cronica vaii jiului, nr. 54, joi 2 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 54

Joi, 2 februarie 2012

MinisterulEconomiei seîncurcã în…diplomaþie

D eºi ministrul Economiei, IonAriton, nu a dorit sã le vadã

ochii celor de la Federaþia Naþionalãa Muncii (FNM), supãraþi de reven-dicãrile acestora care fãceau referirela clarificarea reorganizãrii sistemu-lui energetic, la ºtergerea datoriiloristorice ale Companiei Naþionale aHuilei, precum ºi la reacordareafacilitãþilor pensionarilor minieri, acatadicsit sã le rãspundã într-unfinal. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Uricani, oraºulgheþurilor

Î n timp ce pe principaleleartere de circulaþie din Valea

Jiului se circulã bine ºi nu maisunt probleme cu traficul dincauza zãpezii, la Uricani,lucrurile stau invers.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

Manipulare sindicalã saunemulþumiriminereºti?

Z ilele acestea asistãm la oîncercare de manipulare a

minerilor ºi de scoatere a lor, dinnou, în stradã. Protagoniºtiisunt nimeni alþii decât liderii desindicat de la Muntele. Maiexact Bebe Nica, Adi Jurca,Tiberiu Cozma ºi restul.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Lacataº, somatcu evacuarea

de Jujan

S indicalistul Zoltan Lacataºa fost somat de CNH

sã pãrãseascã spaþiul unde ºi-a desfãºurat activitateapânã acum.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 9-A9-A

Minerii din Valea Jiuluiaauu iieeººiitt îînn ssttrraaddãã

S ute de mineri de la Lonea, cãrora li s-au alãturat cei de la Lupeni, au umplut curtea CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani ºi au cerut demisia directorului general al CNH, dar ºi sã vinã

ministrul sã discute cu ei. >>>>>> PPAGINAAGINA 1111

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected] .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

8:45 Teleshopping 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Fosta mea iubire (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Poama acrã (r) 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 În cãutarea fericirii (r)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Te pui cu blondele? (r)13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Anaconda II: Goanadupã Orhideea Blestematã 22:00 Lale (s) 23:00 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Anaconda II: Goana dupãOrhideea Blestematã (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Sub ameninþarea Lunii (r)12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Marele restaurant 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Cavalerul de oþel 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: Miami 0:00 Cavalerul de oþel (r)

8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Levintza prezintã (r)10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Academia lui Horia 21:45 Bãtrâni ºi neliniºtiþi -Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Dansul dragonului 1:30 Focus (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Omul ºi timpul (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Interes general (r)15:15 Teleshopping 15:30 Akzente 17:00 Telejurnal 17:30 Lozul cel mare (live)18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Judecã tu! 22:10 Golgota Basarabiei23:20 Aventura urbanã (r)0:25 Profesioniºtii... (r)1:15 Tezaur folcloric (r)

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANGAJARE

P e scena Teatrului de Artã din Devava fi prezentatã vineri, începându

cu orele 19.00 ultima premierã aTeatrului de Vest Reºiþa, “Un tramvainumit dorinþã” de Tennessee Williamsîn regia lui Horaþiu Ioan Apan ºiscenografia Floricãi Zamfira. Cu: FlorinRuicu, Camelia Ghinea, Cristina König,Marius Tudor, Adina Panait, SorinFruntelatã, Florin Ibraºi, Ana-MariaCizler, Dan Mirea, Rãzvan Dãniluc.

“Un tramvai numit dorinþã” este, potrivitorganizatorilor, o piesã de succes încã de laînceputul anilor ’40 fiind jucatã denenumãrate ori pe Broadway, iar filmul cuacelaºi nume în regia lui Elia Kazan esteconsiderat o capodoperã a cinematografieisec. XX.

Fundalul acþiunii ilustreazã viaþa durã afamiliilor de muncitori din America de lamijlocul secolului trecut, o lume a bãr-baþilor, care muncesc, beau, joacã poker ºi

se comportã cu femeile ca niºte stãpâni. Spectacolul montat de Horaþiu Ioan

Apan dupã textul a mult apreciatuluiTennessee Williams, este saga lui BlancheDuBois, o femeie fragilã, nevropatã chiar,care-ºi cautã cu disperare un loc în aceastãlume despre care sã poata spune cã este aei.

Exilatã din oraºul natal din cauza sacri-legiului de a fi sedus un bãiat de 17 ani,Blanche explicã confuz apariþia ei neaºtep-tatã în casa surorii ei Stella, care aºteaptãun copil ºi mai ales, a soþului acesteia,Stanley.

Stanley este tipul bãrbatului mitocan ºiinteresat numai de latura materialã a vieþii,nu înþelege tipul de ideologie al lui Blanche.El nu concepe de altfel cã Blanche va stapur ºi simplu în casa lui, fãrã sã aibã nici ocontribuþie la cheltuielile casei. Bineînþelescã greul îl preia Stella, prinsã fãrã voia ei lamijloc. Când Mitch – un jucãtor de cãrþi,prieten bun al lui Stanley- intrã în scenã,Blanche crede cã ºi-a gãsit salvatorul.Mitch, la fel de singur ºi debusolat ca ºi ea,vede în Blanche întruchiparea rafinamentu-lui ºi frumuseþii feminine. Dar trecutul ei ourmãreºte ºi în acest colþ de lume...

Florica Zamfira, cea care semneazãscenografia acestui spectacol, reuºeºte sãaducã câte ceva din atmosfera austerã aunui apartament sãrãcãcios al unor munci-tori americani.

“Un tramvai numit dorinþã” a devenituna dintre cele mai populare texte, jucân-du-se pe toate scenele lumii o datã cuapariþia filmului cu acelaºi nume în regia luiElia Kazan, având în rolurile principale peMarlon Brando, Vivien Leigh, Kim Hunterºi Karl Malden.

Preþul biletelor este de 20 de lei întreg ºi10 lei cu reducere.

D istracþie la maxim ºi o searãincendiarã se anunþã la

sfârºitul acestei sãptãmâni, maiexact sâmbãtã seara, începând cuora 22.00, la 3 D Club Stage &Lounge- Petroºani. DJ Allexinno &Starchild vor încinge de aceastãdatã admosfera.

Apariþia lui Allexinno & Starchild laRomanian Music Awards, prima încadrul unui eveniment de o asemeneaanvergura, nu a fost lipsitã de comen-tarii. Starchild a fost învinuit de faptulcã nu a facut playback pe refrenulmelodiei “Senorita”, însã cei care auadus aceste acuze nu ºtiu cã refrenuleste cântat de Alex Mica. Prin urmare,Starchild nu avea nici un motiv sã facãplayback pe vocea altcuiva.“Senorita” a fost compusã ºi produsãde Allexinno & Starchild, refrenul fiindinterpretat de Alex Mica pentru aaduce o notã distinctã piesei. Numelelui Alex Mica nu a fost menþionat întitlu întrucât el face parte dintr-unproiect diferit de cel al lui Allexinno &Starchild.Show-ul de la Romanian MusicAwards, chiar dacã a fost însoþit de critici, pentru Allexinno & Starchild afost o experienþã frumoasã ºi o ocaziede a testa reacþiile publicului la nouapiesã. “Bailamos” a fost foarte bineprimitã de cãtre publicul din Braºov, iarde acum poate fi ascultatã oficial întoate cluburile. În altã ordine de idei,Allexinno & Starchild încã se menþinpe primele locuri în topuri cu hitul lor

estival `Senorita`. Sãptãmâna aceasta,piesa se afla pe locu 4 in topuldifuzãrilor, conform MediaForest.Allexinno a realizat remixuri pentruartiºti precum Inna, Play & Win, DJSava & Raluka, Deepcentral, Connect-R, Impact & Moving Elements, FlyProject, narcotic Sound & Christian D.,Nick Kamarera & Mike Diamondz,Morris ºi alþii.Starchild s-a remarcat in2010 cu singleul `Lick Shot`, o colabo-rare cu Sunrise Inc. Piesa a cucerit þãriprecum: Olanda, Belgia, Rusia, Cipru,Grecia, Ucraina, Albania,etc.“Senorita” se difuzeaza in cluburi,mai ales datorita sound-ului latino-bal-can-house, ce ridica toate fetele dinclub la dans, iar dupa prima ora departy chiar pe mese ….

PetrPetronela CERBU PR.Manageronela CERBU PR.Manager

Un tramvai numit dorinþã Searã incendiarã la3D Club Stage & Lounge

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 2012

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Politic 3

I nstanþa supremã aamânat miercuri, la

cel de-al 6-lea termenaudierea inculpaþilor înprocesul în care MonicaIacob-Ridzi ºi alte 11persoane, între carefoºti consilieri, directoride achiziþii ºi de buget,asociaþi de firme, suntjudecaþi pentru frau-darea MinisteruluiTineretului ºi Sportuluicu peste 2,7 milioane delei.

Judecãtorii ÎCCJ au acordatun nou termen pe data de 26februarie în dosar dupã ce auconstatat cã o serie de incul-paþi, cât ºi avocaþii acestora nus-au prezentat la proces.

