cronica vaii jiului, nr. 45, vineri 20 ianuarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 45

Vineri, 20 ianuarie 2012

PAGINA A 5-A

JJaannddaarrmmeerriiaa ss--aa pprreeggããttiitt ddee rreevvoollttee

îînnccãã ddee aannuull ttrreeccuutt

Consilierii PSD, PNL ºiPRM din Vulcan boicoteazã

activitatea tuturor primarilor din Valea Jiului

C onsilierii PSD, PNL ºi PRM din Vulcan au reuºitsã blocheze activitatea întregului sistem adminis-

trativ al Vãii Jiului, o premierã absolutã pentru zonã. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

PSD Lupeni între real,faima de forþã ºi paranoiaS ocial democraþii din Lupeni sunt cotaþi

de grupuri considerate „de elitã” ca fiindcel puþin spider-man. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

Minerii de laUricani, furaþi ºi lasporul de noapte?A ngajaþii minei Uricani care lucreazã la

suprafaþã se plâng de faptul cã, de câtevaluni, conducerea subunitãþii miniere, împreunãcu sindicaliºtii care ar fi trebuit sã le prezinteinteresele, le-au tãiat cinci ore de muncã pe osãptãmâna de lucru din schimbul trei.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 9-A9-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 ianuarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Reþeta rãzbunãrii 22:15 Lanþul puterii 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Lanþul puterii (r)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Matilda (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mai furios, mai iute 22:20 Umbra Dragonului 0:15 Mai furios, mai iute

6:00 Happy Hour (r) 7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Hibernatus (r) 12:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Cowboy ºi idioþi 16:00 Tânãr ºi neliniþtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Alien vs. Predator 22:30 Rãzboiul stelelor -Ameninþarea fantomei 1:00 ªtirile Pro TV (r)

7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) -Redifuzare 8:00 Iubiri secrete (r) 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºidesign 10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r) 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei -Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 16:30 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare 20:30 ªcoala de rock 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Pericol ascuns 1:00 Focus (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Fãrã frontiere (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Cãlãtorii la superaltiv 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose (r) 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Gala Premiilor deExcelenþã Electrecord 23:10 Y2K 1:00 Concert - A night withLou Red

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Colectivul de redactie: CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Denis RUSDenis RUS

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercialsau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 ianuarie 2012 Actualitate 3

C onsilierii PSD,PNL ºi PRM din

Vulcan au reuºit sãblocheze activitateaîntregului sistemadministrativ al VãiiJiului, o premierã abso-lutã pentru zonã.

Incompetenþa politicã aunor personaje ajunse vremel-nic pe anumite scaune estenocivã pentru societate, iaracest lucru este demonstrat laVulcan. Un grup de cetãþenirevoltaþi din municipiul Vulcansolicitã organelor abilitate sã seautosesizeze, deoareceîncãpãþânarea ºi intereselePSD ºi PNL îi afecteazã, iaracest lucru ar putea fi infracþi-une.

F ilmul unui noueºec

Joi dimineaþã la ora 10 afost convocatã o nouã ºedinþãde îndatã de cãtre primarulGheorghe Ile pentru deblo-carea situaþiei financiare aPrimãriei, prin adoptarea înConsiliul Local a hotãrârii detransfer al deficitului din activi-tatea financiarã a anului trecut,în 2012. Dupã neexercitareavotului consilierilor PSD, PNLºi PRM la ºedinþa de miercuri,executivul a sperat ca joi situ-

aþia sã fie restabilitã. Lucrucare nu s-a întâmplat. Deºicvorumul a fost îndeplinit cucei 9 consilieri PD-L ºi (doar) 3 PSD-iºti: Simion Spiridon,Ioan Nica ºi Cristian Meriºanuaceºtia din urmã au venit culecþiile învãþate, aºa cum de altfel au recunoscut la ieºire.Adicã au refuzat votarea aces-tei hotãrâri la ordin politic.Rãspunderea care le revine înaceste condiþii este greu decuantificat. Conform declar-aþiei fãcutã la aceastã ºedinþãde directoarea Trezoreriei dinPetroºani, Mirela Ardeleanu,refuzul de vot al consilierilorPSD, PNL ºi PRM din Vulcan,blocheazã activitatea financiarãa tuturor primãriilor din ValeaJiului. Conform OrdinuluiMinistrului Finanþelor,Trezoreriile au datoria sãîncheie exerciþiul financiar pen-tru 2011 pânã la data de 19ianuarie. În absenþa acesteiînchideri, tot ceea ce reprezin-tã sistemul de plãþi al adminis-traþiilor locale este blocat. Aicieste vorba despre salariile per-sonalului din primãrii, salariileprofesorilor, indemnizaþiilepentru persoanele cu handicapºi îngrijitorii acestora ºi plãþileprimãriilor cãtre terþi, adicãfurnizori de servicii. Elevii nupot beneficia de transportulcãtre ºcoalã deoarece nu sepoate achiziþiona carburant

pentru maºinile destinate pen-tru ei. Ceea ce au aflat astãziconsilierii PSD este cã prinboicotarea activitãþii Primãrieidin Vulcan îi blocheazã ºi peprimarii PSD-iºti din Vale. Niciuna dintre explicaþiile direc-toarei Trezoreriei, nici apelulcolegilor de consiliu pentruînþelegerea dimensiunii acesteidecizii de menþinere a blocaju-lui în Consiliul Local Vulcan nuau avut ecou în conºtiinþelecelor trei PSD-iºti, care lamomentul votului, au refuzatsã-ºi exercite aceste drept,motivând cã vor reîncepe sãvoteze doar în ºedinþã ordi-narã. Ori în aceastpã situaþie,regimul de urgenþã al acesteihotãrâri este explicit ºi denenegociat. La ieºire primarulGheorghe Ile le-a reproºat cãse lasã manipulaþi politic lucrupe care consilierul Ioan Nica l-a acceptat, în ºoaptã, spunân-du-i primarului oarecum jenat :Acum aþi înþeles! ,,Am speratcã dupã ºedinþa de ieri lucrurilese vor îndrepta. Am avut însãsperanþe deºarte. Au primitordin sã nu voteze ºi ei suntîmpotriva cetãþenilor dinVulcan ºi Valea Jiului. Atuncicând au avut interese person-ale au votat pentru ca MarinColtescu sã poatã obþinehectare de teren, acolo toatãlumea a ridicat mâna. ªi acumeste tot interesul lor personal,

nu al comunitãþii. PentruPrimãrie acest blocaj înseamnãneplata salariilor personaluluidin primãrie, a persoanelor cuhandicap, al profesorilor, totceea ce înseamnã persoaneplãtite de la bugetul local. Maimult, nu putem încasa taxele ºiimpozitele iar cei care s-auobiºnuit sã îºi plãteascã taxelepentru a putea beneficia dereducerea de 10% pierdaceastã oportunitate de aeconomisi bani din bugetulfamiliei. În acest moment numai cred nimic, nici mãcar înpromisiunile lor cã prin convo-carea unei ºedinþe ordinare vorreveni la sentimente mai buneºi vor susþine interesele cetãþe-nilor comunitãþii. Cred în acestmoment aºa cum nu am încetat niciodatã, cã interesulcomunitãþii este mai maredecât cel personal (ºi periculos

pentru comunitate) al lui MarinColtescu”, a declaratGheorghe Ile, la finalulºedinþei.

Primarul Gheorghe Ile vaîncerca ºi astãzi sã-i convingãpe consilieri sã aprobe celedouã proiecte vitale pentruîntreaga Valea Jiului. Deaceastã datã, la ºedinþaConsiliului Local ºi-au manifes-tat intenþia de a participa ºipersonalul din Primãrie, profe-sorii, angajaþii Pregoterm, pre-cum ºi cetãþeni ai muncipiului,afectaþi de lipsa de maturitatepoliticã a USL, în speranþa cãîi vor face pe consilieriii PSD ºiPNL sã lase la o parte intere-sele de partid ºi sã fie interesaþide oameni.

Marius Marius MITRACHEMITRACHEGabriela Gabriela RIZEARIZEA

Consilierii PSD, PNL ºi PRM din Vulcan boicoteazãactivitatea tuturor primarilor din Valea Jiului

M ai mulþi mem-bri PNL din

Valea Jiului au plecatla mitingul de laBucureºti. Deplasareas-a fãcut cu douã auto-care care au plecat joidimineaþa din ValeaJiului cu destinaþiaPiaþa Universitãþii.

Printre cei care s-auaflat la mitingul dinBucureºti se numãrãviceprimarul oraºuluiAninoasa, MihãiþãNistor, dar ºi consilierade la Vulcan AlinCîrstoiu. În plus, de laPetrila a plecat ºiviceprimarul ConstantinRamaºcanu, membru ºiel PNL.

Mihãiþã Nistor ºi-aanunþat plecarea ºi pe

facebook, unde, a notatcã, dupã mitingul de laAninoasa, se duce directla Arcul de Triumf. Astapentru cã la Aninoasa„a explodat mãmãliga”miercuri seara. ªi AlinaCârstoiu a protestat înfelul ei pe facebook,acolo unde în poza deprofil ºi l-a pus peTraian Bãsescu în zegheºi cãtuºe la mâini. Maimult, ca sã demonstrezetuturor cã nu-s doarvorbe, ci ºi fapte,Mihãiþã Nistor a ºipostat pe facebook pozacu autocarul abia ajunsla Bucureºti. „Suntemcam 40 din Vestul VãiiJiului în acest autocar ºiun altul cu cei dinPetroºani ºi Petrila ne-aurmat. Am stat vreo

jumãtate de orã cã ne-auoprit la intrarea înBucureºti, dar a fost înregulã”, spune MihãiþãNistor

Din Valea Jiului aufost încãrcate cel puþindouã autocare, cuaproximativ 100 de

oameni, care au protes-tat la mitingul organizatde USL. Unul dintreautocare este cel alclubului Jiul, pentru cãla Bucureºti a plecatînsuºi patronul echipei,Alin Simota.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

PNL-iºtii din Valea Jiului, la Bucureºti

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 ianuarie 201244 Actualitate

U n singur fost minerdisponibilizat de la

mina Lonea mai rezistã îngreva foamei. Ultimul care acedat a fost Sabin Firizoiu,cel care ºi în luna decembriea stat în greva foamei.

