Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: cronicavj@gmail.com Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul V Nr. 1027

Marti, 26 Ianuarie 2016

Î n timp ce medicii români pleacã sã munceascã în zone de conflictpentru bani mai mulþi decât în spitalele din România, cei de acolo

vin la noi. Este ºi cazul unui medic ce stã de ani buni la Vulcan, în spitalul care i-a devenit ºi casã ºi loc de muncã, dar care spune cã eromân, deºi nu are decât rezidenþã în România, pentru cã, deºi e aicide 4 decenii, încã nu are cetãþenie. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 4-A4-A

Dr. Quffa Ramzi – palestinianul cu suflet de român

A refuzat7.000

de euro, casã lucreze ginecolog

în România

”Împreunã cu colegiimei din sindicat am sta-bilit ca data în care sãse desfãºoare acest mi-ting sã fie 13 februarie,începând cu ora 11:00,în Petroºani. Urmeazãca începând de mâinesã facem toate demer-surile pentru obþinereaautorizaþiilor necesarepentru desfãºurarea încondiþii de legalitate.Mitingul se vrea a fi oultimã strigare, dacã potsã îi spun aºa, a VãiiJiului cãtre GuvernulRomâniei, pentru a veniîn sprijinul nostru ºi areuºi sã pãstrãm locurilede muncã din energie ºidin minerit. CetãþeniiVãii Jiului au încã odatã ocazia sã vinã alã-

turi de noi deoareceînchiderea minerituluinu îi va afecta doar pemineri, ci ºi celelaltepersoane din toatedomeniile de activitatecare sunt acum în totjudeþul Hunedoara”, a declar Petre Nica,Preºeditele SindicatuluiMuntele.

Iniþial SindicatulMuntele a demarat ostrângere de semnãturipentru intrarea în grevãgeneralã, însã datoritãfaptului cã InspectoratulTeritorial de MuncãHuneodara nu a avizatacest demers, sindicaliºtiau fost nevoiþi sã se limiteze la acest miting.

AdinaAdinaPPÃDURARUÃDURARU

S ocietatea de distribuþie a apei po-tabile din Valea Jiului îºi acoperã

consumul propriu de energie electricãcu ajutorul a trei microhidrocentrale,iar în acest an vrea o creºtere a producþiei cu cinci procente.

Operatorul de apã ºi canalizare aobþinut un profit considerabil numai dinvânzarea de electricitate pe bursa deenergie, acesta fiind doar surplusul celortrei MHC-uri pe care le are înexploatare. „Printre obiectivele strategiepropuse pentru anul 2016, noi urmãrimo producþie de 2200 de MWh, adicã ocreºtere de 5 la sutã faþã de anul 2015.Am reuºit sã ne asigurãm independenþaenergeticã cu ajutorul celor trei micro-hidrocentrale aflate în exploatare. Practictot ce înseamnã energie electricã con-

sumatã de Apa Serv Valea Jiului esteprodusã de microhidrocentralele noastre,iar surplusul vândut pe bursã”, a declarat,Costel Avram, directorul general al SCApa Serv Valea Jiului. Doar cele douãMHC-uri, Valea de Peºti produc ºilivreazã în Sistemul Energetic Naþional ocantitate medie de energie electricã depeste 1800 MWh/an. Lor li se adaugã ºiMHC Valea de Brazi-Vulcan, o investiþierealizatã în 2014, care a costat regia deapã 443.000 de lei.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Aproape 500de maidanezicapturaþi, 152eutanasiaþiS ute de maidanezi

pe strãzile dinPetroºani. De câþiva ani,la nivelul judeþuluifuncþioneazã Asociaþiapentru OcrotireaAnimalelor fãrã Stãpân.

Cei de la serviciul deecarisaj adunã în fiecare zimaidanezii de pe strãzi ºi îiduc în adãpostul special ame-najat. Doar anul trecut, de peraza localitãþii au fost adunaþiaproape 500 de maidanezi.

“Pe parcursul anului 2015 au fost capturaþi 471câini comunitari de pe razamunicipiului Petroºani. De laadãpostul de câini au fostadoptaþi 246 câini comunitariºi au fost eutanasiaþi 152câini, s-au deparazitat ºi vacci-nat 471 de câini comunitari.La sfârºitul anului 2015 seaflau în adãpost un numãr de38 câini comunitari”, susþinreprezentanþii administraþieilocale de la Petroºani.

Chiar ºi aºa încã existã un numãr mare de câini fãrã stãpân pe strãzile dinlocalitate. Aceºtia reprezintã unreal pericol pentru conducãtoriiauto. Chiar în cursul dimineþiide ieri un câine a fost lovit deun autoturism pe ºoseaua decenturã a localitãþii.

Monika BACIUMonika BACIU

Apa Serv Valea Jiului vrea sã producã mai multã energie

13 FEBRUARIE – ultima strigare pentru salvarea Vãii JiuluiM inerii, energeticienii sau simpli cetãþeni

care se opun închiderii activitãþiiminiere din Valea Jiului vor avea ocazia sâmbãtã, 13 februarie, sã iasã în stradã ºi sãcearã acest lucru. Atunci s-a stabilit datamitingului organizat de Sindicatul Muntele.

Magistraþii dinPetroºani nu i-au dat deales lui Ciprian Iedlicicã,autorul accidentului dinfaþa Primãriei Petroºani,în care a rãnit douã persoane ºi a fãcut prafpatru maºini. Dacã nuvrea muncã în folosulcomunitãþii va primi osentinþã cu executare.Astfel, procesul va fi relu-at în data de 22 februarie2016, când este probabilsã fie datã sentinþa încazul sãu. Reamintim cãtânãrul de 25 de ani s-aurcat la volan beat criþã ºifãrã a avea permis, s-adus la plimbare prin centrul Petroºaniului. Dincauza bãuturii a acroºat odubiþã parcatã, dupã carea tamponat un autoturismcare circula în faþa sa ºipe care l-a proiectat într-un

copac. Autoturismul condus de tânãr s-a opritdupã ce a mai tamponatalte douã maºini, parcateîn zonã. La testarea fãcutãde poliþiºti la faþa locului,bãrbatul avea oalcoolemie de 1,49 mg/l,alcool pur în aerul expirat,iar legiºtii au stabilit cãtânãrul avea în sânge oalcoolemie apropiatã decoma alcoolicã. A fost

trimis în judecatã pentruvãtãmare corporalã dinculpã, conducere pe drumurile publice a unuiautovehicul de cãtre opersoanã care nu posedãpermis de conducere ºiconducere pe drumurilepublice a unui vehicul,deºi se afla sub influenþaalcoolului.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

P entru o amendã de 108 euro, un bãrbat,

din Valea Jiului, a fosturmãrit de poliþiºtii germanipânã în þarã. Chiar dacã aucheltuit, probabil, mai multcu formalitãþile ºi traducereadocumentaþiei decâtîncaseazã din sancþiune,poliþiºtii nemþi sunt stricþi ºistãruie în aplicarea legii.

