cronica vaii jiului nr. 206, luni 10 septembrie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 206

Luni, 10 septembrie 2012

SântãmãriaMicã,

o mare sãrbãtoare

pentrumomârlani

C âteva sute de oameni autrecut sâmbãtã,

8 septembrie, pragul bisericiiamplasate la poalele MunþilorParâng din satul Maleia. Cu toþii au venit, în special,pentru a o cinsti pe SfântaFecioarã Maria, bisericadovedindu-se a fi neîncãpã-toare pentru toþi cei care audorit sã asiste la slujbã.

>>> P>>> PAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Disponibilizãrileîncepute în

urmã cu 15 anicontinuã...

Î n aceste zile în care se împlinesc 15 ani

de la debutul primelor disponi-bilizãri din minerit alþi ortaciaºteaptã sã fie puºi pe liber.

>>> P>>> PAGINILE 8-9AGINILE 8-9

Cazarea în campus,convenabilã

pentru studenþi

C irca 80 % din locurilede cazare din campusul

Universitãþii de la Petroºanisunt ocupate.

>>> P>>> PAGINAAGINA 1212

Motociclistzdrobit pe DN

66 într-uncumplit accident

L a numai 31 de ani, unbãrbat din Petrila ºi-a

pierdut viaþa, într-un cumplitaccident. Pasiunea lui,motorul, este cel care i-a adusmulte satisfacþii, dar, în celedin urmã, ºi sfârºitul...

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

S ituaþia bizarã într-o bisericã din Petroºani, unde slujba religioasã se ia la întrecere

cu muzica de petrecere. S-ar putea spune cãcredincioºii înalþã rugãciuni la cer pe muzicateraselor, ori cã petrecãreþii dau pe gâtpaharele de alcool cu gândul la cele sfinte.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Slujbã pe ritmuride muzicã

ddddeeee ppppeeeettttrrrreeeecccceeeerrrreeee

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 201222 Diverse

� Vând spaþiu comer-cial în zonã centralã str. 1Decembrie 1818 laparterul blocului 124,suprafaþa 25mp. Relaþiila telefon 0722 448 428� Vând casã + teren,

5000 mp, în Vulcan(Valea Ungurului). Relaþiila telefon 0722 448 428

VÂNZÃRI

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã-- þþii ggããsseeººttii

ccoollaabboorraattoorrii sseerriiooººii ddeeaaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail:[email protected]

Cronica Vãii Jiului

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI, PetruPetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,Fotoreporter:Ovidiu POvidiu PÃRÃIANUÃRÃIANUDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKSorin TIÞESCUSorin TIÞESCUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:30 Baronii (r)10:00 Suflete pereche (r)11:00 Culoarea fericirii 12:00 Vouã (r)12:15 Baronii (r)13:15 Taxi Driver (r)14:15 Vandana (r)17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Regele luptãtorilor 22:15 Cuºca morþii 0:30 Regele luptãtorilor(r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvanºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Teleshopping 11:10 Vânãtoarea decomori 12:10 Mireasã pentrufiul meu13:00 Observator

14:00 Mireasã pentrufiul meu16:00 Observator 17:00 Acces Direct19:00 Observator

7:00 ªtirile Pro TV10:00 Tânãr ºi neliniºtit 11:00 Formidabilul 2 (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Cum sã deviinewyorkez (r)16:00 Tânãr ºi neliniºtit 17:00 ªtirile Pro TV

17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Oamenii viitorului 22:30 ªtirile Pro TV23:00 The Mentalist - Înmintea criminalului

9:30 Cunoaºte,Viseazã, Iubeºte! (r)10:30 Verde-n faþã cuCristina Þopescu, laPrima TV (r)11:30 Teleshopping 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de ras13:45 Teleshopping 14:15 Cu lumea-n cap 15:00 Spy Kids 3:Sfârºitul jocului 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport

9:45 Legendele palatu-lui: concubina regelui 10:30 Vedeta familiei 12:40 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 13:20 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 14:00 Jurnalul TVR 14:45 Teleshopping 17:00 Cãlãtor pe viaþã17:35 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 18:15 Legendele palatu-lui: Pictorul de la curte 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus 21:00 Justiþiarii Vestului22:10 Patru nopþi cuAnna 23:50 Nocturne 0:50 Matadorul

Acum doi ani scumpa noastrã mamã

Loy Agneta (Agi) ne-a pãrãsit plecând într-o

lume mai bunã.

Ne-ai lãsat nemângâiaþi cusufletul zdrobit. Ne-ai lãsatfãrã sfaturile bune, cãlduraºi iubirea de care inima ta

era plinã.Te plângem ºi nu te vom

uita niciodatã.Familia îndureratã

COMEMORARE

luni, 10.09.2012,- Petroºani, 10:00 - 15:00.

Zona afectatã este PetroºaniNord, Colonia, str. A.Iancu, str. 9Mai, Cartier Carpaþi, str. N.Bãlcescu, Piaþa centralã, Aleea

Poporului, Aleea Trandafirilor.Motivul restricþiei este înlocuirehidrant str. 1 Decembrie 1918zona bl. 59, Vulcan, 9:00 -16:00. Zona afectatã este str.M. Viteazu bl. 3 A 1, 3 B 1, 3 B2, 3 B 3, 3 C 1 , 1 M ºi 1 A.Motivul restricþiei este reconfigu-rare bransament bl. 3 B 2 pe str.M. Viteazu.

RRRReeeessssttttrrrr iiiiccccþþþþ iiii iiiiAAAAPPPPAAAASSSSEEEERRRRVVVV

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012 Actualitate 3

S ituaþia bizarã într-obisericã din

Petroºani, unde slujbareligioasã se ia la între-cere cu muzica de petre-cere. S-ar putea spune cãcredincioºii înalþã rugãciu-ni la cer pe muzicateraselor, ori cãpetrecãreþii dau pe gâtpaharele de alcool cu gân-dul la cele sfinte.

În municipiul Petroºani,lângã Parcul Central “CarolSchreter” urmeazã sã se con-struiascã prima catedralã dinlocalitate. Pânã atunci, aicifuncþioneazã un paraclis, unde,din când în când, se oficiazãslujbe religioase. Vineri dupã-amiazã e maslu, iar slujba reli-gioasã se þine, aºa cum seobiºnuieºte mai nou cam latoate bisericile, la staþie, aºaîncât sã se audã ºi afarã.Problema este cã micuþa biser-icã, unde preot paroh esteGabriel Bulf, se aflã amplasatãîntre douã restaurante cuterasã, construite anterior ºicare funcþioneazã perfect legal.

Iar de aici ºi pânã la o situaþietragi – comicã, demnã deTurnul Babel, unde nu se maiînþelege om cu persoanã, a fostun singur pas. Pentru cei veniþicu copiii în parc, situaþia este ºimai bizarã, pentru cã ascultã –involuntar – cum slujba reli-gioasã se împleteºte, în modnefericit, cu muzica formaþiilorcelor douã terase, una de-adreapta paraclisului ºi alta înfaþa lui. „Nu mi se pare normalce se întâmplã. Dacã vreau sãparticip la slujbã, mã duc eu la

bisericã, nu trebuie sã vinã bis-erica la mine, prin intermediulstaþiei”, spune o femeie, care avenit în parc cu copilul. Iar alþioameni sunt de aceeaºi pãrereºi cred cã poate ar fi trebuit sãse gãseascã altã locaþie pentrubisericã. Viitoarea catedralã dela Petroºani se consturieºte îniemdiata vecinãtate a Parcului„Carol Schreter” ºi lângã HotelPetroºani, pe un teren viran,pus la dispoziþie de municipali-tate. Primarul Tiberiu Iacob –Ridzi, care a aflat de la noi de

situaþia cel puþin neplãcutã,spune cã nu a existat altãsoluþie pentru înfiinþareaviitoarei catedrale ortodoxe.„Nu exista alt amplasament,pentru cã vroiau un teren cen-tral. Cred sã situaþia se poatetotuºi regla, iar cei de la terase,pe perioada slujbei religioase,sã întrerupã muzica. Voi vorbicu preotul paroh despreaceastã situaþie”, a declaratIacob – Ridzi.

