cronica vaii jiului, nr. 67, marti 21 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 67

Marti, 21 februarie 2012

Bolnavii cu HIV\SIDA,

CONDAMNAÞI LLLLAAAA MMMMOOOOAAAARRRRTTTTEEEE

S ute de bolnavi cu HIV\SIDA din Valea Jiului sunt condamnaþi la moarte de statul român,acelaºi stat care la sfârºitul anilor `90 i-a îmbolnãvit în spitalele româneºti. Duc de peste 20

de ani povara cumplitei maladii pe umeri, iar acum îºi iau tratamentul o datã la douã sãptãmânisau o datã pe lunã ºi trebuie sã-l aleagã pe cel mai ieftin. >>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Lupul paznicla oi ºi cine îºi

bate joc dedisponibilizaþi

D ucerea în eroare adisponibilizaþilor de

cãtre preºedintele LSMVJ,Zoltan Lacataº, trebuie sãaibã un scop. Unii spun cãeste un mod neortodox de a-ºi recâºtiga statutul pierdut, folosindu-se denecazul oamenilor.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

„Chiulangiii”din politicã, petoate gardurileÎ n judeþul Hunedoara,

parlamentarii opoziþieisunt ”demascaþi” de cei aiputerii cã s-ar lãfãi pe baniioamenilor de rând, având învedere cã au intrat în grevãparlamentarã.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Prime da,subvenþie ba

R eprezentanþiiCentralei Miniere

Meridian ºi ai SindicatuluiMuntele, au inclus ieri câte-va prevederi în ContractulColectiv de Muncã prin carese reglementeazã acordareaunor prime.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Vânzãtori dehaºiº, prinºi

într-o benzinãriedin Petroºani

D oi bãrbaþi ºi o femeieau fost prinºi, ieri

dupã-amiazã, într-o benzinãrie din Petroºani,chiar când vroiau sãplaseze o jumãtate de kilogram de droguri.

>>>>>> PPAGINAAGINA 1111

R eprezentanþiiInstitutului

Naþional deSecuritate Minierãºi ProtecþieAntiexplozivã –INSEMEXPetroºani vor ana-liza cauzele produ-cerii celor douãexplozii de laSighetu Marmaþiei,soldate cu 17 rãniþi.

O echipã de la INSEMEX, formatã dindirectorul institutului,Constantin Lupu, ºi alþitrei specialiºti au plecatduminicã la Sighetu

Marmaþiei, unde varãmâne cel puþin douãzile pentru a afla cum afost posibilã producereacelor douã explozii demetan, soldate cu 17rãniþi, printre care ºiinvestigatorii primei defla-graþii.

Deplasarea celor de laINSEMEX a fost solicitatãde Inspecþia Naþionalã aMuncii Bucureºti, fiindsingurul institut naþionalcare efectueazã astfel deexpertize tehnice. „Se vorefectua constatãri la faþalocului ºi se vor efectuamãsurãtori pentru a sestabili sursa de infiltrare agazului în acea încãpere”,a declarat directorul

INSEMEX Petroºani,Constantin Lupu. Elspune cã, dacã se vaimpune, vor fi recoltateprobe edificatoare de lalocul exploziilor, care vorfi aduse în laboratoareleINSEMEX, pentru a fiexpertizate tehnic, învederea stabiliriicauzei celor douãdeflagraþii. „Cel puþindouã zile vom efec-tua cercetãri ºi deter-minãri în aceazonã”, a precizatLupu.

INSEMEXPetroºani a realizat,numai în ultimaperioadã, atât exper-tizele tehnice în cazul

exploziilor produse înminele din Valea Jiului,dar ºi pentru incendiul dela Uzina de ArmamentSadu sau MaternitateaGiuleºti.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 februarie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Suflete pereche 21:15 Destinul regelui 22:45 Iubire interzisã (r) 0:30 Conan aventurierul (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 ªah mat 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Freerunner 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Omul invizibil

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Poseidon 22:30 ªtirile Pro TV23:00 Dexter 0:00 Poseidon (r)

8:00 Iubiri secrete (r)9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Cireaºa de pe tort -Redifuzare17:00 Trãsniþii (r)18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Iubiri secrete - Raluca,cerutã în cãsãtorie de Sorin20:30 Pete, mascota liceului 22:15 Trãsniþii 23:15 Focus Monden 23:45 Medium 0:30 Focus (r) 1:30 Pete, mascota liceului (r)

8:00 România, zi de zi! - 10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Fiicã de politician 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:05 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Studio UEFAChampions League (live) 21:40 Fotbal: SSC Napoli -Chelsea (live)23:50 Gol dupã gol (live)0:20 Agenþia Psych 1:10 Replay (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi membri cedoresc sã înveþe tainele dansu-lui. Înscrierile se fac la sediulCasei de Culturã Studenþeºtidupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 -16:30 de luni-joi

Parângul Mic între orele16:30 - 17:30 de luni-joi.

Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi de liceu ºistudenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

AnsamblulArtistic Parângul

INSEMEX cautã cauzele exploziilor de la Sighet

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 februarie 2012 Actualitate 3

D ucerea în eroare adisponibilizaþilor

de cãtre preºedinteleLSMVJ, Zoltan Lacataº,trebuie sã aibã un scop.Unii spun cã este unmod neortodox de a-ºirecâºtiga statutul pier-dut, folosindu-se denecazul oamenilor. Cudocumentele în faþã,liderul de sindicat aaplicat principul: ceeace vezi nu este ade-vãrat.

Protestele disponibiliazaþilorcare nu au primit a treia tranºãa plãþilor compensatorii con-form programului de restruc-turare a Guvernului par a fiîndeptate spre þinte greºite ºistau sub imperiul dezinformãriiintenþionate a celor ieºiþi dinsistem, care au fost sacrificaþide actuala guvernare.

Preºedintele LSMVJ, ZoltanLacataº, a declarat cu circa osãptãmânã în urmã cã disponi-bilizaþii vor continua protesteleºi cã directorul general *are onesimþire ieºitã din comun*pentru cã þine oamenii înstradã ºi nu le dã banii, pelângã cã s-a semnat un actadiþional al ContractuluiColectiv de Muncã prin care s-a ºters paragraful cu privire la

plata salariilor compensatorii întrei tranºe consecutive, respec-tiv octombrie, noiembrie,decembrie 2011, de cãtreCNH ºi Sindicate.Disponibilizaþii au crezut înaceste spuse ale lideruluiLSMVJ ºi au fãcut un Memoriutocmai cãtre cei care i-auþepuit, adicã Guvernanþilor.

S-a creat astfel o situaþie derâsu-plânsu: Corpul de Controlal premierului ºi alte ministeresã se controleze ele pe ele ºisã constate cã disponibilizaþilornu li s-au virat banii prin CNH.

P e principul: ceea cevezi nu este ade-

vãratAm verificat Cotractul

Colectiv de Muncã al minerilor,cel de anul trecut ºi actuladiþional din acest an, princare Zoltan Lacataº spunea cãs-a ºters articolul cu plãþilecompensatorii. Documenteleau dovedit cã Zoltan Lacataºminte disponibilizaþii, pentru cãeste imposibil ca preºedinteleLSMVJ sã nu deþinã docu-mentele în cauzã.

Actul adiþional care modificãCCM, act semnat în 31 august2011 ºi înregistrat laInspectoratul Teritorial demuncã la data de 1 septembrie2011, sub numãrul6636/56/1.08.2011, pre-cizeazã doar modificarea carese va produce pe contractul

colectiv din anul în curs, cusuma netã ce se va acordadisponibilizaþilor. Atât! La pagi-na 38 din noul CCM, subtabelul condiþiilor ce trebuiauîndeplinite de disponibilizaþipentru sumele primite, scrienegru pe alb: *Salariile com-pensatorii se vor plãti în treitranºe, în trei luni consecutive*.Care este scopul pentru careZoltan Lacataº duce în eroaredisponibilizaþii? Probabilrecâºtigarea statutului de liderde sindicat, dar metodele suntdramatice.

*Este adevãrat ce am spus.S-a tãiat paragraful cu platasumelor compensatorii. Euvorbesc de actul adiþional sem-nat în 31 august 2011. Uitaþi-vã sub tabele mai jos. Nuexistã stipulat în trei tranºeconsecutiv* - ne-a contrazisLacataº, pe principul: ceea cevezi nu este adevãrat.

“Este o prostiedeclaraþia lui

Lacataº”Pe de altã parte a surprins ºi

declaraþia senatorului de ValeaJiului, Cosmin Nicula, care apreluat memoriul disponibiliza-þilor adresat unor ministere ºidacã se impune ºi Corpului deControl al premierului pentrucã reieºea cã disponibilizaþii cerguvernanþilor sã se controlezesinguri, adicã ei pe ei pentru

cã au cheltuit banii disponibi-lizaþiilor, ºtiindu-se faptul cãaceºti bani nu au intrat nicio-datã în conturile CNH pentrucei ieºiþi din sistem. SenatorulCosmin Nicula a fãcut pre-cuzãri, subliniind cã nu va intraîn jocurile sindicatelor, ci vaajuta disponibilizaþii, dar cudocumentele pe masã.