Alexandru Chiciu, unul din-tre cei doi apãrãtori ai fostuluiministru, Monica Iacob Ridzi,spune cã decizia de amânare amagistraþilor vine ca urmare afaptului cã trei dintre inculpaþi,respectiv Paul Diaconu,Dragomir ºi Mircea, au ceruttermen, primul pentru anga-jarea de avocat, iar ultimii doiîn cunoºtinþã de cauzã. “Noivenim de la primul termen ºivrem sã ne judecãm. Scopulnostru este de a ne judeca, sãvedem ori e albã, ori e neagrã.Nouã nu ne plac acesteamânãri. Noi avem probedespre care nu am vorbit pânãacum”, declarã AlexandruChiciu.

Totodatã în ceea ce priveºtefaptul cã Monica Iacob Ridzinu a dorit sã facã declaraþii ºiºi-a rezervat dreptul de a face

acest lucru pe parcursul proce-sului, apãrãtorul AlexandruChiciu spune cã nu a fãcutalceva decât sã respecte oordine stabilitã de Instanþã.

“Noi nu ne ferim sã dãmdeclaraþii sau de proces, darexistã o ordine fireascã, stabi-litã de Instanþã, ºi în momentulîn care ne vine rândul vom daaceste declaraþii”, mai spuneChiciu.Fostul ministru alTineretului ºi Sportului MonicaIacob-Ridzi ºi alte 11 persoaneau fost trimiºi în judecatã înacest dosar în 3 mai 2011.Judecarea dosarului a începutîn septembrie 2011, iar deatunci magistraþii instanþeisupreme au verificat regulari-tatea rechizitoriului trimis deprocurorii anticorupþie.Monica Maria Iacob Ridzi, dep-utat ºi fost ministru alTineretului ºi Sportului înperioada decembrie 2008 -iulie 2009, este acuzatã deabuz în serviciu contra intere-selor publice în formã calificatãdacã funcþionarul public aobþinut pentru altul un avantajpatrimonial, fals intelectual înlegãturã cu fapte de corupþie în

formã continuatã, participaþieimproprie la infracþiunea deacces fãrã drept la un sisteminformatic, sãvârºitã prin încãl-carea mãsurilor de securitate,participaþie improprie lainfracþiunea de a modifica,ºterge sau deteriora date infor-matice, fãrã drept. DeputataPDL Monica Iacob-Ridzi a fostpusã sub acuzare în legãturã cuorganizarea Zilei Tineretului 2mai 2009, la Costineºti. Procurorii o acuzã pe Ridzi cãa atribuit ilegal unor firme pri-vate, în perioada martie-mai2009, mai multe contracte deprestãri servicii, supraevaluate,având ca obiect organizareaunor spectacole ocazionate deZiua Naþionalã a Tineretului.Mai mult, Ridzi ar fi folositresursele financiare aleMinisterului Tineretului, alocateZilei Naþionale a Tineretului,pentru realizarea ºi difuzareaunei reclame la mai multe pos-turi de televiziune, în care ºi-apromovat imaginea de ompolitic. În urma semnãrii con-tractelor pãguboase, prejudiciuladus statului a fost calculat la2,7 milioane de lei, aproxima-

tiv 650.000 de euro. Potrivit rechizitoriului, dupã

ce DNA a demarat anchetaRidzi, ajutatã de consiliera sa,Ioana Elena Vârsta, au încercatsã ascundã mai multe docu-mente compromiþãtoare.Astfel, ele ar fi acþionat astfelîncât sã fie ºterse din compu-terele ministerului ºi ale unorcomplici mai multe date infor-matice ºi fiºiere relevante cuprivire la organizarea ZileiTineretului.Ioana Elena Vârsta, fostul sãuconsilier personal din perioadaaprilie - mai 2009, administra-tor al SC Red AppleCommunication SRL, estejudecatã pentru complicitate laabuz în serviciu contra intere-selor publice în formã calificatãdacã funcþionarul public aobþinut pentru altul un avantajpatrimonial, complicitate la falsintelectual în legãturã cu faptede corupþie în formã continu-atã, fals în înscrisuri sub sem-nãturã privatã în formã conti-nuatã, participaþie improprie lafals intelectual la legea con-tabilitãþii în legãturã cu faptede corupþie în formã continu-

atã, uz de fals în legãturã cufapte de corupþie.Procurorii au constatat cãIoana Vârsta a cerut sã se facãtrei variante cu activitãþi ºi valori estimate pentru eveni-mentul din 2 mai, respectiv de300.000 de euro, 400.00 deeuro ºi de 500.000 de euro.

In acest dosar, au mai fosttrimiºi în judecatã mai mulþiangajaþi din MinisterulTineretului ºi Sportului. Deasemenea, au mai fost trimiºiîn judecatã ºi Iacobescu, asoci-at ºi administrator la SCArtisan Consulting SRL ºi SCCompania de Publicitate MarkSRL, George Razvan NicaUdangiu, asociat ºi administra-tor la aceeaºi societate, ºiMarius Cristian Negrea, asociatºi administrator la SCCompania de Publicitate MarkSRL.Procurorii pretind cã MonicaIacob Ridzi, în calitate de ordo-nator principal de credite, ahotãrât ca, sub pretextul realizãrii unor manifestãri deamploare la nivel naþional dedi-cate Zilei Naþionale aTineretului ºi externalizãrii ser-viciilor de organizare aferente,sã atribuie ilegal unor firmeprivate de prestãri serviciiavând acest obiect.

Toate aceste aspecte vortrebui însã demonstrate înInstanþã de procurorii DNA, iaraceºtia se pare cã nu audovezile care sã o incriminezepe Monica Iacob Ridzi, cutoate cã au fãcut presiuni petoate cãile, inclusiv mediatice,pentru a o gãsi vinovatã peMonica Iacob Ridzi.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Apãrãtorii Monicãi Iacob Ridzi:Nu ne dorim amânãrile, scopul nostru este sã ne judecãm

L iderii PSDdin Valea

Jiului ºi-au mani-festat solidaritateafaþã de acþiunile pecare minerii dinValea Jiului le-audemarat în acestezile.

Prim vicepreºedin-tele PSD Hunedoara,Sorin Vasilescu,susþine cã nemulþumi-rile minerilor sunt jus-tificate în condiþiile încare actuala putere nua respectat nicioînþelegere, iar voinþapoliticã lipseºte.“Compania Naþonalãa Huilei se aflã într-osituaþie criticã, cum nua fost niciodatã înultimii 22 de ani. Anul2011 nu a beneficiatde subvenþii ºi nu ºtiuîn acest an dacã va

beneficia. Numai noi,românii nu gãsimsoluþii pentru a sprijinimineritul. În alte þãriprecum Germania, oriPolonia se gãsesc.Cred cã nu este voinþãpoliticã. Crescpreþurile la þiþei, la gazmetan, iar huila este oresursã strategicã ce arputea deveni profi-tabilã în acest con-text”, declarã SorinVasilescu. Liderul PSDconsiderã cã protesteleminerilor reprezintã defapt punctul culminantal nemulþumirilor avutede toþi locuitorii dinValea Jiului, careaproape zilnic, de maimulte zile, ies înstradã. La rândul sãu,Costel Postolache,considerã cã dacã fac-torii de decizie s-ar fiimplicat în rezolvareaproblemelor cu care se

confruntã mineritul dinValea Jiului ºi dacã s-ar fi respectat toateînþelegerile de pânãacum nu s-ar fi ajunsaici.“Înfiinþarea com-plexului energetic, nus-a înfiinþat, subvenþiileºi transferurile au fosttãiate, lucru care aadus CNH în situaþiacriticã de acum, preþulgigacalorie încã nueste ceva cert, asta încondiþiile în care secumpãrã cãrbune din

export la un preþ de85 de euro/ gigacalo-rie,(aici vorbim decomisioane, iar încazul CNH acestea nusunt), banii pentrudisponibilizaþi întârziedeºi în CCM se spunecum ºi în ce condiþii sefac. Cred cã printr-odeschidere mai largã aGuvernului situaþia sepoate detensiona”,spune Postolache.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Liderii PSD sunt solidari cu minerii

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 201244 Actualitate

C O N V O C A T O R

În temeiul prevederilor art.94 alin.1 ºi 3din Legea administraþiei publice localenr.215/2001, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare ºi ale Legiinr.52/2003 privind transparenþa decizion-alã în administraþia publicã, se convoacãConsiliul Judeþean Hunedoara în ºedinþãordinarã, la sediul acestuia, pentru data de3 februarie 2012, orele 1100, cu urmã-toarea ordine de zi :

1. Raportul Preºedintelui ConsiliuluiJudeþean Hunedoara cu privire la modul deîndeplinire a atribuþiilor proprii ºi ahotãrârilor consiliului judeþean pe anul2011;

2. Informare cu privire la Programul deacþiuni în domeniul relaþiilor externe alConsiliului Judeþean Hunedoara, desfãºuratîn anul 2011;

3. Informare privind activitateadesfãºuratã de cãtre Autoritatea Teritorialãde Ordine Publicã Hunedoara în anul 2011,precum ºi prezentarea sintezei PlanuluiStrategic cuprinzând principalele obiectiveale activitãþii Inspectoratului de Poliþie alJudeþului Hunedoara în anul 2012;

4. Proiect de hotãrâre privind aprobareabugetului propriu al judeþului Hunedoara peanul 2012;

5. Proiect de hotãrâre privind aprobareabugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul2012 ale instituþiilor publice din subordineaºi finanþarea Consiliului JudeþeanHunedoara;