A faceri cu sutanã

Pe de altã parte, preotulGabriel Bulf este unul dintrepurtãtorii de sutanã controver-saþi. Slujeºte peste patru paro-hii ºi, uneori, îºi mai « deleagã »slujbele dupã cum spunoamenii, cãtre alþi preoþi, acolounde se poate. La credincioºiidin cele patru parohii, arajunge cam o datã la trei sãp-tãmâni, pentru cã nu poate fipeste tot în acelaºi timp. Deasemenea, este ºi patronul uneifirme de taxi, condusã dupãcele mai laice reguli.

Carmen COSMAN

Slujbã pe ritmuri de muzicã de petrecere

L a numai 31 de ani, unbãrbat din Petrila ºi-a

pierdut viaþa, într-un cumplitaccident. Pasiunea lui,motorul, este cel care i-a adusmulte satisfacþii, dar, în celedin urmã, ºi sfârºitul, iar pri-etenii lui îl plâng acum ºi credcã viaþa a fost nedreaptã.

Tragedia s-a întâmplat în zonaMeriºor, pe DN 66, într-o curbã largã,cu douã benzi pe urcare ºi vizibilitatebunã. Poliþiºtii spun cã Mihai AlexandruSultana circula cu vitezã foarte mare,idee susþinutã ºi de martorii cumplituluiaccident ºi, din acest motiv, a intrat înplin într-un autoturism condus chiar deprimarul comunei Bãniþa, Martin IonelBurlec. Impactul a fost devastator, iarMihai Sultana a murit pe loc, la numai31 de ani. Martorii accidentului s-auîngrozit când au vãzut cele întâmplate,iar descrierea cumplitului eveniment aajuns inclusiv pe forumul motocicliºtilordin România. Iatã ce spune unul dintre

cei care a vãzut ce s-a întâmplat pe DN66 : „Dupã mine a venit un prieten cumaºina care mi-a zis de accident. R1albastru model 98-01. L-am întrebat denumãr. A zis cã era tot motorulîmprãºtiat, nu s-a dus sã se uite.Pe drumul Petroºani - Haþeg cumcobori din Bãniþa, dupã izvor, riderul l-adepãºit (avea vreo 140 dupã aprecierealui, dar curba e largã, sunt 2 benzi peurcare ºi ai vizibilitate). El s-a oprit sã iaapã, apoi, când a ajuns în curba urmã-toare, accidentul se întâmplase. Din cea vãzut amicul meu, riderul a intrat tarepe curba (care se rupe de la mijloc,fiind formatã de fapt din 2 curbe), aieºit putin pe contrasens ºi s-a acroºatcu un Logan ce urca. Motorul zob,împrãºtiat tot, riderul s-a infipt în uºaspate a Loganului ºi în roata spate.Avea casca ºi geaca franjuri, un piciorferfeniþã. Când a sosit prietenul meu,bãiatul sângera grupa mare din zona

gâtului ºi nu era conºtient.Am înþeles ca s-a nimerit ºi odoctoriþã pe acolo, dar nu aavut ce sã-i facã. Doctoriþa aîncercat sã-i elibereze cãilerespiratorii sau ceva, dar eranasol cã probabil avea ºicoloana praf. Urât”. În scurttimp, la locul accidentului avenit ºi un echipaj alAmbulanþei, însã pentrutânãrul de 31 de ani era preatârziu. Acum, prietenii ºicunoºtinþele îl plâng ºi credcã viaþa a fost nedreaptã cuacesta. I-au dedicat post -mortem ºi o paginã peFacebook intitulatã„Comemorare! Mihai Sultana– Nu te vom uita niciodatã”,unde deja s-au strâns omulþime de mesaje.

Carmen COSMAN

Motociclist zdrobit pe DN66 într-un cumplit accident

J udecãtorulcare ar fi tre-

buit sã-l judece pepoliþistul dinmunicipiul Vulcan,Adrian Sucilã,acuzat de procuroride act sexual cu unminor ºi coruperesexualã, a decis sãse abþinã.

Magistratul care aprimit dosarul lui Sucilãpentru judecare, IoanZeteº, este fostulpreºedinte al JudecãtorieiPetroºani, funcþie dincare a fost înlocuit în

urmã cu circa douã lunidupã ce i-a expirat man-datul. „În baza art.48alin.1 lit. a c.pr.pen.

admite cererea deabþinere formulatã dedomnul judecãtor ZeteºIoan în cauza care faceobiectul dosarului penalnr. 6513/278/2012 perolul JudecãtorieiPetroºani. Dosarul va fisoluþionat în data11.09.2012 de comple-tul II penal”, se aratã încomunicarea instanþei.Primul termen de jude-catã în dosarul Sucilã afost stabilit pentru marþi11 septembrie 2012.Adrian Sucilã este învinu-

it cã a întreþinut relaþiisexuale cu fiul vicepri-marului din Vulcan, unadolescent de 16 ani. Înplus, procurorii susþin cãpoliþistul a furat ºi sumade 500 de euro de latatãl minorului. În dosareste judecatã pentrucomplicitate ºi MihaelaStoica, sora bãiatului. Pede altã pare, în rechizito-riul procurorilor se aratãcã între Sucilã ºi AngelaStoica exista o relaþiedeºi edilul a susþinut cãpoliþistul a fost doar un

apropiat al familiei.Adrian Sucilã s-a declarat

nevinovat ºi a cerut demai multe ori eliberareadin arest, însã judecãtoriiau apreciat cã nu poatefi cercetat ºi judecat înlibertate.

Maximilian GÂNJU

Dosarul Sucilã- refuzat de fostul ºef alJudecãtoriei Petroºani

Cronica Vãii Jiului |Luni, 10 septembrie 201244 Actualitate

P e ultima sutã demetri...Cei care au

optat pentru ocupareaunui post în sistemul deînvãþãmânt au avutocazia de a face acestlucru vineri.

La sediul Inspectoratului ªcolarJudeþean Hunedoara a avut locultima etapã de repartizare. Încondiþiile în care nu vor fi ocupatecele 260 de posturi, existã posibil-itatea sã se organizeze un nouconcurs.

“Avem un numãr total de 260de posturi care pot fi ocupate. Încazul în care mai rãmân posturisãptãmâna viitoare urmeazã oetapã de repartizare a profesorilorcu studii necorespunzãtoare. Vorparticipa, practic, la un concurspentru a obþine o notã de tre-cere”, a declarat Marta Mate,purtãtor de cuvânt al ISJHUnedoara.

În aceastã ultimã etapã existãposibilitatea ca ºi cei care nu austudii de specialitate sã se prezintela concurs.

„Existã anumite discipline lacare vom apela la acest tip deconcurs, însã disciplinele la careau mai rãmas profesori nereparti-zaþi cu studii corespunzãtoare nuse va organiza concurs. Pentrudisciplinele la care avem suficientãresursa umanã nu vom organizaconcursul decât pentru profesoriicu studii necorespunzãtoare.Acolo, bineînþeles (unde nu existãresursa umana-n.r.) cã avem

nevoie de ocuparea acestor cate-dre, dar împreunã cu unitãþileºcolare respective vom rezolvaaceastã problemã”, a mai specifi-cat sursa citatã.

