cronica vaii jiului, nr. 57, marti 7 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 57

Marti, 7 februarie 2012

Liderii politici din Hunedoara aprobã demisia premierului Boc

Mircea Ioan Moloþ: “O chestiune de aºteptat a unui Guvern remarcat prin

minciunã, incompetenþã ºi corupþie”

PAGINILE 8-9

Vânãtorii „de top” aijudeþului

S unt în funcþii cheie, aubani – din salariile

generoase ori din familie, nici numai conteazã – ºi, mai ales,pasiune. >>> P>>> PAGINAAGINA AA 3-A3-A

Elevii “setaþi” sã înveþeprin tehnologie

– provocarea dascãlilor“C a dascãli, ca pãrinþi, trebuie sã fim

capabili sã ne adaptãm rapid situaþiilor,schimbãrilor de tot felul, iar pe mine faptulcã sunt pãrintele unui adolescent de 16 ani,mã ajutã, ºi chiar mã obligã, sã fac asta…

>>>>>> PPAGINILE 6-7AGINILE 6-7

Audierile continuã îndosarul Uricani

P este 300 de oameni au fost audiaþiîn cazul exploziei de la mina Uricani

în care au murit 5 oameni. La un an dela incident, procurorii continuã sã facãaudieri, dar dosarul este aproape de final.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected] .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Baronii (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:15 ªocant TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Tânãrul Casanova 23:45 Conan aventurierul (r) 0:45 Tânãrul Casanova (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Tornada 22:15 Observator 23:00 Un Show Pãcãtos 1:00 Tornada

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Pariu cu viaþa (r) 11:00 Pariu cu viaþa (s) (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Lois ºi Clark (s) 15:15 Lois ºi Clark (s) 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Umbra ºi întunericul 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: Miami 0:00 Umbra ºi întunericul (r)

8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Secrete de Stil (r) 10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s)12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Secrete la liceu 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Mediumul 0:30 Focus (r) 1:30 Secrete la liceu (r)

8:00 România, zi de zi! -Prima parte9:00 România, zi de zi! -Partea a doua10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Prim Plan (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Rom european (r) 16:00 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãdaalbã 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Ultima ºansã 23:50 Angela Gheorghiu1:00 Agenþia Psych

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

ANGAJARE

E piscopia Devei ºiHunedoarei

împreunã cu „AsociaþiaProfesorilor de Istoriedin România «Clio» –Filiala Hunedoara”organizeazã, în zilele de10-11 februarie 2012, oamplã manifestare cultural-bisericeascã,având ca scopomagierea personalitãþiimarelui istoric hune-dorean Silviu Dragomir,la semicentenarulmorþii sale; este vorbade un simpozion cu caracter internaþional,intitulat AcademicianSilviu Dragomir (1888-1962) – 50 de ani de latrecerea în eternitate.

Manifestarea va debutavineri, 10 februarie, orele1600, cu un parastas,sãvârºit în catedrala epis-copalã „Sfântul Ierarh

Nicolae” din Deva.Deschiderea festivã a

simpozionului se va face,cu începere de la orele1700, în sala de festivitãþia Inspectoratului ªcolar alJudeþului Hunedoara(Deva, str. George Bariþiu,nr. 2). În aceeaºi locaþiese va desfãºura, în ziuaurmãtoare, de la orele900, ºi susþinerea comu-nicãrilor legate de bio-bib-liografia reputatului istorichunedorean. La acesteveniment, încununat deprezenþa mai multor ier-arhi, sunt aºteptaþi sã par-ticipe academicieni, cadredidactice universitare,istorici, precum ºireprezentanþi ai câtorvaasociaþii româneºti dinBulgaria, Serbia ºiUngaria.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Simpozion religios

A dministraþia localãde la Petroºani va

amenaja ºi în cursul aces-tui an mai multe parcãri.Potrivit reprezentanþiloradministraþiei publice,numãrul parcãrilor esteinsuficient, chiar dacãdoar în cursul anului tre-cut au fost realizate pesteo mie de locuri de parcare.

“Vom încerca sã mai realizãm niºte parcãri. Încã

nu ºtim exact numãrul lor.ªtiu doar cã anul trecut amfãcut o mie de parcãri, careºi aºa sunt insuficiente”, afir-mã primarul municipiuluiPetroºani, Tiberiu IacobRidzi.

Tot în programul deinvestiþii pentru acest an estecuprinsã ºi gara din locali-tate. Deºi se presupune cãValea Jiului este o staþiuneturisticã de interes naþional,poarta de intrare aratã cã ºi

cum ar fi din alt film. Edilulpetroºenean spune cã rea-bilitarea gãrii este cuprinsãîn programul MinisteruluiTransporturilor.

“Gara este prinsã laMinisterul Transporturilorpentru reabilitare. Cei de laMinisterul Transporturilor auînþeles importanþa reabil-itãrii. Avem asigurãri cã încursul acestui an se va re-aliza acest lucru (reabilitareagãrii)”, mai spune Ridzi.

Mai mult, el considerã cãanul acesta vor continuainvestiþiile începute, dar vorfi demarate ºi altele.Guvernul este cel care acontribuit la toate realizãrilede pânã în prezent.

“Acest Guvern a alocatpentru Valea Jiului cele maimari sume pentru investiþii încele mai multe domenii”, afinalizat edilul ºef.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Noi investiþii la Petroºani,realizabile cu ajutorul Guvernului

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 februarie 2012 Actualitate 3

S unt în funcþiicheie, au bani –

din salariile generoaseori din familie, nici numai conteazã – ºi, maiales, pasiune. Vorbimdespre „primii vânãtori”ai judeþului, cei pentrucare vânãtoarea repre-zintã un sport pentrucare îºi fac mai mereutimp liber.

Fie cã au înfiinþat alte asoci-aþii ale vânãtorilor ºi pescarilor,ori fac parte din tradiþionalaAsociaþie Judeþeanã deVânãtoare ºi Pescuit Sportiv,sunt uniþi de aceeaºi pasiune:vânãtoarea. Mai mulþireprezentanþi ai administraþiilorpublice judeþene sau locale, oridirectori ai direcþiilor dinjudeþul Hunedoara alocã sumeimportante ºi timp pentruacest sport deloc ieftin. Ca sãfi vânãtor adevãrat nu este sufi-

cient sã ai puºcã ºi un permisde vânãtoare, ci de mult maimulte, printre care un echipa-ment adecvat ºi multã rãbdare,pentru cã uneori este nevoiede ore întregi doar ca sãpândeºti vânatul.

„CãpriorulMãrtineºti” ºi

preºedintele CJHunedoara

Mircea Moloþ, preºedinteleConsiliului JudeþeanHunedoara, este unul dintrecei mai vechi vânãtori aijudeþului Hunedoara. Spune,de fapt, cã are tradiþie în fami-lie ºi încã de la 7 ani îl însoþeape tatãl lui la vânãtoare. Multmai târziu, însã, a ajuns sãvâneze singur ºi sã nu fie doargonaº. Iniþial era membru alAJVPS, dar ulterior ºi-a creat,împreunã cu alþi parteneri devânãtoare, propria asociaþie,„Cãpriorul Mãrtineºti”.Asociaþia independentã din

care face parte preºedintele CJHunedoara ar avea, conformunor date, cea mai întinsãsuprafaþã. Deþine nu mai puþinde 6 domenii de vânãtoare înjudeþ ºi a fost acuzat chiar cã aasfaltat cu bani de la CJ, dru-murile care duc spre acestefonduri de vânãtoare. Moloþspune, însã, cã e prostie, maiales cã unele dintre cãile deacces au fost asfaltate încã depe timpul comuniºtilor. „Facparte dintr-o asociaþie care are6 fonduri de vânãtoare ºi peste100 de membri vânãtori.Vânez cam puþin, mai ales înultima perioadã, pentru cã nuprea am timp. În tot sezonul,cred cã am fost la doar 3 par-tide de vânãtoare Tatãl meu afost vânãtor ºi încã de la 7 animã lua cu el”, spune MirceaMoloþ. Ultima oarã a fost, însã,la vânãtoare chiar duminicã,iar cel mai important trofeu dinpanoplia sa este cel al unuicerb lopãtar pentru care, în2007 a luat medalia de aur înUngaria. Împreunã cu Moloþdin aceastã asociaþie face parteºi vicepreºedintele CJHunedoara, Costel Avram,care are ºi el permis de vânã-toare de ceva ani, dar ºi alþipoliticieni hunedoreni ori pri-mari din judeþ.

N u rateazã par-tidele de vânã-

toareªi Lucian Heiuº, directorul

executiv al Direcþiei generale aFinanþelor Publice Hunedoaraeste un împãtimit al vânãtorii.Pentru el nue xistã noþiunea„nu am timp”. „Sunt de aproximativ 15 ani vânãtor ºimã duc cât pot de des”, spune

Heiuº. Face parte atât dinAJVPS, dar, împreunã cu alþiparteneri a înfiinþat ºi o altãasociaþie, „Corviniana”, caredeþine patru domenii înHunedoara, Valea Jiului ºiOrãºtie. Se poate lãuda cu untrofeu, de aur, la mistreþ,împuºcat chiar în urmã cu maipuþin de douã sãptãmâni.Pentru mistreþi, se iau în calculcolþii animalului ºi nu dimensiu-nile lui. ªi tot la capitolul vânã-tori pasionaþi se poate înscrierectorul Universitãþii Petroºani,Emil Pop, care e aºa de mân-dru de pasiunea lui încât ºi-apostat pozele pe site-ul insti-tuþiei de învãþãmânt superior.