Vasile Berzovan a fost condamnat în martie 2015,într-un dosar instrumentat deBiroul Federal al Justiþiei(Bundesamt Fûr Justiz) ºiîntocmit de InspectoratulGeneral de Poliþie Rheinpfalz,la o amendã de 108,50 europentru încãlcarea codului rutiergerman. Inspectoratul de poliþiegerman a trimis autoritãþilorromâne, în toamna anului trecut, dovada pentru punereaîn executare a pedepsei pecu-niare. Din cei 108,50 euro,autoritãþile germane au stabilitcã suma de 80 euro reprezintãsancþiunea financiarã pentrusãvârºirea infracþiunii, iar 28,50euro reprezintã suma de baniaferentã cheltuielilor proce-

durilor judiciare sau administra-tive. Solicitarea nemþilor a ajunsla Judecãtoria Petroºani, iarinstanþa a analizat documenteleºi a recunoscut-o ca mai apoi sãdecidã executarea ei. Astfel,judecãtorii l-au obligat pe VasileBerzovan sã plãteascã bugetuluide stat suma de 108,50 euro,echivalentul în lei la cursulB.N.R. din ziua pronunþãriihotãrârii. Aceºtia au dispusemiterea formelor de executareBiroului Executãri Penale dincadrul Judecãtoriei Petroºani,iar dacã bãrbatul nu va achitasancþiunea ar putea ajungechiar ºi dupã gratii. Deºi proba-bilitatea este micã sã se întâm-ple astfel, existã ºi posibilitateaca amenda sã-i fie transformatãde instanþã în zile de închisoare.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 20162 Actualitate

Materialele marcate“Promovare” reprezintã

PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului

www.cronicavj.roTelefon: 0374.906.687

E-mail:cronicavj@gmail.com

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE(mitrache_evz@yahoo.com)

0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCUileana.firtulescu@yahoo.com

Diana MITRACHEDiana MITRACHE(mitrachediana@yahoo.com)

Adina PAdina PÃDURARUÃDURARUMaximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

(madm3xi@yahoo.com)Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL Petroºani Tipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine în exclusivitate autorilor

S NÎMVJ aflã, sãptãmâna aceasta,

dacã instanþa de laCurtea de Apel AlbaIulia menþine soluþia îndosarul în care se judecãcu Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului.

Zoltan Lacataº prin Liga Sindicatelor Miniere acâºtigat, la prima instanþã,suma de aproape 200 demii de lei, bani ce ar trebuisã îi plãteascã SocietateaNaþionalã de Închideri MineValea Jiului. Societatea areuºit printr-o sentinþã aCurþii de Apel Alba Iulia sãsuspende plata pânã la judecarea recursului.

“Admite cererea de sus-pendare provizorie formulatãde recurenta SocietateaNaþionalã de Închideri Mine

Valea Jiului SA Petroºani, îndosar nr. 746/57/2015.Dispune suspendarea provizorie a executãriisentinþei civile nr.3137/2015 pronunþatã deTribunalul Hunedoara îndosar nr. 3067/97/2015,pânã la soluþionarea cereriide suspendare din cadrul recursului”, se aratã în soluþiaCurþii de Apel Alba Iulia.

Sãptãmâna aceasta magistraþii vor înainta osoluþie în acest dosar.

“Se amânã pronuntarea la data de 28 ianuarie 2016pentru a da pãrtilor posibilitatea de a depune ladosar concluzii scrise”, searatã în soluþia instanþei.

Prin acest proces, cei de laSNÎMVJ vor sã dovedeascãfaptul cã Lacataº nu a avutimplicaþii legale în cadrul societãþii. Liga SindicatelorMinerilor Valea Jiului nicimãcar nu fãcea parte din dialogul social la SocietateaNaþionalã de Închideri Mine

Valea Jiului pentru perioadaîn care Lacataº a cerut banii.Potrivit unor surse din cadrulSNÎMVJ, Lacataº a prezentatinstanþei anumite documenteneconforme.

“A prezentat la instanþãniºte acte care nu au legã-turã cu SNÎMVJ. Societateaa luat fiinþã în anul 2013, iarLiga nu avea reprezentativi-tate. Ei s-au bazat pe niºtedocumente ale CNH-ului”,au precizat reprezentanþi aiSNÎMVJ.

Chiar ºi aºa, instanþa de laTribunalul Hunedoara a datcâºtig de cauzã în favoarealui Zoltan Lacataº.

“Admite acþiunea în conflict individual de muncãformulatã ºi precizatã dereclamanta Liga SindicatelorMiniere Valea JiuluiPetroºani împotriva pârâtei

Societatea Naþionalã deÎnchideri Mine Valea JiuluiS.A. Petroºani ºi în con-secinþã: Obligã pe pârâtãsã plãteascã reclamanteisuma de 193.648 lei cu titlu de fond destinatnegocierii ºi urmãririi exe-cutãrii contractului colectivde muncã, calculat pentruperioada septembrie 2010 –iulie 2011 inclusiv, conformart.212 alin.2 din ContractulColectiv de Muncãnr.2477/73/01.04.2008modificat ºi prelungit prinActele Adiþionale din29.06.2009 ºi 15.04.2011,actualizatã cu indicele deinflaþie la data plãþii efective.Obligã pârâta sã plãteascãreclamantei suma de 2000lei cu titlu de cheltuieli dejudecatã parþiale”, se aratãîn soluþia TribunaluluiHunedoara.

Monika BACIUMonika BACIU

SNIMVJ aflã dacã va câºtiga procesul cu Zoltan Lacataº

Amânare în dosarul individului care afãcut praf patru maºiniM agistraþii Judecãtoriei Petroºani i-au

cerut individului sã depunã la dosarul dejudecatã o declaraþie autentificatã prin care sãprecizeze dacã este de acord cu munca în folosulcomunitãþii. La termenul de ieri, individul ar fi trebuit adus cu mandat emis de instanþã ºiaudiat, însã s-a cerut o nouã amânare.

Riscã o condamnare pentruo amendã primitã în Germania

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016 Actualitate 3

“Am cerut aplicareaordonanþei 22 ºi separarea activitãþilorde minerit ºi energie.Ni s-a raportat cã în procedura de insolvenþã aceasta nuse mai poate aplica.Separarea se maipoate face doar dacãplanul de reorganizarepropus de administra-tor ºi aprobat deadunarea generalã acreditorilor va avea labazã planul ISPE, propus spre aprobareComisiei Europene”,spun energeticienii de la Sindicatul LiberIndependentElectrocentrale Deva

C heltuielireduse cu

forþa de muncãDupã ce trei ani

s-a furat ca în codru ºi CEH a ajuns la marginea falimentului,acum se cautã redu-cerea cheltuielilor pespatele angajaþilordirect productivi.

“S-a discutat despresituaþia CCM în proce-dura de insolvenþã, iarnoi am precizat faptulcã nu vom fi de acordcu suspendarea acestu-ia. În aceste condiþiiadministratorul speciala solicitat propuneridin partea sindicatelorde reducere a cheltu-ielilor cu fondul desalarii. Deci acestatribut revine adminis-traþie, am depus docu-mente prin care noiam cerut acest lucruconducerii atunci cândacesta a încercatreducerea cheltuielilor

cu fondul de salariiprin trecerea perso-nalului în regim deaºteptare ºi chiarreducerea sãptãmâniide lucru de la 5 la 4zile. Cel mai uºor sepoate reduce costul cufondul de salarii prinscoaterea la pensie atuturor celor careîndeplinesc condiþiilede pensionare, fãrãdiminuarea valoriipunctului de pensie,atât din sectorul miniercât ºi din cel energetic.Este ºtiut faptul cãdatoritã condiþiilorgrele de muncã dinminã majoritatea celor care lucreazã însubteran în momentulîn care îndeplinesccondiþiile de pensiona-re pleacã singuri dinsistem. Cei care nu utilizeazã acest dreptsunt cei de la suprafaþãdintre care unii aufuncþii de conducere(chiar directori). O altãmãsurã ar fi analizareade cãtre administra-torul special a moduluide încadrare a unorcategorii de persoaneºi a modului de acor-dare a unor sporuriprevãzute în CCM(referire la sporul depericol). Din câte amînþeles noi, în subteran

este un deficit de personal, iar prinscoaterea la pensie acelor care îndeplinesccondiþiile s-ar puteacompleta cu tinerideficitul din subteran ºiîn acelaºi timp s-arreduce o parte dincheltuieli ºi ar puteacreºte ºi producþia decãrbune. Ste cunoscutfaptul cã la momentulactual cheltuielile cusalariile în sectorulminier reprezintãaproximativ 85% dincostul cãrbunelui, întimp ce în sectorulenergetic aproximativîntre 8-12%, în funcþiede calitatea de energieprodusã, iar 75% dinpreþul MWh este costulcu combustibilul”, maispun energeticienii dela Mintia.

