cronica vaii jiului nr 863, vineri 22 mai 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 863

Vineri, 22 Mai 2015

Nici banii româneºti, nici cei europeni nu au putut urni lucrãrile

“Groapa lui Serafinceanu” dela Colegiul Economic Hermes,

rãmâne tot… groapã!

Pologul nesimþirii seaºterne-nRomânia...

D upã 1989, România adevenit scena unor

piese greu de închipuit.Unele comedii, alteletragedii, jucate de actori,evident amatori.

Dupã isteria conservelorchinezeºti, am descoperit “ciunga”Turbo, mai apoi revistele cu muieridezbrãcate ºi, nu în ultimul rând,“dijma europeanã” sugestiv numitãratã ori leasing… Asta ne-a puscapacul. Capcana împrumutului ne-aprins ºi nu ne mai dã drumul. În toatãaceastã perioadã, evident, s-au întâm-plat ºi lucruri bune, din pãcate, însã,mult prea puþine în comparaþie cunevoile autohtone. Într-o societate dince în ce mai beteagã s-a nãscut, gângurind cântecele lui Adi Minune,o nouã clasã socialã: NOBILIMEADE TIP MODERN…

Au împrumutat de la nobilimea dinanii 40 cravata de la gât, iar de laburghezie masa bunã. Îºi aratãchipurile de dupã geamurile fumuriiale maºinilor, îºi petrec verile pe tãrâmuri însorite ºi scuipã seminþe defloarea soarelui în momentele deprofundã meditaþie. Sunt româniicãrora nu le place sã îºi spunãromâni. Sunt cei care sug, au supt ºivor suge, fãrã sã se murdãreascã, din“aorta” poporului. Îi vedem zi de zi, îi

recunoaºtem, sunt parveniþii cu urmede jumãri între dinþi ºi “damf” fin deceapã roºie. Shopping-ul în marilevetre ale lumii moderne, a devenit unobicei pentru aceºtia. Mulatã pe foale,o helancã albã “dã la Armani” estesemn de bunãstare în zilele noastre.

Bunul-simþ a intrat în hibernare laromâni, sforãie ºi nimeni nu pare sã îl deranjeze. Democraþia instalatãdupã 1989, supune poporul la unpermanent exerciþiu de umilinþã, însãcei care ne umilesc sunt, paradoxal,ai noºtri...NOBILIMEA DE TIPMODERN.

Aceºti oameni îºi permit aproapeorice, într-o þarã bolnavã, care îºipriveºte moartea neputincioasã.Sufletele ne sunt bolnave, fraþilor, iarla “drogherie” nu-s pilule… Ion numai este Ion, ai lui îl strigã John, întimp ce pita cu slãninã a fost înlocuitãde ham/cheeseburger ºi cine ºtie cealte “mirezuri“. Oare dacã avortului i-ar spune crimã ºi nu întrerupere desarcinã, nu ar fi mai potrivit ? Oaredacã curvelor le-am spune curve ºi nu“femei independente“, ar fi la fel demândre de atitudinea/cariera lor ?Noi românii, ne trãim propriile slãbiciuni cu un umor fantastic.

Bãºcãlia este una, umorul este cutotul ºi cu totul altceva.

România este o þarã în care,începând cu ãl de sus ºi terminând cucurvele din parcarea de la Orãºtie,toatã lumea face bãºcãlie.

Nimeni nu îºi mai pune problemede conºtiinþa, de întoarcere laDumnezeu sau de moralitate.

Pologul nesimþirii se aºterne pesteRomânia, iar noi nu avem greblã sãfacem pãrculeþele...

Ionuþ DRÃGOTESCIonuþ DRÃGOTESC

A încurcat de tot lucrurile, iar apoi a anunþat sec cã se retrage.Este vorba despre una dintre firmele controlate de ex-prefectul

de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, care ar fi trebuit sã amena-jeze un mini-hotel pentru elevii de al Colegiul Economic “Hermes”din Petroºani, dar a lãsat în schimb o groapã care riscã sã înghitã ºiunitatea de învãþãmânt. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Banc. Orice asemãnare curealitatea este pur întâmplã-toare. „Un cocoºat caremergea în fiecare searã sã-lviziteze pe prietenul lui,ºchiop, a trecut printr-uncimitir la 12 noaptea. Dintr-o datã aude o voce carespune: - Ce ai în spate? Lacare cocoºatul rãspunde: - Ococoaºã. - Dã-mi-o mie! ( îispusese vocea ). ªi, cocoaºadispare. Când ajunse acasãla ºchiop îi povesti tot ce seîntâmplase ºi cum scãpasede cocoaºã. A doua zi,ºchiopul a vrut sã meargã ºiel prin cimitir, sã vadã dacãnu cumva scapã de boala lui.Noaptea pe la 12 se aude

aceeaºi voce: - Ce ai înspate? ºchiopul îi rãspunse: -Nimic, eu…cu piciorul. - Nao cocoaºã!”.Acesta a fostbancul.

Realitatea, în schimb, este mult mai înfricoºãzoare,dupã ce Guvernul a decis sãmajoreze taxele miniere.

Pentru ComplexulEneregtic Hunedoara,hotãrârea Executivului estefix încã o cocoaºã pusã pestructura energeticã ºi aºafiravã, car abia îºi mai târâie piciorele sub povaradatoriilor ºia pierderilor.Guvernul a anunþat cã a“actualizat” valorile taxelor

miniere cuvenite statuluiromân din activitãþile deprospecþiune, explorare ºi exploatare a resurselorminerale desfãºurate de titularii actelor de dare înadministrare sau de concesiune.

Actualizarea nu reprezinã,de fapt, decât o majorare abirurilor pentru exploatãrileminiere. Astfel, conformdeciziei Guvernului, taxa anualã pentru activitatea deprospecþiune se majoreazãde la 320 lei/kilometrupãtrat la 341 lei/kilometrupãtrat; taxa anualã pentruactivitatea de explorare semajoreazã de la 1.280

lei/kilometru pãtrat la 1.367lei/kilometru pãtrat; iar taxaanualã pentru activitatea deexploatare se majoreazã dela 32.000 lei/kilometrupãtrat la 34.180 lei/kilo-metru pãtrat.

“Valoarea acestor taxe seactualizeazã cu rata inflaþiei,prin Hotãrâre de Guvern.Ultima modificare a acestortaxe s-a fãcut prin HotãrâreaGuvernului nr. 463/2013privind reactualizarea valoriitaxelor pentru activitãþi miniere.

