cronica vaii jiului, nr. 58, miercuri 8 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 58

Miercuri, 8 februarie 2012

PAGINA A 9-A

CNH intrã în

LLLLIIIICCCCHHHHIIIIDDDDAAAARRRREEEEGroparii

Universitãþiidin PetroºaniProfesori sau conferenþiari cese apropie de vârsta pensionãrii, inexistenþi peplan profesional, dar aflaþi de12 ani la conducereaUniversitãþii în cea mai neagrã perioadã din istoriaacesteia. Se cunosc între ei ºicam ºtiu unii despre alþii ºilucrurile bune, dar ºi cele rele.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Sãraci ºifãrã speranþe

Îºi riscã viaþa pentru un sacde cãrbune dupã care scotocescîn vagoanele de tren. Sunttineri, nu au muncit niciodatã,cã nu au unde, au copii ºi locuiesc în clãdiri insalubre.

>>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

Merge 14 kilometripe jos pentru

„protestuldemnitãþii”!

De aproape o lunã, zi de zi,un tânãr de 29 de ani vine pejos 7 kilometri, prin zãpadã ºiger, doar pentru a protesta înfaþa Primãriei Petroºani.

>>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

Umbra luiVochiþoiu

bântuie PSDPetroºani

În PSD, la nivel local ºijudeþean, existã convingereacã fostul lider al socialdemocraþilor de la Petroºani,Haralambie Vochiþoiu, nueste strãin de ºicanele decare a avut parte organizaþiaîn ultima vreme.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Pânã în luna septembrie,Compania Naþionalãa Huilei Petroºaniva intra în lichidare, conform acorduluiîncheiat de Guverncu Fondul MonetarInternaþional. Mineleviabile vor fi vân-dute, însã nu laterþe persoane, ci cãtre viitorul complex energetic.FMI pune lacãtul peactuala CompanieNaþionalã a Huilei ,care va intra în lichidare pânã înluna septembrie.Pânã atunci va fidecisã soartaunitãþilor miniere.

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected] .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r)9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 Þocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 Þtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Copii contra pãrinþi 23:30 Conan aventurierul (r) 0:30 În cãutarea fericirii (r) 1:30 Taxi Driver (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele?21:50 Mr. Bean22:15 Observator23:00 Un Show Pãcãtos1:00 K.I.T.T.

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Lois ºi Clark (r) 11:00 Lois ºi Clark (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Trecut întunecat 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 În numele regelui 2 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter - Din vina mea 0:00 În numele regelui 2 (r)

8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Autoforum 10:30 Cireaþa de pe tort (r) -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaþa de pe tort -Redifuzare20:30 100 milioane î.Hr. 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus (r) 1:30 100 milioane î.Hr. (r)

6:00 Sport (reluare)6:55 Imnul României (muz.)7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat11:25 Judecã tu! (2010, emisi-une informativã) (reluare)12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo14:00 Telejurnal (emisiuneinformativã)15:30 Oameni ca noi (rep.)16:00 Convieþuiri (doc.)17:00 Telejurnal17:30 Anna Pavlova - lebãdaalbã18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo19:45 Sport20:00 Telejurnal21:00 Dr. House22:45 Dincolo de celebritate22:50 Sushi23:10 O nouã iubire (sua,2006, dr. romantic.) (15)1:00 Agenþia Psych

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANGAJARE

C lubul 3D Stage dinPetroºani vã propune

la sfârºitul acestei sãptãmâni o întâlnire deexcepþie cu Alessia.Atmosfera se anunþã dedeparte a fi una incendiarãunde distracþia ºi muzicabunã vor fi la înãlþime.

Alessia, este una dintre cele maiproaspete apariþii pe scena muziciidin România.

Datoritã calitãþii corzilor vocaleºi datoritã dorinþei sale de ascen-siune, Alessia reuºeºte sã ajungãuna din cele mai ascultate cân-tãreþe din þarã. Videoclipulrile ei,strâng peste 5,500,000 devizionãri pe site-urile de muzicã.

Cele mai cunoscute hituri ale

sale sunt:“No More”, este produs de

FlyinState ºi i-a adus artistei uncontract cu casa de discuri ToCoInternational, ei urmând sã îi pro-moveze materialul în peste 70 deþãri.

BORO NA SOU PO este unuldintre hiturile verii, atât în þarã câtºi în afara graniþelor. Piesa a fostsemnatã ºi licenþiatã de TocoInternational, urmând a fi intenspromovatã în multe teritorii. ÎnRomânia casa dediscuri care seocupã de pro-movarea ei esteeste Red Clover.

Loca Por TuBoca` a fost pro-dusã de & TheKid ºi a fost cân-tatã în premierã

în cadrul ceremoniei RomanianTop Hits 2011, de anul trecut.

Alessia vã aºteaptã, sâmbãtã11. 02. 2012, ora 22 la 3D StageClub - Petroºani, Casa de Culturã“Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol,pentru o searã incitatntã.

Rezervari la: Tel:0733782433(073DSTAGE3)

PR. Manager:PR. Manager:PetrPetronela Cerbuonela Cerbu

Un nou eveniment de excepþiemarca 3D Stage Club

P rofesori sau conferenþiari ce

se apropie de vârstapensionãrii, inexistenþipe plan profesional,dar aflaþi de 12 ani la conducereaUniversitãþii în ceamai neagrã perioadãdin istoria acesteia.

Se cunosc între ei ºicam ºtiu unii despre alþiiºi lucrurile bune, dar ºicele rele. Vorbesc înmediul academic, darfoarte greu rãzbate afarã,mai ales când la mijlocsunt fapte ce nu îi ono-reazã. Dupã cumanunþam în numãrul deluni al Cronicii Vãii Jiuluiprezentã astãzi “ listaruºinii” de laUniversitatea Petroºani.ªi asta spre disperareacelor care au încercat sãne opreascã prin tot felulde mijloace, inclusiv alingãilor (se cunosc ei).

O scurtãprezentare...

... a conferenþiaruluiMitran Ilie trebuie sãînceapã întotdeauna cucãteva atribute pzozitive:cel mai cordial coleg (estecolocvial cu toþi colegiipânã când reuºeºte sã îiarunce din barcã), cel maiiubit de studenþi (a fost

însã respins de ANOSRatunci cãnd s-a pus pro-blema acordãrii titlului deprofesor Bologna-vomrevenii), dar ºi unul nega-tiv: sã nu fiþi în preajmalui la numeroasele ºpriþurila care participã.

Prietenia cu colegiidureazã, în cazul experi-mentatului conferenþiarcare de peste 20 de anise strãduieºte sã ajungãprofesor, între 1 ºi 4 ani,perioadã dupã carerapacele Mitran iî aruncãpe colegii deveniþinefolositori peste bord. Areuºit sã scape prin aceste metode de celpuþin 10 profesori careau scris istoria univer-sitãþii în domeniile minier,mecanic ºi electric.

În privinþa calitãþilorprofesionale, conferen-þiarul are o mare puterede muncã ºi dupã 20 deani în care nu a reuºit sãpunã nimic pe hârtie înultimii 20 de ani, înultimii 2 ani sprijinit de oechipã pe care ºi-aaservit-o prin teroare ºipromisiuni pe care nicio-datã nu ºi le-a respectat,a reuºit sã producã zecide lucrãri, fãrã a stãpâniinici calculatorul (nu seºtie dacã a utilizat vreo-datã un astfel de echipa-ment) ºi nici limbile

strãine. În anul 2004 pe atunci

decan al Facultãþii deªtiinþe, conferenþiarulMitran a fost protagonis-tul unei emisiuni TV depe un post naþional, încare era acuzat în moddirect de faptul cã suboblãduirea sa ºpaga aînlocuit cunoºtinþele înfacultatea ce o pãstoreade 4 ani. Acest eveni-ment a împiedicat ºiANOSR România sã îiacorde titlul de peofesorBologna, cãci numãrulmare de note de 10 pecare studenþi în modmiraculos le obþin la disci-plinele de matematicã pecare prorectorul Mitran lepredã, nu pot rezolvaorice problemã.

