cronica vaii jiului, nr. 53, miercuri 1 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 53

Miercuri, 1 februarie 2012

Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!ACTUALITATEA LUI CARAGIALE

“ªtiu ce se petrece

în þarã; îmi explic de ce ºi-miînchipuicum...”

I.L. Caragiale

TTÇÇââÄÄ \\AA__AA VVttÜÜttzz||ttÄÄxx

“- Uite, d-aia îmi plac mie liberalii... Oameni cilibii!Când e vorba de delicateþe, nu se mai încape politicã.Bãiete un rând de þuici la domnii!... Fac eu cinste!”

DDooaarr ppeennttrruu VVaalleeaa JJiiuulluuii,,

AAddrriiaann NNããssttaassee aarr ffii ffoosstt ccoonnddaammnnaatt llaa aannii

mmuullþþii ººii aaddeevvããrraaþþii

PAGINILE 8-9

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected] .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r)9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Copii contra pãrinþi 23:30 Conan aventurierul (r) 0:30 În cãutarea fericirii (r) 1:30 Taxi Driver (r)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Falsificatorul de bani

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:30 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Sub ameninþarea Lunii 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Ninja 22:30 ªtirile Pro TV23:00 CSI: Miami 0:00 Ninja (r)

8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Autoforum 10:30 Cireaºa de pe tort (r) -Redifuzare12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:30 Camera de râs 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Invizibil 22:15 Trãsniþii (2007, s. com.)- Redifuzare 23:15 Focus Monden (2009,divertisment) Cu: Andreea Fried, AlexandruConstantin23:45 Zodiac (sua, 2005,thrill.) 1:30 Focus (reluare)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Judecã tu! (r)12:20 Dacã doriþi sã revedeþi12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi 16:00 Convieþuiri (r)17:00 Telejurnal 17:30 Anna Pavlova - lebãdaalbã 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House (s) 21:50 Dr. House (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Minciunile mamei mele 0:45 Agenþia Psych - Ultimulepisod

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANGAJARE

I nspecþia de Prevenire aInspectoratului General pen-

tru Situaþii de Urgenþã va deru-la, în acest an, o campanie deinformare a autoritãþilor publicelocale ºi de sensibilizare acetãþenilor privind rolul ºiimportanþa voluntariatului însituaþii de urgenþã. Campania,care se desfãºoarã ºi la niveluljudeþului Hunedoara, va purtadenumirea „Vreau sã fiu volun-tar”.

“Obiectivele principale ale cam-paniei urmãresc schimbarea per-

cepþiei privind voluntariatul,cunoaºterea de cãtre autoritãþilepublice locale a reglementãrilorprivind voluntariatul în situaþii deurgenþã, creºterea interesuluiautotitãþilor locale pentru dimen-sionarea ºi dotarea realã ºi corectãa structurilor serviciilor voluntarepentru situaþii de urgenþã precum ºiîncurajarea cetãþenilor pentruintrarea într-un serviciu voluntarpentru situaþii de urgenþã”, declarãinsp. ºef maior, Viorel Demean.

În acest sens se vor organizaseminarii de instruire a primarilor ºi

întâlniri cu edilii în scopul prezen-tãrii unor Servicii voluntare pentrusituaþii de urgenþã model din judeþulHunedoara.

În scopul recrutãrii noilor volun-tari lucrãtorii Inspecþiei dePrevenire din cadrul I.S.U., încolaborare cu reprezentanþiiServiciilor voluntare, vor organizaseminarii în licee ºi cãmine cultu-rale vor desfãºura exerciþii demon-strative ºi vor difuza pliante încadrul campaniei „Vreau sa fiu voluntar”.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Campania de informare ºi sensibilizare“VREAU SÃ FIU VOLUNTAR”

O persoanã a dece-dat iar alte apro-

ximativ 20 au necesitatîngrijiri medicale de lainstituirea codului por-tocaliu de ger la niveluljudeþului Hunedoara.

Potrivit reprezentanþilorPrefecturii Hunedoara înultimele 24 de ore, servi-ciul de ambulanþã a trans-portat un numãr de 2persoane (care au fostafectate de temperaturilescãzute) în unitãþile ºicompartimentele de pri-miri urgenþã din judeþ. Deasemenea, 2 persoanefãrã adãpost s-au prezen-tat singure la unitãþile ºi

compartimentele de pri-miri urgenþã pentru a seadãposti de frig.

De la instituirea coduluiportocaliu de ger, lanivelul judeþuluiHunedoara serviciul deambulanþã a transportatun numãr de 7 persoaneîn unitãþile ºi comparti-mentele de primiriurgenþã din care 4 auavut nevoie de îngrijiridatoritã hipotermiei.Totodatã, 6 persoane fãrãadãpost s-au prezentatsingure la unitãþile ºi com-partimentele de primiriurgenþã.

La nivelul municipiuluiPetroºani în ultimele 24de ore poliþiºtii locali au

identificat ºi însoþit la adã-postul amenajat în locali-tate un numãr de 4 per-soane.

De asemenea adminis-traþia publicã localã dinmunicipiul Brad a amena-jat un adãpost specialdestinat persoanelor fãrãadãpost în clãdirea fostu-lui internat din cadrul

Colegiului Naþional“Avram Iancu” dinmunicipiu.

Pânã în prezent lanivelul judeþuluiHunedoara a fost înregis-trat 1 deces prin hipoter-mie, persoana decedatãfiind gãsitã pe razamunicipiului Lupeni.


Gerul face victime ºi în Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 2012

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Actualitate 3

R educerea salariilorºefilor din CNH ºi

de la unitãþile miniere dinValea Jiului nu este altceva decât bomboanape coliva mineritului.Existã o vorbã care spunecã, “schimbarea ºefului,bucuria prostului”.

În actualul context, “victo-ria” sindicatului Muntelui, adicãa lui Bebe Nica&Co., de a lediminua salariile directorilor,inginerilor, ºi a altor categoriicu funcþii de rãspundere nuface altceva decât sã grãbeascãdesfiinþarea mineritului, cuimplicaþii majore ºi în altedomenii inclusiv în educaþie.

Liderul maxim BebeNica&Co. au motivat deciziade reducerea salariilor ºefilor

minerilor pe fondul problemelor financiare gravecu care se confruntã ºi la oraactualã Compania Naþionalã aHuilei.

Astfel, minþile cenuºii de laMuntele au solicitat comisiei denegociere a CCM modificareacoeficientului maxim desalarizare de la 6,66 la 4,44.O premierã pentru CNH ca unsindicatul care negociazã unCCM sã solicite reduceri desalarii ºi nu majorãri salariale.Adicã, marea problemã aCNH-ului pe care liderulmaxim Bebe Nica&Co. aidentificat-o o reprezintã salariul directorului general,sau a directorului de minã ori ainginerului ºef.

Departe de mine gândul dea-i lua apãrarea actualuluidirector general al CNH,Constantin Jujan, care, în

parantezã fie spus ºi cu risculde a-i supãra pe alþii, este celmai competent ºi cinstit direc-tor pe care l-a avut aceastãcompanie cel puþin în ultimii22 de ani, câºtigã undeva la4.000 de lei. Oare este mult?Îmi aduc aminte cã la acciden-tul de muncã din 2008 de laPetrila nu am vãzut picior desindicalist în echipele de sal-vare, în schimb directorul Jujanºi inginerul ºef ºi celelalte per-soane cu rãspundere erau. Auapãrut apoi, la câteva zile ºisindicaliºtii sã batã din gurã caciupercile dupã ploaie. O fimult, 3.000 de lei pentru uninginer ºef, sau pentru undirector, o fi puþin?

Nu sunt eu cel care sãaproximeze cât ar trebui sãcâºtige. Dar dacã raportezmunca ºi rãspunderea pe careo face ºi o are un director, oriun inginer ºef , cred cã nu esteun salariu fabulos.

Minerii sunt singurii care artrebui sã judece ºi sã-i judece.Venituri de sute de milioane delei numai Daniel Surulescu le-a avut (fãrã foloasele necu-venite despre care s-a vorbit),cum s-au dus ºi indemnizaþiile

de zeci de milioane de lei pecare le încasau cei din Consiliulde Administraþie.

Unde era atunci Bebe Nica& Co?. Oare îndârjirea cu carea cerut reducerea salarilorºefilor Bebe Nica nu are labazã de fapt o frustrare ºi orãzbunare a sindicalistului pentru cã directorul generalConstantin Jujan i-a dat flit ºi l-a trimis la plimbare cândacesta i-a solicitat sã-l schimbepe Sandu Sorin ºi sã-l punã peel director la mina Lupeni?Oare câþi dintre actualii ºefi deminã nu se gândesc sã renunþela funcþii ºi la rãspunderea pecare o au, sã nu mai aibã fel

de fel de griji de cum sã deamai multã producþie cu materi-alele pe care nu le au, ori sãnu se accidenteze, Doamnefereºte cineva, ºi sã mai ajungãºi prin tribunale.

Totodatã, câþi dintre cei caredoreau sã urmeze Facultateade Minã ºi sã ajungã inginerimineri se mai gândesc la acestlucru, când se gândesc la cesalariu ar putea câºtiga rapor-tat la munca din subteran. Darliderul maxim Bebe Nica &Cosunt fericiþi cã au rezolvatproblema financiarã gravã cucare se confruntã CNH! Aurezolvat pe dracu....

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Tãierea salariilor ºefilor din CNH, o mare eroare

M inerii dinValea

Jiului ameninþãcu proteste destradã .

Membrii sindicatuluiMuntele au anunþat cãvor organiza un mitingîn cursul cestei sãp-

tãmâni, care va duradouã ore, ºi se vadesfãºura în faþaCompaniei Naþionalea Huilei din Petroºani.

Ortacii au cerutaprobare autoritãþilorlocale de la Petroºanipermisiunea de aprotesta ºi au primitacceptul.

