cvj nr. 1022 marti 19 ianuarie 2016

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1022

Marti, 19 Ianuarie 2016

Copii degeraþi în frig,din vina operatorului

de transport

L uni dimineaþã, zeci de copii din Petrila au trãit un coºmar înstaþiile de autobuz, unde abia au reuºit sã prindã un taxi, pe

un ger de - 10oC. Asta pentru cã niciun maxi-taxi nu a mai circulat,din cauzã cã operatorul de transport local s-a sãturat, dupã cumspune, de modul în care este tratat. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

“Trenurile care vin de la Craiova nu au avutîntârziere. Au fost problemecu trenul 1821 Constanþa –Bucureºti care a avutîntârziere de o orã”, adeclarat Ioan Aonofriesei,ºeful Statiei CFR dinPetroºani.

Nu existã alte trenuricare sã ajungã la Petroºanicu întârzieri din cauzacondiþiilor meteo nefavora-bile din sud-estul þãrii.

Meteorologii avertizeazãcã vremea se va menþinedeosebit de rece în urmã-

toarea perioadã. În primaparte a zilei de marþi înMoldova, Dobrogea ºi estulMunteniei, temporar, vântulva mai avea intensificãri, cu viteze de 45...50 km/h,izolat peste 60 km/h înzona litoralã, spulberândzãpada depusã în zileleprecedente.

“Vremea se va menþinedeosebit de rece, localgeroasã noaptea ºidimineaþa pânã în juruldatei de 26 ianuarie”,informeazã cei de la ANM.

Monika BACIUMonika BACIU

“Vom reabilita cinematografulVictoria, dar ºi sala de sport aClubului Sportivªcolar Petroºani. Pelângã acestea avemfuncþional bazinuldidactic, teatrul, avempatru sãli de sportunde turiºtii îºi potpetrece timpul liber.La toate acestea maiputem adãuga ºirestaurantele careoferã o paletã variatãde activitãþi”, a

declarat Tiberiu Iacob Ridzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

ªi spitalul esteimportant în condiþiileîn care aici existã o

staþiune montanã deinteres naþional, iaraccidentãrile suntinevitabile.

“Conteazã foartemult cã avem ºi spi-talul aproape. În caz

de vreo accidentarese poate intervenirapid”, a mai subliniatsursa citatã.

Totodatã, primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu

Iacob Ridzi, este depãrere cã staþiunilemontane ar trebui sã se completeze reciproc ºi nu sã fieîn concurenþã.

În tot acest timp,pe pârtiile din Parângse poate schia în voie ºi mai mult decâtatât, la sfârºitul acestei sãptãmâni seva deschide o nouãpârtie.

“Sperãm ca ºi înaceastã sãptãmânã sãavem parte de acelaºilucru pentru a puteainaugura Pârtia B. Înaceste momente PârtiaA este pregãtitã pentrudeschidere, dar totulþine de vreme, sãsperãm cã va þine cunoi”, spun cei din

Parâng. Gradul de imple-

mentare a proiectelorde dezvoltare a staþiunilor montanedin Valea Jiului, respec-tiv Parâng, Straja ºiPasul Vâlcan - ConsiliulLocal Lupeni în imple-mentarea proiectului„Schi în România,staþiunea Straja” –circa 60%. ConsiliulLocal Petroºani înimplementareaproiectului „Schi înRomânia, MunicipiulPetroºani” – circa16%. Consiliul LocalVulcan în implemen-tarea proiectului„Schi în România,oraºul Vulcan”- 100%prima etapã


Legãtura dintre spital ºi staþiune montanãS pital, bazin ºcolar, teatru, sãli de sport ºi staþiunea montanã Parâng. Aparent nu

existã nicio legãturã între acestea, dar în realitate turiºtii pe lângã pârtiile de schiºi distracþia din munte mai cautã ºi alte moduri de petrecere a timpului liber. Astfel,municipiul Petroºani oferã mai multe posibilitãþi de petrecere a timpului liber.

60 de minute întârziere,pe calea feratãU n singur tren a ajuns cu întârziere la

Petroºani. Din cauza condiþiilor meteo nefavorabile care se înregistreazã în sud-estul þãrii,traficul feroviar este blocat. La Petroºani însã doarun singur tren a ajuns cu o întârziere de o orã. Estevorba de trenul care se formeazã în Constanþa.

Greva dinCEH, lamâna ITMG reva generalã,

la mâna celor dela ITM. ReprezentanþiiInspectoratuluiTeritorial de MuncãHunedoara vor fi ceicare vor decide dacã înValea Jiului, mai exactla nivelul ComplexuluiEnergetic Hunedoara,se va declanºa grevageneralã.

ReprezentanþiiSindicatului Muntele au strâns semnãturipentru declanºareamiºcãrii de protest, iar acum au înaintatdocumentele la ITM.

“Am fãcut demer-surile pe care legea ne

obligã sã le facem. Am trimis o adresã laITM, care va trebui sãne rãspundã cum seaplicã Legea DialoguluiSocial. Noi în contractulcolectiv de muncã avemspecificate articole pecare ne-am angajat sã

le respectãm, cã vom avea negocieritrimestriale, dar acetslucru nu s-a fãcut.Legea mai spune cãdacã existã un CCMvalabil nu poate fideclanºatã greva generalã”, a declaratPetre Nica, preºedinteleSindicatului Muntele.

ITM va trebui sãdecidã dacã declanºareagrevei generale estelegalã. Conflictul demuncã a fost declanºatde cei de la SindicatulMuntele.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

CEH, top 10Complexul Energetic

Hunedoara se aflã întopul celor 10 companiicare se confruntã cuprobleme financiare. Înfiinþarea a fost dictatãde faptul cã în Românianu existã o companieproducãtoare de electricitate pe bazã dehuilã care sã fie suficientde mare pentru a puteasã participe la proiecteregionale ºi inter-naþionale, în beneficiulpieþei din România.

Prin Încheierea nr.1/F/CC/2016 pro-nunþatã de TribunalulHunedoara în data de07.01.2016 în dosarulnr. 5194/97/2015 afost deschisã procedurainsolvenþei CEH. Potrivitinformaþiilor MinisteruluiEnergiei, CEH a încheiat anul 2014 cu opierdere financiarã de352.308.913 lei.

ICSITPML SA ºiRAAN DrobetaTurnu Severin, în insolvenþã

Institutul de Cercetãriªtiinþifice ºi ProiectãriMine pe Lignit SA

furnizeazã pe piaþaromâneascã servicii decercetare ºi dezvoltareexperimentalã în alte ºtiinþe naturale ºiinginerie.

Prin Încheierea FNdin data de 28.05.2014a Tribunalului Dolj în dosarul nr.7721/63/2014 a fostdeschisã procedura generalã de insolvenþã.Administratorul special a depus Planul de reorganizare, aprobat decreditori ºi admis deinstanþa de judecatã. Înanul 2014, societatea aînregistrat o piedere de227.793 de lei.

Regia Autonomã pentru Activitãþi

Nucleare, regie naþionalãde interes strategic, cuspecific deosebit, s-a înfiinþat la 3 iulie 1998.