O altã problemã lacare matematicianulMitran nu i-a gãsitrezolvare a fost cea încare dupã un ºpriþ prelun-git, maºina prodecanuluide pe aceea vreme s-aînscris pe ºinele de caleferatã, ºi de unde doar undosar penal pentrupunerea în pericol a siguranþei feroviare l-amai scos.

F ãrã a facenimic poþi

ieºi la pensie chiarRector, dar sã nuîncerci asta la volan!

Un alt exemplu de pro-fesor care a stat ani dezile în umbra unor per-sonalitãþi puternice, estecel al actualului decan alFacultãþii de InginerieMecanicã ºi ElectricãAron Poantã care deºi de8 ani decan, nu a realizatmari performanþe.

Sprijinit de prietenulsãu de pahar anteriorprezentat, decanulPoantã încearcã sãajungã Rector chiar dacãnu a reuºit sã spunã mare

lucru în cei aproape 16ani de când ocupã funcþiide conducere în cadruluniversitãþii. Peripeþiileacestui decan care maiare trei ani pânã la pen-sie, ºi care dacã ar fi alesrector ar putea fi infirmatde MECTS !, sunt multmai modeste decât alepãpuºarului Mitran. Estede notorietate faptul cãpe decan nu îl prindeamiaza fãrã o þuiculiþã labord, fapt care l-a trans-format de curând înpieton pentru trei luni.

Calitãþile decanuluisunt calmul ºi perseve-renþa de vânãtor iscusit,calitãþi care îi pot aiguraun viitor luminos alãturide actualul rector care îl va dirija din umbrã ºi de prietenul sãu Mitran care va lua deciziile în locul sãu.

L a groapã nupoþi sã mergi

fãrã cioclii !Cu acestã conducere

bicefalã viitorulUniversitãþii din Petroºanise mãsoarã în luni, ºi înnici un caz în ani, pentrucã pensia e tot ce vãdaceºti „dascãli” ce se vorºi conducãtori. Iar dacã

înmormântarea seapropie cineva trebuie sãarunce ºi o mânã depãmânt peste coºciuc.Aºa cum v-am promis înnumãrul trecut îi vomprezenta pe cioclii trecuþide 60 de ani, care ies lapensie de mânã cuMitran ºi Poantã ºi caresunt doriþi de cei doi pelista senatorilor.

E nevoie de CucuIoan, Mitran Ilie, PredaMircea, Pop Maria,Poantã Aron, AradVictor, Buºe Florian,Matei Aronel, VoinVictor.

Pe lângã cei zece cioclice mai au 1, 2 sau 3 anipânã la pensie mai enevoie ºi de câþiva tinericare sã ridice coºciugul:Fotãu Ion, Marcu Marius,Vereº Ioel ºi lista poatecontinua.

M edia de pro-pagandã

Rectorul Emil Pop a maireuºit o performanþã notabilãpe perioada mandatului sãu,pe lângã contractele gene-roase pe care le-a obþinut dinpartea unor firme private.Astfel, Pop a reuºit sã con-troleze un post de televiziuneºi unul de radio, respectivMondo TV, Mondo FM, prindiferite favoruri pe care le-afãcut directorului IonuþDrãgotesc. Favoruri în sensulcã Drãgotesc nu plãteºteabsolut niciun bãnuþ chiriesau alte utilitãþi instituþieibugetare, pentru spaþiul dincãminul studenþesc unde îºiare studiourile. În schimb lateleviziunea Mondo, respectivpe postul de radio al bine-cunoscutului realizator deemisiuni, dragelor ºi dragilor,rectorul Emil Pop este oma-giat mai ceva ca Ceauºescu.ªi cum grandomania rectoru-lui este arhicunoscutã înmediul academic acestuia nui-au ajuns laudele doar pecalea undelor ºi de vreo câte-va luni gãzduieºte în campusºi un cotidian, a lui RamonaRoºulescu ºi se pare cã plataeste exact pe acelaºi princi-piu ca ºi în cazul luiDrãgotesc. Adicã, voi mã“spãlaþi” în ziar, iar eu vã„spãl” chiria!P.S: De pe siteul upet.ro s-a evaporat secþiunea “Paginarectorului”, spre disperarea“fanilor” lui Pop Emil caresunt astfel vãduviþi deplãcerea de a-l vedea pe rectorîn straiele de vânãtoare, oriculegâng merele din livadã...

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 februarie 2012 Actualitate 3

Groparii Universitãþii din Petroºani

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 februarie 201244 Actualitate

În urmã cu câtevazile reprezentanþii

Primãriei Vulcanului s-au întâlnit cu cetãþeniicare au dorit sã par-ticipe la dezbatereapublicã a bugetuluilocal pe 2012.

Conform procedurii legale,dezbaterea nu are doar carac-ter formal de prezentare aprincipalelor repere de activi-tate a administraþiei cãtreopinia publicã localã, ci ºiaceea de cuprindere în progra-mul de activitãþi ºi lucrãri ºi peacelea venite din partea cetãþe-nilor, care au impact cât maimare în comunitate ºi suste-

nabilitate bugetarã.Primarul Gheorghe Ile le-a

expus celor prezenþi cam cedoreºte Primãria sã facã pentruacest an, conform listei deinvestiþii ºi lucrãri publice. Suntrepere care se transferã dinbugetul anilor anteriori, încãnedemarate sau nefinalizatedin motive financiare (cum estecazul ºcolii nr.7); altele sunt pelista de prioritãþi cum este ºicazul anvelopãrii blocurilor,supravegherea cu sistemevideo a ºcolilor devastate deinfractori în ultimele luni,reabilitarea grãdiniþelor dar ºiînceperea construirii celordouã aprobate ca proiect anultrecut. În domeniul achiziþiilorde maºini ºi utilaje sunt pre-

vãzute o maºinã de intervenþii,o autoutilitarã, un excavatornou, o maºinã pentru marcajrutier. Se intenþioneazã organi-zarea corespunzãtoare aServiciului Salvamont în PasulVâlcan. Vor fi continuatelucrãrile de amenajare a aleilordintre blocuri ºi a zonelor verzi.

Cetãþenii prezenþi la aceastãîntâlnire au avut câteva pro-puneri pentru edilii Vulcanului:realizarea unui parc în zona delângã primãrie cunoscutã devulcãneni cu numele de Baba;amenajarea faþadelor lablocurile din Centrul Vechi alVulcanului, care au un grad deuzurã avansat; a fost solicitatãsusþinerea financiarã mai bunãa activitãþii de la ClubulSportiv; s-a cerut reabilitarea

staþionarelor de maxi-taxi caresunt devastate parþial;

Toate aceste repere de dis-cuþie vor face subiectul dezba-terilor legate de aprobarea

bugetului local pe 2012 alConsiliului Local Vulcan, încadrul ºedinþei ordinare convo-catã de primarul Gheorghe Ileastãzi la ora 17,00.

Primãria Vulcan – între dezbatere ºiaprobare de buget pe 2012

U n bãrbat cãutatde carabinierii

italieni pentru tâlhãriea fost prins de poliþiºtiihunedoreni ºi urmeazãsã fie extrãdat.

Cãldãrar Bobi Stoianera cãutat de autoritãþileitaliene dupã ce a comiso infracþiune de tâlhãrieîn data de 31 octombrie2007, când, împreunãcu alte trei persoane, apãtruns într-o locuinþãdin Bologna-Italia. Aubãtut-o pe menajeragãsitã în casã ºi au sus-tras bijuterii ºi alte bunuriîn valoare de aproxima-tiv 20.000 de euro. Înurma unei acþiuni organi-zate pentru identificareapersoanelor urmãrite întemeiul legii, poliþiºtii

Serviciului de InvestigaþiiCriminale din cadrul IPJHunedoara ºi cei aiFormaþiunii deInvestigaþii CriminaleHaþeg, l-au reþinut pebãrbatul în vârstã de 30de ani, din comunaSântãmãrie Orlea, penumele cãruia autoritãþilejudiciare din Italia auintrodus o alertã cuprivire la arestarea în

vederea predãrii, în bazaunui mandat europeande arestare.

