cronica vaii jiului nr. 46, luni 23 ianuarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 46

Luni, 23 ianuarie 2012

PAGINILE 6-7

Dublu decalog cu Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad

MMoonniiccaa VVllaadd:: ““FFeemmeeiillee ddiinn

vviiaaþþaa lluuii?? OOhhoo,, aaiiccii ee mmuulltt ddee

ppoovveessttiitt……””

Grupul de hackeri Anonymous salutã acþiunile protestatarilor români

“Salutãri, poporule român. Noi suntem Anonymous”G rupul Anonymous, cunoscut pentru

atacurile informatice comise în întreagalume, salutã acþiunile românilor care s-au alãtu-rat “în cele din urmã luptei mondiale pentru oviaþã mai bunã”, într-un mesaj audio însoþit deimagini de la protestele din România.

PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 ianuarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 8:45 Teleshopping 9:00 Suflete pereche (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 Clipuri 11:00 În cãutarea fericirii 12:00 Teleshopping 12:30 Oraºul de foc (r) 14:15 Dragoste interzisã (r) 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Lancea destinului (s) 23:45 În cãutarea fericirii (r) 0:45 Lancea destinului (s)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Mireasã pentru fiul meu 23:00 Observator 1:00 Combinaþie periculoasã

7:00 ªtirile Pro TV 10:15 Serviþi, vã rog! 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV 14:00 Zoom - Academiasupereroilor16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV 17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV 20:30 Nu da înapoi 22:30 Þtirile Pro TV 23:00 CSI: Miami 0:00 Nu da înapoi

7:00 Îmblânzirea scorpiei (r) -Redifuzare 8:00 Iubiri secrete 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Cu lumea-n cap (r) 10:30 Cireaþa de pe tort -Redifuzare 11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:15 Îmblânzirea scorpiei -Redifuzare 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) - Redifuzare 18:00 Focus 18 19:00 Focus Sport 19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare 20:30 Mi-s bãiatul de la þarã -Redifuzare 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Focus Monden 23:45 Kemper 1:30 Focus 18 (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!9:55 Secretele de la palat (s) 11:10 Presã þi putere (r) 12:00 China sãrbãtorindFestivalul Primãverii 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Maghiara de pe unu 17:00 Telejurnal 17:30 Barbã Neagrã 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Prim Plan 22:00 Cu ochii’n 4 23:10 Replay0:30 Nocturne 1:30 Agenþia Psych

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercialsau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANUNÞÎn temeiul art. 39 aliniatul (1)

din Legea nr. 215/ 2001, republi-catã privind Administraþia publicãlocalã, se convocã Consiliul localal Municipiului Lupeni în ºedinþãordinarã pentru joi 26 ianuarie2012, ora 1500, în sala deºedinþe a Consiliului local alMunicipiului Lupeni, cu urmã-toarea

ORDINE DE ZI1 – Proiect de hotãrâre privind

validarea mandatului de consilierlocal al domnului Ing. ValentinOnete supleant ales pe listelePartidului Naþional Liberal,Organizaþia Municipalã Lupeni, încadrul alegerilor locale de la 1iunie 2008.

Iniþiator: Cornel Resmeriþã,Primar al Municipiului Lupeni

2 – Proiect de hotãrâre privindvalidarea mandatului de consilierlocal al domnului Ing. AdrianPetru Petrar supleant ales pe lis-tele Partidului Naþional Liberal,Organizaþia Municipalã Lupeni, încadrul alegerilor locale de la 1iunie 2008.


3 – Proiect de hotãrâre privindalocarea sumei de 25.000 lei, dinbugetul local, capitolul 67.02 -„Culturã, recreere ºi religie” pen-tru participarea în calitate de coor-ganizator a unor manifestãri cul-tural-artistice dedicate zilelor de Sf.Valentin ºi Dragobete.


4 – Proiect de hotãrâre privindalocarea sumei de 5.000 lei, din

bugetul local capitolul 67.02 -„Culturã, recreere ºi religie” sub-capitolul 67.02.05.01. – Sport,alin.20.30.30. – alte cheltuieli cubunuri ºi servicii în vederea orga-nizãrii în Staþiunea turisticã„Straja” Lupeni a celei de-a XLI aediþii a Cupei Veteranilor.


5 – Proiect de hotãrâre privindaprobarea premierii familiilor careau sãrbãtorit sau vor sãrbãtoriNunta de Aur precum ºi alocareapentru anul 2012 a sumei de20.000 lei, din bugetul local alMunicipiului Lupeni, capitolul67.02. „Culturã, recreere ºireligie” subcapitolul 67.02.50 –„Alte servicii în domeniul culturii,recreerii ºi religiei”, articolul20.30, aliniatul 20.30.30 – “Altecheltuieli cu bunuri ºi servicii”.


6 – Proiect de hotãrâre pentrumodificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului local alMunicipiului Lupeni nr. 100/2011 privind aprobarea conce-sionãrii prin negociere directã asuprafeþei de 40 m2 teren situat înMunicipiul Lupeni, înscris în CFnr. 60284 Lupeni (provenit dinC.F. nr. 2081 Lupeni, nr. topo1166/ 2/ 14/ I).


7 – Proiect de hotãrâre pentrumodificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului Local nr. 72/ 13 iunie 2006 privind consti-tuirea unei Comisii de analizã ºirenegociere a clauzelor cuprinse încontractele de concesiuneîncheiate pentru concesionarea deparcele de teren în Masivul

“Straja” Lupeni (StaþiuneaTuristicã “Straja” Lupeni) .


8 – Proiect de hotãrâre pentrumodificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului Local nr. 64/29 mai 2007 privind aprobareaconcesionãrii prin negociere direc-tã a terenurilor ocupate de con-strucþii cu destinaþia de garaje.


9 – Proiect de hotãrâre pentrumodificarea ºi completareaHotãrârii Consiliului Local nr. 70/2012 privind constituirea uneicomisii de negociere în vederearezilierii prin acordul pãrþilor ºiiniþiativa concesionarilor/chiriaºilor a unor contracte deconcesiune ºi de închiriere.


10 – Proiect de hotãrâreprivind completarea HotãrâriiConsiliului local Lupeni nr. 111/28.08.2003 privind gospodãrirealocalitãþii ºi sancþionarea unor con-travenþii sãvârºite prin nere-spectarea normelor de curãþenie ºiigienã pe raza localitãþii Lupeni.


11 – Proiect de hotãrâreprivind aprobarea încheierii unuicontract de asociere între ServiciulPublic Salvamont Lupeni ºiServiciul Public JudeþeanSalvamont Hunedoara.


12 – Diverse. Lupeni, 26 ianuarie 2011

PRIMARPRIMARCORNELCORNEL RESMERIÞRESMERIÞÃÃ

ROMÂNIAJUDEÞUL HUNEDOARA

MUNICIPIUL LUPENI

H unedorenii auieºit din nou în

stradã în acest week-end, dar foarte puþinicomparativ cu zileleprecedente.

Manifestãri împotrivaPreºedintelui TraianBãsescu au fost organi-zate în Brad, Deva,Orãºtie, Hunedoara ºiPetroºani. La Deva, înfaþa Casei de Culturã s-au strâns aproximativ100 de persoane, careau cerut demisia ºefuluistatului. Potrivit purtã-torului de cuvânt al IJJHunedoara, nu s-auînregistrat incidente ºitoate acþiunile de protests-au defãºurat paºnic.

N emulþumiþide politic

ªi la Petroºani au fostaºteptate noi miºcãri de

protest, mai ales cãvineri seara unii dintretineri îºi manifestauintenþia de a sta înstradã, fãrã întrerupere,pânã duminicã seara. Nua fost, însã, aºa.

Mulþi dintre cei carepânã acum au participatla marºurile de sãptãmâ-na aceasta încep sã-ºiexprime nemulþumireafaþã de ceea ce einumesc implicareapoliticului în aceste mani-festãri. Tinerii þin legãtu-ra pe Facebook, unde aucreat o paginã specialãinititulatã „Manifestare înValea Jiului”, unde dejapoartã discuþii contradic-torii. Un tânãr a scris cã„nu e bine cã a intervenitpoliticul deja... Toþi începsã-ºi dea cu pãrerea pecine punem ºi ce trebuiesã facem. Cãrþile astea

au mai fost jucate”. “Fãrã partide politice laproteste. Toþi sunt niºtemizerii”, spune un altul.Nemulþumirile pornesc ºide la faptul cã vineri seara,pe strãzile Petroºaniului aumãrºãluit mai puþin de 30de persoane, dupã cezilele trecute au fost sute

de protestatari. Sâmbãtãseara, numãrul lor a maicrescut, dar nu a depîºit50 de persoane. Aºa cã,tinerii care au iniþiat manifestãrile din ValeaJiului se tem cã protestelese vor stinge înainte de a-ºi atinge þelul care i-ascos în stradã.

S trigãturi noi,de Petroºani

Lozincile scandate deprotestatarii dinPetroºani s-au îmbogãþitpe parcursul unei sãp-tãmâni de miºcãri destradã, aºa cã, de la „JosBãsescu””, „Cozma,unde eºti/ Sã ne duci laBucureºti” sau „Bãsescupentru noi/ EsteCeauºescu doi” s-a ajunsla „Udrea, nu uita/ Þara

nu-i poºeta ta”, ori„PDL, nu uita/ Locul tãue la Bârcea”, cu referiredirectã la penitenciarulde la Bârcea Mare.

Oamenii spun cã nuse vor opri din protestedecât atunci cândGuvernul ºi ºeful statului,Traian Bãsescu, îºi vor dademisia, din cauza gradu-lui de sãrãcie în care auadus populaþia.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 ianuarie 2012 Actualitate 3

G rupul Anonymous,cunoscut pentru

atacurile informaticecomise în întreaga lume,salutã acþiunile românilorcare s-au alãturat “în celedin urmã luptei mondialepentru o viaþã mai bunã”,într-un mesaj audio însoþitde imagini de la protesteledin România.

“Salutãri, poporule român.Noi suntem Anonymous”,începe mesajul audio al grupu-lui, suprapus peste imaginivideo cu protestele dinRomânia.

“V-aþi alãturat în cele dinurmã luptei mondiale pentru oviaþã mai bunã. Dupã 22 de anide furt, minciuni ºi manipulãri,comise de guvernanþii voºtri ºide presã, vocea voastrã se audeîncã o datã pe strãzile oraºelorvoastre”, continuã mesajul, aver-tizând însã cã înlãturarea de laputere a unei singure persoaneºi alegerea alteia în loc nu varezolva problemele, ci doar vacontinua “circul politic”.