Se estimeazã cã aplicareanoilor valori ale taxelorminiere de prospecþiune, deexplorare ºi de exploatare aresurselor minerale va deter-

mina o creºtere anualã aveniturilor bugetare cu 0,9milioane de lei”, spun oficialiiguvernamentali.

Pentru ComplexulEnergetic Hunedoara, însã,aceastã actualizare a valorilorînseamnã, însã, taxe maimari care se adaugã la celedeja existente, deloc de negli-jat. Potrivit cifrelor oficiale,numai în anul 2014 CEH aachitat o redevenþã minierãîn valoare de peste 17,660milioane de lei. Pe lângãaceastã redevenþã, mai existãºi taxa de exploatare, carepentru CEH a însemnat alte713.184 de lei pentru anul2014.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Biruri majorate. Guvernul mai pune o cocoaºã în spatele CEH

B eniamin Jian vrea sã iasã din

spatele gratiilor, chiardacã a fost condamnatpe viaþã pentru cã aexecutat cinci oameni.Criminalul din Þara Haþegului îºi executã pedeapsa în PenitenciarulTimiºoara ºi a depusneîncetat cereri lainstanþã timiºanã pentru a fi eliberat.

Beniamin în vârstã de61 de ani, ºi-a schimbatnumele din Jian înLaichici, dupã numele unei cântãreþe de muzicãpopularã din Banat, de care criminalul s-aîndrãgostit în spatele gratiilor. Acesta a ºi fostdat în judecatã de artistã,pentru hãrþuire, iar pentrucã a trecut de 60 de anisperã la eliberareacondiþionatã pentru bunã

purtare. Magistraþii de laJudecãtoria Timiºoara i-aurespins cererile formulatepânã acum, însã pe datade 2 iunie a.c, BeniaminJian poate face o nouãîncercare pentru a ieºi dinînchisoare.

Ultima cerere i-a fost respinsã la mijlocul acestei luni, dar acontestat decizia magistra-þilor. În 1995, individul acomis cinci crime în Devaºi Abrud- Alba, într-unmoment de nebunie, pen-tru cã a vrut sã se rãzbunepe soþia lui ºi familia

acesteia. Pe lângã cei doicumnaþi ai sãi pe care i-aexecutat cu o puºcã devânãtoare, Beniamin Jian

avea sã mai ucidã alþi treinevinovaþi, inclusiv pe celde la care luase arma.

Criminalul a iniþiat ºi oplângere la art. 56 dinLegea 254/2013, articolcare se referã la drepturilepersoanelor condamnate ºipentru care trebuie ar fitrebuit sã se prezinte înfaþa instanþei pe data de27 mai, însã termenul afost amânat.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

O fetiþã de 13ani a dat

bãtãi de cappoliþiºtilor dinmunicipiul Lupenidupã ce a comismai multe furturidin magazine,locuinþe ori auto-turisme.

Copila s-a doveditexpertã în furturi, însãîn cele din urmã a fostprinsã de oamenii legii,poliþiºtii reuºind sã recupereze o mare partedin bunurile furate decopilã. Aceºtia o bãnu-iesc ºi de alte furturi pecare le-ar fi comis ºi ocerceteazã în stare delibertate. „Poliþiºtiimunicipiului Lupeni auidentificat o suspectã învârstã de 13 ani, dinLupeni, aflatã în aban-don ºcolar, cu privire lacare au stabilit faptul cã,în perioada iunie 2014 -mai 2015, a comis maimulte furturi din locu-inþe, societãþi comercialeºi din autoturisme parcate pe razamunicipiuluiLupeni.

Potrivit probatoriului,minora ar fi sustras, în aceastã perioadã,diferite sume de baniîn lei ºi euro, telefoanemobile, laptopuri, portmonee ºi poºete,prejudiciul total cauzatfiind de aproximativ5.800 lei, recuperat înproporþie 80%”, adeclarat subcomisarulBogdan Niþu, purtãtorulde cuvânt al IPJHunedoara. Copila estecercetatã atât furt cât ºifurt calificat, însã pentrucã nu a împlinit 14 ani,ar putea ajunge într-uncentru de reeducaredacã judecãtorii o gãsesc vinovatã.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE

(mitrache_evz @yahoo.com)0744.268.352

Colectivul de redactie: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU

[email protected]

CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE

([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU

([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

F irme de pazã luatela bani mãrunþi,

joi dimineaþã, cândDirecþia de Investigare aCriminalitãþii Economicedin InspectoratuluiGeneral al PoliþieiRomâne a derulat o operaþiune ce vizeazã 5 societãþi comerciale,suspectate de infracþiunide evaziune fiscalã.

Printre firmele de pazã ºiprotecþie vizate ar ºi firmadeþinutã de Andrei IonuþRudeanu, ginerele lui VasileBlaga, respective AxisCorporate Security.

Mai multe percheziþii auavut loc, joi dimineaþã, lafirma de pazã deþinutã deIonuþ Rudeanu, ginerelecopreºedintelui PNL VasileBlaga, într-un dosar de evaziune fiscalã. Poliþiºtii ºiprocurorii au descins ºi la altepatru societãþi comerciale,bãnuite cã au prejudiciat statulcu 600.000 de euro. La acþiu-ne au luat parte poliþiºti dincadrul Direcþia de Investigarea Criminalitãþii Economice -I.G.P.R. ºi I.P.J. Hunedoara,luptãtori S.I.A.S. ºicriminaliºti. Poliþiºtii spun cãdin investigaþii a reieºit faptulcã, în scopul sustragerii de la

plata taxelor ºi impozitelorcãtre bugetul de stat,reprezentanþii unei companiispecializate în prestãri de servicii de pazã ar fi creat uncircuit infracþional, format dinmai multe societãþi comer-ciale, prin care ar fi fost evidenþiate tranzacþii fictive.

“În fapt, în contabilitateacompaniei ar fi fost înregis-trate achiziþii fictive de servicii,care, în realitate, nu au fostprestate, bugetul de stat fiindastfel prejudiciat cu aproxima-tiv 600.000 de euro”, au precizat reprezentanþiiPoliþiei Române.

Acþiunea s-a desfãºurat subconducerea procurorilor dincadrul Parchetului de pe lângãCurtea de Apel Bucureºti,urmând ca în funcþie de pro-batoriul administrat sã fie dis-

puse mãsurile legale ce seimpun.

Înfiinþatã în anul 2009,Axis Corporate Security esteo companie care acþioneazãîn domeniul securitãþii privateºi ai cãrei specialiºti suntrecrutaþi din agenþiile publice,private sau guvernamentale,potrivit datelor existente pesite-ul offcial al firmei.

