cronica vaii jiului, nr. 72, marti 28 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 72

Marti, 28 februarie 2012

Sute de tonede nisip ºi

sare, înghiþitede zãpezi

S ute de tone de materialantiderapant au

înghiþit în acest an strãziledin Valea Jiului, unde zãpa-da a cãzut din belºug.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Femeia conteazã

”În politicã, dacã vrei sã

se spunã ceva, adreseazã-te unui bãrbat. Dacã vrei sãse facã ceva, cere-i lucrulacesta unei femei”.


Nunta înValea Jiului, ca Oscarul laLos Angeles

N unta, uneveniment

cu semnificaþiimajore în viaþafiecãrei persoane,introvertitã saunu, religioasã sau nu prea,trebuie planificatã, gânditã ºiregânditã de multe ori pânãla ziua cea mare.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

A începutPostul Mare

C reºtinii ortodocºi ºigreco-catoloci au intrat

de ieri, 27 februarie, înPostul Paºtelui, primulmare post de peste an, carese va încheia pe 14 aprilie.


Existã dupãviaþãmoarte?

R eîncarnare, karmã, viaþã dupã moarte… Avem de ales în ceea ce priveºte ce se întâmplã cu noi dupãce murim? Existã reîncarnare? Existã viaþã dupã moarte? Biserica Ortodoxã ne învaþã cã moartea este

”despãrþirea sufletului de trup” ºi cã, odatã ce aceastã despãrþire are loc, trupul este dat pãmântului ºiputrezeºte. Tot Sfânta Scripturã ne aratã cã viaþa de dupã moarte existã ºi cã la Judecata de Apoi oameniivor fi trimiºi în Rai sau în Iad, în funcþie de faptele din timpul vieþii. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 februarie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Conan aventurierul (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Poliþa de asigurare 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Blestemul Sfinxului 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Maciste ºi Vampirul

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Crank: Tensiune maximã 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter 0:00 Crank: Tensiune maximã

9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort -Redifuzare17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete 20:30 Monstrul preistoric 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Monstrul preistoric (r)

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu17:00 Telejurnal 17:30 Clara, o pasiunefrancezã 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:05 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Telecinemateca:McLintock! 23:20 Fascinaþie 1:10 Agenþia Psych

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi mem-bri ce doresc sã înveþetainele dansului. Înscrierilese fac la sediul Casei deCulturã Studenþeºti dupãurmãtorul program:

Parângul între orele14:30 - 16:30 de luni-joi

Parângul Mic între orele17:00 - 18:00 de luni-joi.

Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi deliceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

AnsamblulArtistic Parângul

Vând spaþiu comercial înzonã centralã str. 1

Decembrie 1818 la parterulblocului 124, suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000 m²în Vulcan (Valea Ungurului).

Telefon 0722 448 428

ANUNÞURI

Pierdut legitimatie de handi-cap transport urban pe numeleDãnaci Niculina. O declar nula.

PIERDERI

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 februarie 2012 Actualitate 3

S ute de tone dematerial antidera-

pant au înghiþit în acestan strãzile din ValeaJiului, unde zãpada acãzut din belºug. La Uricani, unde nuexistã decât un utilaj dedeszãpezire, edilii s-auvãzut nevoiþi sã încheie contracte cufirme private.

Zãpada cãzutã dinabundenþã în acest an le-adat mari bãtãi de capedililor din Valea Jiului,care s-au trezit faþã în faþãcu o iarnã aºa cum nu amai fost de mulþi ani. Pestrãzi au fost împrãºtiate,dupã posibilitãþi, zeci sauchiar sute de material anti-derapant, aºa încât traficulauto sã se desfãºoare în

condiþii cât de cât nor-male. La Petroºani, spunedirectorul ServiciuluiPublic de Administrare aDomeniului Public ºi pri-vat, Lucian Dragomir, aufost împrãºtiate 700 detone de nisip ºi 248 detone de sare. „S-a lucratcu trei utilaje ºi un bul-doexcavator. Pentru acestan nu s-au decontat, încã,lucrãrile, dar pe lunadecembrie am plãtit68.000 de lei”, a declaratDragomir.

ªi la Vulcan pe strãziau fost împrãºtiate aproxi-mativ 450 de tone dematerial antiderapant,respectiv nisip cu sare. „Înpermanenþã am avut unplug, douã autospeciale culamã, un buldoexcavator,o sãrãriþã ºi o volã, utilajecare sunt ale Primãriei ºi

ale Pregoterm”, a declaratAngela Stoica, viceprimaral municipiului Vulcan. Iarîn situaþiile speciale, cânda nins foarte mult, edilii aumai închiriat un TAF ºi unbuldoexcavator.

A u apelat laajutoare

La Uricani, oraºul cucea mai mare suprafaþãdin România – þinândcont ºi de fostele sateînglobate acum acestuioraº – edilii s-au vãzutnevoiþi sã încheie contractcu trei firme private, caresã degajeze cele peste 50de strãzi din zoneleCâmpu lui Neag, Valea deBrazi ºi Mailat.

„S-a lucrat cu utilajulPrimãriei Uricani, pepartea de oraº, pe parteaurbanã, iar pentru celelalte

trei zone am încheiat con-tracte de deszãpezire cutrei firme.

La Uricani a nins foartemult. Stratul de zãpadã afost aproape dublu decâtla Petroºani sau la Vulcan,de exemplu, mai ales înzonele adiacente, undezãpada a fost ºi de unmetru ºi jumãtate ºi nuvorbim despre cea viscol-itã”, a explicat primaruloraºului, Dãnuþ Buhãescu.

Pentru degajarea circu-laþiei în zona urbanã s-afolosit doar nisip, ca sã nuse distrugã carosabilul dela sare, dupã cum a spusprimarul, ºi nu mai multde 10 tone.

În schimb, pentrudeszãpezirea drumurilordin cele trei zone rurale,costurile se ridicã la circa30.000 de lei.

A u scãpat de ogrijã

La Lupeni, în schimb,edilii ºi-au luat o grijã depe cap ºi au concesionatserviciile de deszãpezirecãtre o firmã privatã.

În 2008, reprezentanþiiPrimãriei MunicipiuluiLupeni au concesionatServiciul Public de salubri-tate cãtre societateaHercules, contra uneitaxe lunare. Aºa cã,angajaþii firmei mãturãstrãzile ºi strâng gunoiuldin primãvarã pânã întoamnã, pentru ca iarnasã se ocupe de zãpezi.„În acest contract suntcuprinse atât trotuarele,cât ºi strãzile. Firma areatât TAF_uri, cât ºi RABEcu care ridicã zãpada”, aprecizat Gabriel Lungu,city manager al munici-piului Lupeni.

D eszãpezire cueconomie

Chiar dacã am avut oiarnã grea, poate cea maigrea din ultimii ani, cos-turile nu au crescut foartemult. Asta în timp ce zecide oameni au muncit zi ºi

noapte pe timpulcodurilor portocalii ºi gal-bene care au fost institu-ite în judeþul Hunedoara.

Potrivit primarului dela Petroºani, sarea, nisi-pul ºi plata angajaþilor dela salubritate nu a depãºitpreviziunile. Sumele alo-cate în buget au ajuns ºiServiciul de Administrarea Domeniului Public ºiPrivat ºi-a fãcut treaba.

Dar totuºi, facturile peluna ianuarie nu au venit.„Pânã în luna decembrieavem facturile achitate.Costurile au fost cele pre-vizionate ºi, chiar dacãîncã nu avem facturilepentru luna ianuarie,sperãm sã nu depãºim 3miliarde de lei vechi, atâtcât am cheltuit ºi anul tre-cut”, a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani

Luna ianuarie a bãtutrecord dupã record ºicomandamentul de iarnãa fost mereu în alertã. S-a lucrat zi ºi noapte ºi afost nevoie de sute detone de amestec din nisipºi sare.

CarCarmen men COSMANCOSMANDiana Diana MITRACHEMITRACHE

Sute de tone de nisip ºi sare, înghiþite de zãpezi

R eprezentanþii INSE-MEX Petroºani aºteaptã

sã le parvinã de la procurori probele prelevate în SighetuMarmaþiei, la locul unde s-auprodus cele douã explozii devastatoare. Acestea vor fi analizate, în vedereaîntocmirii expertizei tehnice.

Echipa de specialiºti de laInstitutul Naþional de SecuritateMinierã ºi protecþie Antiexplozivã- INSEMEX Petroºani a terminatcercetarea la faþa locului ºi aºteap-tã probele prelevate la locul celordouã explozii pentru a puteademara expertiza tehnicã. Toateprobele sunt acum la procurorii decaz, însã în aceste zile urmeazã sãajungã la Petroºani.