“Trebuie sã recunoaºteþi cã

toatã clasa voastrã politicã estecoruptã ºi nu serveºte interesuluipoporului aºa cum ar trebui”,continuã mesajul, care seîncheie cu o încurajare pentruromâni, de a nu-ºi pierde speranþa ºi cu îndemnul “Treziþi-vã!”.

Grupul Anonymous a devenitcunoscut dupã ce a comisnumeroase atacuri informaticeîn întreaga lume. În august,membrii sãi au piratat site-ulMinisterului sirian al Apãrãrii, însemn de protest faþã de repri-marea miºcãrii de contestare aregimului lui Bashar al-Assad. Îndecembrie, grupul a revendicatatacul asupra site-ului agenþieide analizã Stratfor, de la care aobþinut e-mailuri ºi date ale cardurilor de credit aparþinândunor clienþi ai acesteia

Anonymous este un grup deatacatori cibernetici care esteresponsabil pentru diverse fapte,pornind cu protestele anti-scien-tologie ºi terminând cu atacuriasupra MasterCard ºi Visa, însemn de adeziune faþã deWikileaks. Membrii respectivuluigrup sunt cãutaþi de mai multeorganizaþii, printre care ºi FBI.

Dar pânã acum, identificareacorectã a acestora s-a dovedit afi anevoioasã ºi imprecisã. ÎnsãAaron Barr a reuºit de curândsã penetreze rândurile organiza-þiei. Sau cel puþin aºa susþine el.Barr este proprietarul unei firmede soluþii de securitate ºipretinde cã a reuºit sã aflenumele reale ºi adresele mem-brilor grupului Anonymous. Deºimembrii grupului pretind cãacesta nu are lideri, Barr spunecã Anonymous este un grup cuo ierarhie precisã. Deºi nu aremulþi membri, grupul este con-dus de câþiva indivizi. Barrdeclarã: „Deºi niciodatã nuexistã mai mult de 20-40 demembri activi simultan, numãrulacestora creºte în cursul eveni-mentelor ca ºi cele din Egipt sauTunisia. Dar cei mai mulþi dintremembrii activi sunt doar „troli”.Mulþi dintre cei care intrã pecanalele IRC pentru a susþinegrupul sunt, de fapt, doar zombiºi clone, menite a creºte artifi-cial numãrul membrilor”.

Liderii grupului se ascunddupã numele „Q”, „Owen” ºi„CommanderX”. Barr susþinecã, printr-o serie de subterfugii

ºi prin studierea atentã areþelelor sociale, a reuºit sã iden-tifice persoanele reale dinspatele acestor nume. Unul dintre membri ar fi din New York,iar ceilalþi doi din California. Lasfârºitul lunii trecute, Barr aînceput sã publice informaþiile pecare le deþine, fãrã a divulganumele reale ale membrilor. În 4Februarie, Financial Times a scrisdespre acest subiect. În urma arti-colului, Barr a obþinut ce a vrut:un apel telefonic de la FBI.Agenþia americanã arestase deja40 de persoane bãnuite cã ar faceparte din Anonymous.

În 5 Februarie, la doar o zidupã publicarea materialului înFinancial Times, Anonymous s-a rãzbunat. Grupul s-a infiltratîn reþeaua companiei condusãde Barr. Ce a urmat nu a fostfoarte comod pentru acesta:membrii grupului au înlocuitsite-ul cu un mesaj proAnonymous. Apoi au intrat peserverele companiei (adminis-trate de Barr), de unde au extraspeste 40.000 emailuri. Acesteaau fost ulterior publicate pe unuldintre cele mai importante site-uri de torenþi. Hackerii au inter-

ceptat toate formele de comuni-caþii ale companiei timp de 30de ore, fãrã a fi detectaþi.

Membrii grupului susþin cã auintrat ºi pe serverul central alcompaniei, de unde au ºters1TB de date. Mai mult, aceºtiasusþin cã au reuºit sã se infiltrezeîn iPod-ul lui Barr, dupã care i-au ºters complet memoria.Atacatorii au folosit o metodãcunoscutã sub numele „LowOrbit Ion Cannon”, adicã exactaceeaºi metodã folositã de Barr pentru identificarea membrilor grupului.

Lupta continuã, dar comuni-tatea internaþionalã ridicã dejacâteva probleme. Nimeni nupoate garanta faptul cãmetodele lui Barr produc rezul-tate corecte. În cazul în carerezultatele sale sunt eronate, arputea fi arestate persoane nevi-novate. Pe mãsurã ce investi-gaþiile continuã, ies la ivealã noiinformaþii. Departe de a fi de oparte sau de alta, noi vom fi aicipentru a privi „spectacolul”, seprecizeazã pewww.CHIPonline.ro

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Grupul de hackeri Anonymous salutã acþiunile protestatarilor români

“Salutãri, poporule român. Noi suntem Anonymous”

Proteste „palide” în judeþul Hunedoara

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 ianuarie 201244 Actualitate

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccãmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

V ineri, în a treiaºedinþã consecutiv

convocatã de primarulGheorghe Ile cu aceeaºiordine de zi, în sfârºit,cele douã proiecte dehotãrâre fãrã de caremunicipalitatea nu maiputea funcþiona, au tre-cut.

Dar, înainte de asta opoziþiaºi puterea s-au certat, ºicanat,dupã care s-a votat. Demenþionat este faptul cã în salade ºedinþe a fost prezent ungrup de câþiva cetãþenii, numitde consilierul Dorel ªchiopu“grup de presiune”. Oameniiau luat cuvântul pe rând ºi au

cerut celor douã pãrþi sã seînþeleagã ºi sã-ºi dea mânapentru binele comunitãþii.Primul proiect a fost celprivind acoperirea definitivãdin excedentul bugetului local adeficitului secþiunii de dez-voltare. Asta înseamnãîncheierea exerciþiului financiarpe anul 2011, fãrã de careprimãria nu ar fi putut facenicio platã, atât salarii, utilitãþi,achiziþii ºi nici cãtre furnizori.Dupã zeci de minute de discuþiiºi ºicane, interpelãri ironice ºirãspunsuri pe mãsurã, s-aajuns la vot. Prezenþi în sala deºedinþe a fost un numãr 14concilieri : 9 de la PDL, 3PNL, 1 PSD ºi 1 PRM. Astfel,deºi a þinut contre puterii înplen în ultimele douã ºedinþe,

dându-se cu opoziþia ºi adop-tând aceaºi tacticã, de dataaceasta, PRM-istul Dorelªchiopu a votat cu puterea ,lafel ºi singurul PSD-ist prezent,

Nica Ioan Dorel. Cei 3 mem-brii de la PNL, la fel ca laºedinþele precedente, nu ºi-auexercitat votul. Însã, cu 11voturi pentru, proiectul a tre-

cut. La cea de-a doua hotãrâre

privind stabilirea taxelor ºiimpozitelor locale pentru anul2012, doi membrii ai opoziþieiau fãcut douã amendamente.Primul, a fost formulat deAlina Cîrstoiu, ca firmele miciºi mijlocii din municipiul, sãbeneficieze de maximul bonifi-caþiei la impozitele pe terenuri,clãdiri sau mijloace de trans-port. Al doilea a fost fãcut deDorel ªchiopu, ca numãrul demembrii ai unei familii careeste scutitã de taxe, sã se mod-ifice de la 8 la 6. Ambeleamendamente au trecut, la felºi proiectul în forma modifi-catã. De data aceasta cu una-nimitate de voturi.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

A treia ºedinþã a fost cu noroc, la Vulcan

Municipalitatea din Petroºani adecis sã înfiinþeze ForumulComunitar „Pro Urbis”, iar mani-festãrile în aces sens se desfãºoarãastãzi, la ora 13.00, în sala deMarmurã a Primãriei.

Conform edilului din Petroºani,Tiberiu Iacob – Ridzi, acest forumîºi propune sã realizeze o mai bunãpromovare a potenþialului urbandin municipiul Petroºani ºi o soli-darizare în jurul conceptului „Oraºulmeu, casa mea”. În paralel cu con-stituirea Forumului „Pro Urbis”, totîn Sala de Marmurã a Primãriei se

vor desfãºura mai multe acþiunidedicate Unirii PrincipatelorRomâne.


La Petroºani se înfiinþeazãForumul „Pro Urbis”

Î n conturilemunicipalitãþii

Petroºani auintrat, anul tre-cut, peste 1,8 milioane de lei,bani ce reprezintãtaxa pentrucolectareadeºeurilor mena-jere de la popu-laþie ºi societãþilecomerciale.

Suma este dedouã ori mai mare,

comparativ cu aniianteriori, dupã ce s-a decis ca deîncasarea ei sã seocupe ServiciulLocal de Taxe ºiImpozite. Înmomentul în carelocalnicii merg sã-ºiachite impozitelelocale, plãtesc ºitaxa pentru gunoi.„Taxa pentru acestserviciu este de 4lei de persoanã pean ºi este cea mai

micã din ValeaJiului. Sumaîncasatã acoperãcheltuielile cu ridi-carea gunoiului ºitransportarea luiînsã, dupã ce amtrecut la ridicarea,de douã ori pe zi,costurile nu maisunt acoperite întotalitate”,a declaratdirectorul executival SPADPP, LucianDragomir. MirMircea cea NISTORNISTOR

D acã la Devase furã fig-

urinele decora-tive de pe dome-niul public, înPetroºani, hoþiisunt mai prag-matici ºi sustragdoar ceea ce potvalorifica imedi-at.

Bugetul PrimãrieiPetroºani este prejudi-ciat cu zeci de mii delei de cãtre hoþii defier vechi care sustrag,de pe domeniul pu-blic, aproape tot ceeste material feros ºipoate fi vândut la cen-trele de colectare. Înprincipal, capacele decanal ºi indicatoarelerutiere sunt preferate,iar pagubele contabi-

lizate se ridicã la valorifoarte mari ºi, în plus,pun în pericol viaþalocalnicilor ºi a ºofer-ilor. În prezent, dintotalul de 10.000 decapace de canal exis-tente în „capitala” VãiiJiului, circa 2.500lipsesc din inventar,toate fiind furate decãtre hoþi. „În privinþaindicatoarelor rutierenu pot spune cu exac-titate în acest momentcâte lipsesc dar, estecert, sunt furate, darpot spune câte capacede canal ne lipsesc dincauza hoþilor.Pagubele sunt semni-ficative, pentru noi, încondiþiile în carepreþul unuia se ridicãla circa 400 de lei”, aprecizat directorulexecutiv al SPADPP,Lucian Dragomir.Municipalitatea a

început sã punãcapace de canal dintr-un material com-pozit neferos care, înmod normal, n-ar maitrebui sã-i atragã pehoþi. Numai cãînlocuirea tuturorcapacelor este extremde costisitoare. „Vomachiziþiona ºi în acestan capace din Ucrainaînsã, deocamdatã, nuºtim câte pentru cãbugetul serviciuluiurmeazã sã fie apro-bat”, a precizat ºefulSPADPP.