Numãrul cadrelor didactice cares-au înscris la concursul de titu-larizare a fost de 600, dar înetapele precedente o parte din eiau fost repartizaþi fie prin titu-larizare fie prin suplinire.

Raul IRINOVICI

Ultima ºansã pentru profesori

S ute de tinericare nu au

luat Bac-ul anulacesta îngroaºãrândul ºomerilordin Valea Jiului.

Nici bine nu s-auafiºat rezultate finale laBacalaureatul dinsesiunea a doua, cã laAgenþiile Locale pentruOcuparea Forþei deMuncã au ºi venit absol-venþii care nu au trecutexamenul. La Petroºani,cel puþin, în aceste zileau venit sute de tinericare s-au înscris în evi-denþe în speranþa de agãsi un loc de muncãsau pentru a beneficiade ajutorul de ºomaj.“Avem peste 250 de

absolvenþi înregistraþi, încãutare de loc demuncã, iar undeva peste50 de absolvenþi ºi-aucerut ºi indemnizaþia deºomaj. Este un numãrdestul de mare, având învedere cã suntem doarîn prima sãptãmânã de

când am preluatdosarele absolvenþilorpentru indemnizaþia deºomaj”, a declarat IudithBabþan, ºef AgenþiaLocalã pentru OcupareaForþei de MuncãPetroºani.

Se estimeazã cã

numãrul absolvenþilorcare vor veni sã cearãsprijin de la stat, vacreºte în zilele urmã-toare.

LuizaANDRONACHE

Absolvenþii de liceu au trecutddddiiiinnnn bbbbaaaannnnccccãããã llllaaaa ººººoooommmmaaaajjjj

Î n timp ce înunele judeþe

mobilierul necesardotãrii claselorpregãtitoare nu afost încã livrat, înHunedoara situaþiaeste mai rozã.

Cu unele excepþii,majoritatea celor 194 declase destinate prichin-deilor au intrat deja, înposesia mãsuþelor ºiscaunelor comandate decãtre Inspectoratul ªcolarJudeþean Hunedoara. Pertotal, mobilierul care vaintra în clasa 0 a costat

aproximativ 434.000 delei.

În clasa pregãtitoare,activitãþile vor fi împãrþitepe douã secþiuni:recreere, respectivpredare. Prin urmare,fiecare salã de clasã vaavea ºi un loc de joacãpentru micuþi, undeaceºtia se vor putearelaxa dupã lecþiile pre-date. Important mai esteºi faptul cã elevii din clasanou înfiinþatã nu vor priminote ºi nici nu vor aveamanuale. În Hunedoara,în clasa pregãtitoare, aufost înscriºi 2.170 decopii.

Mircea NISTOR

L uni, 10 septembrie,demareazã concursul

de admitere laUniversitatea dinPetroºani. Sesiunea detoamnã va demara cuînscrierea candidaþilor, înperioada 10 – 18 septem-brie, rezultatele urmînd afi afiºate în 20 septembrie.

Dupã depunerea ºi analizareacontestaþiilor, rezultatele finale vorfi afiºate în data de 22 septem-brie. Candidaþii declaraþi admiºi pelocurile finanþate de la buget îºivor putea depune actele în perioa-da 20 - 23 septembrie. În ceeace-i priveºte pe candidaþii admiºicu taxã, aceºtia vor fi nevoiþi sãachite suma de 400 de lei din taxade ºcolarizare.

Pentru sesiunea de admitere dinaceastã toamnã, la Universitateadin Petroºani, mai sunt disponibilecirca 1.000 de locuri. Cele maimulte dintre acestea sunt la mas-

terat, respectiv 695, 150 dintreacestea fiind bugetate. Alte 234de locuri bugetate vor fi scoase laconcurs la licenþã, ciclul I.

Mircea NISTOR

Viitorii studenþi încep admiterea Au venit bãncuþeleppppeeeennnnttttrrrruuuu ppppiiiicccciiii

M ulte dintre mate-rialele de con-

strucþie ori ornamentalece au fost înlocuite înmunicipiul Petroºani, n-au mai ajuns pe mânaunor „bãieþi descur-cãreþi” care tratau cumuncitorii ºi în schim-

bul unui litru de þuicã,îºi pavau curþile sau îºiconstruiau anexe.

Bordurile, pavele, þiglele darºi alte materiale înlocuite înurma proiectelor derulate demunicipalitate sunt valorificate

de edili. Un exemplu estereprezentat de þiglele de peblocurile de locuinþe ce auintrat în programul de reabil-itare. „Þiglele rezultate dupãînlocuire sunt depozitate deangajaþii noºtri ºi am identificatlocuinþe sau alte imobile ce

aparþinPrimãrieiºi care au nevoiede aceste materiale. În bazaunui tabel, omul vine ºiprimeºte aceste þigle spreexemplu, câte are nevoie. Areacoperiºul spart pe porþiuneaX, atâtea þigle primeºte. De cesã mai cheltuim bani din buge-tul local, pentru cã imobilelesunt ale noastre ºi ar trebui canoi sã le reparãm”, spun edilii.Pe acelaºi principiu ºi bordurileînlocuite în centrul Petroºaniu-lui, în zona Teatrului „I.D.Sârbu” vor ajunge în cãtunulDâlja. Cu aceste materiale va fi

fãcutun teren

de sport dincãtun. „Vrem sã facem

un teren de fotbal, de sport înDâlja. Am fãcut proiectul ºi amprevãzut ºi fonduri pentru aachiziþiona porþile de fotbal.Suma ar fi undeva la vreo 2-3mii de lei. Îl îngrãdim cu bor-duri ºi va arãta foarte bine, iarcei care locuiesc acolo se vorputea bucura de el. Chiar ºiPrimãria are de gând ca peviitor sã organizeze competiþiiacolo, pentru cã zona estesuperbã”, mai spun reprezen-tanþii municipalitãþii Petroºani.

Maximilian GÂNJU


CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

T rãiesc scormonindprin gunoaie în

cãutarea materialelorreciclabile pe care lepredau apoi centrelor decolectare. Construireadepozitelor ecologice dedeºeuri i-ar lãsa fãrãprincipala sursa devenit. Cum în ValeaJiului este încã multpânã sã aven o groapãecologicã, deºi e trist,viitorul sunã bine pen-tru ei!

Zeci de sãraci din ValeaJiului trãiesc pe lângã gheneleºi containerele de gunoi alecelor ºase localitãþi, iar printreei ºi foºti ortaci râmaºi pe dru-muri la “marea disponibilizare”.Temãtori ºi ruºinaþi pentru cãau ajuns sã trãiascã de pe urmagunoaielor, oamenii ºi-au fãcuto adevãratã industrie dingunoiul aruncat de noi, unde,de pe urma materialelor reci-clabile, îºi asigurã o pâine pemasã. Oamenii nu-ºi dezvãluienumele ºi fug din caleaaparatelor de filmat. Suntruºinaþi pentru cã odinioarã

aveau a o leafã bunã iar acumau ajuns sã adune doar câþivabãnuþi pe zi, cât sã le ajungãpentru o pâine ºi o sticlã detãrie. Unii sunt tineri, n-au apu-cat mina ºi nici nu o vor apucadeºi încã este un loc de muncãce oferã bani mai mulþi faþã dealte activitãþi. “Nu am ce face,trebuie sã trãiesc ºi eu cumva ºisã pun o pâine pe masã lacopii. În campaniile electoraleau promis locuri de muncã, dar

dupã aceea ne-au lãsat cu ochiiîn soare. Muncesc pentru 10lei, trec de cinci ori dimineaþaºi de cinci ori seara latomberon”, spune unul dintretinerii care trãiesc de pe urmadeºeurilor din container.