„Am lãsat o listã cu ce anumeavem nevoie pentru expertizatehnicã. Probele prelevate se aflãla Parchet ºi urmeazã ca zileleurmãtoare sã ni le trimitã. Cazulafost preluat de ParchetulGeneral”, a declarat directorulINSEMEX Petrolani, ConstantinLupu, care a fãcut parte dinechipa de specialiºti care s-adeplasat la Sighetu Marmaþiei.Acesta a precizat cã, în acest caz,

este greu de realizat o machetã, ºidacã nu se va putea face simula-rea exploziei în laborator, aceastase va face cel puþin pe calculator.

„Rolul nostru este sã stabilimcauzele care au condus la produ-cerea celor douã explozii, meca-

nismul de migrare ºi acumulare agazului în concentraþii exploziveatât în toaleta clubului, cât ºi înspaþiul adiacent clubului, unde s-aprodus cea de a doua explozie”, amai spus Lupu.

De asemenea, expertiza tehnicãtrebuie sã stabileascã ºi sursa deiniþiere a deflagraþiilor. Prezenþaspecialiºtilor de la Petroºani lalocul celor douã deflagraþii a fostsolicitatã de Inspecþia naþionalã aMuncii, INSEMEX fiind singurulinstitut abilitat sã facã astfel deexpertize.

În anul 2011, specialiºtii INSEMEX Petroºani au realizat 12expertize tehnice de specialitate,pentru tot atâtea cazuri.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cercetarea la faþa locului s-a încheiat.Urmeazã expertiza tehnicã

”Anul 2012 a începutcatastrofal. În

ianurie ºi februarie nu s-avândut nimic. Acum, devreo sãptãmânã, auînceput sã aparãcumpãrãtori. De fapt sãreaparã, pentru cã suntcei de anul trecut caredoresc sã cumpere ºi staucu banii pentru a prindeun moment prielnic”-Simona Mateevici, directorexecutiv AgenþiaImobiliarã Macarena.

Nici nu ºtii de unde ºi cum sãte informezi dacã vrei sãcumperi sau sã vinzi o casã, unapartament sau un teren.

Prezicerile despre evoluaþiasau involuþia pieþei imobiliarebalanseazã între pesimism ºistabilizare, funcþie de zone aleþãrii, iar în interiorul unei loca-litãþi funcþie de cartierele con-siderate bune sau mai liniºtite.

Anul 2012 începe încuraja-tor pentru cei care deþin aparta-mente în condiþiile în care nu s-au mai înregistrat scãderiaccentuate de preþ. Comparativ

cu startul anului 2011, ianuarie2012 aduce cu sine o stabi-lizare a preþurilor medii solici-tate de proprietari, conformcelui mai recent raport de monitorizare imobiliarã realizatde Anunturiparticulari.ro.

În contextul unei pieþe imo-biliare în scãdere constantã dinanul 2008 ºi pânã acum,putem spune ca asistãm la otendinþã de stagnare apreþurilor, creºterile sau scãde-rile fiind unele moderate, a con-stat aceeaºi sursã.

S e aºteaptãTelegondola…

În Valea Jiului, anul 2012 adebutat catastrofal. În primeledouã luni, cea mai veche ºicunoscutã ageþie imobiliarã,Macarena, nu a vândut nimicdin multitudinea apartamentelorscoase la vânzare. Deºi existãcumpãrãtori cu banii ”la ciorap”tocmai pentru acest scop, auaºteptat ca preþurile sã devinãmult mai convenabile pentru ei,dar se pare cã nici vânzãtorii nu

doresc sã iasã în pierdere.”Anul 2012 a început cata-

strofal. În ianurie ºi februarie nus-a vândut nimic. Acum, devreo sãptãmânã au început sãaparã cumpãrãtorii. De fapt sãreaparã, pentru cã sunt cei deanul trecut, care doresc sãcumpere ºi stau cu banii pentrua prinde un moment prielnic.

Cele mai cãutate sunt aparta-mentele cu douã ºi trei camere,chiar ºi cu patru camere, darapartamente bune, mari,spaþioase, în zone centrale, lapreþuri acceptabile. Au mai fostcei care s-au interesat deterenuri ºi spaþii comerciale, darnu s-a materializat. Pentru

viitor, eu sunt optimistã. Sperca încet, încet piaþa sã sedezgheþe” - a declarat SorinaMateevici, director executivAgenþia Imobiliarã MacarenaPetroºani.

Reprezentanþii altor agenþiiimobiliare s-au arãtat interesaþide începerea lucrãrilor proiectu-lui ”Telegondola”, jos, înPetroºani, având convingereacã va fi un moment de deblo-care a vânzãrilor-cumpãrãrilorde apartamente, case ºiterenuri. ªi aceºtia s-au arãtatoptimiºti considerând cã anul2012 va fi ceva mai bun caanul trecut.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 februarie 201244 Actualitate

D intre celecâteva sute

de protestatari anti- Bãsescu, Boc sauUdrea, dinPetroºani, a mairãmas doar o mânãde oameni.

Nemaibãgaþi în seamãde nimeni, „noii rev-oluþionari” ºi-au continuatºi sãptãmâna trecutãprotestul când, pe platouldin faþa Casei de Culturãa Sindicatelor, s-au strâns(joi seara, de exemplu)doar 5 oameni.

Printre aceºtia s-auaflat ºi cei doi care audepus ºi primit aprobaredin partea autoritãþilorlocale pentru derulareaunor „manifestãri în legã-turã cu regimul Bãsescu”.Florin Sima ºi Dumitru

Moraru, în numele a 50de cetãþeni, mai au voiesã organizeze manifestãristradale anti-Bãsescupânã pe data de

29 februarie. Problema este cã

nimeni nu mai pare a fiinteresat de mitingurile„dedicate” actualei clase

politice din România...Între timp, încet-încet, dincele câteva sute de mani-festanþi au rãmas doarcâþiva care au precizat cã

dupã data de 29 februarienu vor mai ieºi, nici ei, înstradã.

„Eu, unul, mai vinpânã pe 29 februarie,inclusiv, pentru cã suntorganizator. Dupã aceastãdatã, nu mã mai implic,pentru cã vãd cã acþiuneaasta de protest nu maiintereseazã pe nimeni. Separe cã Valea Jiului numai este Valea Plângeriici s-a transformat înValea Fericirii. Considercã dacã oamenii nu maiies în stradã asta înseam-nã cã sunt fericiþi cu viaþape care o duc.

În plus, cei mulþi caretrec pe lângã noi, ne maiiau ºi la miºto.Sãptãmâna trecutã amstat la miting câte 1-2 oredar, de la 1 martie, lãsãmacþiunea asta sã moarã.Privind în urmã chiar îmipare rãu cã m-am impli-

cat în aºa ceva”, a spusDumitru Moraru. Pe dealtã parte, bãrbatul învârstã de 29 de ani, fãrãun loc de muncã ºi domi-ciliat în Dâlja Mare, s-aales ºi cu un avertismentdin partea JandarmerieiRomâne.

Nu de alta, dar, (oficial)este unul dintre cei doar2 oameni care au avutcurajul de a depune ocerere pentru autorizareamitingurilor de protestdin Petroºani.

„Aºa-mi trebuie dacãm-am bãgat, ca prostul,sã cred într-o idee ºi sãdepun cerere pentruorganizarea de mitin-guri!”, a mai declaratDumitru Moraru. Acestuiai-au fost „imputate” ºimitingurile derulateînainte de primirea autorizaþiei...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Revoltele anti-Bãsescu din Petroºani, la final...

DDDDeeeebbbbuuuutttt ccccaaaattttaaaassssttttrrrrooooffffaaaallllla vânzarea/cumpãrarea de locuinþe


”În politicã, dacã vreisã se spunã ceva,

adreseazã-te unuibãrbat. Dacã vrei sã sefacã ceva, cere-i lucrulacesta unei femei”.

Primãvara calendaristicãdebuteazã în fiecare an cu sãr-bãtorirea naturii ºi a femeii. Caurmare, ºi în Valea Jiuluimomentul este marcat, ca întoatã þara, cu manifestãrispecifice cu dezbateri ºi întâlniri cu specialiºti careîmpãrtãºesc din experienþelelor ºi fac recomandãri.

Primii care au apãrut ”pepiaþã” cu un program al sãp-tãmânii 1-8 martie, dedicatãfemeilor, sunt partidele dinUniunea Social Liberalã, iar

însãrcinatul cu organizarea estePSD Petroºani.