În privinþa indica-toarelor rutiere, peanumite porþiuni dinPetroºani, ºoferii suntaproape „orbi” dincauzã cã semnele decirculaþie de pe mar-ginea drumului, carear trebui sã-i ajute, aufost furate. Astfel,

între kilometrul 126 ºi139, segment aflat înPetroºani, sunt sus-trase sistematic indica-toarele rutiere dinmetal, într-o singurãlunã dispãrând optsemne de circulaþie.

Furturile de fiervechi sau „furturilefoamei”, cum maisunt numite în ValeaJiului, au luatamploare dupã anul1999, iar fenomenulnu a putut fi stãvilitnici în ziua de astãziîntrucât, de cele maimulte ori, hoþii sebucurã de complici-tatea celor care deþincentrele de colectare ametalelor ºi achi-ziþioneazã inclusivcomponente, echipa-mente ºi piese meta-lice interzise de lege.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Capacele de canal ºi indicatoarelerutiere dispar „pe capete”

Încasãri de douã ori maimari, la salubritate


Jandarmi din Craiova,aduºi la Petroºani

M ai mulþi jandarmi din judeþelelimitrofe au venit la Petroºani,

ca sã dea o mânã de ajutor forþelor deordine hunedorene.

Alãturi de protestatarii de vineri dimineaþa, pestrãzile din Petroºani au mãrºãluit ºi jandarmi dinalte judeþe decât din Hunedoara. Nu au scandatniciun fel de lozinci, ci doar au asigurat ordinea ºiliniºtea publicã la mitingul pensionarilor minieri.

Un jandarm venit tocmai din Craiova spune cã auvenit sã-i ajute pe colegii lor din Hunedoara, încondiþiile în care la miting s-au anunþat vreo 2.000de participanþi. Pânã la urmã încã au fost doar vreo50, aºa cã forþele suplimentare de ordine nu ºi.aumai avut rostul, dar acest lucru nu se ºtia dedimineaþã. „Jandarmii au asigurat ordinea publicã îndata de 20 ianuarie 2012, pe timpul marºului orga-nizat în municipiul Petroºani de Liga PensionarilorMinieri, în intervalul orar 11.00-16.00. Acest marºa fost declarat în prealabil aprobat de administraþialocalã”., a declarat Nicolae Rãducu, purtãtor decuvânt al IJJ Hunedoara. (Car(Carmen men COSMAN)COSMAN)

A proximativ 50 de foºtimineri, acum pen-

sionari au ieºit la sfârºitulsãptãmânii trecute lamarºul autorizat care afost organizat de LigaSindicatelor PensionarilorMineri din Valea Jiului. Eiau strigat lozinci împotrivaguvernanþilor ºi auanunþat cã revin pestrãzi luni ºi marþi,sãptãmâna viitoare.

Pe o vreme urâtã, câtevazeci de oameni s-au adunat înPiaþa Victoriei din localitate ºide aici au plecat încolonaþistrigând lozinci împotrivaguvernanþilor. Primul popas l-au fãcut la sediul PDL dinlocalitate, unde au scandatlozinci prin care îi învinuiaupe cei din acest partid deproblemele lor.

Pensionarii au manifestat,

spun ei, pentru un trai mai bun ºipentru copiii ºi nepoþii lor.

„Am o pensie de 370 de lei, iarcopiii mei abia îºi gãsesc de lucru.Pentru halul în care am ajunsprotestãm”, spune o pensionarã.„Suntem obligaþi sã trãim în miz-erie, deºi am scos cãrbuni zeci deani.

În minã mi-am distrus sãnãtateaºi acum stau în frig în casã, iarbanii abia îmi ajung de medica-

mente”,spune un alt pensionar.Bãtrânii au plecat din Piaþa

Victoriei din Petroºani, au trecut pela sediul PDL,apoi s-au oprit pe laCompania Naþionalã a Huilei, undeau strigat: „Cinste lor,minerilor!”,pentru ca în final sãse opreascã înfaþa Casei de Culturã din Petroºani,acolo unde este ºi sediul LigiiSindicatelorPensionarilor Minieridin Valea Jiului.

Mitingul pensionarilor va conti-nua ºi sãptãmâna viitoare. ªi luni ºimarþi foºtii ortaci vor ieºi pestrãzile din Petroºani într-un marºde protest.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

A murit zdrobit decaldarâmul din

curtea Spitalului deUrgenþã Petroºanidupã ce nu a maisuporat durerile ºi s-aaruncat în gol.

Un bãtrân de 76 deani, din Petrila, a fostgãsit decedat vineri

dimineaþã în curteaSpitalului de UrgenþãPetroºani.

Conform primelor date,bãrbatul ºi-a pus capãtzilelor din cauzã cã nu armai fi suportat durerilecumplite pe care le avea.Conform unor surse, aces-ta ar fi suferit de cancer înfaþã avansatã ºi se afla

internat la Secþia Interne aspitalului din Petroºani. În jurul orei 6.00dimineaþa, s-a dus pe hol,în zona lifturilor, a deschisgeamul situat la etajul IVºi a plonjat în gol.

Când echipele medicaleau ajuns lângã el, bãrbatulnu mai prezenta semnevitale ºi a fost declarat

decesul. La Spitalul deUrgenþã Petroþani a fostdeclanºatã o anchetãinternã, care sã sta-bileascã exact împre-jurãrile în care s-a produstragedia. De asemenea,poliþiºtii din Petroºaniefectueazã cercetãri înacest caz.


S-a aruncat în gol de la etajul IV alspitalului din Petroºani

D emonstraþii de protest împotriva guver-nului ºi preºedintelui nu au avut loc

numai în Valea Jiului ci ºi în alte localitãþihunedorene. Oamenii au ieºit în stradã, paºnic,ºi în Deva, Orãºtie, Hunedoara sau Brad.

La Deva au ajuns manifestanþi din întreg judeþul, inclu-siv din Valea Jiului, cei prezenþi la miting fiind „înarmaþi”cu pancarte, tobe, fluiere ºi steaguri. Principala nemulþu-mire a manifestanþilor din judeþ este aceeaºi ca în toatãþara ºi este legatã de demisia preºedintelui Traian Bãsescu.

Cel mai important, însã, este faptul cã pânã acum, înJudeþul Hunedoara, nu au fost înregistrate acte de violenþãsau de tulburare a liniºtii publice.

În cele 8 zile scurse de la debutul mitingurilor jandarmiiau reþinut doar un bãrbat din Petroºani, venit prea „afu-mat” la proteste, precum ºi un tânãr din Hunedoara careavea asupra sa un spray lacrimogen. ((MirMircea cea NISTOR)NISTOR)

Pensionarii din Valea Jiului, în stradã

Demonstraþii paºnice

S abin Firizoiu este singurulminer disponibilizat care mai

protesteazã de pe patul de spitalpentru cã nu ºi-a primit banii.Omul a ajuns, aºa cum spunmedicii care l-au consultat, înpragul infarctului ºi are serioaseprobleme de sãnãtate.

Bãrbatul care a lucrat la mina Uricania fost internat de urgenþã joi dupã amia-zã ºi este singurul dintre cei 3 care aufãcut greva foamei, care s-a ales cuprobleme de sãnãtate. Medicii care l-auconsultat au decis sã îl interneze la secþiade cardiologie a Spitalului de Urgenþã din

Petroºani. „Pacientul a venit cu prein-farct ºi am reuºit sã îl stabilizãm. Acum e stabil hemo-dinamic, dar e slãbitºi nu puteam avansa deocamdatã unpronostic. Oricum, indicat ar fi sãînceteze protestul”, spune dr. VictoriaLupaºcu, ºef secþie Cardiologie dinSpitalul de Urgenþã Petroºani.

Sabin Firizoiu a rãmas internat la car-diologie ºi medicii spun cã îi admin-istreazã perfuzii pentru a-l întãri. Omulnu a mâncat o sãptãmânã,iar tensiuneaacumulatã ºi nervii ºi-au spus cuvântul.

Disponibilizatul spune, însã, cã vaprotesta în continuare ºi cã se gândeºtesã îi dea în judecatã pe cei care l-au adusîn aceastã stare. „Nu m-am simþit

bine,încã îmi e rãu, dar vã daþi seama cãacum nu pot renunþa. E o chestiune deprincipii, eu mi-am riscat viaþa la propriuºi mã gândesc sã îi acþionez în justiþie pecei care ne-au minþit când ne-am disponi-bilizat”, a conchis Firizoiu.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Grevist al foamei, în pragul infarctului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 ianuarie 2012 Monden 76 Monden

COLÞUL LUI DENIS

Î ntrebãri ºi rãspunsuride la cel mai râvnit

burlac ºi femeia în palmacãreia ºi-a pus viaþaCãtãlin Botezatu. Cum esã îl asculþi pe Bote, ce emai important în viaþã ºicum trebuie sã fie ofemeie ca sã îi placãlui CãtãlinBotezatu? Despre“tipare”, atitudini ºi,mai ales aerul deValea Jiului, vãprezentãm un dubludecalog cu cei doi pro-tagoniºti ai celebrei dejacãrþi: ”Trei vieþi.Pedeapsa” – CãtãlinBotezatu ºi Monica Vlad.

M onica Vlad:

1 De ce ºi de când,Cãtãlin Botezatu?

Mi-ar fi pãrut rãu sã îi scriealtcineva viaþa, pentru cã nusunt mulþi cei care îl cunosc exactaºa cum e el, total diferit de ceeace pare. E un om minunat. E sim-patic, e haios, e normal, te poþibaza pe el, nu l-a schimbat celebri-tatea. De ani buni dureazã priete-nia noastrã, ºi din priete-nia

asta

era pãcat sã nu se nascã aceastãcarte. Viaþa lui e senzaþionalã.