Bãrbatul a fostprezentat Curþii de ApelAlba-Iulia, care a dispusmãsura arestãrii preven-tive pe 5 zile, urmând sãfie predat autoritãþilorjudiciare italiene în vederea continuãriicercetãrilor.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

S ãtenii din comunahunedoreanã

Boºorod nu vor cadeponeul de gunoi ceva deservi întreguljudeþ Hunedoara sã fieamplasat pe raza aces-tei localitãþi sau nu peamplasamentrul sta-bilit de autoritãþ.

Pe raza acesteicomune de lângã Cãlanurmeazã sã fie amplasatsingurul deponeu ecologicde gunoi de pe razajudeþului Hunedoara,dupã ce varianta cu douãgropi de gunoi a cãzut fincauza opoziþiei consilie-rilor petrileni. Daroamenii de aici nu suntde acord ºi au înaintatdeja la APM un tabel cu

circa 400 de semnãturi,reclamând disconfortulcreat ºi insuficientastudiere a viitoruluiamplasament.

În celelalte localitãþiunde au avut loc dezba-teri de mediu nu au fostprobleme. Staþiile desortare ºi transfer adeºeurilor menajere de laPetroºani pot fi constru-ite fãrã probleme. Lasediul Primãriei Munici-piului Petroºani a avutloc deja dezbaterea pub-licã ºi nu au fost întâm-pinate dificultãþi. „Au fostdiscuþii pentru avizareaPlanului Urbanistic Zonalpentru staþia de sortare ºistaþia de transfer ceurmeazã sã fie construite,

cu finanþare europeanã,în zona fostei mine Dâlja.

Discuþiile au decursfãrã probleme”, adeclarat GeorgetaBarabaº, directorul APMHunedoara. Acum maiurmeazã doar o serie deproceduri interne, pentruca ulterior sã fie emisavizul de mediu. Celedouã staþii de lapetroºani sunt partecomponentã a sistemuluiintegrat de managementa deºeurilor în judeþulHunedoara, al cãrui beneficiar final va fi,dupã semnarea contrac-tului, Consiliul JudeþeanHunedoara. Nici laBrãniºca nu au fost semnalate probleme demediu.


Un nou obstacol pentrudeponeul de gunoi

Tâlhar în Italia, prins înHunedoaarraa


P rofesorii dinHunedoara se

pregãtesc deja pentruprimul an în care începclasa I mai multe gen-eraþii. Anul ºcolar careva începe în luna sep-tembrie 2012 aduce onoutate, care îi priveºtepe cei ce vor pãºi primadatã la ºcoalã.

Fie cã au, 6 sau 7 ani, eivor fi aºteptaþi de învãþãtori înclase. Acesta va fi singurul anîn care pãrinþii vor avea deales atunci când vor trimitecopilul la ºcoalã sau la clasapregãtitoare, iar profesorii dinValea Jiului spun cã sepregãtesc atât cu amenajareaclaselor, cât ºi cu documen-taþia de care e nevoie.

„Anul ºcolar 2012 – 2013este primul an în care vaexista ºi clasa pregãtitoare ºiclasa I, iar pãrinþii vor putea sãopteze pentru una dintre celedouã variante.

Dacã micuþii au 7 ani pânãîn data de 31 august 2012,atunci ei vor fi înscriºi în clasa

I, dacã au 6 ani pânã la datarespectivã, pãrinþii pot opta fiepentru clasa pregãtitoare, fiepentru clasa I, iar în ultimavariantã copiii trebuie sãîndeplineascã mai multecondiþii: sã facã dovada cã aurmat clasa pregãtitoare, sau cã au fost evaluaþi psihosomatic.

Acest lucru se face laCentrul Judeþean de Resurse ºiAsistenþã Socialã, la specialiºtiidin ºcoli, sau la medicii defamilie”, spune Elena Gârjob,director ªcoala IG DucaPetroºani.

Pentru înscrierea în clasa Iexistã un calendar iar primaetapã, cea de recenzare aposibililor boboci se încheie la19 februarie.

„Din 5 pânã în 16 martievor fi înscriºi copiii care solicitã înscrierea la ºcoala decircumscripþie.

Apoi între 20 ºi 27 martie2012, se înscriu copiii caresolicitã înscrierea la o altãºcoalã, decât cea din circum-scripþie, pe locurile rãmaselibere, iar 23 pânã în 25aprilie sunt înscriºi copiii careau solicitat înscrierea la o altã

ºcoalã, dar nu au fost acoloînmatriculaþi.

Aceºtia vor fi înscriºi laºcoala de circumscripþie, dacãmai rãmân locuri. Ultima fazãare loc între 2 ºi 9 mai ºiatunci vor fi înscriºi cei carenu au participat la niciuna dintre etapele precedente”, a precizat Elena Gârjob.

Boboceii vor ajunge în sep-tembrie la ºcoalã, în funcþie deopþiunea pãrinþilor lor, iar ceicare încep ºcoala în septem-brie 2012 vor face 9 clase lagimnaziu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

T empera-turile în

judeþulHunedoara auînceput, din nou,sã scadã ºi, încontra-partidã,creºte numãrulcelor care ajungla spital.

În numai 24 de ore,Serviciul deAmbulanþã JudeþeanHunedoara a trans-portat patru persoaneafectate de tempera-turile scãzute în uni-tatea de primiriurgenþã de la SpitalulJudeþean de UrgenþãDeva. De asemenea,alþi ºase oameni fãrãadãpost au cerut aju-torul dupã ce nu au

mai îndurat frigul deafarã, dintre care treipersoane la SpitalulJudeþean de UrgenþãDeva, iar alte trei persoane la Spitalul deUrgenþã Petroºani.Încã o persoanã a fosttransportatã cu ambu-lanþa de la SanatoriulTBC Geoagiu, unde acerut adãpost, laInternatul ColegiuluiAgricol „AlexandruBorza” din Geoagiu.Din data de27.01.2012, când a fost instituit codulportocaliu de ger,Serviciul deAmbulanþã Judeþean atransportat nu maipuþin de 32 persoaneîn unitãþile ºi compa-rtimentele de primiriurgenþã, din care 28au avut nevoie de

îngrijiri datoritãhipotermiei. Totodatã,25 de persoane fãrãadãpost s-au prezentatsingure la unitãþile ºicompartimentele deprimiri urgenþã. Pânãîn prezent la niveluljudeþului Hunedoaraau fost înregistratedouã decese prinhipotermie, per-soanele decedate fiindgãsite pe razamunicipiului Lupenirespectiv a oraºuluiUricani.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Oameni de afaceri din

Chinaefectueazã o

vizitã în judetulHunedoara

O delegaþie de oameni deafaceri din China, din

Regiunea Autonomã NINGX-IA-HUI, efectueazã o vizitã înjudeþul nostru, cu scopul de ainiþia procedurile de constituirea unei societãþi comerciale îndomeniul achiziþiei, livrãrii ºiexportului de piei de ovine.

Potrivit preºedintelui CJHunedoara, Ioan Mircea Moloþdelegatia este compusã din WangZirong, preºedinte al Consiliuluide Administraþie al firmei“Ningxia West China Fur andLeather Company Ltd.”, WangShengshan, vice-director generaladjunct al firmei “Ningxia WestChina Fur and Leather CompanyLtd.”

Regiunea Autonoma NINGXIAHUI din China este înfrãþitã cuJudeþul Hunedoara din 2010, pebaza unui acord de cooperare pemultiple planuri.

Ultima vizitã a unei delegaþiioficiale în judeþul nostru a avut locîn perioada 15-17 septembrie2011.

Administraþiilelocale, pregãtite deun nou val de ger

H unedoara este sub atenþionare decod galben de

ger. Chiar dacãmarþi încã maipersistã tem-peraturisuportabile,de miercurirevine frigulnãprasnic.

Judeþul Hunedoara a fost cuprins înatenþionarea de frig persistent, iargerul se va face simþit din aceastãnoapte. Potrivit atenþionãrilor, dupã ceam ieºit din codul galben de ninsori, întot judeþul va fi ger cumplit pânã lasfârºitul sãptãmânii. Practic, frigulrevine miercuri la ora 2,00 ºi vremease va încãlzi cel mai probabilduminicã, 12 februarie, dupã prânz.