Fiecare zi a sãptãmânii estededicatã unei teme, cum ar fi”Rolul ºi importanþa femeii înpoliticã”, ”Ziua internaþionalã ascriitorului” ºi Anul Caragiale –invitaþi scriitori, artiºti, profe-sori, ”Rolul femeii în societate”– invitat psiholog SilvanaCapriº, ”Vreau sã fiu frumoasãºi sãnãtoasã” – invitat apreciatul chirurg plastic dr.Sorin Brãtilã. Sãptãmâna seîncheie cu o masã festivã, careºi ea poartã un nume, respectiv ”Miss 8 Martie”.

”Începutul primãverii, maiprecis sãptãmâna 1 ºi 8Martie, este un bun prilej de ane evalua convingerile, de aschimba opinii ºi de a ne întâlni cu oameni care au cu

adevãrat ceva de spus în ceeace priveºte natura umanã în general ºi a femeii în special.Conform tradiþiilor, se ºtie cãprima sãptãmânã a lunii martieeste dedicatã renaºterii naturiiºi sãrbãtoririi femeii, a mamei,a soþiei… Toate aceste sãrbã-tori, cum a fost ºi cea adragostei, sunt momente deanalizã, de instrospecþie ºisigur de redefinire a femeii, înacest caz, în societate, în fami-lie, dar ºi în politicã. De aceeane-am propus aceste dezba-teri/simpozioane ºi schimburide idei, cu recomandãri pestudii de caz ale specialiºtilor,cu formatori de opinie pentrua consolida rolul femeii ºi pen-tru a promova femeia puter-nicã, inteligentã, cu iniþiativã ºichemare pentru politicã”- adeclarat Margareta Burduf,preºedinte OFSD Petroºani.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Femeia conteazã

P reºedinteleOrganizaþiei

JudeþeneHunedoara aUDMR, deputatuleuropean IuliuWinkler, este depãrere cã Strategia“Transilvania 2020”va fi un proiect ceva cuprindemãsuri concrete petermen mediu ºilung pentru dezvoltarea ºi modernizareaTransilvaniei, darîºi propune ºi oschimbare lanivelul mental-itãþilor din societate.

“Strategia noastrã va fiun proiect pentru viitor ºinu va deveni literãmoartã care zace prinsertare. Ne dorim ostrategie care sã con-tribuie la schimbareamentalitãþilor, laînþelegerea posibilitãþilor

ce decurg din statutulnostru de membru al UEºi la acþiunea necesarãpentru a fructifica acesteposibilitãþi”, a afirmatparlamentarul european.

Concluziile care s-audesprins în urma con-sultãrilor care au avut locîn sânul comunitãþiimaghiare aratã, fãrãechivoc, faptul cãmaghiarii din România îºidoresc, în primul rând,rezolvarea problemeloreconomice, îmbunãtãþireanivelului de trai, sã aibãsiguranþa zilei de mâine,a arãtat Iuliu Winkler înintervenþia avutã în cadrullucrãrilor CRU. “Soluþiilepe care noi trebuie sã le

oferim comunitãþii con-stau în mãsuri imediate,mãsuri introduse în pro-gramul noului guvern lainiþiativa UDMR, dar ºimãsuri pe termen mediuºi lung care vor ficuprinse în Strategia“Transilvania 2020”,aflatã în curs de elabo-rare”, a precizat liderulOrganizaþiei JudeþeneHunedoara a UDMR.

El a mai spus cã deºieste de cinci ani membrãa UE, România nu aobþinut rezultatele aºtep-tate în momentuladerãrii, amintind la capi-tolul eºecuri rata micã deabsorbþie a fonduriloreuropene, lentoarea înprocesul de modernizarea societãþii sau de atin-gere a standardeloreuropene. “Dacã facemcomparaþia între situaþiaRomâniei ºi cea a celor-lalte 10 state din EuropaCentralã si de Est care auaderat la UE în 2004, nedãm seama cã primaperioadã a fost extrem degrea peste tot. Acestlucru ne aratã, însã, cãtrebuie sã acþionãm fãrã

întârziere pentru a recu-pera timpul pierdut.Documentul “Transilvania2020”, adoptat în ianuar-ie de cãtre ConsiliulEconomic al UDMR, vaoferi cadrul potrivit atin-gerii acestui scop. (…)Urmeazã lansarea în dez-batere publicã a 8 docu-mente-cadru de politicãsectorialã, începând de lapolitica industrialã, pânãla cea agricolã ºi detineret, domenii care vorbeneficia în mod priori-tar, în urmãtorul deceniu,de fonduri europene”, aprecizat Iuliu Winkler.

Liderul UDMRHunedoara a mai fãcutun apel cãtre organizaþiileprofesionale, cãtre societatea civilã maghiarãsã se implice alãturi despecialiºtii UDMR în elaborarea strategiilorsectoriale. Potrivit luiWinkler, urmãtorul pas înprocesul de elaborare astrategiei îl reprezintãidentificarea prioritãþilorlocale, în acest demersfiind implicate autoritãþileºi organizaþiile locale aleUDMR.

Strategia “Transilvania2020” urmãreºte prior-itãþile formulate în cadrulStrategiei Europa 2020în ºapte mari domenii deintervenþie de la politicileindustriale, crearea denoi locuri de muncã, spri-jinirea inovaþiei, luptaîmpotrive sãrãciei, pânãla utilizarea resurselor,agenda digitalã ºi detineret, la care se adaugãpolitica agricolã comunãºi dezvoltarea ruralã.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Iuliu Winkler: Strategia “Transilvania2020” îºi propune o schimbare ºi lanivelul mentalitãþilor din societate

ª edinþaConsiliului

Local alMunicipiuluiPetroºani progra-matã pentru datade 29 februarie vafi una extrem de„stufoasã” ºi peagenda cãreia seaflã trecuteaproape 30 deproiecte dehotãrâre.

Printre acestea senumãrã ºi douã proiectecare prevãd instituirea„Zilei Familiei”, respectiva „Zilei Verzi”. Marcareacelor douã zile a fost sta-bilitã cu ocazia ultimeiîntruniri a Forumuluicetãþenesc din Petroºanice poartã denumirea de„Pro Urbis”. Cele douãzile ar urma sã fie cele-brate, în fiecare an, pedata de 15 mai, respec-

tiv în luna aprilie, dataexactã urmând a fi sta-bilitã ulterior.

Cu ocazia întâlniriiaferente lunii februarieconsilierii petroºeneniurmeazã a valida, saunu, ºi o serie de proiectecare privesc alocareaunor sume de bani.Printre acestea senumãrã acordarea a câte150 de lei angajatelorprimãriei, cu ocazia zileide 8 Martie, achitareataxelor de branºament laenergie electricã pentruunele dintre locuinþelesituate pe strãzile Saturnºi Funicularului (4.042de lei), decontarea chel-tuielilor de transport acadrelor didactice carenu locuiesc pe razamunicipiului Petroºanisau acordarea a 10.000de lei în vederea editãriiºi tipãririi unei cãrþi semnate de Genu Tuþu,intitulatã “Petroºani –Oglinda Timpului”.

MirMircea cea NISTORNISTOR

O ºedinþã „stufoasã”

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 februarie 2012 Inedit 76 Inedit

COLÞUL LUI DENIS

Reîncarnarea oferãsperanþã multor oameni.Dacã nu facem ce trebuieîn aceastã viaþã, mai avemo ºansã într-o viaþã ulte-rioarã. Totuºi, chiar ºi ceicare cred în reîncarnareadmit faptul cã mareamajoritate a oamenilor nuîºi aminteºte de viaþaanterioarã. Atunci cumputem învãþa din greºeliletrecute dacã nu ni leputem aminti? Se pare cãfacem aceleaºi greºeli dinnou ºi din nou. Þinândseama de rata greºelilormorale din istoriaomenirii, avem oarevreun motiv sã sperãmcã, într-o viaþã viitoare,vom face lucrurile aºacum trebuie?

La aceste întrebãrine-au rãspuns primari,viceprimari, politicieni,medici, sindicaliºti,muzicieni din ValeaJiului ºi chiar un preot.Unii dintre ei cred, alþiinu, în funcþie de cre-dinþele pe care ºi le-aformat de-a lungulanilor.

�� Dorina Pleºcan: ”Da, cred în viaþa veºnicã, de

care omul are parte dupã cemoare. Cred cã existã Rai ºi Iadºi cã Dumnezeu va separa încãde la moarte intrarea în viaþaveºnicã. Cred foarte mult înDumnezeu, dar în reîncarnare nucred”.