2 Existã cineva care þi-aarãtat

calea spre reuºitã? Nu ºtiu dacã am gãsit-o nici

pânã azi. Tot timpul vreau maimult, fac lucruri noi fie cã mã pri-cep la ele, fie cã nu, încerc sã învãþºi sã mã adaptez din mers la vre-muri. Nu sunt mulþumitã niciodatã,mereu vreau sã mã autodepãºesc.Am învãþat de la multe persoanedin anturajul meu câte ceva, de lapãrinþi sã fiu familistã, de la

Cãtãlin sã mã vând la valoarearealã ºi sã fac bani, de la RãzvanCiobanu sã fiu femininã ºi sã mã

îmbrac, de la soþul meu, CosminBarbu, sã fiu cumpãtatã ºi per-severentã în ceea ce fac, de lacopilul meu sã rãmân tânãrãca spirit chiar dacã trec anii.

3 Vine o vreme cândplãtim pentru necazurilepe care le facem celordin jur?

Tot timpul am crezut înlegea compensaþiei, am convin-

gerea cã nimic pe lumea asta nurãmâne neplãtit, decât

dacã ai fãcut ceva fãrãbunã ºtiinþã.

4 Au fost 11 ani de documentare, cum e Cãtãlin Botezatu atuncicând se confeseazã? E ca încazul unui interviu? Au fostmomente când amintirile l-au copleºit?

În faþa mea nu are niciun fel dereþineri, dacã îl copleºesc amintirilenu se ascunde, dacã îi dau lacrimilele dã frâu liber, dacã e fericit radi-azã, dacã e supãrat urlã. Nu se maipoartã ca ºi cu un jurnalist la inter-viu, ºtie cã eu sunt înainte de toateprietena lui, care îl ºtie cu bune ºicu rele, care îl apreciazã pe el pen-tru ca e „el”, nu pentru cã e cine e.

5 Câte „vieþi” are CãtãlinBotezatu?

Nu ºtiu, multe, omul ãsta a trãitpânã la 45 de ani cât n-au trãitmulþi pânã la bãtrâneþe, are atâteapoveºti, a fãcut atât de multelucruri, a fost în enorm de multelocuri, e o enciclopedie.

6 Care e cel mai impor-tant lucru pe care i l-aidãruit lui Cãtãlin Botezatu?

Cred cã aceastã carte despreviaþa lui, nu m-a crezut când i-amspus cã o voi scrie, abandonasemmulþi ani proiectul prinsã în cu totulºi cu totul alte lucruri care lavreamea respectivã mi se pãreaumai importante.

7. Cum e Deva? Ce ºtiidespre Valea Jiului?

ªtiu destul de multe pentru cãsoþul meu a avut un ziar aici înzonã, ºi de aceea cunosc ºi oameniminunaþi, ºi locuri frumoase. Cred

cã oamenii din partea asta aþãrii sunt deosebiþi, sunt

foarte ospitalieri,sunt deschiºi,

calzi, pri-etenoºi,

nu li

s-au alterat valorile morale ca celordin Capitalã. Pãcat cã zona asta,atât de frumoasã, nu e dezvoltatãpe partea de turism, sunt cetãþi,mine dezafectate care ar putea fi oatracþie turisticã, sunt munþi ºilacuri, sunt poveºti ºi legende carepoate dacã ar fi spuse ar atragemulþi vizitatori.

8. Ce zice Cãtãlin despreBianca? Asta cã tot e Biancade aici de

la noi.E parte din trecutul lui, el nicio-

datã nu vorbeºte urât desprefemeile cu care a trãit o poveste,de altfel s-ar desconsidera pe eldacã le-ar desconsidera pe ele. Ecreaþia lui, a luat-o, exact ca pe obucatã de mãtase, ºi a fãcut din eatiparul perfect. Parte din ce eBianca azi e creaþia lui. Or, niciunartist nu-ºi reneagã opera.

9 Dacã ai da timpul perepede înapoi, unde ai faceajustãri?

Îmi pare rãu cã ani de-a rândulnu mi-am dorit decât sã fiu jurna-list, ar fi trebuit sã-mi dezvolt pro-priile afaceri mai devreme, sã numã mulþumesc cu un salariu bun ºiatât. ªi am sã ºi argumentez: nu e

nimic mai frumos pe lumea astadecât sã fii propriul tãu stãpân,sã joci dupã regulile tale bunesau proaste, sã-þi asumieºecurile ºi succesele. Daratunci când ai chef sã tetrezeºti o zi la 12 sã-þi permiþi sã o faci.

10 Ce îl impre-sioneazã pe Cãtãlin?Cum sunt femeiledin viaþa lui?

Nu e complicat ca ºiom, îl impresioneazã ce neimpresioneazã pe toþi, ovorbã bunã spusã exact

când are nevoie de ea, loiali-tatea ºi sinceritatea. Femeile

din viaþa lui? Oho, aici e multde povestit…sunt tipologii

diferite dar fiecare are cevaaparte. O sã citiþi pe larg despreele în cel de-al doilea volum alcãrþii.

C ãtãlin Botezatu:

1 De ce Monica Vlad?Monica este o bunã prietenã a

mea, ne cunoaºtem de foarte mulþiani, am avut nevoie de un om caresã mã cunoascã exact aºa cum suntca sã îmi punã în paginile unei cãrþiviaþa, am avut încredere în ea ºi încondeiul ei. Nu-þi poþi încredinþaviaþa oricui.

2 Existã cineva care þi-aarãtat calea spre reuºitã?

Sunt mulþi oameni în viaþa meade la care am furat meserie, darcalea spre reuºitã nu mi-a arãtat-onimeni, eu am fost aºa construit, sãmuncesc pânã la epuizare, tot tim-pul am vrut sã-mi depãºesc limitele,sã fiu ºi mai bun. Sunt un tip perse-verent, dacã îmi pun ceva în mintenu mã las pânã nu-mi iese, cred cãasta m-a ajutat sã mã ridic dupã ceam pierdut averi colosale, dupãce oamenii, altã datã prieteni, mi-au întorsspatele.

3 A fost oclipã în care sãcrezi cã suferin-þele descrise încarte sunt “plãþi”pentru ceva fãcutcu voie, ori fãrãºtiinþã, cuiva?

N-am avut pãcatemajore înainte sã intruacolo, normal cã mi-am pusîntrebarea”de ceeu?”, pentru cã nuaveam peconºtiinþã nimicde care sãîmi fieruºine.

Apoi am refuzat sã mã maiîntreb...nimic nu avea logicã...dupãani am perceput „pedeapsa” meaca pe o experienþã prin care a fostnevoie sã trec ca sã devin aºa cumsunt azi. Arestul m-a fãcut sã reali-zez cã nimeni nu e veºnic, cã azieºti sus ºi mâine poþi sã fi nimic, cãnu toþi oamenii sunt ceea ce vor sãparã, m-a fãcut mult mai circum-spect, m-a fãcut sã mã pot adaptaoriunde,

oricum, m-a fãcut ºi mai bun,mai atent la nevoile altora.

4 E o bunã partenerã deconfesiuni Monica Vlad? Aufost ani de zile de întâlniri încare te-ai confesat ei. De ce?Cum te simþi ca bãrbat sã ite confesezi unei femei? Emai uºor aºa?

Categoric, de asta este scriitoareamea. Ea mã ºtie cu bune ºi cu rele,ea îmi spune verde în faþã ce fac rãuºi ce fac bine, þine la mine indiferent

cã sunt azi Cãtãlin Botezatu ºimâine doar Cãtãlin. Nu ºtiu

dacã e mai uºor sã teconfesezi unei femeidecât unui bãrbat,cred cã e uºor sã teconfesezi oricui atun-ci când omul respec-tiv þi-a demonstrat înani cã þi-e alãturi.

5 Câte “vieþi”ai trãit ºi ce te

face fericit?Am trãitmulte

vieþi

pentru cã am trãit foarte intens, amcãlãtorit mult, enorm, am vãzutaproape toata lumea, am fost înlocuri rupte de civilizaþie, am întâlnitoameni ºi situaþii contradictorii, amavut ºi am o viaþã palpitantã.Fericirea e relativã, am spus demulte ori cã nu mã simt fericit deºialþii au impresia cã am tot ce-ºipoate dori un om. Dar am intratîntr-un cerc în care alerg tot timpulfãrã posibilitatea de a mã opri, pen-tru cã dacã mã opresc eu, se oprescºi alþii care depind de mine. Dinacest motiv viaþa mea personalã eafectata grav. Dar am fericiri nor-male, mã bucur când stau la o cafeaºi o bârfã cu prietenii buni, cândplec într-o destinaþie despre care amcitit ºi am visat sã ajung acolo, cândvãd rochiile mele pe femei special,de exemplu Angela Gheorghiu laCovent Garden, când primescaprecieri pentru munca mea, cândvãd oamenii cã vin în numãr aºa demare la lansãrile de carte.

6 Care e cel mai importantlucru pe care i l-ai dãruitMonicãi?

I-am pus viaþa mea în palmã.

7 Ce spui când spui ValeaJiului, Petroºani?

Am spus de atâtea ori cã suntlocuri în þara asta atât de frumoase,pãcat, mare pãcat cã nu ºtim sã leexploatãm turistic. Valea Jiului e unadintre ele, are niºte peisaje de þi setaie rãsuflarea, oamenii sunt calzi ºiospitalieri. ªi am avut o iubitã dinzona asta.

8 Cine e pentru tineBianca Drãguºanu? Cine maie ca ea? Ar trebui, noi cei deaici, sã fim mândri de ea?

E o femeie pe care am iubit-o ºila care am sã þin tot timpul. Nu ºtiucine mai e ca ea, urãsc sã fac com-paraþii. Pentru mine e unica.Normal cã trebuie sã vã mândriþi cuea, e o fatã superbã, care a plecatdintr-un orãºel mic cum e Cãlan ºi aajuns cunoscutã în toatã þara. E bunaerul în zona voastrã, uite ce frumoscresc fetele voastre.

9 Dacã ai da timpul perepede înapoi, unde ai faceajustãri?

Nicãieri, eu ºtiu sã trãiesc cu tre-cutul meu cu bune ºi rele, mi-l asum fãrã regrete, ce sunt euazi e pentru cã am trãit ce am trãit.

10 Cum se cucereºte unburlac? Ce aºteptãri ai de lafemei? Ce ar trebui sã ºtie ofemeie care te vrea?

Se cucereºte greu mai ales cândare 45 de ani, tabieturi, e per-fecþionist, e prins pânã peste cap,nu are vreme, aleargã mereu, eîntre douã avioane ºi viaþa lui e încâteva valize. Se cucereºte uºorpentru cã nu vrea alãturi decât ofemeie veselã, optimistã, haioasã,care sã trãiascã intens, sã nu fie plictisitã de viaþã, care se bucurã denimicuri.