6. Proiect de hotãrâre privind aprobareabugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul2012 ale societãþilor comerciale la carejudeþul Hunedoara are calitatea de acþionarunic sau majoritar;

7. Proiect de hotãrâre privind aprobareabugetelor de venituri ºi cheltuieli pe anul2012 ale spitalelor publice de interesjudeþean;

8. Proiect de hotãrâre privind aprobareaplãþii unor cotizaþii;

9. Proiect de hotãrâre privind aprobareaProgramului de acþiuni în domeniul relaþiilorexterne al Consiliului Judeþean Hunedoara

pe anul 2012; 10. Proiect de hotãrâre privind apro-

barea Programului de activitãþi în domeniulpromovãrii potenþialului turistic al judeþuluiHunedoara, pentru anul 2012;

11. Proiect de hotãrâre privind apro-barea Programului anual al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara de finanþare neram-bursabilã, în condiþiile Legii nr.350/2005;

12. Proiect de hotãrâre privind apro-barea modificãrii statului de funcþii alDirecþiei Publice Comunitare de Evidenþã aPersoanelor Hunedoara;

13. Proiect de hotãrâre privind apro-barea organigramei ºi a statului de funcþiiale aparatului de specialitate al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

14. Proiect de hotãrâre privind apro-barea actualizãrii devizului general pentruunele obiective de investiþii ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

15. Proiect de hotãrâre privind apro-barea Programului de lucrãri de întreþinereºi reparaþii drumuri ºi poduri judeþene peanul 2012;

16. Proiect de hotãrâre privind modifi-carea încadrãrii unui drum de interes localîn drum de interes judeþean din judeþulHunedoara;

17. Proiect de hotãrâre privind apro-barea studiului de fezabilitate, a indicatorilortehnico-economici ºi a Planului de tarifeprivind proiectul ”Extinderea ºi reabilitareainfrastructurii de apã ºi apã uzatã în judeþulHunedoara”;

18. Proiect de hotãrâre privind atribuireaunor licenþe de traseu pentru efectuarea ser-viciului de transport public judeþean de per-soane prin curse regulate speciale;

19. Proiect de hotãrâre privind stabilireacuantumului alocaþiei de hranã pentru con-sumurile colective din centrele rezidenþialedin cadrul Direcþiei Generale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara;

Proiect de hotãrâre pentru evaluarea anu-alã a managementului pentru unele instituþiipublice de culturã din subordinea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara.

PRESEDINTE, MirPRESEDINTE, Mircea Ioan Moloþcea Ioan Moloþ

D oar doi oameni aistrãzii s-au refu-

giat din calea gerului,ajungând în adãpostulpus la dispoziþia acesto-ra de cãtre primãria dinPetroºani. Ceilalþi defa-vorizaþi ai soarteipreferã sã doarmã sausã se încãlzeascã tot peþevile de termoficare.

Poliþia Localã din Petroºania organizat o acþiune în urmacãreia spera sã adune toatepersoanele fãrã adãpost dinlocalitate ºi sã le gãzduiascã lacentrul social unde este ame-najatã o camerã cu paturi ºi,mai important, oamenii puteausã se încãlzeascã în aceste zileextrem de geroase. Numai cã,poliþiºtii locali, aºa cum au ple-cat de la bazã aºa s-au ºiîntors, adicã fãrã nici unboschetar. Cu toþii s-au ascunssau au refuzat sã meargã laadãpost. „Poliþia Localã a efec-tuat o acþiune pentru a-i ducepe cei care stau pe strãzi însãn-a vrut niciunul sã vinã la adã-post. Din fericire, pânã înacest moment, nu avem nicio

persoanã decedatã din cauzagerului. Pot sã vã spun, însã,cã douã persoane fãrãlocuinþã, care trãiesc pe strãzi,s-au dus singure la adãpostulamenajat de primãrie.Dimineaþa unul a plecat, iarcelãlalt a fost dus la Spitalul deUrgenþã Petroºani pentru cãavea probleme de sãnãtate”, adeclarat Nicu Taºcã, purtãtorde cuvânt Primãria Petroºani.

Centrul de Asistenþã Socialãdin cadrul Primãriei Petroºanipoate gãzdui pe timp denoapte trei persoane fãrã adã-post dar, dacã este nevoie. potfi amenajate mai multe locuri.„Pânã acum nu a fost necesar

dar, într-adevãr, în caz deurgenþã pot fi primite în bunecondiþii mai multe persoane”,a mai spus Nicu Taºcã.

Centrul de primire a rãmasla fel de gol ºi în iernile trecuteîn condiþiile în care au fostînregistrate la Petroºani ºi tem-peraturi de – 25 de gradeCelsius. Oamenii fãrã adãpostau preferat sã se refugieze dincalea gerului în garã, princãminele studenþeºti sau peconductele de termoficare.

S pitalele din judeþ suntpregãtite

La nivelul judeþului, deºi aufost temperaturi extrem descãzute, mai ales pe timp de

noapte, nu s-au înregistrat per-soane decedate din cauza geru-lui. Totuºi, în ultimele 48 de

ore, serviciul de ambulanþã atransportat 5 persoane înunitãþile ºi compartimentele deprimiri urgenþã din care trei auavut nevoie de îngrijiri dincauza hipotermiei, douã fiindpersoane fãrã adãpost. „De laavertizarea “cod galben deger” emisã de meteorologi, ºipânã în prezent, la niveluljudeþului nu s-au înregistratdecese din cauza hipotermieisevere. Toate spitalele din judeþpot sã asigure asistenþã medicalã pentru hipotermie”,au precizat reprezentanþiiDirecþiei de Sãnãtate PublicãHunedoara.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Nu mai pot de frig dar nu vor nici la adãpost

C ele douã cursuriale Jiului, atât

cel de est de la Petrila,cât ºi cel de vest de laUricani, oferã o ima-gine ca de dantelã înultimele zile. Apa aîngheþat în valuri ºichiar dacã pare frumosde privit, acestfenomen pune probleme în privinþafurnizãrii cu apã pota-bilã.

Mai toate apele dinValea Jiului au îngheþat.Codul portocaliul de gera fãcut sã avem ºi tem-peraturi de -24 ºi chiarde -27 de grade Celsiusazi dimineaþã. În ultimeledouã zile s-au fãcut

bocnã toate apele curgã-toare. Jiul de Est, laPetrila este acoperit cugheaþã ºi pe ici colo semai vede câte-un ochi deapã. În cealaltã parte aVãii, la Uricani, Jiul deVest aratã ca dantelat. “Avem cursuri de apãîngheþate complet, cumar fi Maleia ºi Polatiºte,iar cursuri de apã cum arfi Jiul atât de est, cât ºicel de vest, cu ochiuri degheaþã”, a declarat SorinCorici, ºef SH Petroºani– Apele Române.

ªi Barajul de la Valeade Peºti, cea mai impor-tantã sursã de alimentarecu apã din Valea Jiului, aîngheþat în proporþie depeste 90 %. De aseme-

nea, pentru cã mai mulþiagenþi îºi alimenteazãstaþiile din sursele desuprafaþã, din cauzagheþii, muncitorii trebuiesã lucreze non stop pen-tru ca furnizarea de apãsã nu fie întreruptã.

“ Am trimis o adreesãtuturor celor care au cap-tãri de apã, respectivApa Serv, CNHPetroºani, Gerom ºi SEParoºeni, întrucât estenevoie sã se spargãpodurile de gheaþã carese fac la prizele de apãpentru ca alimentarea sãnu aibã de suferit la aces-te unitãþi”, a mai spusCorici.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

«Dantelã» pe Jiu

Tot mai frigG erul s-a instalat ºi în

judeþul Hunedoara,unde 5 persoane (oameni aistrãzii) au avut nevoie deîngrijiri medicale din cauzahipotermiei. Din fericire,însã, nu a fost înregistratniciun caz de deces.

În acelaºi timp, avertizareade cod portocaliu emisã decãtre Administraþia Naþionalãde Meteorologie a rãmas în

vigoare pânã vineri. Astfel,pentru încã 3 zile vremea seva menþine geroasã, în specialîn cursul dimineþilor ºi nopþilor.

Temperaturile minime sevor încadra între – 17 ºi – 27de grade Celsius. La munte,vântul va sufla cu putere ºi vaavea viteze de pânã la 50 dekilometri pe orã, intensificândsenzaþia de frig.

Ieri, cea mai scãzutã tem-peraturã din judeþ a fost înre-gistratã în Valea Jiului, respec-tiv – 21 de grade Celsius.


Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 2012 Actualitate 5

D eºi ministrulEconomiei, Ion Ariton,

nu a dorit sã le vadã ochiicelor de la FederaþiaNaþionalã a Muncii (FNM),supãraþi de revendicãrileacestora care fãceau referirela clarificarea reorganizãriisistemului energetic, laºtergerea datoriilor istoriceale Companiei Naþionale aHuilei, precum ºi la reacor-darea faciilitãþilor pensio-narilor minieri, a catacdisitsã le rãspundã într-un final.

