:45 ªtirea zilei 19:00 ªtirile Kanal D 20:00 Suleyman Magnificul:Sub domnia iubirii 22:15 WOWbiz

10:00 ªtirile dimineþii 10:55 Business B1 la zi 11:00 Interviurile Adevãrul 12:00 ªtirile B1 13:00 Talk B1 14:00 România acum 15:00 ªtirile B1 16:00 România acum 17:00 Butonul de panicã 18:00 ªtirile B1 19:00 Aktualitatea B1 20:00 Bunã seara, România21:30 Sub semnul întrebãrii

10:45 Teleshopping 11:00 Cununa de lacrimi (r)12:00 Santa Diabla (r)13:00 Teleshopping 13:30 O nouã viaþã (r)14:30 Intrigi ºi seducþie15:30 Abisul pasiunii16:30 Poveºtiri adevãrate (r)17:30 Chemarea inimii18:30 Cununa de lacrimi19:30 Santa Diabla20:30 Onouã viaþã21:30Regina22:30Poveºtiride noapte23:00Cancan.ro23:30Chelsea

10:00 ªtirile Digi Sport 10:15 Fotbal Club11:00 ªtirile Digi Sport 11:15 Fotbal European12:00 ªtirile Digi Sport 12:15 Fotbal European13:00 ªtirile Digi Sport 13:15 Rezumat UEFA EuropaLeague14:00 ªtirile Digi Sport 14:15 Digi Sport Special15:00 ªtirile Digi Sport15:15 Digi Sport Special16:00 Digi Sport Special -Exclusiv Gicã Popescu17:30 ªtirile Digi Sport 18:00 Fotbal Club 19:30 ªtirile Digi Sport 20:00 Exclusiv Gicã Popescu21:30 ªtirile Digi Sport 22:00 Fotbal European 23:30 ªtirile Digi Sport

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:50 În gura presei 11:40 Teleshopping 12:00 Mireasã pentru fiul meu13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu16:00 Observator 17:00 Acces direct19:00 Observator 20:00 Observator special 20:30 Justiþiarul 23:00 Un show pãcãtos

Subsemnaþii locuitori aiMunicipiului Petroºani – zonaColonie, venim prin aceastã replicãla articolul „scrisoare deschisã”,apãrut în ziarul „Cronica VãiiJiului” din data de 27.02.2014.

Nu ºtim cine sunt grupul de pensionari, ce se erijeazã în numelecelor 10000 de membrii ai AsociaþieiPensionarilor Petroºani, din oraºelePetrila, Iscroni, Aninoasa, Vulcan,Lupeni ºi a Filialelor din Brad ºiDeva ºi care jignesc pe cei peste3000 de locuitori ai zonei Colonie,fãcându-ne „pupincuriºti”, „foame îngât” ºi altele. Cine i-a mandatat peacest „grup de pensionari”, înnumele pensionarilor din oraºeleamintite mai sus, chiar nu îºi dauseama cã îi jignesc pe aceºtia? De ce nu vã prezentaþi oficial ºipreferaþi sã scrieþi în ziare minciuni ºi neadevãruri.

Asociaþia Pensionarilor Petroºani,astãzi aratã conform cerinþeloreuropene, are fonduri necesare sãasigure familiilor celor decedaþi fune-raliile decente, sã primeascã ajutoareîn bani ºi servicii corespunzãtoare.Cum aratã astãzi, ce drepturi aumembrii acesteia, nu au existat niciodatã ºi nu visam la aceste lucruriminunate realizate. Astãzi când intriîn Asociaþie vezi realizãrile de lapoartã, transformãrile care au avutloc, ºi ce este mai important pentrumembrii Asociaþiei, ajutoarele ce leprimesc familiile în urma decesuluimembrilor. Noi vã prezentãm reali-

tatea ºi nu putem sã nu îi mulþumimPreºedintelui ºi organelor de condu-cere, pentru toate aceste realizãri.De altfel cu ocazia alegerilor ºiAdunãrii Generale Anuale, nu au fostridicate numulþumiri în activitateaAsociaþiei aºa cum menþioneazã acelzis „grup de pensionari”.