“Joi între orele14,00 ºi 16,00 stradaTimiºoarei, pe care seaflã CompaniaNaþionalã a Huilei vafi închisã circulaþiei,pentru cã în acel loc,membrii sindicatuluiMuntele din ValeaJiului vor protestapublic”, a spus Nicu

Taºcã, purtãtor decuvânt al Primãriei dinPetroºani.

Membrii de sindicatau luat aceastã deciziede a protesta pentrucã vor sã atragãatenþia celor din min-isterul Economiei, carenu îºi onoreazã promi-siunile. CompaniaNaþionalã a Huilei esteîntr-un impas econom-ic ºi niciun protocolpe care liderii de sindi-cat l-au semnat pânãacum, nu s-a pus înaplicare. Ei au cerut,printre altele, ºi anga-jãri de personal, iaracest lucru a fostparafat printr-un acordcu reprezentanþiiMinisteruluiEconomiei.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Minerii ies, din nou, în stradã

Rãniþi în mãruntaielepãmântului

A proape 200 de accidente de muncã au avutloc în cursul anului trecut în cadrul

Companiei Naþionale a Huilei. Numãrul accidentelor de muncã de la CNH a fost totuºi în

scãdere în anul 2011 faþã de anul 2010. Potrivit datelor statis-tice în cadrul subunitãþilor Companiei Huilei s-au înregistrat 176de accidente de muncã, din care cinci s-au soldat cu decesulortacilor.

În acest caz este vorba de accidentul de muncã de la MinaUricani, când în luna februarie a anului 2011 ºi-au pierdut viaþacinci electricieni de minã. Cele mai multe accidente de muncãînregistrate la CNH, ºi anume 171 au fost accidente cu incapaci-tate temporarã de muncã. Majoritatea dintre acestea au avut locla Mina Livezeni, iar accidentãrile în subteran sunt cele maifrecvente. Dintre cele 176 de accidente înregistrate, doar 3 aufost la suprafaþã, în timp ce restul au avut loc în mãruntaielepãmântului. (Raul Raul IRINOVICI)IRINOVICI)

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 201244 Actualitate

Î ndurã gerul cumplit oreîn ºir. Îºi mai pun un

carton sub picioare, beau unceai fierbinte ºi stau dedimineaþã pânã seara latarabe sub cerul liber latemperaturi extreme. Estevorba despre vânzãtorii deziare, cei din pieþe, ori ceiambulanþi de pe strãzile dinPetroºani, care marþidimineaþã se pregãteau de onouã zi cumplitã.

Temperaturile scãzute dinultima vreme le-au creat mariprobleme celor care sunt obli-

gaþi sã vândã la tonetele de pestradã. Fie cã este vorbadespre cei care vând ziare saureviste, ori despre cei carevând diverse bilete, oamenii s-au plâns cã ultimele zile aufost un calvar. Din pãcate, ceicare stau în aceste zile în ger,la mai puþin de minus 15grade Celsius, spun cã s-auobiºnuit ºi cã se încãlzesc cuceai cald. „Iese soarele ºi nemai încãlzim. O sã stau de 9,pânã la 16. Nu am încotro,dar am primit în fiecare zi ceaifierbinte ºi ne-am obiºnuit ºi cufrigul”,spune un vânzãtor de

ziare din Petroºani. „Mai intruaici la un magazin ºi mãîncãlzesc. Acesta e serviciulmeu, asta fac”, spune unvânzãtor de bilete.

În piaþã, însã, vânzãtorii oriºi-au scurtat programul delucru, ori nu mai vin deloc.Afarã nu mai e nimeni ºi toatãlumea vinde din halã, acolounde temperaturile sunt cevamai mari. „Cei de afarã nici numai vin. Unii au stat ºi iericâteva ore la prânz când vin ºicumpãrãtori mai mulþi ºi nu eaºa frig ºi apoi pleacã ºi ei, cãnu se poate aºa”, spune o

vânzãtoare de la toneta cu micidin piaþã, care se încãlzea lagrãtarul încins.

În Valea Jiului a fost instituitcod portocaliu de ger, iar tem-peraturile au fost extrem descãzute. La primele ore aledimineþii la Petroºani erauminus 20 de grade Celsius, iarpânã pe searã temperaturile auscãzut ºi mai mult.

Inspectoratul Teritorial deMuncã recomandã angajato-rilor ca pe toatã perioadasezonului rece sã asigure salari-aþilor care lucreazã în aer libercel puþin minimul de mãsuri de

protecþie pentru menþinereaunei stãri de sãnãtate core-spunzãtoare ºi a preveni înacest fel îmbolnãvirile.Angajatorii care au salariaþi cepresteazã activitãþi în aer libertrebuie, conform legii, sã leofere ceaiuri fierbinþi, sãacorde pauze de lucru ºi sãasigure echipamentul individualde protecþie. Patronii care nupor asigura aceste condiþii, potlua alte mãsuri menite sã vinãîn sprijinul angajaþilor. Printreacestea se numãrã ºi reducereaduratei zilei de lucru.


Vânzãtor la minus 20 C

P arlamentarii USLintrã în grevã, din

data de 1 februarie, iarla aceastã acþiune seraliazã, vor nu vor, ºiparlamentarii hune-doreni de al PSD ºiPNL, conform deciziilorluate la nivel naþional.

Conducerea PSD a decis sãpropunã grupurilor sale parla-mentare ca deputaþii ºi senatoriisocial-democraþi sã boicotezelucrãrile Parlamentului, fiindpermise doar trei excepþii: mo-þiunea de cenzurã, instalareaunui guvern de tehnocraþi sauprocedurile de convocare aalegerilor anticipate. O deciziesimilarã a adoptat ºi conducereaPNL, aºa cã de la 1 februarielucrãrile Parlamentului vor fiboicotate de aleºii USL. LaCentru, liderii USL au anunþatcã îºi vor dona indemnizaþiile. Înteritoriu, lucrurile nu sunt tocmaiclare, cel puþin deocamdatã.”Nu este o grevã, ne retragemdin Parlament ºi þin mult laaceastã formulare. Sunt aceleaºiprobleme care ne-au determinatsã anunþãm în urmã cu o sãp-tãmânã cã suntem dispuºi sã nedãm demisiile. Situaþia esteexact aceeaºi”, a declarat depu-tatul PNL, Bogdan Þîmpãu.

O decizie finalã,miercuri

El vorbeºte despre comporta-mentul celor care guverneazãRomânia la ora actualã, dar ºi

despre faptul cã PDL nu se maibucurã de susþinerea oamenilor,care îºi doresc alegeri antici-pate. Bogdan Þîmpãu spune cãpe toatã aceastã perioadã nu îºivom ridica salariile. La PSD,lucrurile se schimbã puþin.Senatorul Cosmin Nicula nuvorbeºte nici despre demisii ºinici despre grevã, ci despre oulterioarã decizie în acest sens.„Subiectul va fi dezbãtut mier-curi, în ºedinþa comunã a USL.Încã nu am fost anunþaþi despreacest demers. Prima întâlnirePSD cu parlamentarii va avealoc miercuri, la orele 15.00, ºidupã aceea vom hotãrî ce vomface”, a declarat Nicula.

C u ochii pe putere

De asemenea, liderul PSDHunedoara, deputatul LaurenþiuNistor, a precizat cã o deciziefinalã în acest sens va fi luatãmiercuri, iar parlamentarii hune-doreni se vor conforma acesteihotãrâri. Noi vom merge nor-mal la Parlament, vom rezolvaproblemele pe care le avem ºivom vota dacã este cazul. Vomurmãri în continuare tot ce facepuetra ºi, dacã vom depunemoþiune de cenzurã, vom par-ticipa ºi vom vota”, a spusNistor. Cât priveºte indemniza-þia, liderul PSD Hunedoara adeclarat cã, dacã se va decidesã nu o ridice banii vor intra încontul statului, iar dacã totuºi îºivor ridica salariile, acesta vadona banii unei case de copii.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Parlamentarii USL intrã în grevã.

Ce spun hunedorenii T renul istorieiromâneºti - destinul

acestui popor - a fost izbitde tancurile sovietice ºiazvârlit de pe ºina hãrãzitãvreme de patruzeciºicincide ani. În Decembrie 1989idealiºtii l-au repus pecalea atâta timp interzisã.

La 22 decembrie l-aurepornit. Activul partidului deatunci ºi cohortele represiuniiau intrat în degringoladã, pitu-laþi pentru câteva ore învagonul jegului, timp suficientidealiºtilor ca sã reporneascãtrenul ºi sã-l repunã pe ºineledemocraþiei. Sirena locomo-tivei a sunat a libertate. Pesearã, “Activul” s-a regrupatºi, prin diversiune, a umplutcimitirele þãrii cu peste o miede martiri, au rãnit ºi au muti-lat alte câteva mii, au mairãmas în luptã, e adevãrat, numulþi. Doreau nemernicii sãrederaieze trenul. Au rãstur-nat vagonul jegului în toatepartidele abia înfiinþate. ªi deatunci dezastrul economic ºifinanciar care ne chinuie de22 de ani. Au umblat ºi lamacazuri, semnând tratatul (ºiºtiu “Ei” mai ce!) cu muribun-da Uniune Sovieticã. Nu i-amlãsat ºi, puþini câþi am maifost, am împins totuºi trenulspre democraþiile consacrate.Poate o neutralitate politicã arfi fost oportunã, dar cu certi-tudine opþiunea pentru UE ºiNATO se impune în faþaapartenenþei la Tratatul de laVarºovia sau, mai apoi, laCSI.

Astãzi suntem din nou pepunctul de a deraia. Darastãzi Dumneavoastrã sunteþi

preºedintele României! Esteadevãrat, facerea istorieiaparþine poporului, azimutulînsã i-l dã conducãtorul. Oistorie contorsionatã ne-arbiciui din nou viitorul!