S -a lãsat de vânã-toare

Un alt vânãtor de frunte arfi putut fi considerat primarulDevei, Mircia Muntean, dar els-a lãsat. „Nu am mai fost de 3ani la vânãtoare. Nu îmi per-mitea timpul ºi nici nu îmiplace în mod deosebit.Oricum, cred cã sunt singurulvânãtor din þarã care nu amîmpuºcat nimic niciodatã.Parcã, mai demult, un iepure,dar cam atât”, a declaratMircia Muntean.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Vânãtorii „de top” ai judeþului

Î n România anului2012, Valea Jiului,

Petroºani, mai suntîncã oameni care trãiesc câte 6 într-unspaþiu de 3 /2 m, încare cu greu ºi-ar gãsiconfortul chiar ºi o sin-gurã persoanã.

Aºa se întâmplã într-ofamilie tânãrã, dar atâtde greu încercatã pânãacum... Membrii acesteiastau cu toþii într-o gar-sonierã din Aeroport,locuinþa socrilor ºi toto-

datã bunicilor copiilorCapul familiei spune cãde ani de zile încercã sã-ºi gãseascã o casã,însã pânã acum nu aizbutit. “Eu am cereredepusã de pe vremeafostului primar ºi amreînoint actele anul tre-cut. Degeaba…”, a spusGheorghe Liteanu.

La o privire asupra listei cu prioritãþi a fon-dului locativ, vedem cã înaºteptare sunt nu maipuþin de 428 de per-soane care aºteaptã de

ani de zile o casã de laprimãrie. În prezent,toate locuinþele suntînchiriate, însã pentruaceastã familie, norocular putea surâde maicurând.

“Domnul Liteanu estepe locul 3 pe lista de pri-oritãþi, are 93 de puncteºi are toate ºansele ca înprima jumãtate a anuluisã primeascã o locuinþã”,a declarat Tiberiu IacobRidzi, primarulMunicipiului Petroºani.

Cei patru copilaºi nu

înþeleg ce se întâmplã ºide ce pãrinþi lor nu le potoferi mai mult.Sunt preamici ca sã vadã altcevadecât jucãriile puþine pecare le au ºi la care þin.Cu ochii mari ºi inocenþi,ei se bucurã de copilãrieîn micuþa încãpere încare stau cu toþii. Unuldintre ei s-a nãscut doarcu un singur rinichi.“Este foarte greu, nugreu. Într-o singurãcamerã, cu 4 copii…Trebuie sã fie liniºte sã sepoatã odihni cã suntmici, dar… Cea maimare are 7 ani, mai amdoi de 3 ºi 2 ani ºi celmai mai mic, care are 4luni”, a spus SoniaMirea, mama copiilor.

Tatãl, capul familiei, searatã supãrat la gândulcã alte familii au primitlocuinþe de la primãriei,iar a lui nu. Spune cã arecunoºtinþe de situaþii încare lucrurile au stat altfeldecât ar fi fost normal.

“S-au fãcut blocurilealea de jos de la târgu’de porci, unii au întrat

acolo, au mers, le-aufãcut repartiþie ºi…Cunosc o grãmadã debãieþi care au doar câteun copil ºi nevastã ºi auluat garsonierã, iar eu cupatru stau ºi nu intruabuziv peste nimic. Staula rand ºi aºtept”, a maispus Gheorghe Liteanu.

Edilul ºef al Petroºani-ului are o poziþie vizavide acest lucru. “Este oprostie! Eu, la fiecaredintre cei care au venitsã ne reclame vreoneregulã, le-am arãtatlista de prioritãþi, puncta-jul care a fost fãcut ºinimeni nu a avut nimicde obiectat. Eu nu pot ºinoi nu putem sã dãm

aceste locuinþe decât pecriteriul legii ºi al regula-mentului care este apro-bat în Consiliul Local, înfuncþie de numãrul decopii, de problemelefamiliale ºi de venituri.Acesta este criteriulobiectiv, listã de prior-itãþi, care þine cont detoate aspectele prevãzuteîn lege”, a mai declaratprimarul Iacob Ridzi.

Una peste alta,aceastã familie o ducegreu. Cu toþii trãiesc dinalocaþiile copiilor, iar varadin ce câºtigã bãrbatulcare lucreazã în con-strucþii.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

O casã, visul suprem...

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 februarie 201244 Actualitate

R eprezentanþiiFederaþiei

Sindicatelor dinÎnvãþãmânt „Spiru Haret” sedeclarã nemulþumiþide Ministerul

Educaþiei, Cercetãrii,Tineretului ºiSportului, reclamând o atitu-dine abuzivã împotri-va personalului dinînvãþãmânt.

Aceºtia reclamã cãMetodologia cu privire lacxuprinderea copiilor înclasa pregãtitoare ºi înclasa I pentru anul ºcolar2012-2013 ºi a calen-darului de înscrieri au fostemise fãrã consultareafederaþiilor sindicalereprezentative dinîmvãþãmânt în cadrulComisiei de DialogSocial, chiar dacã fostulpremier Emil Boc a datrecent asigurãri cã dia-logul social va fi reluat ºiintensificat.

„Suntem de luni de zilemartori ai lipsei totale dedialog între MECTS cuorganizaþiile sindicale, aiîncãlcãrii principiilor fun-damentale ale statului dedrept de cãtre un ministru

care nu are nicio legãturãcu sistemul educaþionalromânesc. Motivul necon-sultãrii federaþiilor sindi-cale rezultã în mod evi-dent din lecturametodologiei. Personaluldin unitãþile deînvãþãmânt – cadre didac-tice, informaticieni, secre-tari – este obligat sã reali-zeze recensãmântul copi-ilor din circumscripþiaºcolarã ºi sã asigure infor-marea pãrinþilor referi-toare la prevederilelegale, la procedurile ºicalendarul de înscriere acopiilor în clºasa pregãti-toare sau în clasa I, evi-dent fãrã remuneraþiesuplimentarã. Mai mult,persoanele în cauzãrãspund penal sau sunt

sancþionate disciplinardacã „manifestã negli-jenþã” în desfãºurareaacestei activitãþi care nuare nicio legãturã cu actuleducaþional, recensãmân-tul fiind o activitate speci-ficã administraþiei publicelocale”, declarã reprezen-tanþii Federaþiei SpiruHaret.

Mai mult, sindicaliºtiiprecizeazã cã LegeaEducaþiei Naþionale nr 1din 2011 nu regle-menteazã atribuþia derecenzare a copiilor însarcina cadrelor didactice.

„În egalã mãsurã,reamintim domnului mi-nistru cã nici pentru per-sonalul didactic auxiliar ºinedidactic activitatea derecenzare nu þine de

specificul funcþiilor sauposturilor ocupate. Înaceste condiþii, ceremministrului educaþiei sãmodifice aceastãmetodologie, fie în sensulefectuãrii recensãmântuluicopiilor de cãtreautoritãþile locale, fie însensul remunerãrii core-spunzãtoare a personalu-lui din învãþãmânt impli-cat în activitatea derecenzare, participareaavând însã la bazã acor-dul expres al salariaþilor”,spun aceºtia.

Referitor la cerinþelelor, poate cã acestea vorfi ascultate în funcþie decine va fi noul ministru aleducaþiei.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Echilibrare în activitate la Spitalulde Urgenþã Petroºani

I nfuzia de personal de la Petrila la Spitalulde Urgenþã Petroºani în ultimul an de

zile, a echilibrat oarecum situaþia posturilorneocupate. Însã, chiar ºi aºa, pentru o activi-tate la standardele dorite, mai este nevoie despecialiºti ºi aparaturã medicalã.

Spitalele din Valea Jiului au avut întotdeaunaprobleme în privinþa personalului ºi mai ales a lipseiacestuia. De altfel, nici anul 2012 nu se prefigureazãca fiind unul favorabil angajãrilor din acest punct devedere, doar în cazul respectãrii formulei de 7 la 1.Spitalul de Urgenþã de la Petroºani a reuºit totuºi înultimul an de zile sã-ºi mai completeze posturilelibere odatã cu transferul personalului de la Spitalulde la Petrila care s-a desfiinþat. „Odatã cu preluareapersonalului de la Spitalul de Boli Cronice de laPetrila, lucrurile s-au aºezat biniºor pentru Spitalul deUrgenþã Petroºani. S-a ajuns la nivelul maximaladmis de Ministerul Sãnãtãþii. Însã, pentru ca activi-tatea sã funcþioneze la standardele dorite, se puneîn discuþie aducerea câtorva medici specialiºti ºidotarea cu aparaturã performantã”, a declarat dr.Alin Vasilescu, managerul Spitalului de UrgenþãPetroºani.

Întradevãr, organigrama de funcþionare are anu-mite puncte nevralgice care trebuie tratate prinangajarea unor medici.

Pânã una, alta dacã în anii trecuþi se vorbea defaptul cã asistentele, infirmierele ºi chiar medicii îºiîngheaþã posturile prin concediu fãrã platã, pentru alucra în altã parte, ei bine, aflaþi cã situaþia nu s-aschimbat cu nimic. “În continuare, o parte din per-sonal este în concediu fãrã platã. Cei mai mulþi ca sãlucreze în strãinãtate, iar alþii din motive personale”,a mai spus Vasilescu. (Luiza (Luiza ANDRONACHEANDRONACHE))

S pitalul de UrgenþãPetroºani va intra în

perioada urmãtoare într-un plan de reparare ºimodernizare completã, unproiect ambiþios, care se vreagata în câþiva ani.

De acest lucru se vorbeºte ca deo necesitate de ceva timp, iaracum, încet, încet, începe sã se ºiconcretizeze. “Proiectul pentrureparaþia capitalã ºi dotareaSpitalului Petroºani, este în etapelefinale ale licitaþiei”, a declarat

Dr. Alin Vasilescu, managerulSpitalului de Urgenþã Petroºani.

Dar, este posibil ºi ca lucrãrilesã nu fie demarate anul acesta.Conducerea Spitalului are otemere, întemeiatã, de altfel.

“La astfel de licitaþii, la care valoarea este foarte mare, contes-taþiile sunt o regulã”, a mai spusVasilescu.

