cvj, nr. 148, marti 19 iunie 2012

12
Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã) www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU Cronica Vãii Jiului Fondat 2011 Anul I Nr. 148 Marti, 19 iunie 2012 Mineri opãriþi în subteran A ccident de muncã în subteran la mina Petrila. Doi mineri de la Exploatarea Minierã Petrila au ajuns luni la Spitalul de Urgenþã din Petroºani, dupã ce au fost opãriþi cu apã fierbinte în subteran. >>> P >>> PAGINA AGINA A 3-A 3-A ªeful PSD Petrila acuzat cã l-a tur nat pe liderul T emneanu: ”Eu, Bobar, nu mã murdãresc cu aºa ceva!” C ând cinci surse suþin cã preºedintele PSD Petrila, Gheorghe Bobar, ar fi iniþiatorul sesizãrii anonime primite de Poliþia Petrila, cu privire la pontaje fictive ºi bani cheltuiþi nejustificat de cãtre liderul de sindicat Ioan Temneanu, firesc este sã te întrebi ce se petrece. >>> P >>> PAGINA AGINA A 5-A 5-A Mâine, Hunedoara va avea prefect M âine, consilierul judeþean ºi prim-vicepreºedinte al PSD filiala judeþeanã, Sorin Vasilescu, va fi numit oficial prefectul judeþului Hunedoara. >>> P >>> PAGINILE 8-9 AGINILE 8-9 Rãzboiul banilor dintre administraþia ºi sindicatele miniere se tranºeazã ÎN INSTANÞÃ C ompania Naþionalã a Huilei Petroºani ºi Liga Sindicatelor Miniere Valea Jiului se luptã, în instanþã, în executãri silite. >>> P >>> PAGINA AGINA 11 PAGINA A 3-A Din ghetoul ca din filmele americane, Dallas-ul va fi cum nu a fost VREODATÃ D in spaima oraºului, va ajunge unul din cele mai moderne locuri ale Vãii Jiului. Vã vine sã credeþi sau nu, dar este vorba de cartierul Dallas din Vulcan. Municipiul Vulcanul continuã transformãrile începute acum circa doi ani de zile. Dallas -ul sau Micro 3 B, cartierul care mulþi ani la rând fost spaima oraºului, fiind cel mai rãu famat ºi urât loc din oraº, începe sã arate altfel.

Upload: geza-szedlacsek

Post on 07-Mar-2016

228 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

TRANSCRIPT

Page 1: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 148

Marti, 19 iunie 2012

Mineri opãriþiîn subteran

A ccident de muncã însubteran la mina

Petrila. Doi mineri de laExploatarea MinierãPetrila au ajuns luni laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, dupã ce au fostopãriþi cu apã fierbinte însubteran.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

ªeful PSD Petrilaacuzat cã l-a turnat pe

liderul Temneanu:

”Eu, Bobar, numã murdãresccu aºa ceva!”

C ând cinci surse suþin cãpreºedintele PSD

Petrila, Gheorghe Bobar, ar fiiniþiatorul sesizãrii anonimeprimite de Poliþia Petrila, cuprivire la pontaje fictive ºibani cheltuiþi nejustificat decãtre liderul de sindicat IoanTemneanu, firesc este sã teîntrebi ce se petrece.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 5-A5-A

Mâine,Hunedoara vaavea prefect

M âine, consilieruljudeþean ºi

prim-vicepreºedinte alPSD filiala judeþeanã,Sorin Vasilescu, va finumit oficial prefectuljudeþului Hunedoara.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Rãzboiul banilor dintreadministraþiaºi sindicateleminiere setranºeazã

ÎN INSTANÞÃC ompania Naþionalã a

Huilei Petroºani ºi LigaSindicatelor Miniere ValeaJiului se luptã, în instanþã,în executãri silite.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1111PAGINA A 3-A

Din ghetoul ca din filmele americane,

Dallas-ul va fi cum nu a fost

VREODATÃ

D in spaima oraºului,va ajunge unul din

cele mai moderne locuriale Vãii Jiului. Vã vine sãcredeþi sau nu, dar estevorba de cartierul Dallasdin Vulcan. Municipiul Vulcanul continuã transformãrileîncepute acum circa doiani de zile. Dallas -ul sauMicro 3 B, cartierul caremulþi ani la rând fostspaima oraºului, fiind celmai rãu famat ºi urât locdin oraº, începe sã aratealtfel.

Page 2: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºiProtecþia CopiluluiHunedoara prin BiroulMonitorizare, strategii,implementare proiecte,analizã statisticã ºi incluzi-une socialã a desfãºurat ocampanie de informareprivind protecþia ºi pro-movarea drepturilor copi-ilor, rolul ºi responsabili-tãþile pãrinþilor cu privirela creºterea ºi educareacopiilor, riscurile la caresunt expuºi copiii cupãrinþi plecaþi la muncã înstrãinãtate.

Campania, intitulatã „Aigrijã de copilul tãu oriundeai fi!”, a avut loc în perioa-da 28.05 – 13.06.2012 ºis-a derulat în cadrul tutur-or ºcolilor generale dinlocalitãþile Deva,Hunedoara, Petroºani ºiPetrila, localitãþi în care

s-a observat o incidenþãcrescutã a fenomenuluicopiilor cu pãrinþi plecaþila muncã în strãinãtate.

Acþiunea de diseminarea informaþiilor cãtrecadrele didactice s-adesfãºurat cu sprijinulInspectoratului ªcolarHunedoara. Potrivit directorului DGASPCHunedoara, VioricaPopescu, specialiºtii dincadrul acestei instituþii auelaborat ºi au pus la dis-poziþia unitãþilor deînvãþãmânt materialeinformative, pliante ºiCD–uri conþinând prezen-tãri ºi filme educative.„Materialele realizate încadrul campaniei conþininformaþii cu privire lacunoaºterea ºirespectarea drepturilorcopilului, riscurile lacare sunt expuºi copiii,

modalitãþile de sesizare acazurilor de copii aflaþi înrisc de neglijare sau careau dezvoltat tulburãri decomportament în urmaplecãrii pãrinþilor înstrãinãtate, precum ºi ser-viciile specializate pe careinstituþia le pune la dispo-ziþia comunitãþii”,adeclarat Viorica Popescu.Acþiunile de diseminare amaterialelor campaniei „Aigrijã de copilul tãu oriundeai fi!” vor continua ºi întrimestrul IV al acestui anla nivelul ServiciilorPublice de AsistenþãSocialã din localitãþileDeva, Hunedoara,Petroºani ºi Petrila

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 201222 Diverse

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

� Vând spaþiu comercial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la parterul blocului 124, suprafaþa25mp. Relaþii la telefon 0722 448 428� Vând casã + teren, 5000 mp, în Vulcan

(Valea Ungurului). Relaþii la telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r)12:15 Crime Inc. 12:45 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Rãzboinicul (r)16:30 Aventurile lui Tarzan (s) 17:00 Aventurile lui Tarzan (s) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Rãzboinicul 22:45 Iubire interzisã 0:30 Crime Inc. (r)1:00 Culoarea fericirii (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani

10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Mireasã pentru fiul meu 12:00 Vânãtoarea de comori 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator 20:20 Ben Hur 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Ben Hur (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r)11:00 15 ani ºi jumãtate 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Lois ºi Clark (s) 15:00 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 I-am dat de capãt?

22:30 ªtirile Pro TV23:00 Mesaje de dincolo (s) 0:00 I-am dat de capãt? (r)

9:30 Victor (r)11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs Popcorn13:45 Teleshopping 14:15 Focus Monden (r)15:00 Obsesie criminalã

17:00 Trãsniþii (r) - Ofiþerul de presã

18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort20:30 Omul fãrã chip 22:15 Trãsniþii

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong10:20 Zoom

10:30 Convieþuiri 11:00 Maghiara de pe unu12:00 M.A.I. aproape de tine(r)12:30 Lumea modei12:45 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)13:25 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã (r)14:00 Jurnalul TVR 14:30 EURO ªtiri15:00 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 (r)16:55 Dincolo de celebritate17:00 Documentar17:40 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:19 Legendele palatului: doibãrbaþi pentru o soartã 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 EURO Studio 21:35 Fotbal: CampionatulEuropean 2012 23:45 EURO Studio 0:45 Mad Men

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii ccoollaa--bboorraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

Ai grijã de copilul tãuoriunde ai fi!

Page 3: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

P rimarul TiberiuIacob Ridzi a

verificat luni stadiullucrãrilor la infra-structurã care suntîn derulare înmunicipiul Petroºani.

Dupã un tur în forþãpe ºantiere, Tiberiu IacobRidzi s-a declarat mulþu-mit de cum se lucreazã ºide stadiul lucrãrilor.

“Sunt mulþumit de ceam gãsit pe teren. Am

fost ºi în zonele unde seasfalteazã, pe strãzileAleea Trandafirilor, peAvram Iancu ºi în zonaspitalului, dar ºi laCentrul Civic. Se lucreazãbine, oamenii suntconºtiincioºi”, a declarantTiberiu Iacob Ridzi.

În municipiulPetroºani, mai multestrãzi sunt în reabilitare,iar termenele definalizare a lucrãrilor seapropie. ªi modernizarea

centrului civic, cea maiimportantã lucrare deinfrastructurã ce sederuleazã în Petroºanidupã 1989 are termenulde finalizare la sfârºitullunii august, iar construc-torul vrea sã predealucrarea conformgraficelor de lucrãri.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 2012 Actualitate 3

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

D in spaimaoraºului, va

ajunge unul din celemai moderne locuriale Vãii Jiului. Vãvine sã credeþi sau nu,dar este vorba decartierul Dallas dinVulcan.

Municipiul Vulcanul con-tinuã transformãrile începuteacum circa doi ani de zile.Dallas -ul sau Micro 3 B,cartierul care mulþi ani larând fost spaima oraºului,fiind cel mai rãu famat ºiurât loc din oraº, începe sãarate altfel.

L-am provocat din nou peprimarul Gheorghe Ile la ovizitã de lucru în teren, iarprima oprire a fost stradaTraian, unde s-au ridicatniºte ziduri de sprijin ºi undea fost rezolvatã o problemãstringentã: aceea a canal-izãrii.

“Canalizarea este foarteveche ºi tot rahatul curgeape drum, îl lua apa ºi îlducea pânã în stradã, jos laªcoala 6. Acest lucru seîntâmplã la toate blocurile deaici, pentru cã este o zonãcu denivelãri foarte mari deteren ºi astfel s-au stricatfoarte repede canalizãrile.Noi avem în program de aschimba integral canalizareaîn cartierul Micro 3 B, iar înzona asta, a Strãzii Traianam ºi schimbat-o deja, aºa cãau dispãrut acele fecale depe stradã”, a fost primaexplicaþie a primarului Ile la

faþa locului.Puþin mai încolo, pe

aceeaºi stradã, o altã echipãde muncitori lucra la delimi-tarea unor zone unde se voramenaja locuri de parcare.Trecând pe lângã ei, pri-marul le ordonã scurt: “Hai,hai, apucaþi-vã de nivelat.

Trebuie sã pregãtim totulpentru parcãri ºi asfaltare!”

În partea de sus a cartieru-lui, spre strãzile MihaiEminescu sau ªt.O Iosif s-auºi asfaltat primele trotuare,aºa cum se va întâmpla dealtfel peste tot. Însã, pentrucã aici este cunoscut faptul

cã se furã curent, un lucrucare va fi schimbat, odatã cumodernizarea zonei, va fi ºiacela cã echipele de elec-tricieni vor monta contoarelede curent în afara blocurilor,pentru a preveni branºãrileilegale.

“ENEL- ul are un programfoarte bine stabilit de a con-strui la fiecare bloc câte unpanou de comandã de undevor primi toþi locatariicurent, fãrã a se ajunge înapartamente sau pe scarã,aºa cã nimeni nu se maipoate branºa ilegal”, a maispus primarul Ile.