Colegul sãu, Petru Bliklingspune cã acesta s-a simþit bruscrãu ºi a chemat salvarea. Omulpovesteºte cã a fost alertat decolegi ºi a fost nevoit sã iasãafarã, de teamã sã nu i se facãºi lui rãu. „Eram afarã ºi colegiimei au zis cã se simte rãu. Amvenit ºi n-am chemat salvarea.L-am gãsit aici aproape inert pescaun ºi m-am speriat. Am ieºitºi eu afarã de teamã sã nu intruîn panicã”, afirmã PetruBlikling.

Ultimul grevist al foamei ne-apovestit cum se simte acum ºicã nu ºtie cât va mai rezista ºi

el. „Mã doare capul, ameþesc ºiam dureri de stomac. Nu ºtiucât mai rezist, dar am oameniicu mine aici care stau ºi mãîncurajeazã. E un efort pe care îlfac cu ultimele puteri”, a maispus Petru Blikling.

Joia trecutã 4 foºti mineri auintrat în greva foamei laPetroºani, dar pe rând, oameniiau cedat unul câte unul.Miercuri dupã amiazã a ajuns laspital Mircea Flora ºi apoi a fostnevoit sã renunþe la protest.

M ECMA a rezolvatproblema

Pe de altã parte, într-uncomunicat remis presei decãtre reprezentanþiiMinisterului Economiei, searatã cã “au fost soluþionateproblemele legate de platacelei de-a treia tranºe din

salariile compensatorii aferentepersonalului disponibilizat inanul 2011”. Constantin Jujan,directorul general al CNH,spune cã acestea sunt decla-

raþii politice, iar cei 900 deortaci disponibilizaþi în septem-brie 2011 mai au de aºteptatpânã aproape de mijlocul luniifebruarie, ca sãle intre banii în

cont. “S-a semnat un acord cusindicatele, dar asta nu certificãfaptul cã disponibilizaþii vorintra în posesia banilor. Suntdeclaraþii politice care pot fiinterpretate, dar banii vor veni,dupã ce Comisia Europeanã îºiva da acordul pentru alocareasubvenþiei”, a precizat Jujan.

Minerii care au plecat de laminele din Valea Jiului în sep-tembrie anul trecut mai au deprimit aproximativ câte 7.000de lei. Sumele ar fi trebuit sãintre în conturile lor încã dinluna decembrie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

ULULTIMATIMA ORÃ!ORÃ!La ora închiderii ediþiei, ºi celde-al treilea grevist al foamei afost luat de ambulanþã ºi dus laspital, dupã ce i s-a fãcut rãu ºi

a cãzut din picioare

D isponibilizaþiiîºi vor primi

ultima parte a salari-ilor compensatorii lajumãtatea lunii februarie. Banii vor fialocaþi dupã ceComisia Europeanãîºi dã avizul pentruacordarea subvenþiei.

Ministerul Economiei,Comerþului ºi a Mediului deAfaceri a rezolvat problemadisponibilizaþilor. Ei îºi vorprimi cea de-a treia tranºãa salariilor compensatoriipânã la jumãtatea lunii februarie. Decizia vine înurma unor discuþii dintrereprezentanþii ministerului ºicei ai Companiei Naþionalea Huilei.

“Banii disponibilizatilorvor fi acodati dupa ceComisia Europeana isi vada avizul pt subventie. Data

preconizata este pentru 15 februarie”, declarã Petre Nica preºedinteleSindicatului Muntele

Disponibilizaþii trebuiausã îºi primeascã cea de-atreia tranºã a salariilor compensatorii la finele luniidecembrie. Ei nu au intratîn posesia banilor pentru cãcei de la ComisiaEuropeanã nu au acordatîncã avizul.

O datã cu alocareaultimei pãrþi a banilor, problemele discponibiliza-

þilor vor lua sfârºit. În cadruldiscuþiilor purtate, au fostanalizate principalele reven-dicãri sindicale ºi mãsurilenecesare în vedereafuncþionãrii optime a CNHPetroºani, astfel încât sãpoatã fi asigurat necesarulde huilã din producþiainternã pentru termocen-tralele Mintia ºi Paroºeni,care furnizeazã în aceastãperioadã o parte importan-tã din producþia naþionalãde energie electricã.

Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI

D oi dintredisponibiliza-

þii care s-au aflatîn greva foameniau ajuns, ieri, laSpitalul deUrgenþã dinPetroºani.Organismul bãr-baþilor a cedat,dupã ce aceºtia aurenunþat la hranãde mai bine de o sãptãmânã.

Doi dintre cei treidisponibilizaþi aflaþi îngreva foamei de o sãp-

tãmânã au cedat.Starea acestora s-a

înrãutãþit pe fondulinaniþiei. Ei nu au maimâncat de 7 zile, decând au decis sã intre îngreva foamei pentru a-ºi cere drepturile.

Unul din ei a fosttransportat, miercuri, laSpitalul de Urgenþã dinPetroºani pentru a i seoferi îngrijiri medicale.

“Pacientul a prezen-tat dureri gastrice si unatac de panica. in urmainvestigatiilor nu a nece-sitat internarea”,afirmã Petre Corlanmedic de gardã UPU

SMURD Petroºani. Celde-al doilea a ajuns laSUP joi dupã-amiazã.

Celãlalt disponibilizatcare face greva foameispune cã nu va renunþala acest manifest decâtatunci când ºi organis-mul lui va ceda.

Medicii îl sfãtuiesc pecel care se aflã în grevafoamei sã respecte anu-mite regului în momen-tul în care va relua pro-cesul alimentar.

El trebuie sãmãnânce puþin de maimulte ori pe zi.

Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI

Un singur disponibilizat mai face greva foamei

Înfometarea i-a dus la spital Mai au de aºteptatpentru a treia tranºã

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa


Î n judetulHunedoara

oamenii au iesit dinnou in stradã. Sutede persoane au cerutdemisia ºefului statului, aºa cum aufãcut-o ºi în ultimelezile.

La Deva, protestul aînceput la orele 16:00 cuintonarea ImnuluiNaþional. La fel ca ºi înzilele precedente, protes-tatarii au scandat, în prin-cipal, lozinci împotrivapreºedintelui TraianBãsescu, cãruia i-au cerut

demisia, considerându-lvinovat de mãsurile deausteritate adoptate deguvernanþi în ultimaperioadã, care i-a sãrãcitfoarte mult..

ªi la Petroºani, oameniiau ieºit din nou pe strãzi.Vorbim de peste 300 depersonae pe care nicimãcar frigul pãtrunzãtorde afarã nu i-a putut þineîn case. Dacã pânã acumtinerii au fost în frunteacoloanei de manifestanþi,de aceastã datã pensionariiau dat tonul. ªi-au adus cuei steaguri, pancarte ºimulte obiecte zgomotoasecu ajutorul cãrora sãatragã atenþia asupra

manifestãrilor. Iar tactica adat rezultate. La începutpuþinã lume credea ºi înreuºita acestei seri.

De fapt, la orele 18.00,când era anunþatã ora deîncepere a protestului, înfaþa Casei de Culturã nuerau decât jandarmii. Auînceput sã se strângã înjurul orei 19.00, mai întâitimid, pentru ca o orã maitârziu pe strãzile Petroºani-ului sã mãrºãluiascã aproximativ 300 deoameni, deopotriva tinerisau pensionari. Au respec-tat aproape aceeaºi reþetã,acelaºi traseu, dar deaceastã datã coloana demanifestanþi – printre care

mulþi ieºiþi din sistemulminier – sau oprit la poar-ta Companiei Naþionale aHuilei Petroºani, acolounde de o sãptãmânã câþi-va ortaci au intrat în grevafoamei.

Asearã mai erau doardoi, dupã ce miercurisearã unuia dintre greviºti is-a fãcut rãu ºi a ajuns laspital. Cei doi care au mairãmas sã protesteze aufost emoþionaþi pânã lalacrimi de gestul manifes-tanþilor.

Protestul s-a desfãºuratºi de aceastã datã fãrãincidente.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

E chipamentede reprimare

a revoltelor achi-ziþionate “fãrãnumãr”

În prag de sãrbãtoriJandarmeria Bucureºti aachiziþionat un adevãratarsenal de echipamentdestinat reprimãrii

revoltelor. Valoareatotatã a muniþiei achi-ziþionate se ridicã la798.398 lei, iar tran-zacþia a avut loc la datade 15.11 2011, printr-olicitaþie cu un singur ofer-tant.

U nde mergbanii publici?

Achiziþia din data de15.11.2011, dar ºi alteachiziþii derulate în cursulanului trecut aleJandarmeriei, pare cã auavut ca scop pregãtireapentru a fi oprite ºi repri-mate revoltele populareîmpotriva regimuluiBãsescu & Boc.

Printre echipamentelede reprimare a revoltelorse regãsesc bocancii cuinserþie de oþel numaibuni de rupt picioare oride spart capete, aceastafiind ºi o posibilã expli-caþie a numãrului marede rãniþi din ultimele zile.Poate ar fi interesant sã

vedeþi ce a achiziþionatJandarmeria ºi unde s-audus banii publici.