C oncurenþa pegunoaie

Fiecare container ºi ghenã

este arondatã. Pânã când vineo nouã “marfa”, bãrbaþii ºifemeile aºteaptã prin zonã, sãnu aparã altcineva înaintea lor.“Haideþi la sticle de plastic”,strigã o voce ºi imediat toatepersoanele se îndreaptã spreun container de lângã teatruldin Petroºani. Adunã tot cepoate fi vândut ºi sorteazã însaci de plastic gãsiþi tot întomberon. Odatã adunate, sti-clele de plastic sunt depozitate

în alþi saci imenºi ce suntpregãtiþi dinainte. Fac bani câtpentru pâine ºi ceva de mân-care. Pentru ei este o meserieca oricare alta, atât timp câtpot trãi de pe urma ei. Practic,sãracii ne fac nouã colectareaselectivã a gunoaielor pentrucare autoritãþile locale auîntocmit proiecte europene ºiau primit bani. Cu vorba bunãînsã n-a mers ºi puþini sunt ceicare se duc la container cugunoiul sortat aºa cum ar finormal.

Maximilian GÂNJU

S trãzile undeSE Paroºeni

a reabilitat infra-structura laPetroºani vor fireparate.Administraþiaoraºului promiteasfaltarea artereirutiere ºi astaimediat ce acolose vor finalizalucrãrile la ter-moficare.

Potrivit primaruluiTiberiu Iacob Ridzi,strada ªt. O Iosif,aflatã în imediatavecinãtate a primãrieidin municipiu, vareveni la normal ºi vaarãta chiar mai binedecât înainte. Nu mairãmâne decât caresponsabilii de la ter-moficare sã-ºi încheieacolo lucrãrile ºi apoitotul revine la normal.Asta, în condiþiile încare oamenii din zonarespectivã se plâng de

disconfortul legat delucrãri. „Abia dacãputem sã ieºim dinscara blocului. Suntnevoitã sã merg prinspatele blocului, pen-tru cã prin faþã nu sepoate”, spune ofemeie ce locuieºte înzona respectivã.

În replicã,primarulTiberiu Iacob Ridzispune cã va lua legã-tura cu cei care faclucrãri sã montezepoduri de traversare agropilor sãpate înasfalt, iar imediat ce

lucrãrile sunt gata,strada va fi asfaltatã.„Lucrãrile încurcã cir-culaþia, dar altã soluþietehnicã nu existã.Acolo se schimbãmagistrala de laParoºeni.

Dupã ce lucrãrilevor fi gata, vom intracu reabilitarea. Toatãzona e prinsã într-unproiect. Lucrarea afost deja licitatã ºiatribuitã unui con-structor, iar noi vomintra în teren lamomentul oportun”, a

precizat Tiberiu IacobRidzi, primarulmunicipiuluiPetroºani.

Lucrãrile de reabil-itare a reþelei de ter-moficare au început lasfârºitul lunii iulie ºiacolo a fost schimbatãtoatã instalaþia exte-rioarã. Acestea se vorfinaliza în câteva sãp-tãmâni, dupã carestrada va reveni lanormal.

DianaMITRACHE

Ei ne fac “colectarea selectivã” !

Asfaltãri deja licitate,dddduuuuppppãããã rrrreeeeppppaaaarrrraaaaþþþþ iiii iiii

Primãria Petroºani a trecut la reciclãri

„Mi s-a umplut inima debucurie când am vãzut câþioameni au venit sã asiste la slujbã. Bãºtinaºii de aici, momâr-lanii, ºi-au pãstrat credinþa ºi,spre bucuria mea, tradiþiile.Mã bucur cã am fost prezentaici, cu ocazia acestei marisãrbãtori ortodoxe, ºi abiaaºtept sã revin la biserica depe Maleia”, a declarat preotulNicolae Negoi. Deosebit a fostºi faptul cã, într-o zi fãrã ploaie,brâul bisericii a fost acoperit,pentru o clipã, de un curcubeu.

O bisericã dedicatã„Mamei”

Biserica de pe Maleia, una deo frumuseþe aparte, a fost ridi-catã,

exclusiv, din fonduri private. Maiexact, de cãtre AurelianSerafinceanu, în memoria mameiºi bunicilor, refugiaþi dinCernãuþi. Ajunºi în Valea Jiului,aceºtia au fost primiþi foarte binede cãtre localnici,

motiv pentru care omul de afaceri a decis sã construiascã

acest sfânt lãcaº ce poartãhramul „Naºterea SfinteiFecioare Maria”. „Amconstruit aceastã biseri-cã în memoria mamei ºibunicilor mei care au

fost nevoiþi sã-ºipãrãseascã plaiurile natale pentrua se refugia, în timpul rãzboiului,aici. Pentru cã oamenii dincomunitatea localã de pe Maleiasunt niºte oameni deosebiþi ºi i-au primit cu braþele deschise înrândul lor pe mama ºi pãrinþiimei am decis sã mã revanºez ºieu cumva. Mai exact am constru-it aceastã bisericã”, a declaratAurelian Serafinceanu, ctitorulsfântului lãcaº ortodox.

M omârlanii,pãstrãtorii

„credinþei”Sãrbãtoarea Naºterii

Sfintei Maria, adâncintratã în tradiþiile momâr-lanilor, este cunoscutã ºisub denumirea deSântãmãrie Micã. „Labãºtinaºii Vãii Jiului, caorice sãrbãtoare care tre-buie þinutã ºi sfinþitã prinîncetarea oricãror treburigospodãreºti, în 8 septem-brie sunt interzise acþiuniledomestice importante.Zilele care preced, respec-tiv ce urmeazã sãrbãtorii ºianume cele de 7 ºi 9 sep-tembrie sunt considerate

„zile sacre” fiind cunoscute subdenumirea de „cercurile SfinteiMarii”. Pentru momârlani, sãrbãtoarea Naºterii MaiciiDomnului marcheazã sfârºitulverii ºi începerea toamnei,reprezentând ºi termenul limitãpânã la care oile momârlanilor

stau pe

munte la pãºunatul de obºte. În8 septembrie oile coboarãpregãtindu-se de transhumanþã ºiiernat”, a precizat preotul parohDimitrie Jura.

„C ele sfinte”, urmatede o agapã.

FrãþeascãDupã încheierea slujbei

religioase, participanþii au fostinvitaþi la o sãrbãtoare câmpe-neascã, denumitã agapã

frãþeascã,unde au fost

servite mâncãruri tradiþionalemomârlãneºti gãtite doar decãtre bãrbaþi.

„Astãzi bãrbaþii gãtesc ºifemeile stau la masã. Ãsta esteobiceiul ºi trebuie sã-l respectãm.Am fãcut ciorbã cu carne de oaieºi pãsat. Adicã un fel doi ce areîn compoziþie varzã, carne deoaie, unturã, ceapã, roºii, sare ºialte condimente pe care le ºtiudoar eu. Cã, doar de aia, suntbucãtar ºef încã de la primamanifestare de acest gen... Ca ºipe Bãsescu, nici pe mine nu mãpoate schimba nimeni, suntveºnic. Lãsând gluma la o parte,am început munca dis-de-dimineaþã, încã de la ora 5, pentru cã aveam mult de lucru.Pentru masa de astãzi am sacrifi-cat 9 oi ºi am pregãtit cam 800de porþii de mâncare. Respectivcam tot atâtea ca la nunta fiiceimai mici a preºedintelui”, a spusbucãtarul ºef Aron Marc