În 2012, firma ºi-a adjudecar contractul de pazã a unitãþilor miniere din Valea Jiului, dar pe parcursulactivitãþii societatea a fostsancþionatã de mai multe oride Inspectoratul Teritorial deMuncã Hunedoara, pentru cãnu ºi-ar fi respectat obligaþiilefaþã de angajaþi. De aseme-nea, firma a câºtigat contractecu Direcþia Regionalã deDrumuri ºi Poduri Timiºoara,pentru paza unor poduriaflate în patrimoniul regiei.Urmare a criticilor la adresalui Vasile Blaga, firma AxisCorporate Security a renunþatla contractul cu CNADNR. S-a orientat, însã, cãtre pazaunor tronsoane de autostrãzidin România, pentru care aîncheiat contracte generoase.

Din 2008, Andrei IonuþRudeanu este cãsãtorit cu fiicalui Vasile Blaga, AgatheCristina.

CarCarmen men COSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Percheziþii la firma ginerelui lui Vasile Blaga

Criminal cu sânge rece, vrea afarã din puºcãrie

Minorã de 13 ani, specializatã în furturi

C ât timp ne cinstimeroii, cu mic,

cu mare, avem încãºansa de a trãi ca naþieºi, dacã pãrinþilor ledatorãm viaþa, faptul cãvorbim limba românã ºicã trãim în România,este meritul eroilor neamului. ªtiuþi sauneºtiuþi, aceºtia au fostcomemoraþi ieri, deÎnãlþare, la Petroºani.

Nu ne cinstim ca naþiunedacã ne uitãm eroii ºi, tocmai de aceea, an de an,de Ziua Eroilor, la 40 de ziledupã Paºti, de Înãlþare, cei care au cãzut pe frontuldin Valea Jiului, ºtiuþi, orineºtiuþi, sunt comemoraþi decomunitatea localã.

Preotul Mihai Munteanua fost cel care, în scurta saalocuþiune ne-a spus cã eroiide la Petroºani au naþionali-tãþi diferite ºi cã acum îicomemorãm pe toþi cei caresãlãºluiesc aici pentru eterni-tate. „Dacã vã uitaþi pecruci, majoritatea numelornu sunt româneºti. Aici suntîngropaþi soldaþi care aucãzut la datorie, în Primul ºiCel de al Doilea RãzboiMondial. I-am pomenit pe

toþi, nu numai pe eroii neamului nostru, ci ºi pe ceicare au cãzut ºi sunt înmor-mântaþi aici, pentru cã ºi eiau avut mame, taþi, soþii,copii, fraþi sau surori, care i-au jelit ºi nu au avut posibilitatea sã le aprindã olumânare”, a spus MihaiMunteanu, preotul care aoficiat slujba de pomenire aeroilor în Cimitirul Eroilorde la Petroºani.

Tineri, bãtrâni, întreagacomunitate a municipiuluiPetroºani a fost astãzi aici la Petroºani, ca sã îºiaminteascã de eroii neamu-lui, iar primarul TiberiuIacob Ridzi le-a mulþumittuturor, remarcând faptul cã,atâta timp cât cei mici încãmai ºtiu de eroi, lucrurile nusunt pierdute definitiv.

„Cred cã faptul cã venimîn fiecare an ºi îi cinstim peeroii neamului nu poate fialtceva decât un semn derespect, de preþurile a celorcare au murit pentru aceastãþarã ºi sunt convins cã oþarã ºi o cumunitate care îºirespectã trecutul, care areun prezent ºi, prin prezenþacopiilor aici, avem ºi unviitor, este o comunitatecare poate exista indiferentde ceea ce se întâmplã înviaþa publicã, sau în viaþa

socialã. Aceste valori morale primordiale sunt mai puternice decât orice ºicu ajutorul lui Dumnezeu,reuºim sã trecem pestetoate”, a spus ºi TiberiuIacob Ridzi, primarulmunicipiului Petroºani.

Cei care sunt îngropaþiaici sunt români, maghiari,nemþi ori austrieci ºi toþi auluptat cândva pe front. Ei ausemnat un legãmânt ºi aujurat sã apere þara.

„Faptul cã existãm îldatorãm pãrinþilor. Faptul cã scriem ºi cttim ºi astfelam ieºit din întunecimeaneºtiinþei, îl datorãmdascãlilor noºtri, iar faptulcã vorbim româneºte îldatorãm acestor soldaþi,care ºi-au dat viaþa, pentru ca noi sã fim astãzimândri cã suntem români”, a precizat ºi Ioan Leviþchi,preºedintele AsociaþieiCultul Eroilor din Valea

Jiului. Ceremonialul dedicat

eroilor s-a finalizat cudepunerea coroanelor deflori, iar la MonumentulEroului Necunoscut audepus omagii partidelepolitice, instituþiile statului ºichiar elevii din Petroºani.

ªi la Lupeni, eroii neamu-lui au fost comemoraþi aºacum se cuvine. La cimitiruleroilor din localitate,autoritãþile locale, reprezen-

tanþii partidelor politice,veterani de rãzboi, dar ºifoarte mulþi localnici, s-auadunat pentru a depunecoroane de flori ºi a-ºi aduceaminte de eroii neamului.

“Poporul care are eroieste un popor care s-a luptatîn istorie. Eroii neamuluiromânesc care s-au jertfit pecâmpurile de luptã, în lagãreºi în închisori, se înalþã îndemnitate în faþa lui Hristos,care S-a jertfit pe Sine pentru lumea întreagã careva crede în El. Este o datoriedin partea noastrã sã neaducem aminte de eroii nea-mului cã recunoºtinþã adusãpentru jertfa celor care s-au luptat pentru apãrareacredinþei ºi a patriei strãmoºeºti, pentru libertateaºi demnitatea poporuluiromân”, a declarat deputatulCristian Resmeriþã.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri 22 mai 2015 Actualitate 3

De douã “încercãri”a avut nevoie una dintre firmele contro-late de ex-prefectul deHunedoara, AurelianSerafinceanu, pentru a-ºi da seama cã nu arecapacitatea necesarã sãrealizeze proiectul ceconstã în construirea,în imediata vecinãtate aColegiului EconomicHermes, a unor spaþiidestinate orelor deinstruire practicã

pentru elevii de la spe-cializãrile din domeniulturismului ºi al alimen-taþiei. Prima datã a încercat cu baniromâneºti, adicã fon-duri de la statul român.A doua oarã, însã, amizat pe euro, prinADR Vest, dar goapade lângã ColegiulEconomic “Hermes” a rãmas tot la stadiulde groapã.