C ãrbuneledin Valea

Jiului scump ºiinsuficient

Minele, încãfuncþionale, din ValeaJiului nu pot asiguranici mãcar 5000 detone de cãrbune într-ozi, iar la asta seadaugã ºi costurile deproducþie extrem de

mari. Sindicaliºtii de la Mintia cer importde cãrbune, însã nuexistã fonduri.

“S-a discutat proble-ma aprovizionãrii cucãrbune ºi asigurareaunui stoc minim necesar funcþionãriitermocentralelor.Pentru funcþionarea laMintia, cu un grup, ºia grupului de laParoºeni este necesarão cantitate de aproxi-mativ 5000 de tone de cãrbune. Datoritãfaptului cã DiviziaMinierã nu poateasigura în condiþiileactuale aceastã canti-tate am solicitat achi-ziþionarea diferenþeinecesare de pe piaþãpentru a funcþiona încondiþii de eficienþã.Singurul produs gene-rator de venituri lanivelul CEH este ener-gia electricã ºi termicãvândutã ºi datoritã cos-turilor ridicate cu cãr-bunele (între 107-130lei/Gcal) preþul de costal MWh nu este com-petititiv. Am prezentatadministratorului spe-cial un calcul aferentlunii decembrie cânddatoritã cantitãþii insu-ficiente de la Mintia s-a funcþionat cu unsingur cazan ºi s-a pro-dus o pierdere de 19milioane de lei. Dacãdiferenþa necesarã s-arfi achiziþionat de pepiaþã unde preþul Gcaleste de circa 51 de leiºi s-ar fi funcþionat cuambele cazane de lagrupul 3 ar fi rezultatun profit de aproape

27 de milioane de lei.În concluzie, preþul decost al cãrbunelui pro-priu ºi cantitatea insu-ficientã genereazã uncost mare pe MWh.De asemenea veni-turile realizate din vân-zarea de energie elec-tricã ºi termicã ºi ser-viciile de sistem în lunadecembrie nu acoperãcosturile pe com-

bustibil”, mai spunreprezentanþiiSindicatului LiberIndependentElectrocentrale Deva.

Termoficarea este oaltã problemã ridicatãde administratorul special al CEH.

“Administratorulspecial a insistat peproblema termoficãrii.Poziþia noastrã a fostcã Mintia funcþioneazãîn cogenerare de înaltãeficienþã ºi nu se poatepune problema caenergia termicã sãdevinã principala sursãde venit la Mintia, deºiextinderea contori-zãrilor individuale ducela o bunã încasare abanilor, ceea ce nu

putem spune cã seîntâmplã la Paroºeni(în condiþiile în care eipot funcþiona ºi numaipe termoficare)”, aumai subliniat cei de laMintia.

Dezastrul se poateîntâmpla dacã planulde reorganizare nueste aprobat de creditori. Ieºirea dincrizã este vãzutã deminister prin douãvariante.

Prima variantãprevede aprobareaplanului de reorgani-zare ºi continuareaactivitãþii.

“Planul de reorgani-zare propus de debitorprin administratorulspecial este aprobat decomitetul creditorilor ºiadmis de judecãtorulsindic, caz în care laaprobarea planului dereorganizare propusde administratorul spe-cial acþionarul poateinterveni cu elementecare sã þinã cont deanumite þinte strategie,atât pentru siguranþasistemului, cât ºi pentru rezervarea unei protecþii sociale ºide mediu”, este unadintre soluþiile deredresare.

A doua variantã ºicea mai probabilã înmomentul de faþã esteintrarea în faliment aCEH.

“Planul de reorgani-zare propus de debitorprin administratorulspecial nu este aprobatde comitetul credito-rilor, ceea ce ar creapremisele deschideriiprocedurii falimentului,caz în care Guvernul,prin instituþiile sale vamonitoriza numairespectarea actelornormative specifice de reglementare îndomeniul energetic ºial protecþiei mediului”,este varianta cunumãrul 2.

Atfel spus, în cazulfalimentului, angajaþiiCEH pleacã acasã fãrãdrept de apel, fãrãsume compensatorii,disponibilizãri sau altefacilitãþi.

Monika BACIUMonika BACIU

Divizarea CEH, imposibilã în insolvenþãD ivizarea Complexului Energetic

Hunedoara nu mai este posibilã.Reprezentanþii Sindicatului LiberIndependent Electrocentrale Deva s-au aflat la Bucureºti unde au luat parte la discuþiile dintre reprezentanþii MinisteruluiEnergiei ºi administratorul special al CEH,Dan Agriºan. Energeticienii au avut maimulte solicitãri printre care ºi divizareaComplexului Energetic Hunedoara, lucrucare nu se mai poate realiza în momentul de faþã având în vedere declanºarea procedurii de insolvenþã.

Dr. Quffa Ramzi avenit în România în1978 ºi de atunci,indiferent pe unde l-aupurtat paºii, el s-a ºtiutromân, cu sau fãrã actuldoveditor. Este medicginecolog la Spitalul dinVulcan ºi un om cucarismã. Recunoaºte cãa încercat sã lucreze ºiîn alte þãri, dar, ca înRomânia, nu estenicãieri. ªi asta pentrucã românii, spune el,sunt oameni buni lasuflet. ªi nici nu a þinutcont cã în alte þãri ar ficâºtigat de 10 ori maimult. „Eu m-am gânditºi sã muncesc înstrãinãtate, aºa cum facmedicii de aici, am fostîn Suedia 15 zile ºi m-am întors în septem-brie 2015, dar tot înRomânia e mai bine. ªiprogramul de viaþã ºi

cel de sãnãtate estemult mai bun aici. Am fost student înRomânia, în 1978,apoi am fãcut specializarea, am fostcãsãtorit cu o româncãºi tot cu gândul laRomânia am fost. Am divorþat ºi acumsunt cãsãtorit cu omusulmancã tot dinFâºia Gaza, medicstomatolog”, spune dr.Dr. Quffa Ramzi, medic ginecolog.

Ar fi putut sã câºtigeîn Suedia un salariu de7.000 de euro, iar aici,cu gãrzi la Vulcan ºiTârgu Jiu, ia în plus lasalariu 2.500 de lei, darpreferã România. Estecreºtin ortodox ºi aicis-a simþit mai bine decât acasã, iar soþiasa, medic stomoatolog,cu care are o fetiþã de 2

ani, este musulmanã.Nu a contat asta deloc ºi, dupã cumspune medicul Quffa,fiecare cu religia lui!„Musulmancã e soþiamea, dar nu conteazãasta. Se poate, cinevrea, poate, cã religianu împiedicã omul.Þine ea Crãciunul cumine, iar eu respect ºireligia ei, deºi nu þinpostul ortodox ºi niciRamadamul, cã nupot”, mai spunemedicul.