Conform informaþiilor de pesite-ului de licitaþii publice, val-

oarea estimatã, fãrã TVA, supusãprocedurii de achiziþie publicã estede 114.012.754 lei, echivalentul a26.648.455, 96 euro, 1euro=4.2784 la data postãriianunþului, respectiv 29 noiembrie2011.

Astfel, planul defalcat pepuncte, prevede: 1- proiectare ºiinginerie 3.583.318 lei. 2- cheltu-ieli pentru investiþia de baza:108.729.690 lei din care: a.- con-strucþii si instalaþii, montaj utilaje

tehnologice, utilaje echipamentetehnologice ºi funcþionale cu mon-taj; utilaje fãrã montaj-ascensoare -73.393.646 lei. b.- dotãri ºiaparaturã medicalã- 35.336.044lei. 3- organizare de ºantier -1.699.746 lei.

Valoarea estimatã fãrã TVA:114, 012, 754RON. Duratalucrãrilor trebuie de fie de maxim48 de luni de la data atribuirii con-tractului.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

D e câte ori aþi fostîntr-un spital ºi

vi s-a spus cã trebuiesã vã cumpãraþi sin-guri medicamentelesau materialelede uz sanitar?

Tot mai mulþioameni din ValeaJiului ºi nu numaise plâng de acestlucru, dar mediciiºi asistente dauneputincioºi dinumeri ºi spun cãasta e situaþia,Spitalul nu are de

unde. Însã, acest lucru nueste unul normal, chiardacã a devenit aproape oregulã. De ºtiut trebuie sãfie faptul cã pacienþii îºipot recupera banii la

finalul perioadei deinternare. „Se poateîntâmpla ca un anumitmedicament sã lipseascãdin farmacia spitalului ºidiscutãm aici de substanþele de bazã, demedicamentele care suntdecontate de cãtre Casade Asigurãri. Dacãlipseºte un asemeneamedicament, pacientului ise face reþetã de cãtremedicul curant, reþetã ceeste aprobatã de mediculºef de secþie. Pacientul îºicumpãrã medicamentuldupã care, cu reþeta ºi cufactura de la farmacie, seduce la serviciul economical Spitalului ºi-ºi recu-pereazã banii”, a declaratdr. Dumitra ªtefan, direc-

torul Direcþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara.

Însã, conducereaDirecþiei de SãnãtatePublicã Hunedoara maispune pacienþii trebuie sãînþeleagã bine faptul cãreturnarea banilor se facedoar în cazul medica-mentelor agreate ºidecontate de Casa deAsigurãri. “Un exemplueste cu aspirina ºi aspen-terul. Poate Spitalul nuare aspenter, pentru cãeste mult mai scump, daraspirinã sigur are. Dacãpacientul doreºte aspen-ter, aia e treaba lui, daraspirinã sigur o sã i sedea”, a mai spus Dumitraªtefan.


MECT acuzat de atitudine abuzivãîmpotriva personalului din învãþãmânt

Speranþe ºi temeri la S.U.P.

Pacienþi cu medicamentele

la decontat


P este 300 deoameni au fost

audiaþi în cazulexploziei de la minaUricani în care aumurit 5 oameni. La unan de la incident,procurorii continuã sãfacã audieri, dardosarul este aproape definal.

Potrivit procurorilor de laParchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara, maisunt doar câteva persoane deaudiat în acest dosar ºi vino-

vaþii vor fi trimiºi în judecatã.La un an de la explozia de lamina Uricani, peste 300 deoameni au fost audiaþi laParchet, iar cercetãrile sunt peultima sutã de metri.

„Nu putem spune când va figata ancheta, dar mai suntcâþiva oameni de audiat. Apoidosarul va ajunge în Instanþã.Cercetaþi pentru explozia din 5ianuarie sunt: inginerul ºef alserviciului de securitate ºi sãnã-tate al minei, ºeful staþiei deaeraj, ºeful sectorului I pro-ducþie ºi maistrul energetic”, aprecizat Adina Velescu, purtã-tor de cuvânt al Parchetului depe lângã TribunalulHunedoara.

Dosarul Uricani a fost finalizat, iar experþii InstitutuluiNaþional pentru SecuritateMinierã ºi Explozivi - INSEMEX au realizat chiar o

machetã la scarã, unde aufãcut probe ºi încercãri pentrutoate situaþiile posibile care arfi generat explozia de laînceputul acestui an.

În urma cercetãrilor s-a stabilitcã foarte multe persoane dinzona implicatã au vinã, iaraudierile s-au fãcut la sectorulelectromecanic, transport,aeraj ºi de producþie, iarresponsabilitãþile cele mai mariau fost pe partea de aeraj, pepartea de electrosecuritate.

Cinci angajaþi ai mineiUricani ºi-au pierdut viaþa însubteran în 5 februarie 2011,dupã ce a avut loc o explozie.Cei cinci, un inginer ºi 4 elec-tricieni, lucrau la un transfor-mator pe orizonul 300, cândau fost surprinºi de o puternicãexplozie.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Audierile continuã în dosarul Uricani

G erul provoacãneplãceri ºi pe

calea feratã. O loco-motivã de la minaLonea care trebuiasã cureþe ºina aderaiat în zona cimi-tirului nou de laPetrila.

Incidentul s-a produsîn momentul în care s-a încercat deschiderea

traseului pentru trans-portul huilei. Zãpadaînsoþitã de ploaie cugheaþã a blocat caleaferatã pe care cãr-bunele ajunge la ter-mocentralele beneficia-re, aºa cã s-a luatdecizia curãþãrii ºineicu ajutorul unei loco-motive, însã aceasta asãrit de pe calea fer-atã. În plus, în timpul

deraierii s-au avariat ºiimportante piese de latransmisia locomotivei,aºa cã ºina a rãmasblocatã. ReprezentanþiiCompaniei Naþionalea Huilei Petroºani auprecizat cã problemaeste gestionatã deGFR, fiind vorbadespre un incident pecalea feratã. „Noi sun-tem afectaþi doar însituaþia în care esteîmpiedicatãaprovizionarea cuvagoane goale pentruîncãrcarea producþiei.

Existã însã posibili-tatea stocãrii pro-ducþiei pentru 24 deore”, a declarat OanaStoicuþa, purtãtor decuvânt sal CNHPetroºani.CarCarmen men COSMANCOSMAN

L a Petroºani existãdoi ºomeri proveniþi

din sistemul bancar careîncaseazã în jur de 1000de lei ajutor de ºomaj ºifoºtii mineri, careîncaseazã 1424 lei.Aceºtia se pot numiºomeri fericiþi pe lângãactivii cu 650-750 leisalariu. Ghicitoare: ce emare în acest caz?Rãspuns: ºomajul.Rãspuns greºit. Corecteste: nici ºomajul, nicisalariul!

La Agenþia Localã aOcupãrii Forþei de MuncãPetroºani existã ºomericare incaseazã indemnizaþieîn coantum dublu decâtmajoritatea celor carelucreazã în sectorul privat,dar ºi la instituþii subordo-nate statului, respectiv aleadministraþiilor locale saujudeþene. De pensionari, numai vorbim. Aceºti activi auo medie a salariilor lunareîntre 650 ºi 850 lei, iar uniiºomeri norocoºi – între1000 ºi 1400 lei.

Pentru cã acestã indem-nizaþie de ºomaj are douãcomponente, este foarteimportant cât a avut salariul

în ultimele 12 luni actualulºomer. “Ajutorul de ºomajconstã în 375 de lei la carese adaugã 10 la sutã dinsalariul pe ultimele 12 luniale salariatului intrat înºomaj” – a declarat ºefulAJOFM Petroºani, IudithBabpþan.

Am aflat cã la Petroºaniexistã doi ºomeri proveniþidin sistemul bancar careîncaseazã în jur de 1000 delei ajutor de ºomaj. Clar,nici bãncile nu mai plãtescsalariaþii aºa cum o fãceaucândva. Cei mai fericiþi sepot considera cei ieºiþi dinminerit, care încaseazã1424 lei, sumã compusãdin ajutor de ºomaj –600/700 lei, la care seadaugã “venitul de com-pletare” ºi dã suma finalã,respectiv 1424 ron. Deaceastã sumã vor beneficiatimp de 20 sau 24 de luni,iar tot acest timp va fi con-siderat vechime la locul demuncã, lucru ce conteazã lapensionare.

“Ei se pot consideranorocoºi în aceste vremuride sãrãcie. Eu muncesc îndouã locuri pentru baniiãºtia ºi din ei sunt obligat

sã-mi plãtesc ºi telefonul,necesar în comunicarea deserviciu, plus naveta. Nuspun cã ei iau bani frumoºi,ci cã eu, ceilalþi la fel camine câºtigãm puþin. ªisuntem tare mulþi. Nechinuim, nu trãim ºi nuavem de ales pentru cãavem familii ºi copii. Doarcã uneori este jenant,nepotrivit când ei ni seplâng nouã cã au veniturimici. Este bine sã vedemfiecare unde ne situãm peaceastã scarã a câºtigurilordin Romania, la nivelul nos-tru” – a declarat ViorelFazakas, tehnician chimist.

“Nu este mult acest aju-tor de ºomaj, dar nici puþin.Depinde din ce partepriveºti situaþia. Eu deexemplu câºtig ceva pestejumãtate din suma asta ºilucrez ºi câte 10 ore pe zi”– a precizat Mirela Mihai,lucrãtor în administraþiapublicã.

Clar, ajutorul de ºomajnu acoperã nevoile unuiom, ca sã nu mai vorbimde cele ale unei familii, darnici un salariu de circa 700-800 ron…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

A proape de finalul acesteiluni, în Valea Jiului va

avea loc prima bursã a locurilorde muncã pentru ºomeri.Posturile vacante la acestmoment sunt aceleaºi scoase laconcurs ºi anul trecut, în jur de50, dar organizatorii burseiaºteaptã oferte ºi din parteaaltor agenþi economici.