*Eu nu am vorbit cu ZoltanLacataº de trei luni cred. Esteo prostie declaraþia lui Lacataºcu privire la CNH, pentru cãCNH nu a avut niciodatã baniide la Guvern pentru plãþiledisponibilizaþilor. Eu m-amîntâlnit cu reprezentanþiidisponibilizaþilor, care mi-auînaintat acel memoriu, dar tre-buie sã ataºeze la el vechiulContact Colectiv de Muncã ºinoul Contract pentru a aveadovada celor spuse de ei.Decisã fie prezentate cele douãvariante ale CCM. ªi dacã într-adevãr aºa este, voi facedemersurile care se impunpentru a-i ajuta, chiar pânã laCorpul de Control al primuluiministru. Se ºtie cã bani nusunt, deci nici în conturileCNH nu sunt, dar cum guver-nanþii au gãsit soluþii la a douatransã de plãþi, aºa sã gãseascãºi acum. Chiar cu titlul deîmprumut pânã la obþinereaavizului Comisiei Europenecând se poate acorda subvenþiade stat* - a declarat senatorulde Valea Jiului, Cosmin Nicula.

S e tem de infringe-ment, deºi le

dãdea timp…De menþionat cã fostul pre-

mier Emil Boc, a declarat laDeva, în 2 august anul trecut,cã va acorda 136 milioane leiCompaniei din cei 248 milioane cât era prevãzut.

*În ºedinþa de guvern, cândvom aproba rectificarea buge-tarã, vom acorda 136 de milioane de lei pentru minerit,mai exact pentru subvenþia dinminerit. Asta înseamnã cã,imediat dupã ce se face rectifi-carea, în câteva zile ºi dupã cese primeºte aprobareaComisiei Europene, aceºti banivor veni în Valea Jiului – adeclarat anul trecut fostul pre-mier Emil Boc, aflat într-o vizitã în judeþul Hunedoara.

Cum aprobarea ComisieiEuropene nu a venit, nici baniila CNH nu au intrat, darrespectivii bani apar în bugetulCNH, cu precizarea sursei, desubvenþie de la stat. Guvernuls-a temut de declaºarea proce-durii de infringement aRomâniei, adicã de încãlcare aobligaþiilor stabilite prin legis-laþia europeanã.

Doar cã etapele de acesteiproceduri ar fi permis, catimp, acordarea subvenþiei destat, timp în care ar fi venit ºiavizul Comisiei Europene, aºacum au procedat alte þãri aflateîn aceeaºi situaþie.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Lupul paznic la oi ºi cine îºi bate joc de disponibilizaþi

D isponibilizaþiide la minele

din Valea Jiului s-au adunat luni înfaþa CompanieiHuilei, din nou, pen-tru a-ºi cere salari-ile compensatorii.Oamenii spun cãnici nu mai au speranþe, darîncearcã astfel sãcaute rãspunsuri.

Câteva zeci de foºtimineri care au plecat prindisponibilizare de laminele din Valea Jiului, înseptembrie 2011, cer din

nou sã-ºi primeascã baniipromiºi de angajator.Foºtii mineri spun cã s-ausãturat de minciuni ºi audecis sã picheteze sediulCNH zilnic. „Nici nu maiºtiu dacã mai am sper-anþe. Suntem vai ºi amarde noi. Vrem banii cu carene-au amãgit sã plecãm”,spune unul dintre disponi-bilizaþi. „Nu mai credem înnimic, iar asta din cauzãcã aºteptãm banii dindecembrie. Am fostminþiþi”, spune un alt fostminer. „Aº vrea caoamenii care ne-au minþitsã trãiascã, atunci cândvor ieºi la pensie cu mân-carea pe care noi o

primeam în minã ºi sãducã viaþa pe care amdus-o noi în subteran. Nuam plecat cã ne era bineºi fiecare ºi-a fãcut socoteliîn felul lui, dar vãd cãbanii au fost doar pe hâr-tie, sau poate nici acolo”,spune un altul.

Alãturi de cei care aupãrãsit sistemul minier alVãii Jiului s-au aflat ºireprezentanþii LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului (LSMVJ), care audat vina pe cei care ausemnat actele celor careacum îºi cer banii. „Pentruaceºti oameni au semnatniºte sindicaliºti de laMuntele. Ei sunt principalii

responsabili pentru ceeace se întâmplã acum, daroamenii nu trebuie sã seteamã, cã sunt cãi legalede a-ºi dobândi banii”, aspus Radu Voinea,vicepreºedintele LSMVJ.

În total,de la CNH înluna septembrie 2011 auplecat 900 de angajaþi ºiîn 22 februarie ComisiaEuropeanã va lua în dis-cuþie acordarea subvenþieipentru mineritul dinRomânia. Abia apoi foºtiimineri vor afla dacã auºanse sã îºi vadã banii înconturi.

Fiecare om mai are deprimit aproximativ 7 .000de lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Din nou proteste

Disponibilizaþii din Valea Jiului, la CNH

S e topesc zãpezile ºidacã pânã acum nu

puteam trece de munþii deomãt, acum nu mai e loc debãlþi. Numai la Petroºani,echipele de intervenþie audesfundat canalele la foccontinuu, în timp ce pietoniiau fost nevoiþi sã circule peartera rutierã.

Încãlzirea vremii face imposibiltraficul prin Petroºani. Tonele dezãpadã au ajuns acum sã bãl-teascã, iar intersecþiile suntaproape de netrecut.

Aºa se întâmplã chiar în cen-trul oraºului, acolo unde încã deduminicã circulaþia a fost între-ruptã din cauza unor bãlþi uriaºe.Totul a fost posibil din cauza to-pirii zãpezilor, care au antrenat încanalele de scurgere reziduuri ºimaterialul antiderapant care s-afolosit la deszãpezire.

“Mai greu acum sã circuli. Amocolit pe stradã, dar ºi de maºinitrebuie sã mã feresc”, spune untrecãtor. “E normal cã s-a topitzãpada ºi s-au format bãlþi. Nuvedeþi cât de multã zãpadã e ºiacum pe trotuar?”, spune un alt

trecãtor.Astfel s-a ajuns la situaþia în

care a fost necesarã inter-venþia cu utilaje adecvate pen-tru ca circulaþia sã poatã firedatã pietonilor. Totuºi, mairãmân în continuare munþi dezãpadã strânºi pe margineatrotuarelor, iar topirea lor vaproduce aceleaºi efecte.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 februarie 201244 Actualitate

N umai inter-venþia pom-

pierilor i-a scãpatpe oamenii care, de3 zile, trãiau cufrica în sân cãþurþurele uriaºcrescut pe streaºinablocului îi va arun-ca în aer.

Nu de alta, dar, stalac-tita de gheaþã ameninþaca, la prãbuºire, sã dis-trugã instalaþia de dis-tribuþie a gazului metan a

blocului. Imensul bloc de gheaþã

avea o lungime deaproape 6 metri ºi greu-tatea de circa o tonã. Laacþiunea derulatã la unbloc din Petroºani,amplasat în zona Mignon,au fost prezenþi ºireprezentanþii dis-tribuitorului de gaze.

„Noi am fost chemaþidoar pentru a acordaasistenþã. De ceea ce eramai important s-au ocu-pat pompierii ºi, dinfericire, nu au fostînregistrate niciun fel deprobleme.

Aceasta a fost primaintervenþie de acest genla care am fost prezenþi,

în acest an, în ValeaJiului ºi, sper, sã nu maiavem parte de astfel deprobleme”, a declaratªtefan Bãra, coordona-tor adjunct E On GazValea Jiului.

Îndepãrtarea a doardoi þurþuri imenºi a duratnu mai puþin de 2 ore.La finalul acþiunii,

cetãþenii domiciliaþi înblocurile din zonã s-audeclarat a fi mai multdecât mulþumiþi de faptulcã au scãpat deameninþarea de a sãri înaer.

„De sãptãmâna tre-cutã nu mai ºtiam ce sãfacem! Am apelat lafirma de gaze, la pom-pieri, la salvamontiºti, laautoritãþile locale darnimeni nu ne-a ajutat.Astãzi am luat legãturacu Lucian Dragomir dela Primãria Petroºani ºiacesta, în doar câtevaore, ne-a rezolvat prob-lema. Dupã 4 zile deteroare, în sfârºit, ne-amliniºtit”, a spus IuliuDelian, locatar bloc zonaMignon.

Pe de altã parte, înafarã de þurþurii rãsãriþipe streºinele blocurilor, ºizãpada care o ia la valede pe acoperiºuriameninþã sã-i accidentezepe oameni.

Ameninþate sunt ºi

autoturismele parcate petrotuare, sub streºineleimobilelor de pe care, înurma încãlzirii vremii,zãpada începe sã sescurgã, creând adevãrateavalanºe.

„Mi-am atenþionatvecinii sã-ºi mutemaºinile de sub streºine.Pe unul dintre aceºtianu l-am gãsit acasã ºi s-aales cu autoturismulredus la jumãtate. Omaºinã se mai reparã,dar, un om ba. Le reco-mand tuturor, cândmerg pe trotuare, sã seuite ºi pe sus ca sã nuaibã surprizeneplãcute”, a precizat uncetãþean domiciliat pestrada General Dragalina.

Numai în Petroºani, încursul dimineþii zilei deieri, douã maºini au fostfãcute sandvici-uri decãtre mini-avalanºelecãzute de pe blocurile dinlocalitate...

MirMircea cea NISTORNISTOR

L a începutul anilor90, când populaþia

municipiului Petroºaniera de aproape 50.000 delocuitori, în zilele deiarnã, numãrul celorcare ajungeau la spitaldupã ce cãzuserã pegheaþã era de circa 180de oameni pe zi.

Acum, odatã cu scãdereanumãrului locuitorilor, ºinumãrul fracturilor de mâinisau picioare a scãzut sensibil.Totuºi, nu puþini sunt cei caretrec, în aceste zile, pragulsecþiei de urgenþe a spitaluluidin localitate pentru a le fitratate oasele rupte pe strãzi.