Nu scurt ºi la obiect, cu dateprecise, ci cu termeni diplo-matici, pentru a fi împãcate ºicapra ºi varza. Mai mult, dinrãspunsul MinisteruluiEconomiei reiese cã pemeleagurile româneºti, celpuþin în domeniul energetic,Uniunea Europeanã taie ºispânzurã dupã bunul plac ca sãdea bine în statistici. Dinpãcate, fiecare cifrã dintr-o sta-tisticã reprezintã viaþa unui om,în astfel de cazuri, distrusã.

P lanuri pentru CEOºi CEH

”Prin înfiinþarea celor douãcompanii energetice,Complexul Energetic Oltenia ºiComplexul EnergeticHunedoara, se urmãreºte asi-gurarea în condiþii de suste-nabilitate, siguranþã, competi-tivitate ºi suportabilitate apreþului, a accesului la reþeapentru toþi consumatorii deenergie din România, ca obli-gaþie fundamentalã a statuluiromân în calitate de stat mem-bru al Uniunii Europene. Înurma analizelor efectuate, arezultat cã, pentru îndeplinireacu succes a acestor obiective,se impune înfiinþarea unorcompanii integrate, care sãaibã o cotã de piaþã suficientãpentru asigurarea masei criticenecesare ºi care, prin dimensiu-nile lor, sã poatã activa cu suc-ces, ca lideri, într-o piaþãregionalã competitivã”, se aratãîn rãspunsul oficial trimis deSorin Gãman, director generalîn cadrul MinisteruluiEconomiei.

V orbãrie multã, lucruri

concrete iocMai mult, reprezentanþii

ministerului Economiei spunceea ce se ºtie deja ºi anumecã ”noul operator economic,Complexul EnergeticHunedoara, a cãrei înfiinþareeste aprobatã prin HotãrâreaGuvernului nr.1023/2011, vadesfãºura activitãþi de producþieenergie electricã pe bazã dehuilã, mentenanþã ºi furnizareenergie electricã, exploatareazãcãmintelor de huilã, astfelîncât sã opereze integrat ºi sãdevinã un actor principal înplan regional, prin valorificareacu maximã eficienþã apotenþialului de huilã de caredispune România. Crearea uneisocietãþi integrate la nivelregional, ce va include în struc-tura sa capacitãþi importante deproducþie, activitãþi de furnizareºi de mentenanþã îi va permiteacesteia sã profite de beneficiileobþinute prin implicarea întoate etapele lanþului valoric

energetic. În prezent înRomânia nu existã o companiede electricitate pe bazã de huilãcare sã fie suficient de marepentru a putea sã participe înproiecte regionale ºi inter-naþionale, în beneficiul pieþeidin România; rezultatele ana-lizelor efectuate aratã cã ocompanie de aceastã mãrimeva permite

dezvoltarea cu succes a aces-tor tipuri de proiecte. Deasemenea dupã cum secunoaºte, piaþa de energie dinRomânia necesitã, în prezent,investiþii semnificative, atât înscopul modernizãrii activelorexistente cât ºi în scopul creãriide noi centrale de electricitateºi noi instalaþii pentru activi-tatea de distribuþie. Facilitãþilede producþie ºi de distribuþiepropuse pentru a fi integrate însocietatea comercialã nou-înfi-inþatã vor fi modernizate ºi ast-fel societatea nou-înfiinþatã vaputea contribui, în mod semni-ficativ, la îndeplinirea cerinþelorde investiþii în sectorul ener-getic ºi minier românesc, înceea ce priveºte noile active deproducþie ºi sursele de produ-cere a energiei, inclusiv pentrurespectarea obiectivelor demediu asumate prin Tratatul deaderare”. Toate acestea, fãrã ase specifica ce mine sunt con-siderate viabile, care sunt fon-durile necesare ºi de unde, careunitãþi miniere urmeazã a fiînchise, care sunt paºii urmã-tori în înfiinþarea ComplexuluiEnergetic Hunedoara.

A nularea datoriiloristorice ? Nu ne

lasã UECât despre anularea datori-

ilor istorice, tot MinisterulEconomiei spune cã nu sepoate, întrucât aºa dicteazãUniunea Europeanã.

”Privind introducerea înstructura organizatoricã aC.N.H. SA Petroºani prin fu-ziune cu cei doi producãtori deenergie, CE Paroºeni ºi CEMintia-Deva, vã comunicãm cãacest lucru presupunea pre-luarea datoriilor istorice aleC.N.H. Petroºani de cãtrenoua societate, cu repercusiunievidente asupra activitãþii ulte-rioare a acesteia. De aseme-nea, anularea datoriilor istoricesau a penalitãþilor aferente esteo problemã mai veche, multdezbãtutã, dar care nu arerezolvare, deoarece Româniaîncepând cu anul 2007 estestat membru al UniuniiEuropene ºi trebuie sã respectelegislaþia europeanã. Din acestmotiv s-a ales soluþia de organi-zare a Complexului EnergeticHunedoara prin fuziunea ter-mocentralelor ºi cumpãrareaminelor viabile. Aceastã soluþiea fost acceptatã de FondulMonetar Internaþional, BancaMondialã ºi UniuneaEuropeanã”, explicã în conti-nuare reprezentantul ministeru-lui de resort.

Cât despre revenirea faci-litãþilor pensionarilor minieri,încã se aºteaptã unda verde…tot a Uniunii Europene :”Referitor la facilitãþile pensio-narilor minieri vã comunicãmcã acestea au fost suportate deC.N.H. SA Petroºani din sub-venþii acordate în bazaRegulamentului CE1407/2007. Acest regulamenta expirat la 31.12.2010 ºi afost înlocuit cu Decizia CE787/2010, privind accesareaajutorului de stat pentruînchiderea minelor neviabile.Facilitãþile pensionarilor minierisunt cuprinse în documentaþiade accesare a ajutorului de statdepusã la Bruxelles”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Ministerul Economiei se încurcã în… diplomaþie

F ostul minercare a stat

o sãptãmânã îngreva foamei înfaþa CNH a fosttransportat mier-curi dimineaþã laTimiºoara.

Omul s-a simþit totmai rãu dupã grevafoamei pe care aþinut-o pânã a ajuns înspital, iar medicii audecis sã-l trimitã la oaltã unitate medicalã.

Medicii de la Spitalulde Urgenþã dinPetroºani au decis sãîl trimitã pe fostul gre-vist al foamei la spi-talul din Timiºoara,dupã ce, în urmainvestigaþiilor care i-aufost fãcute, s-a con-statat cã are nevoie deun tratament caredoar într-o clinicã despecialitate se poate

face. “Nu are legãturãtransferarea pacientu-lui la clinica dinTimiºoara cu grevafoamei pe care afãcut-o.

Omului, pe perioadaîn care a stat internatla noi, i s-au fãcut maimulte investigaþii ºi s-astabilit cã are probleme circulatorii.Aveam nevoie deaparaturã, care la noinu existã”, a declarat

dr. Alin Vasilescu,managerul Spitaluluide Urgenþã dinPetroºani.

Colegii cu careFirizoiu a fãcut grevafoamei sunt îngrijoraþiºi spun cã se tem pen-tru sãnãtatea omului.“Am aflat cã azidimineaþã a plecat laTimiºoara.

Mã tem sã nu fiemai rãu, cã vãd cãdupã ce a stat în

grevã i s-au agravatmulte”, a spus PetruBlikling, disponibilizat,cu care Firizoiu a statîn spital.

Sabin Firizoiu a rezi-stat timp de o sãp-tãmânã în grevafoamei, iar la spitalulde urgenþã dinPetroºani a ajuns înmomentul în care afãcut un preinfarct.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Grevistul Sabin Firizoiu transportatla Timiºoara

P reºedintele PSDPetroºani, Ioan

Rus a þinut sã clarifice,miercuri, în cadrul uneiconferinþe de presã, aºazisele demisii din orga-nizaþia PSD anunþatede Dorina Pleºcan.

“Am primit un morman dedemisii false, de documentefalse. Un grup de vreo 11 per-soane au venit la sediul par-tidului zilele trecute, în frunteacãrora se afla o persoanã, carepretindeau cã deþin documentede la 30 de persoane care vorsã demisioneze.

Am invitat ºi i-am invitat lapartid sã-ºi prezinte demisiile ºinu a venit nicio persoanã. Înacest partid este liber sã vinã

oricine ºi este liber sã plece,nu putem sã forþãm penimeni”, spune Ioan Rus.

Preºedintele PSDPetroºani, Ioa Rus susþine cãva depune plângere penalãîmpotriva celorcare au falsificatdocumente ºi careau încercat sãdenigreze imaginea partidu-lui. Legat desubiectul “demisii”, CostelPostolache le-acatalogat drept “mici ºicane” ºi“atacuri ale uneipersonae la nivelulcãreia nu secoboarã”.

Marius Marius MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 2012 Politic 76 Politic

COLÞUL LUI DENIS

D incolo de dramatismulevenimentului în sine,

protestele din PiaþaUniversitãþii ºi dintoatã þara au fostpentru cei mai hâtriprilej de poante, ban-curi, mesaje haioase,pe care unii sau alþii le-au atârnat de gât,au defilat fericiþi saule-au postat pediferite site-uri desocializare. Nu e unlucru rãu. Româniiau avut, întotdeau-na, simþul umorului.