Presa a relata anul tre-cut despre intenþiaJandarmeriei de a sedota cu peste 10.000 decãºti de protecþie, peste700 de arme, câteva zecide mii de lansatoare, darºi grenade fumigene, lacrimogene ºi peste 4,5milioane de cartuºe. Deasemenea, Jandarmeriaa mai achiziþionat 175 deveste antiglonþ, 335 delansatoare de grenade,precum ºi 10.000 demãºti contra gazelor

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

MuniþieAnunþ de atribuire numãrul 117880/15.11.2011Informaþii anunþ de participare asociatNumãr anunþ: 128026 / 06.08.2011Denumire contract: Contract de furnizare anumite cate-

gorii de muniþii.Secþiunea I: Autoritatea ContractantãUnitatea Militarã 0251 BucureºtiSectiunea II: Obiectul ContractuluiContract de furnizare anumite categorii de muniþii.Locul principal de livrare: La sediul autoritãþii contrac-

tante.II. 1.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind

achiziþiile)35331500-8 – Cartuºe (Rev.2)35330000-6 – Muniþie (Rev.2)II. 2.1) Valoarea totala finala a contractului sau a con-

tractelor798,398.8 RON TVA inclus (24%)SECTIUNEA IV: ProceduraLicitaþie deschisãV. 1) Data atribuirii contractului 26.10.2011V. 2) Numãrul de oferte primite 1V. 3) Numele si adresa operatorului economic caruia i-

a fost atribuit contractulCOMPANIA NAÞIONALÃ ROMARM S.A.Estimarea iniþiala a valorii contractuluiValoarea: 645.161.29 Moneda: RON Cu TVA inclus

TVA(%): 24.00Valoarea totalã finalã a contractuluiValoarea: 798.398.80 Moneda: RON Cu TVA inclus

TVA(%): 24.00

Jandarmeria s-a pregãtit de revolte încã de anul trecutBocanci cu inserþie de oþel

Anunt de atribuire numarul 83246/07.05.2010SECTIUNEA I: Autoritatea ContractantãI. 1) Denumirea, adresa si punct(e) de contact:Unitatea Militarã 0251 BucureºtiSectiunea II: Obiectul ContractuluiContract de furnizare de produse – bocanci cu inserþie

de oþelII. 1.4) Descrierea succintã a contractului sau a achiz-

iþiei/achiziþiilorAchiziþia a 230 perechi bocanci cu inserþie de oþel.II. 1.5) Clasificare CPV (vocabularul comun privind

achizitiile)18831000-3 - Încãlþãminte cu vârf de protecþie de

metal (Rev.2)II. 2.1) Valoarea totalã finalã a contractului sau a con-

tractelor65,140.6 RON TVA inclus (19%)SECTIUNEA IV: ProceduraNegociere fãrã anunþ de participareJustificarea alegerii procedurii de negociere fãrã publi-

carea prealabilã a unui anunþ de participare:• Situaþie de urgenþã extremã survenitã în urma unor

evenimente care nu puteau fi prevãzute de autoritateacontractantã, în conformitate cu condiþiile stricte stabiliteîn directivã

IV. 2) Criterii de atribuirePreþul cel mai scazutIV. 2.2) S-a organizat o licitaþie electronicãNuIV. 3.2) Anunþuri publicate (anunt publicat) anterior

privind acelasi contractNuSECTIUNEA V: Atribuirea ContractuluiV. 1) Data atribuirii contractului 28.04.2010V. 2) Numãrul de oferte primite 1V. 3) Numele operatorului economic cãruia i-a fost

atribuit contractulSC Viper Concept SRLV. 4) Informaþii privind valoarea contractuluiEstimarea iniþiala a valorii contractuluiValoarea: 67.056.50 Moneda: RON Cu TVA inclus

TVA(%): 19.00Valoarea totalã finalã a contractuluiValoarea: 65.140.60 Moneda: RON Cu TVA inclus

TVA(%): 19.00

Strãzile au rãsunat din nou de scandãrile protestatarilor

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 ianuarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Dupã ce vestea din luna mai2009, a cãzut ca plumbul topit înmintea ºi în sufletul lui Dan IoanCodrea, apoi în mintea ºi în sufletulcelor care-l iubesc, nimic nu a maifost la fel. Nu avea cum sã maifie...Dupã ce acel diagnostic a cãzutca plumbul topit peste trupul lui,Dan Ioan Codrea a mai trãit 2 ani,

7 luni ºi 4 zile. Însã nu a trãitoricum. Dan a luptat pentru fiecareclipã de viaþã: nu s-a lamentat, nu s-a plâns, ºi-a purtat Crucea cu stoicism, a suferit în tãcere. Þinminte cã mi-a spus cã învãþãm poateprea târziu sã ne bucurãm de fiecareclipã a vieþii.

Fratele Dan Ioan Codrea rãmâneun exemplu pentru noi toþi: tãrie decaracter, un curaj extraordinar, unluptãtor. Nu, nu am intenþia sãvorbesc frumos de fratele Dan,numai pentru cã a plecat de lângãnoi. Nu mã caracterizeazã.

O sã vorbesc de OMUL DANIOAN CODREA aºa cum l-amcunoscut eu, în urmã cu peste 20 deani, era prin 1987-1988: un tânãrcu plete, mereu zâmbitor, plin deviaþã, un mare amator al lecturilorde orice gen, o minte deschisã, ogândire analiticã, un om curios, carepãrea dificil câteodatã (numaisufletele sensibile par dificile, cãcipun bariere greu de trecut pentru ceisuperficiali!), cinic uneori, maliþioscâteodatã, înzestrat cu simþul umoru-lui, o limbã ascuþitã, un condei unic,o inimã care în ultimele douã luni de

viaþã L-a iubit pe Dumnezeu maimult ºi L-a provocat mai mult, înacelaºi timp. Eu l-am înþeles, amînþeles substratul acelor negãri aledivinitãþii, cu atâta patimã, cu atâtaînverºunare, cu atâta tristeþeneafiºatã, cu atâta speranþã. Spuntoate acestea, pentru cã polemiciledintre noi (prin sms-uri, pe care le-am pierdut odatã cu telefonul!)aveau ca temã credinþa înDumnezeu: eu susþineam faptul cãDumnezeu înseamnã Iubire, iar Danspunea cã am alunecat în misticism.Dupã care ºi-a cerut iertare.

Asta a fost cu puþin timp înainte

ca el sã meargã, pentru a treia oarã,la clinica din Cluj-Napoca, era pe lasfârºitul lui noiembrie 2011.

M-am trezit cu un sms în carezicea cã nu-i spun chiar nimic, ca sã-l încurajez pentru noua intervenþiechirurgicalã? I-am rãspuns cã nuºtiam cã este la clinicã ºi cã-i dorim– eu ºi Sorin Mihail – sã fie la fel deputernic cum îl ºtim, cã este unexemplu de curaj pentru noi toþi, unluptãtor ºi un învingãtor. Mi-arãspuns cã-mi mulþumeºte pentrufrumoasele cuvinte, dar cã exagerez.Aºa era Dan, de o modestie care artrebui sã fie pildã pentru noi toþi.

ªtiu cã el ne aude de acolo, dinCeruri, ºi cred cã înþelege, în sfârºit,cât de mult a însemnat ºi înseamnãpentru noi. În acea searã de 4 ianuarie l-am þinut de mânã ºi l-am strigat, i-am spus sã miºtedegetele dacã mã aude... Avea ochiilarg deschiºi... Îngeraºul lui pãzitornu l-a mai lãsat sã ne rãspundã. Mã urmãreºte faptul cã Dan nu mi-amai rãspuns. Aºteptam cu toþii ominune, pe viaþã!

Dor de neînchipuit a lãsat frateleDan Ioan Codrea în urma lui –iubitei sale Vera Graure, fiuluiCristian George Popa, pãrinþilor

Lãcrãmioara ºi Ioan Codrea, celordoi fraþi ai sãi Luminiþa ºi MugurelCodrea, cumnatului Adrian Cerchez,familiei Valentina ºi NicolaeCerchez, familiei Anela ºi GheorgheBerca, prietenului Hari Vochiþoiu,rudelor, prietenilor, colegilor.

Numele Ioan provine de la evereiescul „Yochana”, cu semnifi-caþia „binecuvântarea Domnului”.Nu întâmplãtor Dan Ioan Codrea afost condus pe ultimul sãu drum în 7 ianuarie, de Sf. Ion, de toþi ceicare îl iubesc. Avea 42 de ani ºimulte visuri de îndeplinit...

„ … El vegheazã”

O vorbã din popor spune cã nu eom acela care n-a ridicat o casã, nua crescut un copil, nu a sãdit unpom.

Îmi cer iertare familiei Codrea ºifamiliei Verei Graure cã rãscolescamintiri... Puþini sunt cei care ºtiu cãjurnalistul Dan Ioan Codrea a fostun tatã în adevãratul sens al cuvân-tului ºi un pãrinte spiritual pentruCristian George Popa, fiul VereiGraure, pe care l-a crescut, l-a înþeles, l-a iubit ca pe copilul sãu, l-asusþinut moral ºi financiar, l-a ajutatsã-ºi facã un rost în viaþã. PeCristian, Dan l-a considerat mereufiul sãu, a fost un pãrinte devotatpentru el, l-a respectat ºi i-a acordattoatã preþuirea sa. Dan Ioan Codreaeste îngeraºul lui Cristian...

„Dan a fost un om deosebit, iarpentru mine a fost mult mai multdecât cel mai bun prieten ºi, lanevoie, un sprijin. El a fost ataºat detoþi cei din familie ºi toatã familia deel. Pentru cã eu nu l-am auzit niciodatã sã se certe cu cineva sausã jigneascã pe cineva sau sã seduºmãneascã cu cineva. Afecþiuneatrebuie sã vinã din suflet, iar el credcã a demonstrat-o tuturor, prinfaptele sale. Despre sprijinul acordat

în timpul facultãþii pot spune cã afost maxim, din toate punctele devedere. Vreau sã vã spun cã odatãcu pierderea lui Dan, a plecat oparte din mine ºi nu cred cã se vamai întoarce vreodatã. Dar, cred cãacolo unde este, el vegheazã asupratuturor celor dragi. Pãcat cã a plecatprea repede dintre noi. Odihneascã-se în pace.”, spuneCristian George Popa.

Dacã el a ajuns în prezent un omcu deosebite calitãþi ºi, mai ales, unom responsabil, se datoreazã înfoarte mare mãsurã pãrintelui sãuspiritual, Dan Ioan Codrea.