�� Ile Gheorghe, primarulmunicipiului Vulcan:

”În primul rând, cred cã existãDumnezeu, iar dupã moarte nupot sã spun multe lucruri. Existãceva, dar nu ºtiu ce. Cât desprereîncarnare… mi s-a întâmplat sãfiu în multe locuri pe care le-amrecunoscut, probabil din vieþianterioare. Sunt câteva lucruri pecare ºtiinþa le-ar putea explicamai bine decât mine… Am avuto bunicã ce a fost în moarte cli-nicã trei zile. Dupã ce s-a trezit, apovestit cã s-a întâlnit cu toaterudele decedate. Un alt caz esteal unui inginer de la mina Vulcan,Daniel Ionaºcu, prins în explozie,care a fosr mort cinci minute,dupã care a înviat, a povestit cãs-a întâlnit cu rudele lui, dupãcare a murit din nou, dar înaintea zis cã merge la tatãl ºi bunicullui, ºi-a luat rãmas bun de la fam-ilie ºi de la doamna doctor care îlîngrijea. Deci existã ceva, sufletulmerge în ceruri, iar trupul înpãmânt”.

�� Cornel Resmeriþã, pri-marul municipiului Lupeni:

”Ce sã spun? Prefer sã trãiescviaþa de acum, las ca partea cureîncarnarea sã fie mai încolo.Dupã medii ºtiinþifice, se pare cãda, cã existã viaþã dupã moarte,cã existã reincarnare, dar sincer,prefer sã trãiesc viaþa de acum,pe care o cunosc”.

�� George Resiga, ºefSalvamont Lupeni:

”O lege a compensaþiei e clarcã existã. Eu ºtiu cum e cu reîn-carnarea? În ceva trebuie sã netransformãm dupã ce murim. Dardepinde la a câta reîncarnaresuntem, dacã existã, la ce nivelspiritual ne aflãm… Din pãcate,nu mã pot gândi foarte mult laaºa ceva acum, cã sunt în Bucegiºi este un frig îngrozitor”.

�� Cristian Resmeriþã, deputat PSD:

”Nu pot sã rãspund, cã nuºtiu. Nu m-am confruntat nicio-datã cu aºa ceva, nu m-am gânditniciodatã la subiectul acesta”.

�� Radu Voina,vicepreºedinte LSMVJ:

”Cred în viaþa de dupã moarte,pentru cã aºa mi-a spusDumnezeu, cã sufletul esteveºnic, este de la Dumnezeu ºi seîntoarce la El pentru judecatafinalã. În reîncarnare nu credpentru cã efectiv nu putem ca peaceastã entitate numitã Terra,identitatea lui Voina sã revinãpeste câteva sute de ani. O datãþi se dã o ºansã, aceastã viaþã

este o picãturã într-un ocean aleternitãþii. Sunt convins cãfaptele sãvârºite pe acest pãmântsunt definitorii pentru a nepregãti eternitate dupã viaþa peTerra. Eternitatea care poate fiîntr-un veºnic regret, acolo undeplânsul ºi scrâºnirea dinþilor sã fiepedeapsa de a nu-L fi slujit peDumnezeu ºi de a nu-L fi ascultatºi acceptat pe Iisus ca unicMântuitor”.

�� Bogdan Þîmpãu, deputatPNL:

”Nu cred în reincarnare, darcred cã spiritul continuã sã existedupã moarte. Dar nu cred cã nepãstrãm aceeaºi conºtiinþã”.

�� Fane Abrãdoai, formaþiaColor:

”Cred în ambele. Teoria reîn-carnãrii a fost în religia ortodoxãºi în anul 325, când a fost oîntâlnire cu toþi preoþii, împãratulConstantin a fãcut modificãri înBiblie ºi au scos teoria reîncar-nãrii. Oricum ºi strãmoºii noºtridaci credeau în cel de-al ºapteleazeu al Indiei, care la noi eraunicul, Zamolxe. Am studiatpeste 25 de cãrþi cu viaþa dedupã moarte, am avut unele reve-laþii ºi spaime, am fost strâns degât noaptea. Am început la unmoment dat sã iau legãtura cuun foarte bun pri-eten care a murit ºinoi ne-am înþeles cacel care moareprimul sã-i dea unsemn celuilalt. Deziua mea mi-a apãrutîn vis ºi mi-a urat ”Lamulþi ani!”. Dupãaceea am încercat sãiau legãtura cu el, daro entitate m-a strânsde gât, iar dupã aceeaam avut un vis în caream fost avertizat sã lasmorþii în pace. Suntporþi care, în timpul rit-ualurilor în care seîncearcã a se vorbi cumorþii intrã tot felul deentitãþi care îþi pot dis-truge viaþa. Dar studiindfenomenul, am primit tre-cerea în nefiinþã altfel ºi nu îmimai este chiar aºa de teamã.Moartea este doar o trecere.Reîncarnarea este ºi la animale…de exemplu, cum ºtie o pisicã defaptul cã trebuie sã mãnânceºoareci ºi sã se fereascã de câinidecât dacã nu a mai trecut prin

aºa ceva?”.

�� Alina Cîrstoiu, consilierlocal PNL:

”Nu cred nici în una, nici înalta. Cred cã dupã moarterãmâne sufletul agãþat undeva înlumea acesta. Teoria reîncarnãriiar fi împotriva credinþei mele”.

�� Vasile Solomon, preotgreco-catolic:

”În viaþa de dupã moarte ºi înfericirea veºnicã cred. Dar înreincarnare nu cred, pentru cã înprimul rând învãþãtura Bisericiinu-mi aratã despre reincarnare.ªi eu cred în învãþãturile trans-mise de Dumnezeu”.

�� Dorel ªchiopu, consilierlocal PRM:

”Cred în viaþa de dupã

moarte,pentru cã viaþa asta nu ar aveanici un sens. Unii mor la ºaseluni, alþii la 106 ani. Totul e prearelativ aici ca sã nu fie nevoie dealtceva dupã moarte. Acesta esteºi motivul pentru care creºtinii înfaþa morþii sunt cei mai liniºtiþi.Teoria reîncarnãrii însã nu poatefi susþinutã logic, pentru cãlipseºte legãtura inconºtientãîntre o viaþã ºi alta. Eu nu amlegãtura raþionalã cã trag pãcatefãcute într-o altã viaþã. Nu cred înaºa ceva ºi nici un adevãratcreºtin nu poate crede în reincarnare”.

�� Cosmin Nicula, deputat PSD:

”Este o întrebare prea grea.Nu ºtiu rãspunsul”.

�� Alexandru Lãutaru,inspector ºcolar general:

”Grea întrebare. Orice propo-ziþie are probabilitatea de 1\2, cala matematicã. Rãspunsul meueste ºi da, ºi nu. Cred în viaþa dedupã moarte, cã altfel nu aº ficredincios, dupã cum existã ºimomente când nu credem, cãaºa am fost crescuþi înainte de1989. ªi în reincarnare tot aºacred, 1\2”.

�� Miron Cozma, fostullider al minerilor:

”În viaþa de dupã moarte cred.Dar în reîncarnare nu cred, nu

cred în poveºti SF. Sunt un omrealist, am fost ºi profesor dematematicã, deci nu cred în reîn-carnare, despre care scriu unii ºiiau saci cu bani”.

�� Dorin Gligor, preºedin-tele PDL Hunedoara:

”Mi se pare o chestie extremde complicatã… dar cred în teo-ria relativitãþii”.

�� Mariana Mateescu, managerul Spitalului municipal Vulcan:

”Nu cred în nici una, pentru cãdupã moarte te dezintegrezi înamoniac. Dupã moarte estevorba de circuitul apei ºi amoni-acului în naturã. Cred numai înviaþa asta, pe care o trãiesc dinplin”.

�� Daniela Popa, medic defamilie:

”Eu cred în toate. Aºa sunt eu,credulã, astea sunt convingerilemele. Eu cred cã am fost o pisicãîntr-o viaþã anterioarã”.

�� Claudiu Cornea, viceprimarul municipiuluiPetroºani:

”Nu cred nici în viaþa de dupãmoarte, nici în reincarnare.Pentru cã nu am vãzut pe nimenireîncarnat pânã acum ºi nici penimeni înviat dupã ce a murit,care sã povesteascã cum este dincolo”.

�� Petre Mãrginean, liderulPC Hunedoara:

”Eu cred în viaþa de acum, nuîn cea de dupã moarte. Alea cureîncarnarea, karma sau mai ºtiueu ce mã depãºesc. Este bine sãtrãim ºi sã facem fapte bune înviaþa asta, nu sã ne gândim cã levom face într-o viaþã viitoare”.

�� Mia Albescu, directorCasa de Culturã dinPetroºani:

”În viaþa de dupã moarte cred,în reincarnare nu… dar eu ºtiu?Am avut momente în care amavut tot felul de premoniþii ºiamintiri din vieþi trecute, dar nuam de unde sã ºtiu dacã nu edoar imaginaþia mea”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Existã dupãviaþãmoarte?