Prin încheierea FNdin data de 18.09.2013în dosarul 9089/101/2013, TribunalulMehedinþi a dispus, lacererea debitoruluiRAAN, deschiderea pro-cedurii generale a insol-venþei. Nu mai puþin de86.070.524 de lei aavut pierderi la finalulanului 2014 societatea.

Hidroelectrica în insolvenþã, dar

pe profitHidroelectrica este o

excepþie de la regulã.Societatea se aflã în

insolvenþã, dar la finalulanului 2014 a înregistratun profit uriaº. PentruSocietatea HidroelectricãS.A. a fost deschisã pro-cedura de reorganizarejudiciarã în data de20.06.2012, Euro InsolSPRL fiind desemnatãadministrator judiciar alsocietãþii, în conformi-tate cu Sentinþa civilã nr.7222/20.06.2012, pronunþatã de TribunalulBucureºti- Secþia a VII a Civilã, dosar nr.22456/3/2012.

Prin sentinþa civilã nr.6482/20.06.2013instanþa a dispus apro-barea Raportului final deactivitate întocmit deadministratorul judiciar

Euro Insol SPRL ºiînchiderea proceduriireorganizãrii judiciaredeschisã împotriva debitoarei HidroelectricaSA, pronunþatã de cãtre judecãtorul sindic în dosarul22456/3/2012.

Prin decizia civilã nr. 456/25.02.2014pronunþatã de Curtea deApel Bucureºti în dosarulnr. 22456/3/2012/a1(dosar conexat), instanþa a dispus casarea sentinþei civilenr. 6482/20.06.2013menþionatã mai sus ºi trimiterea spre rejudecare a cauzei laaceeaºi instanþã de fond.În acest context, societatea a reintrat înprocedura insolvenþei.

“Hidroelectrica aîncheiat exerciþiul finan-ciar 2014 cu cea maimare cifrã de afaceri dinistoria companiei, de 3,4miliarde lei, cu cel maimare profit înregistratvreodatã, de aproape1,2 miliarde lei, ºi cu cel mai mic preþ deproducþie din ultimii 5ani”, se aratã pe site-ulMinisterului Energiei.

CompaniaNaþionalã a Huilei,

în falimentCNH se aflã în

lichidare voluntarã. Dupã divizare a rezultatSocietatea Naþionalã aHuilei care mai apoi afost absorbitã deComplexul EnergeticHunedoara, ºi SocietateaNaþionalã de ÎnchideriMine Valea Jiului.

“În martie 2013, prinHotãrârea AGA a fostaprobatã dizolvarea ºilichidarea voluntarã. În iunie 2013, a fostsemnat contractul culichidatorul ExpertInsolvenþã SPRL. Înaprilie 2015, TribunalulHunedoara în Dosarulnr. 6385/97/2014 adispus începerea proce-durii simplificate a insol-venþei cu acelaºi lichida-tor, iar Compania a fostînregistratã la ORC subadministrator special înprocedura simplificatã ainsolventei a fost numit dl. Mihai LiviuMihalache (iunie 2015)”,aratã oficialii Ministerului Energiei.


S.C APA SERV VALEA JIULUIS.A PETROªANI

anunþã restricþie în furnizarea apei potabile pentru MARÞI,

19.01.2016 VULCAN - între orele 09:00 - 15:00.Zona afectatã: Str.N. Titulescu, blocurile

G1,G2,G3,D55,105,24,F63, str. Romanilor,blocurile A61, B61, Al. Trandafirilor, blocurile,D61,O61, str. V. Alecsandri, blocurile, P62,R62, C, str. Jiului, blocurile A, B si ªcoala nr.4.

Motivul restricþiei: Remediere pierdere labranºamentul scãrii 6 din blocul D55, str. N.Titulescu. Mulþumim pentru înþelegere

Biroul de presã S.C Apa Serv ValeaJiului S.A Petroºani

Statul, cel mai prost administratorJumãtate din companiile de statsunt în faliment sau insolvenþã23 de companii cu capital de stat, 10 în insolvenþã sau faliment. Ministerul Energiei

oferã informaþii legate de companiile de stat în cadrul cãrora deþine pachetulmajoritar de acþiuni. Dintre cele 23 de companii, 10 se aflã în insolvenþã sau în faliment.

În acest sens, ei facapel la cetãþeni sã seconstituie în asociaþii deproprietari pentru aputea accesa fondurieuropene.

“Pentru a putea beneficia de cofinanþareîn privinþa reabilitãriitermice a blocurilortotul depinde de cât debine se mobilizeazã. Eitrebuie sã fie constituiþiîn asociaþii de propri-etari, trebuie sã strângãbanii de cofinanþare,

pentru cã fiind vorba defonduri europene va fiselecþie de proiecte ºicu cât avem proiectelemai bine pregãtite cu

atât vom avea unnumãr mai mare deblocuri pe care sã leintroducem în progra-mul de reabilitare”,spune Ilie Pãducel, pri-marul oraºului Petrila.

Primãria Petrila estesingura administraþielocalã din Valea Jiuluicare a primit bani de la

Ministerul Dezvoltãrii înluna noiembrie. În datade 18 noimebrie,administraþia localã dela Petrila a primit dinpartea MinisteruluiDezvoltãrii suma de72.657,17 conformunei ordonanþe deurgenþã. Mai exact estevorba de ordonanþaprin care se acordãbani unitãþilor adminis-trativ-teritoriale pentruderularea de proiecteprivind creºterea eficienþei energetice.Fondurile pentruanveloparea termicã aclãdirilor vin atât de laBucureºti cât ºi de laautoritãþile locale.Finanþarea executãrii

lucrãrilor de intervenþiese asigura 50% din alocaþii de la bugetul destat, în limita fonduriloraprobate anual cuaceastã destinaþie în bugetul MinisteruluiDezvoltãrii Regionaleºi Locuinþei; 30% dinfonduri aprobate anualcu aceastã destinaþie în

bugetele locale ºi/saudin alte surse legal constituite ºi 20% dinfondul de reparaþii alasociaþiei de proprietariºi/sau din alte surselegal constitute.

Oraºul Petrila arecele mai multe clãdiriizolate termic.


“Domnule preºedinte, stimaþi colegi, am câteva nelãmuriri legate de aceastãrepartizare a banilor ºi înprimul rând vreau sã spun cãdouã probleme stau la bazaacestor nelãmuriri - ºi anumefaptul cã am fost întrebaþi laDNA – toþi am trecut prin furcile caudine ale D.N.A.-ului– ce amestec avem noi înrepartizarea banilor ºi aceastamã determinã bineînþeles sãpun niºte întrebãri ºi a douaproblemã este cea ridicatã deprimarii din Valea Jiului, caresunt nemulþumiþi de sumelealocate deoarece acestea suntinsuficiente pentru rezolvareaproblemelor din aceastã zonã.Din pãcate, aºa cum ºtiþifoarte bine Valea Jiului reprezintã o zonã aparte ajudeþului, cu mari probleme ºidin pãcate, aceste problemenu au fost rezolvate de pesteun sfert de veac încoace dinpãcate spun, pentru cã toþi ceicare au guvernat România,atât la nivel central cât ºi lanivel local judeþean nu au fostpreocupaþi sã rezolve proble-mele sociale în primul rândale Vãii Jiului. Întrebarea meaeste urmãtoarea: care esteprincipiul care a stat la bazarepartizãrii banilor pe unitãþiadministrative, dacã acestprincipiu are la baza lui ele-mente pur raþionale care þinseama de problemele concrete

ale localitãþilor sau au fost ºialte cauze, cum ar fi legate de aranjamente, de ce pentrucã eu nu bãnuiesc, eu suntconvins cã eu ºtiu conducereajudeþului a avut toatãbunãvoinþa dar apar diferenþeîntre sumele alocate localitã-þilor ºi ca urmare se pot pune astfel de întrebãri”, a spus consilierul judeþeanIoan Hirghiduº.