“Prima bursã va avea lor în datade 25 februarie, începând cu ora 9,la Agenþia Localã Petroºani ºi

punctele de lucru din Vulcan ºiLupeni. În funcþie de vremea careva fi, probabil vor mai apãrea locuride muncã în construcþii. Dar, dacãvremea nu ne ajutã, lista va fiaceeaºi pe care o avem ºi în ziua deastãzi ”, ne-a declarat IudithBabþan, ºef A.L.O.F.M. Petroºani.

Anul 2012 nu a început cu veºtibune în ceea ce priveºte rata ºoma-jului în niciuna din localitãþile VãiiJiului. “ Petroºaniul ºi Petrila auîmpreunã aproape 2000 de ºomeridin totalul de 11.488 înregistraþi în

judeþul Hunedoara.Cred cã este destulde mult.

Ca ºi zonã,dacã ne com-parãm cu un altjudeþ, este mult,iar locurile demuncã suntpuþine”, a mai precizat IudithBabþan.


Am întâlnit ºi ºomeri fericiþi

Locomotivã deraiatã la Petrila

ªomeri peste limitã ºiaceleaºi locuri de muncã

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 februarie 2012 Social 76 Social

COLÞUL LUI DENIS

“Ca dascãli, ca pãrinþi, tre-buie sã fim capabili sã

ne adaptãm rapid situaþiilor,schimbãrilor de tot felul, iarpe mine faptul cã sunt pãrin-tele unui adolescent de 16ani, mã ajutã, ºi chiar mãobligã, sã fac asta… Eleviidin ziua de azi inter-acþioneazã cu Media, în general, în mod diferit faþã decum o fãceam noi sau faþã decum o facem noi. Dar mass-media, internetul, nu este unprofesor, ci doar un instru-ment” - Daniela Ciontescu,profesor de fizicã la ColegiulNaþional Mihai EminescuPetroºani.

A fi dascãl care se respectã în ziuade astãzi, nu pare deloc uºor. Am asis-tat la scene dramatice în care unii pro-fesori se plângeau de tineretul acestorvremuri, care, cu mânie sau deznã-dejde, catalogau tinerii ca fiind nein-teresaþi de studiu, de ºcoalã în general,ºi cã au un comportament deviant…De ceva vreme am urmãrit câþiva pro-fesori pe reþele de socializare, comuni-carea lor cu elevii, a elevilor cu profe-sorii, postãrile pline de tâlc ºi înþelep-ciune, de provocare la dezbatere.

Unul dintre dascãli s-a evidenþiatprin insistenþa cu care încerca sãatragã atenþia unei stãri de fapt. Ainvitat insistent la studiul unui articolnumit “Creierele generaþiei ‘digi’,setate altfel decât ale profesorilor.Cum stimulezi elevii sã înveþe”. Adicã,copiii de astãzi sunt “setaþi” sã înveþeprin imagini, film ºi tot ce presupunetehnologie. Dacã profesorii nu seadapteazã, lecþiile sunt plictisitoare ºifãrã noimã pentru elevi. Ca urmare,sãptãmâna trecutã s-a lansat ºi înRomânia proiectul “ªcoala Discovery”de cãtre specialiºti americani în edu-caþie, care i-au învãþat pe dascãliiromâni cum sã integreze resurselemedia în predare.

U n profesor updated

Daniela Ciontescu este profesor defizicã. Am abordat-o fãrã prea multãsperanþã, pãrând un om cãruia nu-ipoþi citi trãirile pe chip, iar atitudineasa pare cã este a omului care îþi cân-tãreºte fiecare vorbã, fiecare gest,lucru ce m-a dus cu gândul la filmul“Uite cine cu cine vorbeºte!”…

Surprizã! A rãspuns atât de dezin-volt ºi de neprecis setului de întrebãritrimis, dar foarte dinamic. Acest lucrudovedeºte o fire care freamãtã, care îºiiubeºte meseria, tinerii ºi oamenii îngeneral ºi care are multe de comuni-cat. Ca urmare, am renunþat la ideeaunui interviu ºi am lãsat textul aºa cumne-a fost remis pentru a nu-i alteramesajul…

“Ma simt onoratã, dar cu greuvorbesc despre mine. Mã descurc maibine, cred, atunci când vorbesc desprefrumuseþea meseriei mele sau despreelevii mei.

Sa vedem...Predau fizica de 20 de ani…

Doamne, când scriu “20 de ani” parcãvorbesc despre altcineva, ºi asta pen-tru cã mã simt la fel ca acum 20 deani, cu aceleaºi emoþii la început de anscolar, la sfârºit de an scolar; cuaceeaºi plãcere ºi bucurie în fiecare zi

atunci când intru la clasã, atunci cândsunt în mijlocul elevilor mei.

În cei 20 de ani, am predat la toateformele, specializãrile, ciclurile deînvãþãmânt: Liceul Teoretic Lupeni (6ani), Colegiul Tehnic Dimitrie LeonidaPetroºani (5 ani), ªcoala GeneralãI.G.Duca Petroºani (8 ani), iar de doiani la Colegiul Naþional MihaiEminescu Petroºani. De la fiecare uni-tate de învãþãmant, de la fiecare coleg,am învãþat câte ceva, de la fiecareelev, indiferent de vârsta sau cerinþeeducative, am învãþat câte ceva”.

“Mass-media, internetul,nu este un profesor, ci

doar un instrument” “Cred cã este foarte important, ca

dascãl, sã iubeºti, sã ajungi la sufletulelevilor pentru ca cele împãrtaºite detine sã ajungã acolo unde trebuie: laei, la elevi, ºi nu oricum, ci cu plãcereºi degajare, nu cu ameniþãri ºi stres.Nu cred cã a fi un dascãl exigentînseamnã neapãrat cã trebuie sãinspiri teama. Un dascãl trebuie sã fieexigent în primul rând cu el însuºi, tre-buie sã fie deschis atât pentru a dãrui,cât ºi pentru a primi, pentru a asculta.

Ca dascãli, ca pãrinþi, trebuie sãfim capabili sã ne adaptãm rapid situ-aþiilor, schimbãrilor de tot felul, iar pemine faptul cã sunt pãrintele unui ado-lescent de 16 ani, mã ajutã, ºi chiarmã obligã, sã fac asta. În special pen-tru cã elevii, tinerii de azi sunt diferiþide tinerii care eram noi, sunt diferiþifaþã de elevii de acum 15 ani. Este ºifiresc sã fie aºa, pentru cã ºtiinþa ºitehnologia au evoluat, iar orizontul lors-a deschis dintr-o datã ºi foarte mult.Ei sunt în contact permanent cu tot ceeste nou, bun sau mai puþin bun, prinintermediul internetului. Elevii din ziuade azi interacþioneazã cu Media, îngeneral, în mod diferit faþã de cum ofãceam noi sau faþã de cum o facemnoi. Dar mass-media, internetul, nueste un profesor, ci doar un instru-ment.

Rolul nostru, al pãrinþilor, aldascãlilor este de a-i îndruma, iarindrumarea trebuie sã fie sugeratã într-un mod cunoscut ºi indrãgit de

tinerii de azi, iar pentru asta, cred cãar trebui sã fim capabili sã ne adaptãmrapid ºi din mers pentru cã, altfel, numai putem ajunge la ei, la tineriiînvãþãcei; ne pierdem pe undeva, ºi eide noi, ºi noi de ei. Iar pentru unii din-tre elevii nostri, pierderea asta poateînsemna un dezechilibru, poate însem-na chiar renunþarea la ºcoalã”.

”Este o onoare ºi o mândriesã fiu dascãlul lor”

“De aceea, a fi dascãl nu înseamnãdoar a intra la orã ºi a-þi expunecunoºtinþele, cerând apoi ca elevul sãreproducã ce ai transmis. Pentru mine,a fi dascãl înseamnã a descoperifiecare elev, a descoperi dincolo deceea ce se vede. A fi dascãl nuînseamnã a-mi desfãºura doar “normadidacticã de predare de 18 ore” (sãfolosesc ºi eu limbajul de lemn), ci ºiimplicarea, alãturi de elevii mei, în alteactivitãþi extraºcolare, în derulareaunor proiecte care sã-i implice efectiv,proiecte stabilite împreunã cu ei, înfuncþie de nevoile, pasiunile ºiprovocãrile lor, fie cã este vorbadespre fizicã (ºtiinþe, în general),fotografie sau artã, proiecte departeneriat local, naþional sau inter-naþional. Pentru cã tinerii din ziua deazi se plictisesc extrem de repede, aunevoie de provocãri, ºi nu oricum, ciîntr-un mod în care sã-i atragã. Oriasta presupune timp, ascultare,cãutare, dãruire, deschidere cãtre nou.

Iar eu, ca dascãl, pot spune cã amparte de noi provocãri în fiecaremoment. ªtiu cã acum veþi spune:“Fireºte, doar predai la cel mai bunColegiu, unde elevii sunt de elitã”. ªida, este adevarat, elevii mei sunt extra-ordinari! Sunt, aºa cum ei au spus-o cumândrie la un post de radio, “liceenifull time”. Este o onoare ºi o mândriesã fiu dascãlul lor. Dar nu am predatdintotdeauna doar la clase de elitã. Ampredat la toate formele ºi ciclurile deînvãþãmânt ºi, de fiecare datã, cuaceeaºi bucurie ºi plãcere. Poate doarpentru cã îmi iubesc ºi îmi respect atâtmeseria, cât ºi pe elevii mei. ªi maicred cã un rol important în meseria dedascãl îl are respectul reciproc ºi

încrederea, iar niciunul dintre acestelucruri nu se obþine uºor.