Cristian George Popa a absolvitîn anul 2005 Facultatea de Mine dincadrul Universitãþii din Petroºani,specializarea Procesarea ResurselorMinerale Utile. Dupã ce în perioadaoctombrie 2004 – martie 2005,Cristian Popa a fost angajatul DHSport Petroºani, între 2005-2006 alucrat ca inginer în cadrul SC FlexikAutomation ºantier Pirelli, în perioa-da noiembrie 2007 - mai 2008 afost inginer instalaþii-ventilaþie încadrul ºantierului Nokia de la Jucu,pentru ca între 2009 – 2010 sã fienumit ªef ºantier instalaþii-ventilaþiela ªantierul Kaufland Logistik dinPloieºti ºi în perioada mai – august

2009 sã lucreze ca inginer laªantierul Upground Bucureºti. La numai 30 de ani (împlineºte 31 de ani în 24 aprilie!), CristianGeorge Popa poartã pe umeriresponsabilitatea a peste 50 deangajaþi ai ªantierului Pirelli dinSlatina, în calitate de ºef de ºantier.Este cãsãtorit cu Gabriela Aurelia ºiau o fetiþã de 4 ani, Ana-Maria.

P remiul de Excelenþã„DAN CODREA” pen-

tru cel mai bun fotoreporter,made by Vocea Vãii Jiului

Ne gândisem zilele acestea sãpunem bazele unei Fundaþii înmemoria jurnalistului Dan Codrea:

Fundaþia “DAN CODREA” pentrusprijinirea persoanelor afectate dediverse patologii ale cancerului. Îndegringolada actualei societãþiromâneºti este foarte greu sã reali-zezi un asemenea proiect, atât dinprisma resurselor financiare cât ºi abirocraþiei care pune beþe-n roate.Nu vom renunþa la aceastã idee.

Tot zilele acestea, ne-am gândit laînfiinþarea unui Premiu în memoriacolegului nostru: Premiul deExcelenþã „DAN CODREA” pentrucel mai bun fotoreporter, oferit depublicaþia independentã Vocea VãiiJiului, un premiu care va consta într-o plachetã pe care va sta gravatchipul jurnalistului, o Diplomã deExcelenþã ºi un stimulent în bani.

Prima ediþie a evenimentului –decernarea Premiului de Excelenþã„DAN CODREA” pentru cel maibun fotoreporter va avea loc în acestan, de Sf. Muceniþã Varvara, în datade 4 decembrie.

Considerãm cã evenimentulreprezintã o provocare pentru toþijurnaliºtii din Valea Jiului ºi aceastãprovocare trebuie privitã cu seriozi-tate, fãrã orgolii, astfel încât, pânãspre finele anului 2012, sã avemposibilitatea sã oferim cititorilor arti-cole de calitate ºi imagini de calitate– aºa cum a fãcut Dan Codrea ºi aºacum ºi-ar fi dorit Dan Codrea încontinuare, prin ridicarea actului jurnalistic.

Leila OSMANLeila OSMAN

DAN CODREA, tatã de milioane ºi ocontinuã provocare

� „Odatã cu pierderea lui Dan, a plecat o parte din mine ºi nu cred cã se va mai întoarce vreodatã” .� Lansarea Proiectului ce poartã numele jurnalistului Dan Codrea.

D estul de multã vreme de la dispariþia fratelui DanCodrea din viaþa noastrã (aici e o întreagã poveste de

spus despre fratele Dan ºi sora Luminiþa Codrea!) nu amputut scrie absolut nici un rând despre el, despre OMUL DANIOAN CODREA. Pentru cã Dan Codrea rãmâne în conºtiinþanoastrã mai mult decât un jurnalist, mai mult decât un ingi-ner minier, mai mult decât munca de Sisif din culisele a patrusimeze cu fotografii (în care cifra 13 însemna pentru el sfi-darea propriului destin necruþãtor!), mai mult decât universulideatic al articolelor din Sãptãmâna Vãii Jiului – cunoscutapublicaþie independentã în alb-negru pe care Dan a reuºit sã oaducã în anul XI al existenþei sale.

P roaspetelemãmici care

nu-ºi vor achita taxe-le ºi impozitele la zi,chiar ºi amenzile decirculaþie, nu vor maiputea beneficia deindemnizaþia pentrucreºterea copilului în2012, conform noilorprevederi legale.

De aceastã nouãmãsurã a guvernanþilornu vor fi afectate numaimamele, ci ºi cei careprimesc alocaþia pentrususþinerea familieici, câtºi beneficiarii venituluiminim garantat.

”Statul vrea mai întâica noi sã plãtim taxele ºiimpozitele stabilite prinlege, iar dacã nu, va sus-

penda indemnizaþia pen-tru creºterea copilului.

Am citit textul legii,care spune ºi cã eu am ladispoziþie cinci luni pen-tru a plãti aceste taxe, iardupã aceea voi fi repusãîn platã. Iar dacã nu ambani în aceste cinci luni,va trebui sã îmi fac unnou dosar. Pãi ãºtia suntnebuni? Îi bagã cu forþamâna în buzunar? Mãcondiþioneazã sã leplãtesc dãrile când vorei? Pãi dacã eu abia ambani pentru familia mea,eu nu mai pot beneficiade indemnizaþie, banicare vin în urma munciimele?

Dar unde vor sã neaducã? Sã ieºim în stradãºi noi, împreunã cubebeluºii noºtri? Aºa cevanumai în România seîntâmplã. ºi dupã aceease întreabã guvernanþii

de ce pleacã atâþiaoameni din þarã. În Franþa, de exemplu,statul îþi asigurã ºi bonãacasã, ca sã poþi mergela muncã, iar aici nebagã mâinile înbuzunare”, spune,revoltatã, GeaninaRotundu, din Lupeni,mamã a unui bebeluº depatru luni.

Tot ea spune cã, prinbirurile puse asupraromânilor în aceastãperioadã, sunt foartemari ºansele ca natali-tatea sã scadã cu pro-cente bune. Ea este depãrere cã singurii carevor face copii în conti-nuare sunt cei care provindin medii sãrace, a cãroreducaþie lasã de dorit.

”Eu, una, nu ºtiu dacãvoi mai dori sã mai amun copil, cã trebuie sãplãtesc la stat pentru

orice, pânã ºi pentrunaºterea lui. Când statular trebui sã mã plãteascãpe mine pentru asta.Dacã noi, cei care avemcâte un serviciu, careavem niºte studii, nu maifacem copii fiindcã ne efricã de faptul cã nu vomavea cu ce sã-i creºtem,nu cred cã va fi o proble-mã pentru cei care auajutor social, din ªtefan,de exemplu. Nu vreau sãfiu rãutãcioasã, dar acoloe anul ºi copilul, ºi totul edin vina sistemului, carenu oferã mamelor ceprovin din astfel de mediio educaþie sãnãtoasã. Arfi trist sã creascã numãrulcopiilor abandonaþi”, amai declarat GeaninaRotundu.

Actul normativ, intratîn vigoare la sfârºitul anu-lui trecut, modificã atât

OUG 111/2010, cât ºiOUG 148/2005. Deºicuantumul indemnizaþiilornu se schimbã, el va firaportat acum la indica-torul social de referinþã(ISR).

Rãmân în vigoare ºasetipuri de concedii pentrucreºterea copiilor:- Concediul pentrucreºterea copilului învârstã de pânã la 1 an -se acordã persoanelor aicãror copii s-au nãscutîncepând cu data de 1ianuarie 2011 (indem-nizaþia este de 75% dinvenitul realizat în ultimele12 luni anterioarenaºterii copilului, între600 ºi 3400 lei)- Concediul pentrucreºterea copilului învârstã de pânã la 2 ani -se acordã persoanelor aicãror copii s-au nãscutîncepând cu data de 1

ianuarie 2011(indemniza-þia este de 75% din veni-tul realizat în ultimele 12 luni anterioarenaºterii copilului, între600 ºi 1200 lei)- Concediul pentrucreºterea copilului învârstã de pânã la 2 ani -se acordã persoanelor aicãror copii s-au nãscutpânã la data de 31decembrie 2010 (indem-nizaþia este de 75% dinvenitul realizat în ultimele12 luni anterioarenaºterii copilului, între600 ºi 3400 lei)- Concediul fãrã platãpentru creºterea copiluluiintre vârsta de 1 an ºi 2ani - se acorda per-soanelor ai cãror copii s-au nãscut începând cudata de 1 ianuarie 2011ºi au beneficiat de concediu (plãtit) pentrucreºterea copilului în

vârstã de pânã la 1 an- Concediul fãrã platã, de4 luni, pentru creºtereacopilului dupã primele 3naºteri - se acordã pânãla împlinirea de cãtrecopil a vârstei de 2 ani,respectiv 3 ani în cazulcopilului cu handicap- Concediul pentrucreºterea copilului cuhandicap pânã laîmplinirea vârstei de 3ani - indemnizaþia este de75% din media veni-turilor pe ultimele 12 lunianterioare naºterii copilu-lui, între 600 ºi 3400lei.Ultimele douã tipuri deconcediu se acordã atâtpersoanelor care au nãs-cut înainte de 31 decem-brie 2010, cât ºi celor aicãror copii s-au nãscutdupã 1 ianuarie 2011.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Portofelele mamelor, forþate de guvern

Foto Dan CODREA

Foto Dan CODREA

Continuã sã selupte cu statul

pentru taxa autoZ eci de hunedoreni continuã sã

cearã în instanþã recuperareataxei de primã înmatriculare. Cei careau depus actele în instanþã înainte demodificarea legislativã, au toate ºanse-le sã primeascã înapoi suma integralã.