Domnule Preºedinte,pânã acum, în opinia mea,

s-au comis patru greºeli fun-damentale:

1. Aþi condamnat în faþaParlamentului comunismul, cailegitim ºi criminal, dar dupãaceea v-aþi oprit. În loculstatuãrii juridice a crimeicomuniste, a mai rãmas acumdoar ecoul unui discurs prezi-denþial.

2. Aþi denunþat odioaselecrime din Decembrie 1989 ºiferocitatea mineriadelor, aþidispus desecretizarea câtorvaenigme, ajungându-se chiar ºila o decizie de condamnare laCEDO, dar procurorii agreaþide Domnia Voastrã tergi-verseazã ºi iatã cum riscãm sãintervinã prescripþia juridicãîncã sub mandatulDumneavoastrã.

3. Legea Lustraþiei a rãmasun deziderat peren chiar ºi almultora dintre partizaniiDomniei Voastre, dar în ceiºapte ani de când deþineþi ceamai înaltã funcþie în stat nuaþi purces la impulsionareaadoptãrii acestei legi imperiosnecesare.

4. Corupþia, este adevãrat,aþi înfierat-o, chiar s-a fãcutcâte ceva, prea puþin, darodioºii criminali dinDecembrie 1989 ºi acoliþii lorcontinuã spolierea fãrãseamãn a þãrii.

Domnule Preºedinte,Este timpul sã vã puneþi în

acord declaraþiile cu faptele!

Luaþi-vã timp o zi ºi analizaþice poate însemna pentruacest popor prescriereacrimelor care au nãpãstuitromânii vreme de o jumãtatede veac! Priviþi în jur ºi con-stataþi ce înseamnã pentrusãrmanul român persiflareanemernicilor care ne-au strivitpânã ºi gândirea!

Sunt doi ani de când, aflatîntr-un protest la fel ca ºiacum, o seamã de intelectualide marcã v-au fãcut atentasupra revendicãrilor mele. Înprezent, pânã ºi dânºii separe cã au obosit ºi îmi dauimpresia cã nu mã mai înþe-leg. Dar mai pot sã scriu eu!

În pieþele þãrii se simte dinnou neliniºtea. Parcã 21Decembrie 1989 a fost ieri.Sper cã aþi înþeles în acestezile cã nu prin forþã, ci prinlegi democratice se pãstreazãechilibrul social. Voinþa popu-larã nu trebuie niciodatã igno-ratã!

Sã dãm sens istoriei, sãfacem dreptate eroilor ºi sãacordãm întreaga gratitudinetuturor luptãtorilor anticomu-niºti ºi acelora care nu au înc-etat lupta împotriva Injustiþiei,Minciunii, Dualismului abject,Corupþiei devastatoare, într-un cuvânt, sã decuplãm defin-itiv vagonul jegului, supra-aglomerat cu rãutate, perver-sitate ºi criminalitate.

Vã invit, Excelenþã, sãþinem dreaptã linia trenuluiistoriei româneºti, sã oprimmârºãvia endemicã ºi sãîmplinim tot ceea ce, acumºapte ani, în PiaþaUniversitãþii (!), li s-a promisOamenilor de Aur din Agorabucureºteanã!

TTeodor eodor MÃRIEMÃRIEªª

Scrisoare în cuvinte simple

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 2012 Actualitate 5

T ragedia de pehalda de zgurã

de la Hunedoara s-arputea muta în curteaGãrzii de Mediu, caresusþine cã a fãcutanual controale, darnu a gãsit nicio neregulã.

Totuºi, doi oameni aumurit îngropaþi în sute demetri cubi de zgurã, iarprocurorii care instru-menteazã dosarul arputea cãuta ºi cauzeletragicului accident, nudoar efectul.

Parchetul de pe lângãTribunalul Hunedoara aîntocmit un dosar de cerc-etare penalã care vizeazãtragedia produsã la jumã-tatea lunii noiembrie2011 pe halda de zgurãde la Hunedoara, când doioameni ºi-au pierdut viaþa

îngropaþi în sute de metricubi de zgurã. Vorbimdespre accidentul cu con-secinþe extrem de graveprodus pe porþiunea con-cesionatã de SC AgregateBuituri (fostã Granpet) dela combinatul siderurgicArcelorMittal Hunedoara.

La acel moment, obucatã mare de zgurã, de30 de metri înãlþime, acãzut peste utilajele cucare muncitorii lucrau,aceºtia fiind îngropaþi subsute de metri cubi dezgurã. Dincolo deaspectele de laturã penalãpe care le-ar puteadescoperi – sau nu –procurorii, rãmân maimulte aspecte legate deavizele de mediu, carecontravin legilor învigoare, conform facto-rilor autorizaþi, ºi care nuau fost descoperite, laabsolut nici un control dereprezentanþii Gãrzii de

Mediu Hunedoara.Georgeta Barabaº, direc-torul Agenþiei de Protecþiea Mediului Hunedoara, aprecizat cã proprietarulhaldei, Arcelor Mittal, aîncredinþat, prin contractecomerciale, exploatareahaldei, atât pentru scoarþãmetalicã, cât ºi pentruzgurã. „Autorizaþia demediu pentru cei doioperatori a fost emisãpentru exploatare inte-gralã. Unul dintre opera-tori a respectat autorizaþia,în timp ce celãlalt a fãcutcum a vrut”, a declaratBarabaº, referindu-se laoperatorul în „ograda”cãruia s-a produs tragedia,respectiv Agregate Buituri.De fapt, firma s-a axatdoar pe scoarþa metalicã,în timp ce zgura ar fi fostredepozitatã la întâmplare.Iar problemele nu seopresc aici. AgregateBuituri a subcontractat

lucrarea cãtre mai mulþioperatori, cãrora le-a„transmis” implicit ºiautorizaþia de mediu obþi-nutã în decembrie 2006,fãrã sã parcurgã paºiilegali.

„Autorizaþia de mediueste transferabilã de cãtreautoritatea emitentã, darnu este transmisibilã.Firma trebuia sã nesolicite sã transferãmautorizaþia cãtre un altoperator, dar acest lucrunu s-a întâmplat. APMeste obligatã de legislaþiaîn vigoare sã stabileascãmãsuri reparatorii pentrurepararea prejudiciuluiadus mediului în perioadacelor 5 ani de funcþionarehaoticã. Funcþionarehaoticã înseamnã cã auextras doar o parte dindeºeurile de pe haldã,respectiv scoarþa metalicã,iar zgura au depozitat-onecontrolat”, a mai spus

directorul APMHunedoara.

G arda deMediu nu

vede nereguliDin punct de vedere al

Agenþiei de Protecþie aMediului, este clar ce seva întâmpla de acum înacolo. În schimb, lucrurilear fi putut fi stopate întretimp de Garda de Mediu,care are atribuþii de con-trol, însã comisarii Gãrziide Mediu nu au vãzut ºinici nu vãd nicio neregulãlegatã de acest aspect.

„Firmele care au lucratpe halda de zgurã aulucrat ca subcontractanþi aisocietãþii Agregate Buituri.Din punctul meu devedere este suficientãautorizaþia de mediu emisãpentru cele douã firmecare au încheiat contractecu Arcelor Mittal”, adeclarat comisarul ºef al

Gãrzii de MediuHunedoara, CristianMoldovan. El susþine cãplanul de exploatare a fostrespectat ºi, cel puþinodatã pe an s-au efectuatverificãri planificate, lacare se adaugã controaleleneplanificate, fãcute înurma unor sesizãri sausolicitãri. ªi s-a aplicat celpuþin o amendã.

„În 2006 s-a aplicat oamendã pentru nere-spectarea autorizaþiei demediu, în valoare deaproximativ 600 de mil-ioane de lei”, a precizatleful Gãrzii de MediuHunedoara. Era perioadaîn care s-a produs oalunecare semnificativã pehalda de zgurã, de aproxi-mativ 3 milioane de tone,dar de atunci, spuneCristian Moldovan, nu s-aumai înregistrat nereguli orialunecãri masive.


MMoorrþþiiii ddee ppee hhaallddaa ddee zzgguurrãã aarr ppuutteeaa aajjuunnggee îînn„curtea” Gãrzii de Mediu Hunedoara

O serbare „altfel”decât în anii trecuþiC âºtigãtorul marelui premiu al concur-

sului „Dansez pentru tine” a împlinit,în ziua de 31 ianuarie, vârsta de 24 de ani,iar cadourile n-au întârziat sã aparã.

Tânãrul orfan din localitatea Vulcan, care aimpresionat o þarã întreagã cu povestea lui deviaþã dar, mai ales, prin dans ºi a câºtigat cei60.000 de euro puºi în joc la concursul „Dansezpentru tine”, ºi-a aniversat ieri cei 24 de ani deviaþã. Alãturi de el s-au aflat fraþii sãi, serbareanefiind una fastuoasã dar nici cu grija zilei demâine, aºa cum se întâmpla în trecut. Ionuþ aprimit unul dintre cadouri de la prietena lui pecare a cunoscut-o chiar la preselecþie. „Estevorba despre un ceas foarte frumos care îmiplace foarte mult ºi bineînþeles cã primul cadoua venit de la iubita mea. Le doresc ºi eu, celorcare sunt nãscuþi în luna ianuarie, un sincer ºicãlduros La Mulþi Ani!”, a declarat Ionuþ Tãnase.

Cel mai important cadou ºi l-a fãcut, însã, sin-gur. A reuºit chiar zilele trecute sã treacã cu brioexamenul pentru permisul auto, iar acum esteºofer cu acte în regulã. Ionuþ s-a pus cu burta pecarte pentru examen ºi a învãþat legislaþia rutierãchiar ºi în timpul concursului pe care l-a câºtigat.„Am reuºit sã iau examenul pentru permisulauto ºi sunt ºofer cu acte în regulã. Sunt foartefericit ºi cred cã permisul auto este un lucrufoarte bun ºi necesar”, a mai spus Ionuþ Tãnase.

