cronica vaii jiului, nr. 70, vineri 24 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 70

Vineri, 24 februarie 2012

Fost miner în Valea Jiului,un exemplu de viaþã

A rãmas fãrã un picior înurma unui grav accident la

minã. Nu a uitat acea zi nicio-datã, dar acum e exemplu pentruzeci de tineri, femei ori bãrbaþi.

>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

Veºti bune, dar ºi rele

Subvenþia pentru CNHaduce noi disponibilizãriC oncedieri în mineritul din Valea Jiului.

Mineritul din Valea Jiului va suferidin nou modificãri. Peste 2000 de mineri îºivor pierde locurile de muncã.

>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

Ne jucãm cu 70 de milioane de euro!J udeþul Hunedoara riscã

sã piardã 70 de milioanede euro, dacã oficialii nu vorgãsi soluþii pentru amenaja-rea deponeului ecologic degunoi. >>>>>> PPAGINAAGINA 1111

Alegerile de la UP ssuubb sseemmnnuull ffrraauuddeeii

A legerile pentru funcþia de Rector,

ce au loc astãzi laUniversitatea din Petroºani,se desfãºoarã sub semnulfraudei ºi al jocurilor deculise. În ultimele zilecamarila actualului rectorPop Emil a încercat, printoate mijlocele demne de

dispreþul mediului academic, sã influenþeze

rezultatul votului de astãzi

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

E lementele caracteris-tice ale jazzului

O definiþie care sã cuprindã toate ele-mentele caracteristice ale jazzului, de laînceputurile lui pânã în zilele noastre, valabilã pentru toate stilurile ºi pentru toþimuzicienii, nu este posibilã. În istoria sade peste o sutã de ani jazzul a suferitnumeroase transformãri ºi s-a divizat îndiverse stiluri, cu semnificaþii diferite, ast-fel încât este greu de spus ce este “tipic”pentru jazz. Se pot menþiona totuºi câte-va elemente des întâlnite:

- în muzica de jazz, spre deosebire demuzica tradiþionalã europeanã, puneaccentul în primul rând pe expresivitate,ºi mai puþin pe frumuseþea sunetului.Sunetele instrumentelor sunt aspre,nefiltrate ºi eruptive, vocea omeneascãeste plângãtoare sau þipãtoare ºi acuza-toare, exprimând brutal adevãrul neprelu-crat estetic, într-o frazare caracteristicã.Se vorbeºte de “hot intonation” (inton-aþie fierbinte). Tonalitatea este însã diferitã la diverºi interpreþi: voluminoasãºi eroticã la saxofonistul , elegantã laclarinetistul , tristã pânã la disperare latrompetistul , triumfalã la , plinã destrãlucire la .

- este poate elementul cel mai tipic înmuzica de jazz. La început jazzul se cânta

fãrã note, interpreþii improvizau pediferite teme sau armonii, individual saualternativ în mici formaþii (combos),fiecare având propriul sãu stil deimprovizaþie, uºor de recunoscut. Muzicaeste dezvoltatã ºi interpretatã de diferitepersonalitãþi, compoziþia ºi execuþia secontopesc. Improvizaþia este în mod nor-mal însoþitã de repetarea schemei unuiacord.

- însoþeºte totdeauna execuþia muziciide jazz, jazzul este o muzicã “sincopatã”.Ritmul conferã muzicii un tipic, ocupãuneori primul plan, pãrãsindu-se tonali-tatea melodiei ºi frazarea. La început rit-mul era dat de trombon, apoi acest rol afost preluat de instrumentele de percuþie.Orchestrele sunt împãrþite între o“melody section” (trompetã, clarinet, saxofon) ºi o “rhythm section” (bass,baterie, chitarã, pian). Dar ºi instru-mentele din “sectorul melodic” emitsunete sincopate. Între ritm ºi melodie secreeazã o stare de tensiune, alteori însãele se contopesc într-un flux continuu, denedespãrþit, ca de exemplu în stilul “Freejazz”.

- aparþinând folclorului , este caracteri-zat de o formulã armonicã constantã ºide un ritm în patru timpi, este o compo-nentã esenþialã a muzicii de jazz, care îiconferã o anumitã dispoziþie, atât înformele lente, cât ºi în cele mai rapide.

Prin natura lor unicã, formaþiaE.M.I. abordeazã genuri muzicalediferite precum Rock Jazz, AcidJazz, Symphonic Jazz, UndergroundRock etc.

Membrii formaþiei sunt:Prof. Popa Diana -solist vocal,

pianistIng. Sergiu Bistriceanu- chitarist

vocalistProf. Adrian Sãvulea Coroian -

orgã, chitarã Concertul va avea loc duminicã,

26.02.2012, ora 20 la Club 3DStage - Petroºani, Casa de Culturã“Ion Dulãmiþã”- nr. 100 demisol.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:15 ªocant TV 12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 2 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Deºertul de foc 22:15 Un samurai american 0:15 În cãutarea fericirii (r) 1:15 Un samurai american (r)

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Frumuseþe mortalã 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Gardã de corp 22:20 Rãfuialã dincolo demoarte 0:30 Gardã de corp (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Umbrela lui Gregoire (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 13:45 Zâmbete într-o pastilã 14:15 Minciuni din trecut 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Românii au talent

8:00 Levintza prezintã (r) 8:30 Secrete de Stil (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:30 Medium (r) 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã(r) 13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r) 16:00 Cireaºa de pe tort -Redifuzare 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Iubiri secrete (r) 21:15 Iubiri secrete (r) 22:00 Iubiri secrete 23:00 Trãsniþii - Redifuzare 0:30 Trãdaþi în dragoste -Redifuzare

8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r) 12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:05 Legenda cavaleruluirãtãcitor ºi a frumoasei Razã-de-Lunã 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:10 Aºa vreau eu! 21:55 Dincolo de celebritate 23:10 Cel mai bun momentdin viaþa mea! 1:10 Traseul morþii (r)

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

al Casei de Culturã aStudenþilor din Petroºani aînceput repetiþiile ºi faceînscrieri pentru noi membri cedoresc sã înveþe tainele dansu-lui. Înscrierile se fac la sediulCasei de Culturã Studenþeºtidupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 -16:30 de luni-joi

Parângul Mic între orele17:00 - 18:00 de luni-joi.

Sunt aºteptaþi atât copiiipreºcolari cât ºi elevi de liceu ºistudenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

AnsamblulArtistic Parângul

E.M.I. Concert PianoCaffe la Club 3DStage

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 2012 Actualitate 3

A legerile pentrufuncþia de

Rector, ce au loc astãzila Universitatea dinPetroºani, sedesfãºoarã sub semnul fraudei ºi aljocurilor de culise. În ultimele zilecamarila actualuluirector Pop Emil aîncercat, prin toatemijlocele demne dedispreþul mediuluiacademic, sã influ-enþeze rezultatul votu-lui de astãzi.

Cu o ultimã zvâcnire,Pop Emil i-a chemat indi-vidual la “discuþii” laRectorat pe cei în care ainvestit ºi din câte se pareau fost presaþi, ca sãdovedeascã votul cu ceva,foto sau video! Slujbaºulsãu de nãdejde, DacianCiodaru s-a ocupat destudenþi, de unii cu vorbabunã, a se citi meseleîmbelºugate, iar de alþii,cu ameninþãri, unele cear putea avea chiar ºiaspecte penale. Pe surseam aflat cã modalitãþilede fraudare a alegerilorpregãtite de Pop ºicamarila sa sunt: ºtampilade control plasatã“bine”., culoarea diferitãa ºtampilei pentru student, poza votului decãtre cei în care Pop nuare siguranþã, respectivfilmarea votului de cãtrestudenþi. Pop a simþit cãi-a pierdut pe profesori, ºitoate speranþele ºi le-apus în studenþii votanþi,cea mai uºor de manipulat ºi manevratmasa electoralã.

ªi un lucru extrem deimportant ºi foarte grav!Pop se pare cã ºi-a tri-mis, miercuri, contabilul

preferat laBucureºti pentru a-laduce pe cel carear trebui sã seocupe cu suprave-gherea alegerilordin parteaMinisterului. Amdovedit clar faptulcã la UniversitateaPetroºani se încal-cã flagrant legeacare stipuleazãmodul în care tre-buiesc sã aibe localegerile pentrufuncþia de Rector.Pop Emil nu aravea ce cãutaprintre membrii comisieide alegeri, dar el estechiar preºedintele acesteicomisii. În plus, numãrulmembrilor este mult subcel prevãzut în lege, iarsurprinzãtor, sau poatenu pentru camarila luiPop, din comisie lipsesc

profesorii universitari.Aici, o altã problemã, ºieste de vãzut cazulalegerilor de la Iaºi, undedin cauzã cã nu s-arespectat numãrul membrilor din comisie, afost sesizat ministerulchiar de cãtre rectorulcare a fost ales.