Termenul de finalizare afost prelungit pânã lasfârºitul lunii iulie, iar val-oarea totalã a proiectuluieste de 1, 7 milioane lei noi.Banii sunt în proporþie de90% de la Banca Mondialãprin ANDZM, 8 % dinbugetul primãriei, iar restulde 2 % reprezintã contribuþiacetãþenilor.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Mineri opãriþiîn subteran

A ccident de muncã în subte-ran la mina Petrila. Doi

mineri de la ExploatareaMinierã Petrila au ajuns luni laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani, dupã ce au fost opãriþicu apã fierbinte în subteran.

Inginerul ºef adjunct sector Cãtãlinªerban ºi minerul ºef de brigadã DãnuþCodreanu, în timp ce lucrau la intro-ducerea cenuºii de termocentralã pe unforaj au fost surprinºi de o erupþiespontanã de apa fierbinte care s-arevãrsat din zona forajului.

Directorul general al CNH Petroºani,Nicolae Drãgoi spune cã accidentul aavut loc la o distanþã de circa 1,5 metride frontul de lucru, în locul în care aavut loc accidentul de muncã din anul2008, iar imediat cei doi mineri au fostscoºi la suprafaþã ºi transportaþi laSpitalul de Urgenþã din Petroºani pentru îngrijiri de specialitate.

Mai mult, o echipã de salvatoriminieri au intrat în subteran pentru astabili împrejurãrile în care s-a produsaccidentul precum ºi programul delucru în perimetrul respectiv.

Medicii de la urgenþa spitalului dinPetroºani spun cã cei doi mineri auajuns cu arsuri grave pe trei pãtrimi dinsuprafaþa corpului. Au fost stabilizaþihemodinamic, dar sunt în stare criticã.

„Cei doi bãrbaþi care au ajuns lasecþia de urgenþã prezintã arsuri pecorp. Sunt în stare gravã, dar stabilihemodinamic ºi, imediat ce va fi posibilîi vom trimite la spitalul de arºi dinBucureºti”, a declarat dr. Ioan Ienea,medic la urgenþã.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Din ghetoul ca din filmele americane, Dallas-ul va fi cum nu a fost vreodatã

Rãcoare la munteîn Valea Jiului

Î n Valea Jiului, tempera-turile nu au trecut de 28 de

grade Celsius. Asta datoritãmunþilor care înconjoarã zona.

ªi medicii recunosc cã nu au preamulte cazuri la urgenþã ºi cã mai multesunt cazurile de muºcãturi de cãpuºe.Potrivit celor de la urgenþã, cei careajung la spital în aceste zile cu tempera-turi ridicate, sunt cardiacii ºi foarte puþinisunt cei care au insolaþii. Asta chiar dacãa trecut un week-end cu vreme bunã.

Cel mai bine e la ºtrand, iar cei caredoresc asta, pot opta pentru cele 3 ºtran-duri publice de la Petroºani, Vulcan ºiLupeni, sau pot opta pentru o excursie lamunte. În zona Retezatului, la altitudiniceva mai mari,încã e zãpadã, iar acolotemperaturile sunt încã foarte mici.Totuºi, cei care nu au încotro ºi trebuiesã iasã pe stradã, sunt informaþi cãadministraþiile locale spun cã vor amenajaîn zilele urmãtoare corturi unde oameniiîºi pot lua tensiunea arterialã, sau locurispeciale de unde pot sã bea apã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Tiberiu Iacob Ridzi, mulþumit de lucrãrile din teren

Page 4: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 201244 Actualitate

Mulþi nici nu ºtiu la ce le vafolosi noua construcþie, care arãsãrit pe locul unei fosteruine. „Nu ºtim noi ce se faceacolo, dar sperãm. Speranþamoare ultima. Vrem sã avemceva ºi pentru noi, în loc deruina aia care a fost”, spune unlocalnic din Lupeni.

„Noi aici nu avem cine-matograf, nu avem o salã despectacol ºi nici posibilitatea sãplecãm prea des nu avem. Ar fibine sã se facã ceva pentruoamenii de aici ºi vãd cã seface”, spune un alt trecãtor.„Nu ºtim noi exact ce face pri-marul acolo, dar cred cã ar fibine sã ne fie folositoare.

Cândva oamenii mergeau lapalat aici, acum nu ºtiu dacã vamai fi la fel”, susþine ºi alt lupe-nean.

Reabilitarea acestui obiectivcultural se încearcã de aproxi-mativ 7 ani, însã doar acumadministraþia a obþinutfinanþarea. Palatul CulturalMinerul este o clãdire istoricã

în Valea Jiului ºi a fost dat infolosinþã acum 85 de ani,respectiv în luna aprilie a anului1927. În total lucrãrile costã numai puþin de 9 milioane de leiºi banii provin dintr-un proiecteuropean, parafat la Lupeni pevremea când Elena Udrea eraministrul Dezvoltãrii Regionale.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Palatul prinde contur, dar oamenii nu ºtiu ce-i

P alatul Cultural din Lupeni prinde, pe zi ce trececontur. Lucrãrile de reabilitare se vãd de la o zi

alta, dar oamenii care locuiesc în acest municipiu al Vãii Jiului ºi-au pierdut speranþa cã vor avea partede acþiuni culturale.

Job-uri de varã,plãtite de AJOFMT inerii care se angajeazã pe timpul

verii au o parte a salariului asigu-rat de AJOFM Hunedoara. Asta dacãsunt absolvenþi ºi se angajeazã pe operioadã determinatã de timp.

Angajarea elevilor ºi studenþilor se poaterealiza pe perioada vacanþelor, iar stimulentulfinanciar se poate acorda pentru o perioadã demaximum 60 de zile lucrãtoare într-un an calendaristic, pentru fiecare elev ºi student pentru care s-a încheiat contract individual demuncã. Diferenþa dintre stimulentul lunar acordat ºi salariul realizat se suportã de cãtreangajator din fonduri proprii.

„Toþi absolvenþii, care se vor lua la noi în evidenþã în termen de 60 de zile de la absolvire,vor putea beneficia de o indemnizaþie de ºomaj,în condiþiile în care nu reuºesc sã-ºi gãseascã unloc de muncã. Dacã, însã, îºi gãsesc primesc oprimã de încadrare ºi angajatorul va primi osubvenþie de 250 de lei, pentru a-i plãti salariul,dacã angajarea se face pe o perioadã nedeter-minatã”, a declarat Iudith Babþan, ºefa ALOFM

Petroºani. În cazul tinerilor în vârstã de pânã la 18 ani,

contractul individual de muncã încheiat cu dura-ta timpului de muncã de 6 ore pe zi ºi de 30 deore pe sãptãmânã se considerã încheiat cunormã întreagã. Pentru a beneficia de acor-darea stimulentului financiar menþionat, angaja-torii trebuie sã încheie o convenþie cu agenþiapentru ocuparea forþei de muncã judeþeanã,respectiv a municipiului Bucureºti, în termen de30 de zile de la data angajãrii elevilor ºi stu-denþilor.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A proape 10.000 deoameni sunt ºomeri

în judeþul Hunedoara, iarrata ºomajului a scãzut.Statisticile AJOFM aratãcã 9.726 de oameni suntºomeri acum ºi doar jumã-tate, adicã 4.775 dintre eiau ºi indemnizaþie.

Rata ºomajului a scãzut ºidacã anul trecut era o ratã de5,63%, acum rata este de doar4,99%. Aproape 1.200 deºomeri sunt în Deva ºi aici sunt

înregistraþi cei mai mulþi oamenifãrã loc de muncã din întregjudeþul. Statistic, dupã Devaurmeazã Hunedoara, Petroºani,Lupeni, Vulcan ºi Simeria.

În luna mai 2012, prin pro-gramul de mediere s-au ocupat1.946 de locuri de muncã, dintre acestea 1.370 locuri demuncã pe perioadã nedetermi-natã ºi 576 de locuri de muncãpe perioadã determinatã.

În cadrul acestui program aufost angajaþi: 408 de ºomeripeste 45 de ani, 59 de ºomeriunici întretinãtori de familie, 38de absolvenþi ai instituþiilor deînvãþãmânt ºi 1.441 fac partedin alte categorii de persoane

Alþi 123 ºomeri au beneficiatîn luna mai de acordarea dealocaþii, egale cu 30% din cuan-tumul indemnizaþiei de ºomaj,pentru cã s-au încadrat înaintede expirarea perioadei deºomaj.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Mii de ºomeri în Hunedoara

P oliþiºtii auamendat peste

100 de pietoni pen-tru cã au traversatstrada prin locnepermis.

Poliþiºtii hunedoreniau fãcut mai multe acþiu-ni în localitãþile judeþuluiprin care au urmãrit sã-iconvingã pe pietoni sãtraverseze strada dorprin locurile permise.

Cum cu vorba bunã n-a prea mers, oameniilegii au trecut la sancþiu-ni. „În perioada 15-17.06.2012, poliþiºtiiServiciului RutierHunedoara au efectuat,pe raza judeþului, maimulte acþiuni vizând dis-ciplinarea pietonilor caretraverseazã stradaneregulamentar,

expunându-se astfelriscului de a fi implicaþiîn evenimente rutiere”, aprecizat, inspectorulBogdan Niþu din cadrulIPJ Hunedoara. În treizile de campanie, poliþiºtiiau aplicat 114 amenzi învaloare totalã de 5.460lei. „Dintre cele 114amenzi, 105 au fost apli-cate pietonilor care autraversat strada prin locnepermis, iar 9 unor con-ducãtori auto care nu auacordat prioritate de tre-cere pietonilor angajaþi întraversarea regulamentarãa drumului public”, a pre-cizat Niþu. (M. (M. GÂNJUGÂNJU))

Amendaþi pentru cã traverseazã aiurea

Page 5: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

C ând cinci sursesuþin cã

preºedintele PSDPetrila, GheorgheBobar, ar fi iniþiatorulsesizãrii anonimeprimite de PoliþiaPetrila, cu privire lapontaje fictive ºi banicheltuiþi nejustificatde cãtre liderul desindicat IoanTemneanu, firesc estesã te întrebi ce sepetrece.

Este vorba de rãboiulcare þine de ceva vreme?De data aceasta cauzele arfi cã Temneanu a plecatca de la casã pustie dinPSD, la PC, dând cuacuze dupã Bobar, saupentru cã Bobar a fost”dovedit” de cel care apãrãsit barca. Cine maiºtie?

Mare tam-tam pesesizarea fãcutã PoliþieiPetrila privind unelenereguli în cheltuirea banilor ºi posibile pontajefictive în cazul preºedin-telui Sindicatului Liber alE.M.Petrila, IoanTemneanu. Pentru cã înluna aprilie, înainte deînceperea campaniei elec-torale, Ioan Temneanu s-asupãrat pe ºefii organiza-þiei locale a PSD, a plecatla alt partid, repectiv laPC Petrila, drept pentrucare apariþia acelei sesizãria fost pusã pe seamapreºedintelui socialdemocraþilor, GheorgheBobar, ca o rãzbunare, olecþie datã liderului pentrumodul în care a pãrãsitpartidul. Nici nu ar fi demirare având în vedereatacurile dure, pe alocurisuburbane ale lui IoanTemneanu la momentulplecãrii din PSD ºi chiar încampania electoralã, deºiacesta ºtia care erahotãrârea judeþului de cineºi cum va fi dusã politicaîn teritoriu având învedere repetatele scan-daluri din sânul partidului.De notorietate au rãmascele în care era implicatRãscolean, Stoicoiu,Bobar ºi alþii.

R ãzboiul conti-nuã – ”fiecare

a vrut sã fie moþul”La momentul plecãrii

neanunþate din PSD, IoanTemneanu îl acuza peGheorghe Bobar de faptulcã ar avea interese per-sonale, în loc sã punãbinele partidului pe primulloc.