Diana MITRACHE Diana MITRACHE

C ãtãlin Botezatu

povesteºte despre

relaþia cu Bianca

Drãguºanu. Recent, cre-

atorul de modã ºi nu

numai, Cãtãlin Botezatu

s-a aflat la Deva unde ºi-a

lansat cea de-a doua parte

din trilogia “Trei vieþi” ºi

anume “Pedeapsa”. El a

motivat de ce judeþul

Hunedoara, de ce Deva.

Totul are legãturã cu

petroºãneanca Bianca

Drãguºanu.

“Bianca mi-a arãtat multe

locuri din judeþul Hunedoara.

M-am îndrãgostit de aceastã

zonã. Poate eu ºtiu mai multe

depre locurile din judeþul

vostru decât ºtiu cei care stau

aici. Cunosc foarte bine zona

Sarmisegetusa care este o zonã

cu adevãrat impresionantã. Pot

sã vã spun ºi depre mãnãstirea

Prislop care îþi dã un sentiment

aparte”, spune Cãtãlin Botezatu.

Se pare cã modelul Bianca

Drãguºanu i-a furat

inima. Creatorul de modã spune cã

ºi acum, dupã atâta timp de la

furtunoasa despãrþire încã are

sentimente pentru ea.

“Am iubit-o mult, încã o iubesc

ºi o voi face mult timp de acum

încolo. Bianca a fost o femeie

foarte importantã în viaþa mea.

Am încercat sã fac tot ce e mai

bun pentru ea. Am vrut sã îi

plãtesc ºcolarizarea la una din ren-

umitele ºcoli de actorie din Los

Angeles, însã a refuzat. Dacã ar fi

urmat cursurile ar fi avut toate

ºansele sã ajungã o actriþã renu-

mitã. Are ºi potenþial intelectual ºi

bineînþeles frumuseþea pe care o

are ar fi ajutat-o foarte mult. Este

ofatãinteligen-

tã. Pãcat cã s-a pla-

fonat la Capatos”, declarã Botezatu.

Problemele de sãnãtate ale

Biancãi îl afecteazã foarte mult pe

Cãtãlin. El spune cã Bianca

a adoptat o mãsurã nu tocmai indi-

catã pentru a slãbi.

“Tocmai am venit în þarã ºi am

aflatcãBiancaeste bol-

navã. Îmi pare

foarte rãu pentru

ea. Eu încerc sã o ajut

sã îi fie bine. Chiar dacã e

cu alt bãrbat, eu o voi ajuta

din umbrã. Vreau tot ce e mai

bun pentru ea”, se confeseazã

creatorul de modã.

Chiar dacã toate adolescentele

urmeazã un trend, copiind imaginea

Biancãi Drãguºanu, Botezatu nu

considerã cã acest tip de femeie este

un model care ar trebui urmat de

tinere. Pentru creatorul de modã,

modelele adevãrate sunt femeile

care realizeazã ceva în viaþã.

“Pentru mine, un model drept

de urmat poate fi Andreea Esca,

sau o sportivã cu rezultate

deosebite, Catrinel Menghia

sau alte femei de genul aces-

ta. Bianca nu este un exem-

plu drept de urmat, din

pãcate”, încheie Bote.

“Cãtãlin Botezatu -

Trei vieþi. Pedeapsa”

este un volum sem-

nat de jurnalista

Monica Vlad.

EXCLUSIVITATE

Dublu decalog cu Cãtãlin Botezatu ºi Monica Vlad

Monica Vlad: “Femeile din viaþa lui? Oho, aici e mult de povestit…”

DESTÃINURILE LUI BOTE

DEPRE BIANCA

Monica Vlad: Nu e complicat ca ºi om, îl impresioneazã ce ne impresioneazã pe toþi, o vorbã bunã spusã exact când arenevoie de ea, loialitatea ºi sinceritatea.

Cãtãlin Botezatu:

“E bun aerul în zona voastrã, uite

ce frumos cresc fetele voastre”

S e va schimba ceva înurma luãrii de

atitudine a românilor dintoatã þara împotrivadegradãrii alarmante anivelului de trai ºi a sectoarelor de activitate?Pentru cã dupã cei 22 deani de exerciþiu aldemocraþiei, se pare cã amajuns de unde am plecat,românii din Valea Jiuluiaflaþi acasã sau pribegiprin lume balanseazã întresperanþã, hotãrâre, neîn-credere ºi resemnare.

“Am crezut cãtotuºi coºmarul se

va sfârºi”

Geta Toplicianu, econo-mist, din Lupeni este toatãnumai nerv, suflet ºi acþiune. Seimplicã în acþiuni umanitare, îºispune rãspicat punctul de vedereºi îºi îndeamnã semenii la a-ºipãstra respectul de sine ºi al dem-nitãþii. Aceasta aminteºte mereucã iubirea de oameni ºi, implicit,solidaritatea este salvarea noastrã,a tuturor. Ca urmare a participatla toate protestele din ValeaJiului.

“Dupã cum bine ºtim,românul este un popor paºnic,muncitor, rãbdãtor ºi demn.

Când au început aºa-ziselemãsuri de austeritate, am înþelescã acest sacrificiu va fi bilateral ºide scurtã duratã. Am acceptatasta, spre binele nostru, al þãriinoastre. Cu stupoare am aflat cãde fapt acest sacrificiu nu are untermen limitã, este în zadar ºi îlsimþim doar noi ‘’pleava’’, cã‘’elita’’ prospera pe mai departe.

Nu pot sã uit seara de joi,06.05.2011, când Bãsescu adeclarat, fãrã sã schiþeze mãcarun gest de compasiune: Tãiem25% din salariile bugetarilor, 15%din pensii ºi somaj! ªi nu a fostnumai atât, asta a fost doarînceputul sãrãciei.

Acest guvern de dictaturã, ne-a impus doar obligaþii ºi înda-toriri, fãrã sã menþioneze mãcarun drept comnstituþional. Pânã ºiîntr-un contract de muncã saucomercial sunt stipulate ºi respec-tate de ambele pãrþi, drepturi,îndatoriri ºi obligaþii. Nu am fostchemaþi la dialog, ºi-a asumatrãspunderea pentru atâteapachete de legi. Nu l-a interesatpãrerea noastrã.

Ceea ce s-a întamplat cuRaed Arafat a fost ultima picaturãde otravã care a curs pe ranadeschisã. Este singura celulã a sis-temul sanitar care, încã merge...a încercat el sã strice ºi asta.

Dupã atâtea zile de protestenu a reacþionat deloc. Se poartãca ºi cum nu se întamplã nimic.Ignorant, perfid ºi flegmatic,preºedintele, ne râde în faþã oride câte ori pune mâna pe unmicrofon.

Economiei, ca sã meargã, îitrebuie un motor. Acest motorsunt locurile de muncã ºi activi-tãþile care produc plus valoare.Noi am produs mai puþin, decâtau consumat aleºii noºtrii. Dincauza fiscalitãþii dure, pânã ºi ceimai mari investitori ne-au lãsatbaltã. Munca este un instrumentindispensabil, nu un scop. Muncafãrã profit este o pierdere deresurse. Majoritatea “muncilor”plãtite de la bugetul de Stat suntinutile.

Când Statul îºi pierde din prerogative, pe un ton porunci-tor, declarând cã se moderni-zeazã, dar de fapt îºi pierde oricemenire, situaþia începe sã fie fãrãieºire. Totul devine nefuncþional,securitatea personalã - pusã înpericol, Educaþia la fel, Sãnãtateala fel, totul este un haos.

Vom continua protestele pânãcând aceastã guvernare vaînþelege cã trebuie sã plece. Suntconºtientã cã, indiferent cine valua frâiele þãrii, aºa cum este ea,sãracã lipitã pãmântului, minuninu poate face. Dintr-un sac golnu ai ce sã scoþi. Dar cu rãbdarevom clãdi tot ce a distrus acestguvern incompetent.

Ar fi multe de spus, dar, ºtimcu toþii, am urmãrit evenimenteleºi am cam stat nepãsãtori,crezând cã totuºi coºmarul se vasfârºi. Rãbdarea noastrã a fostasul lui Bãsescu din mânecã, dara omis un lucru: noi avem o limitã!

ÎMI VREAU ÞARA ÎNAPOI ªIO VOI AVEA!!! Fie cã vor sau nucei de la guvernare. Ei nu au þinutseama de pãrerea noastrã, acumnici noi nu o vrem pe a lor.Dorim doar sã plece. ATÂT!

Sunt economist. Nu sunt

bugetar, lucrez la societãþi privatecu timp parþial ºi mã ocup ºi deAsociaþia SINDROM DOWNVALEA JIULUI.

Am absolvit o facultate ºi unmaster în economie.

Am doi copii frumoºi, de caresunt mandrã, ei sunt universul ºiviata mea. Fetiþa mea Georgiana,are 22 de ani, este studentã înanul I, Facultatea de ªtiinþeEconomice Petroºani. Bãieþelulmeu Robert, are 15 ani, esteliceean la Liceul Teoretic Lupeni.Mã gândesc cu groazã cã încã nuau un viitor în þara lor. Militez

pentru o viaþã mai bunã! Toþideopotrivã trebuie sã fim egali.Vreau o lume mai bunã, în carenu are ce cãuta, teroarea, umilinþa, nedreptatea, foamea,dezonoarea. Vreau ca totromânul sã aibe din nou zâmbetulpe buze, sã ridice capul sus, nu sãmai accepte sã stea cu el plecat.

Doar atunci mã voi declaramultumitã, când voi putea sãspun cu, capul sus: SUNTMÂNDRU CÃ SUNT ROMÂN !... SUNT UN OM LIBER ÎNÞARA MEA!”

”Proverbiala solidaritate

minereascã numai existã”

Ovidiu Ruset a fost salva-tor minier la Lonea ºi se con-siderã extremist pentru cã urãºteproºtii. A participat la mai toateacþinile de promovare ale VãiiJiului, nu lipseºte de la acþiunilecare marcheazã momente aleistoriei românilor, îi pasã ºi caatare, ia atitudine de fiecare datã.Deviza sa este: “Totul saunimic.Nu accept compromisuri”.

“Reacþia românilor a venit rel-ativ târziu datoritã mai multor fac-tori. În primul rând datoritã men-taliþii cã oricum nu-i ascultãnimeni ºi nu pot schimba nimic.Apoi,multora le este pur ºi simplufricã. Frica de repercusiunile pecare le-ar avea simpla lorprezenþã la o manifestatieîmpotriva puterii. E mai rãu decâtpe timpul lui Ceauºescu.