R eîncarnare, karmã, viaþã dupã moarte… Avemde ales în ceea ce priveºte ce se întâmplã cu noi

dupã ce murim? Existã reîncarnare? Existã viaþãdupã moarte?

B iserica Ortodoxã ne învaþã cã moartea este”despãrþirea sufletului de trup” ºi cã, odatã ce

aceastã despãrþire are loc, trupul este dat pãmântuluiºi putrezeºte. Tot Sfânta Scripturã ne aratã cã viaþade dupã moarte existã ºi cã la Judecata de Apoioamenii vor fi trimiºi în Rai sau în Iad, în funcþie defaptele din timpul vieþii.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 februarie 201288 Culturã

N umele demãrþiºor, numele

popular al lunii martie,este dat uneori ºiprimei zile din lunã.Alteori i se spune sim-plu, 1 martie. Estefoarte posibil ca momâr-lanii sã fi adus obiceiulmãrþiºorului din pãrþileunde mergeau în tran-shumanþã, aºa cum auadus ºi alte obiceiuri.

Cel puþin coloritul alb-roºueste foarte posibil sã fie o influ-enþã a drumurilor de transhu-manþã. Ne duce cu gândul laaceasta faptul cã, în sobrietateacostumului popular momârlã-nesc, ºnurul alb-roºu almãrþiºorului reprezenta o patãde culoare deosebitã. Se parecã, la începuturile obiceiului,ºnurul la momârlani era dinlânã albã ºi neagrã, aºa cumeste ºi costumul lor. Purtat pealocuri, desigur, cãci se pot sub-linia frecvent diferenþe de la satla sat în privinþa obiceiurilor. De acesta era prins un ban sauo piatrã frumoasã cãreia i sefãcea o gaurã pentru ºnur.Când nu se mai purta,mãrþiºorul era agãþat în casãsau în staul sau la vreun pom,pentru alungarea relelor, casemn bun pentru sãnãtate ºibelºug.

Obiceiul de a purtamãrþiºorul (cu ºnur alb ºi roºu,sau alb ºi negru, ca mai învechime) s-a adãugat obiceiuluide a cãuta pentru ziua demãrþiºor ghiocei ºi de a-i aduceîn casã, ca semn de sãnãtate ºibucurie, de belºug. Se consideracã ghioceii aduºi în casã de 1martie e bine sã fie pãstraþi tot

anul, pânã la ghioceii din anulurmãtor, întrucât feresc casa derele. Sau sã fie puºi la staululvitelor, în acelaºi scop.

Istoria mãrþiºorului a trezitmereu un interes deosebit:

„Multe dintre obiceiurile ºitradiþiile noastre au rãmas fãrãconþinut ºi, cel mai adesea,nimeni nu-ºi aminteºte sau nuºtie ce semnificaþie au avut laînceputuri. (…) Pe vremeadacilor, simbolurile primãveriierau confecþionate în timpuliernii ºi se purtau doar dupã 1Martie. Mãrþiºoarele erau, peatunci, pietricele albe ºi roºiiînºirate pe o aþã.

Alte surse arãtau cãmãrþiºoarele constau în monedecare erau atârnate de fire subþiride lânã, negru cu alb. Tipul demonedã (aur, argint sau bronz)

indica statutul social. Ele eraupurtate pânã când copacii începeau sã înfloreascã ºi apoiatârnate de crengile lor, pentrua aduce noroc, fertilitate ºi frumuseþe”.(http://www.ziare.com/deva/stiri-life-show/traditiile-primaverii-la-hunedoreni-2017843).

Se ºtie cã mãrþiºorul estespecific tradiþiei româneºti,unele populaþii învecinate pre-luându-l de la români. Obiceiuleste strãvechi, fiind în legãturãcu scenariul ritual al noului anagrar, care era celebrat primã-vara.

„Pânã în veacul trecut,mãrþiºorul sedãruia copi-ilor ºi tine-

rilor - fete ºi bãieþi deopotrivã -de 1 martie, înainte de rãsãritulsoarelui. ªnurul de mãrþiºor,format din douã fire de lânãrãsucite, colorate în alb ºi roºu,sau în alb ºi negru, reprezintãunitatea contrariilor: vara-iarna,cãldurã-frig, luminã-întuneric,fertilitate-sterilitate.

ªnurul era legat la mânã,prins în piept ºi purtat, dupãzone, pânã la Mãcinici, Florii,Paºte, Armindeni, sau pânã laînflorirea unor pomi fructiferi.Apoi era agãþat, ca semnbenefic, pe ramurile înflorite de

mãceºi, viþã-de-vie, viºin, cireº,se punea sub cloºcã ori seagãþa la icoanã.

Ziua scoaterii mãrþiºorului eramarcatã de o petrecere numitã“bãutul mãrþiºorului”. Cu tre-cerea timpului, de ºnurul bicolors-au legat monede de argint ºide aur. În ziua de astãzi, deacest ºnur se atârnã obiecteartizanale, întruchipând diferiteanimale, flori, litere etc.

Unele legende populare spuncã mãrþiºorul ar fi fost tors deBaba Dochia, probabil o vechezeitate agrarã, care, ajunsã lavârsta senectuþii, moare ºi apoirenaºte la echinocþiul de primã-varã.” (http://www.copilul.ro/evenimente-copii/martisor/Martisorul-simbol-al-traditiei-romanesti-a3197.html).

Legenda spune cã Dochia,umblând cu oile prin pãdure,torcea lânã, având ºi furca laea. A vãzut deodatã o piatrãfrumoasã, care prin culoarea sasemãna cu o floare. ªi, cumpietricica avea o gaurã tocmaipotrivitã, a trecut un fir de lânãprin gaurã ºi a legat-o, purtând-o cu ea, ca semn de primãvarã.Mãrþiºoarele au fost purtateapoi în amintirea acestui primmãrþiºor, ca simbol alprimãverii.

În ultima perioadã,mãrþiºorul, devenit obiect comercial, este din ce în ce maimult cumpãrat ºi oferit, dar,parcã, mai puþin purtat.

Ioan Dan Ioan Dan BÃLAN BÃLAN ºiºiElisabeta Elisabeta BOGÃBOGÃÞÞANAN

Mãrþiºor (1 martie) - numele popular al lunii martie

Cronicã rimatã

VINE PRIMÃVARA!Bate Fãuraru-n zodii: hei, e luna Mãrþiºor ?Este, spune raza vieþii, la geonul plin de dor,E momentul când din iarbã ies la soare colþiºori,Unde noul zburdã-n verde ºi-n luminã, uneori...

* * * Azi se schimbã anotimpul, tragem arcul ca la ceas,Sã ieºim la Mall ori piaþã cu ce-n jeb ne-a mai rãmas ,Azi ne-aºteaptã la tarabe artizani, zuruitori ,Tinichele sã ne vândã, ca-n politic, uneori...

* * * ªtiaþi ? s-a schimbat guvernu, Fãuraru-i meºter bunCât schimbarea-i ca-n poveste: o bombardã pe un tun;Deci, pe sticle-or sã se vadã tot berbeci, miei ºi miori ,Care poartã la gât jerbe tot de roze, uneori...

* * * Dar ce vuiet se aude? haideþi, fraþi, la primãrie , Se dau vise în procente: 15, 25, sã fieCa la teatru vin, “pun botul”, falºi actori ºi graºi sufleoriDespre criza care-n UE îi moralã, uneori ...

* * * Iaca vine ºi primarul, lunecã printre nãmeþi ,Cade ºi ridicã vocea: spargeþi gheaþa, mãi bãieþi ,C-a fost ger de iarnã cruntã, pe ferestre încã-s floriDintr-acelea ce ne-aratã parlamentul, uneori ...

* * * Ori , lãsaþi ! s-avem zãpadã ºi s-albim toatã Sahara,Ne-am albit ºi de speranþe, geme de tranziþii Þara,Dar, în Prima zi Vernalã, musai vrem pentru femeiUn sãrut de veºnicie pe-un buchet de ghiocei!

Ioan Dan Bãlan1 Mãrþiºor 2o12


D oi dintreminerii

disponibilizaþi dinValea Jiului spuncã marþi la ora10,00 vin în faþaCompaniei Huilei,unde îºi vor dafoc. Oameniiaºteaptã unrãspuns dinpartea celor abilitaþi.