B ãrbaþii, cei mai bunibucãtari

Potrivit organizatorilor, pânã laurmã, numãrul mesenilor a fostmai mare de 800. Mulþi dintreaceºtia au venit nu numai de peMaleia sau din Petroºani ci ºi dinSãlãtruc, Slãtinioara, PeºteraBolii, Petrila sau Lupeni.„Mâncare mai bunã ca bãrbaþii nuface nimeni. În plus, nimic nu se

comparã la gust cu mâncareafãcutã la ceaun, la foc de lemne.De aia vin aici la masã, deSântãmaria Micã, de câþiva anibuni”, a spus Maria Suciu. „Îmi lãsagura apã încã de când eram la slujbã ºi am simþit mirosul mâncãrii.La noi, la momârlani, nimic nu estemai bun decât o mâncare fãcutã cucarne de oaie. În plus, mâncareafãcutã de bãrbaþi este cea maibunã, cu atât mai mult cu câtfemeile nu trebuie sã miºte niciundeget”, a declarat o altã femeie.„Eu, ºi cu familia, venim de anibuni aici de Sfânta Marie. Suntemsãraci, locuim în blocul de locuinþesociale, dar ºtim cã momârlanii îºifac pomanã cu noi ºi ne dau câte omasã”, a precizat un bãrbat dincartierul Colonie din Petroºani.„Este pentru prima oarã când vinaici dar voi reveni. Slujba a fostdeosebitã, mâncarea estenemaipomenit de bunã, aºa cã anulviitor voi face tot posibilul pentru aveni aici pe Maleia”, a spus Olga Mititelu din Lupeni.

Manifestarea dedicatã celebrãriiNaºterii Sfintei Fecioare a fostorganizatã, ca de obicei, deFundaþia Creºtinã Sfânta Maria.De-a lungul anilor aceasta s-a impli-cat ºi în ajutorarea vârstnicilor, copi-ilor din centrele de plasament dar ºia altor oameni nevoiaºi din judeþulHunedoara ºi din Cernãuþi.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012 Fotoreportaj 76 Fotoreportaj

SSâânnttããmmããrriiaa MMiiccãã,, oo mmaarree ssããrrbbããttooaarree ppeennttrruu mmoommâârrllaannii

C âteva sute de oameni au trecut sâmbãtã, 8 septembrie, pragul bisericii amplasate la

poalele Munþilor Parâng din satul Maleia. Cu toþii auvenit, în special, pentru a o cinsti pe Sfânta FecioarãMaria, biserica dovedindu-se a fi neîncãpãtoare pentru toþi cei care au dorit sã asiste la slujbã.Aceasta a fost oficiatã de cãtre trei preoþi - DumitruJura, Florin Vâlcea ºi Nicolae Negoi.

C NH a câºtigat un contract de închidere ºi

ecologizare a unui perimetruminier. Societatea specializatã cu închiderea ºiecologizarea perimetrelorminiere a atribuit un contract Companiei Naþionalea Huilei.

Este vorba de lucrãri deînchidere subteranã pentruobiectivul mina Defor – Lonea.

Valoarea contractului este deaproape 550 de mii de lei, iaracesta a fost atribuit „fãrã publicarea prealabilã aunui anunþ de participare,Lucrãrile / produsele / serviciilepot fi furnizate numai de unanumit ofertant, dinmotive tehnice”.

Compania a câºtigat puþinecontracte de acest gen.Majoritatea au fost adjudecatede societãþi „specializate” dinjudeþele Gorj ºi Cluj.

M ina Defor, închisãdin 1971

Conform datelor dinMonitorul Oficial, 2007/449,Mina Defor din Lonea a fostînchisã în urmã cu 41 de ani,adicã în anul 1971. Pentruînchiderea ºi ecologizarea aces-teia, statul roman a alocat, întotal, suma de 3.405.596 de lei.Pentru închiderea ºi ecolo-gizarea efectivã a perimetruluiminer s-au alocat 3.223.496 delei, iar pentru monitorizarepostinchidere 446.971 de lei.

22 de perimetre miniereînchise în Valea Jiului

Sume halucinante sunt aruncate în joc când vine vorbadespre închiderea perimetrelorminiere ºi monitorizarea postînchidere.

Iar aceºti bani se adãugã celoralocaþi deja, din 1998 ºi pânã înlunã martie, pentru lucrãrile dejaefectuate. Sunt sume alocate cugenerozitate de guvernanþii cãro-ra le pasã prea puþin despre cese întâmplã cu minele active. Sãnu uitãm cã în 2011 CompaniaNaþionalã a Huilei nu a primitnici un leu drept subvenþie.

Banii s-au acordat anul aces-ta, dar numai pentru minele

care au intrat pe program deînchidere. Mai mult decât atât,pentru lucrãrile de investiþii,Executivul (cel vechi, nu celproaspãt numit) a decis, la apro-barea bugetului, sã lase CNH sãse descurce cu fondurile proprii,în timp ce limiteazã drasticpreþul de vânzare a huilei energetice cãtre beneficiari.

Conform datelor oficiale, înceea ce priveºte mineritul întotalitatea lui, din 1998 ºi pânãîn 2010 au fost aprobate 11hotãrâri de Guvern, care auvizat închiderea definitivã, con-servarea, ecologizarea ºi moni-torizarea post închidere a numai puþin de 556 de obiectiveminiere.

Iar din 2004 ºi pânã în mar-tie 2012 s-au dat peste 143 demilioane de lei pentru conser-vare, iar alte 638 de milioane delei s-au cheltuit pentru închidereºi ecologizare. ªi toate acestefonduri necesare pentru efectu-area lucrãrilor au fost de laBugetul de Stat al României,acelaºi buget extrem de sãraccând vine vorba despresusþinerea activitãþii extractive.Iar programul continuã, iarsumele preconizate a fi cheltuite

sunt halucinante.Datele oficiale aratã cã, în

perioada 2012 – 2035 – con-form strategiei procesului dereconstrucþie ecologicã a siturilorafectate de industria minierã dinRomânia – se preconizeazã chel-tuirea a 54 de milioane de leipentru conservare ºi a altor 2,3miliarde de lei pentru închidereºi ecologizare. În plus, peste unmiliard de lei va fi înghiþit pentrumonitorizarea post închidere.Numai în perioada 2012 –2014 sumele prevãzute atingaproape 500 de milioane de lei!

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 2012 Actualitate 98 Actualitate

“N u îi înþeleg pepãrinþii care nu îºi

duc copiii la teatru”.Este afirmaþia fãcutã demaestrul AlexanderHausvater care s-a aflatla Petroºani, la teatrulDramatic ID Sârbu.

Regizorul spune cã teatrul nutrebuie sã fie un lucru tabu. Înteatru trebuie îmbinate maimulte elemente pentru toatevârstele astfel încât acesta sãdevinã atractiv pentru toþi. Maimult, pentru atragerea spectato-rilor la teatru trebuie sã seimplice mai multe foruri.

“E de obligaþia teatrului, depoliticinenii oraºului ca toatãlumea sã vinã la teatru. Nu îiînþeleg pe pãrinþii care nu îºi duccopiii la teatru.

Tânãrul trebuie forþat sã vinãla teatru”, a spus AlexanderHauvater.

Maestrul gãseºte ºi o posibilãexplicaþie pentru lipsa de interespentru teatru.

“Ignoranþa e cã oamenii carescriu teatru sunt bãtrâni ºi nuscriu despre ce se întâmplã. Nuînþeleg de ce ºcolile nu au edu-caþie dramatic. Educaþia nu e unmanual ci e o experienþã deviaþã. Nu e pictura, nu e muzicã,nu e scris ci e toate artele.

Teatrul e ceva activ”, mai pre-cizeazã maestrul regizor.

Mai mult, regizorul consi-

dera cã declinul teatru-lui se datoreazã ºi sceneipolitice.

“Niciodatã în Românianu am simþit greutatea ºiimposibilitatea pentru cultura.Clasa politica a distrus culturacare omoarã sufletul, Româniaare o culturã istoricã foartevastã, dar o politicã de rahat”, amai precizat Hausvater.