Cei mai mulþi dintre eisunt, ºi în prezent, bãtrânii.„Eu sunt, în prezent, pen-sionarã dar îmi amintesc cãîn urmã cu 15-20 de aninumãrul celor care apelau laserviciile noastre era deosebitde mare.

Mai exact, zilnic, aveam derezolvat cam 180 de cazuri.Numãrul fracturilor creºteadirect proporþional cu

intrarea în sezonul rece. Acum, din câte am înþeles,

populaþia s-a redus cu vreo10.000 de locuitori, astfel cãºi numãrul de cazuri de frac-turi este ceva mai mic. Era ºinormal sã se întâmple aºaceva! Totuºi, cei mai expuºifracturilor de membre aurãmas tot cei în vârstã careriscã sã se accidenteze gravîn cazul în care nu sunt atenþipe unde umblã”, a spus dr.Carmen Vlãduþiu, medic spe-cialist ortoped.

În vremurile „bune” numai

Carmen Vlãduþiu trata, anual,nu mai puþin de 15-16.000de oase rupte într-un singuran... „Ce-i drept, înainte de1989, cele mai multe cazuride fracturi veneau de launitãþile miniere componenteale, actualei, CompaniiNaþionale a Huilei, nu de lacãderile din stradã. Acum, numai avem nici mineri dar, separe, nici locuitori, atâþia câterau în urmã cu 20 de ani”,a precizat doctorul CarmenVlãduþiu.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Veneþia la Petroºani

Oameni mai puþini, fracturi, la fel

ÞÞÞÞuuuurrrrþþþþuuuurrrreeeelllleeee„„„„mmmmaaaammmmuuuutttt””””aaaa ffffoooossssttttrrrrããããppppuuuussss!!!!


P roiectul de“Hotãrîre de

Guvern, privind unelemãsuri de reglementarea facilitîþilor acordatepensionarilor din sec-torul minier extractivde huilã”, iniþiat deCompania Naþionalã aHuilei, dupã consultãricu sindicatele, zace laMinisterul Economiei,al Finanþelor ºi alJustiþiei, de doi ani dezile.

În sertarele guvernului zaceun proiect de hotãrâre deguvern, privind gratuitãþilepensionarilor din minerit, încãde pe vremea ministruluiEconomiei, Adriean Videanu.La Petroºani, Videanu ºi min-istrul Finanþelor de atunci,Gheorghe Pogea, au declarat

cã susþin degrevareaCompaniei naþionale a Huileide obligaþiile care stau în sarci-na Guvernului.

Fiind oameni ai judeþuluiHunedoara, aceºtia au promisîn campania electoralã pentrualegerea preºedinteluiRomâniei, din decembrie2009, cã vor susþine mineritul,drepturile minerilor ºi ale pen-sionarilor.

Cu mult înainte de a fi tãiateaceste facilitãþi ale pensionar-ilor, adicã de la începutul anu-lui 2010, Compania Naþionalãa Huilei, cu consultarea sindi-catelor, a iniþiat un proiect dehotãrâre de guvern “privindunele mãsuri de reglementarea facilitãþilor acordate pension-arilor din sectorul minierextractiv de huilã”. Acest lucrus-a produs ca urmare a promi-siunilor politicienilor/guver-nanþilor în vederea viitoarelorreduceri drastice a cheltuielilordin cadrul mineritului.

În respectivul proiect se pãs-trau ultimele raþii acordatepensionarilor la energia elec-tricã ºi la cãrbune, respectiv3000 kW/an ºi 3 raþii de cãr-bune pentru familist ºi 2 raþiipentru nefamilist pe an. ªipentru cã acordarea acestorgratuitãþi care reprezintã oformã de protecþie socialã sauplatã în completarea pensiei,acest lucru care în sarcinaGuvernului respectiv a altororgane abilitate ale statului.“Crearea cadrului normativcare sã permitã foºtilor salariaþidin exploatãrile miniere acor-darea în continuare a acestorfacilitãþi de cãtre organele abili-tate prin lege sã asigure pro-tecþie socialã” - se precizeazãîn proiect.

Cum miniºtrii s-au schimbat,CNH a reactualizat acestproiect pe numele noilor desti-natari, respectiv ministrul min-istrul Economiei - Ion Ariton,al Finanþelor - Gheorghe

Ialomiþianu ºi al Justiþiei -Cãtãlin Marian Predoiu.

Acum, dupã instalareaGuvernului Ungureanu, o facdin nou, pentru cã alþi doiminiºtri s-au schimbat, respec-tiv cel al Economiei ºi cel alFinanþelor.

Întrebarea ce se ridicã este:care ministere, care Guvern seva apleca spre problemele Vãii

Jiului, chiar dacã munca guver-nanþilor este fãcutã aici, în teri-toriu. Adicã sunt gãsite soluþii,sunt identificare surse definanþare ºi sigur cã se vor gãsiºi cei care sã le aplice, doarministeriabilii sã-ºi punã acor-dul în scris pe aceste docu-mente. E greu?

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Soluþiile pentru pensionarii minierizac în sertarele ministerelor de doi ani

M ii de oamenidin Valea

Jiului aleg sã îºilase familiile acasãºi sã batã la porþilestrãinãtãþii, încãutarea unui locde muncã mai bineplãtit, ce ar puteasã le aducã ºi untrai decent.Oameni care în

þarã ºi-au tocitcoatele pe aniîntregi pe bãncileºcolii ºi care poatenu câºtigau nici100 de euro înRomânia, ºterg lafund bãtrâni pe500 sau chiar 600,cu masã ºi cazaregratuite.

Ce-i îndeamnã peoameni sã se umileascãsau sã aleagã muncigrele, care nu sunt con-forme cu pregãtirea lor?”Foamea din þarã”, nespune Florin Boitan, carede vreo 8 ani lucreazã înFranþa.

”Mi-a plãcut întotdeau-na ideea de Paris, deFranþa, de facilitãþile carese acordã acolo. Am omicã firmã de construcþii,care îmi merge destul debine, dar am fãcut detoate... am spãlat ºi vase,am mãtrurat ºi strãzi, amfost ºi pompier la o com-panie privatã. E greupreintre strãini, dar, dacãeºti muncitor, îþi câºtigirespectul lor”, povesteºtetânãrul, mult prea încer-cat la numai 30 de ani.

În România nu s-armai întoarce, nu ar vreasã-ºi creascã copiii într-oþarã care nu-þi oferã niciun viitor. ”Nu vreau

sã par rasist faþã deromânii mei, dar eu aicinu m-aº mai întoarce.Mã leagã numai familiamea, la care vin o dsatãsau de douã ori pe an, ºinu înþeleg de ce tata,mama ºi sora mea nu vorsã vinã în Franþa. Nuînþeleg ce-i mai leagãîntr-o þarã care nu leoferã absolut nimic. ÎnFranþa am o familie, oiubitã, doresc sã mãînsor, sã am copii, dar nuvreau sã-i cresc înRomânia. Nu cu mentali-tatea de acum. Aº vrea oRomânie frumoasã,curatã, nu una în carerãutatea este la ordineazilei”, spune tânãrul.

Diana Lazãr are 44 deani ºi de doi ani a ales sãia drumul Angliei.Lucreazã într-un cãminde bãtrâni, într-un orãºelaproape de Londra.Îngrijitul bãtrânilor nu se

potriveºte cu meseria deeconomist, dar se câºtigãbine, aproape 2.000 delire pe lunã.

”Cazarea mã costã400 de lire, mai am ºimâncarea, dar tot îmirãmân mulþi bani. În þarãdacã aº fi câºtigat 11 milioane, era bine, daraveam un copil de cres-cut ºi o casã de întreþi-nut. Copilul meu a rãmasîn þarã, dar dupã ce vatermina ºcoala, vreau sã

vinã aici. Nu mai e de stat în

România, nu poþi sãtrãieºti la limitasupravieþuirii, nu estecorect. Este o muncãgrea, nu e uºor sã lucrezicu bãtrâni capricioºi ºibolnavi ºi nu este ceea cemi-aº fi dorit. Este pãcatde faptul cã am învãþatatât degeaba”, spunefemeia.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Familii destrãmate pentru un loc de muncã în strãinãtate

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 februarie 2012 Dezvãluiri 76 Dezvãluiri

COLÞUL LUI DENIS

Chiar dacã medicii spe-cialiºti prescriu medicamentecare sunt cele mai bune pentru ei, statul român arefonduri insuficiente. Drept”premii de consolare” pentruvieþile lor distruse, aceºticopii, astãzi deveniþi adulþi,primesc aproape 1.200 de leipe lunã de la stat.

O ficial, nu sunt bani

Ministerul Sãnãtãþii aratãcã-i pasã ºi anul trecut a datun ordin prin care a limitatplafonul de decontare amedicamentelor, limitândtotodatã ºansa la viaþã atinerilor bolnavi cuHIV\SIDA.

”De aproape ºase luni nuse mai acordã tratamentulintegral. Se dã douã sãp-tãmâni, dupã aceea altedouã sãptãmâni nu se maidau ºi tot aºa. Sau se schim-bã de la lunã la lunã ºi dacã

ni se prescriu, de exemplu,patru medicamente, ni sedau doar douã. Nu are niciun efect dacã iei douãmedicamente în loc depatru sau dacã întrerupidouã sãptãmâni. Statul ne-aîmbolnãvit, noi nu eram bolnavi. Pãrinþii noºtri nuau HIV, noi am luat din spi-tal ºi nimeni nu a plãtit deatâta amar de ani, în afarãde noi. Acum ne condamnãla moarte, cã poate suntemmai puþin costisitori aºa”,declarã, supãratã, FlorentinaS., de 23 de ani, din Vulcan.