Dar m-a luat „valul” ºi nu cred cãam rãspuns tuturor întrebãrilor, punc-tual. Sã vedem…”

T risteþi profunde ºi bucu-ria iubirii

„Credeti cu adevãrat cã seriile deelevi care trec astãzi prin mâna dum-neavoastrã sunt viitorul mai bun alRomâniei?

Cred cã fiecare generaþie ar trebuisã fie formatã, îndrumatã, astfel încâtsã poatã deveni un viitor mai bun, oriacest lucru se poate face doar dacã ceicare îi formeazã au viziune, audeschidere spre viitor, se preocupã sãînteleagã ce înseamnã un viitor maibun ºi sunt capabili sã le ofere tinerilortoate aceste experienþe ºi informaþiiîntr-un mod care sã fie înþeles ºiacceptat, care sã fie în concordanþã culumea în care trãim.

Apoi: „care au fost cele mai dificilemomente, dar ºi cele mai remarcabilepe relaþia cu elevii ?”

Momente dificile… nu ºtiu… Celemai grele ºi dureroase momente suntatunci când vezi tristetea în ochii unuicopil, atunci când are un eºec, oricâtde mic, atunci când pierde pe cinevadrag sau când este bolnav. Trãieºti alã-turi de ei, simþi tristeþea alãturi de ei ºitrebuie sã fii tare, sã gãseºti puterea dea spune ºi de a face ce trebuie pentrua-i alina suferinþa.

Momente remarcabile? Prea multe!Atunci când elevii tãi te privesc cubucurie, când vezi în ochii lor respectºi iubire… atunci când spun miraþi: „S-a sunat de ieºire? Deja? Ce repedea trecut ora!”… atunci când primeºtivestea unei realizãri a lor, a uneibucurii… atunci când þi se spune, chiarºi dupã ani ºi ani: „Mulþumesc, doam-nã profesoarã!”

Pentru cã eu chiar cred cã „Teîmbogaþeºti prin ceea ce dãruieºti ºi îþiîmbogãþeºti însãþi putinþa de a dãrui”(Antoine de Saint Exupery).

Nu ºtiu dacã aceste rânduri suntceea ce asteptaþi dumneavoastrã. Suntdoar gândurile unui profesor careiubeºte sã fie Dascãl”.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Elevii “setaþi” sã înveþe prin tehnologie– provocarea dascãlilor

Îndemnizaþia pentruhrana adulþilor ºi a copi-

ilor instituþionalizaþi înjudeþul Hunedoara a fostmajoratã. Solicitarea a veniidin partea Direcþiei Generalede Asistenþã Socialã ºiProtecþia DrepturilorCopilului Hunedoara ºi aprimit girul ConsiliuluiJudeþean.

Sumele alocate pentru hrana copi-ilor ºi adulþilor instituþionalizaþi aurãmas nemodificate de mai bine detrei ani, în timp ce preþurile au sãrit înaer între timp. Chiar ºi aºa, reprezen-tanþii DGASPC spun cã trebuie sãasigure beneficiarilor sãi o alimentaþiecorespunzãtoare din punct de vederecalitativ ºi cantitativ þinând cont devârstã, nevoile ºi preferinþele benefi-ciarilor, în conformitate cu legislaþia învigoare.

In anul 2008, Guvernul României aadoptat Hotãrârea nr.421/2008privind stabilirea nivelului minim alalocaþiei zilnice de hranã pentru con-sumurile colective din instituþiile publice de asistenþã socialã. Conform

acesteia, suma alocatã pentru hranãîn instituþiile publice de asistenþãsocialã este de 6 lei/zi pentru pentrucopiii între 0-6 luni, 6 – 12 luni ºi 1 –4 ani; 8,3 lei/zi pentru copiii între 4 –18 ani ºi tinerii între 18 – 26 ani,respectiv 8,3 lei/zi pentru beneficiariiadulþi persoane cu handicap ºi per-soane vârstnice. În actualul context,reprezentanþii DGASPC Hunedoaraau menþionat cã valoarea actualã aalocaþiei zilnice de hranã nu este sufi-cientã pentru achiziþionarea ali-mentelor astfel încât beneficiarilor deservicii sã le fie asigurat minimulcaloric necesar pentru dezvoltarea fizicã ºi psihicã. Iar consilierii judeþeniau decis majorarea sumelor cu 2 lei.Noul cuantum este de 8 lei/zi/benefi-ciar pentru copiii între 0-6 luni, 6 –12 luni ºi 1 – 4 ani ºi respectiv 10,3lei/zi/beneficiar pentru copiii între 4 –18 ani ºi tinerii între 18 – 26 ani,pentru beneficiarii adulþi persoane cuhandicap ºi persoane vârstnice.

La 31 decembrie 2011, în evidenþaDirecþiei Generale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia DrepturilorCopilului Hunedoara se aflau 999 debeneficiari,din care 446 adulþi ºi 553minori instituþionalizaþi.


N avetiºtii din ves-tul Vãii Jiului

trebuie sã plãteascãmai mult la trans-portul în comun.Începând de sâmbãtã,firma ZMK, cea caredeþine licenþa detransport interurbanîn Valea Jiului, pre-cum ºi pe relaþiaPetroºani – Deva, amajorat tarifele latransportul pe rutaPetroºani-Uricani.

Creºterea de preþeste de 50 de bani faþãde preþul iniþial, iaraceasta este singuraoperatã de firma detransport.

Unii cãlãtori se aratãînsã nemulþumiþi. “Estegreu, vã daþi seama. Facnaveta zilnic ºi din 430de lei cât câºtig pe lunã,eu de-abia mã descurc”,a afirmat o cãlãtoare.

Pe ruta Petroºani –Petrila- Lonea- Cimpa,costul unui bilet esteacelaºi. De altfel, nicipreþul unui bilet detransport local înPetroºani, din PiaþaVictorie pânã înAeroport, nu a fostmodificat.

LuizaLuiza

ANDRONACHEANDRONACHE

Bani mai mulþi pentru asistaþi

Bilete mai scumpe

P DL Hunedoara con-siderã cã decizia

premierului Emil Bocreprezintã un gest dematuritate politicã a unuiom care a pus stabilitateanaþionalã mai presusdecât demersurile politiceale unora sau altora.

“Nici noi, politicienii, nutrãim într-o altã sferã, într-oaltã dimensiune decât cea arealitãþii înconjurãtoare.

Maximul suportabilitãþiiresimþit în ultima perioadã afost mai evident la popu-laþie, nu pentru cã noi nuam avea aceleaºi lipsuri, cimai degrabã pentru cã noi

avem alt volum de infor-maþie care ne-a ajutat sãînþelegem mai uºor fiecarepas fãcut de guvernanþi.

Nu analizez decizia primu-lui ministru, dar continui sãcred cã deciziile luate deGuvernul Boc, incontestabildure, au fost unele impusede contextul economicintern ºi european ºi auurmãrit în primul rânddevansarea unor situaþii carear fi fost cu adevãrat dra-matice la scarã naþionalã,dacã ar fi fost amânate înmod ilogic”, a spuspreºedintele PDLHunedoara, Dorin Gligor

Organizaþia PDLHunedoara va susþineîntotdeauna un pachet

de mãsuri guvernamen-tale care vor apãrainteresul naþional alRomâniei ºi alromânilor.

“Am susþinut acestGuvern cu convingerea ca înacest mod este apãratinteresul naþional. Aceastarãmâne prioritatea oricãreiguvernãri raþionale ºimature. Iar noi vom susþinerealitatea societãþii, a oame-nilor asupra cãrora se rãs-frâng deciziile guvernãrii,dar ºi a instituþiilor careajutã la funcþionarea soci-etãþii. Nu le putemdespãrþi”, a mai spus Gligor.

Biroul de presã alBPJ Hunedoara la PDL

Organizaþia PDL Hunedoara va susþine toate mãsurile

guvernamentale care apãrã interesul naþional

L uni, 6 februarie,Emil Boc a anunþat

cã a decis sã-ºi depunãmandatul de prim-mi-nistru. Fostul premier a precizat cã a luataceastã decizie pentru a„detensiona situaþiasocialã” dar ºi pentru anu influenþa „stabili-tatea economicã a þãrii”.

În acest timp, printrelocuitorii municipiului Petroºani,foarte puþini dintre ei fiindprezenþi în stradã la mani-festãrile nocturne în cadrulcãrora s-a cerut demisiapreºedintelui sau a premierului,pãrerile sunt împãrþite.

Unii dintre ei sunt de acordcu gestul premierului, alþii susþincã acesta trebuia sã-ºi ducã laîndeplinire mandatul.

„Bine cã s-a dus! Nu amfost la manifestaþiile dinstradã, pentru cã sunt bãtrânºi bolnav, dar, i-am susþinutdin toatã inima pe cei care i-au cerut demisia. Dacã arpleca ºi preºedintele Bãsescuar fi nemaipomenit!”, a spusun pensionar CFR care stãtea lacoadã sã-ºi ridice permisele decãlãtorie valabile pe anul în

curs. „Mamã, nu mã intereseazã

cã a plecat Boc, nici nu ºtiucine-i ãsta! A plecat unul, o sãvinã alþii, la fel ca el. Noi o sãtrãim la fel ca ºi pânã acuma.Adicã, prost!”, a declarat ofemeie din Cartierul Colonie.

„Trebuia sã-l lase sã-ºi ducãmandatul la bun sfârºit! Bun,

rãu, oricum o fi fost, mai aveadoar cîteva luni ºi veneaaltcineva. Bineînþeles, tot de-ailor dar, dar mãcar era unuldin, aºa-zisa, opoziþie. Vreausã-i vãd pe cei care i-au cerutdemisia ce vor face pentruîmbunãtãþirea vieþii noastre, acelor de rând!”, a precizat unalt bãrbat, întâlnit pe strada

principalã din Petroºani.„ªtiþi bancul ãla cu furni-

cile? Dacã nu, vi-l spun eu!Cicã unul este legat la unstâlp ºi este uns cu miere. Peel se urcã sute de insecte care,odatã cu mierea, ciugulesc ºicarnea de pe el. Apare un omºi-l curãþã de „nãvãlitori” dar,cel pus la „zid” începe sã seplângã, în loc sã se bucure!„Le-ai dat jos pe cele dejasãtule ºi se vor urca pe minealtele flãmânde”, spune cel„rãstignit”. Cam aºa va fi ºi cuviitorul prim-ministru. Va veniunul foarte flãmând, pus pecãpãtuialã, care ne va usca detot”, a precizat un bãtrân dinPetroºani.