Astfel cã, protestele dinultimele sãptãmâni i-au inspiratpe manifestanþi, ºi nu numai, sãcreeze poante ºi jocuri care mai

de care mai comice ºi mai intere-sante. Lozincile care se scandeazãºi bancurile care circulã pe inter-net fac loc, acum, ºi celor cu

imaginaþia mai bogatã ºi cât decât a celor care au cunoºtiinþedespre Photoshop.

Manifestanþii au mai creat ºi

jocuri de cuvinte, puse pe pancar-te ºi scandate în cadrulprotestelor. Spre exemplu, unbucureºtean s-a prezentat la mani-festaþii cu un carton în forma devas, pe care scria “Am adusvaporul ca sã plece chiorul”. Unalt mesaj amuzant scandat în corla adresa preºedintelui a fost ºi“Bãsescu ºi amanta lui au mâncatbanii statului”.

Aici, mai aducem aminte de opancartã, pe care, un manifestant

avea scris „Chuck Norris,HELP!”. Reacþia nu a întârziat sãaparã, un al manifestant prezen-tându-se târziu în noapte, înPiaþã, când protestatarii au fostîmprãºtiaþi spre case cu o pancar-tã „Sunt Chuck Norris. Am venit!Unde sunteþi?”.

Facebook-ul este plin deinvenþiile grafice ale românilor,astfel, aflãm cã, pe un cont fictiv,“Emil Boc” se dã cu pãrerea.Interlocutorii, la fel de fictivi intrãîn vorbã. Nu gãsim decât numecare mai de care populare: MihaiViteazu, Alex Cuza, NicolaeCeauºescu, Vlad Þepeº. Lipseºtecineva? Daaa! Aþi ghicit! Ultimul

care îºi dã cu pãrerea este nimenialtul decât conducãtorul:Traiaaaaan Bãããseeescu! Sic!

O fotografie amuzantã, binelucratã îi evidenþiazã pe ultimii treiconducãtori dupã era Ceauºescu,ºi anume Ion Iliescu, EmilConstantinescu ºi Traian Bãsescu.Întrebarea care ni se pune în aceaimagine este cine va fi urmãtorulJoker. Asta nu ºtim, încã, dar, amfi ºi noi curioºi cine se încumetã.

Imaginea alãturatã, în realitate

ar fi trebuit sã evidenþieze un filmde succes, dar cum românul estedin ce în ce mai inventiv, ºitehnologia îi permite tot maimult, a folosit o distribuþie într-unfilm pe care ºi regizorul PaulWeitz ar fi invidios. Filmul “Socriide Coºmar” în rosurile principalecu Elena Bãsescu, Viorel ºiAndrei Hrebenciuc, Traian ºiMaria Bãsescu. Ca si acum, dealtfel. Înarmaþi-vã cu multã rãb-dare. Nu s-a anunþat data pre-mierii filmului care i-ar umple cu“succesuri” pe actorii principale.

Toþi, sau mãcar, majoritateapoporului (a se citi populaþie) ºi-ardori ca demiterea actualei puteri

sã fie la fel de uºoarã precumgolirea unui coº de gunoi (cu unsingur click!) aflat pe desktopulcalculatorului personal.

Adicã, acel Recycle Bin carene-ar face viaþa mai frumoasã,precum în cântecul celor de laCassa Loco - Eterna ºi fascinantaRomânie. Venim cu propunereaca în astfel de cazuri, cei de laMicrosoft sã elimine butonul NO,pentru cã altã variantã ar fi deprisos, cel puþin în acest momentîn care realitatea se vede din oricecolþ al lumii, deºi Pamântul erotund.

Ajungem un pic în sfera muzi-

calã ºi facem referire la un “hit”devenit peste noapte (tot dinideile nãstruºnice ale românilor)celebru. Probabil nimeni nucunoaºte versurile de la melodia“Ai se eu te pego!”. O micã tra-ducere a unui trucaj sunã în felulurmãtor “Mamã, mamã! O sã mãomorâþi!”, iar rãspunsul celor dinmulþime... “Ah, numai sã te prindem!!!”.

Ce sã mai! V-am mai spus cãRomânia e o þarã tristã, plinã deumor. Mai facem ºi noi haz denecaz, cã ºi-aºa viaþa face destulhaz pe seama noastrã.

Romwald Romwald CHEZU CHEZU

În timp ce protestarii din toateoraºele þãrii care au ieºit în

stradã susþin varianta alegeriloranticipate, împreunã cu lideriiopoziþiei, reprezentanþii PDLsunt de pãrere cã instabilitateaeconomicã ar bate la uºã.

”Argumentul este cã România nuare nevoie de instabilitate politicã,care ar declanºa imediat instabilitateeconomicã. Un bun câºtigat pânãacum datoritã eforturilor românilor ºide aceea PDL nu susþine alegerianticipate, chiar dacã noi suntempregãtiþi pentru alegerile locale”, adeclarat prim-vicepreºedintele PDL,Gheorghe Flutur.

Nici politicienii – mai mici sau maimari – ai Vãii Jiului nu cred în vari-anta anticipatelor, care nu ar fisusþinutã nici mãcar de opoziþie dinsuflet, întrucât foarte puþini sunt ceicare ar fi dispuºi sã renunþe lascaunele lor, neºtiind dacã urmeazãsã mai fie aleºi sau nu.

”Nu cred cã vor fi anticipate, nu seva întâmpla aºa ceva, pentru cãRomânia are probleme mai mari laora actualã, decât alegerile antici-pate”, a declarat primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile.

Dorel ªchiopu, consilier local PRMla Vulcan, crede cã pentru organi-zarea alegerilor anticipate este nevoiede politicieni serioºi.

”Sincer, eu nu cred cã vor fi antici-pate. Pentru alegeri anticipate estenevoie ca o parte serioasã din parla-mentari sã accepte sã li se reducãmandatele. Nu cred cã aceºtia sunt deacord sã renunþe mãcar la jumãtatede an de mandat. Portiþa pentrudeclanºarea alegerilor anticipate ar fiîn cazul în care UDMR, care are mariprobleme cu electoratul lui, ar puteaface un mic joc de imagine. Altfel, nuse va întâmpla nimic”, spune Dorelªchiopu.

Cornel Resmeriþã, primarulmunicipiului Lupeni, a declarat cã sin-gura voinþã care se poate îndeplini

este cea a poporului.”Eu nu mã gândesc la anticipate,

nu vreau decât ceea ce vrea poporul.Dacã populaþia vrea anticipate,înseamnã cã oamenii s-au sãturat deactuala clasã de politicieni ºi vor fianticipate. Eu respect voinþa poporu-lui”, susþine Resmeriþã.

Deputatul PNL Bogdan Þîmpãu

nu crede nici el cã vor avea localegeri anticipate anul acesta: ”Eu nu cred aºa ceva. Spun asta,având în vedere antecedentele denerespectare a voinþei poporului.Politicienii se vor þine cu dinþii descaune, mã refer la reprezentanþiiactualei puteri”.


Dacã nu-i cu supãrare, e cineva pregãtit de anticipate?

Viaþa e miºto, iar românii sunt plini de... viaþã!

Ioan Rus a clarificat “demisiile” din PSD Petroºani....

FALSURI!


C hiar dacãtrotuarele ºi

strãzile suntacoperite dezãpadã, capacelede canal continuãsã disparã,punând în pericolatât integritateapietonilor cât ºi aautovehiculelor.

Fenomenul pare a fide nestãvilit, autoritãþilelocale ºi reprezentanþiiregiei de apã cãutând,de ani buni, soluþiimãcar pentru scãdereanumãrului de furturi.„Deºi reprezentanþiifirmelor de colectare afierului vechi au fostînºtiinþaþi cã nu au voiesã primeascã astfel decapace, deºi am efectu-at controale împreunã

cu reprezentanþiiorganelor de poliþie,totuºi acestea continuãsã fie furate.

Ba chiar se furã maimult decât putem noiînlocui. În plus, un astfelde capac costã 140 deeuro, fãrã TVA, osumã destul de marepentru noi sau pentruedilii locali”, a precizatGabriela Gomoi, purtã-

tor de cuvânt SC ApaServ Valea Jiului SAPetroºani.

Una dintre soluþiileadoptate în ultimul timpa fost înlocuireacapacelor de metal cuunele din material com-pozit.

Culmea este cã ºiacestea din urmã suntfurate deºi nu pot fi valorificate la centrele

de fier vechi. „Pur ºisimplu nu am idee cepot face cu ele ºi la cele folosesc”, a maideclarat GabrielaGomoi. În toatã ValeaJiului numãrul estimat alcapacelor de canal ar fide aproximativ 20.000.Dintre acestea, însã,câteva sute lipsesc de lainventar.


S ãracii dinPetroºani vor

primi tichete socialedin partea munici-palitãþii, decizia fiindadoptatã de plenulConsiliului Local.

Fiecare tichet are valoarea de 50 de lei ºi seadreseazã persoanelor ºifamiliilor cu problemesociale grave din municipiulPetroºani, în vederea achi-ziþionãrii de alimente debazã cu ocazia sãrbãtorilorpascale. Pentru a primi ast-fel de tichete, potenþialiibeneficiari trebuie sãîndeplineascã mai multecondiþii: sã beneficieze devenitul minim garantat, decantinã socialã þi de alo-caþie pentru susþinereafamiliilor. De asemenea,

aceste beneficii sociale sevor acorda ºi pensionarilorale cãror venituri cumulatesunt mai mici sau egale cusalariul minim brut pe þarã,persoanele cu handicapgrav ºi accentuat, dar ºiºomerii indemnizaþi carebeneficiazã de venituri maimici sau egale cu salariulminim brut.