Datoritã rezultatelor ºi a moduluicum este condusã Asociaþia, aceastas-a extins cu douã filiale la Deva ºi laBrad ºi unde pensionarii ne aducmulþumiri. Vã facem precizãrilecuvenite cã au mai fost denigratori:Rusu Constantin, Negru Victor, careau adus toate organele de cercetarela Asociaþie: Poliþia Petroºani,Inspectoratul de Poliþie Hunedoara –Deva, ITM – Petroºani, Deva,Bucureºti, Ministerul Muncii,Parchetul Hunedoara – Deva, DNA,Garda Financiarã, ANAF, care înurma controalelor nu au gãsit abateride niciun fel. Ne întrebãm ºi vã întrebãm, toþi cei menþionaþi aveauvreun interes sã nu scoatã în evidenþã abateri de la Statut sau disciplinã financiarã dacã existau?

Prin sentinþa penalã Nr.291/2013 a Judecãtoriei Petroºania reclamaþiilor, dosare ce au fosttrimise la Petroºani se menþinesoluþia de neîncepere a urmãririipenale dispusã faþã de PavelGheorghe Iuliu ºi Cindea IoanMarcel, de Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara în dosarul nr.674/P/2011 ºi confirmatã de prim– procurorul acestui parchet prin

rezoluþiile nr. 37/11/2 ºi respectivnr. 51/11/2 din data de05.02.2013. Care sunt aceia caredoresc rãul Conducerii AsociaþieiPensionarilor?

Noi cei care dãm replica la arti-colul menþionat mai sus, ne semnãmºi nu ne ascundem sub semnãturaunui „grup de pensionari”. Sã vã fieruºine acestui „grup de pensionari”,care nu au curajul sã se prezinte laAsociaþie cu nemulþumirile lor, denigrând acest colectiv ºi membriiacestuia.

Nagy Adalbert Daniel, BedeoanGheorghe, Benea Ferdinand, ªerbanIon Murgu, Cãlin Nicolae, BadicRamona, Muntean Dorel, ªerbanLucreþia, Ciocea Marin, NagyEmeric, Bakos Imre, LeonteDumitru, Vlaic Pamfil, GonciuleaAnica, Rad Alin, Vuzdugan Tiberiu,Trufaºu Marin.

ªi putem completa lista cu sute ºichiar mii de membrii ai oraºelor:Petroºani, Petrila, Aninoasa, Vulcan,Lupeni, Filiala Deva ºi Filiala Brad.

1. Manager de proiect - curs despecializare, durata - 30 zileîncepînd cu data de 15.02.2014taxa de participare 450 lei2. Contabil - curs de iniþiere,durata 90 de zile, începînd cu datade 15.02.2014 taxa de participare700 lei3. Bucãtar - curs de calificare,

durata 90 de zile începînd cu15.02.2014 taxa de participare550 leiDiplomele sînt recunoscute la nivelnaþional ºi european.Relaþii se pot obþine la Casa deCulturã a Sindicatelor Petroºani(vizavi de Primãria MunicipiuluiPetroºani), telefon 0722448428.


VÂNZÃRIVând teren intravilan,

zona Valea Ungurului -Vulcan, în suprafaþã de2600 mp. Acces auto,aproape de DN66, cu util-itãþi. Preþ, 8 euro/mp, nego-ciabil. Contact0722448428.

Vînd teren ºi casa P+1 înTârgu-Jiu, str. George Coºbuc Nr.2A, realizatã ºi finisatã în 2000cu toate utilitãþile: apã, gaze,canalizare, izolaþie termosistem ºi termopane.

Suprafaþã de teren 800 mp.Anexe: beci suprafaþã de 30 mp,garaj dublu pentru 2 autoturisme.Preþ negociabil. Telefon:0727/874 449

Vînd garaj cu canal de vi-zitare ºi pivniþã situat în Petroºanivis-a-vis de Liceul Economic,avînd suprafaþã de 25 mp.Înãlþimea clãdirii ºi a uºii permitegararea ºi a utilitajelor ºi amicrobuzelor. Este branºat lacurent de 380V. Preþ: 4500 Euro.

Informaþii: 07212253590768406987

NATALIA ARENEVOIE DE

NOI!Ar fi vrut sã fie în banca de la

ºcoala din Petrila, dar acum e la spi-tal. Natalia e un copil de 11 ani, dinPetrila, premiantã, dar care trãieºteo dramã ce o þine imobilizatã într-ocapcanã. Copilãria ei depinde de8.000 de euro, pe care familia sanu îi are. Totul s-a întâmplat într-ozi fatidicã, atunci când era împreunãcu pãrinþii sãi în maºinã, iar ºoferulunui TIR i-a izbit în plin. A stat sãp-tãmâni în spital, iar acum arenevoie de o protezã, ca sã poatã fidin nou copilul premiant, de carepãrinþii sãi sunt mândri.