Proiectul adminis-

traþiei locale a fostînceput în anul 2008,din fonduri de la statulromân, însã lucrãrileau fost în scurt timpabandonate. S-a sãpatfundaþia, s-au fãcut miciconsolidãri de maluri –insuficiente, însã pentru siguranþaunitãþii de învãþãmânt,ºi cam atât. Valoareatotalã a investiþiei a

fost calculatã la 3,273.000 de lei, cu totcu lucrãrile de reabilita-re a clãdirii deja exis-tente, în timp ce durata de execuþie erade 3 ani. Însã, cum înRomânia termenelesunt stabilite, în general, doar pentru afi încãlcate, aºa s-aîntâmplat ºi în acestcaz. Dupã ce firma a

încasat cel puþin150.000 de lei, proiec-tul a fost abandonat,iar oficialii arãtau cudegetul spre MinisterulEducaþiei care nu a mai fost de acord sãfinanþeze lucrarea.

C ontract reziliat

La începutul luniinoiembrie a anului trecut s-au gãsit banieuropeni pentru continuarea lucrãrilor.

La acea datã,reprezentanþii PrimãrieiPetroºani ºi cei aiAgenþiei de DezvoltareRegionalã (ADR) Vestau semnat contractulde finanþare pentruproiectul demarat încãdin 2008 ºi nefinalizatValoare proiectului afost calulatã la3.365.622,67 lei,finanþarea nerambur-sabilã constituind2.620.520,72 lei, întimp ce perioadã deimplementare a proiec-tului a fost stablitã la

fix 14 luni. Lucrarea afost atribuitã aceleiaºifirme, dar tot degeaba.Groapa care riscã sãînghitã liceul nu a fostderanjatã de nimeni. ªiaºa va rãmâne, proba-bil, mult timp, pentrucã firma a anunþat cãrenunþã la proiect. Dedata aceasta nu a maiîncasat nici mãcar uncent, pentru cã baniieuropeni au un circuitbine stabilit, iar decon-turile se fac doar pebaza situaþiei reale dinteren. “Contractul aîncetat, la solicitareafirmei, din motive dereorganizare a socie-tãþii”, a declarat joi primarul municipiuluiPetroºani, TiberiuIacob – Ridzi.

În consecinþã, elevii de la ColegiulEconomic “Hermes”au în loc de mini-hotelo groapã ce riscã, încet– încet sã se umple cudeºeuri.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Nici banii româneºti, nici cei europeni nu au putut urni lucrãrile

“Groapa lui Serafinceanu” de la ColegiulEconomic Hermes, rãmâne tot… groapã!A încurcat de tot lucrurile, iar apoi

a anunþat sec cã se retrage. Este vorba despre una dintre firmele controlate de ex-prefectul de Hunedoara, Aurelian Serafinceanu, care ar fi trebuit sã amenajeze un mini-hotel pentru elevii de alColegiul Economic “Hermes” din Petroºani,dar a lãsat în schimb o groapã care riscã sãînghitã ºi unitatea de învãþãmânt.

Eroii, omagiaþi la Petroºani

Ana, cea cu har

Petrila, sfârºit de deceniu2 al veacului XX. Rãzboiulabia se terminase, lucrurileîncepeau sã se aºeze pe unfãgaº normal ºi în Valea

Jiului.Acolo, undeva la capãt de

Petrila, în cãtunul Taia, la„graniþa” cu Lonea, în familiamaistrului minier Ioan ºiVictoria Colda se naºte, la23 mai 1920, o fatã, ce vaprimi numele predestinat,Ana (har). Un nume predesti-

nat pentru cea care va fi omare artistã a sceneiromâneºti, Ana Colda.

Anii copilãriei trec, la vârsta de 20 de ani(1940), Ana Colda pleacã laBucureºti, unde va lucra cadactilografã la preºedinþiaConsiliului de Miniºtri (prim-ministru era generalulAlexandru Averescu).

Dupã trei ani (1943) seînscrie la cursurile Secþiuniide artã dramaticã aConservatorului Regal,absolvind în anul 1948 cu media 10.

În timpul studenþiei, Ana Colda va debuta în viaþaartisticã în luna mai 1945 în filmul regizat de JeanGeorgescu, „Visul unei nopþide iarnã” (în rolul MarieiPanait), alãturi de MiºuFotino, Radu Beligan, MariaFilotti, Gherase Dendrino,Nicolae Moþoc.

Un an mai târziu, în stagiu-nea 1946-1947, debuteazã ºiîn teatru, la Teatrul „MariaFilotti” din Bucureºti, în piesa„Melo” de Henry Bernstein,în regia lui Victor D.Bumbeºti. Teatrul se va mutaîn 1949 la Brãila, unde-ºi vacontinua activitatea ºi AnaColda, jucând în 16 piese(alãturi de Silvia Dumitrescu-Timicã, Jules Cazaban, MiºuFotino, Nineta Gusti, NaeRoman, Mircea ªeptilici,Radu Beligan etc.) pânã învara anului 1952.

Ana revine acasãDevenitã maturã – avea

32 de ani – ,impulsionatã defaptul cã Valea Jiului avea unteatru de câþiva ani, AnaColda decide sã revinã acasã.Lângã familie, lângã prieteni,lângã mineri.

La 1 septembrie 1952 ogãsim angajatã la Teatrul deStat „Valea Jiului” dinPetroºani, debutând în piesa„Lupii” de Radu Boureanu, la20 septembrie 1952, în rolulGrozdanca, regia fiind sem-natã de Val Mugur, alãturi decolegii Justin Handoca, ElenaAntonescu, Valer Donca,Alexandru Jeles, DanaPantazopol, Jean Tomescusau Tinel Stãnescu. Piesa vafi jucatã de 42 de ori.

Va fi începutul unei cariereimpresionante, cu rolurimemorabile. Era o femeiefermecãtoare, cuceritoare,plinã de puritate ºi candoare,

un caracter plin de luminã,un suflet mare.

În urmãtorii ani o vomgãsi în roluri puternice, înpiese precum „Nunta cuzestre” de Diaconov, „LaCulturul de Aur” de IaroslavGalan, „Mielul Turbat” înregia lui Sicã Alexandrescu,„Avansarea ºefului” de Eugennaum, „Steaua fãrã nume”de Mihail Sebastian, „Ultimultren” în regia lui Marielªoma, „Nãpasta” de I.L.Caragiale, „Despot Vodã” deV. Alecsandri, „Antigona ºiceilalþi” de Peter Karvas.