Doctorul Ramzirecunoaºte cã, în FâºiaGaza, de unde vine el,erau sute de bisericiortodoxe ºi cã acum amai rãmas una singurã,dar care dateazã de2.600 de ani. Religia i-a fãcut pe unii fanaticiºi niciodatã nu ºi-ar maidori sã meargã acolo.De altfel, cu jumãtatede suflet, recunoaºte cã oamenii de acolo au devenit prea îndoc-trinaþi. „Este o þarã frumoasã, dar oameniide acolo, de atâtearîzboaie, au devenit rãi.Sunt atâtea coflicte, dela ocupaþia turcã, deacum 500 de ani, dupãcare au venit englezii,apoi evreii ºi aºa a fostcreatã mereu o stare detensiune. Nu mai merg,nu am pentru ce”, afirmã cu trsiteþe omul.

A fost în Palestina

pentru ultima datã în2007, dar nu mai vreaînapoi. Vrea sã fiecetãþean român, dar egreu, deºi recunoaºte cãa învãþat istoria noastrã,Imnul Naþional ºi multealtele, dar când soþia anãscut-o la BumbeºtiJiu, acum 2 ani, pefetiþa lor, aceasta nu aprimit nici mãcar CNP.A fost nevoit sã îiscoatã certificat denaºtere pe la Giurgiu,dar tot român vrea sãfie, în ciuda opreliºtilor.„Acum, aici e þara mea,pentru cã în Româniatrãiesc ºi o sã lupt aici.Sunt din 1978 aici, înRomînia ºi, dupã ce am bãut apã din Jiu,trebuie sã rãmân aici.Nu mi-a plãcut nici înSuedie ºi nicãieri, doaraici cã românii suntpopor cu suflet”, a spus dr. Quffa.

Medicul ginecolog a trãit ºi în Palestina, pe vremea când nu erarãzboi, dar acum nu seva duce niciodatã acolo,cum de altfel nu va maipleca din Valea Jiului.Este unul dintre mediciifoarte cãutaþi la Spitaluldin Vulcan ºi vrea sãtrãiascã aici, chiar dacã pe mai puþini baniºi cu speranþa cã într-obunã zi o sã ajungãcetãþean român.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

În Marea Britanie, înzona sudicã învecinatãLondrei, atitudinearomânilor faþã deromâni este una deevitare, mai ales pentrucei care s-au adaptatlocului ºi care au câºtigatrespectul comunitãþiiengleze, din care facparte oameni de naþiidiferite. Aceastã situþieeste creatã de violenþaverbalã, de atitudinea ºi mentalitatea care rãzbate dinspreRomânia, dar ºi caurmare a faptelor deloconorabile ale unor compatrioþi. Un masonenglez cãsãtorit cu oromâncã din Petroºaniîntãreºte aceastã starepentru cã românii aufost cei care au ”înfierat”relaþia, în timp ceenglezii au salutat-o.

Peter Stevens esteenglez din Redhill, comitatul Surrey, însudul imediat al Londrei,un om de afaceri care aluat viaþa de la începutîn urma unor drame.Este mason gradul 18,un om cu o energie deinvidiat ºi pe cât este degeneros, pe atât este deintransigent. A acceptatsã ne vorbeascã desprePetroºani, Valea Jiului ºidespre ce înseamnã sãfii mason ºi dacãmasonii conduc lumea.

Reporter: De ce te-aiînsurat cu o româncã încondiþiile în careromânii nu sunt binecotaþi, în general, în

Marea Britanie ºi, probabil, acest lucruprezintã un dezavantajîngreunându-þi viaþasocialã ºi cea de masongrad 18?

Peter Stevens: Nu m-am însurat cusoþia mea pentru cã esteromâncã. M-amîndragostit de ea ca persoanã, putea sã fie ºidintr-un sat din Africa.În Masonerie avem ceitrei ”F” care reprezintãprioritãþi în viaþã: familie, firma (afacere,serviciu) ºi al treilea estefrancmasoneria. Pestetot în lume este la fel. Înprivinþa vieþii socialemodifici tu viaþa socialãsã þi se potriveascã, nuinvers. Singurii oamenipe care i-am cunoscut ºicare au o problemã curelaþia noastrã, culmea,sunt alþi români ºi nuenglezi. Problema loreste îndoila cã aceastã

cãsãtorie ar avea bazã solidã. Poate are legaturã cu mentalitatea…

Rep.: Ai vãzutRomânia, Valea Jiului?Ce impresie þi-a creat?

P.S.: Unele pãrþi alezonei par foarte sãrace.Nu am stat destul timpca sã îmi dau seama cepoate fi fãcut din punctde vedere economic.Zona este splendidã,pãcat ca nimeni nuinvesteºte, mai ales înturism. Am înþeles cã se

discutã punerea în funcþiune a uneitelecabine cu plecare dinoraº, din Petroºani spremunte. Sunt convins cã va ajuta enorm zonasã se dezvolte.

Cât despre oameni,am simþit, sincer vãspun, un aer de suspiciuneîntrebându-se probabilde ce sunt acolo. O datãce treci de bariereleacestea, descoperi cãoamenii sunt foarte prietenoºi ºi primitori.

Rep.: Care sunt criteriile de acceptareîntr-o lojã masonicãdin Marea Britanie?

P.S.: La fel ca întoate lojele recunoscutedin întreaga lume. Punaccent pe cuvântulRECUNOSCUTE. Suntfoarte multe loje care nusunt recunoscute, ºi eise numesc masoni. NUSUNT masoni ºi nuaderã la principiile MariiLoje din Londra.Cerinþele pentru adeveni mason sunt sã fiebãrbat onest, adult (înUK, de exemplu, trebuiesã aibã peste 21de ani),

cu judecata clarã ºi fãrã cazier. În Scoþia, de exemplu, dacã eºti fiu de mason, cu dispensaþie, poþi fiacceptat la 18 ani.

Rep.: De ce ai alessã fii mason, sã faciparte din aceastã struc-turã privatã în jurulcãreia se þes atâteateorii ale conspiraþiei?

P.S.: Conspiraþiilevând ºtiri. Lumea adorãteoriile de gen. ªi, de

obicei, dacã oamenilornu le spui nimic despreceva vor inventa poveºti.Este natura umanã.Când am ales sã intru înmasonerie, ajutam sãstrângem bani pentrucopii cu probleme deinimã. A fost o cale sãîmi extind relaþiile pen-tru a continua. Dovadaeste ca masoneria în UKeste a doua mare dona-toare caritabilã dupãLoteria Naþionalã. Deasemenea, am contribuitprin alte loje recunos-cute în alte þãri careaveau nevoie de ajutor.

De exemplu, cândmasoneria a realizat cese întâmplã in Româniaîn 1989, în special ce seîntamplã în orfelite,masoneria din MareaBritanie a trimis sumesubstanþiale sã ajute situaþia, care era aratatãnouã, aici, pentru primadatã. Partea bunã estecã banii ºi ajutoareletrimise de masoneriemerg direct acolo undetrebuie sã ajungã, nuprin intermediari. La felîn Filipine, în 48 de orebani ºi ajutoare au fosttrimise cãtre cei careaveau nevoie.

Rep.: Conduceþi saunu lumea cu scopulunor avantaje personaleºi de grup, aºa cum sevehiculeazã în literaturaanti-masonerie?