M esaj mobilizator...

...pentru votul unuipensionar în viitor apropi-at, coordonat de cãtre undeja rector pensionar sunãaºa:

Dragi colegi, colege ºistudenþi,

Înainte de alegerilecare vor avea loc în datade 24.02.2012 staþi unmoment ºi reflectaþiasupra importanþei pecare o are votul fiecãruiadintre noi!Haideþi sã nu îl irosim,sã trecem peste orgoliilemãrunte ºi sã ne facemun bine nouã tuturor, nudoar unui numãrrestrâns de “oameni”.Sã ne dea Dumnezeugândul cel bun, nouã,tuturor ºi sã trecem cubine, împreunã, pesteacest hop!

Un grup de cadre didactice al Universitãþii

din PetroºaniAutor: Petre (Vamvu)-

Pop Emil

Cronica Vãii Jiului afost singurul ziar din ValeaJiului care nu a acceptatsã-i facã jocul rectoruluiPop ºi camarilei sale,poate cu riscul de a pierdefinanciar, dar cu convin-

gerea cã,demascând acestescenarii murdarepe care rectorulpensionar le face,va contribui înprimul rând labinele UniversitãþiiPetroºani. Nu neintereseazã cum îºiva mânca Poppensia ºi cu cine,ºi nici dacã va maifi sau nu managerpe proiectul de e-learning, deunde obþine veni-turi generoase. Neintereseazã în

schimb, ºi cred cã toatãcomunitatea Vãii Jiuluieste în asentimentul nos-tru, dacã va mai fi sau nuUniversitate la Petroºani.Iar cum a negociat PopEmil cu cei de laUMTimiºoara cu sigu-ranþã, dacã cei care decidsoarta noului Rector sevor lãsa manipulaþi de

Ciodaru & Pop, iar celales va fi viitorul pensionarPoantã, UniversitateaPetroºani va dispãrea.Viitorul UniversitãþiiPetroºani trebuie decis înprimul ºi în primul rând decadrele didactice de aici ºinu de studenþii care,vremelnic, au de-a face cuinstituþia de învãþãmântdin Valea Jiului. Lucru pecare Pop ºi aliatul sãu denãdejde, Dacian Ciodaru,nu l-au înþeles. Pãrereanoastrã este cã niciunuldintre cei trei candidaþi numeritã sã ocupe fotoliul deRector al UP, dar între treirele întotdeauna este binesã alegi rãul cel mai mic!

Totuºi, acum în ceasulal doisprezecelea, onora-bilii de la UP ar trebui sãrenunþe la astfel de practici ºi în cele din urmãcâºtigãtorul sã fie desemnat printr-un scrutincorect.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Alegerile de la UP sub semnul fraudei

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 201244 Actualitate

C opiii ar trebui sãînveþe în limba

maternã ºi asta o credcei care fac ºi pro-grame viabile în acestsens. Asociaþia EbenHaezer din Lupeniare planuri mari pen-tru copiii care au calimbã maternã limbamaghiarã ºi vor sãvinã în sprijinulpãrinþilor lor.

Campania demaratã decei de la Lupeni are cagrup þintã copiii ai cãrorpãrinþi sunt în strãinãtatela muncã ºi ei au ajuns îngrija bunicilor la þarã,însate, ori pe pãrinþii carenu ºtiu cã existã o ºcoalãcu tradiþie la Lupeni, undepot veni copii din Vale.“Ne-am nãscut aici, darlimba maternã este limbamaghiarã. Copiii trebuiesã cunoascã limba mater-nã, istoria ºi literatura.

Vrem, în concordanþã cunoua lege a învãþãmântu-lui, sã gãsim elevi dinVulcan, Lupeni, Uricanisau chiar mai departe, pecare sã îi susþinem sãurmeze cursurile în limbamaghiarã. Cãutãm sãavem o programã atrac-tivã ºi pentru pãrinþi ºipentru copii. Elevii sã fiesprijiniþi sã vinã la noi, iarnoi sã le oferim burse, omasã caldã,poate chiar ºitransport ºiprofesori,chiar dinUngaria, cu care, dupãore,sã stea sã-ºi facãtemele. Totul sub formaunor burse, iar deja amgãsit ºi trei „naºi” –oameni care sã susþinãfinanciar proiectul. Vremasta pentru cã avem copiifoarte deºtepþi, care me-ritã ºi, vã dau un singurexemplu, un elev de alnostru care a obþinut loculI la olimpiada de limbaromânã”, a spus DavidBenedekfi, preºedintele

Asociaþiei Eben HaezerLupeni.

În plus, cei care predauîn limba maghiarã ºi careau fost dascãli mai multorgeneraþii de tineri,vorbesc acum despre per-formanþe ºi oamenicare,odatã plecaþi dinºcoalã reprezintã judeþulHunedoara la cel maiînalt nivel, iar aici sunt

amintiþi Attila Dezsi,cel care a fost prefectal judeþuluiHunedoara ºi careacum e secretar gen-eral al Guvernului.„Aici în Lupeni auterminat ºcoala înlimba maghiarã, pro-fesori importanþi,oameni politici,medici, iar unii dintre

pãrinþii copiilor de acumnu ºtiu nimic despretradiþia ºcolii în limbamaghiarã. ªcoalamaghiarã dateazã din1893 la Lupeni ºi auînvãþat Attila Dezsi, secre-tar general alGuvernului,ori SzellLorincz, secretar de statla Ministerul Tineretului ºiSportului”, a precizat ºiMaria Kasza dir adj LiceulTeoretic, ªc. 1 Lupeni.

Învãþãmântul cu

predare în limbamaghiarã are o vechimemare cei care vorbescaceastã limbã acum nuvor sã se piardã în timp.Cardele didactice ºiAsociaþia Eben Haezerau demarat o campaniede promovare a oferteloreducaþionale pentru asusþine campania deºcolarizare în limba mater-nã, sub deviza naþionalã„Fiecare copil conteazã”.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Campanie pentru învãþãmânt în limba maternã

Î nfiinþareaclaselor

pregãtitoare ºirecensãmântulcopiilor cu vârsteîntre 5 ºi 7 ani i-au pus pe dascãliºi sindicaliºti dinnou pe jar.

O parte dintre educa-torii hunedoreni riscã dintoamnã sã rãmânã fãrãservicii ºi sunt de pãrerecã aceste clase pregãti-

toare sunt prostii împru-mutate dintr-un sistemde afarã, care la noi nuar funcþiona vreodatã cusucces.

”Este o adevãratãprostie ce se întâmplã,de o sãptãmânã a trebuitsã facem recensãmântulcopiilor, am completatcereri peste cereri,tabele peste tabele. Amajuns ca noi, educatoriiºi profesorii, sã batemdin uºã în uºã, sã nerugãm de oameni sã nedea datele copiilor lor.

Am dat peste oamenibeþi, care s-au luat denoi, peste femei cuþigara în gurã care nerâdeau în nas. Am fãcuttoatã aceastã treabã înafara orelor de curs, pezãpadã, pe gheaþã, pefrig ºi nimeni nu ne-aplãtit în plus. Cu claseleastea pregãtitoare nu seface nici ºcoalã, nici grã-diniþã, este o adevãratãharababurã, iar directoriine ameninþã cã dacã nune asigurãm cã avemcâþi copii ar trebui lagrãdiniþã, ni se va desfi-inþa postul. Am ajunsîntr-o situaþie mai umili-toare decât credeam vreodatã”, a declarat oeducatoare din Vulcan.

Rodica Dojcsar, secretarul general alSindicatului ÎnvãþãmântPreuniversitar (SIP)Hunedoara, este depãrere cã vor fi redusecâteva posturi de educa-

tori din toamnã.”Acest proiect nu este

un lucru rãu, pentruînvãþãtori e bun, dar seloveºte în educatori, carear putea sã-ºi piardãposturile. Copiii dinclasa pregãtitoare vor fieducaþi în ºcoli, nu lagrãdiniþã ºi aici intervineo nouã problemã, cealegatã de amenjareaacestor clase. Estenevoie de spaþii specialamenjate, jumãtate dejoacã, jumãtate destudiu. Dar ºi dintre educatori pot preda laclasele pregãtitoare, încazul în care au dublãspecialitate”, susþineRodica Dojcsar.

Alexandru Lãutaru,inspector general ºcolaral Inspectoratului ªcolarJudeþean (ISJ)Hunedoara, spune cãrecensãmântul copiiloreste obligatoriu. ”Esteobligatoriu sã recenzezenumãrul copiilor caretrebuie sã vinã la grã-diniþã. Informaþiile nupot fi luate din datelerecensãmântului de anultrecut, întrucât acelea nusunt publice. Dar normalor este de 40 de ore pesãptãmânã ºi aceastãactivitate intrã în altesarcini, nu este nimicanormal aici”, a declaratLãutaru.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Educatori ºi învãþãtori

pe post de recenzori”Nichita Stãnescu a

avut vreodatã bãrbat,cã e tare urâtã?”