N-aº spune cã solidaritateamea cu cei care protesteazã deatâtea zile vine neapãrat din natu-ra profesiei pe care am avut-o.Am fost salvator la mina Loneatimp de 22 de ani. În aceastãlungã activitate de salvare au fostmulte momente deosebite, unelemai neplãcute, dar nu vreau sãvorbesc acum despre ele. Poatecel mai deosebit moment a fostacela în care alãturi de colegii deechipã am devenit campioni peþarã la Concursul Naþional deSalvare Minierã. Proverbiala solidaritate minereascã nu maiexistã. A dispãrut din momentulîn care au fost promovaþi trepã-duºii, oameni fãrã coloanã verte-bralã, care nu ºtiu sã spunã decât“da, sã trãiþi”, în detrimentuloamenilor capabili. ªi în rândulminerilor gradul de nemulþumireeste foarte mare, dar teama de afi trecuþi pe lista de disponibilizaþi,

ameninþãrile cu schimbarea locu-lui de muncã îi fac sã îndure. Darºi când se vor trezi…!!!

Nemultumiþii din stradã suntdin toate categoriile sociale: de laºomeri care ºi-au pierdut speranþade a gãsi un loc de muncã, tineristudenþi care vãd cã nu au niciunviitor în þara asta, pensionarinemulþumiþi cã pensia nu ajungenici mãcar pentru plata întreþine-rii ºi a medicamentelor, pânã lamici afaceriºti care îºi vãd aface-rile sufocate de mulþimea de biruripe care incompetenþa guver-nanþilor actuali a aruncat-oasupra întregii populaþii.

Eu cred cã aceste proteste suntdoar începutul sfârºitului pentruputerea portocalie. Aroganþacelor de la putere, începând cupreºedintele ºi terminând cuultimul ºefuleþ portocaliu a depãºitorice limitã. Cei de la putere suntcomplet rupþi de realitate.Majoritatea sunt de o inculturãcrasã (au fost destule exemple de-a lungul timpului). Au ridicatprostia ºi incompetenþa la rangde virtute. S-au folosit de tineripentru a ajunge la putere apoi i-au alungat. Sper ca la alegerileurmatoare (indiferent când vor fi),acest partid, mai bine zis o gaºcãde profitori, sã nu mai fie votatde nimeni, sã nu mai intre înParlament ºi sã ajungã la fel caþãrãniºtii… sã se mai audã decâte unul doar din când în când.

Sper ca românii sã-ºi recapetedemnitatea ºi sã nu se mai laseumiliþi de nimeni, niciodatã”.

„La cãpãtâiul unui muribund…

îþi rãmâneresemnarea”

Dragoº Vonica, om deafaceri în Valecia, Spania, fiude medic chirurg, din Lupeni, afost inginer la minele Valea deBrazi ºi Lupeni, apoi ºef alBrajului Valea de Pe;ti, a fãcutparte din primul ConsiliuJudeþean Hunedoara de dupãrevoluþie din partea PNL, a crezutcã România va deveni minuneaminunilor, dar nu a fostaºa… Dezamãgirile l-audeterminat sã-ºi ialumea în cap ºi suntpuþine ºanse de areveni. Acesta nu credecã „muribundul” va fisalvat.

„Eu cu România nuam nimic, este þara încare m-am nãscut, oþarã care a fost fru-moasã, o þarã care pe zice trece o batjocoresctot mai mult cei ce ocârmuiesc. Româniaeste o þarã pentru caremi-am dedicat 35 de anidin viaþã ºi poate i-aº fidedicat mai mult dacã aºtrãi o mie de ani, cadinozaurii. Din pãcateviaþa omului este scurtã

ºi trebuie sã-mi dedic ºi mie niºteani. Poate sunt un laº, poate numai am rãbdare, poate nu maiam anii pe care-i aveam în 1989,în acele zile de decembrie cândîmi imaginam România între celelalte mari þãri ale Europei. Înacele zile vedeam poteþialul pecare-l are România, care dinpãcate s-a transformat în ceea cevedem azi.

Am fost, în varã, în Româniaºi m-a înspãimântat ceea ce amvãzut. Nu cred cã aº mai putea sãtrãiesc în România… Multã rãu-tate din partea oamenilor, tend-inþa de cãpãtuire a celor ajunºi laputere, ciubucul ºi pinca ridicatela rang de oanoare…”

Despre ce se petrece acum,Dragoº Vonica este sceptic…

„Când eram copil ºi mãambiþionam în câte-o disputã cucâte unul care o þinea pe a lui,tata îmi spunea mereu: “lasã-l înpace, cine-i mai deºtept ºtie sã latimp”. Sau în varianta luiCervantes: Nu te lupta cu morilede vânt. Cine rãmâne ultimul, sãstingã lumina...sã nu se vadã mizeria.

Da, recunosc ca poþi fi spumosºi de bun umor când participi la onuntã sau la orice alt evenimentcare este prilej de bucurie, darcând eºti pe coridorul secþiei ATI,când eºti la cãpãtâiul unui muri-bund îþi cam piere “efervescenþa”ºi ceea ce rãmâne eresemnarea”.

„Mãmãliga aexplodat pentruca a fost uitatã

pe foc!!”Anca Maria Bãlan, din

Petroºani, bursier laUniversity of Sussex, MareaBritanie, sperã dar nu crede cãþara sa va avea parte în urmãtoriiani de respect ºi consideraþie dinpartea conducãtorilor, oricare arfi ei. Anca Maria considerã cãsãrãcia ºi umilinþa omoarã demni-tatea, cultura ºi respectul prinpreocuparea, care devine domi-nantã, de a supravieþui ºi de a-þihrãni copiii ºi proteja pãrinþii.

Ca orice tânãr, sperã cãreacþia românilor este oportunã ºimult mai civilizatã decât lapopoarele „cele mai civilizate”.

„Mãmãliga a explodat pentruca a fost uitatã pe foc!! Mã referla forþarea proverbialei rãbdãri apoporului meu.

Actualul guvern abia acum artrebui sã fie cu adevãrat îngrijo-

rat, când oamenii au luat, însfârºit atitudine, pentru cã astainseamnã cã este într-adevãrfoarte rãu ºi cã suportabilitatea aajuns la limitã. Guvernanþii nu auuitat ca românii au fost „antre-

naþi” cu rãul ºi sãrãcia înainte de‘89 ºi de atunci, guvernanþiiîncearcã sã meargã pas cu pascât mai departe cu minciunile ºifurturile lor.

ªi aici, în Marea Britanie seresimte criza, dar guvernanþii îºiprotejeazã cetãþenii. Celor cuvenituri mici li s-a ridicat plafonulde impozitare pentru a putea trãi

decent ºi pentru a-ºi puteacreºte copiii. Adicã nu doarpoporul suportã traversareacrizei, ci este un întreg complexde mãsuri ºi politici naþionale fãrãa-ºi înfometa cetãþenii.

Am încredere în români ºi înþara mea cã nu se vor mai lãsaumiliþi ºi minþiþi încã o datã!Þinând cont de ceea ce sepetrece în România, cred caoamenii reacþioneazã extrem decivilizat. În orice altã þara mai“civilizatã”, cu experienþã îndemocraþie, dacã oamenii ar fifost trataþi cum au fost trataþicetãþenii României, probabil am fiasistat la mult mai multe revoluþiisângeroase. Voi fi alãturi deRomânia ºi voi participa, laLondra, la protestele din faþaAmbasadei României. Este dedatoria mea de român sã facacest lucru”.

Românilor de acasã ºi celoraflaþi printre strãini le pasã, nu sepot sãtura de þara lor. Aºa cumspunea Octavian Paler, “”DeRomânia nu mã pot sãtura pen-tru cã face parte din destinulmeu...”

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 ianuarie 2012 Actualitate 98 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parterTel: 0254-560 987

Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parterTel: 0254-570 430

Email: [email protected]

P e site-urile grupurilorde români din

strãinãtate, preluate ºi decei din þarã, sunt postateobsesiv versurile uneitinere îndurerate de faptulcã a fost nevoitã sã-ºi ialumea în cap ºi mai mult,faptul cã pentru þara sa nus-a descoperit încã leacul…

N-aþi vãzut cumva o þarã?

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã?Am fost plecat vreo patru ani pe-afarã;Azi am venit ºi-o caut cu ardoare,Dar n-o gãsesc ºi-n suflet rãu mã doare.

O caut peste tot, am fost ºi-n sate,Ogoare plâng în buruieni lãsate,Înspre pãduri, potecile uitateM-au rãtãcit într-un pustiu decioate.

Acasã poarta nu e zãvorâtã,Cãci mama tot mai iese ºi se uitã;Atâta dor i-a mai rãmas pe lume,Feciorii sã-i mai strige iar pe nume.

Moºneagul iese-n cale ºi-o întreabã:„Vine? La anul, cred! Acu-i la treabã,La noi în þarã-i multã sãrãcie…ªtiu ei - cã de-or veni, la ce sã vie?!”

Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarãCântatã de poeþi odinioarã,

Cu ochi de cer ºi plinã de verdeaþã?Am fost ºi-am cãutat-o ºi la piaþã.

Acolo nu era, de bunã seamã,Cã prea o înjurau români de mamã;Harbuzul, pãtrunjelul, biata prunã,Erau culese parcã… de pe Lunã!

Chiar, voi n-aþi vãzut pe jos o þarã,Cãlcatã în picioare ºi murdarã?Ce-aveþi cu ea? Nimica nu vã cere,Eu o declar singura mea avere!

(Autor DANIELA HULPAªU, Italia)

Dargoº Vonica, om deafaceri Verona, Spania:

Aºa se vede România pentrucei ce ne întoarcem chiar ºi învizitã.

Anca Maria Bãlan, stu-

dentã, Marea Britanie:Plâng de fiecare datã când

vin acasã ºi plâng când plec, cãvã las acasã…

Ilinca Podar, Germania: Am cãutat-o ºi eu îndelung

pentru viitorul fiului meu, darnu am gasit-o ºi astfel am luatamandoi calea pribegiei.

Nicolae Aurel, studentUniversitatea Petroºani:

Eu încã o caut ºi sper s-o gãsesc.Maria Coman, Vulcan:Eu nu îmi mai permit s-o

caut. Jumãtate din viaþã amconsumat pentru asta ºi trebuiesã-mi vãd de obligaþiile depãrinte pentru copiii mei.Recunosc faptul cã voi suferimereu pentru acest eºec…

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

„Spuneþi-mi, n-aþi vãzut cumva o þarã/Cântatã de poeþi odinioarã?”