De cealaltã parte, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, Adrian David, invocã sumelemici care au fost repartizatejudeþului de la Bucureºti.

“Daþi-mi voie sã-mi mani-fest ºi eu nemulþumirea faþãde suma foarte micã care afost repartizatã consiliului

judeþean pentru a fi distribuitãmai apoi UAT-urilor, considercã este insuficientã pentru aasigura dezvoltarea judeþuluiHunedoara, dar aceasta estesuma care a fost aprobatãprin Legea bugetului de stat,la asta ne raportãm cel puþinîn prima jumãtate a anului,sunt convins cã guvernul vaveni cu rectificãri atunci cândsituaþia din þarã o va impune,ba chiar sunt dispus sã mã raliez unui demers al dumneavoastrã, a celor dinadministraþia publicã localã, adomnilor primari, a consilieri-lor, cei care doresc sã ridiceun semnal de alarmã foarteserios cã bugetul administraþieilocale din România în anul2016 este unul mult mai micdecât am avea noi nevoie.Dupã cum vedeþi, cel puþin decând sunt eu consilierjudeþean, nu de multã vreme eadevãrat, este pentru primadatã când toate cele 69 deunitãþi administrativ-teritorialedin judeþul Hunedoaraprimesc bani de la consiliuljudeþean, e vorba desprealocãri între 150 mii ºi 500mii lei ºi am pornit de jos însus, primãriile de municipii auprimit mai puþini bani pentrucã au diverse modalitãþi de a-ºicompensa alocarea bugetarãmicã prin venituri colateralemari, oraºele din judeþul

Hunedoara pentru cã ºtim cãsunt cvasi-urbanizate au primitalocãri mai mari ºi comunelemari au fost ºi ele sigur ajutatesau vã propun sã fie ajutatede cãtre noi pentru cã acoloîntr-adevãr în zona ruralãavem probleme deosebite, iarprimãriilor mici am încercat sãle asigurãm salariile ºi platautilitãþilor”, a replicat AdrianDavid, preºedintele CJH.

Valea Jiului va avea, în continuare, susþinerea consilierilor judeþeni, prinvotul cãrora aici vor ajungediferite sume de bani pentrucontinuarea unor proiecte.

“Aþi adus în discuþie problemele deosebite dinValea Jiului ºi lipsa de viziunea autoritãþilor pe parcursulultimilor ani post-decembriºti,aici e problema mai mare, în zona asta. Sper cã aþiremarcat cã ne-am îndreptatatenþia în privinþa unorinvestiþii masive în Valea Jiuluiatât în ultimii ani cât mai alesîn anul 2015, ºi alocãrilebugetare cãtre Valea Jiului au fost sporite prin votul dumneavoastrã. Vã asigur cãîn continuare o sã vã propunsã continuãm aceste investiþii

sã le finalizãm ºi aici mã referla drumul spre Parâng, mãrefer la alocarea pe care amdat-o, am avut-o cãtremunicipiul Petroºani pentrumodernizarea drumuluinaþional 66 acea ºosea decenturã care are nevoie deatenþie ºi cred cã vom reuºi sãechilibrãm din punctul acestade vedere al investiþiilorviitoare care le vom face înValea Jiului de la Uricani pânãla Petroºani sau pânã laPetrila, pânã la Cimpa acolounde vom avea posibilitatea”,a mai subliniat David.

Un alt consilier judeþeaneste de pãrere cã sumele alo-cate de Guvern reprezintã, defapt, împãrþirea sãrãciei.

“Am participat la aceastãîmpãrþire ºi am o nemulþumiretotalã pentru suma micã ºi amparticipat pot sã spun laîmpãrþirea sãrãciei. Aceastaeste. Din punctul de vedere al respectãrii salariilor ºi utilitãþilor, precum ºi al cofinanþãrilor într-adevãr s-acãutat sã se plãteascã acesteaºi s-a ºi reuºit, cã sunt sumeleinsuficiente îmi exprim încã odatã nemulþumirea dar nu peexemple concrete ci pe total.Asta este ºi sper într-o rectificare de buget, domnulpreºedinte a spus cã va fi sigurã, sã dea Dumnezeu, eusper în ea pentru cã acestesume nu ajung. S-a þinut contde aceste cofinanþãri ºi sunt bucuros pentru ele ºi programele de dezvoltare caredin pãcate, cam puþine, decinemulþumirea este pentrusuma totalã, participând la totprocesul ar fi multe de spusdar sã sperãm pe viitor cãreparãm aceastã nedreptatefãcutã la ora actualã de cãtreMinisterul de finanþe”, a spusconsilierul Doru Gaiþã.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016 Actualitate 3

“Caºcavalul” sãrãciei aduce Valea Jiului în prim-planV alea Jiului, ghimpele de pe harta României. Valea Jiului este cunoscutã la nivel naþio-

nal pentru mineriadele care au pornit de aici. Zona se confruntã cu probleme sociale ºieconomice, iar consilierii judeþeni susþin cã problemele nerezolvate dateazã de peste 25 deani. Un consilier judeþean care a trecut pe la DNA a ridicat problema repartizãrii fondurilorcãtre Valea Jiului. Ioan Hirghiduº susþine cã banii alocaþi primãriilor din Valea Jiului suntinsuficienþi pentru a rezolva problemele pe care zonã le are de 25 de ani.

Primãria Petrila continuã anvelopãrileA utoritãþile locale de la Petrila au în vedere

continuarea lucrãrilor de anvelopare a imobilelor din localitate. Oraºul Petrila are celemai multe blocuri izolate termic, iar edilii nu seopresc pânã ce toate imobilele nu vor fi anvelopate.