În parantezã fie spus, colegiide partid ai fostului premier s-au declarat a fi solidari cuacesta ºi cu gestul sãu. Pânãuna-alta, preºedintele þãriiurmeazã sã numeascã un nouprim-ministru. Cine va fi acesta,rãmâne de vãzut...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Marti, 7 februarie 2012 Politic 98 Politic

P remierul Boc a decisluni sã depunã manda-

tul Guvernului, motivându-ºi decizia ca fiind “pentru adetensiona situaþia politicãdin þarã, dar ºi pentru a nupierde ceea ce românii aucâºtigat cu atâtea suferinþe”.

Emil Boc a declarat ca ahotãrât sã demisioneze pentrucã el nu se agaþã de putere, ºi afãcut apel la maturitatea claseipolitice sã treacã rapid prinParlament un , deoarece “pentru þarã este important sãavem stabilitate”.

Premierul Emil Boc a precizatcã va urma toþi paºii procedu-rari, mai exact el îºi va depunedemisia la ºi la Parlament.Liderii politici din Hunedoara,atât cei de la Putere cât mai alescei din Opoziþie se aºteptau la oastfel de reacþie a premieruluidat fiind situaþia României dinultima perioadei ºi a lipsei deîncredere din partea românilorde care se mai bucurã PD-L.Preºedintele PNL Hunedoara,Ioan Mircea Moloþ susþine cãs-a produs exact o parte din ceau cerut românii în stradã, ºiurmeazã ca ºi preºedinteleTraian Bãsescu sã-ºi dea demisia

“Premierul Boc a depus mandatul Guvernului. Era ochestiune de aºteptat din parteaunui guvern remarcat prin min-ciunã, incompetenþã ºi corupþie.Din aceastã cauzã cetãþenii auieºit în stradã ºi au solicitatdemisia guvernului ºi apreºedintelui. Prima solicitare s-a materializat, urmeazã cea de-a doua”, a declarat Ioan Mircea Moloþ.

Preºedintele PD-L DorinGligor susþine cã demisia pre-mierului Emil Boc erade aºteptat ºi este unlucru corect din punctde vedere al neîncrederiiîn faþa românilor. “Dinpunct de vedere a situ-aþiei generale, a încre-derii de care se maibucurã în faþa românilorrezultatã în urmaaplicãrii mãsurilor dereformã este un lucrucorect. Dacã este însãbine sau rãu doar timpulo va demonstra. Noi

ne-am mai dorit astfel de lucruriºi dupã ce am chibzuit am vãzutcã nu a fost bine. Dar cum vãspuneam, din punctul de vedereal neîncrederii în Guvern este unlucru corect”, declarã DorinGligor.

Senatorul PSD de ValeaJiului, Cosmin Nicula sperã cademisia lui Emil Boc sã-l facã pepreºedintele Traian Bãsescu sãaccepte alegeri anticipate.“Demisia Guvernului Boc esteun lucru foarte bun ºi sper ca la

consultãrile care vor avea locastãzi (nr: ieri), Traian Bãsescusã accepte ideea cã românii numai doresc PD-L ºi nu-l maidoresc nici pe el. Sper capreºedintele Bãsescu sã acceptealegerile anticipate în luna mai”,declarã Cosmin Nicula.

Preºedintele PRMHunedoara, Costel Avram este

de pãrere cã prin demisiaGuvernului Boc a câºtigatdemocraþia dar va pierde eco-nomicul. “A câºtigat democraþiaºi politicul, dar, în schimb, apierdut economicul. Pe perioadaasta nu se schimbã Guvernul.Nu sunt sigur cã fac mai multalþii”, a declarat Costel Avram.

Deputatul PSD de ValeaJiului, Cristian Resmeriþãconsiderã cã gestul premieruluieste normal ºi aºteaptã un viitorguvern care sã fie aplecatasupra problemelor românilor. “Consider cã este un lucru nor-mal, cerut de majoritatea popu-laþiei, inclusiv de locuitorii dinValea Jiului. Acest lucru s-avãzut prin protestele oamenilor.Popularitatea de sub 10 pro-cente de care se mai bucurã PD-L aratã clar cã Boc ºi PD-L numai este dorit. Rãmâne de vãzutce v-a urma, iar eu sper cã vaveni un Guvern care sã fie maiatent la problemele românilor”,declarã Cristian Resmeriþã.

Preºedintele UNPRHunedoara, Mihail Rudeanucrede cã demisia Guvernului Boceste un lucru bun pentru stabili-tatea României. “ Consider cãeste bine pentru stabilitateaeconomicã a României ºidemonstreazã cãdemocraþia de stradãfuncþioneazã. Acum se lasãloc partidelor din Opoziþiesã vinã cu programele lorviabile ºi sã demonstrezecã pot scoate þara dincrizã”, declarã MihailRudeanu. PreºedinteleTraian Bãsescu urmeazã cadupã consultãri sã facã onouã nominalizare la ºefiaExecutivului.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Liderii politici din Hunedoara aprobã demisia premierului Boc

Mircea Ioan Moloþ: “O chestiune de aºteptat a unui Guvern remarcat prin

minciunã, incompetenþã ºi corupþie”

COMUNICAT DE PRESÃ

Filiala judeþeanã Hunedoara a PartiduluiPoporului – Dan Diaconescu (PP-DD) vã invitãla

Conferinþa judeþeanã a partidului, care va avea loc duminicã, 12 februarie

2012, începând cu ora 10:30, în Sala micã(bibliotecã) a Casei de Culturã ”IonDulãmiþã” din Petroºani.

Pe ordinea de zi a Conferinþei judeþene vafigura alegerea conducerii judeþene a partidului.

Data acestei conferinþe a fost stabilitã decãtre Biroul Permanent Judeþean al PP-DDHunedoara pe data de 17 ianuarie 2012 ºicomunicatã conducerii celor 42 de organizaþiilocale PP-DD, înfiinþate legal ºi validate decãtre Biroul Permanent Judeþean.

Biroul Permanent Judeþean alPartidului Poporului – Dan Diaconescu

Boc a plecat! Se pregãteºte un alt... Boc

A u protestat zileîn ºir în faþa

primãriei, pe strãzi,ori pe paginile defacebook, iar acumexalteazã la auzulveºtii cã Emil Boc a“abdicat”.

“Cicã, e coadã la ban-comate. :)) Se scot banipentru ca românii sã-ºifacã cinste reciproc pentru “dislocarea”,deloc uºoarã, a lui Boc”–aºa sunã primul banc dedupã anunþata demisie apremierului.

Sunt oameni pe facebook, care deja îl vãdcerºind pe strãzi pe pre-mier, în timp ce alþii îl vãdcu Elena Udrea, prostindîntr-un fel „ciumpalacii”,cu referire la cei care auprotestat pentru a-i cere

demisia. Alþii îl înfãþiºeazã pe

Emil Boc într-o ipostazãilarã cu preºedinteleTraian Bãsescu, cãruia i seînfãþiºeazã pentru „sãrutulde adio”. ªi ca sã revenimîn actualitate, o ultimã ca-

ricaturã ni-i înfãþiºeazã peEmil Boc ºi TraianBãsescu, ultimul îngropân-du-l în zãpadã pe fostul-premier. Iar poezia a fost

deja „uploadatã”. „Dacãninge ºi e ger /Apelati lapremier/ Cã tot a rãmasºomer.”


Boc ºi demisia aºteptatã...

7 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Sunteþi tentat sã vã angajaþi în maimulte activitãþi în acelaºi timp.Nerãbdarea ºi nervozitatea vã potreduce randamentul. Fiþi foarte atentîn activitatea profesionalã, pentru aevita întârzierile ºi greºelile, care vãpot atrage reproºuri din parteaºefilor.

Aveþi tendinþa de a deveni impulsiv.Fiþi prudent în tot ce faceþi. Dupã-amiazã primiþi o sumã importantã debani. S-ar putea sã fie vorba despreo recompensã pentru rezultatelebune pe plan profesional. Însã dacãrezultatele întârzie sã aparã nu ecazul sã vã pripiþi.

Se anunþã o zi tensionatã, din cauzacolaborãrii dificile cu un partener deafaceri. Se pare cã aveþi opiniidiferite în ceea ce priveºte oinvestiþie importantã. Temperaþi-vãimpulsivitatea. Dacã reuºiþi sã evitaþio ceartã, situaþia se va rezolva înscurt timp.

Este posibil sã aveþi probleme desãnãtate din cauza oboselii acumulateºi a stãrii de tensiune în care vãaflaþi. Ar fi bine sã reduceþi ritmul demuncã ºi sã vã dozaþi efortul. Deasemenea, evitaþi luarea deciziilorimportante în domeniul afacerilor.Orice greºealã vã poate afecta.

Se pare cã nu sunteþi în apele dum-neavoastrã. Nu vã asumaþi noiresponsabilitãþi, pentru cã riscaþi sãvã irosiþi energia. Sunteþi predispusla stãri depresive ºi accidente vascu-lare. Pãstraþi-vã calmul! Viaþa estefrumoasã, frumuseþea ei poate fiobservatã abia când existã echilibru.