MirMircea cea NISTORNISTOR

C onsiliul Local Petroºanis-a transformat, pentru

mai multe minute, într-o tribunã de apãrare a mineritului din Valea Jiului,singura activitate care, într-adevãr, susþine financiaraceastã zonã.

Problema a fost ridicatã de con-silierul local PNL Petre Drãgoescu –inginer ºef Sãnãtate ºi securitate înMuncã la CN Petroºani – care afãcut un apel la unitate, aºa încât ovoce comunã sã ajungã pânã laBucureºti, la factorii decizionali, carepot sã salveze mineritul Vãii Jiului.

„Ne aflãm aproape în a 14-a lunãfãrã subvenþii. În aceste condiþii, estedestul de greu sã susþinem capaci-tãþile în condiþii de securitatedeplinã”, a precizat PetreDrãgoescu, care a atras ºi atenþiapericolului de dispariþie aUniversitãþii din Petroºani, o insti-tuþie de învãþãmânt superior cuvechi tardiþii ºi exterm de apreciatãaltãdatã.

„Din pãcate, cred cã Ministerul

Învãþãmântului nu a înþeles rostulacestei universitãþi sau, poate, l-aînþeles foarte bine ºi, în simbiozã cuMinisterul Economiei ºi-a propus sãreducã la tãcere mineritul”, a sublini-at consilierul local de la Petroºaniprimarul municipiului Petroºani,Tiberiu Iacob-Ridzi, a îmbrãþiºataceastã idee, mai ales cã .în urmãcu numai o lunã s-a întâlnit deurgenþã cu ministrul Educaþiei, toc-mai pentru a pune pe tapet proble-ma viitorului Universitãþii Petroºani

ºi continuitatea acesteia. „Din informaþiile pe care le am,

vor fi rezolvate problemele CNH.Cred cã pe viitor, aceastã activitateîºi va recupera poziþia o meritã îneconomia naþionalã.

Chiar dacã aceste aspecte nu suntde competenþa Consiliului Local, nuputem fi indiferenþi la ceea ce seîntâmplã ºi am fãcut toate demer-surile pe care le puteam face”, aprecizat Iacob – Ridzi.


Apel pentru mineritul Vãii Jiului, în Consiliul Local Petroºani

Reporter: Care suntcele mai importanteproiecte ale Lupeniuluiîn momentul de faþã?

Cornel Resmeriþã:Înainte de toate, Lupeniulare 22 de proiectedepuse. Cele mai impor-tante sunt ºi cele pentrucare am semnat ºi aicieste vorba despre moder-nizarea staþiunii Straja,care a ºi început de anultrecut. Un alt proiect sereferã la modernizarea a13 strãzi din municipiulLupeni ºi douã poduri,lucru foarte benefic pen-tru municipiul Lupeni,þinând cont cã cele douãpoduri care au un impactdeosebit. Mai este ºi dru-mul de centurã, este ºidrumul care duce cãtrestadion. Un alt proiectimportant este refacereaSpitalului MunicipalLupeni, cu dotarea cuaparaturã medicalã nece-sarã spitalului ºi refacereaPalatului CulturalMuncitoresc, lucru pe careni l-au cerut tot timpulcetãþenii municipiuluiLupeni. În sfârºit acestproiect s-a terminat, s-aterminat ºi licitaþia, s-auterminat ºi contestaþiile,urmeazã numai sã sem-nãm începerea lucrãriloracestor proiecte ºi proba-bil semnarea se va face lasfârºitul lunii februarie.Sperãm ca începând cu15 martie sã nu mai fiezãpadã ºi în mod specialsã nu mai fie frig afarã sãputem începe lucrãrilepentru absolut tot ceea ceînseamnã refacereamunicipiului Lupeni. Maiavem un proiect referitor

la refacerea centruluivechi, cam de la sindicatpânã la statuia minerului,pe care îl avem prins ºi înzilele urmãtoare vomsemna ºi pentru el.

Reporter: Care estevaloarea totalã a acestor proiecte de carevorbiþi?

Cornel Resmeriþã: Întotal valoarea proiecteloreste în jur de 65 milioanede euro.

Reporter: Câþi ani v-au trebuit de la conceperea proiectelorºi pânã la momentulimplementãrii lor?

Cornel Resmeriþã: Deaproape 8 ani de zile nechinuim cu aceste proiecteºi în sfârºit am reuºit sã leaducem la bun sfârºit.Este o muncã imensã,reuºitã de angajaþiiprimãriei, de primarul ºiviceprimarul municipiuluiLupeni, de echipa deproiecte ºi aº putea sãspun fãrã nici un fel demodestie ºi despre parla-mentarii din Valea Jiului,fiindcã ne-au ajutat foartemult. Cel puþin tot timpulprin discutarea sau ple-carea mea spre Bucureºtipentru a putea ajunge maiuºor la câte un ministru.Pentru cã orice telefon aiputea sã dai, te duci laBucureºti ºi vezi cã ministrul respectiv nu maieste în acel momentacolo, cã ar putea fichemat în altã parte.

Reporter: Toþi parla-mentarii Vãii Jiului v-auajutat în demersurile

dumneavoastrã?Cornel Resmeriþã: Am

spus cã mulþumesc parla-mentarilor, dar sã nu cre-dem cã parlamentarii arface trafic de influenþã.Din discuþiile avute cudumnealor, am putut sãajung la un ministru, sãnu stau trei-patru zile prinBucureºti pânã seîntorceau ei. Am vorbitatât de programulminiºtrilor, cât ºi despre almeu.

Reporter: Când vor fifinalizate proiectele dedezvoltare a turismuluiîn Straja?

Cornel Resmeriþã: Euîmi doresc ca proiectelede modernizare sã reuºimsã le terminãm anul aces-ta, þinând cont de faptulcã anul trecut s-a lucratfoarte bine la proiectelede dezvoltare din Straja.S-a lucrat foarte bine latot ce a însemnat pârtii,bazinul de apã, toþihidranþii care sunt înStraja. Avem foarte marenevoie de hidranþi, dacãþinem cont cã anul acestaam avut un incendiu pepãºunatul din Straja, întrenoi ºi judeþul Gorj. Atuncia fost foarte greu, pentrucã maºinile pompierilor

au urcat destul de greu,iar munca oamenilor afost imensã. Au lucratefectic cu braþele ºi cu totce aveau în dotare. Aicimã refer la pompieri, pecare eu îi respect foartemult, dar ºi la echipa delucru a primãriei. Un altavantaj al dezvoltãrii turis-mului în Straja este cãnumai anul acesta au fostaduse noi locuri demuncã. Da, sunt tempo-rare, pe moment, dar înviitor aceste locuri demuncã vor fi definitive,pentru cã nu lucrãmnumai la modernizareastaþiunii pe timp de iarnã,ci ºi la modernizarea staþi-unii pe timp de varã.

Reporter: Se lucreazãdin greu în Straja, ladezvoltarea turismului,dar cum rãmâne cu pre-siunile salvatorilor mon-

tani legate de niºte plãþicare nu au foet efectu-ate cãtre ei?

Cornel Resmeriþã: Nuconsider cã e o presiuneasupra primãriei, cãprimãria întotdeauna aþinut salvamontiºtii.Primãria ºi în momentulde faþã a plãtit absolut totpentru salvamontiºti, maipuþin vreo 2000 ºi cevade lei pe care trebuie sã îiplãteascã pentru luna ianuarie. ªi am venit înajutorul salvamontiºtilorºi printr-o hotãrâre deconsiliu local în careSalvamontul Primãrieimunicipiului Lupeni afãcut o asociere cuConsiliul Judeþean ºiConsiliul Judeþean vasuporta 80% din cheltu-ielile salvamontiºtilor, caresunt oameni deosebiþi.Într-adevãr, dumnealor facniºte presiuni, dar fac

aceste presiuni faþã de ceicare þin cabane ºi cei caredeþin nu înþeleg cã trebuiesã mai ºi plãteascã, nunumai sã încaseze.Primãria nu beneficiazãde aboslut nimic dinStraja, în afarã de conce-siunile pe terenuri ºiimpozitul pe clãdire, carese plãteºte atât în oraº,cât ºi în staþiune. Ori, dincâte se cunoaºte, oricestaþiune trebuie sãplãteascã o cotã parte dincazãrile pe care le au spreprimãrie. Banii respectivieu nu i-am luat niciodatã,pentru cã mi-am dorit dintot sufletul ca staþiunea sãse dezvolte.

Reporter: Legat decele douã blocuri ANL?Când vor putea fi datelocuinþele în folosinþã?

Cornel Resmeriþã:Blocurile vor fi date100% anul acesta. Unuldintre ele este în proprþiede 90% finalizat, mai tre-buie sã se facã un zid desusþinere fãrã care nu sepoate da blocul în primi-re. Se lucreazã la intro-ducerea gazului metan decare primãria se ºi ocupã,lucru pe care îl plãteºteprimãria.

Reporter: Care suntcriteriile dupã care vorfi acordate locuinþele?

Cornel Resmeriþã:Blocurile respective se vor

da pe niºte criterii pe carele acceptã hotãrârea deguvern în legãturã cublocurile ANL. Aici estespecificat cã aparta-mentele se dau tinerilorde pânã în 35 de ani,tinerilor care nu au mai

beneficiat de alte locuinþe,tineri care au posibilitateasã plãteascã chiria aparta-mentelor pe care le vorprimi ºi trebuie sã demon-streze cã au un venit sigur.Vedeþi dvs, aproape toateblocurile ANL din Valegreu ºi-au gãsit proprie-tari, cã nu au fost întot-deauna tineri cu condiþiileîndeplinite. Vor primitineri din municipiul nos-tru sau care vor sã semute la noi, care lucreazãºi au venituri pentru aputea sã-ºi plãteascãchiria. Dar sunt singur cãvor fi comentarii tot timpul, dar nu se va face

absolut nimic, decât ceeace este legal.