P.S.: Aº sta aici, cuun bar ca afacere, dacãam conduce lumea??

Evident, sunt masoniîn poziþii de putere. Înmasonerie sunt oamenide toate culorile, cudiferite idei politice,credinþe diferite. Cumam putea noi conducelumea? De exemplu, unmonarh nu poate fimason. Ca ºi îndemocraþie, dacã o per-soanã este coruptã, nueste sufficient pentru acorupe un sistem întreg.La fel ºi cu masoneria.Nu sunt destui masoni înlume sã se poatã spunecã noi conducem lumea.Poate motivul pentrucare se crede asta estecã în trecut masoneria afost o societate secretã.Acum nu mai este osocietate secretã, ci doaro societate cu secrete.

Rep: La voi, înmasonerie, se producderapaje de genul infiltrãrii unor oamenicu influenþã politicã saufinanciarã care nu seîncadreazã în acele criterii de acceptare?Pentru ca nimic nupoate fi perfect în nici un domeniu, înRomânia s-a întâmplat…

P.S.: Probabil cã s-aîntâmplat, ºi dacã s-aîntâmplat este vina celuicare l-a introdus înmasonerie, a scãpat prinplasa sistemului…

ªtiu doar o persoanãcare a intrat pentruavantaje personale ºifinanciare, care a crezutcã este un fel de primpas pentru a avansa înviaþã. Din fericire ne-amdat seama la timp ºi i s-a sugerat sã demisio-neze din masonerie.

Rep.: Fostul Maremaestru al Marii LojiMasonice Naþionaledin România, EugenOvidiu Chirovici, a

devenit un scriitorpreþuit de englezi,locuieºte de caþiva aniîn Anglia, iar editurilese bat pentru a-i publica scrierile. Care este viziuneafraþiei de aici asupracelei din România?

P.S.: Sincer vã spun,personal nu am auzit deel pânã acum câtevasãptãmâni când soþiamea a menþionatnumele... Acum cã ºtiu,voi încerca sã îl cunoscpersonal ºi sã îi citesccãrþile. Din ce am vãzut,pare un om deºtept ºicu mintea deschisã.Poate, cine ºtie, îl vominvita la una dinºedinþele noastre…

Pot sã vorbesc numaidin punct de vedere personal ºi sã vã spunpãrerea proprie asupramasoneriei dinRomânia. Cred cãînainte de 89 masoneriaîn România a fost ata-catã ºi opresatã forþân-du-i ºi mai mult sã seascundã. Apoi a începutun cerc vicios. Cu cât s-au ascuns mai mult, cu atât oamenilor le-afost ºi mai fricã. ªi acummentalitatea nu s-aschimbat prea mult dince am vãzut prin presaromâneascã… Înprezent, masoneria vreasã fie mai deschisã, darpoate face asta numaidacã sunt lãsaþi. Numaifaptul cã acum vã spundespre masonerie esteun pas înainte.

În trecut nu cred cã s-ar fi întâmplat…

Rep: Ce faceti voi,masonii din UK, pentru societatea civilãºi nu numai?

P.S.: Chiar sper cãajutãm unde estenevoie. Sunt diversefonduri pentru caritateunde noi donãm.Acestea pot fi indicatede Maestrul Lojei care nominalizeazã ocomunitate anume aflatãîn dificultate. De exem-plu, când eu am fostMaestru, am nominalizat

o instituþie localã careasista oamenii sã luptecu boli mentale reinte-grându-i în societate.Astfel de acþiuni sunt ºila nivel judeþean. Maimult, dacã gãsim o enti-tate caritabilã ºi noi con-siderãm cã are nevoiede ajutor, strângem baniinecesari, iar Biroul nostru judeþean va donala rândul sãu exact câtam donat ºi noi. Fiecaremason plãteste o sumaanualã cãtre Marea Lojãdin Londra. Ei au grijãde marile caritãþi, mãrefer la dezastre naturalesau unde oamenii auimperioasã nevoie deajutor.

Rep.: Personal, cesatisfacþii ai?

P.S.: Privindmasoneria, mã bucur de camaraderie ºi delucrurile mici pe care lefacem din Loja din carefacem parte. În 18 luniam reuºit sã donãm 25 de mii de ursuleþipentru copiii din spitale.Nu este mult, dar cândte gândeºti la zâmbetul

lor primind o jucãrie, edestul.

În viaþa personalãsunt foarte norocos ºifãcând parte dinmasonerie m-a ajutat sãîmi dau seama de asta.Am mult mai mult decâto mulþime de oamenidin lumea asta. Nu sunt bogat în bani, daram o soþie minunatã, o afacere care am construit-o prin muncãgrea, ºi nu masonerie, ºi suntem fericiþi. Ce aºputea dori mai mult?

Rep: Când vei maipoposi la Petroºani ºide ce ai mai veni?

P.S.: Am reuºit sãvãd zona numai iarna, la-15 grade ºi fãrãzãpadã. Mi-aº dori sãvãd cum aratãPetrosaniul vara ºi maiales munþii pe timp devarã. Depinde de volu-mul de muncã de aici…Eu sper cã voi puteaveni anul acesta, dardacã nu, anul viitor cusiguranþã!

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU

4 Actualitate Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016 Actualitate 5

Dr. Quffa Ramzi – palestinianul cu suflet de român

A refuzat 7.000 de euro, ca sãlucreze ginecolog în RomâniaÎ n timp ce medicii români pleacã sã

munceascã în zone de conflict pentru banimai mulþi decât în spitalele din România, ceide acolo vin la noi. Este ºi cazul unui medic cestã de ani buni la Vulcan, în spitalul care i-adevenit ºi casã ºi loc de muncã, dar carespune cã e român, deºi nu are decât rezidenþãîn România, pentru cã, deºi e aici de 4 decenii, încã nu are cetãþenie.

Mason englez: ”Nu m-am însurat cu soþia mea pentru cãeste româncã... putea sã fie ºi dintr-un sat din Africa””Nu m-am însurat cu soþia mea pentru

cã este româncã. M-am îndragostit deea ca persoanã, putea sã fie ºi dintr-un satdin Africa. În Masonerie avem cei trei ”F”care reprezintã prioritãþi în viaþã: familie,firma (afacere) ºi al treilea este francma-soneria. Peste tot în lume este la fel. În privinþa vieþii sociale modifici tu viaþasocialã sã þi se potriveascã, nu invers.Singurii oameni pe care i-am cunoscut ºi careau o problemã cu relaþia noastrã, culmea,sunt alþi români ºi nu englezi. Problema loreste îndoila cã aceastã cãsãtorie ar avea bazãsolidã. Poate are legaturã cu mentalitatea” -Peter Stevens, om de afaceri, mason gradul18, din Redhill, Marea Britanie.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 20166 Actualitate

0735.183175

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 8.90 lei- Pulpã porc fãrã os - 12.90 lei- Fleicã porc - 11.00 lei- Carne tocatã - 11.90 lei- Cotlet porc cu os - 12.90 lei- Cotlet porc fãrã os -16.00 lei- Ceafã porc cu os - 13.30 lei- Ceafã porc fãrã os - 16.00 lei- Costiþã porc cu os - 9.00 lei- Ciolan porc - 5,00 lei- Grãsime pentru topit - 3,00 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311

SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Dacã la început aufost zeci ºi poate sutede femei, care au venitla secþiile de ginecolo-gie sã îºi facã testele dedepistare a canceruluide col uterin, acumsunt tot mai puþine.Totul þine de educaþie,

de faptul cã femeilecred cã lor nu li sepoate întâmpla nimic,ori de ignoranþã, înultimã instanþã. „A fosto perioadã, chiar laînceputul acestui program, când au fostfoarte multe femei,

care s-au adresatmedicilor de familie ºi,ulterior, serviciilor deginecologie ºi anato-mopatologie. Dupã unbum iniþial, lucrurile auintrat practic în anoni-mat, iar la ora actualãsunt foarte puþine fenmei care mai vin pefiliera obligatorie.Posibil cã ºi din lipsainformãrii, dar e depresupus cã ºi lipsainteresului are o influenþã”, a declaratdr. Alin Vasilescu,manager Spitalului deUrgenþã din Petroºani.