Doar câteva dintre borneleinterpretative ale Anei Coldapentru recunoaºterea la nivelnaþional.

Marea distincþiedin `64

Pe 22 ianuarie 1964,când Ana Colda intrase în al44-lea an de viaþã, va primi o

distincþie de maximã importanþã, titlul de ArtistãEmeritã, recunoscându-i-seactivitatea de aproape douãdecenii în slujba sceneiromâneºti.

O lunã mai târziu, pe 22februarie 1964, Ana Coldapãºeºte pe scena teatruluipetroºenean în rolul titulardin „Nora” de Henrik Ibsen,în regia lui Marcel ªoma. Un spectacol excepþional, cuAna Colda în rolul Norei,într-o interpretare ceîntruchipeazã un personaj autentic, profund, convingãtor.

Ultimul rol. S-a tras cortina...

Ana Colda continuã sãjoace cu forþã ºi frenezie, deºieste apãsatã de semnele uneiboli nemiloase. Va duce încãpatru ani trena actorului decursã lungã, cu alte rolurimemorabile, precum Irina din„Citadela sfãrâmatã” (regiaMarietta Sadova), ladyMilford din „Intrigã ºi iubire”(regia Petre Sava Bãleanu),Ioana Boiu din „Suflete tari”(regia Marcel ªoma), Viºa din„Io, Mircea Voievod” (regiaConstantin Dinischiotu),Andromaca din piesa cuacelaºi nume (regia MironNiculescu).

Pe 30 noiembrie 1967 are loc premierea piesei luiAurel Baranga, o satirã îndouã acte, în regia lui Marcelªoma, „Opinia publicã”. Cao premoniþie a ultimei sale

apariþii scenice, Ana Coldaîmbracã rolul mai multor per-sonaje: Otilia, Gina, NiculinaGologan, Maricica Tunsu. Cade obicei, Ana Colda, cumult farmec, cu multã graþie,interpretând admirabil per-sonaje diferite din punct devedere compoziþional. Apareîn câteva reprezentaþii cupiesa, dar imediat dupa AnulNou ia o decizie capitalã: seva pensiona de boalã,începând cu 28 februarie1968.

Dupã patru ani, la 27octombrie 1972, la vârsta de

52 de ani, boala o rãpunepentru totdeauna.

Ana Colda îºi doarmesomnul de veci la cimitirul din cãtunul Taia,lângã Petrila.

A rãmas însã caun simbol în lumeaartei româneºti, cuchipul ei ingenuu,aceastã IngridBergman, o mân-drie a Vãii Jiului.

„Am fostcoleg cuAna Colda”

Are 84 de ani (i-a împlinit pe 21mai a.c.) dar dacãîi dai 60! Undomn mereu spiri-tual ºi gata pentruorice explicaþie.Florin Plaur(Teacã) a venit laPetroºani, în

1963, prin transfer, de laTeatrul „Nottara” dinCapitalã. A apucat sã ocunoascã pe cea socotitã ceamai mare actriþã care a truditpe scena petroºeneanã.

„Ana Colda a fost un omde artã în cea mai înaltãtreaptã a accepþiunii acesteinoþiuni. Era un om lângãcare nu puteai sã fii nervos,sau cum se poartã azi,bãdãrãnia. Un om de o deli-cateþe deosebitã, muncitorpeste orice limitã închipuitã.Nu admitea sã meargãoricum în scenã, sã vorbeascã oricum sau sã stea oricum în scenã. LaConservatorul unde ºi-aurmat studiile, a avut marimaeºtri, avea o facturã psi-hicã ce-i dãdea o notã spe-cialã, o fineþe anume. Era odoamnã din toate punctelede vedere. Când era înscenã, ceilalþi artiºti trebuiausã-ºi închipuie cã au fost peacolo. Era o colegãdeosebitã, gãsea un zâmbetpentru fiecare, nu îþi ofereavreun motiv sã te superi peea. Avea o delicateþedeosebitã. Deºi a avutnumeroase oferte de a setransfera la alte teatre, nu adorit sã plece de la Petroºani.Avea o dãruire totalã pentrurolurile pe care le interpreta,a fost o adevãratã doamnã ateatrului românesc”.

Ana Colda, Ingrid Bergman în oglindã

Una din marile personali-tãþi ale cinematografiei mondiale, Ingrid Bergman

(1915-1982) a jucat în 50 defilme. Ea a ieºit în evidenþãprin naturaleþe, cãldurã,drãgãlãºenie, vulnerabilitate.

O frumuseþe femininã,având un destin comun, actoria, la mii de kilometridepãrtare de Ana Colda,fenomenul artistic din Valea Jiului.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 20154 Raftul de Colectie Raftul de Colectie 5

Anul 5 Numãrul 89 Vineri, 22 aprilie 20152 pagini Coordonator Genu TUÞU

Ingrid Bergman de Valea Jiului

Ana Colda - 95 de ani (1920-2015) de la naºtere

Ana COLDA INGRID BERGMAN

Ana Colda alãturi de Mihai Clita în piesa„Andromaca” (stagiunea 1966-1967)

Ana Colda alãturi de Ion Pavlescu în „Steaua fãrã nume”, stagiunea 1956-1957

Ana Colda în piesa „Trenul Regimentar” (stagiunea 1962-1963), alãturi de ªtefan Ilie

Ana Colda ºiTudor Branea înpiesa „SimionAlbac” (1953)

FLORIN PLAUR(1964-1990, 1991-2000)

CONVOCATORIn temeiul

prevederilor art.94 alin.1 ºi 3 din Legea

administraþiei publicelocale nr.215/2001,

republicatã, cu modificãrile ºi

completãrile ulterioare ºiale art.6 alin.1 din Legea

nr.52/2003 privind transparenþa decizionalãîn administraþia publicã,

se convoacã ConsiliulJudeþean Hunedoara în

ºedinþã ordinarã, la sediul acestuia, pentrudata de 29 mai 2015,

ora 1100, cu urmãtoareaordine de zi:

1. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea contuluide execuþie al bugetului pro-priu al judeþului Hunedoaraºi a situaþiilor financiareanuale inclusiv anexele laacestea ale ConsiliuluiJudeþean Hunedoara ºiinstituþiilor publice aflate înfinanþarea acestuia la 31decembrie 2014;

2. Proiect de hotãrâre

privind aprobarea rectificãriiºi virãrilor de credite încadrul bugetului propriu aljudeþului Hunedoara pe anul2015;