Dr. Alin Vasilescu, mana-gerul Spitalului de UrgenþãPetroºani, de care aparþineCentrul HIV Petroºani, spunecã nu sunt fonduri suficiente

pentru decontarea schemeicomplete de tratament.

”Nu poþi sã cheltuieºtibani mai mulþi decât ai înbuzunar. La nivel naþional s-a stabilit costul mediu pepacient de 2.400 delei\lunã. La Petroºani, cos-tul mediu este de 3.400 delei. În cazurile în care boalaeste mai avansatã, cresc cos-turile pentru tratament, iarMinisterul Sãnãtãþii a limi-tat plafonul de decontare,printr-un ordin emis anultrecut. Sperãm ca problemasã fie rezolvatã anul acesta,la semnarea noului contractcu Casa Judeþeanã deAsigurãri”, a precizat dr.Vasilescu.

A proape 300 decopii îmbolnãviþi

în Valea Jiului

La începutul anilor 90, înValea Jiului au fost înregis-trate – total întâmplãtor –

273 de cazuri de infectare cuHIV. Cele mai multe dintrecazuri sunt la Vulcan, procen-tul bolnavilorfiind de40,68%,urmat dePetro-ºani, cuaproape30% ºiPetrila, cu14,22%.

Dar dincolo de statistici oficialeapãrute pe hârtiileMinisterului Sãnãtãþiisunt poveºtile oame-nilor. ªi acum, la maibine de 20 de ani de laîmbolnãvirea lor, pãrinþiinu pot explica, nici lor ºi nicicopiilor lor, azi poate pãrinþi

la rândul lor, ce s-a întâmplat.Oficial, nimeni nu vorbeºtedespre tragedia care le-aschimbat vieþile pentru tot-deauna. Încã mai existãteama de discriminare, soci-etatea noastrã fiind expertã îna-i batjocori pe cei bolnavi cuHIV\SIDA. Cât despre vino-vaþi, nimeni nu ºtie pe cine ºicum sã dea vina, întrucâtaceºtia nu au fost descoperiþiniciodatã, deoarece nici cauzaîmbolnãvirii nu a fost depis-tatã.

Tot ce ºtiau pãrinþii bolna-vilor în anii 90 era cã ºi-audus copiii la spital pentru unbanal vaccin ori simple inter-venþii chirurgicale ºi s-auîntors afectaþi de o maladie cea secerat sute de mii de vieþi.

I talieni, transfuzii,studenþi strãini,

virusul hepatic modifi-cat – posibile cauze

Dr. Mariana Mateescu,medic primar pediatru, adeclarat cã nu se ºtie nici

acum

de unde s-ar fi îmbolnãvit sutede copii din Valea Jiului.Variante sunt sângele prelu-crat la italieni, vaccinuri adusedin Franþa, studenþii strãinitrataþi în zonã ori virusulhepatitei B, care ar fi suferitmutãri genetice, transformân-du-se în temutul HIV.

”E prea demult sã maidezgrop morþii. Niciodatã nus-a ºtiut cauza realã, amputut doar sã ne dãm cu pre-supusul. Erau niºte speculaþiilegate de niºte preparate desânge din Italia, la aceavreme România nu avea linietehnologicã pentruprepararea sângelui. Copiiiputeau lua din transfuzii, cãnu aveai cum sã le testezi,fiindcã la acea vreme nu seºtia de HIV. A mai existat ºivarianta cã acest virus esteun frate al hepatitei B, care s-a dezvoltat ºi a devenit mairezistent. O altã presupunereeste cã s-a luat prin inter-venþiile chirurgicale ºi truselecare au fost folosite la un altbolnav de SIDA. La noi înRomânia ºi în Valea Jiului aufost aduºi foarte mulþi stu-

denþi strãini, negri, caredupã descoperirea bolii,

au fost gãsiþi ºi ei bol-navi”, a declarat dr.Mariana Mateescu.

D epistaþi înfuncþie de

internãrile în spitale

Tot ea mai spune cãdescoperirile legate deaceastã boalã au început sã

fie fãcute în 1992, iar trei animai târziu se descoperiserãpeste 100 de cazuri. Toþi aceicopii au fost depistaþi cuHIV\SIDA în urma internãriilor în spitale. Mulþi dintreaceºtia, care au murit maitârziu ºi nu au mai fost inter-naþi, nici mãcar nu au ºtiut cei-a lovit.

”În 1992 am început sã-idepistãm, aflaserãm ºi noiatunci de aceastã boalã. În

1995 s-a depãºit suta. Noi îidepistam când se internau ºinumai dacã pãrinþii erau deacord sã îi testãm ºi pentruasta. Cele mai multe cazuriau fost la spitalele dinVulcan, Petroºani ºi Petrila,

Lupeniul ºi Uricaniul nu auavut nici unul. Problema eracã foarte mult timp nu aiavut voie sã spui. Primeloranalize s-au dat niºte numereîn loc de numele pacienþilorºi numai medicul ºtia cinesunt, apoi chema pãrinþii încel mai mare secret”, maispune medicul.

Dr. Mariana Mateescu maipovesteºte, cu amãrãciune, cã

mulþi copii din Petrila au fostinfectaþi cu HIV\SIDA decãtre o asistentã medicalã,care fãcea injecþii cu aceeaºiseringã: ”S-au îmbolnãvitcopii din cauza unei individedin Petrila, care fãcea trata-mente în cartier. Ea susþinea

cã fierbe bine seringa, dardegeaba. Nu a crezut cã eaa fost de vinã, pânã nu ºi-ainfectat proprii copii cuHIV\SIDA. Nu ºtiu cineeste, cã lucrurile astea eraufoarte secrete”.

P oveºti de viaþãfãrã statistici

oficiale: ”Sidoasa dracului, ne îmbolnãveºti copiii!”

Valentina Bloch, dinVulcan, a avut patru copii. În2004 a rãmas fãrã cel maimic dintre ei, Vlãduþ, care amurit la 14 ani. Tragedia i-amarcat pentru totdeaunachipul, brãzdat de riduri adân-ci. Ca mamã, se considerãcea mai vinovatã cã a permisca un sistem medical defectu-os sã-i ucidã copilul cel maiiubit.

”Vlãduþ a fost cel mai micdintre copii, a fost fãcut maila bãtrâneþe ºi era tareºugubãþ. Tot timpul era puspe glume, tot timpul râdea,era vesel. Pânã într-o zi,când nu s-a mai ridicat dinpat ºi spunea cã îl dorplãmânii. L-am dus la spital,la Vulcan ºi acolo au spus cãare pneumonie. În douã sãp-tãmâni a ajuns piele ºi os.Medicul ºi asistentele totumblau pe lângã mineºuºotind, dar nu am ºtiut dece. Într-o zi, medicul pedi-atru care se ocupase de elmi-a dat un plic ºi mi-a tri-mis copilul la Timiºoara. Nuam avut curaj sã-l deschid ºiabia la Timiºoara am aflat cãVlãduþ are SIDA. Trei oremai târziu a murit…

Doamne, dacã aºavea o putere, le-aº face lafel tuturor celor care mi-auomorât copilul. E vina meacã l-am dus la spital când eramic, pentru tot felul de vac-cinuri, trebuia sã îl las aºa ºiVlãduþ ar mai fi trãit ºi azi.Ar fi fost un bãrbat mare,

frumos ºi deºtept”,povesteºte Valentina Blochplângând.

Ceilalþi bolnavi cuHIV\SIDA au trecut prinumilinþe greu de imaginat ºide acceptat. Majoritatea lorau fost ameninþaþi cu exma-tricularea, deoarece la aceavreme nu se ºtiau multedespre cumplita maladie.

Maria Rotaru, de 23 deani, din Petroºani, povesteºtecã boala ei s-a descoperit la 9

ani. De atunci viaþa ei s-aschimbat complet. A fostobligatã sã se mute la oºcoalã ajutãtoare, pentrucopii cu retard mintal, unde aînvãþat… sã gãteascã.

”Aveam 9 ani când amaflat, m-a dus mama la spi-tal cã aveam probleme customacul. Atunci am aflat ceam ºi mama a fost îngrozitã,nu ºtia cum sã acopere maimult boala mea. Dar asisten-ta care a avut grijã de minela spital a împânzit totcartierul ºi s-a dus ºi laºcoalã, ”sã informeze”lumea. Nici nu vreþi sã ºtiþice scandal a fost atunci.Stãteam în faþa clasei ºi vreo20 de pãrinþi urlau la mine:”Sidoasa dracului, ne îmbol-nãveºti copiii! Sã nu te atingi de ei!”. Directorul ºiînvãþãtoarea i-au spusmamei cã, dacã nu mã mutãde bunãvoie, mã exma-triculeazã. Mamei îi erafricã, nu ºtia nici ea cã nu seia boala asta, cu toate asig-urãrile date de medici. Cumai putea avea încredere într-un spital unde copilul þi-a fost nenorocit? M-a transferat la o ºcoalã ajutã-toare ºi acolo am învãþat sãspãl pe jos ºi sã fac de mân-care. Nu mã pot angaja niciunde, în primul rând dincauza diplomei, iar apoi pen-tru cã sunt bolnavã ºi

oamenii încã se mai uitã ciu-dat dupã mine”, spunetânãra.