O rele materiilor principale, cum ar fimatematica ºi limba românã ºi-ar putea

reduce numãrul, conform unui nou plan cadru alMinisterului Educaþiei. Asta ar duce, din nou, lapierderea locurilor de muncã pentru profesori.

”Conform noului plan cadru, se vor face douã ore desport, dar numai trei de românã ºi trei de matematicã.Este un proiect care, dacã va fi implementat din toamnaacestui an, va duce la pierderea posturilor pentru o treimedin cadrele didactice. Este o aberaþie acest proiect delege, nu ºtiu ce se va întâmpla. Legat de legea aceasta aînvãþãmântului, pe noi nu ne-a întrebat nimeni, amenda-mentele noastre nici mãcar nu au fost luate în conside-rare”, a declarat Rodica Dojcsar, secretarul general alSindicatului Învãþãmânt Preuniversitar (SIP) Hunedoara.

”Sunt elevi care nu ºtiu sã citeascã în clasa a VIII-a,care habar nu au de matematicã, fiindcã li s-au schimbatprofesorii, an de an. Dacã reducem numãrul acestor ore,se îndobitocesc de tot. Nu mi se pare în regulã sã schimbilegea de la an la an, ne-am sãturat atât noi, cât ºi pãrinþiiºi copiii. Cu toþii trebuie sã ne supunem unei legi abe-rante, împrumutate din alte þãri, pe unde s-au ºcolit parla-mentarii noºtri. Dar ei uitã cã educaþia în alte þãri estealta ºi nivelul de trai este altul. Eu cred cã toate acesteschimbãri vor duce la îndobitocirea tineretului nostru. Nuvedeþi cã sunt care nu ºtiu nici cele mai elementarelucruri? Un elev mã întreba zilele trecute dacã NichitaStãnescu a avut vreodatã bãrbat, cã e tare urâtã. Amrãmas ºocatã cã nu ºtia cã Nichita a fost bãrbat… încãcâteva legi de genul acesta ºi vom avea teste pentru ei înclasa a VIII-a ca de grãdiniþã”, a declarat o profesoarã delimba românã din Lupeni.

Alexandru Lãutaru, inspectorul general al ISJHunedoara, este de pãrere cã ar trebui sã se renunþe la…sentimentalisme: ”Aceastã propunere de plan cadru nu îºiva face efectul decât în anul ºcolar 2013-2014. Nu estevorba de când va fi pusã în aplicare, ci de faptul cã profe-sorii nu ar mai trebui sã gândeascã cu inima, ci cumintea. Dacã nu ºtie sã citeascã, nu îl treci ºi asta este.Nu ajunge elevul în clasa a VIII-a, trecut din milã an de anºi te plângi cã nu ºtie sã citeascã”.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 2012 Politic 5

O conferinþã de presã cumulte rãspunsuri ºi

subiecte incitante. Aºa s-arputea caracteriza în câtevacuvinte conferinþa de presã aPRM Hunedoara, de ieri, lacare a participat CostelAVRAM, preºedinteleFilialei Judeþene a PRMHunedoara, vicepreºedinteal Consiliului JudeþeanHunedoara ºi Mihai IRIMIE, candidat desemnatal PRM la funcþia de primaral comunei ªoimuº.

Preºedintele PRMHunedoara, Costel Avram con-siderã cã decizia ComisieiEuropene de a aproba acor-darea de subvenþii CompanieiNaþionale a Huilei Petroºani

este tardivã, dar totuºi utilã.„Din cele 50 de milioane deeuro pe care Guvernul le poatealoca în acest an, se pare cãvor fi alocate doar 40, astaînseamnã cã, din punctul lorde vedere, anumite mine tre-buie închise mai repede”, adeclarat Costel Avram care aadãugat cã nu existã o strate-gie energeticã: „Ce se vaîntâmpla cu CNH? Cu anga-jaþii? Nu ºtie nimeni, va fihaos”, a declarat liderul PRM.

„Singura alianþã pe careo va face PRM este cea

cu hunedorenii” În vederea alegerilor locale

din acest an, preºedinteleFilialei Judeþene a PRMHunedoara, Costel Avram, a

declarat cã, partidul pe care îlreprezintã nu va încheia alianþeelectorale cu nicio formaþiunepoliticã. „Singura alianþã via-bilã pe care o luãm în calculeste cea dintre PRM ºi hune-doreni”, a declarat liderul PRMcare a adãugat: „Nu noi, cicelelalte formaþiuni ca PNL,PSD, PDL, UDMR sau UNPRvor avea dificultãþi în a cerevotul populaþiei, pânã la urmã,ei sunt cei care au condusRomânia în ultimii 20 de ani,iar situaþia în care se aflã astãziþara li se datoreazã. ªi astapentru cã dupã 1989, înRomânia a domnit legeabunului plac!”.

Costel Avram va candida lapreºedinþia Consilului JudeþeanHunedoara, pe listele de con-

silieri judeþeni ºi pe lista PRMde consilieri locali la Petroºani.

C ine sunt candidaþii?

PRM Hunedoara ºi-a propussã obþinã la alegerile localepeste 15% din voturile hune-dorenilor, iar acest lucru esteposibil. Costel Avram adeclarat cã „în Valea Jiuluidepãºim cu mult acest procentca ºi cotã de încredere ºi astapentru cã, noi, cei de la PRMnu am minþit niciodatã”. PRMva avea candidaþi la funcþia deprimar în majoritatea localitãþilor din judeþ, însãexistã unitãþi administrativ-teri-toriale în care vor fi întocmitedoar liste. „La Haþeg îl vomsusþine pe Nicolae Timiº, laOrãºtie încã discutãm dacãvom avea candidat, în ValeaJiului vom desemna candidaþiîn toate localitãþile, la fel ºi laHunedoara, Simeria ºi Deva”,a declarat Costel Avram care aadãugat cã PRM îºi propunedublarea numãrului de con-silieri locali ºi obþinerea a 4mandate de consilier judeþean.

O rganizaþia PDLªoimuº a trecut în bloc

la PRMMihai Irimie este candidatul

PRM la funcþia de primar alcomunei ªoimuº. În 2008,Mihai Irimie a candidat dinpartea PDL, iar acum a ales sãfacã parte din echipa câºtigã-toare, adicã din echipa PRM.Alãturi de Mihai Irimie, înPRM se vor înscrie ºi membriiorganizaþiei PDL ªoimuº,

aproximativ 180 de persoane.„Ne propunem sã îndepãrtãmdictatura USL din ªoimuº”, adeclarat Mihai Irimie care aadãugat cã, în ciuda afirmaþi-ilor din presã ºi în ciuda unuibuget generos al comunei, înaceastã localitate încã lipseºteapa curentã ºi gazul metan.„Primãria comunei ªoimuº areîn acest moment peste 400 demiliarde de lei vechi datorii,cred cã oamenii trebuie sã ºtiepentru ce anume s-a îndatoratcomuna sub guvernarea localãa PSD”, a declarat MihaiIrimie.

A sociaþiaIntercomunitarã Valea

Jiului a scumpit apa înValea Jiului

Referitor la o serie de afir-maþii preluate de presa localã,cu privire la persoanele care auluat decizia majorãrii preþuluiapei în Valea Jiului, CostelAvram a declarat: „Sunt un omde echipã ºi vreau ca în echipãsã ne asumãm toþi atâteºecurile, cât ºi realizãrile.Preþul apei n-a fost mãrit deMoloþ ºi Avram, ci de AsociaþiaIntercomunitarã Valea Jiuluidin care fac parte cu drept devot egal toþi primarii din ValeaJiului. Politica de tarifare a foststabilitã cu acordul Asociaþiei.Sigur, despre milioanele deeuro pe care le-am adus totnoi pentru modernizareareþelelor de apã ºi canalizarenu se suflã o vorbã, darînþelegem ºi de ce”, a conchisliderul PRM.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Costel Avram: “La CNHPetroºani va fi haos total”

U SL, prinPNL, ºi-a

propus sã valorificesituaþia ”primarifãrã partid ºi par-tid fãrã primari”sau cum spunUSLaºii - ”Ion fãrãde þarã ºi þarã fãrãde Ion”.

Majoritatea primarilorPDL din Valea Jiului seaflã în preferinþele cetãþe-nilor pentru viitor, darpartidul care le stã înspate este la pãmânt. Caurmare, USL, în specialPNL, doreºte sã valori-fice aceastã situaþie: sãajute favoriþii, dar sã se ºi

ajute pe sine oferindu-leacestora un partid /alianþã care sã-i susþinã ºicare se aflã bine situat însondaje.