Îngrijorat de celepovestite de adolescent,tatãl acestuia a mersimediat la PoliþiaPetroºani pentru adepune plângereîmpotriva celor cãrorai-au pus gând rãu copilu-lui. Tânãrul a susþinutaceiaºi poveste ºi în faþaprocurorilor, iar aceºtiaau deschis imediat undosar penal, dupã cumexplicau, la momentulplângerii, procurorii

Parchetului de pe lângãJudecãtoria Petroºani.Pe parcursul cercetãriiadevãrul a ieºit la ivealã,

iar minorul a furat dincasã banii pentru cãavea patima jocurilor denoroc. „Ofiþerul de ser-

viciu din cadrul PoliþieiMunicipiului Petroºani afost sesizat prin plân-gere de cãtre un bãrbatdin localitate cu privirela faptul cã fiul acestuia,un minor în vârstã de17 ani, în perioadaoctombrie 2015 – ianuarie 2016, în modrepetat a sustras dincasã diverse sume debani (în total 4.000 delei) pe care le-a datunor persoane de sex masculin, întrucâtaceºtia l-ar fi ameninþatcu acte de violenþã. (…)

În urma activitãþilorinvestigative întreprinse,poliþiºtii petroºãneni au stabilit faptul cãaspectele sesizate nusunt reale, minorul nefiind ºantajat de niciopersoanã. În urma pro-

belor administrate,poliþiºtii au stabilit cãminorul a luat fãrãºtirea pãrinþilor 4.000de lei din locuinþã, sumãpe care ulterior a pierdut-o la jocurile denoroc”, a declarat sub-comisarul Bogdan Niþu,purtãtorul de cuvânt al

IPJ Hunedoara. Dosarulpenal întocmit în cauzãurmeazã a fi clasat deprocurori, iar pãrinþiiminorului vor avea de plãtit o amendã contravenþionalã pentrufalsã alarmare.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016 Actualitate 5

Cu o jumãtate de orã înainte de ora8,00, luni dimineaþã, afost o adevãratã luptãîn staþiile de autobuzdin Petrila, dupã cecopiii care mergeau laºcoalã au constatat cãtrebuie sã rãmânã înger. Fiecare dintre elevii de liceu, a statpeste 10 minute la otemperaturã extrem descãzutã, pe viscol ºifãrã posibilitatea de aajunge la ºcoalã, decâtcu taxiul. Numãrul delocuri a fost, însã, limitat în fiecaremaºinã, iar copiii auîntârziat la ºcoalã.

„De 10 minute amvenit ºi au venit câtevataxiuri, dar nu avem loctoþi. Sigur cã amdegerat, nu vedeþi cefrig este?”, a spus unuldintre copiii îngheþaþi înstaþie, pe viscol.

Ei s-au adãpostit peunde au putut, însã,doar cei care stãteaumai la stradã aveauºansa sã prindã un taxi.

„Nu avem loc, nuvedeþi? Am îngheþat, cãnimeni nu ne-a anunþatcã nu vin maxi-taxiurile.Deja a trecut de ora8,00 ºi vom întârzia”, a spus un alt elev, carese gândea sã sune dupãun taxi la ora 8,10.Alþii s-au înghesuit în

taxiuri ºi abia au ajunspuþin dupã ora 8,00 laºcoalã, dar degeraþi dincauza viscolului.

Nici navetiºtii nu auavut mai mult noroc ºi ei s-au „bãtut” petaxiuri cu copiii, însã,maºinile au fost preapuþine pentru numãrul

mare de elevi navetiºti,care nu aveau cum sãstrãbatã câþiva kilometripe ger ºi viscol pânã laliceul din Petrila.

La fel li s-a întâmplatºi celor care veneau laliceul din Petroºani.„Nu ajung la prima orã.Nu am nicio ºansã!

Taxiurile întorc ºi îi iaupe cei care merg laliceul din Petrila.Suntem mulþi navetiºtiºi eu am aºteptat aici înstaþie mai bine de 10minute. Mã gândesc sãnu mai merg la ºcoalãazi”, spunea dedimineaþã un elev care

trebuia sã ajungã laliceul din Petroºani.

A utoritãþile,depãºite

de situaþiePrimarul Ilie Pãducel

a ºtiut cã lucrurile vorsta aºa ºi a încercat sãia mãsuri. A vorbit cumai mulþi ºoferi ºiaproape cã i-a covinsduminicã sã facã transport pentrunavetiºti, însã, oameniis-au rãzgândit de teamacelor de firma de trans-port. „Eu i-am adunatpe toþi proprietarii demaºini care asiguraumaxi-taxi în Petrila ºiavem vreo 20 demaºini care au fãcuttransport pe ZMK pânãacum. Am cãzut deacord cu ei, în prezenþapoliþiei, care a informatpe inspectorul ºef de lajudeþ, ca luni dimineaþãsã iasã ei sã facã trans-port. Duminicã searã,târziu, doamna de laZMK a adunat din noutransportatorii ºi i-a

ameninþat cã dacã iescu maºinile în teren osã le facã plângerepenalã ºi o sã-i dea pemâna ANAF. Nu amai îndrãznit niciunul”,a mãrturisit resemnatIlie Pãducel, primaruloraºului Petrila, care aanunþat taximetriºtii sãse grupeze ºi sã facãfaþã situaþiei, însã, nuau reuºit.

Drept dovadã, copiiiºi navetiºtii au stat înger, iar situaþia s-arputea repeta.

Transportul încomun este gestionatde Consiliul JudeþeanHunedoara, care a datlicenteþe de transportpentru rutele interne ºitraseele spre Deva.Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Adrian David a venit cupropria-i explicaþie,bazatã pe notificareatrimisã de ZMK, princare aceºtia se plâng cãtaxiurile le furã clienþiidin staþii ºi spune cã vasancþiona dur trans-

portatorul. „Au obliga-þia legalã de a asiguraîncã 60 de zile trans-portul ºi am constatatcã luni nu ºi-au trimismaºinile pe traseu,motiv pentru care vomactiva clauzele contrac-tuale ce se impun. Vomamenda transportatorulpentru fiecare maºinãcare a lipsit la fiecareorã”, a declarat AdrianDavid, preºedintele C J Hunedoara.

Reprezentanþii firmeiZMK nu au dorit sã deaexplicaþii presei ºi încursul dupã-amiezii deluni au plecat spre sediulConsiliului JudeþeanHunedoara pentru a discuta detaliile referitoare la situaþiacreatã în Valea Jiului,

Nu este, însã, exclusca maºinile lor sã fiescoase de marþi de petoate traseele, însã, ceide la Consiliul Judeþeanspun cã vor gãsi urgento soluþie.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

C ondiþiile meteovitrege au

adus în prim-plancãrbunele. Ultimelezile în care jumãtatede þarã a fost paralizatã de viscol a dus la creºtereaproducþiei de energieelectricã bazatã pecãrbune.

Potrivit informaþiilor,în timp real, publicatede Transelectrica producþia de energieelectricã a fost de 9906MW, iar 27,06% esteprodusã din cãrbune.Pe locul al doilea sesitueazã energia produsã pe bazã deapã, într-un procent de21,20%, iar apoiurmeazã eolienele cu19,49%.

ªi reprezentanþiiMinisterului Energieisubliniazã importanþacãrbunelui în zilele secetoase. MinisterulEnergiei recunoaºte cãiernile nu pot fi trecutedecât cu energie electricã produsã pe bazã de cãrbune.Turbinele eolinere,gazul, dar ºi alte metoderegenerabile de a pro-duce energie nu suntsuficiente pentru perioa-da de iarnã. Mai mult

decât atât, în zilelegeroase, eolinele suntabsolut inutile.

CEH contribuie larezerva terþiarã lentã asistemului energeticnaþional cu aproape500 de MWh. Abiacând scad temperaturilese conºtientizeazãimportanþa cãrbuneluipentru producereaenergiei electrice.Complexul EnergeticHunedoara contribuie laRTL cu 460 MWh dintotalul de 700.