Cât despre medicamente,Maria Rotaru este de pãrerecã încã se fac experimente pebolnavii cu HIV: ”Ne daumedicamente pentru o sãp-tãmânã, douã, de probã, sãvadã cum merge ºi lunaviitoare îþi dã altele, cã numai sunt bani. Eu luam laun moment dat 14 pastilepe zi. Dacã þi le schimbã,trebuie sã mergi la medicul

de la Timiºoara sau de laBucureºti, sã le vadã. Avembilete de tren, 12 dus-întors,dar ei nu iau în considerarecã mai trebuie plãtit tram-vaiul, taxiul ºi ºedereaacolo. Eu cred cã se facexperimente pe noi, cã încãnu s-a gãsit un mod de apune capãt bolii”.

Totuºi, tânãra se declarãmai fericitã decât alþii. Are uncopil de doi ani, care nu estebolnav cu HIV\SIDA ºi nicisoþul nu a fost îmbolnãvit:”Copilul nostru nu este bol-nav, eu am tipul de HIV pecare nu-l dau, ci îl gãzdui-esc. Dacã naºti prin cezari-anã, riscul sã nu se îmbol-nãveascã bebeluºul este de95%. Medicii mi-au spus cãprimul ºi al doilea copil potieºi sãnãtoºi, dar al treileanu mai are nicio ºansã. Nicisoþul meu nu este bolnav ºila început, când i-am spusce boalã am, mi-a rãspuns:”Aºa, ºi?”. Am fost foartefericitã cã am gãsit pe cineva care nu m-a respins,dupã toþi anii în care seferea lumea de mine, deparcã eram leproasã”.

Articol preluat din Ziarul de Investigaþii

Autor: Anamaria NEDELCOFF

S ute de bolnavi cu HIV\SIDA din ValeaJiului sunt condamnaþi la moarte de statul

român, acelaºi stat care la sfârºitul anilor `90 i-a îmbolnãvit în spitalele româneºti. Duc depeste 20 de ani povara cumplitei maladii peumeri, iar acum îºi iau tratamentul o datã ladouã sãptãmâni sau o datã pe lunã ºi trebuiesã-l aleagã pe cel mai ieftin.

”P entru cã ne-a îmbolnãvit, statul ne dã 290 de lei pensie de boalã,

400 de lei ajutor de hranã (dar numai la câþiva, care au boala mai

avansatã) ºi 500 de lei ajutor de însoþitor. Aproape 1.200 de lei. Un preþ

prea mic pentru vieþile noastre distruse, pentru hãrþuirea publicã la

care am fost supuºi ºi pentru faptul cã nu am putut avea parte de carte

la fel ca ceilalþi”. Maria ROTARU

”Dacã bolnavii cu

HIV\SIDA îºi fac

schema completã de trata-

ment, pot trãi o viaþã normalã,

pânã la 60-70 de ani. Ce e mai grav

e cã ei mor de afecþiuni asociate. HIV

scade imunitatea ºi orice boalã poate

fi mortalã. Chiar ºi o simplã rãcealã

poate fi mortalã. Se poate muri ºi

de la o durere de mãsea”,

Dr. Mariana

Mateescu.

Bolnavii cu HIV\SIDA,condamnaþi la moarte

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 februarie 201288 Actualitate

P entru a merge purºi simplu pe

stradã în aceste zile,avem nevoie de cizmede cauciuc ºi de sprintpentru a sãri pestebãlþile formate dupãtopirea zãpezilor.Petroºaniul exceleazãla acest capitol.

Petroºaniul a devenit omare bãltã în care oamenii tre-buie sã poarte cizme de cau-ciuc pentru a putea merge pestradã. Dupã nici douã zile detemperaturi cu plus, munþii de

zãpadã de pe marginea dru-murilor au început sã setopeascã, iar acum ne confrun-tãm cu o altã problemã, cea astrãzilor inundate.

În unele zone, lacurile for-mate sunt atât de mari încâtdoar vidanjele de la Apa Servpot face faþã situaþiei. Oameniiîºi ridicã pantalonii ºi sarsprinþari ca ºi cangurii prinapã, doar, doar vor scãpa fãrãapã în papuci.“ Asta edemocraþia în România. Sãrimprin apã ca ºi purecii de peunu’ pe altul”, ne-a declarat ofemeie. “Este foarte greu. Nureuºeºti fãrã sã te uzi”, spuneºi o tânãrã“ Aºa bãlþi mari nu

am mai vãzut demult. Acum nise întoarce nouã cu toatãzãpada asta...”, a grãit unbãtrân.

Aºa se face cã oamenii, înspecial la trecerile de pietoni,fac tot posibilul sã nu se ude lapicioare, deºi uneori esteimposibil.

De altfel, acesta este doarînceputul. Când se va încãlzimai tare, dupã câteva zile, situ-aþia tinde sã devinã ºi maiproblematicã. Pânã una, alta,muncitorii de la primãrie ºi dela RETIM, curãþã trotuarele degrãmezile de zãpadã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Petroºaniul, lacul lebedelor

A dministraþia de laPetroºani îºi cere scuze

ºoferilor care au problemedin cauza gropilor care s-auformat în asfalt în urmamijloacelor folosite pentrudeszãpezit.

Centura MunicipiuluiPetroºani, pe porþiunea întrePiaþa Dacia ºi zona Lukoil, afost grav afectatã de intervenþiautilajelor ºi a sãrii folosite pen-tru deszãpezire. Pe o porþiunede câþeva zeci de metri ºoferiisunt nevoiþi sã facã slalomprintre craterele ce s-au formatîn asfalt, asta pentru a nu îºistrica maºinile.

Autoritãþile locale susþin cã

trosonul respectiv este betonatºi, din pãcate, este necesarãintervenþia asupra acesteia înfiecare an, pânã la turnareaunui nou covor asfaltic, al cãruicost este semnificativ.Directorul executiv al SPADPP,Lucian Dragomir, afirmã cãimediat ce starea vremii se vaîmbunãtãþi, centura va intraîntr-un proces de reparare,care va ridica simþitor calitateaacesteia. “ Este o prioritatepentru noi refacerea acelui sec-tor de drum iar cum vom puteao sã intervenim. Pânã atuncidorim sã prezentãm scuzeºoferilor pentru situaþia cre-atã”, spune Dragomir.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Ne cerem scuze cã aþidat cu maºina-n groapã...

N u doar oameniiau avut de suferit

de pe urma gerului dinaceastã iarnã, ci ºi ani-malele, mai ales cele decompanie. Iar stãpâniiiubitori ai patrupedelorau dat fuga la maga-zinele care comercia-lizeazã produse speci-fice ºi ºi-au îmbrãcatprietenii necuvântãtori.

În aceastã iarnã carepare sã nu se mai ter-mine, strãzile au devenitmulticolore. ªi nu nereferim la îmbrãcãminteaoamenilor, specificãanotimpului rece, ci acãþeilor, pentru carestãpânii au cumpãrathãinuþe groase care sã le„dubleze” blana. Pentruca prietenii lor necuvân-tãtori sã nu sufere de frigatunci când ies la plim-bare pe afarã, oameniinu s-au mai uitat la baniºi le-au asigurat acestoraconfortul. Iar oferta estegeneroasã chiar ºi acum.„În funcþie de taliacâinelui, de model, dar ºide materialul din careeste confecþionatã, ohãinuþã poate costa de la35 de lei la 80 de lei celecu blanã. Avem hainepentru cãþei din fâº, trico-

tate sau chiar cu blanã peinterior. Cele mai cãutateau fost, evident, cele maiieftine”, ne-a declaratreprezentanta unui maga-zin de specialitate.

Sunt o mulþime defirme care asigurã hãinuþe pentru cãþei, deregulã cele care distribuieºi hranã pentru animalelede casã, aºa cã ofertaeste diversificatã. „Amluat o hãinuþã de fâº, tipvestuþã, care se prindesub burticã. Am uncaniche de talie micã ºinu vreau sã sufere dincauza gerului, pentru cãeste tare friguros”, spuneo cumpãrãtoare pentrucare confortul animaluluide companie este foarteimportant. Cei mai cudare de mânã potcumpãra chiar osalopetã, cu capse, careacoperã ºi picioarele ani-malului.

Second – hand-ul, varianta ieftinã

Mai este însã o soluþie,

pentru cei care nu îºipermit sã cumpere hãinuþe speciale pentrucãþei: magazinele cuhaine second – hand.Cele de oameni, de undese achiziþioneazã hãinuþepentru copii. Aºa cã untricou mai gros pentruþânci poate deveni uºor ohãinuþã care sã îi aperepe cãþei de frigul iernii .ªi costã doar câþiva lei.„Nu am avut bani pentruhaine speciale, dar m-amdus la magazinele cuhaine la mâna a doua ºiam luat de acolo. Sunthaine pentru copii, carecãþeluºei mele îi vinfoarte bine”, spune ofemeie pentru care pen-sia este neîndestulãtoareca sã îºi permitã „luxul”unei haine speciale pen-tru câini. ªi cum iarnapare sã nu se mai ter-mine, iar primãvara selasã aºteptatã, vânzãrilecontinuã.


Lichidatorul judiciar,Societatea REDRESARELICHIDARE SPRL ClujNapoca,Vinde apartament cu 4 camere si

dependinte situat în localitatea

Vulcan, B-dul Mihai Viteazu nr 16,

bl 1A, sacara B, etaj IV, apt 15

jud. Hunedoara,Proprietatea debitoarei SC DASINDRI

IMPEX SRL Cluj Napoca, având ca preþde pornire a licitaþiei publice valoarea deevaluare 110.000,00 lei diminuatã cu25%, respectiv 82.500,00 lei.