3. Proiect de hotãrâreprivind utilizarea fondului derezervã bugetarã la dispozi-þia Consiliului JudeþeanHunedoara pe anul 2015;

4. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãriiºi virãrilor de creditebugetare în cadrul bugetelorde venituri ºi cheltuieli peanul 2015 ale unor instituþiipublice aflate în subordineaºi finanþarea ConsiliuluiJudeþean Hunedoara;

5. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea rectificãriiºi virãrilor de credite încadrul bugetului de venituriºi cheltuieli pe anul 2015 alSpitalului Judeþean deUrgenþã Deva;

6. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea acordãriiunor finanþãri nerambursa-bile pentru anul 2015;

7. Proiect de hotãrâreprivind atribuirea unorlicenþe de traseu pentruefectuarea serviciului detransport public judeþean de

persoane prin curse regulate speciale;

8. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea organi-gramei, statului de funcþii ºia Regulamentului de organi-zare ºi funcþionare (ROF)ale Sanatoriului dePneumoftiziologie Geoagiu;

9. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Hãrþiistrategice de zgomot ºi aPlanului de acþiune pentrusectorul de drum judeþeanDJ 687 : Sântuhalm -Hunedoara, cuprins întrekm 0+000 - km 10+090;

10. Proiect de hotãrâreprivind completarea inventarului bunurilor careaparþin domeniului public alJudeþului Hunedoara cuterenurile dobândite prinexpropriere de cãtre JudeþulHunedoara, situate pe coridorul de expropriere allucrãrii de utilitate publicãde interes judeþean”Reabilitare conductã deaducþiune apã tratatã pentrualimentarea cu apã a localitãþilor Haþeg, Cãlan,Simeria ºi Deva”;

11. Proiect de hotãrâreprivind extinderea traseului

aferent proiectului de dezvoltare zonalã pentruconstruirea liniei verde detroleibuze/autobuze electrice în Valea Jiului;

12. Proiect de hotãrâreprivind trecerea din dome-niul public al JudeþuluiHunedoara în domeniul pri-vat al Judeþului Hunedoaraa unor mijloace fixe aflateîn administrarea S.C. APASERV VALEA JIULUI S.A.Petroºani, în vederea scoa-terii din funcþiune, casãrii ºivalorificãrii acestora;

13. Proiect de hotãrârepentru stabilirea destinaþieiunui imobil aparþinânddomeniului public alJudeþului Hunedoara;

14. Proiect de hotãrâreprivind stabilirea consumuluilunar de combustibil pentruautoutilitarele ce deservescserviciile ºi direcþiile dincadrul Consiliului JudeþeanHunedoara;

15. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea Studiuluide oportunitate pentru dele-garea serviciilor de operareale S.M.I.D. JudeþulHunedoara;

16. Proiect de hotãrâreprivind aprobarea achiziþieide activitãþi juridice de asistenþã ºi reprezentare a intereselor MuzeuluiCivilizaþiei Dacice ºiRomane Deva în justiþie;

p.PREªEDINTE,Dorin Oliviu GligorVICEPREªEDINTE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 20156 Actualitate

A mericanii seîntorc în

Saºa. Romii dinPetroºani au luatlegãtura cu unamerican care a ºivizitat anul trecutcartierul Saºa.

Acesta va reveni învara acestui an pentrua duce mai departeproiectul de dezvoltarea acestei comunitãþi.

“În legãturã cu dezvoltarea cartieruluide romi din Sasa dele-gaþia va veni în ziua de26 iunie la Petroºani.Vom încerca sã facemo comunicare atât înlimba englezã cât ºi odezvoltare a cartierelorSasa ºi Bosnia”, adeclarat Marcel Rad,reprezentantul romilordin Petroºani. Pânã acum nu s-a con-cretizat nimic în legã-turã cu acest proiect.

Romii vor sã îºi dezvolte tradiþiile specifice.

“Paºi importanþi s-au fãcut foarte puþiniîn legãturã cu cartierulSasa pentru cã nu sepoate face întabularealocuinþelor. În acestsens am discutat cudomnul primar ºi cudomnul director ºi cutoþi factorii de rãspun-dere ºi am fost asigurat cã în mãsuraîn care vor fi eligibileproiectele vom primiun loc pentru a neputea face meseriiletradiþionale”, a maispus sursa citatã.

Un atelier defierãrie, dar ºi alteactivitãþi specificeromilor ar putea sã fiedemarate la Petroºani.“În primul rând unatelier de fierãrie ºimai multe îndeletniciricum ar fi împletitulcoºurilor ºi al

mãturilor. Mai avem în plan sã facem oactivitate educaþionalãprintr-o grãdiniþã cuprogram normal undeavem posibilitatea sãangrenãm ºi lectoripentru limba romanicu copii pânã la ºaseani. Avem un mediatorsocio-sanitar ºi unmediator ºcolar. Pânãacum dezvoltarea lim-bii romani nu exista înºcolile din Valea Jiului.Suntem familii caresunt asimilate cucetãþeni romani ºimaghiari ºi limba noastrã dispare încetîncet dar este posibilsã revenim în alteîmprejurãri”, a maispus Rad.

Anul trecut, MartinNagy a venit laPetroºani pentru avedea care sunt proble-mele romilor de aici.Ajuns în cartierul Saºaacesta a fost întâmpi-

nat de o priveliºte pecare o comparã cuunele din Africa.

Lipsa locurilor demuncã, educaþia ºisãrãcia ºi-au pusamprenta asupra acestei comunitãþi.Localnicii din Saºa ºi-au spus durerile, iaramericanul a promiscã va face tot ceea ceîi stã în putinþã pentrua-i ajuta, însã în totacest timp fiecarelocuitor al zonei tre-buie sã facã ceva pen-tru propria-i persoanã.

“Cred cã lipsalocurilor de muncã se

resimte aici. Au nevoiede a produce bani casã aibã venituri. Aicisunt foarte mulþioameni. Cumva tre-buie sã îi ajutãm, ºi eusunt dispus sã îi ajut,trebuie sã gãsimresurse adiþionale oriunde în lume. Mulþi oameni vor sãacceseze fonduri, darnu ºtiu unde sã legãseascã pe celecorespunzãtoare, decicu ajutor se poate faceceva. Oamenii de aicidacã ar avea venit aravea ºi un standard deviaþã mai ridicat ºi sã

facã mai multe lucruri. Este evident

cã este o comunitatefrumoasã, oamenii augrijã de casele lor aºacum pot, indiferent cã stau mai mulþi încasele lor, dar evidentcã au mândrie ºi suntoameni ca oricare alþiiºi meritã o ºansã. Eitrebuie sã afle toateacestea. Am vorbit cumai mulþi oameni deaici de câteva programe pe care lecunosc ºi ºtiu cã auajutat ºi alte þãri.Oportunitãþi sunt, dartrebuie sã le gãsim. Nu trebuie sã aºteptãmmai mulþi ani sau onouã putere politicã sã schimbe ceva. Deci trebuie mai multãacþiune, mai puþinãvorbã”, a declaratMartin Nagy,reprezentantulDepartamentului deStat American dupãvizita în cartierul Saºa.