ªi încã ceva foarteimportant: vorbesc uniifoarte rãutãcioºi cã dejaau început sã se ia cereripentru apartamentelerespective. Pânã înmomentul de faþã nu s-aluat nicio cerere pentrublocurile ANL. Cererilerespective vor ajunge laprimar, se va face de cãtrecomisia de locuinþe pebaza criteriilor o selecþie,iar pe baza selecþiei se vortrece prin consiliul localtoate apartamentele carese vor da.

Reporter: Cumcomentaþi problemelepe care conducerileºcolilor din localitate leridicã, referitoare ladatorii pe care PrimãriaLupeni le-ar avea deachitat cãtre ei?

Cornel Resmeriþã:Primãria municipiuluiLupeni nu are nicio dato-rie. Poate ne aratã oºcoalã, dacã PrimãriaLupeni are vreo datoriecãtre ea. Sã înþelegemclar, toate ºcolile au con-

tracte fãcute pe dum-nealor, pe centrele de exe-cuþie bugetarã ale lor ºi înele trebuiau sã intre banide la Ministerul Educaþieipentru buna funcþionare aºcolilor. Dacã MinisterulEducaþiei nu a alocat banipentru buna funcþionare aºcolilor, este numai problema ministerului.Primãria a plãtit întot-deauna tot ce a putut ºi înultimele luni am reuºitlunã de lunã sã plãtimabsolut toate datoriile.Þinând cont de faptul cãdin TVA ºi din coteledefalcate ne-au scãzutdestul de consistent

sumele care trebuiau sãne revinã la Primãriamunicipiului Lupeni ºi nutrebuie sã uitãm cãPrimãria municipiuluiLupeni în 2011 nu aprimit de la ANAF nici unleu, cred cã nici nu trebuiau sã îºi punã problema ºcolile, ci dinstart ministerul trebuia sãplãteascã sumele respective.

Reporter: Care suntproblemele societãþii determoficare?

Cornel Resmeriþã: Laînceputul lunii noiembrie,când oamenii trebuiau sãaibã agent termic, locali-tãþile au primit sume con-sistente pentru darea înfuncþie a agentului termic.În municipiul Lupeni nus-a primit nici un leu pentru punerea în funcþie,în ciuda faptului cã s-aufãcut investiþii majore,atât de cãtre UniversalEdil, cât ºi de Paroºeni.Sã se înþeleagã bine.

Reporter: Dar o anu-mitã publicaþie scria cutotul altceva…

Cornel Resmeriþã: Ceice scriu sunt niºte oamenirãutãcioºi, nepregãtiºi pro-fesional. Fiindcã nu poþisã scrii niºte lucruri pecare nu le cunoºti ºi nu leºtii. Aceºtia sunt oamenirãutãcioºi, care vor sãdenigreze. Dar denigrareanu se face aºa, trebuie sãse înveþe înainte de toate

sã fie niºte oameni corecþiºi abia dupã aceea sã ºifacã rost de materialepreþioase pentru cetãþeni.Dupã cum se vede, mate-rialele preþioase sunt celepe care le scrie un ziaristanume ºi reuºeºte sã fiecitit. Nu vedeþi cã toateziarele în momentul defaþã, prin aºa ziºi mariziariºti sunt citite pe netde nu ºtiu câte persoane,dar accesate de aceleaºipatru persoane careaºteaptã sã se scrie lucrurimizerabile. Dar dacã îilaºi sã trãiascã dupã vân-zarea ziarelor, câte ziare

vând pe zi…

Reporter: Vi se vaspune cã un ziar nutrãieºte din vânzãri…

Cornel Resmeriþã: Unziar trãieºte dintr-oreclamã, dar din unasãnãtoasã, cu ziariºti sãnã-toºi. Atâta vreme cât seface cu ziariºti rãutãcioºi,nu reziºti. Se trãieºte dinreclamã cu ameninþãri.Dar la un moment dataceste ameninþãri se vorîntoarce împotriva ta. Sãºtiþi cã lucrurile rãutã-cioase se întorc împotrivacelor care încearcã sã leprovoace. Trebuie sã tegândeºti pe o perioadãlungã de timp, pentru cãziarul trebuie sã reziste,30, 40-60 de ani. Un omcare se gândeºte numai lael nu are valoare nicio-datã. Un om care segândeºte la cei din jurullui are valoare.

Reporter: Puteþi daexemple?

Cornel Resmeriþã: Seºtiu ei cine sunt destul debine. Dar este pãcat cã faclucruri de genul acesta.Eu sunt obiºnuit sã ajutmarea majoritate a oame-nilor care vin la mine ºitot sunt contestat. Atâtatimp cât nu-þi plãteºti niciangajaþii tãi, nu poþi sãvorbeºti absolut nimic dealtcineva. Dacã trãieºtidin reclame, înseamnã cãai fonduri. Dacã ai, de cenu îþi plãteºti angajaþiiproprii? Dacã îþi permiþisã faci cãlãtorii în strãinã-tate pe banii angajaþilorfãrã a-i plãti este ogreºralã ºi se va plãti. Eusper ca toatã lumea sã fiela zi cu salariile ºi apoi sãscriem cã nu plãtim laînvãþãmânt sau în altãparte, în condiþiile în careprimãria nu primeºteresursele necesare de laGuvern.

Reporter: PrimãriaLupeni are datorii?

Cornel Resmeriþã:Primãria Lupeni a avut demai mulþi ani problemefinanciare, dar am reuºitsã trecem peste toateproblemele. Dar noi amîncercat sã ne arãtãmnemulþumirea, primarul aumblat ºi va umbla foartemult peste tot pe undetrebuie sã ne primimbanii. În cea mai mareparte, primarului i sepromite cã primeºte banii,în 99% din cazuri nu-iprimeºte, iar noi trebuiesã ne descurcãm cu cei1%.

A consemnatA consemnatAnamaria Anamaria

NEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 2012 Interviu 76 Interviu

COLÞUL LUI DENIS

Cornel Resmeriþã:

“De aproape 8 ani de zilene chinuim...”

STENOGRAMAºedinþei Delegaþiei

Permanente a PartiduluiSocial Democrat

Bucureºti, sediul central PSD, 2februarie 2004

……………………………………………………………………………….

Dl. Adrian Nãstase (prim ministru):A treia oarã, cã s-a mai discutat o

datã sãptãmâna trecutã. Încã o datã? Da. La Hunedoara ....

Dl. Octav Cozmâncã (ministrulAdministraþiei):

La Hunedoara vã propun sã facemsãptãmâna trecutã - acuma nu putem -tot o echipã, sã vedem cine rãspunde deHunedoara, mai vedem încã doi sau trei.Probabil cã se vor impune ºi mãsuri. Seîntâmplã ceva acolo. Pe lângã proble-mele obiective, sunt ºi chestiuni de facturã subiectivã, de conducere a organizaþiei, dupã pãrerea mea.

Dl. Adrian Nãstase:Ok. Comentarii? Victor.

Dl. Victor Ponta (ministru delegatpentru programele finanþate internaþio-nal):

Eu am mâine conferinþa la tineretacolo. Mã duc acolo. Dacã pot, vã spunºi eu când mã întorc. La tineret nu suntprobleme, dar în restul sunt.

Dl. Adrian Nãstase:Cine rãspunde?

Dl. Octav Cozmâncã:Mihai.

Dl. Mihai Tãnãsescu (ministrul

Finanþelor):Domnule preºedinte, intenþionam sã

mã duc sãptãmâna asta acolo, mâinesau poimâine, ca sã am o discuþie peaceastã temã, dar dacã Octav considerãcã trebuie o echipã lãrgitã de mers nuam nimic împotrivã ºi, sigur, cumhotãrâþi.

Dl. Victor Ponta:Veniþi mâine, veniþi ºi la conferinþa de

tineret.

Dl. Mihai Tãnãsescu:Da, sigur.

Dl. Octav Cozmâncã:ªi reluãm peste o sãptãmânã.

Dl. Adrian Nãstase:Da, ºi reuluãm peste o sãptãmânã.

Dl. Octav Cozmâncã:A fost printre primele judeþe din

Ardeal, trebuie sã recunoaºtem, ce a fosta fost.

Dl. Adrian Nãstase:A fost de ce? Pentru cã tipii ãia de

acolo au votat, minerii, puternic împotri-va CDR, care a scos 30 de mii deoameni din mine, deci ei nu au votatpentru noi atunci. Ar fi votat cu oricine,dar împotriva CDR. Bogdan.

Dl. Bogdan Niculescu Duvãz (ministrul delegat pe relaþia cu parteneriisociali):

Domnule preºedinte, douã cuvinte.Într-adevãr, sunt ºi lucruri subiective ºisusþin ce spune domnul OctavCozmâncã. De altfel, i-am dat ºi niºtemateriale cu niºte analize sociologiceacolo ºi situaþia nu e ... nu ne plasãmbine, dar nu sunt numai datoritã rezulta-telor politicii de restructurare ºi aºa maideparte, ci sunt datoritã faptului cã nu

vor sã scoatã oameni în faþã. Eu pot sãdau un exemplu punctual, existãchestiunea de la Petroºani. Sunt oamenibine plasaþi în opinia publicã, care suntveniþi de la PSM, un tânãr de vreo 30 ºiceva de ani, foarte bine vãzut acolo,ºeful Oficiului de muncã ºi aºa maideparte, a primit ºi un premiu, odiplomã. Nu vor sã-l punã pe lista decandidaþi la primãrie, pentru cã existãinteresul unor jocuri de culise între prefect, cutare, sã punã pe altul.

Acest tip de politicã pentru sineaccentueazã situaþia de la Hunedoara.