”Eu am plecat din PSDdin cauza lui GheorgheBobar ºi a lui VasilicãJurca (vicepresedinte PSD

Petrila – n.r.), pentru cãnu au fãcut ce trebuie. Eucred cã ei nu reprezintãinteresele PSD, ci numaipe ale lor. M-au pus peliste pe locul 12 doar dinrãutatea personalã a luiBobar, care a fost sprijinitde analfabetul de Jurca.Mi-am mai dat seama cala nivel judeþean, PSD arenevoie de oameni cupotenþã financiarã, nu deoameni de valoare”, îºiarãta Temneanu nemulþu-mirea în paginile cotidia-nului Cronica VJ.

Liderul sindical a expli-cat ºi de ce a ales PC,fãcând precizarea, dinnou, cã este nemulþumit ºide conducerea judeþeanãa PSD, care îi þine subcontrol pe cei din terito-riu. ”PC e un partid careface parte din USL ºi credcã dupã alegeri se vaschimba ceva la nivelulconducerii judeþene. LaPetrila, USL nufuncþioneazã din cauza luiBobar ºi a PSD-ului ºi nueste normal ca noi sã fimpãduchi în teritoriu”- adeclarat Temneanu cuocazia trecerii în PC.

Dar Ioan Temneanu areo istorie bogatã în ceea ceprivesc nemulþumirile, maiales pe linie sindicalã cânda pãrãsit LSMVJ, a înfi-inþat alãturi de alþi lideriUSME, apoi s-a rãzgânditºi iar s-a reorientat…

Apoi dezvãluirile fãcutede jurnaliºti au scos mereula ivealã neregulile, darmai ales statutul de privile-giaþi dupã care funcþionauunii lideri.

De-a lungul anilor, deeventuale pontaje fictive lamina Petrila ºi la altemine, a curs multãcernealã pe paginileziarelor în care se arãta cãmai mulþi lideri de sindi-cat, chiar ºi cel de laPetrila, ar fi fost pontaþifictiv cu ºuturi de noapte,chiar luni de zile, apoisalvãri miniere când minanu le-a zãrit chipul etc.,dar nimeni nu s-a sesizat.Acum a sãrit ºi Corpul deControl al CNH ºi Poliþia,care a primit anonima, ºise speculeazã cã este fãcã-turã politicã. ªi aºa sã fie,dacã liderii au jucat cinstit,care este problema?

”Acolo în PSD seîntâmplã multe. E vorba ºi

de calitatea oamenilor.Uitaþi-vã la scandalurileavute cu Rãscolean, cuIorga, cu Boantã, cuStoicoiu, cu Bobar, acumcu Temneanu. Oare de cenumai ei între ei se rãzboi-esc? Acolo fiecare proba-bil a vrut sã fie moþul, oriaºa ceva nu se poate.Existã o disciplinã, orespectare a celorhotãrâte de comun acord.Treaba lor, pe mine numã intereseazã, dar estepãcat pentru cã sunt ºioameni de valoare în acelpartid”- a declarat liderulunui alt partid al Petrilei.Cârtelile la adresa lideruluide sindicat ºi politicianIoan temneanu ºi alepreºedintelui CAR Petrilaºi politician GheorgheBobar sunt multe.

”N u suntjustiþiarul

minei Petrila”Preºedintele PSD

Petrila, Gheorghe Bobar,declarã cã a fost prietencu Ioan Temneanu, dargradual relaþiile dintreaceºtia s-au rãcit o datã cuo dramã familialã, laadresa cãreia Temneanu afãcut remarci incredibile.Cum s-ar spune: trebuiesã mãnânci un sac de sareca sã cunoºti un om. Darasta nu avea de-a face cupolitica partidului, era ochestie personalã pestecare se putea trece. Faptulcã a plecat din PSD ca dela casã pustie, nu se face,spune Bobar precizând cãa fost alegerea sa ºi nu acomentat/criticat modul încare a fãcut-o. Cât despreiniþierea unei sesizãri în

ce-l priveºte peTemneanu, nici nu poatefi vorba, a precizatGheorghe Bobar.

”Deºi am lucrat la minã22 de ani, timp în caream vãzut multe, de 10 aniam ieºit la pensie ºi chiarnu mai ºtiu ce se întâm-plã, cum mai merglucrurile pe acolo. Sigur cãam prieteni ºi cunoºtinþedin acele medii, dar eu nusunt justiþiarul mineiPetrila.

Vizavi de dl. Temneanueu ºtiu cã este doar luptãpoliticã în stilul sãu carac-teristic. Eu nu am comen-tat nici când a pãrãsit par-tidul ºi nici în campaniaelectoralã, dar dumnealuia fãcut-o în fel ºi chip laadresa mea, inclusiv cãam fãcut ºcoalã politicãînainte de revoluþie, ceeace este o minciunã ºi sepoate verifica. ªi asta s-aîntâmplat în campaniaelectoralã, deºi s-a con-venit ca partidele compo-nente ale USL la nivelnaþional sã nu se atace. Ejenant numai cã s-au gân-dit la aºa ceva, cã eu aº fiiniþiat acea sesizare! Eu,Bobar, nu mã murdãresccu aºa ceva. Pentru cã

existã ºi posibilitatea cacineva sã-i caute nod înpapurã ºi datoritã atitudiniisale dure uneori. Dacãeste corect, nu trebuie sãse teamã de controale ºiverificãri. Dacã este altfel,mi-ar pãrea rãu, pentru cãare în spate o familie. Lanoi, la CAR Petrila, poateveni orice control pentrucã legea e lege ºi suntemverificaþi trimestrial, pluscã facem rapoarteleanuale. Dacã ar fi sã alegîntre politicã ºi CAR, aºalege CAR. Doresc bineleacestui oraº, dar fãrãpatimã ºi fãrã sã fac cevade care sã-mi fie ruºine” –declarat preºedintele PSDPetrila, Gheorghe Bobar.

Clar, la Petrila nu va fipace în urmãtorii patruani, aºa cum nu a fost niciîn ultimii 8 ani, cel puþin.Cronica VJ scria înaintede campania electoralã cã”numai un nebun îºidoreºte sã fie primar laPetrila” din cauzarãzboielor partiniceinterne resimþite în consili-ul local.

În condiþiile date PSDnu va negocia cu PC, PPeste consideratã oaia nea-grã, USP este confundatãcu eternul Ilie Pãducel,apoi aproape fiecareacuzã pe celãlalt cã se dãcu Pãducel ºi câte altele.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 2012 Politic 5

ªeful PSD Petrila acuzat cã l-a turnat pe liderul Temneanu:

”Eu, Bobar, nu mã murdãresccu aºa ceva!”

USL-iºtii, majoritarila Lupeni

Î n municipiul Lupeni, se poate spunecã reprezentanþii USL au câºtigat

lejer alegerile ºi majoritatea în noulConsiliu Local.

Astfel, dintre cele 19 mandate de consilieri locali,nu mai puþin de 12 le-au revenit membrilor coaliþieialcãtuite din PSD, PNL ºi PC. Ceilalþi 7 consilierilocali provin de la PP-DD (4), USP (2) ºi UDMR – 1.În ceea ce priveºte funcþia de primar, respectiv ceade viceprimar, acestea vor fi ocupate ºi în urmãtorii4 ani tot de cãtre Cornel Resmeriþã, respectivCornel Lungan. „Vom colabora cu toþi consilieriilocali la fel de bine ca ºi în ultimii 4 ani. Ce-i drept,au mai fost unele neînþelegeri dar, pentru bineleurbei, pînã la urmã am trecut peste ele”, a declaratprimarul Cornel Resmeriþã. Primarul, viceprimarul ºiconsilierii locali din Lupeni vor depune jurãmântul îndata de 21 iunie cu începere de la ora 11.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Page 6: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞULLUI DENIS

„Legea picnicului”interzice camparea în

zonele neamenajate, iarpentru multe familii dinValea Jiului o ieºire cu cor-tul la Mureº sau Strei pãreaimposibilã în aceastã varã.Cum primãriile nu s-augrãbit sã amenajeze spaþiipentru camping, oameniipot sã-ºi petreacã liniºtitconcediul pe margineaapelor cu condiþia sã fie

civilizaþi, iar în urma lor sãnu rãmânã pic de mizerie.

În fiecare varã foarte multefamilii din cele ºase localitãþi aleVãii Jiului, în special pensionarii,încercau sã mai scuteascã dincheltuielile cu utilitãþile ºi plecauîntr-un concediu prelungit diniunie ºi pânã în septembrie peValea Mureºului, pe Strei ori înzona Retezatului. Numai cã dinacest an, concediul petrecut înnaturã pãrea imposibil din cauza„legii picnicului” care interzice

practic camparea în zonele neamenajate. Garda de Mediu aJudeþului Hunedoara a cerutprimãriilor din judeþ sã-ºi sta-bileascã spaþiile destinate picnicu-lui, sã le utileze corespunzãtor ºisã poatã fi identificate de cãtreinspectorii de mediu în timpulcontroalelor, numai cã primãriilen-au rãspuns. „Este adevãrat cãera un obicei sã iasã pe malulMureºului sau Streiului la iarbãverde. Mai pescuiau oamenii, maifãceau un grãtar, însã din punctde vedere legal s-a cam terminat.Noi am cerut primãriilor sã-ºidesemneze spaþiile de picnic, sãle doteze cu toalete ecologice aºacum cere legea. N-am primitdecât douã adrese de la primãriiîn care ne informau cã nu-ºiamenajeazã spaþii, iar restul n-aurãspuns. În ceea ce priveºte cam-parea ilegalã, foarte mult depindede administraþiile locale”, adeclarat comisarul, Cristian

Moldovan, ªeful Gãrzii de MediuHunedoara.

V eºti bune pentruturiºtii civilizaþi

Cum administraþiile locale n-austabilit zonele de campare,inspectorii de la Garda de Mediu

nu prea pot aplica legea decâtdacã turiºtii lasã mizerie înurma lor, astfel ei fiindsancþionaþi în baza acesteiîncãlcãri a legislaþiei.

„Dacã cel care campeazãeste civilizat ºi în jurul lui nu

sunt PET-uri, capace, pungi, dacãeste curat pe o razã de 10 metriîn jurul lor, omeneºte vorbind nucred cã cineva îi sancþioneazã.Omeneºte eu i-aº lãsa dacã la

plecare e curat în urma lor.Oricum, noi avem protocoalecu asociaþiile de pescuit caremonitorizeazã cursurile deapã de care rãspund ºi ne-am înþeles sã ne infor-meze dacã sunt probleme”,explicã Moldovan (foto).

Practic, reprezentanþiiasociaþiilor de pescuit merg

pe zona de care rãspund ºi îifotografiazã pe cei care

campeazã astfel ca sã poatã fiidentificaþi uºor în cazul în carelasã mizerie în urma lor.„Amenzile în aceste cazuri suntaspre, legislaþia este destul dedurã ºi o aplicãm imediat”, pre-cizeazã ºeful Gãrzii de MediuHunedoara.

V acanþã care aduceeconomii

Fie cã e vorba de Mureº, Strei,bãlþile private de lângã Simeriasau barajele de acumulare alehidrocentralelor din Þara

Haþegului, pescarii din ValeaJiului împreunã cu soþiile lor suntnelipsiþi de pe malurile apelor.„Ne strângem în grupuri ºi ieºimla apã.

Mie îmi place la Strei, laBalomir lângã Haþeg. Stãm cucortul ºi câte o lunã de zile. Ne-am scos de la cablu ºi internetpânã în septembrie.

Sunt trei milioane (n.r. 300 delei) economisite plus apã ºi curentunde plãtim doar abonament. Lacort este ieftin, nu plãteºti nimicpentru campare ci doar pentrumâncare ºi cãrbunii pentru grãtar.E foarte frumos”, spune Dorin.

Unii ortaci îºi petrec tot con-cediul la pescuit pe Mureº, lângãDeva. Dacã cei mai norocoºiîmbinã plãcutul cu utilul, altefamilii au ales muntele dar nupentru vacanþã ci pentru a-ºiasigura un venit.