“Având în vederefaptul cã, în perioadade iarnã, pot avea locdisfuncþionalitãþi înreþeaua de transportgaze naturale, fie dincauza creºterii con-sumului casnic de gazenaturale pe fondul tem-peraturilor scãzute, fiedin lipsa gazului dinimport, aceastã situaþieconduce inevitabil lareducerea producþieitermocentralelor cufuncþionare pe bazã de gaze naturale ºi,implicit, imposibilitateafurnizãrii serviciului con-tractat de RTL. Aceastãsituaþie se poate supra-pune, de asemenea,peste lipsa aportului, înstructura de producþie, acentralelor electriceeoliene, ºtiut fiind faptul

cã aproape toatetipurile de turbineeoliene nu funcþioneazãla temperaturi sub -20grade Celsius. Totodatã,având în vedere faptulca vârful de sarcinã pe timpul iernii seînregistreazã seara,când centralele fotovoltaice nu funcþio-neazã, se impune necesitatea asigurarii cuenergie electricã dintr-osursa alternativã,respectiv pacurã saucãrbune. În acest sens,CNTEE TranselectricaSA, prin UnitateaOperaþionalã DispecerulEnergetic Naþional –UNO-DEN, a luat în cal-cul suplimentarea RTLºi asigurarea acesteiadin grupuri funcþionândcu combustibil alternativ– pãcurã”, se aratã îndocumenteleMinisterului Energiei.

Acelaºi minister mai subliniazã cã “însituaþiile defavorabiledin punct de vederemeteorologic, în care potenþialulhidroenergetic, energianuclearã ºi surseleneconvenþionale nu pot asigura, alãturi deproducþia internã decombustibili, echilibrareabalanþei energetice”.


Pompierii hunedoreni, gatasã intervinã înjudeþele afectatede ninsoriM ai multe detaºamente de

pompieri din judeþeleHunedoara, Alba, Carã-Severin,Harghita, Iaºi, Mureº, Neamþ ºiSibiu, au fost constituite pentrua interveni, la nevoie, înjudeþele afectate de ninsori.

În total sunt alertaþi circa 3.200 de salvatori, pentru asigurarea intervenþiei imediate în zonele afec-tate de urgia naturii. De asemenea,autovehicule cu ºenile, autofreze ºiautospeciale pentru transport perso-nal ºi victime multiple au fost trimise

din judeþele care nu se aflã sub inci-denþa atenþionãrilor de vreme rea, înzonele afectate. În condiþiile ninso-rilor viscolite de sâmbãtã ºi duminicã,peste 1.700 de pompieri au inter-venit cu 700 de utilaje ºi mijloacetehnice, la 500 de cazuri din judeþeleafectate de vremea rea, sute de per-soane fiind salvate, se aratã într-uncomunicat de presã al InspectoratuluiGeneral pentru Situaþii de Urgenþã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

“Conform datelorstatistice puse la dis-poziþie de cãtre INS, înanul 2011 3,2% dinpopulaþia urbanã totalãse aflã în zone margi-nalizate. De asemenea,rezultatele cercetãrilordin cadrul unui proiectderulat de MDRAP, cusprijinul BãnciiMondiale, aratã cãzone marginalizatesunt prezente în toatecele 41 de judeþe, celmai mare procent seaflându-se în judeþeleTulcea, Hunedoara,Mureº, Botoºani,Vaslui, Vrancea,Cãlãraºi ºi Covasna(între 8,58 ºi 5,79%).În regiunea Bucureºti-Ilfov, acest procentajunge la 47% în zonacuprinsã între Buftea ºiChitila ºi 12% în zonaMãgurele. Tot conformaceluiaºi studiu, 40%din populaþia urbanã

marginalizatã o reprezintã persoane de etnie romã”, searatã în documenteleADRVEST.

La recensãmântuldin 20 octombrie2011, înregistrareaetniei, limbii materne ºia religiei s-a fãcut pebaza liberei declaraþii apersoanelor recenzate.Pentru persoanele carenu au vrut sã declareaceste trei caracteris-tici, precum ºi pentrupersoanele pentru careinformaþiile au fostcolectate indirect dinsurse administrative,informaþia nu estedisponibilã pentruaceste 3 caracteristici.Ca urmare, structurileprezentate în continua-re pentru cele 3 carac-teristici etno-culturalesunt calculate în funcþiede numãrul total depersoane care ºi-au

declarat etnia, limbamaternã ºi respectivreligia ºi nu în funcþiede numãrul total alpopulaþiei stabile.Informaþia privind etniaa fost disponibilã pen-tru 393.3 mii persoane(din totalul celor 418.6mii persoane). S-audeclarat români 368.1mii persoane (93.6%).

Populaþia de etniemaghiarã înregistratã larecensãmânt a fost de15.9 mii persoane(4.0%), iar numãrulcelor care s-au declaratromi a fost de 7.5 miipersoane (1.9%).Numãrul persoanelorcare s-au declarat deetnie germanã a fostde 1.0 mii persoane(0.2%). Persoanele de etnie italianã ºiucraineanã sunt înnumãr de 0.1 mii per-soane, în timp ce restuletniilor au valori sub0.1 mii persoane.

Faþã de recensãmântuldin anul 2002 s-a înregistrat o creºtere aponderii populaþiei deetnie românã (de la92.7% la 93.6%) ºi acelei de etnie romã (dela 1.4% la 1.9%), ºi odescreºtere a ponderiipopulaþiei de etnie maghiarã (de la 5.2% la4.0%) ºi de etnie germanã(de la 0.4% la 0.2%).


Gerul ajutã cãrbunele sã ardã în termocentrale

A pierdut banii la pãcãnele ºi a dat vina pe interlopiU n adolescent de 17 ani, din Petroºani, a furat de acasã 4000

de lei ºi i-a pierdut pe toþi la „pãcãnele”. Luat la întrebãride pãrinþi, tânãrul le-a îndrugat o poveste cum cã a fost ºantajatºi ameninþat cu bãtaia de mai mulþi indivizi.

Copii degeraþi în frig, din vinaoperatorului de transportL uni dimineaþã, zeci de copii din Petrila au trãit un coºmar în staþiile de autobuz, unde

abia au reuºit sã prindã un taxi, pe un ger de - 10 C. Asta pentru cã niciun maxi-taxinu a mai circulat, din cauzã cã operatorul de transport local s-a sãturat, dupã cum spune, de modul în care este tratat. Hãrmãlaia, însã, se va repeta ºi în zilele urmãtoare, dacã nu seajunge la o înþelegere. Pânã atunci, însã, operatorul va fi drastic amendat.

Judeþul Hunedoara considerat a fi marginalizatH unedoara, judeþ marginalizat. Potrivit documentelor Agenþiei

pentru Dezvoltare Regionalã Vest, judeþul Hunedoara esteconsiderat a fi unul marginalizat. Mai mult decât atât, în zoneleurbane din judeþ populaþia este predominant de etnie romã.

U n anonim pasionat deistorie va oferi un

premiu de o mie de euroacelei persoane care vafurniza informaþiile necesarece vor duce la prindereaunui aºa-zis turist care ascrijelit numele unei sfântinexistent pe o piatrã dinzidul cetãþii dacice Costeºti,din Munþii Orãºtiei.