Continuã sã se lupte în instanþã cu statulromân pentru recuperarea taxei de primãînmatriculare. Vorbim despre zeci de hune-doreni care aºteaptã în sãlile de judecatã sã lise facã dreptate, mai ales dupã ce ºi CurteaEuropeanã de Justiþie s-a declarat de partealor. Judecãtorii de la Tribunalul Hunedoarasunt asaltaþi de aceste cereri, iar procesele

primesc termen chiar ºi peste câteva luni.Hunedoreni care au un proces pe rol pot însãsã stea liniºtiþi, chiar dacã legea a suferit întretimp modificãri. „Proceseºe se judecã, în general, dupã legea care era în vigoare lamomentul depunerii actelor, dacã nu existãdispoziþii tranzitorii în noua lege”, a declaratun avocat hunedorean Pânã acum acþiunile îninstanþã s-au soldat cu peste zeci de sentinþeprin care administraþiile fiscale din judeþ aufost obligate sã restituie hunedorenilor con-travaloarea taxei de poluare plãtite, iar, înunele cazuri, sã le achite acestora ºi cheltuielilede judecatã, asta în funcþie de cum a fost for-mulatã cererea de chemare în judecatã, dar ºide priceperea avocaþilor angajaþi de petenþi.

Modificarea legislativã nu îngrãdeºte, însã,dreptul oamenilor de a se judeca în instanþãcu statul roman, prin Direcþiile Generale aleFinanþelor Publice. Lucian Heiuº, directorulexecutiv al DGFP Hunedoara spune cã instnþadecide dacã petentul are sau nu dreptate. “Au dreptul pe care l-au avut ºi pânã acum sã se adreseze instanþei de judecatã, au dreptul sã cearã recuperarea parþilã a taxei,diferenþa dintre taxa calculatã acum ºi taxa calculatã atunci, sã li se restituie o parte dinbani, pot sã cearã recuperarea integralã ataxei, sunt mai multe variante. Legea nupoate sã le interzicã acest drept”.

Acesta spune cã ºi pânã acum au fost situ-aþii în care oamenii au câºtigat procesele, darºi cazuri în care au pierdut. Pânã la urmãdecizia este în mâna instanþei de judecatã.


P rima care a sãrit înajutorul tânãrului ars,

aflat la Spitalul de UrgenþãPetroºani, a fost ºefaALOFM Petroºani, IuditBabþan.

Cronica Vãii Jiului a prezentat îndata de 17 ianuarie cazul tânãruluide 28 de ani, Cristian ConstantinCatia, din Lupeni, „Pentru cã a vrutsã-ºi hrãnescã mama paralizatã, riscãsã rãmânã fãrã picioare” ºi fãceamun apel la persoanele care au pot ºidoresc sã doneze sânge din grupa 0negativ.

Primul om care a reacþionat imediat a fost ºeful Oficiului Local deOcupare a Forþei de MuncãPetroºani, Iudith Babþan. Aceastacãuta cu disperare modalitatea de„donare cu dedicaþie”, pentru cãCentrul de Transfuzii Sânge nu apu-case sã fie anunþat de personalulmedical al secþiei chirurgie plasticã de

la Spitalul de Urgenþã Petroºani,nebãnuind cã reacþiile vor fi atât derapide.

„Vreau sã ajut acel tânãr pentru cãam grupa de sânge cerutã. Am fostimpresionatã de povestea lui atât detristã” – a declarat Iudith Babþan, încãutãrile sale pentru ca iniþiativa sãfie dusã la bun sfârºit. ResponsabilaALOFM a deschis calea ºi altordonatori.

Cristian Constantin are mama paralizatã, iar el nu a reuºit sã seangajeze de ceva vreme. Trebuiagãsitã o soluþie. Cum pentru mulþirezolvarea traiului de azi pe mâineeste sãpatul sau dezafectarea unorzone fost industrializate sau pãrãsitepentru o bucatã de metal ºi CristianConstantin a recurs la aceastãsoluþie. Dar cum „un necaz nu vineniciodatã singur”, tânãrul a avutnenorocul sã dea de cabluri „înfuncþiune” ºi a fost electrocutat. Aveaarsuri de gradul III.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU


ALOFM Petroºani vrea sã-lsalveze pe Cristian

S ocial democraþii dinLupeni sunt cotaþi de

grupuri considerate „deelitã” ca fiind cel puþinspider-man. Motivaþiilesunt asemãnãtoare simp-tomaticii paranoia. Pentrucã le convine, lupeneniispun cã aceastã faimãeste nãscutã din realitate.

Într-un grup de considerabil,de foºti poliþiºti, foºti SRI-iºti ºifoºti PSD-iºti se discuta, ieridimineaþã, de un protest demare amploare la nivelul VãiiJiului iniþiat ºi organizat de PSDLupeni. Câþiva dintre aceºtiaspuneau cã nu înþeleg cum pri-marul Cornel Resmeriþã ºi liderul PSD Lupeni, SorinVasilescu au devenit o forþã lanivel judeþean, cu influenþã lanivel naþional. Aceºtia, deºipregãtiþi prin meserie sã identi-fice cauzele, spuneau cã nu

înþeleg fenomenul. Mai mult,cei prezenþi au afirmat cã socialdemocraþii din Lupeni auimpuns, prin recomandare ºilobby pe lângã decidenþi,oameni în funcþii chiar ºi înactualul regim, ºi a fost dat caexemplu numirea lui AttilaDezsi în funcþia de prefect, câþi-va directori de Direcþii judeþene.

Mãi, sã fie! Chiar fenomen?Chiar forþã? Sã fim serioºi!, auspus cei de pe margine. Fost

poliþist, Adrian P., a argumentatafirmaþia printr-un ºir de tacticiºi tertipuri, prezentãri de situaþiiºi atitudini care, în opiniaunora, ar putea pãrea simp-tome de paranoia. „O fi para-noia, dar nu a mea. ªi încã nuºtiþi tot. Dacã au avut abilitateasã pãtrundã ºi sub pielea liderilor PDL, nu e lucru puþin”– ne-a asigurat fostul poliþistsusþinut de cei din cercul„analiºtilor”.

Cei de la Lupeni spun cã o fiparanoia în chestiunea orga-nizãrii unui mare protest, dar înrest, nu le-a dat mâna sãdezmintã, pentru cã le-a cãzutbine ideea cã sunt priviþi ca oforþã în propriul partid ºi cuinfluenþã în rest.

„Este vorba de un protestdoar în Lupeni ºi mizãm pecirca 300 de oameni. În rest,aceastã faimã de forþã s-a nãs-cut probabil din realitate.

Suntem o organizaþie puternicã,iar influenþa vine de la faptul cãla nivel judeþean avem primvicepreºedintele ºi unvicepreºedinte ºi la nivel naþio-nal avem deputatul care estefoarte activ acolo. Nici o organizaþie din Valea Jiului nu aobþinut asemenea rezultate.Apoi primarul nostru are treimandate la activ ºi se pregãteºtepentru al patrulea” – a declaratSorin Vasilescu, preºedintelesocial democraþilor din Lupeni.

Organizaþie puternicã o fi,dar parcã e prea mare distanþaîntre a toate puternicã ºiobþinerea unor rezultate politice,adevãrate, ce-i drept, dar sã lefolosescã ºi celor mulþi, celor înslujba cãrora s-au pus. Mãcar teoretic. „Domnia”îndelungatã a acestora s-ar fiputut sã consolideze relaþii ºilegãturi care sã creeze impresiade forþã influentã.

Ileana Ileana FIRÞULESCU FIRÞULESCU

PSD Lupeni între real, faima de forþã ºi paranoia

Tone de zãpadãmurdarã pe strãzile

Petroºaniului

Z ãpada care a cãzut înultimele zile este bucuria

copiilor, dar coºmarul celor care seocupã de gospodãrirea oraºului.

La Petroºani, zilnic se curãþã trotu-arele, însã transportul ºi depozitareamormanelor este o muncã grea ºi deduratã.

Pânã acum, muncitorii au adunat înfiecare zi cel puþin 10 rabe pline cuzãpadã ºi mai au de lucru mult timppânã când vor termina în zona centralã, cel puþin.

Reprezentanþii administraþiei locale,

dar ºi cei ai firmei Retim, au declarat cãzãpada murdarã nu se depoziteazã înalbia râului Jiu, cum s-a întâmplat înanii trecuþi, ci pe niºte terenuri libere de sarcini.

Dar, sãptãmâna viitoare, toatãaceastã muncã ar putea fi reluatã, maiales cã meteorologii au prezis ninsoripentru week-end-ul care se apropie

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE


P rocurorii de laParchetul

Petroºani aºteaptã încontinuare expertizaauto care s-a dispus încazul omului de afaceriConstantin Grecu.

Aceasta se face la BiroulJudeþean de ExpertizãCriminalisticã Auto, pentru ase stabili cine se face vinovatde producerea accidentului,autorul, respectiv ConstantinGrecu, victima, adicã mortulsau ambele pãrþi. “ Expertizanu este încã finalizatã, darsperãm ca în câteva zile, poatedouã sãptãmâni, sã o primim.Ea ar fi fost finalizatã maidemult dar s-au mai efectuatniºte probe la dosar la cererainvinuitului, care era necesar sã

fie avute în vedere de expert laefectuarea expertizei. S-a soli-citat ca prin personalul de laAmbulanþã care s-a deplasat lafaþa locului, sã se stabilieascãlocul unde a fost gãsitã victi-ma”, ne-a declarat DumitruIlinca, purtãtor de cuvântParchetul Petroºani.

Dupã cercetarea ele-mentelor solicitate ºi încheiereaexpertizei, Constantin Grecu,poate solita o contra expertizã,care se realizeazã laLaboratorul Interjudeþean deExpertizã Criminalisticã de laCluj. Aici, ancheta ar fi blocatãcel puþin un an de zile, pentrucã doar un singur expert faceanalizele pentru circa 7 judeþe.

Constantin Grecu a fostimplicat în luna septembrie2011 într-un de mortal, victi-ma fiind un bãrbat de 40 de

ani, care se întorcea acasã dela serviciu. Incidentul s-a pro-dus în dreptul trecerii depietoni din zona PiaþaVictoriei, în apropiereapasarelei care duce spre Staþia

CFR. Potrivit martorilor,bolidul condus de omul deafaceri l-a spulberat efectiv pebãrbatul care se angajase întraversarea strãzii.Imediat dupã producerea acci-

dentului poliþiºtii l-au reþinut peGrecu pentru 24 ore, acestafiind ºi sub influenþa bãuturiloralcoolice, pentru comitereainfracþiunii de ucidere dinculpã.