Aflat în Valea Jiului,preºedintelui PNL filialajudeþului Hunedoara,care este preºedinte alConsiliului Judeþean,Mircea Ioan Moloþ, i s-acerut de cãtre presã sãfacã precizãri cu privirela funcþionarea saunefuncþionarea UniuniiSocial Liberale de laPetrila, având în vederedeclaraþia liderului PSD,Gheorghe Bobar, care aprecizat cã „V-am spuscã USL nu funcþioneazãla Petrila”.

Cauza acestei decla-

raþii este protocolul ”sinucigaº” semnat anultrecut între cele trei par-tide componente, proto-col în care liderii PNL ºiPSD Petrila de atunci,respectiv GheorgheCioarã ºi DumitruRãscolean au þinut la unparagraf care interziceaprimirea sau susþinerea înviitor a actualului primaral PDL, Ilie Pãducel. Maimult, aceºtia au semnatcã, în cazul în care nu-lbat pe Pãducel laviitoarele alegeri,Birourile executive alecelor trei organizaþiilocale îºi vor da demisia.

Considerat un gest de

înverºunare, de orgoliicare distrug în loc sãconstruiascã, conducereaPNL de la judeþ ºi de lacentru au demis peGheorghe Cioarã, iarDumitru Rãscolean ademisionat din frunteaPSD Petrila ºi din altefuncþii din partid.

Declaraþia lideruluiPSD Petrila este motivatãºi de prea mareaapropiere a preºedinteluiinterimar al PNL dinlocalitate de primarulPDL-ist.

La fel s-a întâmplat ºila Petroºani, undepreºedintele PSD, IoanRus, a fost acuzat cã nu

mai face opoziþie luiTiberiu Iacob Ridzi, cidimpotrivã, îl susþine îndemersurile ”legislative”locale.

În legãturã cu aceastãsituaþie, Mircea IoanMoloþ a precizat cã USLeste ca o adevãratã fami-lie, unde uneori maiexistã ºi divergenþe, iarpentru greºelile fãcute deGheorghe Cioarã, laPetrila, acesta a suportatconsecinþele. A fostdemis. Preºedintele PNLfiliala judeþeanã arecunoscut cã seaflã în tratativecu mai mulþi lideri ai PDL,oameni de val-oare dar care auajuns ca ”Ion celfãrã de þarã”,datoritã scãderiidramatice însondaje a par-tidului din carefac parte.

Confirmareacã PNL îºidoreºte în ogra-da sa pe IliePãducel ºiTiberiu Iacob

Ridzi, a fost zâmbetulºãgalnic al lui Moloþînsoþit de spusele ”sun-tem în negociere cu maimulþi lideri PDL. Atâtapot sã vã spun deocam-datã”.

Acest lucru este undemers politic al celor cuexperienþã, respectiv sãtransformi un dezavantaj– lipsa în USL a unorcandidaþi puternici – într-un avantaj, prinatragerea în Uniune aedililor de valoare aiPDL.Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Tiberiu Iacob Ridzi, Ilie Pãducel ºi alþi primari PDL sunt doriþi de USL

A rãmas fãrã unpicior în urma unui

grav accident la minã.Nu a uitat acea zi nicio-datã, dar acum e exem-plu pentru zeci de tineri,femei ori bãrbaþi, care,atunci când îl vãd seambiþioneazã ºi cautã sã-i facã faþã.

Neluþu Lazãr, un fost miner laLivezeni este acum, la 45 deani, unul dintre cei mai buniantrenori de fittness din ValeaJiului. ªi-a creat singur aparatelecu care lucreazã, singur lesudeazã ºi, dupã ce a fãcut uncurs de specialitate, e idolultuturor tinerilor care îl vãd la salade forþã.

I-a fost greu, mina nu l-a ier-tat ºi la vârsta când tinerii ies lafotbal, ori la discotecã, el a ajunsîntr-un scaun cu rotile. „S-aîntâmplat în 1987.Lucram lamina Livezeni ºi m-a prins trans-portorul cu raclete. A fost operioadã grea, am stat prin spi-

tale, la Timiºoara, greu a fosttot…dar am avut ambiþie ºi mi-amrevenit”, spune Neluþu Lazãr.

La 20 de ani a luat viaþa de lacapãt. Altfel de cât a fãcut-opânã atunci ca miner. Nu a maiintrat în subteran, dar nici nu afost împiedicat de faptul cã numai are un picior ºi joacã fotbalºi acum ca atunci când avea

ambele picioare. „La început,cine nu mã ºtie, se fereºte, mãevitã sã nu mã loveascã, dar cândvãd cã umblu în cârje ca „ãºtia cudouã picioare” cum le zic eu, numai þin cont. Eu mã ajut cu cârja,driblez ºi apoi pasez, iar cum, toþio recunosc: sunt mai bun la fot-bal ca mulþi alþii ºi toþi vor sã fiecu mine în echipã”,povesteºte cu

haz, Neluþu.Viaþa i-a dat o palmã, dar pen-

tru cã a fost sportiv, nu arenunþat la ideea de a face sport.Acum e antrenor de fittness ºi,dacã vã vine greu sã credeþi, eidolul celor pe care îi entreneazã.“Ne ambiþioneazã mult. E altfelca restul lumii ºi, tocmai faptul cãnu are ambele picioare, îmi dã

curaj sã fiu ºi eu bun”, spune untânãr care vine la sala de fãrþã alui Neluþu.

Tot ce e în sala de fittness egândit de el, creat de el ºi asam-blat de el. “Am urmat un curs. ªiacolo oamenii mã priveau altfel,dar nu conteazã. Viaþa e o luptã,nu? ªi eu lupt. Am luat bucãþi defier pe care le-am sudat ºi, aºa

cum am vãzut în reviste,mi-amcreat o salã de fittness. Totul estefãcut de mâna mea. Tot ce vedeþiaici e lucrat de mine, aºa cum amcrezut eu cãe bine ºi toþi cei carevin la salã au rezultate”, maispune Neluþu.

Cum e o zi din viaþa lui? Multmai activã decât a unui om normal. Se trezeºte dimineaþa ºimãnâncã. Se ocupã de cele 3fete ale sale ºi apoi vine cu maxitaxi la Vulcan, pentru cã facenaveta zilnic. “Cum ajung aici,vãd ce oameni am la salã, mãocup de ei,îmi fac antrenamentul,iar laprânz pelc la Petroºani. Mã duc acasã sã vãd ce facefamilia, la 16 iau masa ºi apoi iarvin la salã unde stau pânã seara.Nu e greu ºi eu pentru asta trãiesc”,spune Neluþu.

Aceasta este povestea de viaþãa unui om modest ºi foarteambiþios, care nu a rãmas uninvalid, ci, dimpotrivã, este unadevãrat exemplu drept deurmat, cãruia cârjele nu i-au fosto povarã.


Cel mai ambiþios ºiinedit proiect turisticimplementat în judeþulHunedoara aºteaptãfinanþare pentru continuarea lucrãrilor.

Este vorba despreamenajarea primei mine– muzeu din România,unde turiºtii pot sãvadã, pe viu, cum selucreazã în mineritulVãii Jiului. Un proiect

unic în România,finanþat în mare partede Banca Mondialã ºicare se construieºte pe„scheletul” fosteiExploatãri Miniere de laAninoasa„ închisã dincauzã cã eranerentabilã.

Odatã cu finalizareaacestui proiect turistic,oraºul Aninoasa s-arputea relansa, dupã ce

s-a adâncit în datoriiodatã cu pierderea prin-cipalului contribuabil dela bugetul local.

Reluarea lucrãrilor,întreruptã pe perioadaiernii, ar urma sã sefacã în ultima decadã alunii martie, dar dacãfinanþarea nu va venifosta unitate minierã varãmâne ºi fãrã pazã.

„Am înþeles cã s-asemnat prelungireamemorandumului ºi

aºteptãm finanþarea înluna martie.

În mod normal, înultima decadã a luniimartie ar trebui sã neapucãm sã continuãmlucrãrile pe partea inte-rioarã, pentru cã înexterior toate clãdirilesunt fãcute. Mai avemla interior în sensul cãîn fostul depozit deexplozibil trebuie sãpregãtim galeriile ºiabatajul frontal.

Deocamdatã avempazã, care este pusã desocietatea care a lucratpânã în decembrie. Dar,dacã nu se dã drumul labani, în 31 martie firmaîºi ridicã ºi paza ºi atunci paza trebuie asi-guratã de noi”, a expli-cat primarul oraºuluiAninoasa, Ilie Botgros.