TeatrulDramatic „I.D. Sârbu” dinPetroºani ºi-a deschis porþile pe9 septembrie, la ora 18.00, cu

premiera „Foºnetul frunzelor”,în regia lui Alexander Hausvater.

Anul 2012 este al 64-lea dinviaþa Teatrului Dramatic „I.D.Sârbu” Petroºani.

Regizorul AlexanderHausvater nu este la primareprezentaþie la Petroºani. El aîncheiat stagiunea 2008-2009cu „FridaKahloMania”, un realsucces la momentul respectiv,

iar „Foºnetul frunzelor” a fostspectacolul care a deschis stag-iunea 2012-2013.

Andreea Tokai ºi NicolaeVicol, actorii din rolurile princi-pale, au dat viaþã personajelorlui Kroetz (Martha ºi Otto), într-olume pudicã, rece ºi bazatã pebeneficii.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

H ausvater: “Clasa politicã a distrus cultura care omoarã sufletul,

România are o culturã istoricã foartevastã, dar o politicã de rahat”.

Teatrul, loc “interzis” tinerilor

N oua stagiuneteatralã s-a

deschis, în acest an,duminicã 9 septem-brie. Teatrul „I. D.Sîrbu” din Petroºania prezentat cuaceastã ocazie piesa„Foºnetul frunzelor”semnatã de cãtreFranz Xaver Kroetz.

„Pentru noua stagiuneîmi doresc sã avem sãlilemereu pline, sã avemaceeaºi deschidere ºicolaborare bunã cuautoritãþile ºi, ca înfiecare duminicã, sãavem sala plinã cupãrinþi, bunici ºi copii, laspectacolele dedicatecelor mici.

De asemenea îmidoresc ca spectacolelenoastre sã fie selectateºi, deci, sã fie prezente

la cât mai multe festi-valuri naþionale ºiinternaþionale.

Pe de altã parte,vreau sã precizez cãnoua stagiune vaaduce ºi o premierãpentru teatrul dinPetroºani. Este vorbadespre un musical”, adeclarat NicoletaBolcã, directorulTeatrului „I. D. Sîrbu”din Petroºani.

Regia primei piesecare a fost prezentatãpublicului dinPetroºani, cu ocaziadeschiderii noii stagi-uni, i-a aparþinut luiAlexandru Hausvater.Din distribuþia specta-colului au fãcut parteactorii Andrea Tokai,Nicolae Vicol, IzabelaBadovics, IsabellaVoneafca ºi SelineMatei.


Actori noi la

PetroºaniD in aceastã toamnã,

trupa de actori ateatrului din Petroºani s-aîmbogãþit cu încã 11 tineri.

Aceºtia sunt absolvenþi dinacest an ai UniversitãþiiNaþionale de Artã Teatralã ºiCinematograficã ºi vin dinBucureºti, Cluj - Napoca, Sibiuºi Târgu Mureº.

„Noii noºtri actori fac partedintr-o generaþie foarte bunãcare promite. Sperãm ca ºi cusprijinul lor sã dovedim cã în

teatru, cel puþin, ora exactã nuse dã doar de la Bucureºti ºi cãavem ºi noi un cuvânt de spus”,a declarat Nicoleta Bolcã, director Teatru „I. D. Sîrbu”Petroºani.

Tinerii actori ajunºi în aceastã

varã la Petroºani îºi vor facedebutul scenic în piesa „Moaracu noroc”, cea de-a doua piesãce va fi jucatã în aceastã toamnãpe scena teatrului din ValeaJiului.


Î n aceste zile în care se împlinesc 15 ani

de la debutul primelordisponibilizãri din mineritalþi ortaci aºteaptã sã fiepuºi pe liber.

Dacã în septembrie 1997pãrãseau mineritul aproape20.000 de mineri, acum,numãrul disponibilizaþilor va fide doar aproximativ 200.

În anul 1997 au fost disponi-bilizaþi 18.312 dintre angajaþiifostei Regii Autonome a HuileiPetroºani, actuala CNH SA.

Dintre aceºtia, 82,12% eraubãrbaþi ºi 17,88% femei. 503dintre ei aveau studii superioare,2.747 erau absolvenþi de liceu ºi15.062 aveau doar 10 clase.

În acelaºi timp, printreprimii mineri disponibilizaþise aflau 10.844 de ortaci calificaþi, dar ºi 4.218 denecalificaþi. În funcþie demeserii, cei mai mulþidisponibilizaþi s-au regãsitprintre mineri, urmaþi delãcãtuºi ºi electricieni. Potrivitvârstei, cei mai mulþi dintredisponibilizaþi aveau între 26ºi 35 de ani, fiind urmaþi decei care se încadrau în categoria 35-45 de ani.

În urmã cu 15 ani de zileîn Valea Jiului, în minerit,activau circa 55.000 de persoane. În 2012 numãrulacestora, dupã mai multe valuri de disponibilizãri, aajuns la doar 7.000...


Stagiunea s-a deschis cu „Foºnetul frunzelor”

CNH închide ºi ecologizeazã o minã

Mina Defor ecologizatã dupã 41 de ani de la închidere

Disponibilizãrile începute în urmã cu 15 ani continuã...

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 7 septembrie 20121100 Diverse

H O R O S C O P 1 0 s e p t e m b r i e 2 0 1 2

Un prieten vã propune sã vãasociaþi într-o afacere. Nu luaþi odecizie astãzi, pentru cã riscaþi sãnu fie cea mai bunã. Relaþiilesentimentale decurg foarte bine.Petreceþi o searã romanticã încompania partenerului de viaþã.

În prima parte a zilei nu vãreuºeºte mai nimic ºi simþiþi cãvã irosiþi energia. Prietenii ºifamilia vã înþeleg ºi vã ajutã. Fiþiprudent ºi nu refuzaþi ajutorul pecare vi-l oferã o persoanã mai învârstã din familie.

Ar fi bine sã nu vã faceþi un pro-gram strict, pentru cã veþi finevoit sã-l schimbaþi de câtevaori pe parcursul zilei. Faceþi maimulte drumuri scurte în interesulfamiliei. Este o zi favorabilãrezolvãrii unor probleme finan-ciare.

Nu este o zi bunã pentruinvestiþii sau pentru afaceri. Încursul dimineþii primiþi o veste dela o rudã apropiatã, care vãschimbã planurile în legãturã cuo cãlãtorie. Evitaþi activitãþilecare necesitã atenþie ºi putere deconcentrare.

În cursul dimineþii s-ar putea sãfiþi cam confuz. Lãsaþi afacerilepe mâine, oricât ar pãrea deurgente, altfel riscaþi sã luaþidecizii greºite, cu consecinþegrave. În schimb, pe plan senti-mental parcurgeþi o perioadãfavorabilã.

Grijile pe care vi le faceþi nu suntjustificate. Aveþi ºanse reale dereuºitã, atât pe plan social, cât ºisentimental. Nervozitatea pecare o resimþiþi se datoreazãoboselii acumulate. Ocupaþi-vãde activitãþi de rutinã ºi odihniþi-vã mai mult!

Sunteþi cam confuz ºi s-ar puteasã nu-i înþelegeþi corect pe ceidin jur. Se pare cã nici intuiþianu vã ajutã astãzi, dar vã puteþibaza pe sfaturile unei rude maiîn vârstã. Evitaþi întâlnirile deafaceri ºi amânaþi deciziileimportante.

Nu sunteþi în formã ºi nu vãsimþiþi înstare sã terminaþi olucrare importantã. Nu vãasumaþi noi responsabilitãþi, pen-tru cã riscaþi sã vã irosiþi energia.În partea a doua a zilei sunteþiinvitat la o petrecere, unde undevã simþiþi excelent.