Licitatiile vor avea loc în fiecare zi de joi, la ora 16, la sediul lichidatorului judiciardin Cluj Napoca, Aleea Mogoºoaia Nr 3,sc 8, apt 75, jud Cluj, începând cu ziua demiercuri 29.02.2012.

La licitatie pot participa persoanele fizice sau juridice, române sau straine carevor prezenta lichidatorului judiciar urma-toarele documente:

Persoanele juridice: oferta, dovada achi-tarii garantiei de participare la licitaþie aprocentului de minim 10% din pretul destrigare (11.000 lei), care în caz de nead-

judecare se restituie ofertantului; certificatulde înmatriculare al ofertantului, actul con-stitutiv, imputernicire pentru reprezentantulofertantului si copia actului de identitate alacestuia

Persoanele fizice: oferta, dovada achi-tarii garantiei de participare la licitatie aprocentului de minim 10% din pretul totalde strigare (11.000 lei), care se restituie incaz de neadjudecare, copia si originalulactelor de identitate al ofertantului.

Pasul de supraofertare pentru vânzareaacestui bun este de 2%

Termenul pentru plata integralã a pretu-lui de adjudecare, este de 30 de zile de ladata adjudecarii.

În cazul în care ofertantul caruia i seadjudeca acest bun, nu achita in termenulde 30 zile de la adjudecare pretul integralal bunului adjudecat, acesta pierde garantiade 10% iar bunul va fi supus unei noi lici-tatii.

Conform art.53 din Legea insolventei,bunul adjudecat se va transmite in propri-etatea adjudecarului liber de orice sarcini.

Informatii suplimentare la telefon0723521159, 0729006396; Tel fax:0364 401222; e-mail:[email protected]

Iarna creºte vânzãrile la hainelepentru cãþei

Poliþiºtiiferoviari dinHunedoara,la sinistraþi

P oliþiºtii feroviaridin judeþul

Hunedoara s-au alãtu-rat ºi ei campaniilorumanitare demarate înþarã pentru ajutorareasinistraþilor dinVrancea.

La sfârºit sãptãmâniitrecute cel de-al treileaconvoi a plecat din judeþspre oamenii care suntînzãpeziþi ºi fãrã ajutor.

„Transportul cu peste3,5 tone de alimente aplecat spre judetulVrancea.

Acolo autoritãþilelocale vor decide cine arenevoie de alimente. Estevorba despre ulei, zahãr,

fãinã, conserve, apã mineralã, toate aduse deangajaþii Poliþiei TF,angajaþii CFR Simeria,elevii de la Liceul dinSimeria, oameni de toatevârstele ºi câteva societãþi comerciale”,spune Vasile Hriþac, ºefulServiciului Poliþie TFHunedoara, organiza-torul campaniei.


Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 februarie 2012 Politic 9

Î n judeþul Hunedoara,parlamentarii opoziþiei

sunt ”demascaþi” de cei aiputerii cã s-ar lãfãi pebanii oamenilor de rând,având în vedere cã auintrat în grevã parlamen-tarã. ªi asta prin afiºe lipite pe copaci în maimulte localitãþi ale judeþu-lui, în care sunt arãtaþi”chiulangiii”.

Parlamentarii opoziþiei nuse lasã mai prejos ºi spun cã,ceea ce ar fi trebuit sã leaducã prejudicii de imagine, leaduce o campanie pozitivã.

”Ei vorbesc? (cei din PDL –n.r.) În afarã de a lipi afiºe cunoi pe garduri, nu au fost în

stare de nimic. Dacã vor, sãfacã o comparaþie între cumam votat noi, cei din opoziþielegea pensiilor ºi cum auvotat-o ei. Sã spunã ºi cum aupierdut peste 3 milioane deeuro de la UniuneaEuropeanã… Ei nu înþeleg cãpânã la urmã ne-au fãcutreclamã, pentru cã noi numergem în Parlament sãlegiferãm furtul. Pãcat cã îºicheltuiesc banii pe prostii,sunt atâþia oameni care aunevoie de ajutor”, a declaratsenatorul Cosmin Nicula.

Mariana Câmpean, deputatPNL de Hunedoara, spune cãde fapt chiulangii suntpedeliºtii.

”Indemnizaþiile noastre vorfi donate oamenilor necãjiþi.Iar noi am anunþat cã am

intrat în grevã parlamentarã.Problema este de ce nu vincei de la putere la parlament?

De unde au ei bani pentruasemenea afiºe în toatejudeþele þãrii? Sunt bani maimulþi decât pentru o cam-panie, mai bine ajutau sinis-traþii cu ei. Ei sunt cei carechiulesc, nu noi”, spuneMariana Câmpean.

Deputatul PSD CristianResmeriþã considerã cã afiºelelipite pe garduri, stâlpi ºicopaci reprezintã o campaniede dezinformare: ”Este clar oîncercare de a dezinforma.Cei de la putere au numãrulde voturi necesar ca sã treacãproiectele, dar dacã ei nu vinla servici, nu au cvorum”.

”Atât îi duce mintea pe cei

din PDL. În loc sã vadã de mersul

bun al parlamentului, de obunã înþelegere, tipãresc afiºecu noi. Tipic pentru PDL, darnoi nu putem fin alãturi deoameni mârºavi”, susþine ºiLaurenþiu Nistor, deputatPSD.

Bogdan Þîmpãu, deputatPNL, este de pãrere cã baniipentru aceste afiºe erau maibuni dacã ajungeau înVrancea: ”Pentru acestproiect al lor, de denigrare anoastrã, au alocat cinci mili-oane de euro. Dacã PDL acheltuit cinci milioane de europe afiºe în timp ce pentru sin-istraþii din Vrancea au dat100.000 de euro, ce aº maiputea sã comentez?”

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

„Chiulangiii” din politicã, pe toate gardurile

UNPR ºi-adesemnat

candidaþii laprimãrii

R eprezentanþii UNPRHunedoara ºi-au

desemnat candidaþii laprimãrii ºi la consiliilelocale. Singurul oraºimportant unde nu se ºtieîncã cine va candida, estemunicipiul Deva.

Biroul Politic al UNPRHunedoara a stabilit cu cine vormerge în alegerile pentru funcþiilede primari ºi consilieri locali.

Deocamdatã numele nu au fostfãcute publice, dar, la Hunedoara,este sigur cã în cursa pentruprimãrie va intra preºedinteleorganizaþiei, Robert Muzsic,aspect stabilit chiar ieri. Singuralocalitate importantã la nivel dejudeþ unde deocamdatã nu se ºtiepe cine va arunca UNPR în luptãeste Deva, unde actualul primar,Mircia Muntean ar putea lãsaprimãria pentru o candidaturã lapreºedinþia Consiliului JudeþeanHunedoara.

„Mergem pe patru variante delucru, dar, la ora la care vorbim,am fãcut listele pe varianta cãmergem singuri în alegeri. Avemliste complete, atât pentru pri-mari, cât ºi pentru consilieri.Toate listele au fost aprobate înBiroul Politic Permanent”, adeclarat preºedintele UNPRHunedoara, Mihail Rudeanu.

În cazul în care, pânã laalegeri, UNPR va stabili alianþe cualte formaþiuni politice, lideriiUniunii sunt deschiºi la discuþii,iar listele întocmite pot suferimodificãri, în funcþie de variantace va fi luatã în calcul.


U ltimul Prim –Secretar al

PCR din judeþulHunedoara, IonPopa, îi va învãþa pesocial – democraþicum sã câºtigealegerile. Atât pecele locale, cât ºi pecele generale.

Surse din interiorulpartidului vorbesc desprefaptul cã Ion Popa ar ficel ce se va ocupa deinstruirea membrilorPSD de la nivelul fiecãreifiliale în vederea

câºtigãrii alegerilor localeºi generale. Ion Popaeste acum secretar exe-cutiv al PSD la nivelnaþional, dar pânã în1989 a fost membrumarcant al PartiduluiComunist Român. Defapt, acelaºi Ion Popaeste ultimul Prim-Secretar al Comitetuluijudeþean de partidHunedoara. PreºedintelePSD Hunedoara,Laurenþiu Nistor (foto), a precizat, ieri, cã nu ºtienimic despre acestsubiect. „Nu s-a stabilit,deocamdatã, nimic.

Echipa de campanieelectoralã se va stabili lanivel de USL ºi ni se vatransmite ºi nouã, iardupã aceeaºi formulã seva face ºi la nivel de

judeþ”, a declarat Nistor.Ion Popa este de loc

din Ialomiþa, iar înjudeþul Hunedoara avenit cu doi ani înaintede Revoluþia din 1989 ºiîn foarte scurt timp areuºit sã-ºi atragã o seriede antipatii. ªi astãzi sevorbeºte despre ordinelepe care obiºnuia sã le

dea, unele de-a dreptulutopice, cum ar fi sã legecu sârmã brazii din faþasediului PCR care seîncãpãþânau sã nu prindãrãdãcini. Revoluþia l-aprins chiar în sediulComitetului Judeþean alPCR Hunedoara ºi nu i-afost bine de loc. A fostînghiontit, lovit, înjurat ºichiar scuipat de revo-luþionarii hunedoreni.Dupã 1989, a fost trimisîn judecatã din cauzaunor investiþii considera-te inutile la un hotel dinGeoagiu ºi la CabanaRotunda, dar a fost achi-tat de instanþã. S-a con-vertit între timp în om deafaceri, iar acumlocuieºte în Bucureºti.