Temperaturile vor fi scãzute ºiextrem de scãzute ºi se vorînregistraminime între -12 C ºi – 25 C.Administraþiile locale spun cã suntpregãtite ºi cã sunt vizaþi mai alesoamenii fãrã adãpost. “Am reuºit sãducem bãrbatul care a stat o vreme înadãpost la noi pânã în Simeria, iar înfiecare searã vom continua sã adunãmpersoanele fãrã adãpost de pe strãzi ºi din clãdirile pãrãsite”, spunreprezentanþii Poliþiei Comunitare.

ªi spitalele sunt pregãtite sãprimeascã oamenii fãrã adãpost, iarmanagerii unitãþilor medicale spun cãºi sãptãmâna trecutã au procedat la fel. (Diana (Diana MITRACHEMITRACHE))

Cad pe capete din cauza gerului

2012 aduce o noutate pentru boboci ºi bobocei

D e aproape o lunã, zide zi, un tânãr de

29 de ani vine pe jos 7kilometri, prin zãpadã ºiger, doar pentru a protes-ta în faþa PrimãrieiPetroºani. Nici mãcarrãceala puternicã nu l-aputut þintui la pat ºi nula- îndepãrtat de ceea ceel numeºte un protest„pentru demnitate”.

Dumitru Sorin Morar are 29de ani ºi dublã calificare. Estezidar, dar ºi mecanic auto. Chiarºi aºa, acum nu are unde munci.

A lucrat peste tot în þarã,acolo unde era nevoie de forþã demuncã, dar ºi în Italia ºi Spania.

Ar vrea însã sã îi fie bine aici,la el acasã, unde sunt pãrinþii lui– ambii pensionari – ºi fratele luimai mic cu trei ani.

S-a gândit la propria afacere,dar spune cã pãrinþii lui sunt„îngropaþi” în creditele luate de labãnci, aºa cã deocamdatã ºi-aluat gândul de la atelierul auto pecare vroia sã-l deschidã. Iar pen-tru un trai decent protesteazã de22 de zile neîntrerupt.

Dumitru stã în Dâlja Mare, unfost sat transformat în cartier alPetroºaniului, ºi zilnic parcurgemai bine de 7 kilometri ca sãprotesteze în faþaPrimãrieiPetroºani alãturide o mânã deoameni, cei maimulþi tineri, iarapoi pleacãînapoi acasã.

Merge pe jos,prin zãpada carepe alocuri ajungepânã lagenunchi, sau peun ger cumplit decrapã pietrele,dar asta nu îldezarmeazã.

„Vin ca sãîmi exprimpunctul devedere ºi a sta artrebui sã facãtoatã lumea.Sunt momârlanºi nu mã ferescsã o spun, ºi vindin Dâlja Mare.Sunt cam 7 – 7kilometri ºi

jumãtate, dar vin ca sã-mi spunof-urile. Sunt prea multe hoþiicare se întâmplã. Nu mãmulþumeºte cã a demisionat

Guvernul Boc, noi dorimdemisia Preºedintelui”,spune tânãrul.

V rea doar sã trãiascãdecent

Pentru el vrea un loc demuncã, plãtit decent, sã nu maifie nevoie sã plece departe decasã ºi de cei dragi, mai ales cãpeste tot sunt acum probleme.„Ne-au vândut toatã industria,aici în Vale, la noi. Ce vor acumsã se mai întâmple cu noi? Nucedãm pânã când va cãdeainclusiv Bãsescu. Fie iarna câtde grea, noi de-aicea n-ompleca!”, spune Dumitru Morar.

Un singur lucru nu poateînþelege: de ce toatã lumea seplânge cã trãieºte greu, dar înstradã ies doar câþiva oamenipentru a-ºi expune nemulþumiri-le? „Ar trebui sã doarã pe toatãlumea. Mã dezamãgeºte faptulcã suntem tot mai puþini. Mãdezamãgeºte total ºi nu ºtiu cesã cred”, conchide Dumitru, pecare zãpada mare sau rãcealacare l-a lovit dupã zeci de zile deproteste nu îl pot þine în casã.


Î ºi riscã viaþa pentruun sac de cãrbune

dupã care scotocesc învagoanele de tren. Sunttineri, nu au muncitniciodatã, cã nu auunde, au copii ºi locuiescîn clãdiri insalubre.Singura lor îndeletniciree furtul de cãrbune dingarniturile de tren carevin de la minele dinVestul Vãii Jiului.

Singura lor grijã este oracând opreºte trenul cu cãr-bune ºi atunci toþi dau nãvalãîn garnitura care se opreºteîn dreptul coloniei în care îºi

duc viaþa. Ei sunt cetãþeni aioraºului Aninoasa, peste 260de suflete, înghesuite în câteva case. Cum trãiesc, ne povestesc chiar ei.

„Nu avem ce mânca de aiafurãm. ªi acum stãteam aiciºi voiam sã plec cã a venittrenul de cãrbuni. Mã urcsus, scormonesc cu mâna ºiîncarc. Cu banii care îi iau

pe un sac trãiesc ºi eu într-osingurã camerã împreunã cupãrinþii mei ºi suntem toþigrãmadã acolo”, spune ofemeie, care avea o gãleatãgoalã cu care se pregãtea sãfure cãrbunii. „Nu avem altãalternativã. Nimeni nu nedã degeaba ºi nici la muncicomunitare nu mai suntemchemaþi. Ce sã facem?Supravieþuim cum putem cãsuntem cei mai sãracioameni”, spune o altãfemeie.

Un tânãr, care spune cãare o fetiþã de un an acasã,îmbrãcat sãrãcãcios ºi foartemurdar tocmai se întoarce cuprada de pe tren. Nu facedecât 3 minute pânã sus ºi a

învãþat sã fie agil.ªtie cã îºi riscã viaþa ºi chiarpovesteºte cum odatã un omdin colonie a murit electrocu-tat. “A urcat acolo ºi nu afost atent. Odatã a murit.

ªtiu cã e pericol, dar dacãnu risc, mor de foame ºiatunci sã mor de foame,sau mai bine electrocutat?”,spune omul.

Alt tânãr ne povesteºtecum el, împreunã cu alþi vreo30 de inºi atacã trenul careopreºte în staþie. “ªtim cândvine trenul. Atunci fugimtoþi sus ºi scoatem cu

mâinile goale cãrbunii, apoiîi aduc aici în colonie. Oparte îi þin sã fac foc, cãdacã nu avem, punem ºihainele pe foc,

iar o altã parte îi duc pe laromânii de aici”, spunetânãrul.

O altã femeie ne spune cãnici apã nu au ºi toþi carã dela o ciºmea din zonã, sespalã pe rând în bucãtãrie ºi

apoi, 9 oameni, locuiesc într-o singurã încãpere.

„Nu mi-am mai dat nicicopilul

la ºcoalã. Cu ce sã-l îmbrac?Ce sã încalþe? Stãm aºa toþiºi ne uitãm când vine trenulde cãrbuni, altceva nuºtim”, spune o femeie.

Liderul lor, un bãrbat carelocuieºte într-una din caselece au mãcar uºã nepovesteºte cã toþi oameniilocuiesc în mizerie, îºi facnevoile pe unde apucã, cã înmijlocul coloniei sunt douãmovile uriaºe, acumacoperite de zãpadã, dar caresunt clãdite din gunoi, iar

oamenii au amenzi cu ghio-tura. “Ce credeþi? Toþi

au sute de milioane amenzicã îi prinde poliþia ºi le dãamenzi cã furã cãrbuni, iaraici nu vine nimeni sã ledea de lucru mãcar aºa cumau alte oraºe, la muncicomunitare”, spune omul.

Dupã ce dau nãvala lamarfar, cautã sã vândã pradaºi o fac implorând momâr-lanii din zonã. „Mã rog pe laromâni cu mâna pe inimãsã mai cumpere un sac decãrbuni ºi fac 20, 30 de lei.

Cu ãia cumpãr pâine ºigata! Mâine, sau mai pesearã, alt tren, altã zi”,spune un tânãr.