Relaþia cu partenerul de viaþã aretoate ºansele sã se îmbunãtãþeascã.De asemenea, este posibil ca acestasã aibã o realizare de care vã veþibucura împreunã. Aceastã zi se vadovedi a fi una destul de bunã pentrua te pune de acord cu rudele apropi-ate asupra unor chestiuni de interes.

S-ar putea sã aveþi o discuþie aprinsãcu o persoanã tânãrã ºi sã spuneþicuvinte jignitoare la adresa acesteia.Existã pericolul sã fiþi implicat într-unaccident de circulaþie. Amânaþi cãlã-toriile cu autoturismul. Evitaþi specu-laþiile financiare! Aceastã zi e nefa-vorabilã pentru acþiuni de anvergurã.

Deºi treceþi printr-o perioadã dificilãpe plan financiar, reuºiþi sã rãmâneþioptimist ºi încercaþi sã vã mobilizaþipartenerii de afaceri. Sunteþi predis-pus la accidente. Daþi dovadã de pru-denþã în tot ce faceþi. Aceastãperioadã va fi depãºitã cu succes înzilele ce urmeazã.

Se pare cã deveniþi irascibil din cauzaschimbãrilor de program. Dacã nu vãtemperaþi nervozitatea, riscaþi sã stri-caþi relaþiile cu colegii de serviciu ºicu partenerul de viaþã. Concentraþi-vã asupra activitãþilor ce nu suportãamânare! Evitaþi speculaþiile de oricefel. Fiþi mult mai calm.

V-aþi propus sã faceþi ceva folositorpentru casã. Puteþi sã vã bazaþi peintuiþie. În partea a doua a zilei s-arputea sã aveþi mici probleme desãnãtate, trecãtoare. Acordaþi maimult timp odihnei ºi relaþiilor senti-mentale. Stabiliþi-vã prioritãþi clare înceea ce aveþi de fãcut.

În prima parte a zilei, sunteþinemulþumit de tot ce se petrece ºiaveþi tendinþa de a contrazice petoata lumea. Acordaþi mai multãatenþie familiei ºi, mai ales,partenerului de viaþã. Împreunã,puteþi rezolva o problemã financiarã.Nu cedaþi impulsurilor de moment.

Deveniþi irascibil din cauza surmena-jului. Evitaþi activitãþile care necesitãefort ºi putere de concentrare. Puteþisã vã ocupaþi de probleme casnice.Nu rãspundeþi la provocãrile unuibãrbat mai în vârstã! Cel mai indicatar fi sã vã ocupaþi de lucrurile minoreºi sã nu vã aruncaþi în speculaþii.


Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem parteneriipe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

R omânia, implicitºi Valea Jiului,

au intrat în Europacare ne aºtepta „cubraþele larg deschise”ºi bineînþeles, cunumeroase alte„avantaje” destinateregãsitului poporromân.

Odatã cu intrareaEuropei în România, pelângã faptul cã româniiau intrat cu salariile lor

tot mai jenante, iareuropenii au venit cupreþurile ºi cerinþele lor,naþiunea românã a con-tribuit ºi ea la dezvoltareapatrimoniului cultural,economic ºi social european.

Astfel, o datã cu„românii” au fost dusespre vestul european ºicâteva trãsãturi specificeBalcanilor, printre aces-

tea, la loc de cinste,aflându-se lipsa de civilizaþie necesarãvieþuirii în condiþii umaneîn secolul XXI.

La acest punct, ValeaJiului se aflã printrezonele fruntaºe ale þãrii,cel puþin în ceea cepriveºte lipsa crasã aigienei personale. Astfel,în prezent, municipiulPetroºani este singura

localitate din Vale înapartamentele cãreia maicurge (tot anul) la robi-nete apã caldã provenitãdin sistemul centralizat defurnizare a apei caldemenajere.

În rest, în Bãniþa,Petrila, Aninoasa,Vulcan, Lupeni ºi Uricanifiecare cetãþean euro-pean încãlzeºte apa„lavabilã” în funcþie de

posibilitãþile materiale,prin utilizarea de boilere,centrale pe gaz, sobe,aragazuri sau, în tot mainumeroase cazuri...deloc.

În acelaºi timp, pentrutot mai mulþi dintrelocuitorii Vãii, cel mai utilizat obiect de toaletãpersonalã a rãmasarhaicul lighean. Au vrutUE, au vrut libertate ºicivilizaþie ºi fac bãiþã totîn lighean ca pe vremea„împuºcatului”. Mulþi seplâng cã odraslele loraduc de la ºcoalã pãduchiºi râie dar nu se gândesccã tocmai acasã nu au cele trebuie pentruîntreþinerea igienei personale.

În parte, este ºi vinalor dar ºi a celor care seocupã de „bunul mers

înainte” al societãþiiromâneºti.

Adicã al guvernanþilor,cei care stabilesc preþulgigacaloriei, unul descu-rajant pentru tot maimulþi oameni. Astfel,datoritã preþurilor, douãlocalitãþi din Valea Jiuluicare puteau beneficia deapã caldã furnizatã determocentrala dinParoºeni pe timp devarã, de ani buni, solicitãsistarea acesteia. Singuralocalitate branºatã lareþea ºi în care sefurnizeazã apã caldãmenajerã de-a lungulîntregului an estemunicipiul Petroºani. Ce-i drept ºi aici circa66% dintre apartamenteau fost debranºate, dar,aproape 15.000 deoameni mai utilizeazãapa caldã venitã de laParoºeni.


A cest articoltrebuia sã aparã în

numãrul de ieri. Ce s-aîntâmplat ieri, pe mine numã impresioneazã. Mãghidez dupã vechea vorbãromâneascã „Schimbareaºefilor, bucuria proºtilor”.Oricum, nu-mi schimbamopinia. Habar n-avem noice ne va aºtepta!

L-am cunoscut - dintr-unreportaj TV bunicel – perãzvrãtitul singuratic de la Baiade Arieº. „Un om necãjit”,vorba lui Sadoveanu. Amãrâtulstã într-un fost cãmin denefamiliºti ºi trãieºte din fiervechi adunat dintre dãrâmã-turile fostelor fabrici comuniste,

n-are curent ºi nici apã curatã,mãnâncã ce-apucã pe undeapucã. Continuã sã protestezezilnic. El singur, în faþaprimãriei. Chestia e cã, vigilente, autoritãþile posteazãlângã el doi jandarmi, care ºiãia, sãracii, n-au nici o vinã.Cum românul e frate cu ban-cul, a ºi apãrut o poantã.. Cicããla de la Baia de Arieº cântãzilnic, chiar dacã e singur „Noide-aicea nu plecãm – nuplecãm acasã!”. Drept e, ºi jandarmii trebuie sã stea acolo.Dincolo de cinismul anecdotei,parcã acest caz ar trebui sã nepunã pe gânduri. Numai sã nucãdem pe gânduri ºi sãrãmânem acolo...

Ce trebuie remarcat, înaceastã iarnã a protestelor, este

diversificarea formelor ºimijloacelor prin care oameniiîºi manifestã nemulþumirile, lim-bajul colorat ºi mesajele de pepancarte, care dovedesc, dacãmai era nevoie, cã suntem unpopor (sau populaþie?) vesel ºiplin de umor.

Remarcabil, cu adevãrat, afost modul în care tânãrul lec-tor universitar cu nume predes-tinat – Crãciun – s-a exprimatîn Parlamentul European ºi,mai nou, pe la toate televiziu-nile. Cine a avut ºi are urechisã audã, cine a avut ºi poatemai are cap, sã înþeleagã. Dar, cu o floare nu se faceprimãvarã...

Mocnesc în mine câtevaexpresii, pe care, din respectpentru dumneavoastrã, cititorii,

nu pot sã le ºi scriu(cred cã ºtiþi!)despre mãgãria astacu greva parlamen-tarã. Pãi, de-asta i-am trimis noi peãºtia acolo, sã facãgrevã? Dacã nu-s înstare, sã plece nenede-acolo ºi, vorbaãlora de pe stadion„Lasã-ne, lasã-ne...!”. Chiaraº fi curios, ãºtiacând sunt în grevãîºi iau indemnizaþia?Ce gogoriþã mai eºi asta cu greva parlamentarã? Cum adicã, ãºtia auajuns ca sindicatelede pe vremeacomuniºtilor, careerau ca testiculele,deci participau darnu se bãgau?

Sã n-o mai lungesc, cred cãprotestul rãzvrãtitului solitar dela Baia de Arieº e mai încãrcatde semnificaþii decât greva par-

lamentarilor. Pentru care multmai onorabil era sã-ºi deademisia ºi sã plece. Dar aþivãzut dumneavoastrã câine sãplece de la mãcelãrie?


VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Rãzvrãtitul singuratic ºi câinii de la mãcelãrie...

C riza, nervii, stresul, lipsu-rile, guvernanþii ºi bolile

bagã în mormânt tot mai mulþiromâni. Ca dovadã stã ºi faptulcã în doar 10 ani (potrivitdatelor ultimului recensãmânt)aproape 3 milioane de româniau dispãrut de la apel.

Singura parte bunã este cã sicriesunt destule, pentru toþi ºi la preþuriaccesibile. În timp cecel mai ieftin coºciugare valoarea de doar5 milioane de leivechi, cel mai binedotat poate ajunge ºipânã la 40 de mili-oane. Deºi este totdin lemn de brad, unastfel de sicriu aredouã uºi plus multealte facilitãþi.

Poate fãrã nicio

legãturã cu lovitura sub centurã aplicatã de cãtre guvernanþi, prinmajorarea preþurilor ºi scãdereasalariilor, în Petroºani numãrul deceselor înregistrate a crescutsimþitor.

Astfel, dacã într-o lunã obiºnuitãerau înregistrate în medie 35 dedecese, numai în ultima decadã alunii ianuarie, numãrul celor care auscãpat de problemele cotidiene afost de 20.