Dl. Adrian Nãstase:Bun, dar poate ar trebui, Octav, sã

mergi ºi tu acolo. Sãptãmâna asta sãmeargã ei, iar sãptãmâna viitoare sãmergi ºi tu. Trebuie, gradual, sã vedem,facem câteva fotografii ale situaþiei deacolo ºi intervenim poate ceva mai dur.Acolo, pãrerea mea este cã o sã

acþionãm într-un mediu mult mai dificildecât cel din 2000. Adicã, am beneficiatacolo de o situaþie cu totul specialã,acum vom avea una dintre cele mai difi-cile situaþii. Dacã nu venim cu niºte acþi-uni mãsuri, inclusiv la nivel economic ºisocial foarte inteligente pe urmãtoareleluni, nu cred cã putem sã reuºim.

Dl. Miron Mitrea (ministrul lucrãrilorpublice, transporturilor ºi familiei):

... dacã am înþeles ... Dacã e prefectul,cã e guvernatorul, nu ºtiu, dar ei nu vor,vor sã-i lãsãm în pace, asta vor. ªi dacã îilãsãm în pace, vor veni cu 28%, 24%.

Dl. Adrian Nãstase:Am discutat cu ei, dar ei au spus cã

Savu este cel care face acolo ... probabil,nu ºtiu, eu spun ce au spus aici când aufost. A fost Ucu ºi mai mulþi colegi.

Dl. Ioan Dan Popescu (ministrul

Industriei ºi Resurselor):ªi eu ºi Ucu ºtim, cred, destul de bine

situaþia de acolo. Sunt douã tabere fundamentale, iar Miºu (Mihail Rudeanu,preºedinte PSD Hunedoara – n.n.)baleiazã între ele. Este tabãra economicãcondusã de Serafinceanu (prefect deHunedoara-n.n.), care are interesele lui ºieste normal sã fie aºa ºi o altã tabãrã,cvasieconomicã, condusã de Savu(preºedinte LSMVJ). Problema noastrãeste urmãtoarea: Noi, de trei ani de zile,nu am avut miºcãri sociale în ValeaJiului, care ... nici un guvern pânãacuma nu a avut aceastã situaþie. Doi.De la 1 februarie dãm afarã 1500 demineri din Compania Naþionalã a Huilei.Nu este extrem de simplu sã dãm acumafarã 1500 de oameni înainte de alegeriºi pãrerea mea este cã a tensiona maimult decât trebuie ... ªtiu ºi eu ºtie ºiUcu ce afaceri are fiecare. I-am lãsat sãtrãiascã. Acum se încearcã sã se tragãmai mult decât este posibil pe fiecaretabãrã în parte. Asta este realitatea.

Eu vã propun sã meargã echipa asta,mã duc eu cu Octav, dacã sunteþi deacord, ca sã abordãm ºi latura economicã ºi sã vedem ºi alte puncte devedere. Dar eu cred cã ar fi o greºealã -ºi aici sunt total de acord cu Miron ºi cuViorel - ce...

Caseta 2 A

Dl. Ioan Rus (ministru de Interne):Sunt de acord cu ce spune Dan, deci

nu avem de ce sã facem acolo tensiuniacolo, pentru cã ei au gestionat problemele acolo, nu altcineva, ºi cuSiderurgica-Hunedoara. Numai încurcã-turi au fost, noi mai mult încurcãturi amfãcut decât ajutor cãtre ei. Toate primãri-ile sunt fãrã nici un ban, cã nu a reuºitniciodatã CNH sã-ºi plãteascã cum tre-buie datoriile ºi pe fondul acesta de sãrã-cie, totuºi, gestiunea lucrurilor nu a

fãcut-o altcineva, decât ei. Ei nu pot fichiar atât de simplu fãcuþi vinovaþi deceva, pentru cã nu sunt. În rest,ºmecherii ºi cutare, cum împarte Savubanii, ºtim. ªtim în detaliu, dar nu credcã e o problemã acolo cu organizaþianoastrã.

Dl. Adrian Nãstase:Avem douã obiective acolo, sã þinem

lucrurile sub control pânã la alegeri ºi doi,sã câºtigãm alegerile. Nu ºtiu dacã celedouã obiective nu intrã într-un anumit tipde contradicþie.

Dl. Ioan Rus:Sã-ºi menþinã acest control ei, dar nu

ºtiu dacã ...

Dl. Adrian Nãstase:Asta este ce am vrut eu sã spun.

Dl. Ioan Rus:Acolo ...

Dl. Adrian Nãstase:Ce anume? Cine? Pe locul trei. Dacã

nu facem ºi niºte miºcãri acolo ºi nutãiem o bucatã din ficatul lui Savu ºi-ifacem grefã lui Serafinceanu ºi invers, leschimbãm câte o bucatã de ficat, mi-eteamã ºi pe urmã mai aducem ºi pe bãiatul ãla de la PSM, mai aducem ºi pealtul, dacã nu facem puþinã schimbareacolo ... sigur, respectând unele lucruri.

Dl. Octav Cozmâncã:Vrem sã-l luãm pe primarul PD de la

Orãºtie ºi ei nu vor, ca niºte idioþi, ºi e unom excepþional, este un primar, e cel maibun primar pe care-l au.

Dl. Adrian Nãstase:Sigur cã e important sã þinã lucrurile

sub control, dar am impresia cã vom plãtiun preþ foarte mare dacã nu-i convingemsã se mai schimbe o parte dintre ei, sã se

schimbe ºi ei ca acþiune ºi ca interese.Dan.

Dl. Dan Ioan Popescu: Am nevoie de 138 de miliarde în

bilanþul de la CNH , ca sã pot sã satisfacprimãria. Dupã pãrerea mea, dacã noiputem în primele ºase luni sã facem plãþimai puternice cãtre primãrii ºi cãtreSerafinceanu, lucrurile se potolesc. Asta epãrerea mea. Ca sã-i împac pe toþi.

Dl. Octav Cozmâncã:ªi rezolvãm o mare problemã acolo, ºi

în Valea Jiului ºi ... Asta e, de aici pleacãtot. Ãsta plânge cã nu s-a dat una, cã nus-a dat alta, fel de fel.

Dl. Adrian Nãstase:Dacã nu mai aducem niºte oameni

acolo în sistemul de conducere ºi dacã numergem cu niºte candidaþi serioºi ºi doarcu cei care sã rezolve în continuareºmecheriile economice pe cele douãgrupuri, pierdem noi ca partid. Câºtigã,eventual, ei. Poate sã-i lãsãm cu interese-le lor pe zonele astea, dar sã preluãm con-trolul pe decizia politicã majorã. De asta,vã rog sã facem în felul urmãtor: Mâine sãmeargã Mihai ºi cu Victor, sã facã o primãevaluare, iar sãptãmâna cealaltã Octav,împreunã cu Dan ºi sã luãm o decizie înurma celor douã serii de analize. Da?

………………………………..

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 2012 Dezvãluiri 98 Dezvãluiri

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee

ccuunnoossccuuttãã??

�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??

�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboorraattoorrii

sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

Mare tevaturã mare ! Caz rar- un fost prim ministru, respec-tiv Adrian Nãstase, condamnatde Înalta Curte de Casaþie ºiJustiþie la doi ani închisoare.

Motivul este ca în filmele cuproºti. Judecãtorii se ceartã,unii spunând cã nu existã fapta,

pe de altã parte este jignitorpentru orice hoþ care se respec-tã aceastã motivaþie în sentinþã:sã pui bilete de intrare la“Trofeul calitãþii”.

Sã fim serioºi ! Câþi banipoþi scoate din asta pentrucampania electoralã? ªi nici nueste definitivã aceastã hotãrâre

a justiþiei... Are alte bube,multe ºi mari, Adrian Nãstase,dar sunt slabi caþeluºii.

Câþi arestaþi am vãzut, ca laspectacol, la televiziuni ºi nimicnu s-a întâmplat.

Fostul prim ministru AdrianNãstase putea fi înfundat pechestiuni grave, de protejare ºiîncurajare a furturilor, cã era de unde, la scarã mare dineconomia românescã.

Doar în judeþul Hunedoara,respectiv în Valea Jiului existãdovezi pentru protejarea infrac-torilor, care ar fi arãtat un DNAserios ºi o justiþie credibilã,dacã s-ar fi luat aceste fapte învizor.

S tenograme cugrupuri de interese

ªi pentru cã oamenii uitãrepede, reamintim cã în anul2004, am intrat în posesia unorstenograme ale ºedinþelor con-ducerii PSD care aratã clarmodul de lucru al socialdemocraþilor, cum împart traficulde influenþã, cum economia ºibanii alocaþi, de exemplu, înjudeþul Hunedoara este lãsatã pemâna a 2-3 oameni ai PSD.Compania Naþionalã a Huilei ºiminerii erau condiþionaþi deaceºti oameni, pe principiul dãmCompaniei ca sã ne mulþumimoamenii noºtri : « dacã noi putemîn primele ºase luni sã facemplãþi mai puternice cãtre primãrii

ºi cãtre Serafinceanu, lucrurile sepotolesc. Asta e pãrerea mea.Ca sã-i împac pe toþi. ªi peSavu”- spunea în sedinþele departid ministrul Industriei de atunci, Dan Ioan Popescu.

Adrian Nãstase susþinea ºichiar încuraja aceste practici,ºtiind exact cât ºi ce se furã cuacte în regulã din curtea CNH ºiîncerca sã împace cele douãgrupuri de care controlau zona.Adicã grupul lui Vasile Ioan Savu,preºedinte Liga SindicatelorMiniere Valea Jiului ºi deputat almacedonenilor slavi, de faptmembru PSD, ºi grupul luiAurelian Serafinceanu, prefectulPSD al Hunedoarei.

Stenograma ºedinþei în care

s-au analizat ºi în care s-a hotãrâtsusþinerea a tot ce înseamnãîmbogãþirea grupurilor PSD estegrãitoare.