Astfel, pânã târziu în toamnãcutreierã munþii din Valea Jiuluipentru a aduna ciuperci, afine orialte fructe de pãdure pe care levând centrelor de colectare sau înpieþele din zonã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

L ucrãrile laDrumul

Naþional 66 ACâmpu lui Neag-Herculane, ar urmasã fie reluate abiadin 2013. Primaruldin Uricani spune cãreluarea lucrului arfi o gurã de oxigenpentru localnici.

Construirea ultimuluitronson care face legãturadintre localitatea Uricani ºiHerculane din DN 66Aeste important pentru turis-mul Vãii Jiului, iar ºoseauaar urma sã acopere drumulforestier care taie ParculNaþional Retezat. Deºilucrãrile sunt de mult ieºitedin grafic, edilii din Uricanicare vãd o oportunitate dedezvoltare a localitãþii princonstruirea drumului, spuncã dacã ar fi alocate fon-

duri, DN 66A ar fi gata. „Am speranþe foarte

mari cã drumul va primifinanþare, dar dupãalegerile din toamnã cândguvernul va fi consolidat.Conducerea pedelistã ne-aminþit în faþã cã a prinsbani pentru lucrãri ºi n-aprevãzut nici mãcar un leupentru 2012. În ultimiicinci ani au dat sume mici,pentru o balustradã etc.,nimic pentru continuarealucrãrilor. Am aflat când l-am întrebat pe noul secre-tar de stat. Facem demer-suri ºi sperãm ca în bugetulpe anul 2013 sã fie prinsãfinanþarea. Pe zona noastrãmai sunt de fãcut vreo 22de kilometri ºi restul pepartea de Herculane tre-buie fãcutã reabilitare ºiextindere”, a declarat,Dãnuþ Buhãescu, primarullocalitãþii Uricani.

B ani puþini,termene

amânate Ultimul tronson din DN

66A, pânã acum, a primitdoar promisiuni definanþare. Din punct devedere turistic, ultimul tronson din DN 66A, careva lega Uricaniul deHerculane, este cel maispectaculos, însã aceastãrutã este contestatã de asociaþiile de mediu.

Ecologiºtii spun cã va fiafectat ecosistemul, iarlucrãrile ar trebui opritedefinitiv. Lucrãrile la dru-mul Câmpu lui Neag-Herculane, mai cunoscutsub denumirea “Drumul luiBãsescu” pentru cã audemarat pe vremea când

ºeful statului era ministru al Transporturilor, au fostsistate din lipsa finanþãrii. „Reluarea lucrãrilor înseam-nã pentru noi o gurã deoxigen. Aproximativ 200de oameni ar avea de lucrupentru cã ºomajul în locali-tatea Uricani atinge 70 lasutã, statistica realã nu ceaoficialã. Aceºti oameni aravea un venit, nu ar maitrebui sã lucreze cu ziua pela momârlani sau sã ajungãsã primeascã ajutor social.Un ajutor care nu le ajungenici pentru masa zilnicã”,mai spune Buhãescu.Lucrãrile pentru drumulcare are o lungime de 110kilometri trebuiau sã fiegata în 2010.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Vacanþele pe malul Mureºului sau Streiului,permise dacã turiºtii sunt cciivviilliizzaaþþii

Cãpuºele ºi isteria

A venit cãldura, lumea iese lapicnic, dar mulþi se întorc

pacienþi la urgenþã, înþepaþi decãpuºe. Medicii spun cã zilnictrateazã astfel de pacienþi ºi,fiecare caz în parte este luat cucea mai mare seriozitate, pentrucã isteria a pus deja stãpânire petoatã lumea.

Mai mare e isteria, spun medicii, caresocotesc cã aceste insecte nu au apãrut abiaacum, dar, din cauza panicii general instalatela noi, cazurile sunt extrem de frecvente. Zecide oameni ajuns înþepaþi de astfel de insecteºi situaþia se repetã zilnic, mai ales cã acumoamenii ies în pãdure, în parc sau în locuricu iarbã. „E o adevãratã nebunie asta cucãpuºele de care nu mai scãpãm. Asta deºicãpuºe au fost mereu pe pãmânt. Sunt destulde mulþi oameni înþepaþi de cãpuºe, dar pani-ca este ºi mai mare. Totuºi, eu recomand sãvinã la spital, sã nu încerce sã ºi le scoatãsinguri. Nu este aºa de dramaticã situaþia, dar

vin chiar doi sau trei oameni pe zi, numai lanoi la urgenþã”, susþine dr Ana - MariaNegoe, purtãtor de cuvânt al SpitaluluiMunicipal Lupeni.

Zeci de oameni ajung la spital, iar mediciiîi sfãtuiesc sã nu încerce sã-ºi scoatã singuriaceste insecte care se înfig sub piele. Totuºi,dacã nu vin la spital, atunci ei pot punepeste locul în care s-a prins cãpuºa, un stratgros de cremã, sau un tampon îmbibat înalcool ºi insecta se desprinde singurã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Speranþe pentru finanþarea„Drumului lui Bãsescu”

Page 7: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞULLUI DENIS

„Legea picnicului”interzice camparea în

zonele neamenajate, iarpentru multe familii dinValea Jiului o ieºire cu cor-tul la Mureº sau Strei pãreaimposibilã în aceastã varã.Cum primãriile nu s-augrãbit sã amenajeze spaþiipentru camping, oameniipot sã-ºi petreacã liniºtitconcediul pe margineaapelor cu condiþia sã fie

civilizaþi, iar în urma lor sãnu rãmânã pic de mizerie.

În fiecare varã foarte multefamilii din cele ºase localitãþi aleVãii Jiului, în special pensionarii,încercau sã mai scuteascã dincheltuielile cu utilitãþile ºi plecauîntr-un concediu prelungit diniunie ºi pânã în septembrie peValea Mureºului, pe Strei ori înzona Retezatului. Numai cã dinacest an, concediul petrecut înnaturã pãrea imposibil din cauza„legii picnicului” care interzice

practic camparea în zonele neamenajate. Garda de Mediu aJudeþului Hunedoara a cerutprimãriilor din judeþ sã-ºi sta-bileascã spaþiile destinate picnicu-lui, sã le utileze corespunzãtor ºisã poatã fi identificate de cãtreinspectorii de mediu în timpulcontroalelor, numai cã primãriilen-au rãspuns. „Este adevãrat cãera un obicei sã iasã pe malulMureºului sau Streiului la iarbãverde. Mai pescuiau oamenii, maifãceau un grãtar, însã din punctde vedere legal s-a cam terminat.Noi am cerut primãriilor sã-ºidesemneze spaþiile de picnic, sãle doteze cu toalete ecologice aºacum cere legea. N-am primitdecât douã adrese de la primãriiîn care ne informau cã nu-ºiamenajeazã spaþii, iar restul n-aurãspuns. În ceea ce priveºte cam-parea ilegalã, foarte mult depindede administraþiile locale”, adeclarat comisarul, Cristian

Moldovan, ªeful Gãrzii de MediuHunedoara.

V eºti bune pentruturiºtii civilizaþi

Cum administraþiile locale n-austabilit zonele de campare,inspectorii de la Garda de Mediu

nu prea pot aplica legea decâtdacã turiºtii lasã mizerie înurma lor, astfel ei fiindsancþionaþi în baza acesteiîncãlcãri a legislaþiei.

„Dacã cel care campeazãeste civilizat ºi în jurul lui nu

sunt PET-uri, capace, pungi, dacãeste curat pe o razã de 10 metriîn jurul lor, omeneºte vorbind nucred cã cineva îi sancþioneazã.Omeneºte eu i-aº lãsa dacã la

plecare e curat în urma lor.Oricum, noi avem protocoalecu asociaþiile de pescuit caremonitorizeazã cursurile deapã de care rãspund ºi ne-am înþeles sã ne infor-meze dacã sunt probleme”,explicã Moldovan (foto).

Practic, reprezentanþiiasociaþiilor de pescuit merg

pe zona de care rãspund ºi îifotografiazã pe cei care

campeazã astfel ca sã poatã fiidentificaþi uºor în cazul în carelasã mizerie în urma lor.„Amenzile în aceste cazuri suntaspre, legislaþia este destul dedurã ºi o aplicãm imediat”, pre-cizeazã ºeful Gãrzii de MediuHunedoara.

V acanþã care aduceeconomii

Fie cã e vorba de Mureº, Strei,bãlþile private de lângã Simeriasau barajele de acumulare alehidrocentralelor din Þara

Haþegului, pescarii din ValeaJiului împreunã cu soþiile lor suntnelipsiþi de pe malurile apelor.„Ne strângem în grupuri ºi ieºimla apã.

Mie îmi place la Strei, laBalomir lângã Haþeg. Stãm cucortul ºi câte o lunã de zile. Ne-am scos de la cablu ºi internetpânã în septembrie.

Sunt trei milioane (n.r. 300 delei) economisite plus apã ºi curentunde plãtim doar abonament. Lacort este ieftin, nu plãteºti nimicpentru campare ci doar pentrumâncare ºi cãrbunii pentru grãtar.E foarte frumos”, spune Dorin.

Unii ortaci îºi petrec tot con-cediul la pescuit pe Mureº, lângãDeva. Dacã cei mai norocoºiîmbinã plãcutul cu utilul, altefamilii au ales muntele dar nupentru vacanþã ci pentru a-ºiasigura un venit.

Astfel, pânã târziu în toamnãcutreierã munþii din Valea Jiuluipentru a aduna ciuperci, afine orialte fructe de pãdure pe care levând centrelor de colectare sau înpieþele din zonã.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

L ucrãrile laDrumul

Naþional 66 ACâmpu lui Neag-Herculane, ar urmasã fie reluate abiadin 2013. Primaruldin Uricani spune cãreluarea lucrului arfi o gurã de oxigenpentru localnici.

Construirea ultimuluitronson care face legãturadintre localitatea Uricani ºiHerculane din DN 66Aeste important pentru turis-mul Vãii Jiului, iar ºoseauaar urma sã acopere drumulforestier care taie ParculNaþional Retezat. Deºilucrãrile sunt de mult ieºitedin grafic, edilii din Uricanicare vãd o oportunitate dedezvoltare a localitãþii princonstruirea drumului, spuncã dacã ar fi alocate fon-

duri, DN 66A ar fi gata. „Am speranþe foarte

mari cã drumul va primifinanþare, dar dupãalegerile din toamnã cândguvernul va fi consolidat.Conducerea pedelistã ne-aminþit în faþã cã a prinsbani pentru lucrãri ºi n-aprevãzut nici mãcar un leupentru 2012. În ultimiicinci ani au dat sume mici,pentru o balustradã etc.,nimic pentru continuarealucrãrilor. Am aflat când l-am întrebat pe noul secre-tar de stat. Facem demer-suri ºi sperãm ca în bugetulpe anul 2013 sã fie prinsãfinanþarea. Pe zona noastrãmai sunt de fãcut vreo 22de kilometri ºi restul pepartea de Herculane tre-buie fãcutã reabilitare ºiextindere”, a declarat,Dãnuþ Buhãescu, primarullocalitãþii Uricani.

B ani puþini,termene

amânate Ultimul tronson din DN

66A, pânã acum, a primitdoar promisiuni definanþare. Din punct devedere turistic, ultimul tronson din DN 66A, careva lega Uricaniul deHerculane, este cel maispectaculos, însã aceastãrutã este contestatã de asociaþiile de mediu.