Poliþiºtii l-au testat cuaparatul etilotest ºi au con-statat cã omul de afaceri avea,în aerul expirat, o îmbibaþiealcoolicã de 0,32 mg/l Acelaºi om de afaceri a maifost implicat într-un accidentde circulaþie în luna martie,când a accidentat o persoanãtot pe trecerea de pietoni. Atunci a scãpat de dosarpenal, dupã ce s-a înþeles cuvictima, care a fost convinsãsã-ºi retraga plângerea, iardosarul s-a închis.

Luiza Luiza ANDRONACHE ANDRONACHE Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Expertizã prelungitã în cazul Constantin Grecu

A ngajaþii mineiUricani care

lucreazã la suprafaþãse plâng de faptul cã,de câteva luni, condu-cerea subunitãþiiminiere, împreunã cusindicaliºtii care ar fitrebuit sã le prezinteinteresele, le-au tãiatcinci ore de muncã pe osãptãmâna de lucru dinschimbul trei.

Acest lucru a fost posi-bil printr-un acord dintreadministraþia unitãþiiminiere ºi sindicatul careera reprezentativ la aceavreme la Uricani ºi este osituaþie unicã, întrucât lacelelalte mine nimeni nua tãiat nicio orã din pro-gramul de noapte.

”Noi, care lucrãm lasuprafaþã, de cevavreme, intrãm în schim-bul 3 la ora 23:00 ºilucrãm pânã la ora 7:00dimineaþa. ConformCodului Municii, se pon-teazã numai ºapte ore de

noapte, deoarece între6:00 ºi 7:00 dimineaþanu se mai considerãschimb de noapte.Speranþa ar fi fost sã nerecuperãm aceastã orãde noapte când lucrãm înschimbul 2, deoarece ºiprogramul acestui schimba fost modificat, ºi nudureazã pânã la ora22:00, ci pânã la ora23:00. Conform legis-laþiei în vigoare, aceastãorã, între 22:00 ºi 23:00este de noapte, deci artrebui adãugatã. Dar decâteva luni, mai exact dinluna august a anului tre-cut, ne-a fost tãiatã ºiluãm salariu mai puþin.Nu mi se pare corect,deoarece noi pierdemcinci ore de noapte într-osãptãmânã, iar noi lemuncim, nu plecãm maidevreme”, a declaratpentru Cronica VãiiJiului, o angajatã a mineiUricani.

În opinia ei, vinovaþide aceastã tãiere se fac

cei care erau la condu-cerea minei în august,împreunã cu sindicaliºtiicare au fost de acord.”Nu se semneazã nimic,dacã sindicatele nu suntde acord. Eu ºi colegiimei ne-am tot interesat

cine este vinovat deaceastã mârlãnie, pentrucã este o mârlãnie, laurma urmei. Ni s-a spuscã vinovat ar fi sindicatulacesta nou, Muntele,condus de Bebe Nica, dela Lupeni”, mai spuneangajata minei Uricani.

ReprezentanþiiCompaniei Naþionale aHuilei (CNH) au declaratcã într-adevãr, programulde lucru al subunitãþilorminiere a fost schimbat,însã asta s-a întâmplat în2006, din raþiuni eco-nomice.

”Acest program, cândschimbul 3, de exemplu,începe la ora 23:00, nula 22:00, este funcþionaldin anul 2006.Modificarea programuluide lucru a fost fãcutã casã se limiteze numãrul deautobuze. A fost o raþiune subiectivã, iaroamenii au pierdut o orãdin pontajul de noapte.Dar din ce ºtiu eu, orele

pierdute în sãptãmâna deschimbul 3 se recu-pereazã la schimbul 2.Compania Naþionalã aHuilei a redus cheltuielilecu transportul ºi acestaeste sacrificiul, modifi-carea programului delucru. Oamenii pot finemulþumiþi de multelucruri, dar într-o com-panie cum este CNH, cuproblemele pe care leare, se fac reduceri decheltuieli ºi se încearcãgãsirea unor soluþii caresã mulþumeascã întregulansamblu”, a declaratOana Stoicuþa, purtãtorulde cuvânt al CNH.

ªi Bebe Nica a reuºitîntr-un final sã rãspundãinsistenþelor noastre ºi ela fost cel care a fãcutpuþinã luminã în acestcaz. Liderul SindicatuluiMuntele susþine cã nupoate fi el vinovat detãierile de la Uricani,întrucât în luna august aanului trecut, nu sindica-

tul pe care-l reprezintãnegocia cu administraþiaminei Uricani, ciSindicatul Liber. Însã pre-cizeazã cã aceste tãieri aufost fãcute cu acordulvechilor sindicaliºti, iarsituaþia se poate reparaîn urma unui nou acord.

”Cei de la Uricani austabilit un program delucru în urma elaborãriiunui program intern,între administraþia mineiºi Sindicatul Liber EMUricani, care erareprezentativ la aceavreme. Dacã se ia acestregulament intern, se vavedea cine, ce a semnatºi se va putea dovedi cãnu noi am fost aceia.Însã se încearcã sã sedea vina pe noi, dar nunoi suntem vinovaþi deaceastã situaþie supãrã-toare. Voi solicita dom-nului Drãgoi o adresãprin care sã-mi expliceaceastã situaþie”, adeclarat Bebe Nica.

De altfel, din punctullui de vedere, tãierileorelor de noapte suntlegale, dar nu corecte.”Aceste tãieri de carevorbim, conform CoduluiMuncii, sunt legale, darnu sunt corecte. Aceaorã de la schimbul 2 nupoate fi plãtitã, deoarece,conform unei prevederidin Codul Municii, nu selucreazã minim o treimedin programul de noapte.Ceea ce se poate facepentru ca oamenii sã-ºiprimeascã orele înapoi,este sã se revinã la unprogram normal demuncã”, mai spune BebeNica.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Minerii de la Uricani, furaþi ºi la sporul de noapte?

2 0 i a n u a r i e 2 0 1 2

Graþie intuiþiei, gãsiþi o soluþie originalã la o importantã problemãde serviciu. Pentru a o aplica, însã,ar trebui sã faceþi ore suplimenta-re. Nu ezitaþi, pentru cã munca osã vã fie apreciatã. Spre searã, arfi bine sã vã gândiþi ºi la odihnã.Refuzaþi orice invitaþie.

Aveþi þanse sã rezolvaþi cu bine oproblemã sentimentalã.Dimineaþa, un prieten vã propunesã vã asociaþi într-o afacere pecare a început-o de curând.Acceptaþi. Spre searã, s-ar puteasã mergeþi cu partenerul de viaþãîntr-o vizitã la prieteni.

Este posibil sã aveþi probleme cubanii, dar nu disperaþi, pentru cãdupã-amiazã vi se oferã o ºansãneaºteptatã. O rudã apropiatã vãpropune o colaborare pe termenlung. Acordaþi mai multã atenþiecelor tineri din familie. Evitaþi oceartã cu partenerul de viaþã!

Dimineaþa s-ar putea sã fiþinemulþumit pentru cã vi s-a anulato delegaþie. Nu vã enervaþi.Oricum, nu este o zi favorabilãcãlãtoriilor lungi. Dupã-amiazã,întâlniþi o persoanã cu careîncepeþi o colaborare pe termenlung. Puteþi câºtiga bani frumoºi.

S-ar putea sã aveþi dificultãþi peplan sentimental ºi sã fiþi nevoit sãluaþi o decizie importantã. Este ozi favorabilã studiului. De aseme-nea, puteþi sã vã valorificaþicunoºtinþele teoretice acumulatepânã acum. Munca vã este încu-nunatã de un succes neaºteptat.

Dimineaþa vã îmbunatatiti simþi-tor situaþia financiarã. S-ar puteasã primiþi o moºtenire sau platapentru o lucrare încheiatã decurând. Puteþi sã faceþi investiþiiºi sã vã conturaþi planuri deviitor. Îngrijiþi-vã sãnãtatea ºiodihniþi-vã mai mult.

Vã simþiþi în formã ºi sunteþihotãrât sã profitaþi de situaþie.Puteþi avea succes în afaceri, încãlãtorii ºi pe plan sentimental.Reuºitele de la serviciu vã entuzias-meazã, iar cu sãnãtatea nu aveþinici un fel de probleme. S-ar puteasã vi se propunã o colaborare.

Pe plan social ºi profesional,pot avea loc schimbãri impor-tante. La serviciu sunteþi apreci-at pentru stilul de lucru. Spresearã, este posibil sã mergeþi lao petrecere cu prietenii. Fiþi maicumpãtat, ca sã nu aveþi prob-leme cu digestia.

Intenþionaþi sã porniþi o afacere,dar aveþi de fãcut mai multe dru-muri, pentru acte. Dupã-amiazãvã pregãtiþi sã plecaþi într-o cãlã-torie împreunã cu un tânãr dinfamilie. Este o zi bunã pentruplanuri de viitor. Aveþi idei realisteºi ingenioase.

Sunteþi apreciat în societate, dar ºiîn familie. Pentru a încheia oafacere avantajoasã, folosiþi-vãfarmecul personal. Ar fi bine sãnu fiþi prea critic cu o persoanãmai în vârstã din familie, ca sã evi-taþi tensionarea atmosferei. E binesã vã pãstraþi calmul.

În prima parte a zilei sunteþi irasci-bil din cauza problemelor de servi-ciu. Dupã-amiazã vã simþiþi bineîmpreunã cu prietenii care vã vinîn vizitã. S-ar putea sã plãnuiþi oexcursie. Aveþi mai multã rãbdarecu cei din jur. Este cea mai bunãopþiune pe care o puteþi alege.