„Þinând cont de faptulcã situaþia socialã a popu-laþiei din municipiulPetroºani este tot mai pre-carã, ca urmare a contextu-lui socio-economic al VãiiJiului, am propus acor-darea cu ocazia sãrbãtorilorpascale a unor beneficiisociale, sub forma unortichete sociale în valoare de50 de lei persoanelor ºifamiliilor cu problemesociale”, a precizat pri-marul Tiberiu Iacob – Ridzi.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

ª oferii din ValeaJiului îºi cer înapoi

banii pe taxa auto. Estevorba de diferenþa deaproape 25 de procentedin contravaloareaplãtitã la ghiºeu.

În total în judeþ,aproape 500de oameni s-au prezentat în ianuarie sã îºi cearãînapoi drep-turile. Cele mai multe cereri aufost depuse de cãtre locuitoriimunicipiilor Deva ºi Hunedoara..Reprezentanþii Direcþiei Generalea Finanþelor Publice Hunedoaraspun cã pânã la aceastã datã, nu

a existat nicio cerere privindrestituirea taxei auto pentru auto-turismele înmatriculate pânã în2007.

De la data în care au intrat învigoare noile modificãri privindtaxa auto, zilnic zeci de hune-doreni ºi-au depus la sediileDGFP Hunedoara cereri privindrestituirea diferenþei de taxãauto. Oamenii aºteptã acum odecizie din partea reprezen-tanþilor acestei instituþii.Noile modificãri privind taxa autopot aduce beneficii celor care auachiziþionat o maºinã în ultimiitrei ani. Astfel, noua taxã auto,aprobatã de cãtre Executiv,poate însemna, pentru o mareparte dintre hunedoreni, recupe-rarea a cel puþin 25 la sutã dincontravaloarea achitatã în urmãcu trei ani la achiziþionarea uneimaºini.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Î n timp ce pe principaleleartere de circulaþie din

Valea Jiului se circulã bineºi nu mai sunt probleme cutraficul din cauza zãpezii, laUricani, lucrurile stauinvers.

Aici, zãpada ºi gheaþa de pecarosabil mãsoarã câþiva cen-timetri, iar pe trotuare la fel.ªocul acestui întreg ansamblueste ºi mai mare dacã ai trecutprin celelalte oraºe ale VãiiJiului înainte de ajunge aici.

Petroºani, Petrila, Aninoasa,Vulcan ºi chiar Lupeniul, suntlocalitãþi cu strãzi principalecurate ca-n palmã. Uricaniul,însã, este repetent la acestcapitol. Primarul DãnuþBuhãescu nu vede nicio pro-

blemã, se scuzã ºi spune cã laUricani ninge mai mult decâtîn oricare altã parte a VãiiJiului.

“La Petroºani, zãpada a fost10, 15, 20 de centimetri, cânda nins, la Vulcan o fi ajunspânã pe la jumãtate de metru,prin Lupeni pe la vreo 80 decm, iar la Uricani a fost lapeste 1 metru ºi aproape 1metru jumate la Câmpul luiNeag. În momentul când te puisã cureþi, sã dai zãpada de 20de cm ca la Petroºani la oparte, ai timp sã cureþi repede,însã atunci când ninge încon-tinuu ºi ajungi la nivelul de 1metru, cetãþeanul circulã,maºinile circulã, se aºeazãzãpada ºi se formeazãdedesupt un strat gros dezãpadã ºi gheaþã ”, a afirmatDãnuþ Buhãescu, primarulOraºului Uricani.

În paralel, însã, drumul de

centurã al Uricaniului, careaparþine de DrumurileNaþionale, este curat ca-npalmã, lucru recunoscut, dealtfel de Buhãescu, însã moti-vat prin faptul cã pe aceaporþiune s-a lucrat cu utilaje pecare primãria nu le are. Dar,asta e, iana nu-i ca vara,conchide edilul ºef. “ Drumuleste curãþat, se circulã încondiþii de iarnã. Iarna nu-i cavara, cum a zis ºi preºedinteleþãrii”.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

UUrriiccaannii,, oorraaººuull gghheeþþuurriilloorr

Capacele continuã sã disparã

Vor banii înapoi pe Taxa auto

Tichete sociale pentrusãracii Petroºaniului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 ianuarie 2012 Actualitate 9

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee

ccuunnoossccuuttãã??

�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??

�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboorraattoorrii

sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem partenerii pe care îi caui!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

S indicalistul ZoltanLacataº a fost

somat de CNH sãpãrãseascã spaþiulunde ºi-a desfãºuratactivitatea pânã acum.Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului afuncþionat în clãdireaSalvaminului încã de laînceputul anilor 2000.

Astfel, împreunã cu anga-jaþii, el s-a pus pe împachetat

fãrã sã comenteze. “ Am primit o adresã prin care sedorea ca persoanele din cadrulLigii Sindicatelor Miniere ValeaJiului sã fie evacuate, iarbirourile sã fie lãsate cu ceeace exista în ele înainte.Acestea sunt proprietateaCompaniei, respectiv aSalvaminului, dar sigur cã noiam fãcut demersuri pentru agãsi un alt spaþiu pe care îl ºiavem deja. Este în faþa maga-zinului Billa ºi vom avea ºi unbannner acolo. Însã, deocam-datã nu s-a mai pus în practicãnimic, pentru cã s-a dorit caacest scandal al spaþiului sã fie

lãsat aºa. Urmeazã ca înperioada urmãtoare sã-lpãrãsim pe acesta pentru cã sedoreºte ca noi sã fim evacuaþide peste tot, sã nu maiîncasãm nici cotizaþii sindicale,iar membrii noºtri sã sindicatsã spunã cã Liga Sindicatelornu mai existã. Ea existã ºi vaexista, vã spun eu, pânã înmomentul în care lucrurile sevor tranºa radical”, a declaratZoltan Lacataº, preºedinteleLigii Sindicatelor Miniere ValeaJiului.

De altfel, Lacataº maicrede cã toatã aceastã acþiunenu este decât o vendetã personalã a directoruluiConstantin Jujan. Dar, chiar ºiaºa, sindicalistul afirmã cã i-arãspuns elegant. “Dupãpãrearea mea este vorba de orãzbunare persoanalã împotri-va mea ºi a organizaþiei pecare încã o reprezint. Noi nuavem numai un spaþiu, ciputem avea ºi douã foarte simplu, aºa cã pe mine nu mãderanjeazã sã plec de aici. Sepracticã la nivelul României cacine vorbeºte foarte mult sã fieînlãturat” , a mai precizatLacataº.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Lacataº, somat cuevacuarea de Jujan

D acã de la 1 ianuarie2012 trebuiau

realizate lucrãri la staþiile dedesulfurare de laTermocentrala Mintia, depu-tatul PNL Bogdan Þîmpãu aprecizat cã acestea nu aufost demarate. Mai mult, elspune cã nici mãcar acumconducerea unitãþii nu areuºit sã descopere pe ce fon-duri ar putea sã realizezelucrãrile care sã fie conformecu normele impuse de UE.

”Totul este aºa cum am ziseu anul trecut. Nu au pornitnici un fel de investiþie, nu aufãcut nimic. Se depãºeºte ter-menul limitã de realizare aacestor proiecte (2013 – n.r.),iar pericolul real este cã Mintiase poate închide. Ar fi trebuitca la 1 ianuarie sã înceapãlucrãrile, sã fie deja demarateprocedurile de licitaþie, sã fierezolvate contestaþiile. Darnimic din toate astea nu s-aîntâmplat, nu s-au gãsit nicimãcar soluþiile de finanþare”, adeclarat, pentru Cronica VãiiJiului, deputatul naþional liberalBogdan Þîmpãu.

Prin tratatul de aderare laUniunea Europeanã, Românias-a angajat sã efectuezeinvestiþii importante la toatetermocentralele aflate înexploatare, pentru a îndeplininormele de mediu în vigoare lanivelul Uniunii. Aceste investiþiide mediu constau, la nivelulfiecãrei termocentrale, în spe-cial în construirea de instalaþiide desulfurare în vedereareducerii conþinutului de SO2

din gazele de ardere ºirealizarea de instalaþii de pom-pare ºi transport a fluidului cudensitate crescutã (ºlam dens)care conþine zgura ºi cenuºarezultate din arderea minereu-lui.

Termocentrala de la Mintia(SC Electrocentrale Deva SA)produce energie prin ardereahuilei extrase din Valea Jiului,furnizatã de CompaniaNaþionalã a Huilei (CNH)Petroºani. Termocentralaexploateazã ºase grupuri ener-getice sau blocuri (cuptoare deardere a cãrbunelui), fiecaredintre ele având o putere insta-latã de 210 MW. Fiecare grupare douã cazane de ardere, Aºi B, motiv pentru care întratatul de aderare, când se facreferiri la instalaþiile mari deardere (IMA) se numãrã incin-tele de ardere. Grupurile aufost date în exploatare comer-cialã începând cu blocul 1 în1969, blocul 2 în 1970,blocurile 3 ºi 4 în 1971, blocul5 în 1978 ºi blocul 6 în 1980.