Pânã acum, s-au exe-cutat lucrãri în valoarede 3,2 milioane de lei,bani care au fost

înghiþiþi de ecologizareafostului perimetruminier, precum ºi dereabilitarea clãdirilorexterioare care suntcuprinse în mina –muzeu, respectiv casamaºinii de extracþie cumaºina de extracþie,douã hale care auaparþinut unitãþiiminiere, fosta staþie desalvare minierã, tunelulcare ducea minerii de lasala de apel pânã la

puþulprincipal ºi puþul princi-pal. Dar, pentrufinalizarea proiectuluimai este nevoie de încãaproximativ 4 milioanede lei.

P roiect gen-eros

Proiectul de ecolo-gizare a Minei Aninoasaºi transformare a uneipãrþi în muzeu a fostevaluat la 2,2 milioanede dolari. Proiectul estefinanþat în proporþie de85% de BancaMondialã, în timp ceGuvernul României areo cotã de 15% pentrufinanþarea lucrãrilor.Mina Aninoasa a fostînchisã în urmã cuaproape cinci ani, dincauzã cã nu mai erarentabilã. De atunci aintrat într-un amplu pro-gram de conservare. Înlocul ei, administraþialocalã ºi-a propus sãamenajeze prima minãmuzeu din România,unde sã se poatã practi-ca turismul subteran.Banca Mondialã a fostinteresatã de proiect ºil-a aprobat spre

finanþare. Fondurilesunt nerabursabile ºi,

mai mult decâtatât, tot organis-mul internaþionalva suporta toatecheltuielile timpde doi ani.Muzeul subteran

va avea osuprafaþã de douã

hectare ºi va fi amena-jat exact ca o veritabilamina: cu utilaje,vagoneþi ºi lãmpaºe.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 2012 Reportaj 76 Reportaj

COLÞUL LUI DENIS

Fost miner în Valea Jiului, un exemplu de viaþã

Mina – muzeu de la Aninoasa,în aºteptarea finanþãrii

M ina muzeu de la Aninoasa, care se amenajeazã pe

amplasamentul fostei exploatãri de cãrbune, aºteaptã finanþare pentru continuarea lucrãrilor. Constructorul aprimit pânã acum banii pe toatelucrãrile executate, dar dacã pânã înmartie nu vin ºi alte fonduri, mina –muzeu va rãmâne ºi fãrã pazã.

C oncedieri înmineritul din

Valea Jiului. Minerituldin Valea Jiului vasuferi din nou modi-ficãri. Peste 2000 demineri îºi vor pierdelocurile de muncã.

Este vorba de 2.400 deangajaþi din minele Petrila,Uricani ºi Paroºeni, care suntcuprinse pe un program deînchidere. Cele trei mine vor fiînchise în urmãtorii cinci ani.Comisia Europeanã a conside-rat cã mãsura este conformãcu normele UE privind aju-toarele de stat, deoarece aju-torul acordat pentru acoperireacosturilor de producþie vascãdea în mod progresiv ºiîntrucât România s-a angajatsã punã în practicã mãsuricomplementare pentru dimi-nuarea impactului social ºi demediu al închiderii.

Conform deciziei de mier-curi a Comisiei Europene,“planul de închidere notificatde România are ca rezultat oreducere progresivã a valoriitotale a ajutoarelor acordatepentru acoperirea costurilor deproducþie, în conformitate cudecizia Consiliului. În plus,planul include mãsuri de ate-nuare a impactului asupramediului al producþiei de cãr-bune. De asemenea, Românias-a angajat sã sprijine lucrãtoriidin mine care urmeazã a ficoncediaþi ºi sã susþinã recon-versia profesionalã a acestorapentru a-i ajuta sã gãseascã unnou loc de muncã în afaraindustriei cãrbunelui”.

Asta înseamnã cã în ajutorul

de 270 de milioane de euroeste inclusã ºi suma pentruplata viitorilor disponibilizaþi dela cele trei unitãþi miniere con-siderate necompetitive.

Decizia 2010/787/UE aConsiliului privind ajutorul destat pentru facilitarea închideriiminelor de cãrbune necompeti-tive permite autoritãþilor publice sã acorde, în anumitecondiþii, ajutoare pentru indus-tria cãrbunelui, cu scopul de afacilita închiderea minelor dehuilã necompetitive, pânã îndecembrie 2018.

D isponibilizaþii vorprotocol

Disponibilizaþii din ValeaJiului au cerut sã fie întocmitun protocol prin care cei dinCompania Huilei din Petroºanisã le dea un termen cât maiexact pentru plata restanþelor.Oamenii îºi vor banii, dupã ceau aflat cã subvenþia a fostaprobatã pentru minele nevia-bile.

Câteva zeci de foºti mineridin Valea Jiului s-au adunat joiîn faþa CNH pentru a ceresocotealã celor care ar fi tre-

buit sã le dea banii dedisponibilizare. Oameniispun cã nu mai au rãbdareºi cã vor sã ºtie ce s-aîntâmplat cu banii lor. “Netot mint. Acum a fost apro-batã ºi subvenþiasãbedem cene mai spun. Vrem sã vor-bim cu cei din conducere”, aspus Petru Bikling, disponi-bilizat care a stat în grevafoamei.

În fruntea lor s-au aflat ºiazi liderii de la LigaSindicatelor Miniere ValeaJiului, care au cerut ca pro-tocolul sã fie semnat de ceidin Compania Huilei. “Odelegaþie a intrat azi la direc-torul general de la care amîncercat sã aflîm când vorprimi banii. Deocamdatã nuni s-a spus nimic ºi am decisca vineri sã revenim din noula discuþii, pentru cã sunt oserie de etape care vor tre-bui parcurse pânã ce baniipot sã ajungã la oameni”, aspus Zoltan Lacataº,preºedintele LigiiSindicatelor Miniere ValeaJiului, care este alãturi dedisponibilizaþi.

Comisia Europeanã a

autorizat Romania sã acordedin fondurile publice un ajutorde 1.169 milioane RON(aproximativ 270 de milioanede euro) în vederea închideriiminelor de cãrbune necompeti-tive

Prima dintre minele care vafi închisã pânã la sfârºitul anu-lui 2015 este cea de la Petrila,iar pânã la sfârºitul anului2017 se va închide activitateaºi la Uricani ºi Paroºeni.

Vineri disponibilizaþii revin laCNH.

Diana Diana MITRACHEMITRACHERaul IRINOVICIRaul IRINOVICI

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 201288 Actualitate

Veºti bune, dar ºi rele

Subvenþia pentru CNH aduce noi disponibilizãri

Domnului Ministru Lucian Nicolae BodeMinistrul Economiei,

Comertului si Mediului de AfaceriStimate Domnule Ministru,

Întrucat România a primit ieri avizul ComisieiEuropene pentru plata ajutorului de stat, acordatconform reglementãrilor UE, pentru minele cuprinseîn programul de închidere pânã în 2018, vã adresezrugãmintea, în calitate de deputat ales în circum-scripþia electoralã nr. 22 , colegiul uninominal nr. 5,sã urgentaþi demersurile guvernamentale necesarepentru ca ajutorul de stat cãtre CNH Petroºani sã fieacordat în cel mai scurt timp posibil, iar situaþiaminerilor disponibilizaþi ºi a minerilor pensionari dinValea Jiului sã fie soluþionatã.

Dupa cum bine ºtiþi, din discuþiile purtate anterior,începand cu data de 1 Octombrie 2011, în cadrulCompaniei Naþionale a Huilei Petroºani, s-a demaratprocesul de restructurare a personalului minier. Înurma acestui demers regretabil, un numãr de 900 deangajaþi ai CNH Petroºani au fost disponibilizaþi,urmând sã primeascã plãþile compensatorii în treietape, în lunile octombrie, noiembrie ºi decembrieale anului 2011.

Prima tranºã a fost plãtita de cãtre CNH din fon-dul de salarii al angajaþilor, a doua tranºã a fost achi-tatã cu susþinerea Ministerului Muncii, Familiei ºiProtecþiei Sociale sub forma unor ajutoare sociale,iar plata ultimei tranºe, din nefericire, a suferit

amânãri ce au þinut de obþinerea þãrii noastre a avizu-lui CE pentru acordarea ajutorului de stat.

În acest moment, însã, situaþia la nivelul CE a fostrezolvatã, iar data achitãrii celei de a treia tranºecãtre personalul minier disponibilizat depinde numaide procedurile legale pe care Guvernul României tre-buie sã le urmeze, astfel încat banii necesari sãajungã în bugetul CNH Petroºani.

Mai mult, odatã ce Ministerul Finanþelor Publiceva vira cãtre CNH Petroºani ajutorul de stat cuvenit,din subvenþia respectivã se va putea acorda, pe lângãcea de a treia tranºã pentru cei 900 de mineridisponibilizaþi, ºi bonurile de cãrbune, ºi facilitãþile laplata energiei electrice pentru minerii pensionaþi.