Se pare cã traversaþi o perioadãîn care lipsa banilor vãneliniºteºte. În prima parte azilei, nu este exclus sã întâmp-inaþi dificultãþi la locul de muncã.Colegii ºi ºefii vã înþeleg ºi vãajutã. N-ar strica sã acordaþi maimultã atenþie familiei.

O rudã mai în vârstã vã ajutã sãluaþi o decizie importantã în priv-inþa relaþiilor sentimentale.Simþul practic nu vã ajutã astãzi,dar vã puteþi baza pe sprijinulfamiliei ºi al prietenilor. Evitaþidiscuþiile în contradictoriu!

În prima parte a zilei, ocunoºtinþã vã solicitã sprijinulîntr-o problemã de afaceri, de peurma cãreia veþi avea de câºtigatºi dumneavoastrã pe plan finan-ciar. Evitaþi speculaþiile de oricenaturã! Petreceþi o searã roman-ticã împreunã prietenii.

Astãzi nu este recomandabil sãvã asumaþi noi responsabilitãþi lalocul de muncã. Amânaþi decizi-ile importante ºi pãstraþi-vã cal-mul în discuþiile cu colegii!Situaþia financiarã este destul debunã, dar simþul practic esteredus ºi vã poate crea probleme.

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

ConvocatorÎn temeiul prevederilor art.94 alin.2 ºi

3 din Legea administraþiei publice localenr.215/2001, republicatã, cu modi-ficãrile ºi completãrile ulterioare, se con-voacã Consiliul Judeþean Hunedoara înºedinþã extraordinarã, la sediul acestuia,pentru data de 11 septembrie 2012,ora 1200, cu urmãtoarea ordine de zi :

1. Proiect de hotãrâre privind apro-barea repartizãrii pe unitãþi adminis-trativ-teritoriale a sumelor defalcate dintaxa pe valoarea adãugatã ºi a sumelordefalcate din impozitul pe venit, pentrususþinerea programelor de dezvoltarelocalã ºi pentru susþinerea proiectelorde infrastructurã care necesitã cofi-

nanþare localã pe anul 2012;2. Proiect de hotãrâre privind rectifi-

carea bugetului propriu al judeþuluiHunedoara pe anul 2012;

3. Proiect de hotãrâre privind modifi-carea Hotãrârii Consiliului JudeþeanHunedoara nr.100/2012 privind orga-nizarea comisiilor de specialitate aleConsiliului Judeþean Hunedoara peprincipalele domenii de activitate;

4. Proiect de hotãrâre privind prelu-area unor imobile din domeniul public alstatului ºi din administrarea MinisteruluiApãrãrii Naþionale în domeniul public aljudeþului Hunedoara ºi în administrareaConsiliului Judeþean Hunedoara.

Preºedinte,Mircea Ioan MOLOÞ

� DN 66 Haþeg - Baru Mare � DN 68 Haþeg- Toteºti � DN 68 Toteºti - Zeicani � DN 66

Haþeg - Cãlan � DN7 Mintia - Veþel� DN7 Veþel - Leºnic � DN7 Leºnic -Sãcãmaº � DN7 Ilia - Gurasada � DN7Gurasada - Burjuc � DN7 Burjuc-Zam

Deva, Calea Zarand; � Sântuhalm; DN 76ªoimuº - Bejan � Lupeni pe DN 66A ºi B-dul

Nicolae Titulescu

AAAAmmmmppppllllaaaassssaaaarrrreeeeaaaa RRRRaaaaddddaaaarrrreeeelllloooorrrr îîîînnnn

jjjjuuuuddddeeeeþþþþuuuullll HHHHuuuunnnneeeeddddooooaaaarrrraaaa

LLLLuuuunnnniiii 11110000 SSSSeeeepppptttteeeemmmmbbbbrrrriiiieeee 2222000011112222

E ducaþie despre patrimo-niu. În perioada 03-08

septembrie 2012 laHunedoara ªcoala de varãa Proiectului ECHOE ºi alproiectului Tabãrã inter-naþionalã de varã înHunedoara, România pentruspecializaþi ºi publicul larg aavut loc o dezbatere privindeducaþia.

Proiectul ECHOE abordeazã prob-lema metodelor de a combina edu-caþia pentru ºi despre patrimoniu (înspecial cea legatã de sit-uri istorice ºiarheologice) cu educaþia în aer liber(cuprinzând elemente de ecologie,protecþia patrimoniului, acitivitãþi înaer liber, sport). În prima etapã deimplementare, partenerii din proiectau cãutat sã identifice dificultãþile cucare se confruntã furnizorii locali din

þãrile implicate în proiect în aplicareaacestei abordãri integrate a procesuluide formare. Pe baza raportului asupranevoilor de învãþare ale formatorilorºi profesioniºtilor din instituþiile deculturã, a fost elaboratã o serie dedo[RTF bookmark start:}_GoBack[RTF bookmark end:}_GoBackcumente care sã ofere

îndrumare metodologicã formatorilorºi organizaþiilor din domeniul edu-caþiei ºi culturii. Ulterior, în cadrulunor ateliere organizate la nivel local,au fost dezvoltate abordãri practicepentru crearea ºi implementarea unorprograme educaþionale combinate.Rezultatele proiectului urmeazã sã fieprezentate într-o Carte cu resursepentru furnizori publici ºi privaþi deprograme educaþionale în aer liber,operatori culturali, autoritãþi publice,organizaþii neguvernamentale dindomeniul educaþiei, culturii ºi petre-cerii timpului liber. Cartea va fi publi-catã în englezã ºi în limbile naþionaleale partenerilor implicaþi în proiect.

Pe perioada întregii sãptãmâni,participanþii au lucrat în cadrul a treimodule de lucru dedicate unor studiide caz precum arheologie, etnografie,patrimoniu cultural ºi animaþie localã,pentru a dezvolta programe edu-caþionale dedicate unor categorii câtmai vaste de public. La aceastã ºcoalãde varã participã specialiºti dindomenii variate, de la culturã, edu-caþia adulþilor, psihologie, muzeologie,etc.

Raul IRINOVICI


Educaþie despre istorie cu metodemmmmooooddddeeeerrrrnnnneeee ººººiiii iiiinnnntttteeeerrrraaaacccctttt iiiivvvveeee

C irca 80 % dinlocurile de

cazare din campusulUniversitãþii de laPetroºani sunt ocu-pate. Principalulatuu pe care un stu-dent îl are atuncicând alege o camerãla cãmin, estepreþul, comparativmai mic faþã de unapartament sau ogarsonierã din oraº.

Universitatea Petroºani aexecutat în aceastã varãlucrãri de reparaþii ºireabilitare în campus, înspecial în cãmine, pentruca toate spaþiile de cazaresã fie pregãtite pentru stu-denþi la 1 octombrie.Pentru cã pânã acum,vreme de câþiva ani, insti-tuþia a fãcut mai multeinvestiþii în doatareacamerelor de cãmin, anulacesta nu a mai fostnevoie de mare lucru, pen-tru cã toate spaþiile suntcomplet utilate. De altfel,cel mai important atuu pecare îl are Universitatea înfaþa agenþiilor imobiliarecare închiriazã garsoniere

sau apartamente pentrustudenþi, este de departepreþul.“ Taxa de cãmin este din-tre cele mai mici, dotãrileºi confortul sunt la nivelsuperior, iar serviciile deinternet ºi de televiziunesunt gratuite, adicã incluseîn taxa de cazare. Încãminele studenþeºti de laUniversitatea Petroºanisunt mai multe tipuri deconfort, începând de la130 de lei pânã la 200 pelunã pe lunã. Locurile care

rãmân, în cazul în care nuse ocupã toate, pot fiînchiriate ºi altor persoanecare nu au statutul de stu-dent, însã la alte tarife,mai mari”, ne-a declaratDacian Ciodaru, directoradministrativ laUniversitatea Petroºani.Deocamdatã, cererile decazare înregistrate laUniversitate atât din parteastudenþilor, cât ºi ale altorpersoane din afarã, suntpentru 80 % din spaþiiledin cãmine. În total, în

campus existã 610 locuri.Comparativ cu acestepreþuri practicate de uni-versitate, cele afiºate deagenþiile imobiliare sau depersoanele fizice careînchiriazã pe cont propriulocuinþe tinerilor, sunt chiarla nivel dublu. Spre exem-plu, o garsonierã în zona aII-a a oraºului, ajunge lejerla 100 de euro pe lunã,asta în afarã de utilitãþi.