Blocul 3 a fost retehnolo-gizat în urma unei investiþii depeste 75 de milioane de euro,ajungându-se astfel la o putereinstalatã de 235 MW, fiind datîn exploatare comercialã înanul 2008.

Termocentrala de la Mintiafurnizeazã apã caldã ºi cãldurãla 8.400 de gospodãrii dinmunicipiul Deva ºi consumã70% din huila extrasã din sub-teranele exploatãrilor minieredin Valea Jiului.


Management defectuosla Termocentrala Mintia

2 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Opoziþia Venus-Marte poate aducemult dinamism în plan sentimental,începând de la descãtuºarea unorpasiuni explozive ºi pânã la ade-vãrate razboaie între parteneri. Dinacest motiv, astãzi este posibil sãaparã conflicte sentimentale ºisociale.Nu vã pierdeþi raþiunea.

S-ar putea sã fiþi dezamãgit de unprieten. Fiþi mai prudent decât deobicei. Amânaþi investiþiile! Dupã-amiazã, o rudã bolnavã vã cere unîmprumut. Vã liniºtiþi spre searã, înmijlocul familiei.Un asemenea prilejvã dã ocazia sã vã reveniþi din rutinade la serviciu.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi agitat dincauza unor schimbãri care survin laserviciu. Nu vã ieºiþi din fire, altfelriscaþi sã vã complicaþi situaþia. Fiþicalm cu persoana iubitã! Nu are rostsã vã certaþi pentru nimicuri.În fondºi la urma urmei conteazã mai multiubirea faþã de partener.

Vã enervaþi din cauza un coleg deserviciu care vã face greutãþi. Nu estemomentul sã luaþi decizii importante.S-ar putea sã fiþi confuz ºi sã nu vãputeþi concentra. Puneþi-vã ordine înidei. Evitaþi cearta cu o persoana maiîn vârstã din familie. E bine sã vãcontrolaþi impulsivitatea.

Dimineaþa s-ar putea sã fiþi deza-mãgit de atitudinea unui partener deafaceri sau a unui colaborator. Nupuneþi la suflet! Concentraþi-vãasupra problemelor cu adevãratimportante. Astmosfera în familieeste foarte bunã. Petreceþi mai multtimp cu partenerul.

Aþi putea reveni la vechile frãmântãrisufleteºti ºi la îndoielile care vã fac sãcereþi dovezi de dragoste de lafiinþele pe care le iubiþi. Pe plan pro-fesional, sunt posibile mai multeschimbãri, care încep subtil din feb-ruarie. Pe mãsurã ce trec lunile, veþiobserva o refacere.

Lunile de varã sunt cele mai dificile,pentru cã vin cu o zbatere puternicã peterenul sufletului vostru. Vã puteþi con-frunta, mai ales în lunile de varã, cu unval de neîncredere venit de la colegi.Este o încercare care s-ar putea repetaîn septembrie, de aceastã datã cu maimulte consecinþe decât prima datã.

Cei care îºi doresc copii pot aveaparte de ei în împrejurãri mai puþinobiºnuite, iar cei care nu- ºi doresc...ar putea avea o surprizã. Vã puteþiface remarcaþi de un numãr mare depersoane, iar asta înseamnã ºi per-spective mai bune de dezvoltare.Primele douã luni ale anului asigurã.

Din februarie primiþi un sprijin astralimportant pentru a vã reface viaþa.În prima parte a anului veþi avea noiocazii de a vã afirma, uneori prinsimpla emitere a unor opinii. Vorexista perioade când vindecarea,acolo unde existã probleme, va fimai rapidã.

Reveniþi, la începutul anului, la dor-inþa de a oficializa o relaþie. În primaparte a anului încercaþi sã vã daþiseama ce formã de ºcolarizare sãurmaþi pentru a vã diversifica sferacompetenþelor profesionale. Pânã îniunie persistã tentaþia de a vã neglijaaspectul fizic.

Din februarie pânã în iunie traversaþio perioadã complicatã în altedomenii de viaþã, iar asta se poatereflecta în disponibilitatea voastrã dea primi ºi a dãrui iubire. Echilibrulvostru general va depinde întregul ande atitudinea faþã de stres ºi de cumfaceþi faþã unor situaþii neprevãzute.

Astãzi este indicat sã evitaþi afacerileºi întâlnirile cu prietenii. Dimineaþa s-ar putea ca o rudã sã vã cearã unîmprumut. Nu o refuzaþi, dacã puteþi.Spre searã, un prieten vã dã o vestebunã în legãturã cu un examen. Peransamblu, lucrurile încep sã ia o tur-nurã favorabilã.

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 2012 Actualitate 11

S ute de mineri de laLonea, cãrora li

s-au alãturat cei de laLupeni, au umplutcurtea CompanieiNaþionale a HuileiPetroºani ºi au cerutdemisia directoruluigeneral al CNH, dar ºisã vinã ministrul sã dis-cute cu ei.

Ortacii de la Mina Lonea, dela schimbul I ºi schimbul II, aurefuzat sã intre în subteran,dupã ce au aflat cã salariile lor,ºi aºa mici, nu vor creºte cu niciun leu. Oamenii au plecat pejos de la mina Lonea pânã laPetroºani, ca sã protesteze încurtea Companiei Naþionale aHuilei Petroºani. Au parcurscirca 8 kilometri îmbrãcaþi însalopete, pe un ger cumplit,însã spun cã nu îºi cer decâtdrepturile. Celor de al Lonea lisau alãturat minerii de la Lupeniºi peste 100 de oameni auvenit în curtea CNH. Supãrareaminerilor din Valea Jiului vinedin faptul cã nu s-a aplicatmajorarea sporului de periculoz-itate, aºa cum s-a convenit, defapt, cu Ministerul Economieiîncã din luna ianuarie, când s-a semnat unprotocol în acest sens, între

sindicate ºi patronat, reprezen-tat în acest caz de ministrulEconomiei, Ion Ariton.„Solicitãm rezolvarea reven-dicãrilor noastre cuprinse în pro-tocolul din data de 17 ianuariela Ministerul Economiei ºi carese referã, practic, la aplicarealegii. În luna ianuareie a cres-cut salariul minim la 700 delei. Noi cerem reaºezareagrilelor de salarizare, þinândcont de creºterea salariuluiminim pe economie, ºicreºterea sporului de pericol lanivelul salariului minim peeconomie. Nu cerem altcevadecât respectarea legii”, adeclarat liderul minerilor de laLonea, Tiberiu Cozma.

Acesta a amintit cã existã ohotãrâre de Guvern de pe vre-mea Guvernului Petre Roman,care prevede cã sporul de peri-col în minerit este echivalentcu salariul minim pe economie.Tiberiu Cozma a menþionatcã, în baza protocolului semnatcu Ministerul Economiei,creºterea acestui spor trebuiaaplicatã cu data de 1 februarie,dar acest lucru nu s-a întâm-plat. Minerii care s-au adunatîn curtea CNH au cerut ºidemisia directorului general,Constantin Jujan, care s-a aflatîn mijlocul lor pentru a le expli-ca situaþia prin care trece

CNH. Oamenii susþin cã eiprimesc doar mãrunþiº ºi nu aucu ce lucra, în timp ce ºefiiminerilor se aduc acasã lunarcu zeci de milioane de leivechi. Unul dintre protestatarii-a arãtat lui Jujan casca deprotecþie mucegãitã, pe careeste nevoit sã o poarte pentrucã alt echipament nu are.„Dupã o lunã de lucru, mã ducacasã cu 16 milioane (n.r.1600 de lei), dupã 18 ani demuncã. Sã trãiascã ºi dânsul cubanii ãºtia, sã vedem dacãpoate. ªi noi avem familii ºirate la bãnci”, a precizat un altortac de la Lonea.

Directorul CNH spune cãeste dispus oricând sã îºi deademisia, dacã oamenii cred cãasta va rezolva situaþia mineri-tului din Valea Jiului.

V aluri de proteste

Minerii au rãbufnit încã demarþi seara, când angajaþii dinschimbul III de la ExploatareaMinierã Vulcan au intrat cuîntârziere în ºut ºi au cerutexplicaþii conducerii minei. Osituaþie similarã a avut loc ºi laMina Lupeni, dar ºi laParoºeni. În cele din urmã,conflictul spontan s-a stins, dar

în ieri dimineaþã a fost reluat.La Paroºeni, aproximativ 40de mineri care au lucrat înschimbul IV au refuzã sã iasãaproape 3 ore din ºut, în timpce la Lonea schimbul I arefuzat sã intre la locurile demuncã, iar ulterior ºi schimbulII. Conducerea CompanieiNaþionale a Huilei Petroºaniºtie cã oamenii sunt nemulþu-miþi ºi îi înþelege, dar situaþiafinanciarã este extrem de difi-cilã. „Sunt probleme legate deneaplicarea majorãrii sporuluide periculozitate, care seraporteazã la salariul minim peeconomie, care a crescut de la600 de lei la 700 de lei. CNHnu este, însã, în mãsurã sãaplice aceastã majorare, pentrucã depindem de venituri, încondiþiile în care subvenþia nua fost încã acordatã”, adeclarat Oana Stoicuþa, purtã-tor de cuvânt al CNHPetroºani.