Este pentru a doua oarã,în numai câteva luni, cândaceeaºi piatrã din zid estevandalizatã de persoanenecunoscute, a declarat luni,pentru AGERPRES, adminis-tratorul sitului SarmizegetusaRegia, Vladimir Brilinsky.Primul incident a fost sem-nalat în toamna anului trecut,dupã ce în zona cetãþilordacice din Munþii Orãºtiei,

altele decât SarmizegetusaRegia, persoane necunoscuteau sãpat 400 de gropi demici dimensiuni. Atunci, peunul dintre zidurile turnuluilocuinþã 2 de la cetateaCosteºti a apãrut inscripþia"SFÂNTUL GYURCAN",scrisã, cel mai probabil, cuun obiect ascuþit. La sfârºitulsãptãmânii trecute, adminis-tratorul cetãþii SarmizegetusaRegia a observat cã aceainscripþie a fost scrijelitã din

nou, cu intenþia de a fidistrusã. Dupã ce asemnalat incidentul pepagina sa desocializare, un prieteni-a transmis administra-torului cã va acorda unpremiu de o mie deeuro persoanei care vacontribui la prindereacelor care au distrusbucata de zid. "Cineva

tot va spune, pentru o miede euro. Persoana care oferãpremiul este un prieten de-almeu, la care m-am plâns. Elva oferi aceastã recompensã.Nu pot sã-i dau numele pentru cã a þinut sã rãmânãanonim", a afirmat VladimirBrilinsky. Potrivit acestuia,faptul cã cetãþile dacice dinMunþii Orãºtiei nu sunt pãzitela fel ca Sarmizegetusa Regia— sit aflat în administrarea

Consiliului JudeþeanHunedoara — este de naturãsã afecteze starea acestora.

"Nefiind pãzite, sunt foartedese cazurile în care se urcãcu ATV-urile pânã în cetateaCosteºti. Se distruge drumul,mai multe...", susþineBrilinsky. Existã bãnuiala cãastfel de turiºti, care au urcatcu ATV-urile sãptãmâna trecutã la cetatea Costeºti arfi putut distruge ºi blocul depiatrã din zidul monumentu-lui istoric. "O incursiune de-asta a coincis cumomentul respectiv,dar nu am nicio certi-tudine cã ei ar fi fãcutacel lucru", a menþio-nat administratorulcetãþii SarmizegetusaRegia. Dintre cetãþiledacice aflate în MunþiiOrãºtiei, doar fostacapitalã a Daciei,Sarmizegetusa Regia,se aflã în administrareaConsiliului JudeþeanHunedoara, benefici-ind astfel de pazã asiguratã cu personal

angajat ºi de un regulamentstrict de vizitare. Celelaltecetãþi se aflã în administrareaMinisterului Culturii ºi suntsupravegheate de jandarmiimontani.

Consiliul JudeþeanHunedoara a solicitat, în mai multe rânduri, acestemonumente istorice aflate peLista UNESCO sã fie transmise în administrareautoritãþilor judeþene, dupãmodelul cetãþii SarmizegetusaRegia.

AGERPRESAGERPRES

Adrian David nescrie în calitate delocuitor al Vãii Jiului,menþionând cã apariþiile domniei saleîn presa din zonã aufost menite spre a neinforma cât maicorect. ªi dacãoamenii nu se uitã la

TV sau nu cumpãrãziarele locale, atunci sã afle acum, directdin cutia poºtalã, depe un format A4, camce a fãcut preºedinteleConsiliului Judeþean,Adrian David, pentruValea Jiului.

În scrisoare se aratã

cã pentru prima datãîn istoria judeþului,funcþia de preºedintei-a revenit unui locuitoral Vãii, la jumãtateaanului 2015, când afost ales prin vot

Adrian David, originardin oraºul Aninoasa.

„Chiar din primelezile ale mandatului de preºedinte amdeterminat organizareaunor întâlniri de lucru

pe tema salvãriiComplexului EnergeticHunedoara SA, entitate de caredepinde în mod directviaþa economicã ºisocialã a Vãii Jiului”,se aratã în rândurileadresate cãtre populaþia Vãii Jiului,mai ales cã situaþiaCEH s-a reflectat periodic în asigurareatermoficãrii în zonã.

Scrisoarea vinedupã primele 6 luni demandat, timp în careau fost direcþionaþibani pentru oraºeleVãii Jiului ºi asta chiara creat rumori între ceidin restul zonelor din

judeþ, la împãrþireabanilor. În plus, AdrianDavid a scris ºi desprefaptul cã va crea 50 demuncã la staþia desortare a deºeurilor ºi cã pe viitor, încolaborare cu judeþulHarghita, va deschideun centru de preluarea fructelor de pãdure.

La finalul scrisorii,pe verso, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara le dã celorinteresaþi ºi un numãrde telefon, o adresã dee-mail sau chiar îiîndrumã, pe cei intere-saþi sã ia legãtura cudomnia sa, la sediuldin Petroºani alConsiliului Judeþean.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

P iesele cu o valoareinestimabilã aflate

în patrimoniul MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºiRomane din Deva, aufost incluse în expoziþia“Comorile României”,care este organizatã laMuzeul Naþional alChinei din Beijing.

Nu mai puþin de 445 deexponate vor ajunge pecontinentul asiatic ºi vor fi

expuse timp de ºase luni,începând din 28 ianuarie ºi pânã în iunie 2016, de organizarea expoziþieiocupându-se MuzeulNaþional de Istorie aRomâniei. Manifestarea esteun turneu al moºtenirilorculturale ale Românei, iar înportofoliu au fost cuprinsepiese arheologice ºi de artãde mare valoare istoricã ºiartisticã, reprezentative pen-tru creaþia umanã din spaþiul

românesc din paleoliticpânã în secolul al XVIII –lea,multe dintre ele unicate nunumai în România, dar ºi înlume. Muzeul CivilizaþieiDacice ºi Romane din Devaa trimis pentru aceastãexpoziþie mai multe piese deo imensã valoare, care facparte din patrimoniul insti-tuþiei. Comorile muzeuluidin Deva au fost pregãtitepentru expoziþia din Chinaîncã din 2014, când s-a

anunþat expoziþia dar care afost amânatã pânã în acestan, dupã cum a precizat,ieri, directorul MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºiRomane, Liliana Þolaº.

În cadrul expoziþiei„Comorile României” suntreunite piese care acoperãcirca treizeci de milenii deevoluþie umanã ºi civilizaþieîn spaþiul românesc. Laorganizare au luat parte 31de muzee, sub coordonareaMuzeului Naþional de Istoriea României ºi MuzeuluiNaþional de Artã alRomâniei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Scrisoare cãtre popor, de la Consiliul JudeþeanP reºedintele Consiliului Judeþean

Hunedoara, Adrian David a trimis oscrisoare, la jumãtate de an de mandat,cãtre cetãþenii din Valea Jiului, pentru cã,spune el, acesta este locul de unde a plecatsã reprezinte judeþul. Într-o singurã foaieA4, preºedintele instituþiei judeþene ne dãasigurãri cã a fãcut tot ce putea pentruoamenii din Vale, dar ºi cã va face ºi maimult, cã tot se apropie alegerile.

O mie de euro recompensã pentrudescoperirea persoanei care a vandalizat zidul cetãþii dacice Costeºti

Comorile Muzeului CivilizaþieiDacice ºi Romane, expuse în China

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 2016 Actualitate 7

P arlamentarii,pãpuºi de paie.