Acest program gra-tuit de testare împotri-va cancerului de col

uterin funcþioneazãgratuit de 3 ani ºi înValea Jiului ºi, chiardacã nu sunt contabi-lizate cu exactitatecazurile care s-au testat, este îngrijorãtorcâte femei au fost diagnosticate cu cancerde col uterin în toatãaceastã perioadã.

„Suntem înSãptãmâna europeanãa lupei impotriva can-cerului de col uterin ºieste poate un prilej dea le reaminti femeilorcã suntem ºi noicuprinºi de ani buni înacel program naþionalde screening împotrivacancerului de col, care

presupune o facilitarea adresabilitãþii persoanelor de sexfeminin, la medicul defamilie ºi, automat, laserviciile de ginecologieºi anatomopatologiepentru identificarea celorcu risc sau cu leziuni înfaze incipiente”, a maiadãugat doctorulVasilescu.

În perioada 24 – 30ianuarie 2016 sedesfãºoarã la nivelnaþional Campania,,SãptãmânaEuropeanã dePrevenire a Canceruluide Col Uterin’’, boalafiind una dincele maiimportanteprobleme de

sãnãtate publicã înEuropa ºi în România.

Pe continentul european, 60.000femei suferã de aceastãboalã ºi 30.000 femeimor anual ca urmare acancerului de coluterin.

În România, cancerul de col uterineste a patra cauzã demortalitate prin cancerla femei, dupã cancerulmamar, colorectal ºicel pulmonar, darprima în rândulfemeilor tinere, între15 ºi 44 de ani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

ANUNÞ În temeiul prevederilor art.8alin.1 din Legea nr.52/2003

privind transparenþa decizionalãîn administraþia publicã, republi-catã, se aduce la cunoºtinþa pu-blicã faptul cã, în data de 18

decembrie 2015, orele 11,00 înSala mare de ºedinþe de la sediul Consiliului Judeþean

Hunedoara, din municipiul Deva,Bld. 1 Decembrie nr.28, judeþulHunedoara, va avea loc ºedinþapublicã ordinarã a Consiliului

Judeþean Hunedoara cu urmãtoarea ORDINE DE ZI:

1. Proiect de hotãrâre privindaprobarea nivelului taxelor ºi tarifelor,precum ºi altor taxe asimilate acestora, din competenþa ConsiliuluiJudeþean Hunedoara aplicabile înanul fiscal 2016;

2. Proiect de hotãrâre privindaprobarea rectificãrii ºi virãrilor decredite în cadrul bugetului propriu alJudeþului Hunedoara pe anul 2015;

3. Proiect de hotãrâre privindaprobarea rectificãrii ºi virãrilor decredite în cadrul bugetelor de venituriºi cheltuieli pe anul 2015 ale unorinstituþii publice aflate în subordinea ºifinanþarea Consiliului JudeþeanHunedoara;

4. Proiect de hotãrâre privindaprobarea rectificãrii ºi virãrilor decredite în cadrul bugetelor de venituriºi cheltuieli pe anul 2015 ale spitalelor de interes judeþean;

5. Proiect de hotãrâre privind ana-liza ºi aprobarea execuþiei bugeteloraflate în autoritatea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara, întocmite pesecþiunea de funcþionare ºi dezvoltarepentru trimestrul IV al anului 2015;

6. Proiect de hotãrâre privind ana-

liza ºi aprobarea execuþiei bugetuluiîmprumuturilor interne ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara pentrutrimestrul IV al anului 2015;

7. Proiect de hotãrâre privindmodificarea ºi completarea inventaru-lui bunurilor care aparþin domeniuluipublic al Judeþului Hunedoara;

8. Proiect de hotãrâre privind actualizarea Programului de transportpublic judeþean de persoane princurse regulate, valabil în perioada01.01.2014 – 30.06.2019;

9. Proiect de hotãrâre privindaprobarea statului de funcþii alaparatului de specialitate al ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

10. Proiect de hotãrâre privindaprobarea statului de funcþii alSanatoriului de PneumoftiziologieGeoagiu;

11. Proiect de hotãrâre privindaprobarea organigramei ºi a statuluide funcþii ale Direcþiei Generale deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Hunedoara;

12. Proiect de hotãrâre privindaprobarea prelungirii durateiContractului de finanþarenr.912/04.03.2014 pentru imple-mentarea Proiectului ”Sistem demanagement integrat al deºeurilor înjudeþul Hunedoara“;

13. Proiect de hotãrâre privindaprobarea conþinutului-cadru alCaietului de sarcini al Serviciului deoperare ºi administrare a Centruluiintegrat de management al deºeurilor(CMID) Bârcea Mare;

14. Proiect de hotãrâre privindaprobarea devizului general actualizataferent Contractului de finanþarenr.912/04.03.2014 pentru imple-mentarea Proiectului ”Sistem demanagement integrat al deºeurilor înjudeþul Hunedoara“, cod SMIS –CSNR 49063;

15. Proiect de hotãrâre privindaprobarea Programului de lucrãri deîntreþinere ºi reparaþii drumuri ºipoduri judeþene pentru perioada deiarnã 01.01.2016-15.03.2016;

16. Proiect de hotãrâre privindasocierea Judeþului Hunedoara, prinConsiliul Judeþean Hunedoara, cuMunicipiul Petroºani, prin ConsiliulLocal al Municipiului Petroºani, învederea realizãrii în comun a obiec-tivului de investiþii ”Modernizare DJ709F: DN 7A-Cabana Rusu-MasivulParâng, km 6+600-10+325”;

17. Proiect de hotãrâre privinddarea în administrarea ConsiliuluiLocal al Oraºului Aninoasa a tronsonului din drumul judeþean DJ666B: DN 66A (Iscroni)-Aninoasa,cuprins între km 0+000-2+875;

18. Proiect de hotãrâre privindcertificarea suprafeþelor rezultate dinmãsurãtori topografice, aferenteobiectivelor de investiþii ”ModernizareDJ 687: Sântuhalm-Hunedoara-Cãlan, tronson km 13+150-22+841” ºi Culoarul Trafic MuresNord : DN 7 (Gelmar)-Geoagiu Bãi-Bobâlna-Rapoltu Mare-Uroi-Chimindia-Hãrãu-Barsau-Soimus-Brãniºca-Sarbi-DN 7 (Ilia);

19. Proiect de hotãrâre privindaprobarea închiderii temporare a circulaþiei rutiere pe unele sectoare dedrumuri judeþene pe perioada iernii2015 – 2016;

20. Proiect de hotãrâre privindaprobarea revizuirii documentaþieitehnico – economice, la faza studiude fezabilitate, pentru obiectivul PalatAdministrativ al Judeþului Hunedoara(amenajare sediu Bibliotecã Judeþeanã”Ovid Densuºianu”- Deva în corpul B)al Consiliului Judeþean Hunedoara;

21. Proiect de hotãrâre privindaprobarea documentaþiei tehnico –economice, la faza studiu de fezabili-tate, pentru obiectivul ”Reabilitare ºimodernizare Casa de CulturaOrãºtie”;

22. Diverse.

Femeile, aºteptate la screening gratuitT ot mai multe femei ignorã importanþa

unui test Papanicolau ºi asta rezultãdin numãrul mare de cazuri depistate pozitiv la cabinetele medicilor specialiºti.În Valea Jiului, la Lupeni ºi Petroºaniteste sunt gratuite ºi puteþi merge doar cutrimitere de medicul de familie. EsteSãptãmâna Europeanã a luptei împotrivacancerului de col uterin, iar medicii spe-cialiºti le reamintesc femeilor cãdepistarea din timp este spre binele lor.