Ecologiºtii spun cã va fiafectat ecosistemul, iarlucrãrile ar trebui opritedefinitiv. Lucrãrile la dru-mul Câmpu lui Neag-Herculane, mai cunoscutsub denumirea “Drumul luiBãsescu” pentru cã audemarat pe vremea când

ºeful statului era ministru al Transporturilor, au fostsistate din lipsa finanþãrii. „Reluarea lucrãrilor înseam-nã pentru noi o gurã deoxigen. Aproximativ 200de oameni ar avea de lucrupentru cã ºomajul în locali-tatea Uricani atinge 70 lasutã, statistica realã nu ceaoficialã. Aceºti oameni aravea un venit, nu ar maitrebui sã lucreze cu ziua pela momârlani sau sã ajungãsã primeascã ajutor social.Un ajutor care nu le ajungenici pentru masa zilnicã”,mai spune Buhãescu.Lucrãrile pentru drumulcare are o lungime de 110kilometri trebuiau sã fiegata în 2010.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Vacanþele pe malul Mureºului sau Streiului,permise dacã turiºtii sunt cciivviilliizzaaþþii

Cãpuºele ºi isteria

A venit cãldura, lumea iese lapicnic, dar mulþi se întorc

pacienþi la urgenþã, înþepaþi decãpuºe. Medicii spun cã zilnictrateazã astfel de pacienþi ºi,fiecare caz în parte este luat cucea mai mare seriozitate, pentrucã isteria a pus deja stãpânire petoatã lumea.

Mai mare e isteria, spun medicii, caresocotesc cã aceste insecte nu au apãrut abiaacum, dar, din cauza panicii general instalatela noi, cazurile sunt extrem de frecvente. Zecide oameni ajuns înþepaþi de astfel de insecteºi situaþia se repetã zilnic, mai ales cã acumoamenii ies în pãdure, în parc sau în locuricu iarbã. „E o adevãratã nebunie asta cucãpuºele de care nu mai scãpãm. Asta deºicãpuºe au fost mereu pe pãmânt. Sunt destulde mulþi oameni înþepaþi de cãpuºe, dar pani-ca este ºi mai mare. Totuºi, eu recomand sãvinã la spital, sã nu încerce sã ºi le scoatãsinguri. Nu este aºa de dramaticã situaþia, dar

vin chiar doi sau trei oameni pe zi, numai lanoi la urgenþã”, susþine dr Ana - MariaNegoe, purtãtor de cuvânt al SpitaluluiMunicipal Lupeni.

Zeci de oameni ajung la spital, iar mediciiîi sfãtuiesc sã nu încerce sã-ºi scoatã singuriaceste insecte care se înfig sub piele. Totuºi,dacã nu vin la spital, atunci ei pot punepeste locul în care s-a prins cãpuºa, un stratgros de cremã, sau un tampon îmbibat înalcool ºi insecta se desprinde singurã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Speranþe pentru finanþarea„Drumului lui Bãsescu”

Page 8: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

A u alergat cât auputut de mult ºi de

bine ºi au câºtigat. Doiofiþeri de poliþie din cadrulI.P.J. Hunedoara au obþinut locul 1 cu echipaI.G.P.R. în cadrulCampionatului de Atletismºi Cros al MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor

Comisarul ºef de poliþieDumitru Grosu ºi comisarulde poliþie Florin Bolosin auparticipat la faza finalã aCampionatului de Atletism ºiCros al MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor,competiþie sportivã care aavut loc în municipiulMediaº, judeþul Sibiu ºi areunit peste 170 de sportivi,din toate structurile minis-terului. “La aceast concursau participat cei mai bunisportivi din M.A.I, care s-aucalificat la faza finalã în urmarezultatelor înregistrate lanivelul inspectoratelorjudeþene din care fac parte.Cei doi reprezentanþi ai I.P.JHunedoara au fost selectaþiîn echipa I.G.P.R, cu care auobþinut locul 1 pe M.A.I,detronând echipa I.G.S.U,care dupa 4 ani a pierdutsupremaþia”,a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara. Laindividual, comisarul ºefDumitru Grosu a obþinut la

proba de sãriturã în lungime,locul 3 pe M.A.I ºi locul 2 pePoliþia Românã, iar la probade cros 3000 m a obþinutlocul 5 pe M.A.I, respectivilocul 4 pe Poliþia Românã.De asemenea, comisarulFlorin Bolosin a obºinut laindividual la proba de vitezã100m locul 3 pe PoliþiaRomânã ºi locul 6 pe M.A.I.“Pentru rezultatele deosebiteºi modul cum au reprezentatI.P.J Hunedoara, cei doiofiþeri de poliþie au fost felicitaþi de conducereaInspectoratului”, a mai spusBogdan Niþu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

P ãrinþii mai multorcopii din Petroºani

ar vrea sã schimbe orelede religie cu altã mate-rie, din cauza modului încare aceasta se predã înºcoala generalã.

În loc sã le aducã liniºte, reli-gia predatã în ºcoalã le dã stãride anxietate, iar pentru eiDumnezeu se transformã într-unpersonaj rãzbunãtor, carepedepseºte mai mult decât iartãgreºelile.

Este situaþia povestitã de maimulþi pãrinþi ai unor copii dinPetroºani, care ºi-ar dori, dinacest motiv, sã schimbe religiacu o altã materie. „Copilul meueste în clasa a doua ºi a venit

plângând acasã, spunând cã îieste fricã de moarte. Acest lucrunu s-a întâmplat pânã acum”, adeclarat, îngrijorat tatãl unuielev. Un alt pãrinte spune cã, la

clasã, religia se predã la fel caîn secolul trecut, iar profesorulle explicã micuþilor cãDumnezeu îi va pedepsi dacã nurespectã regulile ortodoxismului.

„Eu încerc sã îl învãþ pe copil cãDumnezeu este iertãtor, ca oricegreºealã, oricât de gravã, seiartã dacã te cãieºti. Dar cumpot sã combat religia predatã laºcoalã, unde Dumnezeu esteprezentat în altã luminã. Eaproape ca pe timpul Inchiziþiei.În aceste condiþii, aº prefera sãnu mai facã deloc religie”,spune acesta.

Pe de altã parte, inspectorulºcolar general al judeþuluiHunedoara,Alexandru Lãutaru,le aduce amintepãrinþilor cã religiaeste doar omaterie opþionalãºi poate fi schim-batã. „Noi nu amavut astfel de

sesizãri. Dar, religia este opþio-nalã ºi, printr-o simplã cerere apãrinþilor, copilul poate sãaleagã un alt opþional. Depindeîn mod exclusiv de pãrinte sau,dacã este la liceu, de elev”, adeclarat Lãutaru.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

A mbulatoriulSpitalului din

Lupeni intrã înreparaþii capitale ºiîncep ºi lucrãrile demodernizare.Proiectul a fost sem-nat luni, iar lucrãrilese preconizeazã cãvor fi finalizate într-un an.

Spitalul din Lupeni intrãîn reparaþii ºi din aceastãsãptãmânã s-a semnatproiectul de finanþare.Sunt vizate a fi reabilitatede la instalaþiile electrice ºi sanitare,acoperiºul ºi chiar dotarea cuaparaturã de specialitate. În total,pentru asta se vor cheltui peste 18milioane ºi jumãtate de lei. „Avem unproiect de modernizare a ambulatori-ului de specialitate, care ne ajutãfoarte mult în dotarea cu aparaturã acabinetelor medicale ºi, în afarã dedotarea cu instrumente ºi aparaturãmodernã, proiectul include ºi reabili-tarea construcþiei. Adicã, termicã,prin izolaþiile termice ce vor fi reali-zate, anveloparea clãdirii, reabilitareaacoperiºului, cã sunt probleme cuinfiltraþiile ºi trebuie refãcut. Deasemenea, ne ajutã foarte multmontarea unor panouri solare, care

vor reduce din cheltuielile cu agentultermic”, spune dr. Doru Neamþu,manager Spitalul din Lupeni.

Pacienþii vor fi primii care au decâºtigat, pentru cã aparatura va fiuna de ultimã generaþie. „Pacienþiitrebuie sã aibã încredere în ceea ceva fi aici. Cabinetele noastre de spe-cialitate vor avea dotãri moderne ºide ultimã orã, iar ei vor fi investigaþiºi trataþi la standardele europene”, amai adãugat dr. Neamþu.

Ambulatoriul a fost dat în folosinþãîn douã etape în anul 2002 ºi 2006,dar se pare cã lucrãrile de atunci nuau fost rezistente, în condiþiile în careapa s-a infiltrat prin acoperiº ºi aintrat chiar ºi în saloanele cu bolnavi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 2012 Actualitate 98 Actualitate

L a Lupeni se conti-nuã distribuþia

ajutoarelor de urgenþãpentru persoanele cuvenituri mici sau cuprobleme medicale.

De la începutul anului ºi pânãacum, aproximativ 3000 depersoane ºi-au depus dosarele.

“Se acordã în continuareaceste ajutoare de urgenþã pen-tru persoanele bolnave, cuhandicap sau care au nevoie debani pentru a merge la diferiteclinici. Dosarele s-au primit ºiimediat dupã alegeri, luni de laora 7, 30, iar sãptãmâna tre-

cutã au fost în jur de 200 depersoane care ºi le-au depus laprimãrie. Cine nu a apucat, opoate face ºi de acum în acolo.Este adevãrat, a fost puþin maiaglomerat în perioada dedinainte dePaºte, dar acums-a intrat într-unritm normal”, adeclarat GabrielLungu, citymanager laLupeni.

În cele maimulte cazurisuma pe care auprimit-o cei careºi-au depus

dosarele a fost de 200 de lei,dar în situaþii mai speciale, încare beneficiarul trebuia sã facãun tratament medical maicostisitor, cuantumul ajutorului afost mai mare.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

M âine, consilieruljudeþean ºi prim-

vicepreºedinte al PSD filiala judeþeanã, SorinVasilescu, va fi numit oficial prefectul judeþuluiHunedoara.

De peste o lunã de zile, pânãla numirea de cãtre Guvern aunui nou prefect, suprefectulVasilicã Potecã asigurã condu-cerea acestei instituþii carereprezintã guvernul în judeþul

Hunedoara.Acest interimat va lua sfârºit

mâine - miercuri, 20 iunie –când în ºedinþa de Guvern va finumit fostul consilier judeþean ºiprim-vicepreºedinte al PSD fil-iala judeþeanã Hunedoara, SorinVasilescu. ”Pe ordinea de zi aºedinþei de Guvern de miercuri,ºtiu cã este ºi numirea mea caprefect al judeþului Hunedoara”– a confirmat Sorin Vasilescu.

Investitura sa a fost posibilãdoar dupã alegeri pentru cãSorin Vasilescu a fost candidat

pe lista de consilieri judeþeni aiUSL ºi din postura de prefectn-ar fi putut candida fiind înstare de incompatibilitate.

Lupeneanul Sorin Vasilescu,fost ºef al IspectoratuluiTeritorial de Muncã Hunedoara,a îndeplinit condiþiile legale ºipolitice având cele mai mariºanse pentru a deveni prefectîncã de la primele propuneriînaintate de PSD, cãruia îi reve-nea postul conform algoritmuluipolitic din USL.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

P reºedintele PD-L,Dorin Gligor

susþine cã nu s-a gânditdeocamdatã sã seînscrie pentru o funcþieîn conducerea centralãa PDL, dar a þinut sãprecizeze cã timpul nueste pierdut pentru cã “valoare am”.

De altfel, se pare cã niciunul dintre membriimportanþi ai PD-L dinHunedoara nu ºi-au mani-festat intenþia de a seînscrie pentru o funcþie lanivel central în partid.

Dorin Gligor este depãrere cã important înaceastã perioadã pentrupartid este cum se va reuºi

ieºirea sa din crizã ºi mai puþin cine va fi înconducere.

“Important este cum seva duce competiþia, sãarãtãm cã existã valori ºi

viziune. Cel mai importante sã vãd cum, nu cine”, adeclarat Dorin Gligor.

Preºedintele PDLHunedoara, Dorin Gligor aparticipat la sfârºitul sãp-

tãmânii trecute la prima ºedinþã a Colegiului Director dupã alegerile locale din 10 iunie. Reuniunea avenit ca urmare a declara-þiei fãcute de preºedinteleOrganizaþiei PDL Bucureºti,Elena Udrea, care ºi-aanuntat demisia din funcþie.