Disponibilizaþiispun cã vor sã aflemarþi ziua în careîn contul lor vorintra cei 7.000 delei promiºi în sep-tembrie 2011 ºi, încaz contrar, vorrecurge la acestgest extrem. Ceidoi sunt TiberiuRacz, care a lucratla mina Petrila ºiVasile Ursache,

care a lucrat lamina Livezeni.Colegii lor spun cãmarþi în faþaCompaniei Huileivor veni cât maimulþi dintre ceicare au plecat de laminã anul trecut ºiîncã nu ºi-au luatbanii.

„Marþi cãutãmdin nou sã dis-cutãm ce se întâm-plã cu banii noºtri.Vom fi alãturi decolegii care audecis sã facã acestgest, deºi nu nedorim sã se ajungãpânã acolo, darcine mai ºtie cevom face cã amajuns la limita rãb-dãrii”, spune PetruBlikling, unul dintrefoºtii mineri care astat în greva

foamei. Luni nici un fost

ortac nu a ajuns laCompania Huilei,însã, marþidimineaþã suntaºteptaþi câtevasute

Disponibilizaþiiau protestat zile înºir în faþa CNHpentru a primi veºticu privire la baniilor. Unii chiar austat în grevafoamei, însã, acumsperanþelelor suntlegate de faptul cãbanii lor vor fi alo-caþi din fondul pecare ComisiaEuropeanã l-aaprobat pentruînchiderea minelorPetrila, Paroºeni ºiUricani.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Protest fãrãprecedent la CNH

P ensionarii mineridin Valea Jiului

continuã sã cearã îninstanþã facilitãþile pecare le-au dobândit întimpul în care au lucratla minã. Urmãtorul termen este în 1 martie.

Pensionarii din minerit auintentat un proces celor dinconducerea Companiei Huileiºi spun cã se vor prezenta ºi la

termenul din prima zi a luniimartie. Asta din cauzã cã nuau certitudinea cã vor intra înposesia bonurilor de cãrbunesau li se va subvenþiona costulenergiei electrice.

„Sigur cã vom merge la pro-ces. Deocamdatã nu ºtim ce seîntâmplã ºi ce sume vor fidirecþionate pentru noi ºi nicide când ni se acordã acelefacilitãþi. Aºadar vom continuaacel proces care e pe rol ºi încare noi ne cerem gratuitãþilecâºtigate”, spune Ioan

Hortopan, preºedintele LSP-MVJ.

Pensionarii din LigaPensionarilor Mineri din ValeaJiului cer la Petroºani o întâl-nire la care vor invita toþipoliticienii,parlamentarii,pri-marii, conducerea CNH ºi ceaa Prefecturii Hunedoara.Scopul principal estesoluþionarea tuturor prob-lemelor pe care aceºti oamenile au dupã ce au plecat din sistemul extractiv.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pensionarii mineri continuãprocesul cu CNH

C reºtiniiortodocºi ºi

greco-catoloci auintrat de ieri, 27 februarie, în PostulPaºtelui, primulmare post de pestean, care se vaîncheia pe 14 aprilie.Cunoscut sub denu-mirea de PostulMare, acesta este celmai lung ºi maiaspru post dintrecele patru posturi deduratã ale bisericii,ºapte sãptãmâni.

În vechime, PostulSfintelor Paºti aveamenirea de a-i pregãtipe cei ce urmau sãprimeascã botezul înnoaptea Învierii.

Începând cu secolulal III-lea, Postul celMare a fost împãrþit îndouã perioade dis-tincte: PostulPatruzecimii ºi PostulPaºtilor. Pentru a trezisufletele credincioºilorºi a-i îndemna lacãinþã ºi smerenie,Biserica a hotãrât caîn timpul Patruzecimiisã nu se sãvârºeascãliturghii decât sâmbã-ta, duminica ºi de sãr-bãtoarea Bunei Vestiri.Totodatã, sunt opritenunþile ºi serbareazilelor onomastice.

Postul SfintelorPaºti þine 7 sãp-tãmâni, perioadã încare nu se mãnâncãouã, carne, brânzã,peºte ºi untdelemn ºinu se consumã bãuturialcoolice. Totuºi,dezlegare peºte este laBuna Vestire ºi înDuminica Floriilor. Înschimb, celor bolnavile este îngãduit sãmãnânce bucate cuuntdelemn ºi sã beavin în Postul Mare.

“Postul SfintelorPaºti este postul celmai important din anulbisericesc, cel maiaspru ºi cel mai lung.Acest post seîncadreazã în viaþaliturgicã a bisericii princântãri speciale ºirugãciuni, dar mai alespentru nevoinþa asprãla care suntem

chemaþi fiecare dintrenoi sã ne pocãim latoate rãutãþile pe carele-am fãcut în viaþanoastrã. Înainte devremea postului cucâteva sãptãmâni,începe perioadaTriodului în care avemduminici special depregãtire pentruintrarea în post ºichiar înainte deintrare, avemDuminica izgonirii luiAdam. El a fost izgonitdin Rai datoritã încãl-cãrii poruncii de a numânca. Atunci, postulne pune pe noi în situ-aþia aceea de nucumva sã credem cãmâncarea este ceacare susþine viaþanoastrã. Tot ceea cese pune între mine ºiDumnezeu, se face unperete ºi ne desparte”,

ne-a declarat pãrinteleIulian Selaje, preot laBiserica Sf. MuceniþãVarvara din Petroºani.

Postul este, însã, unbun prilej de curãþirespiritualã ºi interioarã,atât în faþa semenilor,cât ºi a lui Dumnezeu.În aceastã periodã tre-buie sã fim mai buni,mai darnici, mai iertã-tori ºi mai smeriþi.

“Lucrurile suntlegate. Noi nu suntemdespãrþiþi, ci suntemtrup ºi suflet, împre-unã. Un filosof zicea “Eºti ceea ce mãnânci”.ªtim foarte bine cãtrupul acesta estepurtãtor de Duh ºi aiciîncepe ºi sfinþireanoastrã. Sigur, nu estede ajuns doar sã numãnânci anumitemâncãruri. De aceea,în duminica aceasta,

A început Postul Mare

înainte de începutul postului,ne ºi învaþã Mântuitorul cumsã postim.

“Iar voi când postiþi sã nufiþi ca fãþarnicii, cu feþeletriste, ci spãlaþi-vã faþa ºi fiþibucuroºi, sã nu arãtaþi oame-nilor cã postiþi, ci TatãluiVostru, care vede în ascuns ºicare vã va rãsplãti pentruaceasta”. Foarte importanteste cã duminica dinainteapostului este numitã ºiDuminica iertãrii, pentru cã sezice aºa “ Dacã nu veþi iertavoi celor care v-au greºitivouã, nici Tatãl Vostru dincer nu vã va ierta”. Trebuie sã

ne iertãm unii pe alþi cândintrãm în Post ºi trebuie sã nestrãduim ca sã ajungem laaceasta. De aici ne vine bucu-ria noastrã. Dacã nu-l iert pefratele meu, atunci cum pot sãspun cã-l iubesc, iar dacã nu-liubesc, atunci cum pot sãspun cã îl iubesc peDumnezeu?”, a mai spuspãrintele Iulian.

În Postul Paºtelui, bisericainterzice cu desãvârºireoficierea nunþilor ºi abotezurilor.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHEMirMircea NISTORcea NISTOR

2 8 f e b r u a r i e 2 0 1 2

S-ar putea sã plecaþi într-o scurtã delegaþie, anunþatã în ultimulmoment. În ciuda dificultãþilor, reuºiþisã vã descurcaþi foarte bine. Relaþiilesentimentale sunt puþin tensionate.Aveþi rãbdare cu partenerul de viaþã,pânã vã înþelege ºi vã acceptã situaþia.

Dimineaþa, o veste bunã: urmeazã sãprimiþi bani. Puteþi sã vã faceþi pla-nuri de viitor ºi sã vã întâlniþi cu pri-etenii. Staþi excelent la capitolulcomunicare. Nu-i neglijaþi pe ceimici. E timpul sã puneþi mai multaccent pe viaþade familie ºi pe ceapersonalã.

Astãzi sunteþi plin de energie. Dacãsunteþi invitat într-o excursie, nupierdeþi ocazia. Nu vã mai gândiþi lacheltuieli! Meritaþi puþinã relaxare.Evitaþi cearta cu o rudã mai în vârstã!Acordaþi-vã atenþie mai multã atenþieºi nu încercaþi sã vã epuizaþi prea mult.

Apar rezultatele bunei colaborãri cuun partener de afaceri. Împreunã,reuºiþi sã terminaþi o lucrare impor-tantã. Dupã-amiazã sunteþi nemulþu-mit din cauza relaþiilor sentimentale.Un prieten vã ajutã sã treceþi maiuºor peste acest moment. Acordaþimai mult timp odihnei ºi activitãþilor.