În cazul unui deces, AsociaþiaPensionarilor din Petroºani asigurãmembrilor cotizanþi muzicã, trans-port, toate celelalte servicii ºibineînþeles, un sicriu. Chiar dacã ceimai mulþi dintre petroºeneni preferãpentru ultimul drum un copârºeumai ieftin, datoritã sãrãciei, maiexistã ºi cereri pentru sicriele decâteva zeci de milioane de lei vechi.Nu de alta, dar, par mai confortabile…

În acelaºi timp, de lamagazinele de pompefunebre amplasate înpreajma Spitalului deUrgenþe, poate fi achiziþionatã ºiîmbrãcãmintea nece-sarã ultimului drum. Cu doar douã milioanede lei vechi se poatecumpãra un costum,pantofi, precum ºilenjeria intimã.


Dacã multe ne lipsesc, mãcar avem sicrie…

Cu ligheanul, prin Europa...


Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

Nici judeþul Hunedoaranu face notã discordantãde la aceastã avertizare,drept pentru carereprezentanþii ConsiliuluiJudeþean au instituitcomandamentul de iarnãpentru a interveni lacurãþarea drumurilorjudeþene.

Drumurile din judeþulHunedoara sunt curãþateºi întreþinute de un grupde patru firme care aucâºtigat licitaþia la CJHunedoara. Potrivitpreºedintelui instituþie,Mircea Ioan Moloþ,reprezentanþii celor patrusocietãþi sunt în alertãpentru a curãþa dru-murile.

“Reprezentanþii celorpatru societãþi sunt

pregãtiþi pentru a curãþadrumurile. Dacã existãprobleme în trafic, rogcetãþenii sã se adresezeConsiliului (Judeþean).Totodatã le vom pune ladispoziþie numerele detelefon ale celor patrufirme”, a declaratpreºedintele CJHunedoara, Ioan MirceaMoloþ.

Contractul pentruîntreþinerea ºi curãþareadrumurilor judeþene atâtpe timp de iarnã cât ºi petimp de varã a fostatribuitã la patru societãþi.Astfel, drumurile judeþenedin Valea Jiului suntîntreþinute de societateaomului de afaceri dinLupeni, Emil Pãrãu. Lotulal doilea care cuprinde

sectorul de drum întreHaþeg ºi Hunedoara afost câºtigat de cei de laDrupo. Porþiunea Deva –Brad – Pãuliº va ficurãþatã de TransConstruct Import Export,iar drumurile judeþene dela Orãºtie de VivaConstruct.

Conform docu-mentelor de la ConsiliulJudeþean Hunedoara,întreþinerea ºi curãþareadrumurilor judeþene pe operioadã de 4 ani esteestimatã la suma de92.489.426 de lei. Existãînsã ºi posibilitatea casumele sã sufere modi-ficãri în funcþie de nece-sitãþile din contractulcadru.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Deszãpezire non–stoppe drumurile judeþene

C omitetul de iarnã de la Consiliul Judeþean Hunedoara este pregãtit pentru a interveni la curãþarea carosabilului.

Meteorologii au emis cod galben de viscol ºi de ninsori.

Pleacãdin nou

în cãutareaciobanului

dispãrut în ParângS alvamontiºtii din Petroºani

iau din nou muntele la peri-at în cãutarea bãrbatului care adispãrut în urmã cu douã sãp-tãmâni.

ªansele ca ciobanul dispãrut înParâng sã mai fie în viaþã sunt,practic, nule, însã familia acestuiasperã ca mãcar trupul acestuia sã fierecuperat din munte. DumitruFlorea Cic, în vârstã de 44 de ani, aplecat de acasã la coliba sa dinmunte în data de 23 ianuarie ºi de

atunci nimeni nu l-a mai vãzut.Echipele de salvare au încercatiniþial sã-l localizeze cu ajutorul unorcoordonate pe care le-au primit prinGPS, însã eforturile depuse au fostzadarnice.

De data aceasta, în cãutãrile lor,salvamontiºtii vor fi ajutaþi de unaparat de identificare a semnaluluide la telefonul mobil. „Astãzi a venitaparatul, iar mâine dimineaþã sepleacã din nou în cãutarea bãrbatu-lui”, a declarat Dumitru Bârlida,ºeful Formaþiunii SalvamontPetroºani. Pânã acum, alãturi desalvamontiºti au urcat pe muntepentru a-l gãsi pe hunedoreanul dis-pãrut ºi jandarmii montani ºi s-afolosit chiar ºi un câine specializat înastfel de cãutãri, însã, pânã acumnu au reuºit sã dea de victimã.


C onsiliul Judeþean Hune-doara s-a asociat cu comuna

Boºorod în vederea realizãrii unuiproiect de interes local.

Decizia de asociere cu localitateahunedoreanã este pentru realizareaunui proiect de interes local, cu osolicitare specialã. Reprezentanþiicomunei Boºorod au cedat un terenCJ Hunedoara pentru realizarea unuideponeu ecologic, iar acum aceºtiasolicitã o asociere pentru realizareaunui proiect local.

Pe raza comunei BoºorodConsiliul Judeþean Hunedoara reali-zeazã cel mai important obiectiv deinvestiþii din cadrul proiectului”Sistem de management integrat aldeºeurilor în judeþul Hunedoara”, ºianume ”Centrul de ManagementIntegrat al Deºeurilor în LocalitateaBoºorod”.

Acesta este compus din staþie desortare, staþie de tratare mecano-bio-logicã ºi un depozit ecologic, care seintenþioneazã a fi racordat la reþeaua

de canalizare ºi epurare a apeloruzate din comuna Boºorod.

Consiliul Local al ComuneiBoºorod, a adresat consiliuluijudeþean solicitarea din adresa nr.238/01.02.2012, prin care se pro-pune cã prin asocierea cu ConsiliulJudeþean Hunedoara sã se realizezeîn comun, obiectivul de investiþii”Canalizare menajerã ComunaBoºorod, satele Boºorod ºiChitid”, aºa cum se prevedeîn acordul de asocierecuprins în anexã laprezentul proiect dehotãrâre.

Prin realizareaacestui obiectivse creeazãcondiþii optimepentrupunerea înoperã a obiec-tivelor deinvestiþiicuprinse în

proiectul ”Sistem de managementintegrat al deºeurilor în judeþulHunedoara” ºi anume ”Centrul deManagement Integrat al Deºeurilor înLocalitatea Boºorod” ºi racordareaacestuia la reþeaua de canalizare.Durata acordului de asociere este valabil pânã la finalizarea obiectivuluide investiþii.

Raul Raul IRINOVICIIRINOVICI

R esponsabilii sis-temului hidrotehnic

din Valea Jiului spun cã,dacã se va rãci populaþiava avea restricþii la apã.

Deja la Uricani ºi în zonade Vest sunt astfel de proble-me. Chiar dacã a nins ºizãpada atinge peste un metruºi jumãtate,la Uricani suntzone în care oamenii nu maiau apã potabilã de zile între-gi, iar la Petrila ºi în Nordulmunicipiului Petroºani popu-laþia riscã sã primeascã apãdupã program. Asta spunspecialiºtii de la ApeleRomâne, care avertizeazãasupra nivelului ºi debituluiextrem de scãzut al apelor

din Valea Jiului. “Cel mai micdebit este pe Jieþ, unde avemdoar 0,443 metri cubi pesecundã. E foarte puþin ºi,dacã îngheaþã vom avea cusiguranþã restricþii. Totuldepinde de temperaturile deafarã ºi de cei de la ApaServ, care trebuie sã spargãgheaþa din orã în orã pentrua avea apã la robinet”, spune Sorin Corici, directorSistemul Hidrotehnic Valea Jiului.

Mai mult, barajul de laValea de Peºti, care ali-menteazã cu apã populaþiadin Vestul Vãii Jiului a scãzutcu 9 metri faþã de normal, iaracest fapt nu este deloc com-

pen-sat destatul de zãpadã care înVestul Vãii mãsoarã ºi unmetru ºi jumãtate. „În aceastãzonã avem debite de 1,55metri cubi pe secundã pe Jiulde Vest, iar barajul a scãzutenorm. Din pãcate zãpadanu ajutã acum, chiar dacã efoarte mare ºi probabil cãefectele se vor vedea când sedezgheaþã”, a mai adãugatCorici.

În Valea Jiului sunt aºtep-tate temperaturi scãzute, iar acest fapt va duce larestricþionarea furnizãrii apeipotabile cãtre populaþie.


Asociere cu avantaje de ambele pãrþi

Gerul va impuneRESTRICÞII LA APÃ

Trenuri

întârziate ºi anulate

N eaua, gerul, viforul ºi ploaia îngheþatã

au avut repercusiuni nedorite ºi asupra

transportului pe calea feratã.

În timp ce unele garnituri au fost anulate, altele au înregistrat

întârzieri semnificative. Campion, la acest capitol, a fost trenul care

face legãtura dintre Constanþa ºi Petroºani. Astfel, trenul „de litoral”

a ajuns în Petroºani la 150 de minute diferenþã, comparativ cu ora

la care ar fi trebuit sã intre în Staþia CFR din Valea Jiului. „Am avut

un tren întârziat cu aproape 150 de minute. Este vorba despre

trenul inter-regio nr. 1821, pe ruta Constanþa – Arad, care a

înregistrat o întârziere de aproape 150 de minute. Tot ieri am

avut ºi douã trenuri anulate. Mã refer la trenurile regio 2083 ºi

2086, pe ruta Craiova – Petroºani ºi retur”, a precizat Ioan

Aonofriesei, instructor Miºcare /Comercial Staþia CFR

Petroºani. Dacã, ieri, în gara din Petroºani unele trenuri

au ajuns cu întârzieri iar altele au fost anulate, situ-

aþia s-ar putea repeta ºi astãzi. Totul depinde

de cãderile de zãpadã sau de ploile

îngheþate... (M.N)(M.N)

cronica vaii jiului, nr. 57, marti 7 februarie 2012

Documents