În aceste condiþii, vã rog respectuos, în virtuteafuncþiei pe care o deþineþi, sã ajutaþi personalulminier disponibilizat de la CNH Petroºani ºi mineriipensionaþi din zona Vãii Jiului prin prioritizareaîntocmirii ºi dezbaterii în Guvern a Hotãrârilor deGuvern necesare pentru ca ajutorul de stat cãtreCNH Petroºani sã fie acordat în cel mai scurt timpposibil.

Vã mulþumesc pentru timpul acordat ºi aºtept cuinteres rãspunsul dumneavoastrã în cazul acesteiprobleme atât de importante pentru comunitatea pecare o reprezint.

Cu deosebitã consideraþie,

Monica Iacob-RidziMonica Iacob-RidziDeputat in cirDeputat in circumscripþia electoralãcumscripþia electoralã

nrnr.22.22 , colegiul uninominal nr, colegiul uninominal nr.5.5


R omânia ºi Valeajiului au fost

atinse de scandalulprovocat de goana dupãenergie. Metodele deexploatare a gazelorsunt considerate pericu-loase chiar de uniigeologi. Ecologiºtii resping total ideea pen-tru cã au loc cutremureºi infestarea pânzelorfreatice, iar terenurileoamenilor nu mai pot fifolosite.

Mare scandal mare cuprivire la exploatarea gazelorde ºist din România de cãtreamericani, dupã cele din þãrileEuropei de Est. Ecologiºtii ºichiar geologii se ceartã între eireclamând cutremurele ºipânzele freatice contaminateca urmare a metodelor deexploatare prin fracturarearocilor.

În Valea Jiului existã multelucrãri de specialitate pentruextragerea gazului metan din

minele închise, sau din perime-tre încã neexploatate. Ideeaare un scop nobil, respectivfolosirea gazului metan casursã energeticã.

Trei specialiºti de la INSEMEX Petroºani au publi-cat încã din 2008, în BuletinulAGIR, revistã de specialitateaAsociaþiei Generale aInginerilor din România, unstudiu sub titlul ”POLITICA DEMEDIU ÎNTR-O NOUÃ CON-CEPÞIE PENTRU VALORIFI-CAREA ENERGETICÃ AMETANULUI (GHG) DINSTRATURILE DE CÃRBUNE– CBM, DIN AREALULMINIER AL VÃII JIULUI.Acesta precizeazã în rezumatcã: ”…echipa de cercetãtori dela INSEMEX Petroºani ºi-aupropus includerea în progra-mul de cercetare punerea învaloare a gazului metanprovenit din minele de huilãactive, cât ºi din minele închisesau în curs de închidere, saudin straturile virgine din câm-purile miniere neexploatate. Înlume, þãri ca SUA, Germania,China ºi Australia folosesctehnologii de valorificare a

gazului metan din zãcãmintelede cãrbune încã din anii optze-ci ai secolului trecut. ÎnRomânia, existã câteva insta-laþii de valorificare a gazuluimetan provenit de la staþiile dedegazare aferente unitãþilorminiere din Valea Jiului ºi uti-lizat la obþinerea energiei ter-mice”.

Multe companii strãine, înspecial cele americane, suntpreocupate de extinderea are-alului de exploatare a gazelor.Chiar în Valea Jiului,prof.univ.dr.ing. Radu Sorin afost reprezentantul înRomania al firmei americane“Pannonian”, care exploateazãgazul metan oriunde s-ar afla.

A existat un moment, prinanul 2007, când acþionariiCompaniei Nationale a Huilei,respectiv Ministerul Economieia hotãrât contractarea unuicredit de circa 100 milioane dedolari pentru exploatarea gazu-lui metan din mineleaparþinând CNH. Ideea a fostabandonatã. A venit criza ºifirma americanã a sistatcercetãrile în zonã, pentrumoment.

ªi INSEMEX a propus cametode de exploatare precumcele contestate de ecologiºti ºichiar de o parte a geologilordin þarã ºi a ecologiºtilor dinlume. Adicã folosireatehnologiilor de stimulare afracturãrii stratului de cãrbuneºi al rocilor în vederea mãririirandamentului de eliberare ametanului.

Ce spun specialiºtii despreaceastã exploatare prin frac-turare? Pãrerile sunt împãrþite.„Sigur cã sunt riscuri, trebuiesã acceptãm ca sunt. Oameniitrebuie informaþi, avertizaþi.Dacã li se monteazã o sondãîn curte, pãmântul acela numai poate fi folosit. Decioamenii respectivi trebuie sãfie despãgubiþi pe mãsurã, nucu 3 lei acolo”- susþine geo-logul Constantin Pene.

Pe de altã parte, din tabãraadversã, a celor care susþinaceste exploatãri, vine asigu-rarea cã totul este controlat.„Prin procedura de fisurare seproduc micro-seisme, într-ade-vãr, dar nu vor depãºi 2 gradepe scara Richter, se vor pro-duce la adâncime foarte mare,

perceptibile doar de cãtreaparatura finã. Din asteaoricum avem vreo 600 pe an,încã vreo 200 ce mai con-teazã”, a rãspuns ªtefanMarincea, fostul director alInstitutului Geologic Român, înprezent cercetãtor în cadrulinstituþiei.

„Degeaba ne opunem acumexploatãrii gazelor, pânã nu seinventeazã metode de pro-ducþie de energie mai puþinpoluante nu avem altele la caresã recurgem”, puncteazã ºiprofesorul Pene, completândcã, în ciuda riscurilor, poluareava fi minimã pentru cã marilecompanii au grijã la aspectelece þin de mediu. „Auspecialiºti, utilaje, sunt prevãzã-tori. Nu poate fi vorba devreun accident”.

Cert este cã în România,deci ºi în Valea Jiului, existãterenuri întinse concesionatefirmelor americane de profil,iar goana dupã energie esteuriaºã. Dar niciun aviz demediu n-a fost încã eliberat deautoritãþile romane pentruexploatãrile de gen.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Exploatarea gazului metan– scandalul european a atins ºi Valea Jiului

P oliþiºtii dela Crimã

Organizatã,împreunã cucei de laAninoasa audescins joi încartierulVulculeºti dinlocalitate, undeau identificatdouã persoanesuspecte demai multeinfracþiunigrave.

Acuzaþii sunt doifraþi, sora de 21 deani ºi fratele maimic de 18 ani. Eiau fost perche-ziþionaþi ºi ridicaþide poliþiºtii de laCrimã Organizatã.Printre altele, ceidoi sunt acuzaþi deaderare la grupinfracþional ºiînselãciuni bancare,ei fiind suspecþi caar fi intermediariiunor puºcãriaºi,care comit diverse

infracþiuni dinspatele gratiilor.

“Am fost solici-taþi sã acordãm spi-jin lucrãtorilor de laServiciul deCombatere aCrimei OrganizateHunedoara ºi Alba.Au fost douãdescinderi în douãlocaþii de pe razaOraºului Aninoasa,în baza a douãmandate depercheziþie emisede Parchetul de pelângã TribunalulBistriþa Nãsãud.Cele de persoaneau fost identificate,s-au fãcut perchez-iþii în locuinþele lor,au fost ridicatebunuri ºi inscrisurice prezintã interespentru anchetã. În

baza mandatelor deaducere, cele douãpersoane au fostexportate cãtreParchetul de pelângã TribunalulBistriþa Nãsãud”,ne-a declaratNicolae Airinei,ºeful Poliþiei dinOraºul Aninoasa.

Valoare prejudici-ul creat de cei doiîn complicitate cuceilalþi membrii aigrupului infracþionaleste imensã, iarpoliþiºtii încã mailucreazã pentru sta-bilirea cu exactitatea acestuia. Membriigrupãrii sunt dinmai multe judeþedin þarã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Descindere la AninoasaA utorul mai multor

furturi dinVulcan, prins deoamenii legii, spune cãnu a mai putut rãbdade foame atât el, cât ºifamilia lui, aºa cã s-aapucat de furat. El luatot ce putea din anexelegospodãreºti din zonaCrividia, Colonia de Josºi Valea Morii.

“În cursul nopþii de 22spre 23 februarie, opatrulã mixtã formatã dinpoliþiºti ai PoliþieiMunicipiului Vulcan ºi aiPoliþiei Locale, a identifi-cat un bãrbat de 34 deani, dupã ce acesta a sus-tras niºte bunuri de la ogospodãrie. El aveaasupra lui mai multelucruri precum securi,chei, topoare...”, ne-adeclarat MugurelTeodosiu, adjunct ºef laPoliþia Vulcan.

Hoþul declarã cãregretã furturile comise,

dar mai spune cã a fostnevoit sã facã rost debani. ªi-a vãzut familiaînfometatã ºi a acþionat.Nu s-a dus la pont, ci laghici, cum a precizatchiar el.