Dupã mai multe ore deprotest, minerii au pãrãsitcurtea Companiei. Ca urmarea discuþiilor purtate de condu-cerea CNH Petroºani,Sindicatul Muntele ºi MinisterulEconomiei ºi Comerþului s-aconvenit asupra soluþionãriiproblemelor ridicate de

oameni, în conformitate cuprevederile legale. Activitateas-a reluat în condiþii normale latoate unitãþile miniere,începând cu schimbul III.

O situaþie criticã

CNH a intrat în cea de a14-a lunã de când se descurcãfãrã nici un leu ajutor de stat.Din cele 7 mine existente învalea Jiului, trei au fostcuprinse într-un program deînchidere, din cauza nerentabilitãþiilor, iar pentru ele sumele nece-sare trebuiau sã vinã de labugetul de stat. În consecinþã,cele 4 subunitãþi care pot sã-ºicontinue activitatea ºi care arurma sã fie înglobate în viitorulcompelx energetic trebuie sãsusþinã ºi minele ce vor fiînchise etapizat ºi care producmari pierderi. De exemplu, laMina Petrila se lucreazã în con-tinuare la doar o treime dincapacitate, unitatea fiind gravafectatã de exploziile dinnoiembrie 2008 în care aumurit 13 mineri ºi salvatori. ªimina Uricani se resimte dupãexplozia din februarie 2011, încare ºi-au pierdut viaþa 5oameni.


Minerii din Valea Jiului au ieºit în stradã

Z ilele acesteaasistãm la o

încercare de mani-pulare a minerilorºi de scoatere a lor,din nou, în stradã.Protagoniºtii suntnimeni alþii decâtliderii de sindicatde la Muntele.

Mai exact Bebe Nica,Adi Jurca, TiberiuCozma ºi restul. Îmi aducaminte cã nu demult liderul maxim Bebe Nicaalãturi de Adi Jurca zgâriausticla televizorului ºi seumflau în pene cã aurezolvat toate problemele

minerilor din Valea Jiului,dacã îmi aduc aminteparcã spuneau cã mine-ritul va intra într-o nouãetapã înfloritoare. Parcãºi ceva angajãri în mine-rit... ªi oamenii au ajunsîn stradã! Unde o fietapa înfloritoare amineritului promisã deNica ºi Jurca?

Am senzaþia cã trãiescun deja vu. Undeva prinanul 1999 ultima mineri-ada a pornit tot înaceastã perioadã, înspatele nemulþumiriloroamenilor, de fapt, totinteresele sindicatelor austat la baza protestelor.Bebe Nica ºi-a dat seama

probabil de ce gafe afãcut în ultima perioadãºi încearcã sã scoatã cas-tanele din foc folosindu-se de mineri.

Miron Cozma primisesentinþa ºi ºi-a chematminerii în ajutor.Rezultatul de atunci,Valea Jiului s-a întors cu100 de ani în urmã, iarminerii au fost catalogaþidrept “ feþele negre alehuilei”. Nu cred cã s-auscat cerneala pe rapor-tul organelor de controlcare au arãtat cât de“bãieþi de bãieþi” erau liderii de sindicat, printrecare se regãsea ºi BebeNica, Adi Jurca, oriTiberiu Cozma,

revoluþionarii de astãzi.Zeci de miliarde de leitocate aparent pe con-cursuri de pescuit, perâme, pe excursii printoate colþurile lumii. Iaracum aceeaºi lideri cefac?

Sunt mari justiþiari,luptã pentru bineleminerilor ºi împotriva“ciocoilor”. Au atâtaneruºinare încât pentrua-ºi ascunde mizeria care-iînconjoarã cer reducereasalariilor ºefilor din CNH.Astfel, sperã, probabil,Bebe Nica ºi restul sã-ºispele imaginea în faþaminerilor. Deci, eivorbesc de salarii mari.

Uitã cum aratã subte-ranul, dar sunt pontaþifictiv ºi încaseazã baninecuveniþi. Nu au trecutdecât câteva zile de cândBebe Nica ºi restul serugau de ministru IonAriton ºi fãceau plecã-ciuni, sã facã o pozã cuei pe scãrile ministerului,ca sã dea bine în faþaoamenilor, cã au pile lapresa localã, iar acum îicer demisia. La fel ºi încazul directorului generalal CNH, ConstantinJujan.

De dimineaþa pânãseara Nica ºi restul facanticamerã ºi le curgmucii la uºa directoruluiConstantin Jujan, ºi au

tupeul acum sã îi cearãdemisia. Uitã cã de 14luni CNH a trãit fãrã niciun ajutor, iar o pâineau mâncat ºi ei datoritãºefilor din CNH care auºtiut sã conducã, darexistã o vorbã “ Niciofaptã bunã nu rãmânenepedepsitã”.

Era sã uit. ªtiþi care afost diferenþa dintreminerii de la Lonea ºi liderul lor maxim, BebeNica, ieri la protestulspontan? Minerii au venitpe jos 9 kilometri, BebeNica în schimb... cu jeep-ul sindical! Alte cuvintenu îºi mai au rostul...

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Manipulare sindicalã sau nemulþumiri minereºti?


C arnaval dinzãpadã. De asta

vor avea parte cei careurcã la Straja, sâmbãtã,pentru cã aici va avealoc cea de-a patra ediþiea “Festivalului oame-nilor de zãpadã”.

Zeci de tineri se vor întrecela unul dintre cele mai inediteconcursuri ce au loc în sta-þiunea de munte, Straja ºi carepoartã numele de “Festivaluloamenilor de zãpadã”. Între-cerea, plinã de haz ºi inventivi-

tate, îi pune pe iubitorii sportu-lui alb la treabã ºi le pune cre-ativitatea în valoare. An de anacest spectacol cu oameni denea, adunã mii de turiºti,încântaþi sã priveascã sculp-turile în zãpadã ale celor maitalentaþi creatori. “ªi anul aces-ta vrem sã încurajãm creativi-tatea.

Toþi cei care vin sâmbãtãîncepând cu ora 10,00 lamunte ºi construiesc un om dezãpadã frumos, ori mai puþinatrãgãtor, vor primi premii,diplome, cupe ºi medalii, aºacum s-a întâmplat în fiecarean. Îi aºteptãm pe toþi la

Straja”, spune Emil Pãrãu,organizatorul competiþiei.

În 2010 a fost creat unuldintre cei mai mari oameni dezãpadã în Straja, acolo undecreaþia unor tineri a depãºit 8m în înãlþime,iar în acest anorganizatorii se aºteaptã la fig-urine cât mai inedite,pe care sãle premieze.

Însãºi festivitatea de pre-miere e o distracþie însine,pentru cã fiecare îºisusþine în aplauze ºi hohote derâs creaþia.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Festivalul oamenilorde zãpadã la Straja

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

A vizul de mediu pentruultimul tronson din

DN 66A, cunoscut subnumele de „drumul luiBãsescu” se transformã înplângere penalã pentru ceicare au emis acest aviz.

Activiºtii ecologiºti de laAgent Green i-au chemat înjudecatã pe reprezentanþiiAgenþiei Naþionale pentruProtecþia Mediului ºi cei aiDirecþiei Regionale deDrumuri ºi Poduri Timiºoarapentru anularea acordului demediu. În plus, cer ºi anulareacelorlalte acte ºi avize care austat la baza emiterii acorduluide construcþie a DN 66A pringrupa munþilor Retezat –Godeanu. „ANPM nu a datcurs plângerii noastre preala-bile, iar domnul Borbely, ministrul Mediului, nu ºi-a þinutcuvântul atunci când a promispublicului larg cã legislaþia demediu va fi respectatã. Aºadar,am epuizat toate cãile posibilepentua opri construcþia DN66A pe cãi amiabile. Estejenant cã am ajuns sã apãrãmRetezatul în instanþã deGuvernul României, care îºiîncalcã propria legislaþie demediu”, a declarat GabrielPãun, preºedintele AgentGreen. Organizaþiile de mediuacuzã oficialii pe care i-auchemat în judecatã cã au frau-dat studiul de impact ºi cã auignorat complet contrastudiulde biodiversitate realizat despecialiºti, la solicitareaactiviºtilor de mediu, care

demonstreazã valoarea naturiiîn zona traversatã de DN 66A.Ei spun cã druimul este înafara legalitãþii încã din fazapralabilã de informare a publicului, în legãturã cu cares-ar fi minþit. Anunþurile dateîn acest sens se refereau la cutotul alt beneficiar decât celreal, aºa cã nu s-au respectatcondiþiile legale privind acor-darea avizului de mediu. Iarstudiul de impact ar fi trebuitfãcut pentru întregul drum,care strãbate mai multe judeþeºi are mai multe tronsoane, nufagmentat, aºa cum s-a întâm-plat.

Campania celor de la AgentGreen împotriva construiriiDN 66A a început încã din2006, odatã cu realizarea celuide-al doilea tronson, care tra-versa Parcul Naþional Retezat.Protestele activiºtilor sautabãra de rezistenþã organizatãpentru o lunã de zile în 2010în zona Câmpuºel nu i-auoprit însã pe cei responsabilisã continue lucrãrile ºi, acum,sã dea aviz de mediu.


Avizul de mediu pentru„drumul lui Bãsescu”,

dus în instanþã deactiviºtii ecologiºti

cronica vaii jiului, nr. 54, joi 2 februarie 2012

Documents