Monika BACIUMonika BACIU

Americanii revin în Saºa

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

Trupe de gen premi-ate ºi foarte cunoscuteîn þarã vin din acestweek-end la Petrila, lainvitaþia artistului IonBarbu. Aici, într-o fostãclãdire a pompelor, pescaune moderne, într-oambianþã excepþionalãsuntem invitaþi de artis-tul Ion Barbu, sufletulmanifestãrilor culturaledin Valea Jiului. Asta întimp ce una dintrepiese se va juca chiarîn curtea casei memori-ale a lui I.D. Sârbu, casã vadã live ºi locatariidin blocul învecinat, aºacum le-a promis IonBarbu.

„Piesa de rezistenþãeste Teatrul Auãleu, din Timiºoara, care vaprezenta 3 piese. Maieste trupa Minion careva prezenta un specta-col cu Amalia Respirãadânc ºi Trupa Corint,care va prezenta un spectacol dinCaragiale, „Eu suntDraculea”, a precizat

Ion Barbu, organiza-torul festivalului.

Ion Barbu nu este laprima încercare deacest fel ºi chiar ºi laFestivalul Om Rãu, pecare l-a fãcut în PeºteraBolii a venit cu piesede teatru, jucate înlocuri inedite. Acumvrea sã promovezeideea cã mâna Petrila elocul ideal pentru cul-turã. „Am prins gustpentru teatrul under-ground ºi am zis cã dacãe tot atât de rãspânditunde nu trebuie, sã fieºi aici unde chiar enecesar. E o clãdire pecare am smuls-o mineiPetrila ºi e un paradoxcã, în zilele în care noiconstruiam aceastãclãdire, vis-s-vis sepregãteau maºinile de demolare, adicã cân-tarul pentru fier vechi ºiaºa mai departe”, a mai spus Barbu.

Aristul petrileansperã sã îi treceþi pragul ºi sã vedeþipiese de teatru inedite.Spectacolele începvineri la ora 18,00 ºi pânã miercureaviitoare au loc o serie de spectacole,lansãri de cãrþi ºiproiecþii de filme.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

D e mai bine dezece ani auto-

ritãþile locale cer cudisperare reabilita-rea principalei porþide intrare în ValeaJiului, însã cei obligaþi sã demarezelucrãrile promit cãle vor face.

Astfel, GaraPetroºani rãmâne oruinã care sperie oricecãlãtor ca sã nu maivorbim de turiºti.

Gara Petroºani esteo poartã de primire aturiºtilor dezolantã,imobilul fiind deaproape 15 ani într-ostare avansatã dedegradare. „Este deza-stru aici, stau acum sã mã adãpostesc desoare, dar vã spun

sincer cã-mi esteteamã sã nu-mi cadãceva în cap. Nu ºtiucum de nu se ocupãnimeni sã facã ceva cuea”, spune un cãlãtor.

De reabilitare ar trebui sã se ocupeRegionala CFRTimiºoara de careaparþine dar proiectul afost trecut pe liniemoartã pentru cã „nusunt bani”. „Noi amfãcut demersuri pestedemersuri încã din anul2005 ºi rãspunsurilefie vin rar, fie deloc.Etapizat s-au tot fãcutadrese ºi cei responsa-bili n-au mai catadicsitsã mai spunã ceva”, adeclarat Nicu Taºcã,purtãtorul de cuvânt alPrimãriei Petroºani.

MaximilianMaximilianGÂNJUGÂNJU

Ce au încomuncomunismul ºi mama?C um pot fi alãturate

douã cuvinte: comu-nism ºi mama? La astacel mai bine ne rãspunde IonBarbu, artistul din Petrila, carejoi searã a înfrãþit douã muzee,ce au teme total diferite, dar în care se regãsesc lucrurifamiliare tuturor.

Muzeu Mamei, unic în Româniaºi cel al Comunismului au devenitsurori printr-un act semnat la Petrilade cei doi care le-au înfiinþat.

Comunismul ne-a fost ca omamã, iar mama a trãit în comu-nism ºi cu asta am fãcut legãtura pecare Ion Barbu a parafat-o joi searãde la ora 20.00. Unde altundeva seputea întâmpla asta, dacã nu laPetrila, acolo unde Barbu a înfiinþatMuzeul Mamei, în memoria celei

care i-a dat viaþã. „Trupa Auãleu,care are un spaþiu superb înTimiºoara, a amenajat la subsol unmuzeu de toatã lauda. Se numeºteMuzeul Consumatorului Comunist.Am profitat de prezenþa lor aici, casã facem o înfrãþire între tânãrulMuzeu al Mamei ºi mult maitânãrul Muzeu al ConsumatoruluiComunist”, a spus Ion Barbu, artis-tul care a venit cu ideea ineditã.

Manifestarea este legatã de ceacu Festivalul de Teatru Subteran ºiIon Barbu s-a folosit de ziua de joica de o sãrbãtoare pentru a marcao astfel de înfrãþire cu Timiºoara,cã tot nu prea are Petrila oraºe cucare sã se înfrãþeascã în modOficial.

Diana Diana MITRACHE MITRACHE

Gara Petroºani sezbate între neputinþãººii nneeppããssaarree

PROGRAMUL FESTIVALULUI:Vineri, 22 mai 2015Auãleu Teatru (Timiºoara) / „Casa din copac” /

Centrul Pompadou / Mina Petrila / ora 18.00Sâmbãtã, 23 mai 2015Teatrul Corint (Bistriþa) / „Eu sunt Dracul(e)a” /

Centrul Pompadou Petrila / ora 19.00Auãleu Teatru (Timiºoara) / „Ferma ani-

malelor” / Parcul ex-stadion Petrila / ora 21.00Duminicã, 24 mai 2015Auãleu Teatru (Timiºoara) / „Circus Mundi” /

Centrul Pompadou Petrila / ora 18.00Luni, 25 mai 2015Teatrul Mignon (Bucureºti) / „Amalia respirã

adânc” / Centrul Pompadou Petrila / ora 18.00Marþi, 26 mai 2015Parada costumelor festivalului / Centrul

Pompadou Petrila / ora 18.00Erdos Carol (Satu Mare) / Ion D. Sîrbu,

Jurnalul nefericirii... / Centrul Pompadou Petrila/ora 19.00...