ªeful campaniei PDL,Vasile Blaga, a declarat cãîn viitoarea ºedinþã aColegiului Director al PDLvor fi analizate rezultatelefiecarei organizaþii judeþenela alegerile locale.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Mâine, Hunedoara va avea prefect

PD-L-iºtii hunedoreni nu se înghesuie la funcþii în partid

PPeessttee 1188 mmiilliiooaannee ddee lleeii ppeennttrruuaammbbuullaattoorriiuull ddiinn LLuuppeennii

La Lupeni se dau ajutoare de urgenþã ºidupã campania electoralãG ropile de pe

strãzile munici-piului Petroºani auînceput sã dea peafarã. Mai exact, auînceput sã fie ºi înalte,nu numai adânci.

Mãrturie stã o gurã decanal din Cartierul Coloniecare, de ani buni, a rãmasfãrã cãciulã ºi care, în locsã fie dotatã cu un capacnormal, este mereu sem-nalizatã cu fel de fel deobiecte.

Dupã crãci, s-a ajuns lapomiºori, apoi la dale debeton iar acum s-a trecut ºila o adevãratã construcþie

de inspiraþie ºtiinþifico-fan-tasticã.

Deºi totul ar putea firezolvat, mult mai simplu,cu un capac acest lucru,încã, nu s-a întâmplat.Culmea, hãul din asfalt secascã la doar câþiva metri

de sediul în care îºidesfãºoarã activitatea SCApa Serv SA Valea Jiului.Adicã tocmai instituþia careare ca domeniu de activi-tate ºi canalizarea dinPetroºani...

MirMircea cea NISTORNISTOR

O groapã cât un zgârie-nori

PPPPoooollll iiii þþþþ iiiiººººtttt iiii iiii hhhhuuuunnnneeeeddddoooorrrreeeennnniiiipppprrrreeeemmmmiiiiaaaaþþþþ iiii .... LLLLaaaa ccccrrrroooossss!!!!

Religia predatã în unele ºcoli schimbã percepþia copiilor despre credinþã

Page 9: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

A u alergat cât auputut de mult ºi de

bine ºi au câºtigat. Doiofiþeri de poliþie din cadrulI.P.J. Hunedoara au obþinut locul 1 cu echipaI.G.P.R. în cadrulCampionatului de Atletismºi Cros al MinisteruluiAdministraþiei ºiInternelor

Comisarul ºef de poliþieDumitru Grosu ºi comisarulde poliþie Florin Bolosin auparticipat la faza finalã aCampionatului de Atletism ºiCros al MinisteruluiAdministraþiei ºi Internelor,competiþie sportivã care aavut loc în municipiulMediaº, judeþul Sibiu ºi areunit peste 170 de sportivi,din toate structurile minis-terului. “La aceast concursau participat cei mai bunisportivi din M.A.I, care s-aucalificat la faza finalã în urmarezultatelor înregistrate lanivelul inspectoratelorjudeþene din care fac parte.Cei doi reprezentanþi ai I.P.JHunedoara au fost selectaþiîn echipa I.G.P.R, cu care auobþinut locul 1 pe M.A.I,detronând echipa I.G.S.U,care dupa 4 ani a pierdutsupremaþia”,a declaratBogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara. Laindividual, comisarul ºefDumitru Grosu a obþinut la

proba de sãriturã în lungime,locul 3 pe M.A.I ºi locul 2 pePoliþia Românã, iar la probade cros 3000 m a obþinutlocul 5 pe M.A.I, respectivilocul 4 pe Poliþia Românã.De asemenea, comisarulFlorin Bolosin a obºinut laindividual la proba de vitezã100m locul 3 pe PoliþiaRomânã ºi locul 6 pe M.A.I.“Pentru rezultatele deosebiteºi modul cum au reprezentatI.P.J Hunedoara, cei doiofiþeri de poliþie au fost felicitaþi de conducereaInspectoratului”, a mai spusBogdan Niþu.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

P ãrinþii mai multorcopii din Petroºani

ar vrea sã schimbe orelede religie cu altã mate-rie, din cauza modului încare aceasta se predã înºcoala generalã.

În loc sã le aducã liniºte, reli-gia predatã în ºcoalã le dã stãride anxietate, iar pentru eiDumnezeu se transformã într-unpersonaj rãzbunãtor, carepedepseºte mai mult decât iartãgreºelile.

Este situaþia povestitã de maimulþi pãrinþi ai unor copii dinPetroºani, care ºi-ar dori, dinacest motiv, sã schimbe religiacu o altã materie. „Copilul meueste în clasa a doua ºi a venit

plângând acasã, spunând cã îieste fricã de moarte. Acest lucrunu s-a întâmplat pânã acum”, adeclarat, îngrijorat tatãl unuielev. Un alt pãrinte spune cã, la

clasã, religia se predã la fel caîn secolul trecut, iar profesorulle explicã micuþilor cãDumnezeu îi va pedepsi dacã nurespectã regulile ortodoxismului.

„Eu încerc sã îl învãþ pe copil cãDumnezeu este iertãtor, ca oricegreºealã, oricât de gravã, seiartã dacã te cãieºti. Dar cumpot sã combat religia predatã laºcoalã, unde Dumnezeu esteprezentat în altã luminã. Eaproape ca pe timpul Inchiziþiei.În aceste condiþii, aº prefera sãnu mai facã deloc religie”,spune acesta.

Pe de altã parte, inspectorulºcolar general al judeþuluiHunedoara,Alexandru Lãutaru,le aduce amintepãrinþilor cã religiaeste doar omaterie opþionalãºi poate fi schim-batã. „Noi nu amavut astfel de

sesizãri. Dar, religia este opþio-nalã ºi, printr-o simplã cerere apãrinþilor, copilul poate sãaleagã un alt opþional. Depindeîn mod exclusiv de pãrinte sau,dacã este la liceu, de elev”, adeclarat Lãutaru.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

A mbulatoriulSpitalului din

Lupeni intrã înreparaþii capitale ºiîncep ºi lucrãrile demodernizare.Proiectul a fost sem-nat luni, iar lucrãrilese preconizeazã cãvor fi finalizate într-un an.

Spitalul din Lupeni intrãîn reparaþii ºi din aceastãsãptãmânã s-a semnatproiectul de finanþare.Sunt vizate a fi reabilitatede la instalaþiile electrice ºi sanitare,acoperiºul ºi chiar dotarea cuaparaturã de specialitate. În total,pentru asta se vor cheltui peste 18milioane ºi jumãtate de lei. „Avem unproiect de modernizare a ambulatori-ului de specialitate, care ne ajutãfoarte mult în dotarea cu aparaturã acabinetelor medicale ºi, în afarã dedotarea cu instrumente ºi aparaturãmodernã, proiectul include ºi reabili-tarea construcþiei. Adicã, termicã,prin izolaþiile termice ce vor fi reali-zate, anveloparea clãdirii, reabilitareaacoperiºului, cã sunt probleme cuinfiltraþiile ºi trebuie refãcut. Deasemenea, ne ajutã foarte multmontarea unor panouri solare, care

vor reduce din cheltuielile cu agentultermic”, spune dr. Doru Neamþu,manager Spitalul din Lupeni.

Pacienþii vor fi primii care au decâºtigat, pentru cã aparatura va fiuna de ultimã generaþie. „Pacienþiitrebuie sã aibã încredere în ceea ceva fi aici. Cabinetele noastre de spe-cialitate vor avea dotãri moderne ºide ultimã orã, iar ei vor fi investigaþiºi trataþi la standardele europene”, amai adãugat dr. Neamþu.

Ambulatoriul a fost dat în folosinþãîn douã etape în anul 2002 ºi 2006,dar se pare cã lucrãrile de atunci nuau fost rezistente, în condiþiile în careapa s-a infiltrat prin acoperiº ºi aintrat chiar ºi în saloanele cu bolnavi.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 2012 Actualitate 98 Actualitate

L a Lupeni se conti-nuã distribuþia

ajutoarelor de urgenþãpentru persoanele cuvenituri mici sau cuprobleme medicale.

De la începutul anului ºi pânãacum, aproximativ 3000 depersoane ºi-au depus dosarele.

“Se acordã în continuareaceste ajutoare de urgenþã pen-tru persoanele bolnave, cuhandicap sau care au nevoie debani pentru a merge la diferiteclinici. Dosarele s-au primit ºiimediat dupã alegeri, luni de laora 7, 30, iar sãptãmâna tre-

cutã au fost în jur de 200 depersoane care ºi le-au depus laprimãrie. Cine nu a apucat, opoate face ºi de acum în acolo.Este adevãrat, a fost puþin maiaglomerat în perioada dedinainte dePaºte, dar acums-a intrat într-unritm normal”, adeclarat GabrielLungu, citymanager laLupeni.

În cele maimulte cazurisuma pe care auprimit-o cei careºi-au depus

dosarele a fost de 200 de lei,dar în situaþii mai speciale, încare beneficiarul trebuia sã facãun tratament medical maicostisitor, cuantumul ajutorului afost mai mare.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

M âine, consilieruljudeþean ºi prim-

vicepreºedinte al PSD filiala judeþeanã, SorinVasilescu, va fi numit oficial prefectul judeþuluiHunedoara.

De peste o lunã de zile, pânãla numirea de cãtre Guvern aunui nou prefect, suprefectulVasilicã Potecã asigurã condu-cerea acestei instituþii carereprezintã guvernul în judeþul

Hunedoara.Acest interimat va lua sfârºit

mâine - miercuri, 20 iunie –când în ºedinþa de Guvern va finumit fostul consilier judeþean ºiprim-vicepreºedinte al PSD fil-iala judeþeanã Hunedoara, SorinVasilescu. ”Pe ordinea de zi aºedinþei de Guvern de miercuri,ºtiu cã este ºi numirea mea caprefect al judeþului Hunedoara”– a confirmat Sorin Vasilescu.

Investitura sa a fost posibilãdoar dupã alegeri pentru cãSorin Vasilescu a fost candidat

pe lista de consilieri judeþeni aiUSL ºi din postura de prefectn-ar fi putut candida fiind înstare de incompatibilitate.

Lupeneanul Sorin Vasilescu,fost ºef al IspectoratuluiTeritorial de Muncã Hunedoara,a îndeplinit condiþiile legale ºipolitice având cele mai mariºanse pentru a deveni prefectîncã de la primele propuneriînaintate de PSD, cãruia îi reve-nea postul conform algoritmuluipolitic din USL.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

P reºedintele PD-L,Dorin Gligor

susþine cã nu s-a gânditdeocamdatã sã seînscrie pentru o funcþieîn conducerea centralãa PDL, dar a þinut sãprecizeze cã timpul nueste pierdut pentru cã “valoare am”.

De altfel, se pare cã niciunul dintre membriimportanþi ai PD-L dinHunedoara nu ºi-au mani-festat intenþia de a seînscrie pentru o funcþie lanivel central în partid.

Dorin Gligor este depãrere cã important înaceastã perioadã pentrupartid este cum se va reuºi

ieºirea sa din crizã ºi mai puþin cine va fi înconducere.

“Important este cum seva duce competiþia, sãarãtãm cã existã valori ºi

viziune. Cel mai importante sã vãd cum, nu cine”, adeclarat Dorin Gligor.

Preºedintele PDLHunedoara, Dorin Gligor aparticipat la sfârºitul sãp-

tãmânii trecute la prima ºedinþã a Colegiului Director dupã alegerile locale din 10 iunie. Reuniunea avenit ca urmare a declara-þiei fãcute de preºedinteleOrganizaþiei PDL Bucureºti,Elena Udrea, care ºi-aanuntat demisia din funcþie.

ªeful campaniei PDL,Vasile Blaga, a declarat cãîn viitoarea ºedinþã aColegiului Director al PDLvor fi analizate rezultatelefiecarei organizaþii judeþenela alegerile locale.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Mâine, Hunedoara va avea prefect

PD-L-iºtii hunedoreni nu se înghesuie la funcþii în partid

PPeessttee 1188 mmiilliiooaannee ddee lleeii ppeennttrruuaammbbuullaattoorriiuull ddiinn LLuuppeennii

La Lupeni se dau ajutoare de urgenþã ºidupã campania electoralãG ropile de pe

strãzile munici-piului Petroºani auînceput sã dea peafarã. Mai exact, auînceput sã fie ºi înalte,nu numai adânci.