Ministerul Sãnãtãþiiva asigura un necesarde 107.300 de doze,care vor ajunge ladirecþiile de sãnãtatepublicã pentru a fi distribuite cabinetelormedicale în vedereacontinuãrii procesuluide imunizare. Mai multdecît atît producãtorultrebuie sã mai punã ladispoziþia MinisteruluiSãnãtãþii un numãr de500 000 de doze devaccin.

“În urma discuþiilorcu reprezentanþii

Ministerului Sãnãtãþii,distribuitorul a infor-mat ca a rezolvatproblema distribuiriivaccinului hexavalentiar saptamana viitoare

va asigura un necesarde 107.300 de doze,care vor ajunge ladirecþiile de sãnãtatepublicã pentru a fi distribuite cabinetelor

medicale in vedereacontinuarii procesuluide imunizare. În con-formitate cu acordulcadru existent, pânã lasfârºitul acestui an,producãtorul trebuie samai puna la dispoziþiaMS un numãr de 500.000 de doze devaccin. Vaccinul hexavalent va fi utilizatpentru recuperareacopiilor nevaccinaþi,cât ºi pentru vaccinarea de rutinãa nou-nãscuþilor, conform calendarului.Recuperarea la vaccinare se va realiza,sub coordonareadirecþiilor de sãnãtatepublicã judeþene ºi amunicipiului Bucureºti,prin cabinetele

medicilor de familie”,susþin reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþii.

Vaccinul hexavalentva fi utilizat pentrurecuperarea copiilornevaccinaþi, cît ºi pentru vaccinarea derutinã a nou-nãscuþilor,conform calendarului.Acesta este unpreparat utilizat pentruprofilaxia specificã adifteriei, tetanosului,tusei convulsive,haemophilus, hepatiteiB ºi poliomielitei ºi seadministreazã gratuitîn calendarul naþionalde imunizare alMinisterului Sãnãtãþii.

Acesta menþioneazã cãdisfuncþionalitãþileînregistrate la livrareavaccinului s-au datoratimposibilitãþii producã-torului de a produce ºilivra acest produs întimp util, în aceastãsituaþie aflîndu-se maimulte state, atît lanivel european, cît ºimondial.

Chiar dacã acestvaccin va fi disponibilmedicilor de familiemai sînt încã multepersoane care refuzaimunizarea celor micicu acest vaccin ºi nunumai pe motiv cã nueste sãnãtos pentruorganismul micuþului.

Monika BACIUMonika BACIU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 2016 Actualitate 7

“Avem frecvent cazuri în care pacienþii sauaparþinãtorii refuzã anumitetratamente medicale dincauza religiei. În principal,este vorba de transfuziilesanguine, dar am avut ºi altgen de cazuri”, a declaratmanagerul SUP, mediculAlin Vasilescu.

Cele mai multe persoanecare nu acceptã anumiteintervenþii medicale facparte din OrganizaþiaReligioasã Martorii luiIehova, recunoscutã deGuvernul României.

Potrivit site-ului official,reprezentanþii organizaþieireligioase susþin cã acceptãtratamentul medical pentru

cã nu vor sã moarã, dar nuacceptã transfuziile desânge.

“Martorii lui Iehovaacceptã medicamente ºitratamente medicaledeoarece nu vor sã se îmbolnãveascã ºi sã-ºi piardãviaþa. De fapt, la fel ca Luca,un creºtin din secolul întâi,unii Martori ai lui Iehovasunt medici (Coloseni 4:14).Totuºi Martorii lui Iehova nu acceptã tratamentelemedicale care contravin prin-cipiilor biblice. De exemplu,ei refuzã transfuziile de sângedeoarece Biblia interziceintroducerea sângelui în corppentru întreþinerea vieþii(Geneza 9:4; Leviticul

17:1–14; Faptele 15:28,29). De asemenea, Cuvântullui Dumnezeu interzice trata-mentele sau metodele de vindecare ce apeleazã la„puterea magicã“, sau laspiritism (Isaia 1:13; Galateni5:19–21)”, se aratã pe site-ulMartorilor lui Iehova.

Existã însã ºi liberul arbitru în rândul acestor categorii de persoane.Concepþiile despre viaþã seschimbã, iar Martorii luiiehova pot lua singuri odecizie care contravine

crezului lor. “Nu toþi Martorii vor lua

aceleaºi decizii în privinþatratamentelor medicale.Dacã nu este implicat unprincipiu biblic, Cuvântul luiDumnezeu îi permite unuicreºtin sã ia hotãrâri dictatede conºtiinþã (Romani14:2–4). Prin urmare,fiecare trebuie sã seinformeze bine cu privire latratamentul propus de medicºi sã se asigure cã, urmându-l,nu-ºi încalcã conºtiinþainstruitã pe baza Bibliei

(Galateni 6:5; Evrei5:14).Un Martor va priviluarea fiecãrei decizii la felca un ºofer care se apropiede o intersecþie aglomeratã.Dacã ºoferul s-ar þine dupãmaºinile din faþa lui ºi ar intraîn intersecþie cu vitezã, arputea face un accident grav.Un ºofer prudent va încetini,va fi atent la semnele de circulaþie ºi la trafic, ºi abiadupã aceea va intra în inter-secþie. În mod asemãnãtor,Martorii lui Iehova nu iaudecizii pripite în privinþa unuitratament medical ºi nici nuurmeazã orbeºte opiniamajoritãþii. Din contrã, eicântãresc bine toate opþiunileºi analizeazã principiile biblice implicate”, se maiaratã pe site-ul Organizaþiei.

Conform doctrineloracestei organizaþii, membriiei nu acceptã transfuzia desânge. Martorii lui Iehovaconsiderã cã porunca biblicãde a nu consuma sânge are aplicaþie ºi în cazul tranfuziilor de sânge.

Monika BACIUMonika BACIU

- ANUNÞ -PRIMÃRIA

MUNICIPIULUIVULCAN

în conformitate cuLegea 273/2006 privindfinanþele publice locale

aduce la cunoºtinþã publicã Proiectul de

buget pe anul 2016.

Proiectul de buget pe anul2016 ºi Lista obiectivelor deinvestiþii propuse a se realiza înanul 2016 se aflã afiºat la sediulPrimãriei municipiului Vulcanîncepând cu data de 04.01.2016.

Propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare cuprivire la Proiectul de buget pe anul 2016 ºi a Listei obiectivelor de investiþii propuse ase realiza în anul 2016 pot fi depuse în scris la sediulPrimãriei municipiului Vulcan ,

transmise prin fax la numãrul 0254-571910 sau înformat electronic la urmãtoareaadresã de email:primvulcan@yahoo.com.