Festival de teatru subteran la PetrilaA luptat din rãsputeri sã pãstreze viu oraºul Petrila ºi con-

tinuã sã o facã prin artã. Artistul Ion Barbu a dat startulFestivalului de Teatru Subteran, o manifestare culturalã la carea chemat trupe de gen din întreaga þarã. Totul se petrece însala pe care el, împreunã cu mai mulþi arhitecþi, au salvat-o dela demolare, în incinta minei Petrila.

P entru miciifotbaliºti

din judeþulHunedoara, va fiun sezon plin ºiîn lunile de varã.

A.J.F. Hunedoara,în colaborare cuF.R.F. va organiza înlunile mai ºi iunie2015 competiþianumitã CupaGrassrouts, pentrucopii ºi juniori, pe

patru categorii devârstã: juniori C (gr.2001-2002), juniori D(gr. 2003-2004),juniori E (gr. 2005) ºijuniori F (gr. 2006).Se va juca pe douãserii, Valea Jiului ºiValea Mureºului,echipe de câte 9 jucãtori respectiv 8 jucãtori ºi 6 jucã-tori. Pe lângã echipelecunoscute din ValeaJiului – Jiul Petroºani,Universitatea

Petroºani, Pro FotbalPetroºani, Pro FairPlay Vulcan, SoriiJunior`s Lupeni, InterPetrila va participa ºicel mai nou club de

copii, DynamicLupeni, antrenat deFlorin Bulgaru.

Primii care au luatstartul au fost cei dela juniori C (13-14ani), cele douã echipeale Jiului, ªcoala Jiulºi Fotbal Jiul obþinândvictorii clare: ªcoalaJiul Petroºani –Dynamic Lupeni 22-2, meci în careBogdan ªtefãnoaica aînscris 16 goluri (celelalte autorii Ad.Marcu 2, M. Matei 2,Buroaga, Foca). Dealtfel, el a participat la un trial regional laSalonta, marcând ungol al selecþionatei devest cu cea de Nord.

Începând din acestweek-end, vor intra înfocul competiþiei ºicelelalte categorii devârstã.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 22 mai 20158 Sport

Toatã sãptãmâna dedupã acel Rapid –CSU Craiova 1-2 amauzit una ºi bunã: vai-vai-vai, picãRapidul în „B”, din

cauza Craiovei! Asta-ibunã, dar ce-ar fi vrutcheferiºtii ãia pârliþi, sãsarã oltenii la o parte,cã vezi Doamne, sã nucadã legenda-n „B”.

Adicã atunci când, voi ãia de la Capitalã,aþi distrus U.T.A., F.C.Argeº, Poli. Timiºoara,Corvinul sau Jiul, prin diferite tertipuri,nu aþi mai plâns atâta,iar acum muriþi degrija Rapidului.

Rapidul nu poate sãaccepte cã echipe dinBucureºti, cu o altãtradiþie, Progresul (F.C.

Naþional) sau SportulStudenþesc, chiar ºimai îndepãrtateleUnirea Tricolor,Carmen sau Ciocanul,au fost ejectate din fotbal pentru motive ºimai neortodoxe, decâtfaptul cã alþii nu aufãcut nimic altceva,doar au jucat mai bineca ei. Rapidul ar trebuisã se uite în jur, sã

vadã cã ºi alte suratede tradiþie s-au dusîn hãul fotbalului. Euºor sã acuzi, dupãce te-ai târâit uncampionat întreg de-ai ajuns la -15 la„adevãr”.

Fiþi zmei la CFRCluj ºi la PanduriiTg. Jiu º-apoi maidiscutãm.

Altfel, mucles.

Henþ cu mâna

ªi ce mare scofalãcã picã Rapidul!?

Paginã realizatã de Genu TUÞU

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

Foºtii jucãtori dinValea Jiului în mareformã!

U.T.A. îºi continuã cu succesdrumul spre promovare, dupã un1-0 cu C.S. Ineu,având un avans detrei puncte faþã deMama MiaBecicherecu Mic.

Surprizã laGiarmata, unde F.C.Hunedoara a învinscu 2-0, primul gol fiind marcat deex-jiulistul RãzvanDrãgoescu în min. 44, într-un meci la care auasistat 50 de spectatori!?

Un alt fost jucãtor în Valea Jiului, BogdanBozian (ex Minerul Lupeni) a marcat trei din celeºase goluri ale echipei sale Naþional Sebiº înmeciul de 6-0 cu Viitorul Craiova.

Interesant traseul echipei Vulturii Lugoj (3-1la Pandurii II Tg. Jiu), echipã aflatã la cea de-aºaptea victorie consecutivã.

RÃZVAN DRÃGOESCUa marcat

pentru FC Hunedoara

FOTBAL, CUPA GRASSROUTS – ED. 2015

SERIA VALEA JIULUIJUNIORI C (GR. 2001 – 2002)

Etapa 1, 16 mai 2015, Petroºaniªc. Jiul Petroºani – Dynamic Lupeni 22-2Pro Fair play Vulcan – Fotbal Jiul 1-4

Etapa a 2-a, 23 mai 2015, 23 mai 2015, LupeniPro Fair Play Vulcan - ªc. Jiul PetroºaniFotbal Jiul – Dynamic Lupeni

Etapa a 3-a, 30 mai 2015, Vulcanªc. Jiul – Fotbal Jiul PetroºaniDynamic Lupeni – Pro Fair Play Vulcan

Etapa a 4-a, 6 iun. 2015, VulcanDynamic Lupeni - ªc. Jiul PetroºaniFotbal Jiul – Pro Fair Play Vulcan

Etapa a 5-a, 13 iunie 2015, Lupeniªc. Jiul – Pro Fair Play VulcanDynamic Lupeni – Fotbal Jiul

Etapa a 6-a, 20 iunie 2015, PetroºaniFotbal Jiul - ªcoala JiulPro Fair Play – Dynamic Lupeni

Fotbal juniori

ªTEFÃNOAICA, 16 GOLURI!

RADU ªTEFANOAICA (Sc. Jiul) a înscris 16 goluri într-un singur meci

cronica vaii jiului nr 863, vineri 22 mai 2015

Documents