Pe plan profesional, schimbãri înbine: fie gãsiþi un alt loc de muncã,mai bine plãtit, fie sunteþi avansat.Partenerul de viaþã nu este încân-tat, pentru cã va trebui sã munciþimai mult. Nu luaþi decizii în grabã,ca sã nu regretaþi mai târziu. Fiþifoarte precaut în ceea ce faceþi!

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 20 ianuarie 20121100 Diverse

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

V estul Vãii Jiuluia ieºit iarãºi în

stradã în noaptea demiercuri spre joi, darºi asearã. Sute deoameni, tineri ºi vârst-nici, deopotrivã, auscandat lozinci antigu-vernamentale ºi laadreesa preºedinteluiTraian Bãsescu.

Pentru locuitoriiOraºului Aninoasa,seara de miercuri a fostprima de miting, iarprotestatarii s-au adunatîn numãr de circa 150.Printre ei, unul din ceimai înverºunaþi partici-panþi, a fost vicepri-marul localitãþii, liberalulMihãiþã Nistor.

“Am considerat cãtrebuie sã ies sã-i însu-

fleþesc pe cetãþenii dinAninoasa, sã le inspirîncredere, sã fiu alãturide ei, pentru cã înprimul rând este datoriamea prin faptul cã ocupfuncþia care o ocup înoraºul Aninoasa. Sperca aninosenii sunt alã-turi de cei din toatã þaraºi facem dovada prinmitingul acesta. Sperãmca Traian Bãsescu sã-ºidea demisia”, a declaratMihãiþã Nistor, vicepri-marul OraºuluiAninoasa.

“Ieºi afarã, javrãordinarã!”

Aninosenii au avut înmare parte cam aceleaºirevendicãri ca ºi ceilalþiprotestatari din ValeaJiului, cu câteva

excepþii, cum ar ficrearea unui punct deprim ajutor în oraº.

Dupã mai bine de oorã ºi jumãtate de marºprin oraº, oamenii auplecat acasã.

„Cozma, unde eºti, sãne duci la Bucureºti!”

Dar, vestul Vãii Jiuluia continuat sãprotesteze la Vulcan.Aici, cei care au strigatîn stradã au fost cam înaceeaºi formulã ca ºi înprima searã.

Pentru joi seara,mitingul de la Vulcan afost unul avizat, pentrucã organizatorii au solic-itat aprobarea dinpartea primaruluiGheorghe Ile.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Proteste la Aninoasa ºi Vulcan

Pensionariiþi-au „legalizat”

mitingul

P ensionarii minieri din ValeaJiului au obþinut toate

aprobãrile necesare pentru a ieþi,legal, în stradã. Acþiunile coordo-nate de cãtre Liga SindicatelorPensionarilor Minieri vor demaravineri, 20 ianuarie, þi vor duratimp de 3 zile.

„Reprezentanþii Ligii SindicatelorPensionarilor Minieri au obþinut toateaprobãrile necesare pentru a-þi derulaacþiunile revendicative. Traseul a fostaprobat þi, în zilele respective, jan-darmii le vor asigura parcurgereaacestuia”, a precizat Nicu Taþcã,purtãtor de cuvânt Primãria Petroþani.

Principala nemulþumire a minerilor,astãzi pensionari, este legatã depierdea gratuitãþilor la energia elec-tricã þi cãrbune.

MirMircea cea NISTORNISTOR

F oºtii mineri aiCompaniei

Naþionale a Huileisunt foc ºi parã peliderul sindicalBebe Nica, care avorbit despre proto-colul pe care l-asemnat la începutulacestei sãptãmânila MinisterulEconomiei.

”Noi ne-am sãturat ºinu avem foi câtenemulþumiri avem înlegãturã cu sindicaliºtii,în special cu cei de laMuntele. Chiar asearã,se lãudau cã ei ne-aurezolvat nouã cele treisalarii compensatorii. ªiacum vin cu hârtii ºispun cã problemadisponibilizaþilor va firezolvatã pânã lamijlocul lunii februarie.Ei vin cu lucruri pe carenu le verificã ºi auimpresia cã noi chiar îicredem”, a declaratSabin Firizoiu, unul dintre disponibilizaþi.

Un alt fost ortac estefoarte supãrat din cauzãcã se vorbeºte despreangajarea de personaltânãr, în condiþiile încare disponibilizaþii nu-ºi primesc tranºelecompensatorii.

”Pãi cum poate veniBebe Nica pe toateposturile de televiziuneºi prin ziare sã spunã cãse va putea angaja personal tânãr laCompania Naþionalã aHuilei. Pãi dacã nu suntbani pentru noi, caream plecat din sistem,sunt pentru cei care vorveni? Înseamnã cãatunci au ei în plan sã îicheme pe unii de caresunt direct interesaþi însistem, iar noi, ãia, maiproºti, am plecat”,susþine bãrbatul.

Bebe Nica, liderulSindicatului Muntele,spune cã acestea suntdoar rãutãþi, care înultimele zile s-auînmulþit ºi cã nimeni nui-a obligat pe disponibi-lizaþi sã plece.

”Oamenii aceºtia auplecat de bunãvoie, nui-a obligat nimeni. Dinpunct de vedere legal,la 45 de zile dupãrestructurare se potface noi angajãri. Dacãs-au disponibilizatoameni de laCompania Naþionalã aHuilei ori au ieºit lapensie, nu înseamnã cãnu mai poate fi angajatnimeni”, este de pãrereNica.

De asemenea, el maisusþine cã în acest an,

conform protocoluluisemnat la începutulacestei sãptãmâni cuministrul Ariton, sedoreºte reînnoirea forþeide muncã la minele dinValea Jiului. Desprecâte persoane va fivorba ºi pe ce posturi,încã nu se cunoaºte.Bebe Nica spune cãtoate aceste detalii vorfi cunoscute în urmaunei analize tehnice.

”La ora actualã, înminele din Valea Jiului,forþa de muncã esteîmbãtrânitã. Este nevoiede foarte mulþioameni noi,tineri, dar nupot spuneexact o cifrã,deoarece nuvreau sã spunprost. ªi 50 depersoane dacãse angajeazãeste ceva,CompaniaNaþionalã aHuilei arenevoie de forþãde muncãnouã, fiindcãaltfel ne închi-dem singuri”, a conchis Bebe Nica.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Joi, 19 ianuarie 2012 Actualitate 11

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee

ccuunnoossccuuttãã??

�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??

�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboorraattoorrii

sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

Despre proteste, mai puþin.Rãmân la pãrerea mea cã-nafarã de concluzia conformcãreia redescoperimdemocraþia ºi spiritul civic,aducându-ne aminte cã, defapt, asta am câºtigat - sã vor-bim, sã scriem, sã scandãm sausã urlãm, fãrã fricã, mare sco-falã n-o sã fie. Dupã ani de zileîn care am cam vegetat, tot ebine, chiar dacã e rãu.

În altã ordine de idei, zic ºieu, nu dau cu bâta de baseball,consider cã o sãptãmânã deieºit pe strãzi e o chestie. Darcum orice chestie îndelung uzi-tatã se demonetizeazã, parcãseamãnã a boalã lungã, moartesigurã… În plus, se mai adaugãºi mitingul uslaºilor de la USL –cicã opoziþia unitã, care, încã

de când a fost anunþat puþeatare a politichie dâmboviþeanã.La ora la care scriu aceste rân-duri, încã nu începuse, dar mãrisc sã vã spun cã, printredemonstranþi , s-au vãzut“ciolãnari” care abia aºteaptãschimbarea de putere, “sãmânâncã ºi gura lor ceva”...

Deci, astea cu protestele amimpresia cã vor rãmâne niºteamintiri rãtãcite prin ziare ºi peDVD-urile televiziunilor la carebelim ochii searã de searã,printre ghiorãituri de maþe...

Ne uitãããããm ca proºtii laniºte fãtuci care-ºi zic “ziarizde”ºi care le pun celor din piaþãaceeaºi întrebare tembelã:“Pentru ce aþi venit sã protes-taþi?”. Oare pentru ce, mãi,purtãtoarelor de microfoane?

De foame, tatã, de foame, ca ºivoi, cãrora vã îngheaþã întrepicioare Always-ul cu aripioa-re… ªi ne uitãm, ºi ne uitãm lachestii de-astea! Puþini dintrenoi citim ce mai scrie pe bandade jos. Nu mai departe, ieriam citit acolo cã am belit belingherul. Auzi ºtire care ar trebui sã ne-nfioreze. În anul2012, România(adicã noi,ciumpalacii) trebuiesã returneze 2 (douã) mili-arde de Euro din împrumutextern. Vã daþi seama?Douã miliarde! Ba,mai mult, vine ºi com-pletarea. Dacã e de undeºi se pot plãti ratele latimp, vom plãti datoriile abia în

anul… 2023! Cine maiapucã… Sã nu mai punem lasocotealã cã, anul ãsta, mailuãm 16 miliarde împrumut,cã, ºi dacã seschimbã puterea vinalþii maiflãmânzicare osã nemaiînda-toreze –

E grele, nene, e grele…Hai sã zicem cã vin alþii.

Cine, Ponta? Mã uitam la el ºim-a pufnit râsul, deºi nu edeloc de râs. Când toatã þaragemea de proteste, el se afla laStrassbourg . Ce fãcea elacolo? S-a dus cu pâra. S-a dussã pârascã la Consiliul Europei

cã la noi e nasol,parcã ãia nu ºtiau. Asta face unlider al opoziþiei? Pârâciosul!Asta mi-a adus aminte de ban-cul cu puºtiul care-i tot cereabani la tacsu`. Tacsu` l-a prinscã fuma ºi i-a tras douã sca-toalce, iar ãla micu, pârâciosul,l-a ameninþat pe ãl bãtrân:“Lasã, cã te spun eu la mamacã faci pipi la chiuvetã!”

Victoraº, Victoraº, pârâciosule!

N-aveþi decât sã mãînjuraþi, dar, între

proteste ºi urinatul la chiu-vetã, parcã tot plata

datoriilor externe e mai importantã. Dixit!