În data de 26.01.2016 ora11,00 în sala de ºedinþe aPrimãriei municipiului Vulcan vaavea loc o întâlnire în care seva dezbate public proiectul debuget pe anul 2016.

Primarul municipiului Vulcan

Ing. GHEORGHE ILE

Condamnaþi la moarte din cauza religieiR eligia poate face diferenþa între viaþã ºi moarte.

Credinþa într-un anumit cult înseamnã uneoricondamnarea la moarte a celor care refuzã tratamentulmedical. Angajaþii Spitalului de Urgenþã din Petroºanise confruntã, aproape zilnic, cu pacienþi care refuzãanumite tratamente medicale din cauza credinþei.

Vaccinul hexavalent ajunge la medicii de familieV accinul hexavalent, distribuit medicilor de familie.

Dupã o absenþã de mai bine de jumãtate de an începîndde astãzi medicii de familie ar trebui sã aibã din nou vaccinulhexavalent care previne boli grave precum hepatita B, tuseaconvulsivã sau poliomielita.

Î ncã mai existã înactivitate o serie de

sportivi ºi antrenori care au activat în ValeaJiului, iar acum se aflãpe alte meleaguri. Vãprezentãm activitatea lazi a unora dintre aceºtia.

Gigi Mulþescu, fãrã echipã

Fost jucãtor ºi antrenor laJiul Petroºani, GigiMulþescu (64 ani) a antrenatultima oarã la F.C.Voluntari. În timp ce se aflala pregãtiri în Antalya cuechipa, a fost anunþat deconducere cã a fost demis!Astfel, Gigi Mulþescu,împreunã cu staff-ul sãu(format din alþi foºti doijiuliºti), Daniel Timofte ºiCãtãlin Mulþescu, au rãmasfãrã echipã.

Ionuþ Stelescu,mereu lângã

Edi IordãnescuFost jucãtor ºi antrenor al

Universitãþii Petroºani, dar

ºi preparaþia fizicã la Jiul,Ionuþ Stelescu îºi continuãcu succes cariera la PanduriiTg. Jiu, fiind de vreo patruani mereu în preajma luiEdi Iordãnescu, cu care alucrat la Unirea Târlungeni,A.S.A. Tg. Mureº sau„Poli” Timiºoara. În prezentel ocupã funcþia de antrenorsecund cu rol de preparaþiefizicã la Pandurii Tg. Jiu.

Florin Marin pe Bega

Un sezon destul de bunîn care ºi Florin Marin (63ani), cel care a antrenat JiulPetroºani în 2005-2006,

fiind acum principal la ACS(Recaº) „Poli” Timiºoara înLiga I, locul 11. Recent, înAntalya, echipa sa (cu ex-jiulistul Scutaru în formaþie)a pierdut cu 1-4 jocul cuechipa bulgarã BotevPlordiv.

Revine Hotoboc?Unul dintre cei mai

longevivi jucãtori pe care i-aavut Jiul Petroºani în ultimii

20 de ani este portarulDumitru Hotoboc (37 ani).El se aflã din aceastã iarnãsub conducerea lui NicoloNapoli în lotul echipeiC.S.M.S. Iaºi (Liga I, locul7), fiind, deocamdatã, rezerva lui Grahovac.

Breeveld, rezervã de lux

Printre jucãtorii la careSteaua a renunþat înaceastã iarnã este ºi fostuljiulist Nicandro Breeveld (28ani), jucãtor cu un salariu de10.000 euro plãtit pe lunã.El nu a fost inclus în lotulpentru stagiile Stelei dinAntalya, fiind lãsat înBucureºti unde este plãtitpânã la încheierea contractului în varã,pregãtindu-se individual într-o salã de forþã!

Pintilii, cel mai titrat

Dintre toþi fotbaliºtii care au jucat în Valea Jiului,Mihai Pintilii (31 ani)rãmâne cel mai galonat. El este titular în echipaNaþionalã ºi a fost readus de Steaua de la Hapoel TelAviv, fiind unul dintre ceimai buni jucãtori înpregãtirea din Antalya.

Ionuþ Popa preferãplaiurile natale

Fost antrenor al Jiului înperioada 2004-2005, Ionuþ

Popa (63 ani) se aflã înprezent la cârma echipei deLiga a II-a ªoimii Pâncota,pe care sperã sã o salvezede la retrogradare. Eldeclarã cã cel mai bine sesimte acolo, fiind maiaproape de casã.

Liþã Dumitru,probleme

de sãnãtate

Artizanul promovãriiJiului în Divizia „A” în1996, Ion (Liþã) Dumitru(66 ani), care a antrenat înultimul timp pe laConcordia Chiajna, aremari probleme de sãnãtate,din cauza unui cancer laprostatã. În prezent sestrâng fonduri pentru acompleta suma necesarãunei operaþii în Germania,pentru însãnãtoºirea fostuluimare jucãtor de la C.M.Mexic 1970.

Întrecere la fotbal pe meseriiJ andarmi, voluntari ai Crucii

Roºii, mineri, cercetãtori, pom-pieri ºi simpli muncitori ºi politicienis-au înscris într-o competiþie la fotbal.

Miza este miºcarea în aer liber ºi laîntrecerea pe meserii va prima, spun organizatorii, fair play-ul.

„Campionatul se defãºoarã pentru apromova sãnãtatea prin miºcare ºi pentrua pune în miºcare tinerii din MunicipiuluiPetroºani. În cadrul evenimentului

partener este Primaria MunicipiuluiPetroºani, iar întrecerile se desfãºoarã înperioada 29-31.01.2016, în sala LiceuluiEconomic Hermes”, a declarat FeliciaVitan, preºedintele Crucii Roºii Petroºani,organizatoarea competiþiei.

În cadrul campionatului participã 10 echipe, ºi anume:

Crucea Roºie PetroºsniCrucea Roºie VulcanInsemexServiciul Volunatar PetroºaniServiciul Voluntar PetrilaPompierii PetroºaniE.M. LoneaE.M. LoneaApa Serv Valea JiuluiT.S.D. Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Marti, 26 Ianuarie 20168 Sport

Anamaria Prodaneste ceva între un personaj malefic ºi unul romantic. AceastãAngela Merkel a fot-

balului românesc n-aremamã (mã rog, per-soana Ionela Prodan seexclude din ecuaþie...),n-are tatã, ci doar pe

Reghe ºi visul ameri-can. Un vis de multîmplinit, - toatã lumeaºtie cã nu suportãRomânia – acolo undecheltuieºte ce produceaici. Anamaria Prodana devenit o ElenaCeauºescu deDâmboviþa, ea nu maiare decât propria-i

opinie ºi pãrere. Nuconsultã, nu întreabã,nu mai cere la nimenivoie. Face exact cevrea, ia pe cine vrea,de unde vrea. Totulpentru bunãstarea soþului ei LaurenþiuReghecampf, cãruia i-a fãcut o echipã de24 de karate.

Acum sã vedem ºi rezultatele. Zece jucãtori a adus doamnaReghecampf la Steaua,sã-i mai aducã lu`bãrba-su un titlu la palmares. Cã doar nucredeþi cã de dragulStelei ºi a lui Becali se strofoacã Mary dinDãbuleni.

Henþ cu mâna

ANA ARE PERE. EA LE IA, NU CERE!

Paginã realizatã de Genu TUÞU

AU BÃUT APÃ DIN VALEA JIULUI

Ce mai fac ai noºtri?