Au fost aleºi în urmãcu trei ani, iar oparte dintre parla-mentarii hunedorenise comportã precumniºte pãpuºi. Dacãcineva le miºcã dinloc e bine, dacã nu eperfect.

Deºi au fost trimiºi înParlament sã se ocupede problemele alegãto-rilor ºi sã caute soluþiipentru îmbunãtãþireanivelului de trai, o partedintre senatorii ºi dep-utaþii hunedoreni nu s-au remarcat prin nimic.ABSOLUT NIMIC saumai bine zis au fãcut. Pelângã faptul cã au dor-

mit trei ani de zile pebani mulþi ºi-au vãzut deinteresul propriu ºi nici-unul nu a obiectat atuncicând s-a discutat depensiile speciale pe careºi le-au votat cu douãmâini ºi nu cu una.

Va veni însã ºi ziuascadenþei când aceºtiavor plãti facturile. Dartotul depinde de cât deuºor îi pot manipula pe

alegãtorii cãrora le cervoturile.

P arlamentari cuactivitate ZERO

Mariana Câmpeanuºi Dorin Pãran sunt doidintre cei trei senatoricare au activitate zero.Niciunul nu este intere-sat de problemele alegã-torilor care i-au propul-sat în scaunele calde ºi

confortabile aleParlamentului României.În trei ani de mandat,cei doi nu s-au remarcatcu absolut nimic înfavoarea cetãþenilor.

De cealaltã parte sepoziþioneazã senatorulUNPR HaralambieVochiþoiu care în primulsãu mandat s-a remarcatprin activitatea sa parlamentarã. Nu mai

puþin de 75 de întrebãri,34 de interpelãri ºi 13adrese cãtre primul-ministru a iniþiat acesta.La toate acestea seadaugã ºi luãrile decuvânt în plen sau iniþiativele legislative alecãror semnatar este.

În ceea ce-i priveºtepe deputaþi, cea maisubþire activitate parla-mentarã se regãseºte îndreptul lui MirciaMuntean. Acesta nu ainiþiat decât 7 întrebãri.Urmãtorul pe listã estedeputatul Marica PetruSorin cu 8 intrebãri ºiLaurenþiu Nistor cu 16intrebãri. DeputaþiiCristian Resmeriþã,Natalia Intotero, BogdanÞâmpãu ºi CarmenEleonora Hãrãu se aflãîn topul parlamentarilorcare au avut activitate.

În tot acest timp,românii îi plãtesc cu vârfºi îndesat pe politicienii

pe care i-au trimis înparlament. În limita plafonului stabilit debirourile permanentereunite ale CamereiDeputaþilor ºi Senatuluipentru suma forfetarãpentru acoperirea chel-tuielilor de cazare înBucureºti a deputaþilor ºisenatorilor, respectivmaximum 48.000 de leianual, la fel ca în anul2015, persoanele careocupã funcþii deviceprim-ministru, ministru de stat, ministru, ministru delegat, precum ºifuncþii asimilate celei de ministru, beneficiazãde decontarea cheltu-ielilor de cazare pentrufolosinþa imobilelor cudestinaþia de locuinþã deserviciu ºi a imobilelorcu destinaþia de locuinþãpropuse în vedereavânzãrii din fondul locativ aflat în adminis-trarea RA-APPS.


„N u se mai poatecontinua aºa!”

Acesta este mesajul celordin Spitalul de Urgenþãdin Petroºani, care leatrag atenþia pacienþilorºi aparþinãtorilor,bolnavilor ºi celor care audrum prin spital, sã þinãcont cã acolo sunt microbiºi cã ºi ei, la rândul lor,pot aduce microbi însaloane.

Situaþia a devenit de nesuportat ºi pe holurileunitãþii medicale, care ar trebui sã fie sterile, miºunãtoatã lumea. Muncitori caredau gãuri, sau carã materialede construcþii, pacienþi petargã sau pe cãrucioarelerulante, vizitatori, medici,asistente ºi infirmiere ºi,printre toþi, chiar hoþi.Aceºtia din urmã ºi-au fãcutbine simþitã prezenþa în ulti-

ma vreme, când au lãsat fãrãacte inclusiv un muribund.

Din pãcate, însã, progra-mul de vizite este cel valabilla nivel naþional, însã, niciaºa nu este de ajuns, iar peholuri este mare hãrmãlaie,de dimineaþã pânã seara.

„Programul de vizitã, con-form normativelor existentela ora actualã, este între ora 15,00 ºi ora 20,00, înfiecare zi, iar în week-end,între 10,00 ºi 20,00”, aspus dr. Alin Vasilescu, managerul Spitalului deUrgenþã din Prtroºani.

Din pãcate, însã, niciorele acestea nu le sunt suficiente aparþinãtorilor,care, e drept, uneori vin ca sã aducã medicamente ºimâncare pacienþilor, dar pãrerea unanimã este cã se

exagereazã enorm. ªi asta încondiþiile în care programulde vizitã al aparþinãtorilor sesuprapune seara cu cel devizitã al medicilor ºi cel detratamente, iar bolnavii facinjecþii printre oameni îmbrã-caþi în paltoane ºi, nu o datã,spun medicii, bolnavii operaþise înghesuie pe o bucãþicã depat, în timp ce rudele stauîmbrãcate pe restul cearcea-

fului, care ar trebui sã fiesteril. Iar acum, cã ninge, eºi mai grav. „Ar trebui sã seaccentueze mai mult senti-mentul de grijã al celor careintrã în spital, vis-a-vis defaptul cã ei reprezintã niºtevectori pentru potenþialeinfecþii, pentru mizeria care,vrând-nevrând, mai alesacum iarna, când sunt ºiceva precipitaþii, înseamnã,

automat o încãrcare a gradului de murdãrire aholurilor de spital ºi alholurilor de acces, plus faptulcã avem lucrãrile de reabili-tare în desfãºurare, creºteriscul de infecþie. Ar fi bineca lumea sã conºtientizezeacest fapt ºi, mãsura în carepoate, sã evite sã vinã la spital”, a declarat managerulSUP, dr Alin Vasilescu.

Zeci de oameni intrã ºi iesfãrã sã fie legitimaþi, iarprintre ei sunt ºi bolnavii,care ar trebui sã stea într-unmediu steril. Din pãcate,însã, ne mirãm cã aveminfecþii intraspitaliceºti, când pacienþii, îmbrãcaþi înpijamale ºi cu halatul pe ei ºiîncãlþaþi cu papucii din salon,ies din spital ºi coboarã laclubul din apropiere sã îºiia de mâncare, sau sã îºiconducã rudele afarã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

M ii de turiºti în staþiunea

montanã Straja. ZiuaZãpezii a adus lamunte toþi iubitorisportului alb.

Vârsta nu a fost un impediment pentrunimeni, iar toþi cei care au ales staþiuneamontanã Straja ca destinaþie de weekendnu au regretat.

Aproape 3000 de persoane au ales sã îºipetreacã weekendul înStraja, iar la telegondo-lã s-au format cozi

interminabile. “Au fost peste 2000

de persoane, chiarpânã la 3000. Au fostºi foaret mulþi copii dela Casa de Copii, iartoate acþiunile pentruaceºtia au fost gratuite.