Natalia Bãran a avut, în urma acidentului, un diagnostic complicat:politraumatism cranio-cerebral, darºi un traumatism toraco-abdominal.Abia luase premiul I la un concursdenumit “Centura mea de siguranþã”ºi s-a trezit imobilizatã la pat.Tragicul sãu destin ar putea firemodelat, dacã o ajutãm. Nataliaare nevoie de o protezã ce se fab-ricã doar în Elveþia ºi în aceste zile ela un spital din Bucureºti, undeaºteaptã ca pãrinþii sãi sã facãimposibilul ºi sã-i redea zîmbetul.

Sã fim alãturi de NATALIA!Nr. Cont

5675710247959RON01 BANCPOSTTitular cont: Bãran Mariana

Haideþi sã oajutãm pe Andreea

sã trãiascã!Andreea Matei, are 14 ani ºi

învaþã la ªcoala Gimnazialãnumãrul 7 din Petroºani. Recentdoctorii au diagnosticat-o culeucemie acutã limfoblasticã. Înprezent fetiþa este internatã însecþia de Oncopediatrie aSpitalului Louis Þurcanu dinTimiºoara ºi urmeazã un tratament. Pentru a se vindeca,Andreea are nevoie de un transplant de mãduvã osoasã, dar costul acestui tratament estepeste puterea financiarã a familiei Andreei.

Toþi cei care doresc sã-iofere o ºansã la viaþã Andreeipot dona în contul:4140496050385031 deschis la Banca Transilvania, titular de cont Matei Ana.

Casa de Culturã a Sindicatelor Petroºani organizeazã cursuri de formare profesionalã

Primim la redacþie


IleanaFIRÞULESCU

A înnebunit lupul!Social democraþii de laPetroºani se miºcã îndraci de vreo lunã dezile. Nici nu-i bãnuaiaicã sunt în stare ”sãexiste” în viaþa pub-licã. Dupã acþiunea destrângere de fonduri

pentru feþiþa dinPetroºani, bolnavã decancer, dupã momen-tul de apreciere aminerilor a cãror viaþãs-a schimbat dupãaccidente cumplite demuncã, a apãrut ouna nouã, deºi ea aexistat doar ca mani-festare de interior –Ziua Mondialã aScriitorilor. ªi cum, separe, cã în interorulPSD s-a iscat un fel decompetiþie – cine faceacþiuni mai reuºite –,de se cruceºtepreºedintele LaurenþiuNistor ºi preºedinta

femeilor social demo-carate, NataliaIntotero, care au fostprezenþi ºi la aceastãGalã a Scriitorilor.”Mã surprindeþi... Maiieri aveaþi mari prob-leme ºi acum aveþi sãlipline ºi teme incredi-bile într-o sãp-tãmânã...” – le-a spusLaurenþiu Nistor.

La Hotel Onix, dinPetroºani, sala a fostplinã ochi, pentru amarca Ziua Mondialãa Scriitorilor cu scri-itori ai Vãii Jiului,membri ai UniuniiScriitorilor din

România ºi ai LigiiScriitorilor dinRomânia. Este pentru

prima datã când austat la aceeºi masãcunoscându-se binefaptul cã existã orgoliide... apartenenþã întrecele douã entitãþi pro-fesionale cu rangdiferit. ”Noi ne mân-drim cu ei, ºi atuncicând le citim cãrþile nune punem problemadin ce asociaþie profe-

sionalã fac parte. Pemulþi i-am ºtiut dupãnume doar ºi am doritca noi, tinerii noºtrisã-i cunoaºtem, sã-iascultãm ºi sã neexprimãm întreaganastrã consideraþie.Îmi doresc ca acestãGalã a Scriitorilor sãaibã o viaþã lungã” – a

declarat, vãditemoþionat, organiza-torul acestui eveni-ment, Dacian Ciodaru,preºedintele TSDHunedoara. Acesta afost sprijinit în demer-sul sãu de social-democraþii de laPetroºani, dar alãturii-a stat în permanenþãCostel Postolache.