Comunitatea de rromi dinIscroni a devenit celebrã înlume pentru felul în care trã-iesc oamenii de aici, dar cusiguranþã cã nimeni nu leoferã nimic. Mormanele degunoi sunt acum acoperite dezãpadã, dar numai ei ºtiu câtle e de greu în nopþile în careafarã sunt minus 25 de gradeCelsius, iar dimineaþã oprescdin nou trenul cu cãrbuni.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 februarie 2012 Social 76 Social

COLÞUL LUI DENIS

Merge 14 kilometri pe jos pentru „protestul demnitãþii”!

Sãraci ºi

FFÃÃRRÃÃ SSPPEERRAANNÞÞEE

E levii vor învãþaîncepând cu anul

ºcolar 2012 dupã man-uale noi.

Toate materialele didacticecare conþin date statistice vortrebui schimbate ºi vor fi intro-duse noile date colectate deInstitutul Naþional de Statisticãîn urma recensãmântului.

Potrivit inspectorului ºcolargeneral Alexandru Lãutaru,este vorba despre cea maimare schimbare de materialedidactice din ultimii zece ani ce

are loc la noi în þarã. “În general, e vorba despre

materiale didactice ce þin deGeografie, sau de Economie.Hãrþile, tabelele ºi manualelevor trebui revizuite pentru aconþine datele actualizate ce þinde populaþie”, a declaratinspectorul ºcolar generalAlexandru Lãutaru, ºeful ISJHunedoara. În plus, Lãutarususþine cã membrii ComisieiNaþionale de Curriculum, carefuncþioneazã în cadrulMinisterului Educaþiei ºiCercetãrii, vor stabili oreadaptare a programei

ºcolare, în special la disci-plinele care implicã date statis-tice.

Noua “reformã” a manua-lelor va fi resimþitã ºi înbuzunarele pãrinþilor. Acestlucru ar putea atrage o eventu-alã scumpire a manualelor, alcãror preþ variazã, în prezent,între 10 ºi 18 lei – bucata.Potrivit ºefului ISJ Hunedoara,în judeþul nostru sunt 67.478ºcolari ºi preºcolari, din care16.506 fac parte dinînvãþãmântul gimnazial, iar21.787 sunt la liceu.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 8 februarie 201288 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

J udeþul Hunedoarariscã sã piardã

finanþarea pentru amena-jarea deponeului ecologic degunoi, dupã ce ºi amplasa-mentul de la Boºorod a fostcontestat vehement de ceicare ar urma sã se situezeîn vecinãtatea viitoareigropi de gunoi ce va deserviîntregul judeþ.

Dezbateri cu scandal, ieri, laCãminul Cultural din Boºorod,unde peste 100 de oameni, înfrunte cu un avocat angajat, aucontestat decizia de amplasare aviitorului deponeu ecologic peraza acestei comune.

Oamenii nu au avut nici

mãcar rãbdare sã asculte expli-caþiile consultantului – angajatde Ministerul Mediului - ºi i-auhuiduit pe oficialii ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºi cei aiPrimãriei Boºorod la scenãdeschisã.

Argumentele consultantuluiau fost de prisos în condiþiile încare oamenii susþin cã nici nuvor sã audã de deponeul ecolo-gic, pe motiv cã nu au încrederecã se pot întâmpla ºi lucruri civi-lizate. Mai mult, avocatul anga-jat de oameni a ridicat ºi proble-ma juridicã a terenului trecut înproprietatea publicã a comunei,dar care nu ar fi fost identificatcorect pe teren ºi ar aparþinealtcuiva, care acum ºi-l reven-dicã. Primarul din Brãniºca,

Ioan Grecu, spune, încã, cãoamenii care au protestat nusunt din comunã, ci din Cãlan ºisatul Grid.

„La dezbateri nu au fostcetãþenii din comunã, ci dinafarã, din Cãlan ºi din Grid.Spun cã îi deranjeazã amplasa-mentul, pentru cã sunt vecini,

acolo. (…) Nu am de ce sã-ilãmuresc, pentru cã nu suntcetãþeni din comunã.

Acum e democraþie ºi fiecarepoate sã-ºi spunã punctul devedere”, a declarat edilul. Câtpriveºte acuzele aduse dereprezentantul legal al oame-nilor, primarul spune cã suntfalse, iar terenul este al lor, aºacum rezultã ºi din înscrisurile dela Cartea Funciarã.

U n nou impas

Contractul de finanþare nueste încã semnat ºi, în acest ritmnici nu se va semna preacurând. Georgeta Barabaº,directorul APM Hunedoara,care a fost prezentã la dezbate-rile de mediu, a explicat care

sunt paºii ce vor fi fãcuþi în continuare.

„Toate obiecþiile ºi reco-mandãrile cetãþenilor le vomînmâna consultantului angajatde Ministerul Mediului, care vatrebui sã gãseascã explicaþii latoate problemele ridicate deoameni. Urmeazã sã le aducemla cunoºtinþã viitoarele explicaþiiale consultantului, sã vedemdacã vom reuºit sã accepteacest deponeu ecologic”, a pre-cizat Barabaº.

De precizat cã lucrãrile deamenajare a viitoarei gropi degunoi ecologice, ce va deserviîntregul judeþ, sunt mult întârzi-ate. Iniþial se vorbea despredouã astfel de amplasamente,dar consilierii din Petrila aurefuzat sã punã la dispoziþie unteren pentru o nouã groapã degunoi, fie ea ºi ecologicã.


P otrivit celor precizate de

cãtre edilii locali, înPetroºani, îndepãrtareazãpezii s-a derulat bine,fãrã a fi înregistrateprobleme deosebite.

Ce-i drept, spre deose-bire de alte localitãþi dinþarã, în Petroºani, nicistratul de nea depus nu afost unul deosebit de gros.

Dacã în localitate zãpa-da le mai dã dureri de cap

celor însãrcinaþi cu înde-pãrtarea ei, sus în munte,aceasta a fost aºteptatã cunerãbdare.

Nu de alta, dar, în acestweek–end, în Parâng,urmeazã a se derula între-cerile „CupeiTelescaunului”, o com-petiþie ajunsã la ediþia cunumãrul 31. Întrecerile,pentru care Consiliul Locala alocat suma de 2.500 delei, se vor derula pe pârtiade sub telescaun care are olungime de 400 de metri ºiun grad de dificultatemediu.

MirMircea cea NISTORNISTOR

C imitirele dinValea Jiului, situ-

ate pe versanþiidealurilor, sunt, pe zice trece, tot maineîncãpãtoare.

Numai în Cimitirul Centraldin Petroºani sunt îngropaþi,unii peste alþii, claie peste grã-madã, peste 40.000 deoameni, mai mulþi decât cei37.000 de locuitori câþi maiare în prezent municipiul de lapoalele Parângului. Una dintresoluþii ar fi incinerareacadavrelor, lucru nea-great însã de BisericaOrtodoxã, de exemplu.„Incinerarea ar putea fisingura soluþie pentrucã în Valea Jiuluilocurile de veci camlipsesc. În alte þãri, pro-cedura este aplicatã lascarã largã, dar la noinu prea este utilizatã”,spunea, cu ceva timp înurmã, fostul administra-

tor al Cimitirului CentralPetroºani.

Pe de altã parte, mulþi din-tre defuncþii îngropaþi în ValeaJiului au drept locuri de veciadevãrate piscine, din cauzanumeroaselor izvoare de pedealuri. Din acest motiv, aapãrut ºi o iniþiativã interesan-tã, respectiv cea de sãpare amormintelor în munte, îngalerii. Mãcar ar avea undemunci ºi miile de mineridisponibilizaþi de-a lungulanilor...


Gãsitã moartãîn zãpadã

O femeie de 87 de ani, dinLupeni, ºi-a gãsit sfârºitul în

zãpadã, iar medicii nu au mai pututsã o salveze.