Geta TOPLICIANU Ovidiu RUSET

Dragoº VONICA

Anca BÃLAN

““““ÎÎÎÎmmmmiiii vvvvrrrreeeeaaaauuuu þþþþaaaarrrraaaa îîîînnnnaaaappppooooiiii ººººiiii oooo vvvvooooiiii aaaavvvveeeeaaaa!!!!””””

Am pierdut o somitate a mineritului din Valea Jiului, un om de o calitatedeosebitã, cel care a fost un model demn de urmat

Ing. BENONI COSTINAªIng. BENONI COSTINAªAmintirea sa va rãmâne vie printre cei care l-au cunoscut ºi apreciat. Sincere condoleanþe familiei îndoliate.

Colectivul CAR Pensionari Petrila, preºedinte Martin Borºa

2 3 i a n u a r i e 2 0 1 2

La serviciu vei avea o micã sur-prizã în sensul cã unele lucrãri pecare le-ai considerat rezolvate sevor dovedi a nu fi întru-totul ºi vatrebui sã revii asupra lor. Oricum,vei avea parte de o zi în care sevor ivi tot felul de situaþii care tevor þine cu sufletul la gurã.

Din punct de vedere fizic veifuncþiona excelent. Vei fi dinamic,iar reacþiile rapide îþi vor permitesã te descurcaþi cu o situaþie destulde delicatã. Mintea ta produce ideiexcelente aºa cã, poþi sã te impliciîn tot felul de activitãþi intelectuale.Situaþia ta financiarã va fi bunã.

Relaþia cu colegii se va îmbunãtãþiconsiderabil astãzi, cãnd vei primisprijinul acestora într-o chestiunedelicatã. Situaþia financiarã nu-þimai creeazã probleme, dar în ceeace priveºte viitorul apropiat, ar fibine sã nu te implici în investiþiiriscante.

Capacitatea de convingere vaatinge limita superioarã, aºa cãpoþi încerca sã-þi gãseºti noi adepþipentru proiectele pe care le ai înplan. Situaþia profesionalã esteexcelentã ºi, dacã pânã acum nu ºis-a oferit o ocazie de a arãta cepoþi, sunt ºanse sã se iveascã.

Va trebui sã acorzi ceva mai multãatenþie situaþiei materiale ºi maiales investiþiilor pe termen lung pecare intenþionezi sã le faci. La ser-viciu va fi în fiecare secundã câteceva de fãcut. Ar trebui sã îþi faci olistã de prioritãþi, altfel te vei risipiîn activitãþi minore.

Traversezi o perioadã în careeste indicat sã nu te implici înactivitãþi care vizeazã o realizareimediatã. La serviciu ºi se vorrepartiza noi sarcini, ceea ce vademonstra cã þefii îþi apreciazãeforturile. Colegii, nu vor fidispuºi sã coopereze.

Starea ta generalã este bunã, dartotuºi, atenþie, cãci suprasolicitareaîþi poate crea probleme de sãnãtatepe fond nervos Activitãþile practiceîþi vor da posibilitatea sã te mairelaxezi într-o oarecare mãsurã, darnici aici nu este cazul sã exagerezi.Activitãþile sociale vor fi prioritare.

La slujbã vei avea unele contro-verse cu superiorii ierarhici ºi arfi bine sã nu insiºti sã-þi impuipunctele de vedere. Oricum,iniþiativele tale vor fi apreciate deºefi, atâta doar cã nu sunt dispuþisã-þi dea mânã liberã. Relaþia cuprietenii se va îmbunãtãþii.

Pe cât posibil evitã sã îþi expriminemulþumirile legate de rudeleapropiate deoarece oricând arputea izbucni discuþii neplãcute.N-ar fi exclus nici sã se dete-rioreze câte ceva prin aparta-ment. Inteligenþa vie, te va ajutasã ieºi cu bine din orice situaþie.

Plin de farmec, vei avea ocazia sã-þi lãrgeºti cercul de prieteni. Uniidintre aceºtia te vor ajuta sã-þi puiproiectele în practicã. Nu este unmoment favorabil pentru a luadecizii în chestiunile sentimentale.Implicarea ta în relaþia cupartenerul este profundã.

La slujbã reuºeºti sã fii eficient, iarimplicarea în activitãþi financiareva avea rezultate mulþumitoare.Relaþia cu colegii de serviciu va ficeva mai agitatã ºi nu este cazul sãte implici în discuþii în contradicto-riu. Vei avea de fãcut o mulþime delucruri în mai multe domenii.

În cazul în care doreºti sã pleci ladrum mare atenþie, cãci ai puteaavea parte de o situaþie mai puþinplãcutã spre sfârºitul zilei. Fiecolegii de drum nu vor fi o com-panie tocmai plãcutã, fie vei aveaprobleme cu mijlocul de transport.Cu partenerul vei avea o zi grea.

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 ianuarie 20121100 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-BUCÃTAR - 600 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

DECES


�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee

ccuunnoossccuuttãã??

�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??

�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboorraattoorrii

sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??

�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

E duminicã ºi ningefrumos, ca într-un

basm de Andersen…Concetãþenii mei, cuochii cârpiþi de nesomn(cine-i pune sã se uite laOTV?) umblã buimaci.

Unii se duc la bisericã(Doamne, vino Doamne, sãvezi ce-a mai rãmas dinoameni!) alþii la cârciumã, iarcei mai mulþi cautã carnetocatã la caserolã mai ieftinã(de-aia cu zgârciuri ºi din cemai cade pe jos la carman-gerie). În situaþia asta, simtnevoia sã scriu niºte fonfleuri

(un gen gazetãresc americã-nesc, în care inventezi, zici cãsunt din realitate). Iatã ce neinformeazã agenþia“Slãtinioara-press”:� La coadã la Loterie se

încaseazã fest “taxa de fraier”ºi se mai vând niºte iluzii.Fraierii nu mor. Numai seschimbã. O cucuoanã înfofolitãca-n Siberia completeazã biletulcu numerele 4, 11, 14, 27,29, 52 ºi încearcã sã ne abu-reascã pe toþi cu partidul detelevizor al lui Dan Diaconescu.Ce sã faci? Inteligenþa nescuzã, uneori de înþelegere.Ãsta e poporul, cu astadefilãm!

� Apropos de “zero TV”.Am butonat ºi eu un pic ºicând am vãzut adunãtura cufulare violete m-a apucat o silãabisalã ºi-o scârbã ancestralã.Aºa cã am trecut pe Discovery,la un documentar. Era vorbadespre piramide. Era citat unproverb arab, care suna camaºa “Omul se teme de timp, iartimpul se teme de piramide”.Întrucât piramidele sunt un sim-bol al puterii ºi al grando-maniei, proverbul ãsta m-a campus pe gânduri. Piramideleastea încãrcate de mistere auînvins timpul, aceastã noþiuneabstractã ºi implacabilã. Noi,oamenii, ne temem de timp.

Din pãcate, rezistãm la timp,dar ne omoarã timpurile…� Pe trotuarul din faþa

poºtei, o femeie zdupeºãalunecã ºi se vaitã cã o doarenoada. Se mai întâmplã…Multã lume stã în ghips, de la oneatenþie.

Ce te faci când stai în ghips(mâini, picioare, degete saucoaste) ºi þi-ai fãcut-o cu mânata, din proprie iniþiativã? Estecazul participanþilor la unfenomen care se numeºte “fot-bal de gaºcã”. Grupuri de 12-18 amici, de toate vârstele ºiprofesiile, se-adunã, cotizeazãºi joacã fotbal (cel puþin aºa zicei). Cunosc cel puþin trei cazuride fotbaliatori din ãºtia, care-austat în ghips, fiindcã s-au crezutvedete. Unul era sã-ºi lase copiifãrã învãþãtor (avea piciorul înghips). Altul, era sã nu prindãdisponibilizarea ºi pensia, fiind-cã ºi-a dizlocat braþul, crezân-

du-se portarul Casillas, de laBarcelona. Cel mai tare e altul,care s-a dus la Revelion (plusnuntã, în aceeaºi searã) cudegetele în ghips, fiindcã i seduseserã peste cap. Ce sã faci?Ce-ºi face omul cu mâna lui, senumeºte ortopedie!� Fiindcã tot se apropie

Ziua Unirii, amicul meuCoriolan, fochistul, dã cu ºapcade pãmânt ºi þipã la ospãtar.“Bã, copile, tu ºtii ce-au cântatãia la Unire? Au cântat “ Vin laMilcov, cu grãbire / sã-l secãmdintr-o sorbire” Ia adu-mi tu undeþ de coniac “Milcov”, sã-l secdintr-o sorbire ºi sã-þi arãt cãsunt patriot!” E tare Coriolan!

… Ninge ca-ntr-un basm deAndersen. Începe o nouã sãp-tãmânã cu proteste degeaba.Protestãm, comentãm, înjuramºi uitãm sã vedem în jurul nos-tru întâmplãri simple, de viaþã.Viaþa asta, cã alta n-avem…

DÃCÃ E DUMINICÃ, E FONFLEU de Mircea BUJORESCU

Întâmplãri din viaþa astaOricum, alta n-avem…

S urprizã-surprizã,la mitingul

autorizat de la Vulcande sãptãmâna trecutã.

Dupã ce douã seri conse-cutiv, respectiv marþi ºi mier-curi, vulcãnenii au ieºit înstradã protestând împotrivaguvernului Boc Bãsescu, în atreia searã, respectiv cea dejoi, deºi primarul GheorgheIle a emis o autorizaþie demiting pe Bulevardul MihaiViteazu între orele 18 ºi 20,la acþiunea vorbitã ºi ultraplanificatã, nu a venit decâtun singur om. Nici mãcarsolicitanþii autorizaþiei nu ºi-au fãcut apariþia. Singurulprotestatar, înarmat cu unsteag, a strigat singur ºi cuînverºunare împotrivapreºedintelui, în timp ce alþioameni de peste drum

râdeau de el. “Nu ºtiu deo-camdatã de ce sunt singur.Mi se parte cã locuitorilorVulcanului le este fricã sãiasã sã-ºi strige ofurile ºidrepturile lor. De atâþia anide zile suntem furaþi, minþiþiºi jefuiþi, pur ºi simplu. Eu

am cinci copii, patru minoriºi unul major. Doi sub ºapteani ºi doi dupã ºapte ani ºinu am loc de muncã. Cu cetrãiesc, cu ce-i hrãnesc? Eusunt mândru cã-s român.Sunt de etnie rromã ºi suntcetãþean român. Sunt

bucuros cã sunt nãscut aici,în România”, a declaratomul.