Din aceste grupuri, Vasile IoanSavu a fost judecat, condamnatîn prima instanþã de judecatã, dar a câºtigat la recurs. Pentru cãs-au lãcomit, lui AurelianSerafinceanu ºi preºedintelui deatunci al PSD Hunedoara, Mihail Rudeanu, li s-au tãiat doarconductele care le creºteau conturile, drept pentru careSerafinceanu s-a supãrat pe partid ºi a plecat, iar acum esteîn UNPR, la fel ca fostul sãu ºefzonal, Mihail Rudeanu.

Doar în aceste stenograme,pentru fiecare judeþ, dacã privea

puþin DNA, gãsea motive cuadevãrat demne de o asemeneainstituþie, dar ºi pentru a agãþa unprim ministru pe chestiuniserioase.

Deci, se realizau o seamã deobiective în Valea Jiului ºi judeþ,dar cele douã grupuri de influenþãaveau asiguratã de la centru partealor consistentã din banii publici,pentru cã era de unde.

Ca urmare, dosarul „Trofeulcalitãþii” pare cu adevãrat o fãcãturã politicã sau o lipsã deprofesionalism crasã având învedere faptele/hotãrârile deimportanþã majorã doar pentrujudeþul Hunedoara a guvernãriiNãstase, ca sã nu mai vorbim decele de la nivel naþional.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Doar pentru Valea Jiului,

Adrian Nãstase ar fi fost condamnat

la ani mulþi ºi adevãraþiD osarul « Trofeul calitãþii », în care a fost condamnat – dar nu se ºtie

dacã rãmâne aºa – Adrian Nãstase, este umilitor pentru un hoþ carese respectã. Dacã DNA s-ar fi uitat pe o singurã stenogramã a ºedinþelorºefilor PSD, ar fi ieºit onorabil din cazurile cercetate pentru corupþie.

Î n judeþul Hunedoara, dar mai ales în Valea Jiului, era chiar spectacu-loasã susþinerea unor grupuri lacome pe banul public, precum cel al lui

Vasile Ioan Savu ºi al lui Aurelian Serafinceanu.

1 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Dacã eºti implicat într-o relaþie sta-bilã, este posibil ca partenerul sã seconfrunte cu situaþii dificile, ceea cete va afecta ºi pe tine într-o bunãmãsurã. N-ar fi exclus nici sã fieobligat sã plece la un drum. Eºti dor-nic sã te implici în tot felul de activ-itãþi, cãci forma fizicã îþi permite.

Colaborãrile þi-ar putea aduce unelesatisfacþii în plan material, dar va finevoie de eforturi mari. Cãlãtoriile tevor avantaja, indiferent cã este vorbade afaceri sau de divertisment. Înaceastã perioadã eºti cam impulsiv ºiriºti sã ai tot felul de neînþelegeri cucei din jur.

În apartament ai putea face unelemici schimbãri, ceea ce îþi vaîmbunãtãþi starea de spirit. Pentru uneventual schimb de locuinþã ar fi binesã mai aºtepþi. Interesul tãu pentruchestiunile financiare va fi pestenivelul obiºnuit în aceastã perioadã.Vei avea ocazia sã faci o investiþie.

Este posibil sã ai ocazia sã obþii uncâºtig bãnesc dintr-o activitate decolaborare sau parteneriat. Unproiect mai vechi ar putea prindecontururi reale. Sentimentele tale vorfi mai profunde ºi, dacã vei reuºi sã-þistãpâneºti dorinþa de a domina, veiavea ocazia sã-þi consolidezi relaþia.

Cheltuielile sunt destul de mari înaceastã perioadã, dar cum ºansa estede partea ta, reuºeºti sã te descurcicu bine. Este posibil sã aparã uneleschimbãri la nivelul instituþiei la carelucrezi. De asemenea, în cazul încare doreºti sã îþi schimbi serviciul, aiputea primi o ofertã tentantã.

ªansele de a avea realizãri în plansentimental sunt mari, dar suntcondiþionate de diplomaþie. În cazulîn care ai de luat decizii importante,ar fi bine sã te sfãtuieºti cu cineva deîncredere. Este posibil sã primeºti oofertã pentru o colaborare ºi ar fibine sã o analizezi pe toate feþele.

N-ar fi rãu sã acorzi ceva mai multãatenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faci un con-trol de rutinã. Vei avea parte de o ziextrem de agitatã, cu evenimentecare te vor þine cu sufletul la gurã,chiar dacã unele nu te vor privi per-sonal. Iniþiativele tale din aceastãperioadã se vor bucura de apreciere.

Nu te simþi în largul tãu, eºtinemulþumit de tot ce se întâmplã laseviviu, dar ai tendinþa de a exagera.Sãnãtatea nu este punctual tãu forte,aºa cã ar fi de preferat sã nu tesuprasoliciþi. Este posibil sã fii obligatsã faci o investiþie în cãmin, darpânã la urmã te vei descurca.

Tot ceea ce þine de cãlãtorii tefavorizeazã din toate punctele devedere. În cazul în care doreºti sãpleci într-o cãlãtorie în strãinãtate, aitoate ºansele sã primeºti aprobãrilesau actele necesare. Interesul pentruchestiunile materiale va creºte simþi-tor astãzi.

Relaþia cu cei din familie va fi camtensionatã ºi ar fi de dorit sã nu daicurs pornirilor impulsive. Relaþia cuprietenii evolueazã excelent, aceºtiafiind de partea ta în tot ce faci. Nuvor lipsi ocaziile de a participa ladiverse activitãþi sociale care îþi vorda posibilitatea de a te relaxa.

Entuziasmul afectiv este la limitasuperioarã, aºa cã petrecerea timpu-lui liber în compania partenerului desuflet va fi o plãcere. Din pãcate pro-gramul tãu pentru timpul liber nu vafi cel pe care þi-l doreºti. Relaþia cucolegii va fi cam agitatã ºi veþi aveaparte de obstacole neaºteptate.

Relaþia cu cei din jur este bunã ºifaptul cã poþi miza pe sprijinul lor teface sã te implici în chestiunideosebite. Activitãþile intelectuale tefavorizeazã. Relaþia cu partenerul deviaþã este în continuare tensionatã.Ar fi bine sã eviþi cãlãtoriile deoareceai putea avea o problemã.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-BUCÃTAR - 600 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

P arcã nicio-datã ca acum n-a

fost mai actualCaragiale. Acest geniu,nãscut la Haimanale ne însoþeºte viaþa ºi nedovedeºte cã nimic nueste întâmplãtor celpuîin de o sutã de aniîncoace.

Se spune despre Beethovencã a scris 9 simfonii pentru 9mii de ani.

În legãturã cu I.L. Caragiale,treaba stã altfel. Universul bãu-torului de bere, care a rãmas înamintirea tuturor boemilor cucelebra

expresie “Sunt vechi, domnilor,sunt vechi!”, ne urmãreºte, nuca un râu care-ºi urmeazã cursul, ci ca o umbrã care-ºiurmãreºte diavolul.

Tarele societãþii, personajelecare nu se schimbã odatã cuepoca, mizeria umanã a celorajunºi sus ºi au uitat de undeau plecat, subtilitãþile machiavelice ale politicii,pãtrunderea, ca un cuþitpânã-n prãsele, în nemernicia umanã.

Nimic din toate acestea nui-au scãpat hâtrului, mucalitu-

lui, eruditului, pricopsitului, falitului, iubitului, hulitului ºiîndelungamintitului Caragiale.

Cine ºtie câþi ani, câtedecenii, câte secole trebuie sãmai treacã sã se mai ridice dinacest popor (dacã mai e popor,ci nu doar… populaþie) unasemenea vizionar.

Este de ajuns sã revedempiesele sale de teatru, sãrecitim clasicele momente ºischiþe, sau discursurile politiceºi o sã ne dãm seama cã trãimîn plinã epocã... a luiCaragiale. Era sã “comit” ocacofonie, deºi, în cacofoniageneralã din zilele noastre, unadintre cele trei admise rãmâneIon Luca Caragiale. Celelaltesunt Biserica Catolicã ºi tactica cavalereascã. Dar astea suntdemodate.

Am presãrat acest articolumil, un fel de omagiu adusMaestrului, cu frânturi dinscrierile sale.

Rãmâne ca dumneavoastrã,cititorii, sã hotãrâþi dacã, într-adevãr Caragiale trãieºte – saunu – printre noi.

Astãzi, 1 februarie, laPetroºani s-au înregistrat minus26 de grade Celsius. Ce n-aºda sã închei acest articolaº cudeja dãrâmãtoarea expresie“Cãldurã mare, monºer, cãl-durã mare!”,”Bãiete, mai adudouã þuici. Plãtesc eu!”

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 2012 Actualitate 11

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Pânã ºi Google recunoaºte

Caragiale n-a murit, Numa-un pic s-a hodinit…

“Decât medicamente,Mai bine, zeu, dã fugaªi trage-i douã halbeDe bere de Azuga!”“Nu voi, stimabile, sã ºtiu

de Europa d-tale, eu voi sã

ºtiu de Rom’nia mea ºi numai

de România… Progresul,

stimabile, progresul!

În zadar veniþi cu gogriþe,

cu invenþiuni antipatriotice,

cu Europa, ca sã amãgiþi

opinia publicã…”

Bravos, naþiune, halal sã-þi fie!ACTUALITATEA LUI CARAGIALE

“ªtiu ce se petrece

în þarã; îmi explic de ce ºi-miînchipuicum...”

I.L. Caragiale

TTÇÇââÄÄ \\AA__AA VVttÜÜttzz||ttÄÄxx

“- Uite, d-aia îmi plac mie liberalii... Oameni cilibii!Când e vorba de delicateþe, nu se mai încape politicã.Bãiete un rând de þuici la domnii!... Fac eu cinste!”

Î n an electoralalianþele din

Consiliul Local de laPetroºani încep sãvocifereze.