Femeia a fost datã dispãrutã încã de sâm-bãtã de rudele ei, iar ieri cineva a gãsit-o ºi asunat imediat la 112. Un echipaj al ServiciulJudeþean de Ambulanþã s-a deplasat la faþalocului însã, din nefericire, au constatat decesulpersoanei. Au anunþat imediat reprezentanþiiInspectoratului de Poliþie Judeþean Hunedoara,respectiv Serviciul Judeþean de MedicinãLegalã Hunedoara ºi urmeazã sã se stabileascãcu exactitate cauzele decesului. Pe lângã per-soana gãsitã ieri, pânã în prezent la niveluljudeþului Hunedoara au mai fost înregistratedouã decese prin hipotermie, persoanele dece-date fiind descoperite pe raza municipiuluiLupeni respectiv a oraºului Uricani.


Zãpadã bunã ºi (ne)bunã

Incinerarea, o soluþie?

Recensãmântul schimbã manualele ºcolare

Deponeul ecologic s-a împotmolit la Boºorod

C are pe careva iubi/

agrea, în cazul încare blonda ºi frumoasa AndreeaPaul Vass va fi validatã caministru alEconomiei? Între-barea trebuie sãºi-o punã liderii dela SindicatulMuntele.

Andreea Paus Vassa fost propusã pentrua fi ministrulEconomiei. Prietenãbunã cu Elena Udrea,Andreea Paul Vasseste aspirantã la titlulde “doamna de fier”a PDL, este doctor îneconomie ºi a fost,pe rând, consilier încadrul AdministraþieiPrezidenþiale, con-silierul personal alpremierului, iar înnoiembrie 2010 adevenit consilierulpremierului Boc peprobleme economice.Vass ar putea fi vali-datã ca ministru alEconomiei.

Vass a fost impli-catã într-un scandal,dupã ce a fost numitãde Emil Boc, la 1 februarie 2012, încomisia de privatizarea Hidroelectrica. Maimulte voci, printre

care colega de partidSulfina Barbu, audeclarat cã Vass seaflã în stare deincompatibilitate înurma numirii ei încomisia de privati-zare, în condiþiile încare cumnatul aces-teia este preºedinteleAsociaþiei Brokerilor.Comisia din care faceparte Vass urmeazãsã selecteze brokeriicare vor intermedialistareaHidroelectrica.

Vass a exclus uneventual conflict deinterese în acest caz.

Consideratã unbun teoretician,Adreea Paul Vass, vaavea probleme mariîn viaþa realã aeconomiei româneºti,spun economiºti cuvechi state.

Având în vedere cãliderii de sindicat dinValea Jiului au cerut,sãptãmâna trecutã,fostului ministru IonAriton sã analizezeiubirea guvernanþilorfaþã de conducereaCNH ºi dacã aceastanu este împãrtãºitã,sã o schimbe.Conducerea CNH, nuiubirea… Redãmdeclaraþia: „În adresarespectivã, remisãministrului, sindicatulMuntele a cerut sã seanalizeze situaþia ºidacã nu sunt ajutaþicei din conducere,poate au ceva cu ei,atunci sã punã pealþii care sunt agreaþi”– a declarat unul dintre liderii de laSindicatul Muntele,Tiberiu Cozma.

Având în vedere cãa picat chiar ministrulAriton, cel neiubitor,

ºi va veni, probabil,în locul sãu frumoasaAndreea Paul Vass,cine ºtie! Poate îi vaagrea pe cei de laCNH ºi poate ºi pelideri, cã-s bãieþifrumoºi. Sau având învedere competeþelesale, va vinde ValeaJiului cu totul!

Sigur se va amuzadin plin noul ministrublond citind adresaliderilor din Vale,adresã lãsatã casarcinã de serviciuneîndeplinitã de cãtreIon Ariton.

IleanaIleanaFIRÞULESCUFIRÞULESCU


P ânã în luna septembrie,

Compania Naþionalã aHuilei Petroºani vaintra în lichidare, conform acorduluiîncheiat de Guvern cuFondul MonetarInternaþional. Mineleviabile vor fi vândute,însã nu la terþe persoa-ne, ci cãtre viitorul complex energetic.

FMI pune lacãtul pe actualaCompanie Naþionalã a Huilei ,care va intra în lichidare pânã

în luna septembrie. Pânã atunciva fi decisã soarta unitãþilorminiere. Executivul, prinMinisterul Economiei, aîmpãrþit cele 7 unitãþi miniereîn douã categorii, respectiv celeneviabile ºi cele viabile. Mineleneviabile vor fi transferate laANAF, iar cele viabile vor fivândute, aspect prevãzut înMemorandumul Tehnic de

Înþelegere cu FMI, semnat dupãultima vizitã a oficialilor FMI. Încategoria minelor neviabile, ceurmeazã sã ajungã la ANAFsunt incluse exploatãrile Petrila,Paroºeni ºi Uricani, iar acesteavor fi închise pânã în 2018.Acestea vor fi gestionate, pânãla închidere de o nouã com-panie subordonatã MinisteruluiEonomiei, ce urmeazã sã fie

înfiinþate ºi pentru ele va fi alocat în continuare, cel puþinteoretic, ajutor de stat.

M inele viabile vândute

complexului energetic

Conform strategiei guvernu-lui, ulterior, acestea ar urma sã

fie executate silit de cãtreAgenþia Naþionalã deAdministrare Fiscalã în contuldatoriilor, la valoarea care afost stabilitã de un expertautorizat, de circa 50 de mili-oane de euro. Celelalte patrumine viabile – Lonea, Livezeni,Lupeni ºi Vulcan, vor fi scoasela vânzare, dar nu cãtre terþi, cicãtre complexul energetic ceurmeazã sã fie înfiinþeze.Practic, dupã cuma epxlicat ºidirectorul general al CNHPetroºani, Constantin Jujan,mai întâi este nevoie de fuzi-unea celor douã termocentrale,Mintia ºi Paroºeni, care vorcumpãra minele performanteale CNH. Cele patru mine via-bile au fost evaluate la 110 mi-lioane de euro, iar aceºti banise vor duce la bugetul de stat,de asemenea în contul datoriilor.

Referindu-se la subiectullichidãrii CNH, directorulConstantin Jujan a declarat cã„este un acord încheiat deGuvern cu FMI, un angajamentasumat. Noi va trebui sãurmãm toþi aceºti paºi care vorfi stabiliþi prin aceastã strategie”.


CNH intrã în lichidare

Minerii au muncit,nu glumã,

în luna ianuarie

2 00.000 tone de cãrbune livratcãtre Mintia ºi Paroºeni.

Preþul huilei, Gcaloriei, negociat îndelungla ministerul Economiei între SCElectrocentrale Deva SA, SC PEETElectrocentrale Paroºeni SA ºi CompaniaNaþionalã a Huilei, deºi a fost aprobat la 75lei/Gcal, nu se aplicã. Metodologia achizi-þionãrii cu preþ majorat de cãtre termocen-trale spune cã aceastã majorare trebuieaprobatã ce consiliile de administraþie.

Deºi, în aceste condiþii, nu existã con-tracte de livrare a huilei datoritã acestor…bâlbâieli, în cursul anului 2012 CNH a esti-mat o producþie de 2,06 milioane tonehuilã extrasã, repartizatã pe trimestre astfel:

Trim I - 500.000 mii toneTrim II - 400.000 mii toneTrim III - 500.000 mii toneTrim IV - 600.000 mii toneÎn urma procesului de prelucrare, huila

obþinutã va fi livratã în proporþie de 65 lasutã cãtre SC Electrocentrale Deva SA, iarrestul cãtre SC PEET ElectrocentraleParoºeni SA.

În luna ianuarie 2012, CNH a extras ocantitate de 200.000 mii tone de huilã .Produsele obþinute au fost livrate în pro-porþie de 61 la sutã cãtre Mintia, iar difer-enþa cãtre Electrocentrale Paroºeni .

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Scrisoarea de analizã a iubirii va fi preluatãde noul ministru blond al Economiei

8 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Vei avea o nesperatã ocazie de a-þipune în practicã proiectele maivechi. Discreþia se cere a fi pusã peprimul plan, dar asta nu este o prob-lemã pentru tine. Relaþia cu prieteniite intereseazã parcã mai mult decâtîn mod obiºnuit. Te bucuri de ocaziade a sãrbãtori împreunã cu aceºtia.