Mãrturie stã o gurã decanal din Cartierul Coloniecare, de ani buni, a rãmasfãrã cãciulã ºi care, în locsã fie dotatã cu un capacnormal, este mereu sem-nalizatã cu fel de fel deobiecte.

Dupã crãci, s-a ajuns lapomiºori, apoi la dale debeton iar acum s-a trecut ºila o adevãratã construcþie

de inspiraþie ºtiinþifico-fan-tasticã.

Deºi totul ar putea firezolvat, mult mai simplu,cu un capac acest lucru,încã, nu s-a întâmplat.Culmea, hãul din asfalt secascã la doar câþiva metri

de sediul în care îºidesfãºoarã activitatea SCApa Serv SA Valea Jiului.Adicã tocmai instituþia careare ca domeniu de activi-tate ºi canalizarea dinPetroºani...

MirMircea cea NISTORNISTOR

O groapã cât un zgârie-nori

PPPPoooollll iiii þþþþ iiiiººººtttt iiii iiii hhhhuuuunnnneeeeddddoooorrrreeeennnniiiipppprrrreeeemmmmiiiiaaaaþþþþ iiii .... LLLLaaaa ccccrrrroooossss!!!!

Religia predatã în unele ºcoli schimbã percepþia copiilor despre credinþã

Page 10: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

Î n perioada 19-22 iunie2012, în localitatea

GEOAGIU BÃI din judeþulHunedoara va avea locsimpozionul internaþionalcu tema „Cooperare inter-naþionalã ºi strategii deinvestigare a furturilor ºitraficului cu bunuri culturale mobile”.

Evenimentul, cel mai impor-tant de acest gen gãzduit dejudeþul Hunedoara, este organi-zat de Inspectoratul General alPoliþiei Române ºi Inspectoratulde Poliþie Judeþean Hunedoaraîn parteneriat cu ConsiliulJudeþean Hunedoara ºi MuzeulCivilizaþiei Dacice ºi RomaneDeva.

Printre participanþii la sim-pozion se numãrã adjunctulinspectorului general al PoliþieiRomâne, chestor de poliþieVASILE VIOREL, comisar ºef depoliþie ªERBAN FLORIN – ºefserviciu Asistenþã Judiciarã ºiPoliþieneascã Internaþionalã -Direcþia de Investigaþii Criminale– Inspectoratul General al PoliþieiRomâne, comisar ºef de poliþieARSENESCU MARGARETA –Direcþia de Investigaþii Criminale– Inspectoratul General al PoliþieiRomâne, comisar ºef de poliþiePETRESCU LÃCRÃMIOARA –Centrul de CooperarePoliþieneascã Internaþionalã –

Biroul Naþional INTERPOL ºisubcomisar de poliþie POPESCULUMINIÞA – Serviciul AfaceriEuropene ºi RelaþiiInternaþionale - InspectoratulGeneral al Poliþiei Române.

Evenimentul se bucurã ºi departiciparea unor invitaþi demarcã, reprezentanþi ai unorinstituþii de profil din strãinãtate:PANONE FABRIZIO - CriminalIntelligence Officer employed inINTERPOL’s General Secretariat– Works of Art Unit - SECRE-TARIATUL GENERAL INTER-POL – LYON, FRANÞA,GAUFFENY STÉPHANE -Head of French National Anti-Trafficking of Cultural HeritageOffice (OCBC) – Franþa, VÁGÓZOLTÁN - Head ofSubdepartment Protection ofFine Arts - Hungarian NationalBureau of Investigation –Ungaria, VUKÁN BÉLA –investigator - HungarianNational Bureau of Investigation– Ungaria, NEDELKO MAR-TIN - Slovenian LawEnforcement representative atSELEC – Slovenia, MIJOVICDRAGANA - Police Inspector -NCB INTERPOL Beograd –Serbia, SAVIC SRDJAN -Police Advisor - NCB INTER-POL Beograd – Serbia, LITVI-NOV VALENTINA – directorNCB INTERPOL Chiºinãu –Republica Moldova, DORIN

TABUN – inspector NCBINTERPOL Chiºinãu -Republica Moldova, VASSILSTOIKOV – ataºat de interneAmbasada Bulgariei – care vorprezenta aspecte specifice inves-tigãrii infracþiunilor contra patri-moniului cultural din þãrile pecare le reprezintã.

Consiliul Judeþean Hunedoarava fi reprezentat de preºedinteleacestei instituþii, dl. Mircea IoanMoloþ, iar Ministerul Public va fireprezentat de dr. AugustinLazãr, procuror general adjunctal Parchetului de pe lângãCurtea de Apel Alba Iulia.

“Suntem onoraþi cã judeþulHunedoara estegazda unui eveni-ment de o asemeneaamploare. Valoareainestimabilã a patri-moniului culturalaflat pe teritoriuljudeþului nostru ºiexperienþa profesio-nalã doveditã în timpde poliþiºtiiServiciului deInvestigaþii CriminaleHunedoara au fostcriteriile care au statla baza organizãriiacestui simpozioninternaþional înjudeþul nostru.

Dacã în privinþavalorilor culturale

adãpostite de judeþul Hunedoara,leagãn al civilizaþiei româneºti,nu este cazul sã insist, cu privirela cel de-al doilea criteriu, alactivitãþii complexe desfãºuratede poliþiºtii hunedoreni pe liniaprotejãrii patrimoniului culturalnaþional, doresc sã amintescdoar câteva dintre cazurile recent soluþionate: recuperarea brãþãrilor dacice, apeste 20.000 de monede dinaur ºi argint antice ºi a altorartefacte sustrase din siturilearheologice din munþii Orãºtiei,recuperarea ouãlor de dinozaurpitic sustrase din situl paleonto-logic de la Tuºtea – com.

General Bertholt, recuperarea apeste 80 de icoane pe lemn ºisticlã sustrase din biserici dinlemn-monument istoric din maimulte judeþe ale þãrii, ori identifi-carea autorilor furtului tablourilorlui Nicolae Grigorescu din casadr. Petru Groza din municipiulDeva.

Desigur, activitatea ofiþerilornoºtri nu ar fi fost încununatã desucces fãrã sprijinul MinisteruluiPublic ºi implicarea ofiþerilorI.G.P.R. - Direcþia de InvestigaþiiCriminale, ai celor din structurilesimilare din celelalte judeþe ºi, nuîn ultimul rând, fãrã cooperareainternaþionalã a unor organismeprecum INTERPOL, prezenteastãzi alãturi de noi la acest sim-pozion.” - a apreciat ºeful IPJHUNEDOARA, comisar ºef depoliþie Dumitru Liviu Gabriel.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

1 9 i u n i e 2 0 1 2

Fii alãturi de partener pentru a-l spri-jini în problemele cu care se confrun-tã. Nu duci lipsã de energie, dar nureuºeºti sã o foloseºti într-un scopconcret. Excesele alimentare nu îþivor face decât rãu. Verificã cuconºtiinciozitate actele ºi în generaldocumentele oficiale.

Pe acasã sunt multe de fãcut dar nueste cazul sã exagerezi cu activitãþileîn aceastã direcþie. Energia ta,îndreptatã înspre rezolvarea chestiu-nilor de serviciu, se va dovedi eficien-tã. Colaborarea cu cei din jur îþi vapermite sã rezolvi chiar mai multedecât þi-ai propus în aceastã zi.

Te frãmântã problemele cu care teconfrunþi, dar acestea nu sunt atât degrave cum þi se pare. Încercã sã ieilucrurile mai uºor ºi vei vedea cã vafi bine pentru toatã lumea. O sur-prizã plãcutã te va ajuta sã vezi viaþaîn culori mai vesele. Nu prea veireuºi sã faci ceea ce þi-ai propus.

Farmecul personal îþi dã ocazia sã vãfaci remarcat oriunde te duci. Dacãeºti implicat într-o relaþie stabilã þi-aiputea dori o schimbare de mai mareanvergurã. Acceptã cu încrederecolaborãrile ce þi se propun.Proiectul pe care vi l-aþi fãcut pentrutimpul liber va inregistra schimbãri.

Vei avea multe de fãcut mai ales peacasã. Este posibil sã se producã ostricãciune în apartament. Discuþiileîn contradictoriu cu rudele nu vorface decât sã-þi accentueze starea deiritare ce te caracterizeazã în ultimelezile. Spre searã vei avea ocazia sãparticipi la o activitate socialã.

Va trebui sã revii asupra unor lucrãride care aproape ai ºi uitat. Pentruceea ce va trebui sã întreprinzi înaceastã perioadã este nevoie de perseverenþã. Dacã ai de luat decizii,încearcã sã priveºti situaþia în ansamblu ºi nu zãbovi prea multasupra detaliilor.

Relaþia cu fiinþa iubitã evolueazã cumnu se poate mai bine. Din punct devedere mental funcþionezi la limitasuperioarã. Nici stare fizicã nu te vadezamãgi cel puþin în aceastãperioadã. Totuºi, suprasolicitareapoate genera probleme de sãnãtate,pe fond nervos.

Eºti mai agitat, mai neliniºtit ºi nuprea ai stare pentru nimic. Pe câtposibil nu te implica în activitãþiriscante. Sunt o mulþime de fãcut,dar cum munceºti cu plãcere efortulnu te va obosi. Este posibil ca oactivitate începutã de mai mult timpsã necesite un efort suplimentar.

Vei avea o mulþime de controversecu cei din anturajul apropiat, daracestea se vor finaliza într-un modcare te favorizeazã. N-ar fi exclus capartenerul de suflet sã se confruntecu o problemã de serviciu care îlindispune. Sensibilitatea de care daidovadã îþi va consolida relaþia.

Nu eºti în forma ta cea mai bunã, iaractivitãþile în care eºti implicat tesolicitã mai mult decât în modobiºnuit. Intuiþia te va ajuta sã te des-curci cel puþin mulþumitor.Comunicarea cu prietenii nu temulþumeºte. Fii prudent ºi nu accep-ta orice doar de dragul schimbãrii.

Vei avea o perioadã ceva mai lejerã,în care vor predomina activitãþile derutinã. Este foarte posibil sã þi sefacã o ofertã aparent avantajoasã,dar nu este cazul sã te grãbeºti curãspunsul. Încercã sã îþi faci un program în care sã alternezi eforturile cu odihna.

Nemulþumirile pe care le ai pot gen-era discuþii obositoare ºi în plus suntexagerate. Ar fi mai simplu pentrutoatã lumea dacã ai fi mai înþelegã-tor, mai tolerant. Posibile cheltuieli încompania partenerului de suflet.Dacã ai de gînd sã pleci la drum,mare atenþie.

H O R O S C O P

Simpozion internaþional pe teme de investigarea traficului cu bunuri culturale

Page 11: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

P opulaþia judeþuluiHunedoara se

împuþineazã pe zi ce trece,iar trendul se menþinedescendent. Din pãcate,sunt zone unde numãrulmorþilor l-a depãºit pe celal localnicilor care încãmai sunt în viaþã.

Avem mai mulþi morþi decâtvii. Aceasta este situaþia înmulte localitãþi din judeþulHunedoara, dupã ce populaþiaa scãzut dramatic. Se nasc totmai puþini copii, iar dacã nimic

nu se va schimba, viitorul carese întrevede este sumbru.

Sã luãm exemplul municipiu-lui Petroºani, pânã la urmã ceamai mare ºi cea mai importan-tã localitate din Valea Jiului.Conform recensãmântului din2002, municipiul Petroºaniavea o populaþie de 45.195 depersoane. Spre comparaþie, în1992 erau 52.390 de per-soane.