La un moment dat, lângãel a mai venit cineva, un altbãrbat, beat ce-i drept, darcare nu a stat decât douãminute.

Însã, dacã autorizaþie tot aexistat, puþin dupã ora 19,de pe Bulevardul MihaiViteazu a venit în marºcãtre primãrie un grup deaproximativ 30 de persoane,care a mers pe strãzileoraºului câteva zeci deminute scandând mesajeantiguvernamentale. Cel maifericit de acest lucru a fostprotestatarul care a fost sin-gur mai bine de o orã. Cândera pe punctul de a se dabãtut ºi a pleca acasã, avãzut coloana de oameni ºi is-a alãturat, în frunte.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

La Vulcan în parc, doar un singur... “ciumpalac”

U n elev al ªcolii GeneraleI.G. Duca din Petroºani a

fost bãtut, vineri, în timpul orelorde curs. Corecþia nu a fost apli-catã de un coleg sau de un cadrudidactic, ci de tatãl unui alt coleg.

Bãiatul agresat este fiul interpretuluide muzicã popularã, Leo Cosma.Elevul în clasa a VI-a la ªcoalaGeneralã I.G. Duca Petroºani, adevenit sacul de box al unui bãrbat careºi-a adus aminte dupã mai mult timp cãfiul lui a avut o altercaþie cu el. Ce estemai grav este cã bãrbatul a ameninþatmai mulþi copii din ºcoalã cã îi agre-seazã cu o armã albã, pe care o purtala el. Leo Cosma, tatãl copilului bãtutspune cã reprezentanþii unitãþii ºcolarenu au luat nicio mãsurã.

“Noi am venit cu Poliþia. Nimeni dela ºcoalã nu a luat nicio mãsurã. Mai

mult, ne-au spus cã trebuie sã cearã oexaminare pentru copilul nostru pentrucã nu este foarte cuminte”, spune Leo Cosma.

Alexandru Lãutaru, inspectorul gene-ral al Inspectoratului ªcolar JudeþeanHunedoara, spune cã mãsurile care vorfi luate în urma acestui incindent vor fimult mai severe. El va convocaConsiliul de Administraþie pentru adecide unele aspecte privind intrareapersoanelor strãine în ºcoli.

“Cunosc acest incident. În urma aceea ce s-a întâmplat vom lua anumitemãsuri mai stricte. Am acordatîncredere pãrinþilor cã vin la ºcoalã înscopuri domestice, dar se pare cã seîntâmplã ºi incidente neplãcute. Vomstabili cã pãrinþii sã nu mai intre aºa defacil în ºcoalã. Ei trebuie sã ºtie cãatâta timp cât copiii sunt la ºcoalã suntresponsabilitatea cadrelor didactice”,declarã Alexandru Lãutaru.

Pãrinþii elevului agresat au depus oplângere ºi la Poliþia municipiuluiPetroºani. Oamenii legii au demaratanchetã în acest caz pentru a stabili dece parte se aflã vinovãþia. În continuarevor fi audiate toate pãrþile implicate înscandal. Fiul lui Leo Cosma a mai fostimplicat ºi anul trecut într-o altercaþiecu un cadru didactic. Atunci, tatãl elevului l-a agresat pe profesorul dereligie.

Magistralã avariatãPetroºenenii racordaþi la sistemul cen-

tralãzat de încãlzire, nu au avut apã caldã ºicãldurã toatã ziua de ieri, dupã ce magis-trala s-a spart sâmbãtã dupã-masa. Avariaa fost una serioasã, cu o spãrturã destul demare, iar cauza a fost pusã pe seamavechimii conductei. Echipele de muncitoride la SE Paroºeni SA au fost în teren toatãziua pentru a remedia situaþia. Pentru aputea face acest lucru, instalaþia a trebuitgolitã de apã, astfel cã agentul termic afost sistat ore bune. Avaria s-a produs înzona Livezeni, în dreptul gãrii. (Luiza(LuizaANDRONACHEANDRONACHE))

Evazionist fiscal dinDeva, prins de poliþiºti

Un bãrbat din Deva a înºelat statulromân cu aproape 78.000 de lei, însã afost prins iar acum, este cercetta penal.

Bãrbatul a fost prins de poliþiºtiiServiciului de Investigare a Fraudelor, careau stabilit cã acesta, în calitate de adminis-trator al unei societati comerciale din Deva,nu a înregistrat timp de doi ani în evidenþelecontabile ale firmei mãrfuri în valoare de216.145 lei, sustrãgându-se de la plataimpozitului pe profit ºi TVA, creand unprejudiciu de 77.800 lei. „În cauzã s-aîntocmit dosar penal in care se efectueazacercetari sub supravegherea Parchetului depe lângã Tribunalul Hunedoara pentrusãvârºirea infracþiunii de evaziune fiscalã”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvânt alIPJ Hunedoara. (Car(Carmen men COSMANCOSMAN))

Legea pumnului în ºcolile din Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Luni, 23 ianuarie 201212 Turism

M ii de oameni auurcat în week-

endul care a trecut lamunte în Valea Jiului.Staþiunile au fost plinepânã la refuz ºi pârtiileau fost luate cu asalt.De vremea numai bunãpentru schiat au profi-tat toþi cei care ausimþit nevoia sã serelaxeze în naturã, cuun pahar de vin fiert,un covrig cald,ori ungrãtar fãcut înapropierea zãpezii.

ªi în Straja, ºi mai ales înParâng, locurile de parcare nuau fost deloc suficiente, iarturiºtii care au ajuns sâmbãtãdupã ora prânzului, au fostnevoiþi sã-ºi lase maºiniledeparte de locul de îmbarcareal telescaunului, în Parâng, iarîn Straja, departe de pârtii.Mulþi chiar au sperat pânã înultima zi cã vor mai gãsi un locîntr-o cabanã. „Am venit dinTârgu Jiu, dar nu ne-am rezer-vat camerã cã nu am gãsit penet. Mergem sã vedem, poatetotuºi mai gãsim locuri, cã efoarte frumos aici,iar zãpada enumai bunã”, spunea un tânãrvenit cu un grup de turiºti dinjudeþul vecin.

ªi în Parâng a fost la fel.Coada maºinilor parcate de latelescaun s-a întins pe maimulþi kilometri ºi mai bine deo orã s-a stat la coadã latelescaun. „Toþi au venit sãprobeze cea mai nou ºi maibunã pârtie care a fost datã înfolosinþã în Parâng din aceastãiarnã. Are 3 kilometri ºi e cevaca în Austria. Ne place mult,chiar dacã trebuie sã stãm lacoadã la telescaun”, spune oturistã.

În staþiunile de munte dinValea Jiului a nins în continuuîncã de vineri ºi stratulproaspãt de zãpadã a fãcutfoarte plãcutã vacanþa de unweek-end la munte.

În Straja, pârtia de sanie afost pur ºi simplu plinã decopii ºi tineri veniþi sã se dis-treze la munte, în timp ce petoate celelalte pârtii s-a schiatîncontinuu.

Cabanierii au venit cu ofertevariate de preþuri ºi mese orga-nizate special de week-end, iarconcursurile sunt de pe acumpregãtite.

P este 3 km de pâr-tie

Din acest an, schiorii dinParâng, au la dispoziþie maibine de 3 kilometri ºi jumãtatede pârtie, iar, în plus,funcþioneazã ºi instalaþiile de

zãpadã artificialã. Nu mai puþinde 5 „tunuri” ºi alte 7 dispozi-tive numite „lance” întreþinpârtia, astfel ca schiorii sã sepoatã bucura de excursia înmunte. Eforturile edililor dinPetroºani nu sunt, însã, sufi-ciente pentru a atrage înnumãr mare turiºtii, în condiþi-ile în care încã se mai practicãturismul la negru, iar investiþiilecabanierilor sunt extrem demici. În afarã de câteva cabanecare oferã cazare, la standar-dele cerute de o staþiune, restulnu se pot lãuda decât cupreþuri foarte scãzute.

MirMircea cea NISTORNISTORDiana MITRACHEDiana MITRACHE

Zãpadã ºi pârtii excelente în Valea Jiului

C abanierii dinStraja s-au

plâns cã sezonul aces-ta, pânã acum, nu auputut oferi turiºtilorcondiþii oprime decazare, mai ales cãapa s-a furnizat cuprogram. Din cauzasecetei, izvoarele dela munte au secat,iar oamenii au tre-buit sã care apã cubutoaiele din oraºAstfel, s-a pus proble-ma canalizãrii, a lip-sei acesteia. Primarulspune însã cã nu astae problema, ci a pustotul pe seamanaturii ºi a neim-plicãrii unor pro-prietari de cabane îndezvoltarea staþiunii.

“Nu se pune proble-ma cã nu existãcanalizare, se puneproblema cã existãproiect. Costã foartemult apa ºi canalizareaîn Staþiunea Straja.Proiect existã spre dez-batere ºi sperãm ca înscurt timp sã îl prin-dem, pentru cã îl avemdepus în trei regiuni.Dar, în acelaºi timp tre-buie sã înþelegem unsingur lucru. Nu neptem pune contrabunului Dumnezeu,contra naturii. Dacã afost secetã, este secetã.Trebuie sã înþeleagã ºidumnealor cã ºi trans-

portul de apã dinpârâurile care existã,cu pompele în bazinelede la Straja, nu mergefãrã curent ºi trebuieplãtit. Dacã ei suntbine intenþionaþi, potavea apã ºi din Straja,nu sã o transporte dinoraº.

Dar, trebuie sã fiefoarte bine intenþionaþi,fãrã multã rãutate ºifãrã sã se gândeascã lafaptul cã cineva vrea sãfacã rost de bani dinaceste lucrãri sau cãeste interesul primaru-lui. Interesul primaruluinu este niciunul înStraja, pentru cã dupãcum bine se vede, de

câþiva ani buni nu urcãla munte, pentru cã nu-i permite timpul. Eitrebuie sã menþinãStraja la dimensiunilepe care încearcã sã lefacã primarul, adicã ostaþiune de interesnaþional foarte bunã”,a declarat CornelResmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni

Cantitãþile de preci-pitaþii cãzute în ultimeleluni în Valea Jiului suntinsuficiente, astfel cãnu doar staþiuneaStraja se aflã în situaþiade a nu avea apã, darºi cea din Parâng.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Resmeriþã, cabanierii ºiseceta din Straja

cronica vaii jiului nr. 46, luni 23 ianuarie 2012

Documents