Astãzi ai ºanse mari de a-þi pune învaloare capacitatea. Te poþi implicaîn noi activitãþi, care sã te stimulezedin punct de vedere intelectual.Lucrãrile pe care le vei avea de fãcutîþi vor pune rãbdarea la încercare,dar pânã la urmã vei ieºi biruitor.Este bine totuºi sã fii mai atent.

Popularitatea ta este în creºtere, aºacã cei din jur te vor aprecia pentruorice vei realiza. În cazul în carepânã acum te-ai confruntat cu oproblemã de sãnãtate, ea s-ar putearezolva sau mãcar ameliora. Unul dinproiectele tale secrete ar putea cãpã-ta contururi reale.

Vei avea de fãcut faþã unor activitãþidificile, ceea ce te va obosi pestemãsurã, dar cum eforturile îþi vor firãsplãtite, nu ai de ce sã te plângi. Îndialogul cu colaboratorii dai dovadãde o abilitate deosebitã, ceea ce-þipermite sã-þi impui punctele devedere.

Starea ta fizicã nu va fi dintre celemai bune, aºa cã nu este cazul sã teimplici în activitãþi care sã te supra-solicite. Impulsivitatea de care daidovadã te-ar putea determina sã facigreºeli ce te vor costa destul de multîn viitorul apropiat. Ar trebui sã teocupi mai mult de propria persoanã.

Evitã sã te angrenezi ºi în alte activ-itãþi în afara celor programate, cãcieste puþin probabil sã faci faþã. Oactivitate socialã îþi va aduce uncâºtig mai puþin aºteptat. Pãrinþii sauo altã rudã apropiatã te vor sprijinimaterial, dar va trebui sã fii foarteatent cu banii, cãci riºti o pierdere.

Farmecul personal te face irezistibil,astfel încât, oriunde te vei duce veiface o bunã impresie. Vei aveaocazia sã faci noi cunoºtinþe, sã îþilãrgeºti cercul de prieteni, ceea ce îþiva îmbunãtãþi considerabil starea despirit. Situaþia financiarã va înregistrao uºoarã îmbunãtãþire.

Ai putea obþine o aprobare pentru ocãlãtorie sau actele necesare pentruo deplasare pe care o ai în plan demai mult timp. Pe acasã vor fi multede fãcut. Curãþenie, reparaþii, toatese vor aduna ºi îþi vor consuma cevamai mult timp decât ai fi fost dispussã aloci acestui sector.

În aceastã perioadã vei fi mai vioi ºimai dinamic decât de obicei. Dacãpânã acum nu ai avut o realizare înplan familial, este foarte probabil sãai astãzi. În cazul în care vreuna dinrudele tale s-a confruntat cu o prob-lemã de sãnãtate sau de serviciu, maimult ca sigur aceasta se va rezolva.

Lucrurile îþi ies destul de uºor, dar nuchiar aºa cum þi-ai dori. Þi-ai progra-mat o mulþime de activitãþi mãrunteastfel încât nu þi-a mai rãmas nicimãcar o clipã pentru tine.Rapiditatea cu care faci conexiunilete ajutã sã duci la bun sfârºit activ-itãþile mentale într-un timp record.

Din punct de vedere financiar esteposibil sã ai o surprizã mai puþin plã-cutã. Este posibil sã fii pus în situaþiade a lua unele decizii la limita legal-itãþii. În acest caz mare atenþie,deoarece n-ar fi exclus sã þi se cearãsocotealã. Relaþia cu prietenii vaevolua mulþumitor.

Atât din punct de vedere fizic cât ºimental energia ta se aflã la limitasuperioarã. Poþi sã te implici în activ-itãþi dintre cele mai dificile, mai multca sigur le veþi face faþã cu bine. Dinpunct de vedere financiar traversezio perioadã în care ºansa la câºtigurieste mare.


Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem parteneriipe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului


În PSD, la nivel localºi judeþean, existã

convingerea cã fostullider al socialdemocraþilor de laPetroºani, HaralambieVochiþoiu, nu estestrãin de ºicanele decare a avut parte orga-nizaþia în ultima vreme.Scopul ar fi reîntoare-cerea acestuia în partidpentru cã-i expirã, înluna martie, perioadade excludere din for-maþiunea politicã.

Luni, preºedintele filialeijudeþene a PSD, LaurenþiuNistor, a fãcut un tur pe laorganizaþiile din Valea Jiului.Scopul a fost stabilirea candi-daþilor pentru funcþiile de con-silieri locali, consilieri judeþeniºi primari. Negocierile cuAlianþa de Centru Dreapta(PNL ºi PC) se aratã dificilepentru cã liberalii nu vor sãaccepte cã într-o zonã industri-alizatã nu prea sunt bine poziþionaþi în sondaje. Lideri ailiberalilor nu au mult peste 7 lasutã în preferinþele alegãtorilor,în cele mai fericite situaþii.

N -au candidat pen-tru primar

La organizaþia PSD de laPetroºani, discuþiile au fostceva mai tensionate la întâl-nirea liderilor locali cu primvicepreºedintele judeþean,Sorin Vasilescu ºi preºedinteleLaurenþiu Nistor.

Celor de la Petroºani li s-apãrut cã preºedintele Nistor apãrut cã le cautã nod înpapurã, pentru cã le-a imputatca nefãcute lucruri deja fãcute.Probabil comunicareaºchioapãtã. „Pe mine mãintereseazã doar sã câºtigãmalegerile. Nimic altceva. Avemun culoar favorabil, dar sã fimlãsaþi sã lucrãm” – a declaratprim vicepreºedintele PSDPetroºani, Costel Postolache.

„Întâlnirile au avut ca scopalegerile din iunie, adicã sta-bilirea candidaþilor. LaPetroºani este necesar un son-daj de opinie rapid, pentru cãaceºti candidaþi trebuie sã-iavem pânã la începutul luniimartie. Candidatul pentrufotoliul de primar trebuie sãaibã mãcar 20 la sutã înpreferinþele cetãþenilor. LaPetroºani, discuþiile au fostconstructive. Ei s-au organizatfoarte bine, doar cã nu au can-

didatul pentru primãrie” – adeclarat Sorin Vasilescu, primvicepreºedinte PSDHunedoara.

„Îmi beau cafeaua cucine vreau”

Dar din discuþii a reieºit cãmulþi au convingerea cã fostullider al social democraþilor dela Petroºani, HaralambieVochiþoiu, nu este strãin deºicanele de care a avut parteorganizaþia în ultima vreme ºichiar atitudinea lui LaurenþiuNistor au bãnuit-o a provenidin aceeaºi direcþie viaBucureºti.

Lideri PSD-iºti mai mici saumai mari, din plan local ºijudeþean, au susþinut cãVochiþoiu sigur se va reactivaavând în vedere cã în curândse expirã perioada de excludere din PSD.Haralambie Vochiþoiu a fostexclus din partid pe o perioadãde un an, el putând oricândreveni dupã aceastã interdicþie.

Liderii mai susþin cãVochiþoiu are destule relaþii,cultivate de-a lungul celoraproape 10 ani în PSD, chiarla centru, deci are influenþã.Întrebat dacã îºi pãregãteºterevenirea, Vochiþoiu nici nu a

negat, dar nici nu a confirmat.Atitudine de politician…

„Eu nu am primit nici ohotãrâre cu termen de excludere. Dar în mod normal,perioada expirã în martie. Nupregãtesc nici o revenire, darnici nu pot sã spun cã nicio-datã nu voi reveni în PSD.Recunosc cã sunt voci ºioameni care au pus în discuþieacest lucru. Apoi au fost dis-cuþii amicale ºi cu UNPR, cuPP. Sunt un om liber politic ºi-mi beau cafeaua cu cinevreau. Nu m-am implicat delocla Petroºani pentru cã nu estetreaba mea, dar asta nu

înseamnã cã nu urmãresc cuatenþie ce se întâmplã. Am maispus-o ºi o repet: ei ar trebuisã-mi câºtige votul pentru cãvotul meu înseamnã alte ºi altevoturi” – a declarat HaralambieVochiþoiu.

La Petroºani, vãzândintrãrile ºi ieºirile membrilor departid, situaþia pare stabilã. Dela începutul anului au plecat15 membri, au fost primiþi 21ºi sunt înregistrate 23 de cereride primire.