Dupã 9 ani de la recen-sãmântul din 2002, un altrecensãmânt – de data aceastacel din 2011 – scotea la ivealãscãderea alarmantã a popu-

laþiei. Cifrele aratã cã înPetroºani mai trãiesc acum35.239 de oameni, adicã maipuþin cu aproape 10.000 desuflete. Mult mai mulþi sunt încimitire, ceea ce este îngrijorã-tor. Numai în Cimitirul Centralsunt mai multe persoane dece-date decât locuitorii încã înviaþã, ºi nu este singurul cimitirdin Petroºani. ªtefan Hodoº,administratorul CimitiruluiCentral din Petroºani, spunecã, la ora actualã numai per-soanele evidenþiate depãºesccifra de 40.000. „În CimitirulCentral sunt 6.300 demorminte, iar dupã calculelenoastre sunt în jur de 40.000de persoane decedate. Restulsunt neevidenþiate ºi nu avemde unde sã ºtim câte sunt. Suntºi câte 3 – 4 persoane dece-date într-un mormânt”, adeclarat Hodoº. În curând cimi-tirul ar putea deveni tot maineîncãpãtor. Sursa citatã spunecã mai sunt doar aproximativ100 de locuri de veci libere,însã se fac demersuri pentruachiziþionarea unei noi parcelede teren de peste 500 mp,pentru extinderea cimitirului.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 2012 Actualitate 11

C ompaniaNaþionalã a

Huilei Petroºani ºiLiga SindicatelorMiniere Valea Jiuluise luptã, în instanþã,în executãri silite.Fiecare vrea baniiceleilalte entitãþi,solicitare susþinutãde decizii judecã-toreºti definitive.

Rãzboiul banilor dintresindicate ºi administraþiadin minerit s-a mutat îninstanþã, unde CompaniaNaþionalã a HuileiPetroºani vrea sã executesilit Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului. Larândul sãu, LSMVJ cere,în contrapartidã, exe-cutarea silitã a CNHPetroºani. Fiecare cusentinþa ei definitivã pen-tru sumele pe care le arede recuperat.

Deocamdatã, ambele exe-cutãri silite sunt contes-tate la JudecãtoriaPetroºani în douã pro-cese distincte, iar cel încare contestator esteCompania Huilei a avuttermen chiar luni. Liga a

decis sã execute silitCompania dupã ce, ladata de 27 martie 2012,magistraþii TribunaluluiHunedoara au admis acþi-unea formulatã deLSMVJ ºi au obligatCNH SA la plata sumei

de 294.892 de lei cu titlude fond destinatnegocierii ºi urmãririiexecutãrii ContractuluiColectiv de Muncã afe-rent. Liga mai are derecuperat peste 700.000de lei, bani pentru care

continuã sã se judece cuCNH în instanþã, iardosarul se aflã, de aseme-nea, pe rolul TribunaluluiHunedoara.

Numai cã, CNH nuvrea sã plãteascã aceastãsumã, ci ar dori sã se

compenseze cu sumelepe care LSMVJ trebuiesã le achite în contulpagubelor create demineriade. Este vorbadespre mai mult de 1,1milioane de lei, pentrucare, de asemenea, existãsentinþã definitivã ºi, maimult, o decizie de exe-cutare silitã, contestatã totla Judecãtoria Petroºani.Practic, conducerea CNHvrea sã scadã cele294.000 de lei din datoriaLigii cãtre Companie.Liderul LSMVJ, ZoltanLacataº, nu este, însã, deacord cu compensareasumelor ºi susþine cã înmomentul în care s-a cal-culat valoarea pagubelorerau peste 40.000 demineri înscriºi în Ligã, iarel nu avea nicio legãturã curespectivul organism sindi-cal. Rãzboiul banilor estede duratã ºi va fi tranºat deinstanþa de judecatã.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cimitirul electronicelorS culele electrice ºi

electronice uzateau ºi ele, în Petroºani,un cimitir. Acesta esteamplasat în CartierulColonie în vecinãtateaAdãpostului canin„Lãbuº”.

Pânã acum mai multe trans-porturi cu rable electronice auplecat din Petroºani cãtre cen-trul judeþean de colectare adeºeurilor de acest tip, de laBrad. Pentru cetãþenii care

aleg sã-ºi lase aici televi-zoarele, monitoarele saufrigiderele defecte existã ºi unavantaj. „Cei care aducaparatele defecte la noiprimesc o chitanþã care îiscuteºte de achitarea taxeiverzi, la cumpãrarea unui nouaparat electronic sau electro-casnic”, a spus FlorinNiculescu, reprezentantPrimãria Petroºani

În aceeaºi zonã existã ºi unspaþiu special amenajat desti-nat parcãrii autovehiculelorpãrãsite pe domeniul public.Acesta este, însã, în prezentgol ultimele rable fiind casateîn urmã cu mai mult timp.

MirMirceacea NISTORNISTOR

Rãzboiul banilor dintre administraþiaºi sindicatele miniere se tranºeazã

ÎÎÎÎNNNN IIIINNNNSSSSTTTTAAAANNNNÞÞÞÞÃÃÃÃ

MMoorrþþiiii,, mmaaii mmuullþþii ddeeccââtt cceeiirãmaºi în viaþã

Page 12: CVJ, Nr. 148, Marti 19 iunie 2012

Cronica Vãii Jiului | Marti, 19 iunie 201212 Sport

C S Vulcan va jucala Alba Iulia bara-

jul pentru promovareaîn Liga a III-a în com-pania celor de laPâncota, formaþie cotatãcu ºansa a doua.

Partidele se vor disputa pedata de 20 iunie, pe teren neutru, ºi vor avea aceeaºi orãde start, 17:30.

Iatã alãturat programul

integral al meciurilor de barajpentru promovarea în Liga aIII-a, stadionul stabilit de fiecare

AJF organizator, cât ºi observa-torul partidei.

Lucian TOMALucian TOMA

Valorile care aumai rãmas

Fotbalistul devean Alexandru Dan, dorit deechipa din Liga I, Pandurii Târgu Jiu, a jucat 90de minute pentru „Naþionala” de juniori Under 18

a României în partida ami-calã jucatã de tricoloriîmpotriva Suediei, la Bufteaºi câºtigatã cu scorul de 3-2(1-0).

Dan a fost alãturi defundaºul Bogdan Þîru singurulintegralist din echipaRomâniei, evoluând pe postulsãu preferat, mijlocaº central.Un alt devean, AlexandruPetresc, a jucat 19 minute înacel meci, înlocuindu-l în minu-tul 71 pe Ionuþ ªerban. (L.T)

� CS MICROBUZUL BOTOªANI (BT)- AS ªTIINÞA MIROSLAVA (IS)Stadion: “Gura Humorului” (Suceava)Observator: Vasile Popa (Bistriþa)

� ACS BUCOVINA FRÃTÃUÞII NOI(SV) - CS PROSOMEª FELDRU (BN)Stadion: “Comunal” (Porumbeni -Harghita)Observator: Ion Dãnciulescu (Târgoviºte)

� AS BIRUINÞA NEGREªTI (NT) -FCM HUªI (VS)Stadion: “Letea” (Bacãu)Observator: Dan Ionescu (Bucureºti)

� CSM MOINEªTI (BC) - SPORTINGV. LIEªTI (GL)Stadion: “Municipal” (Huºi - Vaslui)Observator: Gheorghe Cristoloveanu(Bucureºti)

� CS ENERGIA VULTURU (VN) -ACS UNIREA CASIMCEA (TL)Stadion: “ªtefan Vrãbioru” (Ianca -Brãila)Observator: Paul Zaharia (Bucureºti)

� CS AGIGEA (CT) - VENUS INDE-PENDENÞA (CL)Stadion: “Municipal” (Slobozia -Ialomiþa)Observator: ªtefan Stana (Bucureºti)

� CS VICTORIA TRAIAN (BR) - AFCRAPID FETEªTI (IL)Stadion: “Petrolul” (Berca - Buzãu)Observator: Vasile Filimon (Bucureºti)

� CS FC CHITILA (B)(foto) - FCUNIREA CÂMPINA (PH)Stadion: “Dumitru Matarau” (ªtefãneºti- Ilfov)Observator: Adrian Rãmureanu(Bucureºti)

� AFC AVÂNTUL FLOREªTI (GR) -AS PAMIMAI VIDELE (TR)Stadion: “Alpan” (ªotânga - Dâmbovita)Observator: Marian Bucurescu(Bucureºti)

� CS GLORIA CORNEªTI (DB) - ACSPROGRESUL CERNICA (IF)Stadion: “Viorel Mateianu” (Boldeºti-Scãieni - Prahova)Observator: Paul Cazan (Bucureºti)

� SCM PITEªTI (AG) - CS VIITORULGRÃDINILE (OT)Stadion: “Treapt” (Horezu - Vâlcea)Observator: Romicã Chihaia (Bucureºti)

� CS A.S.R.A. APÃ CRAIOVA (DJ) -CS POSADA PERIªANI (VL)Stadion: “Jiul” (Rovinari - Gorj)Observator: Sorin Cojocaru (Bucureºti)

� CS PETROFAC ÞICLENI (GJ) - CSMUNCITORUL REªIÞA (CS)Stadion: “Termo” (Drobeta TurnuSeverin - Mehedinþi)Observator: Marcel Paraschiv(Bucureºti)

� CS MUNICIPAL LUGOJ (TM) - CSPANDURII CERNEÞI (MH)Stadion: “Mircea Chivu” (Reºiþa - CaraºSeverin)Observator: Dan Firiþeanu (Reºiþa)

�� CS ªOIMII PÂNCOTA (AR) - CS VULCAN (HD)Stadion: “CSS Parc” (Blaj - Alba)Observator: Attila Kanyaro (TârguMureº)

� AS EUROPA ALBA IULIA (AB) - CSVULTURII VULTURENI (CJ)Stadion: “Iuliu Bodola” (Oradea - Bihor)Observator: Gheorghe Bologan(Oradea)

� CSM FÃGÃRAª (BV) - CSMVAROSI SK MIERCUREA CIUC (HR)Stadion: “Municipal” (Sfântu Gheorghe- Covasna)Observator: Nicolae Pantea (Bucureºti)

� CS LACUL URSU MOBILA SOVA-TA (MS) - CS SEVIªUL ªELIMBÃR(SB)Stadion: “Park Arena” (Fãgãraº -Braºov)Observator: Adrian Mihalcea (Bucureºti)

� FC ZAGON (CV) - CS UNIREASTÂLPU (BZ)Stadion: “Orãºenesc” (Panciu -Vrancea)Observator: Victor Cruceanã (Bucureºti)

� CS DAMORE TRICOLORULALPAREA (BH) - SOMEª CÃRêEU(SM)Stadion: “Municipal” (Zalãu - Sãlaj)Observator: Cristian Vasc (Baia Mare)

� CS PLIMOB SIGHETU MARMAÞIEI(MM) - CS FLACÃRA HALMAªD (SJ)Stadion: “Olimpia” (Satu Mare)Observator: Iosif Vigu (Satu Mare)

Bobinã a dat probede joc la Vaslui

J uniorul de 17 ani de laUniversitatea Petroºani a dat

probe de joc la formaþia din Liga I,FC Vaslui.

Jucãtorul a dat randamentul scontat în celecâteva zile, dar nu a putut rãmâne din cauzaconvocãrii la lotul naþional. Bobinã a avut uncuvânt greu de spus ºi în meciul de baraj aljuniorilor A1 pe care Universitatea Petroºanil-a câºtigat cu scorul de 3-2, toate cele treigoluri, fiind marcate de Sebastian Bobinã.

Lucian TOMALucian TOMA

Karatiºtii de la Pantera Neagrã au cucerit ºaptemedalii la Campionatul Internaþional de la Oradea,unde au fost prezenþi 430 de sportivi din toatecolþurile þãrii, dar ºi din strãinãtate. Sportivii luiIonuþ Lascãu s-au situat în clasamentul, pe echipe,în primele cinci, un obiectiv atins cu brio de cãtremicuþii karateca. (Lucian TOMA)(Lucian TOMA)

ªªaappttee mmeeddaalliiii ppeennttrruukkaarraattiiººttiiii ddiinn PPeettrrooººaannii

Vulcanul va juca la Alba barajul pentru promovare în Liga a III-a