Ultimul Prim – Secretar al Hunedoarei, strateg al PSD

C unoscutul artist plas-tic Ovidiu Pârâianu,

cel care a creat zeci dechei din aur folosindoperele lui ConstantinBrâncuºi vrea acum sã seimplice în campania luiBarack Obama.

El i-a creat un steag de cam-panie ºi chiar va dona bani încontul politicianului de pesteOcean.

Ovidiu Pârâianu a creat un

steag din mãtase, alb cu dungiroºii ºi în locul celor 50 desteluþe, care reprezintã stateleSUA, a pus chipul lui Obama.

Omul vrea sã-ºi prezintelucrarea la ambasada StatelorUnite ale Americii ºi sã-i sugereze ideea lui celui maiputernic om de pe planetã.

„Chipul lui Obama, pecare l-am luat de pe site-ullui oficial, este în loculfiecãrei stele ºi asta înseamnãcã omul se va implica înpolitica tuturor celor 50 de

state câte sunt pe teritoriulSUA. Urmeazã ca primul omsã plece în acel turneu politicîn fiecare stat, iar eu cred cãun astfel de steag l-ar ajuta”,spune Ovidiu Pârâianu,

Mai mult, artistul care când-va a lucrat la minã în ValeaJiului, spune cã va dona încontul politicianului american100 de dolari,pentru cã vreasã-l susþinã pe candidatul depeste Ocean.


Ovidiu Pârâianu îl ajutã pe Barack Obama în campanie

2 1 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Confuzia ºi sensibilitatea exageratãdin prima parte a zilei vã pot afectarelaþiile cu prietenii, mai ales cã suntºanse sã nu îi înþelegeþi corect.Amânaþi deciziile importante, cuimplicaþii serioase în activitatea pro-fesionalã sau în afaceri. Ar fi bine sãacceptaþi sfaturile unei rude.

Dimineaþa sunteþi din cale afarã desensibil, nu vã puteþi concentra ºieste posibil sã nu luaþi cele mai bunedecizii. Ar fi bine sã evitaþi investiþi-ile, afacerile ºi sã nu vã implicaþi înactivitãþi care vã solicitã prea mult.Încercaþi sã acordaþi mai multãatenþie odihnei ºi relaþiilor.

S-ar putea sã fiþi irascibil, pentru cãnu reuºiþi sã terminaþi la timp olucrare importantã. Ar fi bine sã nuvã mai chinuiþi astãzi, pentru cã vãlipseºte simþul practic. Se pare cãoboseala acumulatã vã afecteazãcapacitatea de concentrare.Relaxaþi-vã în timpul liber.

Sunteþi indispus pentru cã nu staþiprea bine cu banii. Nu este momen-tul sã luaþi decizii importante. Evitaþiîntâlnirile de afaceri sau cu prietenii.Nu sunteþi în formã ºi riscaþi sã stri-caþi relaþiile. Pãstraþi-vã calmul ºievitaþi discuþiile în contradictoriu cumembrii familiei!

Relaþiile cu persoana iubitã suntfoarte bune ºi aveþi ocazia sã petre-ceþi împreunã momente romantice,poate într-o excursie. Nu este exclussã cumpãraþi un obiect de valoare,necesar pentru cãmin. Nu vã impli-caþi în activitãþi delicate, pentru cã s-ar putea sã nu obþineþi rezultate.

Nu vã asumaþi nici un risc. Se parecã nu sunteþi în cea mai bunã formã,nici fizicã, nici intelectualã. Ar fibine sã evitaþi discuþiile cu o per-soanã mai în vârstã, care încearcã sãîºi impunã punctul de vedere într-ochestiune de afaceri. Înarmaþi-vã cumultã rãbdare!

Dimineaþa s-ar putea sã intervinãceva neprevãzut ºi sã fiþi nevoit sã vãschimbaþi programul. Faceþicunoºtinþã cu o persoanã importan-tã, gata sã vã ajute sã porniþi în afac-eri. Nu luaþi decizii în grabã. Nu esteexclus sã vã petreceþi seara împreunãcu persoana respectivã.

Se pare cã aveþi probleme de sãnã-tate din cauza surmenajului. Munciþimai puþin ºi acordaþi mai mult timpodihnei. Spre searã, s-ar putea caun prieten sã vã invite la o petre-cere. Profitaþi de ocazie, dar aveþigrijã sã evitaþi excesele! Tot ce tre-buie este sã vã relaxaþi.

Aveþi planuri mari ºi intenþionaþi sãfinalizaþi o activitate importantã,începutã mai demult. Un telefon dela o rudã vã schimbã programul: tre-buie sã plecaþi într-o cãlãtorie. S-arputea sã aflaþi cã s-a îmbolnãvit opersoanã la care þineþi foarte mult.Verificaþi-vã bagajele de douã ori.

S-ar parea cã nu aveþi spor la nimic.Ce-i drept, astãzi vã cam lipseºtesimþul practic. Nu forþaþi lucrurile.Încercaþi sã vã destindeþi! Dacã v-aþiplanificat o cãlãtorie împreunã cufamilia, nu ezitaþi. Lãsaþi comoditateaºi nu vã eschivaþi! Simþul responsabil-itãþii ar fi de dorit.

S-ar putea sã aveþi o neînþelegere cuprietenii. Temperaþi-vã agresivitate.Dupã-amiazã aveþi o stare de spiritmai bunã ºi sunt ºanse sã petreceþiclipe romantice împreunã cupartenerul de viaþã. Profitaþi din plinde relaþia cu partenerul de viaþã pen-tru cã nu veþi regreta.

Dimineaþa sunteþi marcat de con-fuzie. Nu este exclus ca relaþiileparteneriale sã aibã de suferit dinaceastã cauzã. Dacã vi se propunesã vã asociaþi într-o afacere sau sãîncepeþi o colaborare, nu vã grãbiþi.Ar fi bine sã vã consultaþi ºi cupartenerul de viaþã.

Cronica Vãii Jiului | Marti, 21 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

ANUNÞPrimãria Oraºului PetrilaOrganizeazã licitaþie publicã în data

de 29.02.2012 ora 10:00PentruÎnchirierea prin licitaþie publicã a

unui numãr de 4 garaje proprietateaOraºului Petrila, situate în stradaTudor Vladimirescu, judeþulHunedoara

Durata închirierii este de 5 (cinci)ani.

Preþul de pornire al licitaþiei este de15 lei/mp/an conform HCL137/2011 privind stabilirea taxelor deconcesiune ºi închiriere pentru anul2012.

Taxa de participare la licitaþie este

de: 50 lei.Garanþia de participare la licitaþie

diferã în funcþie de metri pãtraþi aigarajului ºi este specificatã în caietulde sarcini.

Costul caietului de sarcini este de20 lei, iar acesta este disponibil lasediul instituþiei.

Ofertanþii rãmân angajaþi prin ter-menii ofertelor lor 90 de zile.

Ofertele se depun pânã în data de29 februarie 2012, ora 09:00 la sedi-ul Primãriei oraºului Petrila.

Informaþii suplimentare se potsolicita la sediul Primãriei OraºuluiPetrila, str. Republicii, nr. 196, jud.Hunedoara, la telefon/fax0254550760 sau 0254550977, inte-rior 218 sau pe adresa de mail –

PrimarPrimar,,Pãducel IliePãducel Ilie


D oi bãrbaþi ºi o femeie au fostprinºi, ieri dupã-amiazã,

într-o benzinãrie din Petroºani,chiar când vroiau sã plaseze ojumãatte de kilogram de droguriunui ofiþer de al Crima Organizatã,sub acoperire.

Conform unor surse bine informate, cei treitraficanþi ar fi fost supravegheaþi de mai multãvreme ºi li s-a întins o capcanã. Într-o benzi-nãrie din Petroºani, falsul cumpãrãtor – unofiþer BCCO sub acoperire - s-a întâlnit cu

traficanþii, care au vrut sã-i vândã cinci tabletede haºiº, adicã o jumãtate de kilogram.Informaþiile de pânã acum indicã faptul cãdrogurile au fost aduse în þarã în urmã cudoua zile din Italia, iar cei trei reþinuþi sunt dinPetroºani. Se pare cã din reþeaua de traficanþide droguri mai fac parte ºi alte persoane ºi,dina cest motiv, nu au fost furnizat mai multeinformaþii despre acest caz. În ultimaperioadã, în Valea Jiului au fost destructuratemai multe reþele de traficanþi de droguri careoperau în aceastã zonã, dat fiind ºi numãrulmare de consumatori.


R eprezentanþiiCentralei Miniere

Meridian ºi aiSindicatului Muntele,au inclus ieri câtevaprevederi în ContractulColectiv de Muncã princare se reglementeazãacordarea unor prime.

Astfel, s-a stabilit cã anga-jatele din Companie vor primiun adaos de 8 Martie, iarminerii câte unul de Paºti, la

fel cum s-a întâmplat în fiecarean. Actul adiþional cu privire laaceste lucruri, a fost semnatîntre sindicate ºi administraþiaCNH.

“Vorbim de revenirea laarticolele din contract care n-au fost prevãzute în actualCCM. Astãzi(ieri) am reuºit sãobþinem pentru salariateleCompaniei acel drept de 8Martie pe care l-au avut ºianul trecut ºi, de asemenea,am mai reuºit sã obþinem ºiadaosul salarial pentruPaºte”, a declarat Petre Nica,

preºedintele SindicatuluiMuntele.