“Am furat pentru cãam o sorã care are 5copii ºi nu are bani ºiniciun venit. Ieri, ea ºicopii nu am mâncatnimic, iar sora mea s-adus pe malul Jiului sã seomoare. Eu sunt singurulcare îi ajutã cã nu are penimeni, soþul i-a murit,iar copii sunt mici. Euacolo, la ea, am stat de

când eram mic copil ºieste ca mama pentrumine”, ne-a declarathoþul prins de poliþiºti.

De asemenea, poliþiºtiiau constatat cã el esteautorul mai multor furturicu acelaºi mod de operare, comise pe razaMunicipiului Vulcan. “ Eleste recunoscut ca fiindrecidivist. Ba mai mult, înurma verificãrilor efectu-ate, s-a stabilit cã esteautorul mai multor furturicomise pe razaMunicipiului Vulcan”, amai declarat MugurelTeodosiu.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

A furat de foame

2 4 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Chiar dacã nu te tenteazã ar fi binesã o accepþi, cãci ar putea reprezen-ta o bunã ocazie de a cunoaºte opersoanã ce îþi va fi de un real sprijinîn viitorul apropiat. Aºa deci, nu maista pe gânduri ºi nu lãsa oportu-nitãþile nefolosite. Multã atenþie vatrebui sã acorzi alimentaþiei.

O rudã îndepãrtatã îþi va da niºteinformaþii care îþi convin; nu esteînsã oportun sã le foloseºti acum.Succesul pe care þi-l doreºti estecondiþionat de rãbdare ºi persev-erenþã. Dialogul cu cei apropiaþi nuva avea rezultatele aºteptate, aºa cãar fi bine sã laºi lucrurile aºa.

Vei face o investiþie de naturãdomesticã, ceea ce îþi va entuziasmaîntreaga familie. În a doua parte azilei o durere de cap sau de dinþi îþiva înrãutãþi ºi starea psihicã. O vestebunã de la pãrinþi sau în legãturã cupãrinþii, te va face sã uiþi de toaterelele.

Dacã vrei spleci la drum, verificã-þicu atenþie mijlocul de transport. Aide dat niºte bani ºi ar fi bine sã numai amâni. Ar fi bine dacã te-aiocupa mai mult de cele pe care le-aiabandonat în trecut. Un prieten îþi vaaduce la cunoºtinþã o realizare recentã.

Capacitatea ta de a lua decizii estemaximã. ªi totuºi, nu ar fi indicat são foloseºti în domeniul tranzacþiilorfinanciare. Ai putea însã sã te ocupide relaþiile cu prietenii, cu condiþia sãnu fii prea insistent sau poate preaindiscret. Vei avea de semnat actesau orice alt fel de documente.

Ar fi bine sã faci o schimbare deprogram, cãci astãzi nu ai nici oºansã sã finalizezi ceea ce þi-ai pro-pus. Lucrurile îþi ies destul de greu,mai ales la serviciu, aºa cã, cel maibine ar fi sã te ocupi de chestiunilede rutinã. În familie se vor discutaproiecte de interes comun.

Fãrã a þi se fi întâmplat nimic rãu,eºti cam pesimist. Finalizãrile pe carele aºtepþi întârzie sã aparã, iar ritmulîn care trebuie sã munceºti acum îþidã toate planurile peste cap.Încearcã o ieºire în societate dupãorele de program; îþi va face bine sãvezi cã alþii au probleme mai mari.

Eºti neatent ºi riºti sã faci o greºealãcare te-ar putea costa mult în viitorulapropiat. Din fericire unul dintre pri-eteni este de partea ta ºi îþi dã omânã de ajutor. Pãrintele de sexopus va avea o realizare materialã,de care va profita întreaga familie.N-ar fi exclus sã cumperi un obiect.

Nu te poþi plânge de lipsã deenergie, dar ai tendinþa sã te impliciîn prea multe activitãþi ºi nu maireuºeºti sã le ºi finalizezi. Unele dinproblemele cu care te confrunþi þi separ greu de depãºit, ceea ce te facemai pesimist. Câteva ore de odihnã,te vor ajuta sã te pui pe picioare.

O persoanã încearcã sã îþi facãgreutãþi, þesând tot felul de intrigi înjurul tãu. Inspiraþia de care daidovadã te va ajuta sã-l contracarezi.Dacã simþi nevoia sã stai de vorbã cucineva, apeleazã cu încredere lavechii prieteni. Cineva din anturajulapropiat îþi va face o propunere.

Eºti cam prost dispus ºi asta teîmpiedicã sã faci tot ce þi-ai dori. Nutrebuie sã te impacientezi, în defini-tiv, o zi de odihnã este binevenitã,chiar ºi pentru un om cu posibilitãþiletale. Sugestia unui pãrinte de a plecala drum nu este dintre cele mai bune,mai ales cã mai sunt multe de fãcut.

Te aºteaptã o zi destul de bunã, cãciorice vei încerca, vei reuºi sã rezolvi.Ar fi bine sã nu insiºti sã îþi impunipunctele de vedere, cãci nu vei reuºialtceva decât sã îþi deteriorezi relaþiilecu cei din jur. O plimbare cu per-soana iubitã, te-ar ajuta sã uiþi acestemici neplãceri.

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna februarie, anul curent lasediul firmei sau online pewww.eurocalificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

* oferta este valabilã în perioada23.01.2012 – 29.02.2012;

** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.


J udeþul Hunedoarariscã sã piardã 70

de milioane de euro,dacã oficialii nu vor gãsisoluþii pentru amena-jarea deponeului ecologicde gunoi. Ultima locaþiegãsitã de autoritãþi estela Boºorod, dar sãteniinici nu vor sã audã degroapã de gunoi lângãnasul lor.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Hunedoara,Mircea Ioan Moloþ, atrageatenþia cã putem pierdefondurile europene ner-ambursabile, iar în acestcaz fiecare administraþiepublicã localã va trebui sã-ºi închidã singurãvechile gropi de gunoi, iarsumele necesare nu suntdeloc de neglijat.

„Dacã pânã în iunie nuse încheie contractul de

management a deºeurilor,fiecare primar va fi nevoitsã închidã gropile degunoi care maifuncþioneazã pe baniicontribuabililor. În plus,vor trebui sã încheie con-tracte ºi sã ducã deºeurilemenajere la iaºi, even-tual”, a declarat Moloþ,referindu-se la situaþia încare Hunedoara nu aveaun deponeu ecologic degunoi.

Altfel, primarul, perso-nal va fi amendat deinspectorii de mediu ºi, alrândul sãu edilul se vaîndrepta împotrivafirmelor de salubritate, iarpânã la urmã tot omul derând este cel care suferã,din cauza costurilorextrem de ridicate pentrudepozitarea gunoiuluimenajer.

Ultima locaþie stabilitãde oficialii hunedoreni

este pe raza comuneiBoºorod, dar aici s-aulovit de opoziþia localni-cilor, care nu vor ogroapã de gunoi, fie ea ºiecologicã, pe teritoriulcomunei lor.

Preºedintele CJHunedoara spune, însã,cã aceastã locaþie esteîncã de actualitate, maiales cã distanþa pânã laprima gospodãrie este de3 kilometri, iar legea

spune cã trebuie sã fie deminim 1000 de metri. Înplus, el spune cã nu estenicio problemã de naturãjuridicã a terenului pecare urmeazã sã fiedeponeul construit, aºacum s-a reclamat la ultimadezbatere pe mediu orga-nizatã în Boºorod. „Esteultima ºansã, ultimultren”, a arãtat preºedin-tele CJ Hunedoara.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Ne jucãm cu 70 de milioane de euro!

Altealegeri, alte

panouriP entru cã nu se încadrau

în peisajul modernizatal arterei centrale, panourilede afiºaj din centrulmunicipiului Petroºani auajuns la fier vechi.

Astfel, pentru campania elec-toralã care va demara peste doarcâteva luni va fi nevoie de

montarea unor noi panouri.Acestea, se pare, vor fi unelemobile urmând a dispãrea odatãcu încheierea campaniei elec-torale. „Cele vechi nu aufost incluse în proiectulde modernizare a centru-lui localitãþii aºa cã aufost date jos. Câte ºilocurile unde vor fiamplasate noile panouriurmeazã a fi stabiliteprintr-o decizie a primaru-lui”, a precizat AdrianNegoe, secretar PrimãriaPetroºani.

Primelealegeri la care

vor fi utilizate noile panouri deafiºaj, se pare, vor fi cele locale,programate pentru, probabil, lunamai sau iunie. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Preþurile rãmânaceleaºi

R ecent, AgenþiaNaþionalã de

Reglementare aEnergiei a decis sãmajoreze cu 5 leipreþul gigacaloriei.