Se pare cã începeþi pregãtirile pentruconcediu sau pentru o excursie. Orudã din partea partenerului de viaþãreuºeºte sã vã indispunã pe moment.Ascultaþi-o, pentru cã sfaturile sale arputea sã vã fie utile! Spre searã,când se mai liniºtesc apele, sunteþidispus sã plecaþi într-o scurtã vizitã.

Sunteþi puþin indispus din cauzaproblemelor financiare. Aveþi unrandament foarte bun, mai ales înactivitãþile intelectuale. Dedicaþi-vãstudiului, proiectelor de viitor sauconsolidãrii relaþiilor de afaceri. Suntºanse sã vã faceþi noi prieteni. Puteþisã vã bazaþi pe intuiþie.

Dimineaþa aveþi multe probleme derezolvat. Chiar dacã sunteþi în formãºi aveþi spor, nu refuzaþi ajutorulcelor din jur. Spre searã, primiþi dela o persoanã mai în vârstã din fami-lie un cadou sau o sumã de bani careva fi mai mult decât binevenitã pen-tru situaþia în care vã aflaþi.

Dimineaþa sunteþi foarte bine dispusºi aveþi succes în activitãþile casnice ºiîn societate. S-ar putea sã nu fiþiprea mulþumit de situaþia financiarã.Seara, sunteþi în centrul atenþiei la opetrecere. Evitaþi glumele ce ar puteasã deranjeze. O glumã nevinovatã arputea face mult rãu.

Începeþi o activitate care vã va aducecâºtiguri frumoase ºi satisfacþii profe-sionale. La serviciu sunteþi în formãºi munciþi mai mult, spre nemulþu-mirea colegilor. Nu încercaþi sã vãdepãºiþi limitele! Riscaþi sã vã îmbol-nãviþi sau sã vã accidentaþi. Pãstraþi-vã echilibrul în tot ceea ce faceþi.

Cu farmecul dumneavoastrãdeosebit, atrageþi admiraþia celor dinjur. Aveþi mari ºanse de reuºitã înactivitãþi comerciale. Sunt favorizateºi investiþiile pentru casã. Evitaþi dis-cuþiile în contradictoriu cu o per-soanã mai în vârstã din familie.Trebuie sã aveþi iniþiativã.

Sunteþi foarte inventiv ºi vã descur-caþi foarte bine în afaceri. Investiþiilepe care le aveþi în vedere vã potaduce mari satisfacþii în curând. Nutrataþi cu superficialitate problemelepartenerului de viaþã. Spre searã,aveþi ocazia sã discutaþi mai mult. Arfi bine sã fiþi obiectiv.

Dupã o perioadã nu tocmai favora-bilã, lucrurile merg mai bine pe plansentimental. S-ar putea sã vã îndrã-gostiþi la prima vedere. Fiþi sincer.Spre searã, mergeþi în vizitã la pri-eteni. Încercaþi sã nu monopolizaþidiscuþiile! Ar fi bine sã vã pãstraþi calmul.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;

** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

D acã nu au putut sã le cânteîndrãgostiþilor din Lupeni

de Valentine’s Day, din cauzacodului portocaliu care le-a blocatTIR-urile cu echipamentul peautostradã, cei de la proconsulvor cânta de Mãrþiºor.

Edilii din Lupeni au reprogramatspectacolul trupei Proconsul, care tre-buia sã aibã loc de Valentine’s Daypentru data de 1 Martie. În 14 februarie, membrii trupei nu au pututajunge în Valea Jiului, un de aveau pro-gramate mai multe concerte, din cauza

codului portocaliu de ninsori ºi viscol.TIR-urile cu scena ºi echipamentul aufost întoarse de pe autostradã, iar spec-tacolele anulate. „De 1 Martie,Primãria Municipiului Lupeni oferãlocuitorilor un mãrþiºor muzical. Vor fitrei ore de spectacol, cu Proconsul ºiDJ Jungle”,a declarat Gabriel Lungu,managerul public al municipiuluiLupeni. Spectacolul va avea loc la Salade Sport a ªcolii Generale nr 2 de laorele 19.30, iar intrarea este gratuitã.Lungu spune cã, tot cu aceastã ocazie,Proconsul îºi va lansa ºi în Valea Jiuluicel mai recent album, Best Of.


Nu s-a putut de Valentine’s, dar ebine ºi de Mãrþiºor

N unta, un eveni-ment cu sem-

nificaþii majore înviaþa fiecãrei per-soane, introvertitã saunu, religioasã sau nuprea, trebuie planifi-catã, gânditã ºi regân-ditã de multe ori pânãla ziua cea mare.

Dacã bãrbaþii sunt maidistanþi în legãturã cuorganizarea acestui eveni-ment, pânã la un punct,femeile, însã, viseazã lacum va fi totul în acea zipânã la ultimul detaliu.Însã, ºi în acest domeniusau mai bine spus, maiales în acest domeniu,tendinþele vin ºi pleacã.Se spune cã modei îi eºtifidel schimbând-o. Ei bine,acest lucru se aplicã foartebine ºi în cazul organizãriunei nunþi.

Anul acesta, la nuntã sepoartã stilurile vintage ºivictorian, pe combinaþii denou cu vechi, clasic ºiºocant. Dacã este sãîncepem cu decorul, eibine, acesta iese din tipareîn anul 2012 cu tendinþenebãnuite ºi puþin accep-tate de sceptici. Însã, prinsuprapuneri de culori ºistiluri de aranjamente,rezultatul final poate fichiar neaºteptat de impre-sionant. “Se poartã negrulanul acesta. Noi avem dejadouã nunþi cu aceastãtemã, una la Târgu Jiu ºicealaltã la Petroºani. De

aceea, în cadrul ediþiei atreia a târgului de nunþi dela Petroºani, am fãcut omasã de prezidiu cunegru, pentru a le arãta ºicelor mai suspicioºi cã esteo combinaþie pe care, deºinoi o ºtim dintr-o împreju-rare mai neferi-citã, combinatãcu puþinã artã,poate fi temaunui evenimentatât de fericitcum estenunta”, ne-adeclarat VioletaNovac,reprezentantulfirmei SmartParty dinPetroºani. Deasemenea, în2012, o altãculoare care sepoartã la nuntãîn ceea cepriveºte aranja-mentul general,este verdele.

Odatã cedecorul estepregãtit, viitorii miri tre-buie sã-ºi concentrezeatenþia pe þinute. ªi aicisau mai ales aici, tendin-þele în modã vin ºi pleacãprecum cele de pe podiu-murile marilor capitalefashion ale lumii.Incontestabil, þinuta cla-sicã, cea albã, este unacare va fi mereu în topulpreferinþelor mireselor,însã în ultimii ani,viitoarele doamne au ºi alt-fel de rochii. Specialiºtii în

organizarea unor eveni-mente de acest gen, spuncã stilurile vintage ºi victo-rian se regãsesc inclusiv înþinute. Astfel, în 2012,rochia de mireasã trebuiesã fie nu doar alb pur, ci ºiîn combinaþi cu roºu sau

crem complet. De aseme-nea, trebuie încãrcatã cupaiete, cristale sau pietresemipreþioase. Îmbrãcatulnu este simplu nici pentrumire. El trebuie neapãratsã fie în ton cu mireasa ºide reþinut este faptul cã de

doi ani nu se mai poartãcostumele albe, ci alteculori precum maro, cremºi chiar albastru în diferitetonuri. Însã, clasicul negruva fi mereu la modã, maiales dacã partenera poartão rochie somptuoasã.

De reþinut este cã ºiparticiparea la o nuntã încalitate de invitat, nu esteceva simplu. De cevatimp, este practic obligato-riu sã ai douã þinute, unade zi, mai office, cu caresã te îmbraci pe zi, laStarea Civilã ºi chiar la bis-ericã, iar cealaltã, glamour,seara la petrecere.

ªi, dacã pânã acum amvorbit de tendinþe în deco-raþiuni ºi þinute, cândtragem linie, trebuie sãfacem ºi calculele. ÎnValea Jiului, o nuntã medieînseamnã în jur de 120-150 de invitaþi, iar cheltu-iala trebuie sã fie în jur de150 de lei de persoanã. Încostul final este inclus totul,începând de la meniu,decor, tort ºi chiar fântânade ciocolatã cu fructe caremai de care mai exotice.Pentru o nuntã de 100 deinvitaþi, fântâna de cioco-latã cu tot cu fructe, costã1000 de lei.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE


F inanþatorulechipei FC

Hunedoara, SilvianToma, a fost reþunutde procurorii DIICOT,la capãtul unoraudieri care au duratcâteva ore bune.