Luiza ANDRONACHE

Cazarea în campus, convenabilãpentru studenþi

Tinerii absolvenþisunt chemaþi la

bursã

N ici bine nu s-a dat start pre-luãri dosarele de ºomaj de la

absolvenþii de liceu, cã dejanumãrul înscriºilor ajunge la câte-va sute.

Pentru cã cei mai mulþi dintre ei vor sãmunceascã, reprezentanþii Agenþiilor pentruOcuparea Forþei de Muncã pregãtesc o bursã

pentru tineri. “Urmãtoarea bursã este în datade 28 septembrie ºi faþã de celelalte burse,aceasta este una stabilitã la nivel naþional ºi seadreseazã absolvenþilor din ultima promoþie.Asta nu înseamnã cã nu poate participaoricine, însã, ca ºi specific, este o bursã pen-tru tineri ”, a declarat Iudith Babþan, ºefAgenþia Localã pentru Ocuparea Forþei deMuncã Petroºani.

La acest moment, niciun angajatori nu ºi-aanunþat intenþia de a pune locuri de muncã ladispoziþia tinerilor, însã conducerea Agenþieide la Petroºani este de pãrere cã pânã la dataanunþatã a bursei, lucrurile vor sta altfel. Pânãacum, la Agenþiile Locale pentru OcupareaForþei de Muncã au venit foarte mulþi absol-venþii care nu au trecut examenul. LaPetroºani, cel puþin, în aceste zile s-auprezentat sute de tineri care s-au înscris înevidenþe în speranþa de a gãsi un loc demuncã sau pentru a beneficia de ajutorul deºomaj.

Luiza ANDRONACHE

W eek-endul viitor va fi unul cu berecu ºi multã muzicã. Asta a progra-

mat administraþia de la Petroºani ºi dela bugetul local nu vor fi cheltuiþi bani.

Totul este asigurat de firmele care vor venicu bere aici ºi manifestarea se va desfãºura înzona Teatrului Dramatic ID Sîrbu.

„La sfârºitul acestei sãptãmâni, va avea locediþia a II-a a Festivalului September Fest. Esteun festival ce se va desfãºura pe mai multe zile,vor fi formaþii de muzicã uºoarã,popularã,soliºti locali, bere foarte multã ºi trebuie sãspun cã, la fel ca ºi anul trecut, noi nu vomcheltui nici un ban pentru asta. Întreaga cheltu-ialã este a organizatorilor festivalului”, a pre-cizat Tiberiu Iacob Ridzi, primarul municipiuluiPetroºani.

September Fest este o manifestare careîncepe sã devinã tradiþie în acest oraº al VãiiJiului, iar imediat dupã acesta sunt anunþate ºialte manifestãri. Nu va fi uitatã Ziua Recoltei ºiatunci la Petroºani vor veni producãtori dinîntreaga þarã.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 10 septembrie 201212 Actualitate

September Festla Petroºani

Z eci de oamenisunt angrenaþi de

sâmbãtã dimineaþã înstingerea ºi suprave-gherea focurilor izbuc-nite în munþii dinValea Jiului. Cel maiviolent e la Straja ºipompierii cred cã devinã sunt cei care urcãpe munþi dupã afine.

Nu mai puþin de patrufocare s-au iniþiat lasfârºitul sãptãmânii tre-

cute în Valea Jiului. Zecide pompieri,salvamontiºti ºi jandarmimontani, ajutaþi de volun-tari au urcat în munþipentru a stinge focurile.

Au ars hectare întregide vegetaþie uscatã,afinare, ºi chiar fâneþelemomârlanilor.Comandantul Detaºamen-tului de Pompieri de laPetroºani, Adrian Avramspune cã a mobilizat zecide oameni în zonele afec-tate ºi încã sunt oameni

care supravegheazã cafocul sã nu se extindã lapãduri. Cel mai grav esteîn Straja.

„În Straja focul a izbuc-nit sâmbãtã seara, în jurulorelor 18,00. Atunci amfost anunþaþi prin 112 cãard mai multe hectare depãºuni în zona vârfuluiMutu. Au fost câte 10 –12 pompieri pe turã,care au luptat cu flãcãrilece au cuprins circa treihectare de afinar ºi vege-taþie uscatã. Sunt echipe

care rãmân în muntemereu pentru ca focul sãnu se extindã ºi la pãdureºi încercãm sã limitãmaria incendiului”, adeclarat Adrian Avram,comandantul Detaºamen-tului de Pompieri dinPetroºani.

În Straja au ajutat ºijandarmii montani ºi voluntari ai ServiciuluiPentru Situaþii deUrgenmþã de la Lupeni ºisalvamontiºti.

Un alt focar a izbucnit

sâmbãtã pe ValeaStreiului. „Focul s-a mani-festat pe vârful Negru ºila faþa locului au ajuns 5pompieri de la noi ºi jandarmii montani ºi ceide la Ocolul Silvic”, a maiadãugat Avram.

Tot în Valea Jiului,sâmbãtã au ars hectarede pãºuni în zonaGambrinus din DefileulJiului ºi tot acolo au ars ºimai multe cãpiþe de fân,iar la Baru Mare în zonaHobiþa, au ars 4 hectare

de vegetaþie uscatã ºiafinare. Aici pompieriispun cã se vãd clarurmele oamenilor care auvrut sã igienizeze locul ºiau scãpat focul de subcontrol. În plus, ºi la cele-lalte incendii se pare cã evorba tot de neglijenþã.Pompierii fac acumcercetãri, dar iau în calculºi variantele potrivit cãro-ra oamenii care au urcatdupã afine sã fi aruncatþigãri aprinse.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Terenuripentrutineri

P otrivit Legii Nr. 15din anul 2003 tinerii

au dreptul sã primeascãun teren în vederea construirii unei locuinþeproprietate personalã.

Cererile în acest sens potfi depuse la consiliile localeale unitãþii administrativ –

teritoriale pe raza cãreiadomiciliazã. De prevederilelegii beneficiazã doar tineriicu vârsta cuprinsã între 18ºi 35 de ani, aceºtia urmânda primi terenuri în suprafaþãde pânã la 500 de metripãtraþi.

În Petroºani, pânã înprezent foarte puþinilocuitori au solicitatterenuri potrivit legii15, numpãrul celorcare s-au ºi apucat sã-ºiconstruiascã o locuinþãfiind ºi el extrem deredus. O prevedereimportantã a legii sti-

puleazã faptul cã cei care auprimit sau vor primi terenuripentru construirea uneilocuinþe au la dispoziþie termenul de 1 an de zilepentru a se ocupa de ridicarea acesteia.


AArrdd ppããdduurriillee ººii ppããººuunniillee îînn VVaalleeaa JJiiuulluuii

cronica vaii jiului nr. 206, luni 10 septembrie 2012

Documents