Doar umbra lui Vochiþoiumai tulburã apele. ªtiu ei ceºtiu…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Umbra lui Vochiþoiu bântuie PSD Petroºani

D eºi, în urmã cuvreo douã sãp-

tãmâni de zile, MariusBaldovin anunþa (peun post de televiziunecentral) cã–ºi va punecapãt zilelor acesta nus-a þinut, deocamdatã,de cuvânt.

Mai mult, studentuldin Petroºaniintenþioneazã sã-ºi reiaasaltul asupra fiinþei decare spune cã s-a îndrã-gostit, o fãtucã devenitã„celebrã” dupã ce aapãrut într-o revistãdedicatã sexului tare.

Marius Baldovin aavut, încã de mic, oviaþã grea ºi agitatã.Abandonat în materni-tate, el a fost nevoit sã-ºi croiascã singur undrum prin viaþã ºi, separe, a reuºit. Interpretde muzicã popularã,Marius este acum ºi stu-dent la Universitatea dinPetroºani dar, are ºi calitatea de „îndrãgos-tit”. De fapt, iubireaneîmpãrtãºitã este ceacare l-a fãcut sã-iîncolþeascã în mintegândul sinuciderii. „Mi-aplãcut de ea pentru cãare forme voluptuoaseºi i-am spus cã dacã nuse însoarã cu mine mã

spânzur. Nu am recursîncã la acest gest pentrucã mai sper cã se vaîntoarce spre mine deºimi-a spus sã nu o maideranjez. Ne-am cunos-cut la o emisiune debucãtãrie ºi, de atunci,m-am îndrãgostit de ea.Ea este iubirea mea”, aspus interpretul de muzicã popularã MariusBaldovin.

Studentul nesinucis,încã, susþine cã aînceput sã primeascã,pânã una-alta, mesajede ameninþare de laiubitul oficial al tinereide care s-a declarat a fiamorezat. „Am primitcâteva mesage telefo-nice, din partea iubituluiei, prin care mi se ceresã o las în pace. Omuleste foarte gelos dar, nuam ce face, eu oiubesc”, a mai spus stu-

dentul din Petroºani. Tânãrul, ai cãrui cole-

gi de facultate s-au oferit sã-l ajute cu ofunie ºi cu niºte sãpun,s-a decis sã facã un noupas înainte în relaþiaamoroasã

neîmpãrtãºitã. Mai exact, lucreazã la

o piesã de muzicã popularã ce-i va fi dedi-catã fiinþei iubite, piesãce va purta titlul de„Sânziana mea”.


O ficialii ConsiliuluiJudeþean sunt în

alertã, din cauza coduluigalben de ninsori ºi vis-col. Deocamdatã nici undrum judeþean nu esteblocat, dar situaþia sepoate schimba de la o orãla alta.

Þinutul Pãdurenilor estesub nãmeþi, iar codul galben de ninsori ºi viscolinstituit de meteorologipoate duce la blocareacãilor de acces cel puþincãtre o parte a comunelordin Munþii Poiana Ruscã.Deocamdatã nici un drumjudeþean nu este blocat, darsituaþia se poate schimbade la o orã la alta. „La orala care vorbim, nici un

drum nu este blocat. S-areuºit ºi deblocarea drumu-lui spre Bunila, ultimul careera blocat de mai multezile. În Þinutul Pãdureniloreste zãpadã mare, iar mete-orologii au anunþat cã vamai ninge”, a declaratCostel Avram,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara. Dincauza reliefului muntos, înfiecare iarnã oamenii dinÞinutul Pãdurenilor sunttroieniþi, iar cãile de accessunt sistematic blocate denãmeþi.

În aceastã zonã suntºapte comune, respectivBunila, Cerbãl, Ghelari,Bãtrâna, Lelese, LuncaCernii ºi Topliþa.


Oficialii de la judeþ,cu ochii pe Þinutul Pãdurenilor

Îndrãgostit „lulea”, încã mai trãieºte!


C onform teoriilorconspiraþioniste,

România este pãmântulsacru, iar un puterniccentru energetic alîntregului Pãmânt ar fichiar în judeþulHunedoara. Din ce în cemai mulþi autori, nudoar români, vorbescdespre munþi de aur,porþi spre alte lumi,precum ºi despre oîncãrcãturã spiritualãfenomenalã. Poate deaceea poporul româneste ºi cel mai nãpãstu-it dintre toate...

”Din punct de vedere eso-teric, zãcãmintele masive deaur marcheazã întotdeauna ozonã în care spiritualitateaoamenilor a atins culmi foarteînalte. În masivul ªureanu, dinmunþii Orãºtiei, nu mai estevorba despre zãcãminte subforma minereurilor de aur, cidespre un adevãrat munte deaur! Aurul este un metal nobilfoarte pur. Nu degeaba a susci-tat ºi suscitã un asemeneainteres pentru oameni care îisimt ºi îi recunosc vibraþia ele-vatã, fie numai ºi în mod

inconºtient. Din pãcate, seraporteazã la el ca la un mijlocde a obþine venituri. (...)Metalele nobile ºi pietrelepreþioase sunt substanþe carevehiculeazã certe influenþe ºienergii oculte. Valoarea lor ”depiaþã” este doar forma profanãde a recunoaºte aceasta. De cenu tratezi în acelaºi fel staniulsau fierul? Pentru cã nu seridicã la acelaºi nivel devibraþie elevatã. Dintre toate,auruil este considerat cel maibun concentrator de energiesubtilã spiritualã. Într-un modmisterios, spiritualitatea uneipopulaþii se dezvoltã cuprecãdere în zonele unde segãseºte mult aur, iar în cazulªureanu avem ceva nemaiîntâl-

nit. Prezenþa acestui munte deaur nu poate fi explicatã geo-logic. Poate a fost o combi-naþie între acþiunea spiritualã ºicea geologicã. Prin urmare, unconcentrator uriaº de energiespiritualã, ca un magnet formi-dabil al energiilor subtile foarteelevate, susþine în jurul sãu oculturã extrem de avansatã dinpunct de vedere spiritual, deºica manifestare fizicã ea erafoarte simplã ºi se ocupã cuagricultura ºi pãstoritul.Datoritã acestei fenomenaleconcentrãri de energie spiritu-alã, magnetizatã în ªureanu decantitatea imensã de aur exis-tentã aici, s-au produs ºi altefenomene”, scrie RaduCinamar în Pergamentul

Secret.Ion Feraru, momârlan al

Vãii Jiului, spune cã toateaceste fenomene descrise deRadu Cinamar sunt cât sepoate de adevãrate.

”Eu din vremea bunicii ºtiamdespre multe fenomene deacest gen care au avut ºi au locîn munþii ªureanu ºiîn Retezat. JudeþulHunedoara este unadintre cele maiîncãrcate energeticlocuri din România.Bunica mea îmipovesteºte cã ºi cândera ea micã,umblând prin munþiiªureanu, niºte

oameni ar fi descoperit opeºterã plinã cu aur, aur masiv,nu cum este la Roºia Montanã.Dar aceastã peºterã a fostacoperitã de cãtre cei din ser-viciile secrete, vor sã îºipãstreze un fel de rezervã pen-tru zile negre. Dar Româniaeste bogatã, foarte bogatã”,spune bãrbatul.

Tanti Floarea, din Câmpu luiNeag, vorbeºte ºi ea desprecomorile din ªureanu: ”Suntacolo lucruri pe care minteaoamenilor nu le poate înþelege.Au fost oameni care au vãzutaºa de mult aur într-o peºterãde acolo, cã au înnebunit.Nimeni nu poate sã-ºi deaseama ce bogãþie este acolo.Din pãcate, oamenii care ºtiaudatele exacte ale locurilor, aufost ameninþaþi sau li s-au dataveri mari, ca sã tacã. Aºa uniide prin zona noastrã au ajunsfoarte bogaþi”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Munþii ªureanu, unul dintre cele maienergetic încãrcate locuri din România

cronica vaii jiului, nr. 58, miercuri 8 februarie 2012

Documents