Din cei 27 de scri-itori invitaþi la Galã,au rãspus vreo 20,ceea ce se poate con-sidera un succes algazdelor, pentru cã seºtie - pe scriitori, peartiºtii în general, esteminunat sã-i admiri ºisã-i iubeºti, sã le sorbi

cãrþile, dar sã nu aide-a face cu ei. Suntextrem de exigenþi ºipretenþioºi, dar sunt ºiboemi serioºi ºi serioºiboemi...

Natalia Intotero i-anumit sufletul acesteiþãri, iar cei prezenþi audemostrat-o. LaureþiuNistor a precizat cãacestã Galã este uni-cat în judeþ ºi ºi-aexprimat respectulpentru scriitorii VãiiJiului. Cã este o mani-festare unicã pe plaiurihunedorene a spus-oºi Ioan Velica,preºedintele LigiiScriitorilor din judeþulHunedoara.

Scriitorii au aduscritici la adresa politi-cienilor, au recitatpoezii ºi s-au citit epi-grame, s-au spusvorbe cu tâlc ºi au exi-stat sclipri aºteptate...Tinerii ºi cei prezenþiîn salã le-au sorbit vor-bele, dar au ºi supor-tat fãrã crâcniresãgeþile.

De ziua lor, li s-auoferit, în semn deapreciere, diplome deexcelenþã, un stilou ºio sticlã de vin, toatepersonalizate, ºi floridoamnelor.

DianaMITRACHE

Zeci de mii depiese rare, grupate pecategorii, înrãmate ºibine îngrijite vor fiexpuse decolecþionarii deinsigne ºi medalii, laPetroºani.Evenimentul are loc încâteva luni, dar înºedinþa de consiliu alunii februarie, con-silierii de aici au apro-bat suma de 5.000 delei, necesarã orga-

nizãrii evenimentului.Organizatorii mizeazãpe o participarenumeroasã ºi deja sefac pregãtirile nece-sare. „Evenimentulmajor în activitateainsigniografilor dinRomânia va avea locîn zilele de 27 -29iunie ºi va gãzduiprimãria, la sala demarmurã. Este cea dea 40 expoziþie colec-tivã de insigne,respectiv 5 ani de laînfiinþarea AsociaþieiColecþionarilor de

Insigne dinRomânia.”, a declaratTiberiu Kelemen,preºedintele SecþieiNumismaticePetroºani.

Cei care vin laPetroºani, aduc cu eipiese rare, munca lorde zeci de ani, dar vinºi cu scopul de a faceschimburile atât denecesare întrecolecþionari. „Este unprilej de întâlnire, deschimburi de piese, deprezentare a unorcomunicãri, rod almuncii ºtiinþi-fice de un ande zile.Organizãm ºio expoziþie,unde vor fiprezentatecam 30 -35.000 depiese, camcâte intrã în

sala de expoziþie”, amai adãugat Kelemen.

Aproape 100 decolecþionari din toatecolþurile þãrii suntaºteptaþi la Petroºani.Cu acest prilej, îºi vorexpune cele maiimportante colecþii,iar printre invitaþi suntcolecþionari care vinîncã de la primaediþie, deci de 4decenii, iar fiecare sedeobeºte de restulprin originalitateacolecþiilor, dar ºi prinmodul în care gãsescde cuviinþã sã-ºiexpunã munca.

Eveniment inedit - Gala Scriitorilor din Valea JiuluiZ iua Mondialã a Scriitorilor a fost marcatã, la

Petroºani, cu o zi mai devreme, zi în care s-a nãs-cut Gala Scriitorilor din Valea Jiului. ”Noi ne mândrimcu ei, ºi atunci când le citim cãrþile nu ne punem prob-lema din ce asociaþie profesionalã fac parte. Pe mulþi i-am ºtiut dupã nume doar ºi am dorit ca noi, tineriinoºtri sã-i cunoaºtem, sã-i ascultãm ºi sã ne exprimãmîntreaga noastrã consideraþie. Îmi doresc ca acestã Galãa Scriitorilor sã aibã o viaþã lungã” - a Dacian Ciodaru,preºedinte TSD Hunedoara.

Colecþionarii vin la Petroºani

L a 40 de ani de prima expoziþiecolectivã a colecþionarilor de

insigne ºi medalii, colecþionarii seîntâlnesc la Petroºani. Este, prac-tic, un dublu eveniment, marcat detrecerea timpului, la care coorgani-zatori sunt ºi Primãria ºi ConsiliulLocal al Municipiul Petroºani.

cvj nr 564, marti, 4 martie

Documents