Alãturi de Toma aumai fost reþinute alte 20de persoane ridicate înurma descinderilor ce auavut loc dumincã îndosarul evaziunii fiscalede peste 20 de milioanede euro.

Tatãl lui Silvian Toma,Petricã Toma, fostcomisar la GardaFinanciarã ºi deþinãtorulunei companii ºi a unuihotel în Bãile Herculane,a fost lãsat în libertate, lafel ca ºi ceilaþi hune-doreni cercetaþi în acestcaz cu ramificaþii în maimulte judeþe. Persoanelereþinute au fost prezen-tate magistraþilor de laTribunalul Mehedinþi,cu propunere dearestare preventivã.

Procurorii Direcþieide Investigare aInfracþiunilor deCriminalitateOrganizatã ºiTerorism au descins,duminicã dimineaþa,în 9 locaþii din judeþulHunedoara – 8 în

Hunedoara ºi una înDeva, într-un dosar încare este vizatã o gru-pare infracþionalã spe-cializatã în evaziune fis-calã ºi spãlare de bani,prejudiciul cauzat prinaceste activitãþi fiind de20.000.000 de euro.Nu mai puþin de 10 per-soane, cei mai mulþioameni de afaceri, aufost ridicaþi de acasã ºiduºi la audieri

În acelaºi timp, auavut loc percheziþii înStrehaia, municipiul Cluj,Timiºoara ºi în Argeº.Judeþul Hunedoara ar fiparte într-o hartã mailargã a zonei de acþiunepentru membrii grupãriiinfracþionale, care auînfiinþat mai multe soci-etãþi – fantomã ºi, înacelaºi timp, au racolatºi administratori ai unorfirme pentru operaþiunicomerciale fictive, princare sã spele bani.


Fura din spitale

U n bãrbat de 55 de ani din Aninoasaa fost prins de poliþiºti dupã ce areuºit sã fure bani ºi telefoanemobile din diferite unitãþi medicale.

Poliþiºtii Biroului de Investigaþii CriminalePetroºani au reuºit sã-l prindã ºi spun cã bãrbatul a comis nu mai puþin de 17 astfel defurturi. Omul a intrat în incinta unei unitãþimedicale din localitate (cabinete medicale ºisaloane) ºi în localuri de alimentaþie publicã,unde profita de neatenþia celor de acolo. Aºaa reuºit sã fure diferite bunuri (în special tele-foane mobile sau portmonee cu bani ºi acte deidentitate).

Prejudiciul total cauzat prin activitateainfracþionalã a bãrbatului depãºeºte 9.900 lei.

Bãrbatul este acum cercetat în libertate darriscã o pedeapsã cu închisoarea pentru furt.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Nunta în Valea Jiului, ca Oscarul la Los Angeles

Reþinut deprocurorii DIICOT

Cronica Vãii Jiului | Marti, 28 februarie 201212 Turism

R iscul deavalanºe în

zonele de creastã dinmunþii Hunedoareieste aproape maxim,iar zãpada poateoricând sã plece lavale.

Salvamontiºtii hune-doreni îi sfãtuiesc pe turiºtisã nu se aventureze petraseele de creastã cel puþinîncã douã sãptãmâni, pen-tru cã oricând se poate pro-duce o avalanºã. „În ultimaperioadã s-au produs maimulte avalanºe în zonelemuntoase, la peste 1.500de metri altitudine, pe pan-tele care au înclinaþii mai

mari de 25 – 30 de grade.Pericolul de avalanºã per-sistã în continuare”, adeclarat Ovidiu Bodean,ºeful Salvamont Hunedoara.

Numai în zona Râuºordin Retezat au fost circa 30de avalanºe mai mari saumai mici, care au blocat ºidrumul de acces spre staþiunea hunedoreanã. Nunumai zãpada a plecat lavale, ci a antrenat ºi pietre,lemne sau frunze, însã aicinu mai este pericol, pentrucã zãpada înmuiatã a plecatde pe ambele feþe. Înzonele de creastã, însã,unde sunt suprafeþe foartemari, pericolul se menþine,fie cã vorbim despreRetezat, Parâng sau MasivulVâlcan. Ovidiu Bodean

spune cã, pe o scarã de unula cinci, riscul de producerea unei alunecãri de zãpadãeste de 4 spre 5, iaravalanºele pot fi declanºatede turiºti sau chiar de ani-male, cum sunt caprelenegre.

ªeful Serviciului PublicSalvamont Hunedoara amai precizat cã trebuie sãmai treacã douã – treicicluri de temperaturi ridi-cate – temperaturi scãzute,aºa încât straturile dezãpadã depuse pe creste sãintre în coeziune, iar astaînseamnã încã vreo sãp-tãmâni. În aceastã perioadã,turiºtii sunt sfãtuiþi sã nu seaventureze pe trasee decreastã.


Risc de avalanºe în zonele montane

L ucrãrile latelegondola

ce va legamunicipiulPetroºani deMasivul Parângvor demara înaceastã primã-varã, atunci cândvremea va permiteînceperea acestora.

Telegondola vaavea o lungime depeste 8 kilometri ºiva avea staþia deplecare în CartierulAeroport precum ºio staþie intermedi-arã, amplasatã învecinãtateaHotelului Rusu. „Înmomentul în carevremea va permiteînceperea lucrãrilor,

le vom da drumul.Cert este faptul cãlucrãrile la telegon-dolã vor demara înaceastã primãvarã”,a precizat TiberiuIacob – Ridzi, pri-marul municipiuluiPetroºani.

Telegondola faceparte dintr-unproiect mai amplucare prevede

realizarea a peste30 de kilometri depârtii precum ºi a 7telescaune. Proiectulde reamenajare adomeniului schiabildin Parâng ar fi,potrivit unor spe-cialiºti, cel mai marede acest gen dinEuropa de Sud –Est. MirMircea cea NISTORNISTOR

P arangulpoate fi o

destinatie de vispentru iubitoriimuntelui, insadrumul pana laTelescaun esteunul de groaza.Incalzirea vremiia scos la vederecraterele dindrum, care dinpacate nu pot fievitate.

Gropile adanci decativa centimetrii siaproape una langaalta, sunt cu greu evi-tate de soferii caremerg la munte.Ciuruiala din sosea aiesit la vedere odatace stratul de zapada s-a topit. De altfel, ande an, turistii se plangca aceasta portiune le

da batai de cap, insadaca nu au incotro,trebuie sa treaca pringropi, chiar daca riscasa-si rupa masinile.

Administratorul dru-mului, primariaPetrosani, esteconºtienta de situatie.Primarul Tiberiu IacobRidzi spune ca an dean are probleme dinaceasta cauza. “Aºaeste. Porþiunea aceas-ta, din pãcate este custructurã din beton ºiîn fiecare an avemprobleme legate degropile care apar înprimãvarã, însã n-amputut sã intrãm cu oreparaþie capitalã,pentru cã acolo suntprogramate investiþiipentru canalizate”,,ne-a declarat TiberiuIacob Ridzi, primarulMunicipiuluiPetrosani.

Tot edilul

petroºenean maispune ca anul acesta,porþiunea de drumcare este in adminis-trarea primãrie, vaintra in reabilitatecompleta, in baza pro-gramului naþional10.000 de kilometri.“Ulterior va fi covorasfaltic, pentru cã dru-mul este inclus în pro-gramul naþional deinvestiþii al MinisteruluiDezvoltãrii Regionaleºi Turismului.

Lucrãrile vordemara anul acesta,iar firma care acâºtigat licitaþia estedin Timiºoara. Amluat legãtura cu ei ºi înmomentul în care vre-mea ne va permite,probabil cã ne vomapuca de lucru”, a maispus Tiberiu IacobRidzi.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Staþiune de vis,drum de cosmar

Primãvara aduce telegondola

C ei mai buni jandarmi mon-tani din judeþul Hunedoara

se întrec astãzi în Parâng în dejatradiþionala competiþie de schi cese adreseazã angajaþilor dincadrul MAI.

Potrivit purtãtorului de cuvânt al IJJHunedoara, Nicolae Rãducu, startul con-

cursului va fi dat la ora 10.00 ºi constituietotodatã un bun prilej pentru jandarmiimontani de a-ºi dovedi mãiestria pe pârtiade schi.

“Concursul de schi a intrat în tradiþiaunitãþii, fiind deja la a VIII-a ediþie.Competiþia se organizeazã anual, în lunafebruarie ºi reuneºte la lina de start cei maibuni schiori din cadrul IJJ Hunedoara”,declarã Rãducu Nicolae.

Diana MITRACHEDiana MITRACHE

Jandarmii montani se întrec în Parâng

cronica vaii jiului, nr. 72, marti 28 februarie 2012

Documents