În Petroºani, însã, abonaþii sistemului de ter-moficare nu vor fi nevoiþi sã scoatã mai mulþibani din buzunar. Nu de alta, dar, consilieriilocali au decis ca diferenþa dintre vechiul ºi,respectiv noul preþ al gigacaloriei sã fie supor-tatã de la bugetul local.

Înainte de noua majorare a a preþuluigigacaloriei, în Petroºani, încãlzirea unei gar-soniere costa 160 de lei, a unui apartament cudouã camere – 270 de lei iar a unui aparta-ment cu 3 camere – 370 de lei/lunã.

MirMircea cea NISTORNISTOR

M ai multe strãzidin municipiul

Petroºani urmeazã atrece, în perioada urmã-toare, printr-o mai multdecât necesarã operaþi-une de reabilitare.

Este vorba despreunele porþiuni de pestrãzile Aviatorilor, AvramIancu, 9 Mai, Aleea

Trandafirilor, precum ºialte zone amplasate înCartierul Aeroport sau înzona Primãriei. În ceea cepriveºte strãzile dincartierul Colonie care,dupã topirea zãpezii,aratã ca proaspãt trecuteprintr-un bombardament,acestea, se pare, vor maiavea ceva de aºteptatpânã sã fie recosmetizate.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Reabilitãri de strãzi

Bani pentru ParângM inisterul Dezvoltãrii Regionale ºi Turismului a alo-

cat alte 5 milioane de lei pentru lucrãrile privinddezvoltarea domeniului schiabil în zona turisticã Parâng.

Miercuri ºi consilierii din Petroºani au aprobat alocarea altor43.580 de lei, din bugetul local, pentru acelaºi obiectiv.Lucrãrile de dezvoltare a domeniului schiabil din staþiuneaParâng, demarate anul trecut, urmeazã a fi încheiate în anul2015. (Mir(Mircea cea NISTORNISTOR))

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 24 februarie 201212 Politic

F etiþa de 14 anilãsatã însãrcinatã

de prietenul ei mai maredecât ea cu 13 ani, a nãs-cut joi un copilaº perfectsãnãtos, „viitor profesor”,cum s-a exprimat managerul SpitaluluiMunicipal Lupeni, Dorel Neamþu.

Internatã încã de sãptãmânatrecutã la Spitalul MunicipalLupeni, minora de 14 ani, dinMureº, a nãscut joi dimineaþã unbãieþel perfect sãnãtos.

„Copilul s-a nãscut prin cezarianã, la ora 10.30, are2500 de grame ºi a primit nota9”, a declarat managerulSpitalului Municipal Lupeni, dr.Dorel Neamþu, care a fãcut partedin echipa de medici care asupravegheat naºterea. Acestaspune cã, atât bebeluºul, cât ºi

mama sunt bine.„Mama a fost internatã la

reanimare pânã mâine, pentrucã aºa este procedura, iar mâinerevine pe secþie”, a mai spus,ieri, dr. Neamþu. Atât mama, câtºi copilul vor rãmâne în spital operioadã de 5-7 zile, dupã carevor fi externaþi. Între timp, iubitul fetei, Andrei Szabo, de 27de ani, din Lupeni, este cercetatpenal de poliþiºti pentrucomiterea infracþiunii deîntreþinere de relaþii sexuale cuun minor

„Poliþiºtii au început cercetãrifaþã de suspect ºi au stabilit cãacesta are o relaþie de concubi-naj cu minora ºi cã din luna mai2011 ºi pânã în prezent aulocuit la domiciliul minorei, într-ocomunã din judeþul Mureº”, adeclarat la momentul declanºãriicercetãrilor Bogdan Niþu, purtã-tor de cuvânt al IPJ Hunedoara.


Minora internatãla Spitalul din

Lupeni a nãscut

R eprezentanþiiPNL ºi-au

desemnat candidaþii lafuncþiile de primari înjudeþul Hunedoara.Numele lor nu au fostîncã fãcute publice.

În marea majoritate alocalitãþilor hunedorene, liberalii merg pe liste comunecu USL pentru funcþiile deprimari ºi singura excepþieeste în Haþeg, unde vor fi doicandidaþi. Preºedintele PNLHunedoara a declarat cã, deºimai existã neînþelegeri, pânãla urmã sunt o familie. „Pestetot în judeþul Hunedoara suntem o familie. Ne maicertãm, dar ieºim pe stradãîmpreunã”, a declarat Moloþ.Asta în condiþiile în care dincauza disensiunilor din Petrilasau Aninoasa, de exemplu, sevorbea despre doi candidaþi la

alegerile locale din acest an,unul de al PNL ºi unul de laPSD. Preºedintele PNLHunedoara a declarat cã,peste tot, au fost deja stabiliþicandidaþii ºi ºi-au împãrþitposturile cu PSD. Astfel, liberalii vor avea 37 de candi-daþi al funcþiile de primari, iar

social – democraþii hune-doreni 32 de candidaþi. Pânãla alegeri, însã, s-ar putea sãavem ºi unele surprize. Moloþa recunoscut cã se poartãtratative cu mai mulþi primarimembri PDL pentru caaceºtia sã treacã la PNL.


Liberalii ºi-au desemnat candidaþii

”Se concediazãoamenii de jos,

amãrâþii, nu cei dinvârful piramidei.Mie îmi este ruºinesã mai spun cãlucrez la CFR, pen-tru cã CFR e sub-minatã”, ne spune,grav, DorinAtanasiu, liderulSindicatuluiFeroviarul dinjudeþul Hunedoara.

Ore lungi deaºtepare în staþiileCFR, lipsa unei infra-structuri corespunzã-

toare ºi lipsa oame-nilor afecteazã pe zice trece imagineainstituþiei care ar tre-bui sã promovezecãlãtoriile cu trenul.

Însã, de la guvernºi din biroul capilorCFR, nu se vãd toateneajunsurile cãlãto-rilor ºi angajaþilor.Astfel, s-a hotãrât sãse taie în carne vie,dupã cum spun ei,dar în carnea anga-jaþilor de jos, nu aºefilor care suntparcã tot mai mulþipe zi ce trece ºi nu

vor mai avea într-unfinal pe cine sã con-ducã.

”CFR a fostcãsãpitã de cãtre toþicare au fost ºefiînainte. În loc sãinvesteascã în cãileferate, sã aducã profit, cã este extra-ordinar sã ai o reþeade cale feratã binepusã la punct, suntdaþi afarã oameni ºise cer de la ceirãmaºi o muncãdublã, pe salarii demizerie. De la 1.600

de oameni cât se pre-coniza la început, vorfi daþi afarã 1.000.S-a ajuns laînþelegerea sã plececei care au firme,care au avut abateri,ca sã se mai salvezedin angajaþii serioºi.Deºi transportul pecalea feratã e cel maisigur, dai oameniafarã ºi scumpeºtibiletele, ca sã-l þii pecel din vârf”, susþineAtanasiu.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Dorin Atanasiu: ”Îmi e ruºinesã spun cã lucrez la CFR”

Medicii veterinari spun cã ouãle aflate acum la vân-zare nu mai sunt dintre cele care provin de la gãinilestresate. Aºa se face cã pânã la 1 ianuarie, toþi crescã-torii de pãsãri ºi-au îmbunãtãþit condiþiile în care þingãinile ºi acum nu e greºit dacã pe piaþã apar ouã cucifra 3. “A fost o eroare când s-a crezut cã ouãle mar-cate cu cifra 3 nu pot fi consumate. Trebuie sã vã spuncã toate fermele ºi-au luat mãsuri ºi au îmbunãtãþitcondiþiile în care þin pãsãrile, aºa încât acum nu maiputem vorbi despre pãsãri stresate. Multe au fostînchise, iar toate cele care acum funcþioneazã au condiþiibune ºi nu putem vorbi de nereguli acum”, spune dr.Gheorghe Cristea, medic veterinar coordonator ValeaJiului.

În Valea Jiului nu sunt probleme ºi nici nu au fostdepistate loturi de ouã care sã punã în pericol sãnãtateapopulaþiei. Totuºi, medicii veterinari ne sfãtuiesc sã fimatenþi la data expirãrii ºi sã cumpãrãm ouã în funcþie degramaj. „Pe fiecare ou existã o ºtampilã ºi calitatea ouluie datã de gramaj. Astfel ouãle marcate cu XL au pânã la73 de grame, apoi urmeazã cele cu L, care au între 63ºi 73 de grame, cu M cele între 53 ºi 63 de grame ºicu S sunt marcate cele care au sub 53 de grame”,a maiadãugat dr.Cristea.

Scumpirea ouãlor nu are legãturã decât cu faptul cãgãinile nu au mai ouat din vina gerului ºi din cauzã cã anins foarte mult ºi transportul de la ferme a fost afectat.


Ce ouã cumpãrãm?

cronica vaii jiului, nr. 70, vineri 24 februarie 2012

Documents