Tot în cadrul discuþiilor deieri s-a stabilit ºi cuantumulsumei pe care o vor primifemeile de ziua lor. “Femeilevor primi 100 de lei primã,iar salariaþii vor primi tichetecadou într-un cuantum pecare îl vom stabili împreunãcu conducerea Companiei însãptãmâna premergãtoaresãrbãtorii Paºtelui ”, a maiprecizat Nica.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Mieii de Paºti,mai mulþi ºimai ieftini

C rescãtorii de animale dinHunedoara ne asigurã

cã de sfintele sãrbãtori pascalecarnea de miel nu va lipsi depe masa hunedorenilor.

Potrivit reprezentanþilorAsociaþiei Crescãtorilor de Ovine

Hunedoara pânã acum campaniade fãtãri se desfãºoarã peste aºteptãrile crescãtorilor de oi, iarsperanþa lor este sã obþinã pe kilogramul de carne de miel între20 ºi 22 de lei, respectiv 12 leipentru un kilogram, în cazulmieilor vii. Adicã acelaºi preþ ca ºianul trecut.

În judeþul Hunedoara suntaproximativ 1.000 de fermiericare se ocupã cu oieritul, iar statis-ticile aratã cã aceºtia au la un locaproape 164.000 de oi.

Prime da, subvenþie ba

Vânzãtori de haºiº, prinºi într-obenzinãrie din Petroºani

C entrul European pentruDrepturile Copiilor cu

Dizabilitãþi (CEDCD ) atrageatenþia asupra unei situaþiiextrem de grave, care se petrece lao ºcoalã din judeþul Hunedoara,unde un copil de 7 ani este hãrþuitde profesori, pentru cã suferã deSindromul Down.

Un bãieþel în vârstã de numai 7 ani ºimama acestuia sunt supuºi unor presiuniteribile pentru retragerea copilului dinºcoala în care învaþã ca elev în clasa Idin cauzã cã bãieþelul are SindromDown.

Reprezentanþii CEDCD au reclamatfaptul cã profesorii ºi conducerea ºcolii„folosesc toate metodele de intimidarepentru ca mama sã-ºi retragã bãieþelulcu Sindrom Down din clasa I. Îl trimitacasã înainte de încheierea programuluiºcolar, coalizeazã pãrinþii împotrivaminorului ºi a pãrinþilor, ameninþã, nu îlintegreazã în activitãþile curiculare ºiextracuriculare ºi este mereu dat caexemplu negativ”. În comunicatul datieri publicitãþii se mai precizeazã cãpãrinþii copilului au fãcut eforturi uriaºepentru ca la vârsta de 7 ani copilul lor sã

poatã fi apt de înscrierea într-o ºcoalã demasã, fapt atestat ºi de Certificatul deOrientare ªcolarã emis de DGASPCHunedoara în cazul minorului T.B., iaracum se vãd în situaþia disperatã de a nuºti încotro sã se îndrepte cu bãieþelul lor.

„Centrul European pentru DrepturileCopiilor cu Dizabilitãþi este profundrevoltat de abuzul ºi discriminarea pro-movate de reprezentanþii unitãþii deînvãþãmânt primar din judeþulHunedoara, care încalcã nu numai niºte

principii de eticã generalã ºi drept, pre-cum interesul superior al copilului ºidreptul la demnitate, dar ºi o serie deacte normative în vigoare care regle-menteazã drepturile persoanelor cu diza-bilitãþi, drepturile copilului, prevenirea ºisancþionarea tuturor formelor de dis-criminare”, se mai spune în comunicat.

Pentru rezolvarea situaþiei extrem degrave, reprezentanþii CEDCD au sesizattoate instituþiile competente, respectivMinisterul Educaþiei ºi Inspectoratul deÎnvãþãmânt al Judeþului Hunedoara. Eispun cã, în cazul nesoluþionãrii acesteisituaþii abuzive conform prevederilorlegale în vigoare, îºi rezervã dreptul de asesiza Consiliul Naþional pentruCombaterea Discriminãrii ºi instanþele de judecatã.

Centrul European pentru DrepturileCopiilor cu Dizabilitãþi (CEDCD) -www.cedcd.ro - este o organizaþienonguvermanentalã dedicatã promovãriidrepturilor copiilor cu dizabilitãþi ºi faci-litãrii accesului acestora la serviciile deasistenþã ºi protecþie. CEDCD estemembru afiliat al Organizaþiei DownSyndrome International, organizaþie carepromoveazã pe plan internaþional problematica Sindromului Down.


Hãrþuit la numai 7 ani, pentru cã are Sindromul Down

Cronica Vãii Jiului | Luni, 20 februarie 201212 Actualitate

D eºi de câteva zileninsorile ne-au

mai lãsat în pace, înjudeþul Hunedoaraexistã încã oameni blo-caþi de zãpezi.

Trei drumuri comunale dinjudeþul Hunedoara sunt în con-tinuare blocate, deºi autoritãþiledau asigurãri cã se lucreazã, cuutilaje, pentru degajarea caros-abilului. Este vorba despre DC

121A – DJ 680B-Rãchiþeau-Faþa Roºie - DJ 688, DC 121B–DC 121A (Rãchiþeaua) –Piatraºi DC 116 - Lelese – Sohodol– Vadu Dobrii.

Alte tronsoane de drumcomunal pe care circulaþia sã fieîngreunatã nu existã la ora actu-alã. De asemenea, toate dru-murile naþionale sunt circulabile,dar mai existã un tronson dedrum judeþean blocat din cauzacãderilor de zãpadã, respectivDJ 667A – Nucºoara – Cabana

Pietrele.„Pe sectoarele de drumuri

judeþene ºi comunale se inter-vine cu utilaje pentru pãstrareadrumurilor practicabile, specificecondiþiilor de iarnã. Totodatã,pe tronsoanele de drumuricomunale cu circulaþie blocatãse continuã acþiunile specificede deszãpezire pânã la deblo-carea totalã a drumurilor”, auprecizat reprezentanþiiPrefecturii Hunedoara.


Blocaþi în continuare de nãmeþi

C onsilierii de laLupeni vor trebui

sã se decidã asuprapreþului la energia ter-micã pentru anul încurs. Conform uneireglementãri a ANRE,preþul ar trebui sãajungã la 333 de lei dela 144 de lei. Primarulmunicipiului, CornelResmeriþã nu este deacord cu acest lucru,care spune el cã arafecta locuitorii caresunt racordaþi la sis-temul de termoficare.

“Am decis sã votãmpentru scãderea preþuluila 222 de lei, de la 233de lei. Iniþial, ne-a venit oadresã ca sã majorãmpreþul la 333 de lei, lucrucare este imposibil”,spune Resmeriþã.

Dacã cumva majorareade preþ la 333 de lei arintra în vigoare, cei care

vor decide dacã mairãmân branºaþi suntabonaþii casnici.

“Fiecare decide pentruel ce e mai bine. În modsigur mulþi se vordebranºa dacã preþurilevor creºte mult. Oameniivor ajunge sã nu maipoatã punã o pâine pemasã doar ca sãplãteascã facturile”, maispune edilul lupenean.

La Lupeni a existat ºiproblema cãldurii. În lunadecembrie au existat ade-vãrate scandaluri pe temacãldurii. Oamenii auîngheþat în case pânãcând cei de la Lupeni auprimit de la Guvern sumade 500 de mii de lei pen-tru plata datoriilor cãtrefurnizorii agentului termic.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Probleme existenþiale la Lupeni.

Preþul energiei termicear putea exploda

P rimarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile,

vrea sã schimbe denumirileunitãþilor de învãþãmânt dinlocalitate.

Faþã de colegul sãu, DãnuþBuhãescu, primar al oraºului Uricani,Ile nu are intenþia sã denumeascã ºcol-ile cu nume de personalitãþi. El vrea sãschimbe numele în funcþie de gradulºcolii. “Încercãm sã schimbãm numeleºcolilor. Astfel, ºcoala generalã numãrul4 va deveni ºcoala gimnazialã numãrul4. Nu cred cã aceastã modificare îi vaafecta pe elevi. Fiecare ºtie unde

merge”, afirmã primarul municipiuluiVulcan, Gheorghe Ile.

Mai mult, el spune cã aceastã schim-bare este pentru încadrarea corectã aºcolilor. “Este mai bine sã spunem gim-naziala numãrul 4 decât ºcoala generalã numãrul 4 pentru cã acoloînvaþã ºi elevii claselor V-VIII”, mai precizeazã Ile.

Pentru ca modificarea sã fie realiza-tã, trebuie ca ºi consilierii locali sãadopte acest lucru. Este un pas greu derealizat atâta timp cât consilierii localide la Vulcan sunt într-o continuãceartã.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Ile încearcã sã încadreze ºcolile în funcþie de denumire

E levii care fac naveta din Dâlja ºi-au reluatcursurile de luni, dupã ce la sfârºitul sãp-

tãmânii trecute reprezentanþii Inspectoratuluiªcolar Hunedoara au decis sã le suspende oreledin cauza condiþiilor meteo nefasvorabile.

Este vorba de aproximativ 30 de elevi din Dalja, undemicrobuzul ºcolar nu putea sã ajungã.

Pe de altã parte reprezentanþii de la Primãria Petroºani spuncã au intervenit cu utilajele de deszãpezire pentru a curãþa drumul spre Dâlja. Accesul în aceastã zona mereu a fost maidificil, fie cã e iarnã, fie cã e varã.

Cursuri reluate

cronica vaii jiului, nr. 67, marti 21 februarie 2012

Documents