Dacã pânã acum toþiconsilierii, indiferent departidul politic din care facparte, votau proiecteleiniþiate de primarul TiberiuIacob-Ridzi, la primaºedinþã din acest an cuîncãrcãturã politicã, alianþaUSL Petroºani a avut uncuvânt de spus cu privire ladiferite proiecte.

T ãcutul Zvâncãia cuvântul

Pânã acum, consilierullocal din partea PNL,Adrian Zvâncã, nu a luatcuvântul, la ºedinþa demarþi acesta a avut o iniþi-tivã haioasã în ceea ce

priveºte proiectul privindalocarea unei sume debani pentru organizareaunui concert de Ziua Îndrã-gostiþilor. Zvâncã a cerutca administraþia sã nualoce bani, iar cei de laProconsul sã cânte gratuit.

“Nu mi se pare normal

ca atunci când oameniiprotesteazã în faþa Caseide Culturã, noi (ConsiliulLocal), sã organizãmevenimente pentru carealocãm diferite sume debani. Sunt curios dacã ceide la Proconsul ar veni sãcânte gratuit”, a spus

Zvâncã. Viceprimarul municipiu-

lui Petroºani, ClaudiuCornea, i-a replicat con-silierului afirmând cã sumade 16 mii de lei perceputãca onorariu de truparomâneascã este o sumãmodicã.

R us vrea panouri electorale

Preºedintele PSDPetroºani, Ioan Rus, vreaca administraþia localã sãamenajeze locuri specialepentru lipirea afiºelor elec-torale. El considerã cãacestea nu mai trebuie lip-ite pe faþadele imobilelor.Mai mult, au existat anu-mite proiecte la care con-silierii USL fie s-au abþinutde la vot, fie au ridicatdiferite probleme.

Raul IRINOVICRaul IRINOVICI

Vociferãri electorale. USL Petroºani îºi face simþitã prezenþa în CL Petroºani

Cãutãri sistateîn Parâng

S alvamontiºtii ºi jandarmiimontani din Parâng nu-l

mai cautã pe ciobanul care demai bine de o sãptãmânã estede negãsit. Luni a fost ultima ziîn care salvatorii au mai încer-cat sã îl gãseascã.

Speranþele salvatorilor care l-aucãutat erau legate de anumite coor-donate pe care le-au primit prinGPS, însã, pânã vineri nimeni nu vamai urca pe acel traseu. Asta spune

Dumitru Bârlida, ºeful echipei SALVAMONT din Parâng.

“Vineri, o echipã de salva-montiºti din Sibiu va ajunge înParâng cu un aparat de identi-ficare a semnalului de la tele-fonul mobil, aparat care laPetroºani nu existã.

Abia atunci, o echipã vaurca din nou la altitudinea de1.100 de metri, unde esteposibil ca omul sã fi cãzut ºi sãfi murit”, spune DumitruBârlida, ºesul echipeiSalvamont care a coordonatcãutãrile. Pânã acum, alãturi de sal-vamontiºti au mers ºi jandarmii, darºi un câine specializat în astfel decãutãri, însã, de fiecare datã fãrã

succes. Cic Florea Dumitru este denegãsit din data de 23 ianuarie ºi afost dat ºi de poliþiºti în urmãrirenaþionalã.


Promisiuni pentrugara Petroºani

D acã bãºtinaºii Vãii ºtiu bine cum aratã gãriledin zonã, acestea reprezintã adevãrate sur-

prize pentru cei care ajung pentru prima datã aici.

Uitate de cei care ar trebui sã se ocupe cuîntreþinerea lor, staþiile CFR s-au transformat înniºte depozite de gunoi ºi nepãsare. În plus, latoate acestea, în ultimele zile s-a adãugat ºi gerul,puþinii cãlãtori fiind nevoiþi sã îndure cu stoicismfrigul pãtrunzãtor. Pe peroane, pentru cã sãlile deaºteptare sunt ori prea mici ori au dispãrut dinpeisaj. În acest timp, promisiuni pentru reabili-tarea gãrilor au fost lansate în fiecare început dean. Singura care ar avea ceva ºanse de reabilitarese pare, însã, cã ar fi gara din Petroºani. Când,însã, vor demara lucrãrile nu se ºtie. La fel, nicicând vor sosi ºi banii necesari...

MirMircea cea NISTORNISTOR

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 1 februarie 201212 Actualitate

C a sã facã faþã tempera-turilor extrem de

scãzute de afarã, animalelegãzduite la GrãdinaZoologicã din Hunedoaraprimesc mai multã hranã. Înschimb, babuinul a fostascuns de ger într-o centralãtermicã, aºa încât sã nusufere de frigul cu care spe-cia lui nu este obiºnuitã.

Îngrijitorii de la GrãdinaZoologicã din Hunedoara auluat mãsuri speciale pentru ani-male, care sã le ajute sã scape

de frigul cumplit de afarã.Astfel, în funcþie de specificulfiecãrei specii, animalele bene-ficiazã de fân, lemne ºi supli-mente alimentare. Într-o astfelde perioadã, cu temperaturi situate mult sub zero grade,creºte ºi consumul de energieal animalelor, pentrumenþinerea temperaturii corpo-rale. „Ca în fiecare an le dãmhranã suplimentarã, în funcþieºi cum vor ele. Avem fructe,legume, cereale sau carne depui ºi, dacã mai aui nevoie,dacã vedem cã au mâncat totºi mai vor, le suplimentãmhrana. Le dãm exact cum ºicât îºi doresc”, a declaratCiprian Hodor, administratorulGrãdinii zoologice de laHunedoara. Cele mai fericitesunt în aceastã perioadãpãsãrile, ale cãror voliere noiau fost finalizate. La ZooHunedoara a demarat proiectulde modernizare, care prevedeamenajarea de noi cuºti pentruanimale. Un proiect investiþio-nal în valoare de aproximativ1,7 milioane de lei, care stag-

neazã, însã, la ora actualã totdin cauza gerului de afarã.Ciprian Hodor spune cãlucrãrile se vor relua în martieºi în ºase luni întreaga lucrareva fi finalizatã „Lucrãrile suntsistate, deocamdatã, din cauzatemperaturilor scãzute, dar vorfi reluate în luna martie”, aprecizat administratorulGrãdinii Zoologice. CiprianHodor a mai spus cã pentrumai multe specii de animale,cum ar fi leii ºi tigrii de aici,cuºtile intzerioare sunt fina-lizate în proporþie de aproape80%, dar mai trebuie realizatecuºtile exterioare. Deocamdatã,stabilimentul este închis pentruvizitatori, dar când se varedeschide, animalele de aicivor putea fi admirate într-unspaþiu modernizat complet.

La grãdina zoologicã dinHunedoara, care se întinde peo suprafaþã de 3 hectare, suntgãzduite peste o sutã de ani-male din 20 de specii, printrecare lei, tigrii siberieni, urºicarpatini, lupi sau vulpi.


Suplimente alimentare pentruanimalele de la Zoo Hunedoara

R iscul de avalanºãîn munþii Parâng

a fost scãzut, de la 4, lazero. Asta spun salva-montiºtii care au fãcutverificãri în munþi.

Pericolul de avalanºã înmunþii Parâng nu mai existã.De marþi, specialiºtii care aufãcut mãsurãtorile necesare,susþin cã acum nu se maipoate produce nicio cãderemasivã de zãpadã ºi traseelesunt sigure din acest punct devedere. “Am fost ºi am fãcuttoate verificãrile necesare.

Sa-u fãcut mãsurãtori de sep-cialitate ºi am ajuns la con-cluzia cã nu mai existã risculproducerii de avalanºã în niciozonã din Parâng”, susþineDumitru Bârlida, ºeful echipeiSalvamont din Parâng.

În Munþii Parâng, aproapetoatã sãptãmâna trecutã a exi-stat un risc enorm, pentru cãzãpada proaspãtã puteaoricând sã antreneze oavalanºã. Riscul a fost crescutpânã la finele sãptãmânii la 4pe o scarã de la 1 la 5, dincauza cantitãþii mari de zãpadãcare a cãzut pe creste.


Fãrã risc deavalanºã în Parâng

T inerii din Lupeni ºi nu numai vor avea posibilitateade a-ºi petrece Ziua Îndrãgostiþilor într-un cadru

romantic alãturi de cei de la Proconsul. Consilierii locali dela Lupeni au alocat, la finele sãptãmânii trecute, suma de25 de mii de lei pentru organizarea unui spectacol deValentine’s Day.

Sute de tineri sunt aºteptaþi sã petreacã pe 14 februarie împreunãcu cei de la Proconsul. Se pare cã la Lupeni s-a împãmântenit otradiþie din organizarea unor astfel de evenimente pentru tineri ºi nunumai. Cornel Resmeriþã, primarul municipiului Lupeni, considerã cãalocarea sumei este pentru un eveniment cultural.

“Alocarea acestei sume consider cã este necesarã întrucât la nivelulunitãþilor ºcolare nu poate fi alocatã sumã de bani necesarã, iar crizaeconomicã creeazã dificultãþi în atragerea de sponsorizãri din parteaunor firme private. Prin organizarea evenimentului vrem ca ºi tinerii sãse simtã importanþi pentru administraþia publicã”, spune Resmeriþã.

Pentru organizarea evenimentului administraþia publicã din Lupeni aalocat suma de 25 de mii de lei. În aceastã sumã este cuprinsã ºi orga-nizarea unui alt eveniment pentru Dragobete. Sãrbãtoarea este speci-ficã tradiþiei româneºti.

Totodatã cu ocazia evenimentului de Valentine’s Day cei de laProconsul îºi vor lansa la Lupeni albumul Best Of pe care sunt incluse19 dintre cele mai reuºite piese din repertoriul lor.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

“Îndrãgostealã” pe ritmurilede la Proconsul

cronica vaii jiului, nr. 53, miercuri 1 februarie 2012

Documents