ªi urcarea cu telegon-dola a fost gratuitã”, adeclarat George Resiga,ºef Salvamont Straja.

Au existat ºi eveni-mente mai neplãcute.Inevitabil au fost ºi persoane care au avut

nevoie de îngrijiri medicale.

“În perioada 11-17ianuarie am avut 17intervenþii, opt care aunecesitat evacuare cuSMURD, ºase persoaneau fost în afara pârtieiºi alte patru persoaneau venit singure lapunctul de prim-ajutor”,a mai spus sursa citatã.

Au fost ºi accidentãrigrave care s-au lãsat cufracturi de coloanã.Telegondola din Strajafuncþioneazã în fiecarezi, mai puþin marti cande revizie. Programulacesteia este de la 9:00 - 16:30.


Straja atrage mii de turiºti

Stau degeaba pe banii proºtilor

Apel de la S.U.P. cãtre pacienþi!

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 Ianuarie 20168 Sport

Când m-a sunatacum vreo douã zileGhiþã Pantilimon,preºedintele secþiei de

fotbal C.S. Vulcan, sã-mi spunã cã în locullui Szoradi va antrenaToni Sedecaru, m-am

bucurat sincer. Îl ºtiam mereu

retras, dispãruse dinfotbal de vreun an, doi.ªi iatã, la mijloc deianuarie 2016, ToniSedecaru revine. La oechipã micã – dar caremai e mare? –, darcare ar putea avea o

altã dimensiune prinrevenirea unui numeprecum Toni Sedecaru.Este un lucru benefic ºi de apreciat la cei dela C.S. Vulcan, apelândla un om de talia luiToni Sedecaru.

Fotbalul poate respira la o altã

dimensiune prin acestimplant în urbea de peJiul de Vest. ToniSedecaru poate fi omotivaþie în plus.Pentru jucãtori, pentruactivitatea fotbalisticã,pentru imagine. Cã totse poartã loviturile deimagine în fotbal.

Henþ cu mâna

COME BACK-ULLUI TONI

Acum, la aproape 49 de ani (îi va împlini pe28 noiembrie a.c.), Toni Sedecaru are o nouãprovocare ca antrenor.

Reporter: ToniSedecaru, dupã aproapedoi ani, revii pe „bancasuferinþei”!

Toni Sedecaru: Da, aºa este. Îmi era dor sãantrenez, la seniori, undeultima oarã am fost la Jiul în 2014. Nu uit niciînceputurile, în 2000-2001la Minerul Lupeni, când amdus echipa de pe locul 14,pe locul 4, în Divizia „C”.

Rep.: Acum care esteprovocarea?

T.S.: Mi-au propus ceide la C.S. Vulcan, ViluþOltean ºi Ghiþã Pantilimon,mi s-a pãrut interesant. E,într-adevãr, o provocare, îi voi avea ca secunzi peDoru Mârºava ºi MugurelRadu. Fostul antrenorMarius Szoradi a renunþatdin motive personale.

Rep.: La ce te aºtepþipentru retur?

T.S.: Ei, nu pot sã spun

exact. Echipa nu a avut unparcurs prea grozav, ne maitrebuie niºte jucãtori, deasta se va ocupa conduce-rea. Întâlnirea cu echipa va

fi pe 20 ianuarie la stadionul de la Vulcan.Preconizãm un cantona-ment centralizat de vreoºapte zile, la Câmpu luiNeag sau la cabanaCãpriºoara undeva dupã 6februarie. Cred cã va fi extrem de util, având în vedere istoricul ºi utilitatea acestui gen decantonamente de iarnã.Important este cãadministraþia localã,primarul Gheorghe Ile,se implicã în demersulcelor de la C.S.Vulcan.

Rep.: Crezi cã seva mai revitalizafotbalul în ValeaJiului?

T.S.: Grea întrebare...Noi, cei care ne ocupãmde jucãtori, antrenori ºiconducãtori, ne dorim ºi facem tot posibilul ca fotbalul sã nu moarã. Dar

vedeþi ce greu este dinpunct de vedere economic,fotbaliºtii trebuie ºi ei stimulaþi într-un fel. Totuldepinde de implicarea celor care au banii.

Rep.: Despre Jiul?T.S.: Cea mai frumoasã

amintire a carierei mele desportiv! Am venit laPetroºani când aveam doar19 ani, aici am cunoscutconsacrarea ºi succesul. Am jucat la Jiul alãturi dejucãtori excepþionali –Bojtor, Gigi Mulþescu,Daniel Timofte, Bãluþã,Lasconi, Rico Cristea,Bâcu, Henzel, Varga,Mugurel Radu, MarinTudorache, Cioabã etc. –,atunci ne

simþeam fotbaliºti.Despre actuala situaþie,

ce pot sã spun? Atâta câtinteres este, aºa se prezintãºi echipa. De admirat eforturile care le facTudorache, Ghiþan, Militaru, Ticã Ititesc, dar nu este suficient.

Ar trebui ca oamenii potenþifinanciar sã se implice. ªisunt destui... Ar fi pãcat caJiul, care se apropie de sutade ani, sã disparã.

Paginã realizatã de Genu TUÞU

„ÎMI ERA DOR SÃ ANTRENEZ”declarã Toni Sedecaru, noul antrenor al echipei de fotbal C.S. Vulcan

Ajungând la Steaua în 1990, Toni Sedecaru a debutat în cupele

europene în dubla cu Glentoran Belfast(Irlanda de Nord), 1-1 în deplasare ºi 5-0 la

Bucureºti. Sedecaru a fost folosit de antrenorul Costicã ªtefãnescu în

ambele manºe pe toatãdurata partidei, avându-i

ca ºi coechipieri, printre alþii, pe Dan Petrescu, Bumbescu,Ungureanu, Ilie Stan, IlieDumitrescu sau Fane Iovan.

Dar cel mai puternic adversaral sãu în acea campanie 1990-1991 a fost columbianulCarlos Valderrama de la F.C.Montpellier (Franþa), jocuripierdute cu 0-5 ºi 0-3!

„Aveam sarcina sã-lmarchez la fazele fixe

pe celebrul columbianValderrama.

Jucãtor puternic, impetuos, care se folosea de orice mijloace. Lao astfel de fazã în careul nostru, laMontpellier, a sãrit ºi m-a zgâriat pefaþã cu unghiile lui mari” îºi aminteºteToni Sedecaru de meciul dinoctombrie 1990 din Franþa.

DEBUT ÎN CUPELE EUROPENE

CU SUCCES

T oni Sedecaru este un personaj cunoscut în peisajul fotbalului din Valea Jiului. El a fost un apreciat fundaº la Jiul Petroºani, unde a

venit în urmã cu 30 de ani (a jucat 63 de meciuri în Divizia „A” în perioada1986-1990 ºi 1995-1998), apoi a evoluat ºi la alte echipe (Steaua, Inter Sibiu,Minerul Lupeni), rãmânând unul dintre jucãtorii emblematici ai Jiului.

Toni Sedecaru (C.S. Vulcan) se va întâlni în acest returcu Dan Voicu (Hercules Lupeni)

ToniSedecaru,antrenor

C.S. Vulcan

cvj nr. 1022 marti 19 ianuarie 2016

Documents