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Despre proteste, datoriiexterne ºi urinatul la chiuvetã

C etãþenii care s-au“înþepat” pentru a

scãpa de gripã au fãcut-odegeaba! Vaccinul antigripalcu care sperau cã au fostimunizaþi nu are ºi nici nuva avea vreun efect! Nicipozitiv ºi nici mãcar negativ,susþin reprezentanþiiMinisterului Sãnãtãþii.

Medicii de familie din toatã þaraau fost somaþi sã predea direcþieijudeþene de sãnãtate publicã toatedozele de vaccine antigripalnefolosite. Campaniei de vaccinarei s-a pus punct dupã ce MinisterulSãnãtãþii a dispus returnarea tuturor dozelor, acestea fiinddeclarate drept “neconforme”. Mai exact, vaccinurile InstitutuluiCantacuzino sunt ca o frecþie la unpicior de lemn, respectiv “ceva”inutilizabil ºi neutil.

În Valea Jiului, unii dintreoameni s-au vaccinat, alþii nu, darcu toþii se aflã în aceeaºi oalã. Nude alta, dar, “vaccinul gripal triva-lent purificat ºi inactivat”, scos decãtre Institutul Naþional deCercetare ºi Dezvoltare pentruMicrobiologie ºi Imunologie din

Bucureºti nu este bun de nimic.“Nu m-am vaccinat ºi nici nu amde gând sã fac un vaccin contragripei. Am avut simptomelerespective ºi m-am lecuit cumetode bãbeºti. Nu am nevoie deinvenþiile celor care spun cã nescapã de gripã”, a precizat ofemeie. “Eu m-am vaccinat, m-amsimþit câteva zile rãu ºi am fãcut ºigripã, boalã de care speram sãscap. Vaccinurile sunt ca ºi guver-nanþii – nu ne ajutã cu nimic. Lefacem ca proºtii ºi nu ne alegemcu nimic”, a spus o altã femeie.“Ar fi trebuit sã fiu tâmpit la capsã fac vaccinul la care i-a fãcutreclamã ministerul. Nu amîncredere în ei ºi mã simt foartebine. Acuma am aflat cã vorretrage vaccinurile pentru cã sunt

nefolositoare. Deci, ca ºi politicienii, ºi imunologii dinCapitalã sunt niºte verze”, adeclarat un bãrbat.

În judeþul Hunedoara au fostdistribuite, medicilor de familie,circa 18.000 de doze de vaccin.Dintre acestea, doar 2.000 nu aufost utilizate ºi urmeazã sã fiereturnate Direcþiei de Sãnãtate.“Vaccinurile antigripale actuale nuoferã protecþie completã împotrivauneia dintre tulpinile pentru careau fost create. Acesta este motivulpentru care au fost retrase. Nuºtim când, ºi dacã, va mai fi relua-tã campania de imunizare anti-gri-palã a populaþiei”, au precizatreprezentanþii Direcþiei SanitareJudeþene Hunedoara.

MirMircea cea NISTORNISTOR

S-au înþepat degeaba

Foºtii minerii sar la gâtul lui Bebe Nica


D upã un an de ladarea în folo-

sinþã, telegondola dinPasul Vâlcan îºidovedeºte utilitatea.Nu numai cã a adusîncasãri importantela bugetã, ul local, cia atras ºi un afluximportant de turiºtiîn cea mai nouã staþi-une hunedoreanã.

Lãudatã sau, dim-potrivã, criticatã, telegon-dola din Pasul Vâlcandatã în folosinþã în febru-

arie 2011, îºi dovedeºteutilitatea. Turiºtii cautã totmai mult staþiunea PasulVâlcan ºi asta ºi datoritãaccesul facil în staþiune.Mii de turiºti au preferatîn aceastã iarnã sã urceîn cea mai nouã staþiuende pe harta turisticã ajudeþului Hunedoara.„telegondola a adus unaport extraordinar PasuluiVâlcan ºi în ultimaperioadã am constatat cãvin foarte mulþi turiºti.Numai sâmbãtã ºiduminicã am fãcut peste100 de milioane de lei

(n.r. 10.000 de lei noi),ceea ce înseamnã cã aufost cel puþin 1.000 deoameni care au circulatcu telegondola”, adeclarat Gheorghe Ile,primarul municipiuluiVulcan. Pe de altã parte,acesta spune cã turismulse va dezvolta mult maimult în Pasul Vâlcan dupãce în staþiune se va imple-menta Planul UrbanisticZonal, ce a obþinut dejaavizul de mediu, iar aicise vor construi noi capa-citãþi turistice. Sunt numai puþin de 130 de

parcele care vor fi scoasela licitaþie în aceastãprimãvarã. „Am spus dela început cã telegondolanu poate fi retabilã, peprofit, pânã nu vomîncepe construcþiile. Amreuºit sã obþinem avizulde la mediu pentru PUZ.Acum îl depunem laConsiliul Judeþean, laMinister ºi putem da dru-mul în primãvarã la lici-taþii pentru terenuri.Atunci, într-adevãr, vaexploda Pasul Vâlcan”, amai spus Ile.

Investiþie de peste 30

de milioane de leiTelegondola din Pasul

Vâlcan a fost inauguratã laînceputul lunii februarie2011 de ministrulDezvoltãrii Regionale ºiTurismului, Elena Udrea.Investiþia de la Vulcan, învaloare de aproape 33 demilioane de lei, fãrã TVA,a fost realizatã din banialocaþi de MinisterulTurismului ºi DezvoltãriiRegionale. Telegondolacirculã pe o distanþã de3.500 de metri ºi are 73de gondole. Realizareaacestei instalaþii spre Pasul

Vâlcan este doar primulpas al proiectului de mo-dernizare a staþiunii ºi dedezvoltare a domeniuluischiabil de aici. Proiectulde aici prevede amena-jarea a douã telescaune,mai multe instalaþii deteleschi, cinci pârtii deschi, dintre care cea maimare va avea o lungimede 5 kilometri.

De asemenea tot aicivor fi aduse ºi tunuri dezãpadã, care sã com-penseze lipsa zãpezii natu-rale, atunci când este cazul.


Telegondola a adus mii de turiºti în Pasul Vâlcan

D in adâncul pãmân-tului, în vârful

muntelui. Foºti mineridisponibilizaþi din ValeaJiului au dat munca dinsubteran pe schi.

Au renunþat de bunã voie laextracþia huilei, au ieºit din sis-tem ºi lucreazã acum în luminasoarelui. Foºti mineri din ValeaJiului, care au plecat din sistemîn cadrul programului derestructurare a mineritului suntacum monitori de schi sauchiar salvamontiºti. În primulcaz sunt remuneraþi pentruactivitatea lor.

Ca salvatori montani, însã, ofac din pasiune, fiind voluntari.Pentru câþiva ortaci viaþa a luato întorsãturã neaºteptatã dupãce au urmat cursuri de moni-tori de schi ºi practicã acumaceastã meserie. Câþiva dintreei sunt în staþiunea Straja, undeîi iniþiazã pe doritori în taineleacestui sport. Cursanþii plãtesccâte 50 de lei pe o orã ºi sunt

mulþumiþi de serviciile acestora.Nu se strâng sume foarte mari,însã foºtii mineri îmbinã pasi-unea cu utilitatea. Alþi foºtimineri sunt acum salvatorimontani în Straja, în echipacondusã de George Resiga.“Salvamontiºtii care au fostdisponibilizaþi din minerit suntvoluntari. Ei au ieºit din sis-temul public ºi, odatã ieºit, nute mai poþi angaja tot în sis-temul public. Aproximativ 90la sutã din salvatorii montanidin Lupeni sunt foºti mineri,dar pe contract de voluntariat”,a declarat ºeful Formaþiunii

Salvamont Lupeni, GeorgeResiga.

Pe de altã parte, problemelefinanciare ale salvamontiºtilordin Straja sunt pe cale sã iasfârºit, în baza unui protocolîncheiat cu Consiliul JudeþeanHunedoara. “În proporþie de99, 99% problemele suntrezolvate. Urmeazã sã semnãmun contract de asociere cuConsiliul Judeþean în vedereaderulãrii activitãþii de salva-mnont pe perioada de iarnã în zona turisticã Straja”, a mai spus Resiga.


Din mãruntaiele pãmântului, pe pârtiile din Straja

Cu telefoanelemobile înpuºcãrie

D eþinuþii hunedorenifac ce fac ºi tot îºi

procurã câte un telefonmobil, la care vorbesc chiarºi dupã gratii. De regulã,aparatele sunt aduse demembrii familiilor acestora,mascate în pachetele pecare le aduc.

Nicoleta Danciu, purtãtorulde cuvânt al PenitenciaruluiBârcea Mare, spune cã pe par-cursul anului trecut asupradeþinuþilor au fost descoperite77 de telefoane mobile ºi 13cartele SIM, ca urmare apercheziþiilor efectuate. Iar laBârcea Mare s-au înregistrat ºiprobleme de altã naturã. Astfel,puºcãriaºii au iscat 10 altercaþii,au fost implicaþi în 13 agresiuni,iar paznicii au mai constatat ºinouã autorãniri, provocate printãieturi pe antebraþe sau prin

înghiþirea unor obiecte metalice.„S-a mai înregistrat ºi o tenta-tivã de escaladare a unei clãdiri,o evadare prin pãrãsirea punctu-lui de lucru ºi douã ultraje. În cepriveºte infracþiunile pentru careoamenii au ajuns în penitenciar,predominã cele care aduc atin-gere patrimoniului – 672, celecontra persoanei – 215, dar aumai fost comise ºi alte 130 dealte tipuri de infracþiuni”, adeclarat inspectorul principal depenitenciare, Nicoleta Danciu.În Penitenciarul Bârcea Mare îºiispãºesc pedeapsa 1.017 per-soane private de libertate, dintrecare 143 în regim deschis, 866în regim semideschis, iar optpersoane erau neincluse.


cronica vaii jiului, nr. 45, vineri 20 ianuarie 2012

Documents