cronica vaii jiului nr. 831, joi 2 aprilie 2015

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 8 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul IV Nr. 831

Joi, 2 Aprilie 2015

P roiectul arhitecþilor care au lucrat la Petrila ºi au gândit relansareazonei, altfel decât se face acum, a fost premiat la gala Premiilor

Participãrii Publice, ediþia cu numãrul VI. >>>>>> PPAGINILE 4-5AGINILE 4-5

ARHITECÞII PREMIAÞI PENTRU PETRILA

Plan de succes, neluat în seamã la Petrila

D ecizia încazul CEH

este una politicãºi doar uniþi ceidin Hunedoarapot rãmâne pepiaþã.

Politicienii judeþuluiHunedoara, directoriide minã ºi cei de latermocentraleleMintia ºi Paroºeni,dar ºi sindicaliºtii îºidau întâlnire laPetroºani la finele

acestei sãptãmâni.Vineri, toþi cei carepot salva mineritulsunt chemaþi sã realizeze un proiectcomun.

„Sunt invitaþi parlamentarii judeþului Hunedoara,oameni politici aijudeþului Hunedoaraºi reprezentanþi aiadministraþiilor publice locale saucentrale. Pentru cãsupravieþuirea CEHdepinde de o decizie

politicã, am conside-rat cã este extrem deimportant sã avem oîntâlnire comunã

pentru a discuta, peacelaºi material ºi depe aceeaºi bazã,metoda prin careCEH poate fi susþinutde cãtre cei pe care

i-am invitat”, a spus Petre Nica,preºedinteleSindicatului Muntele,sindicat reprezentativîn Valea Jiului.

Discuþiile vor fipurtate în jurulproblemelor generatede mixul energeticcare nu poate fi realizat acum.

„Suntem singuraþarã din Europa carenu are un mix ener-getic ºi o þarã membrãUE, care în curândvom face parte dinUniunea Energeticã

Europeanã. În acestecondiþii, este foarteimportant ca noi sãgãsim soluþiile în inte-riorul þãrii, pentru anu ajunge piaþã dedesfacere ºi pentruenergia electricã”, amai spus Nica.

Întâlnirea are locvineri la orele 16,00la Petroºani, iarpoliticienii vor aveamisiunea sã ducã maideparte ideile ce sevor desprinde de aici.

DianaDianaMITRACHE MITRACHE

Valoareaprimelor este de350 de lei, iaraceste beneficiisunt cuprinse încontractul colectiv demuncã.

Astfel, anga-jaþii ComplexuluiEnergeticHunedoara vorprimi acesteadaosuri salariale subforma unor tichetecadou.

ReprezentanþiiSindicatului Munteledeclarau cã încearcãsã menþinã valoareaprimelor la nivelulcelor de anul trecut.

Pe de altã parte,Complexul EnergeticHunedoara se con-fruntã cu o situaþieeconomico-financiarã

dezastruoasã dincauza datoriilor deordinul sutelor de milioane de lei acumulate in decursulcelor trei ani de cânds-a înfiinþat. Cei careau condus aceastãcompanie de stat audemonstrat cã au fostslabi manageri, înschimb au beneficiatde niºte salarii nesimþit de mari.

Monika BACIUMonika BACIU

Tichete cadou pentrusalariaþii CEHA ngajaþii Complexului Energetic

Hunedoara vor beneficia de primecu ocazia sãrbãtorilor Pascale.Negocierile dintre sindicate ºi conducerea Complexului EnergeticHunedoara au ajuns la final, iar înurma acestora a fost stabilit cuantu-mul primelor acordate salariaþilor cuocazia sãrbãtorilor de Paºte.

Întâlnire politic-sindicate în Vale

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 20152 Actualitate

Editat de S.C. MBD REPORTER MEDIA SRL PetroºaniTipãrit la SC Tipografia ProdCom SRL Tg-Jiu

Responsabilitatea materialelor aparþine înexclusivitate autorilor

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

0744.268.352

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞ[email protected]

Colectivul de redactie: CarCarmen COSMAN-men COSMAN-PREDAPREDADiana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])Maximilian GMaximilian GÂNJUÂNJU([email protected])Monika BACIUMonika BACIUGenu TUÞUGenu TUÞU

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEK

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITALINTEGRAL PRIVAT - ISSN 1583-5138

Cartier fostmineresc,reabilitat dupãun sfert de veacC artierul denumit

generic Cocoºvar dinVulcan, aflat în imediatavecinãtate a celebruluiDallas, a intrat în reparaþiicapitale.

De altfel, Gheorghe Ilespune cã a început lucrãrileacum câteva zile, dar este pentru prima datã, dupã cons-truirea ºi darea în folosinþã ablocurilor de lângã cartierulvechi de case de colonie, cândse face ceva pentru acest loc.

Blocurile au fost construite înanii comunismului pentru exodul minerilor care veneautot mai mulþi în Valea Jiului, iarcasele din coloniile vechi erauinsuficiente. Acum, însã, puþinimai lucreazã la minã ºi spaþiiledin jurul blocurilor prind un noucontur. Sunt fãcute parcãri noi,trotuare, care nu au exiatat aiciniciodatã, iar strãzile sunt asfal-

tate. Mai mult, între blocuri amzãrit ºi parcuri de relaxaredotate chiar cu fântâniarteziene. „Avem de reabilitattoate strãzile din cartierul careeste cel mai vechi cartiermineresc. Dupã cum vedeþisunt casele tipic minereºti,unde pe timpuri, minerii aveauaici locuinþe. Odatã cu dezvol-tarea mineritului s-a construitîntreg cartierul ºi acest parc senumeºe Octogon. Reabilitãmtotul ºi aici se fac ºi parcãrile.Suntem cam la 55% din lucrãriºi, pânã în septembrie, vor figata toate lucrãrile”, spuneGheorghe Ile, primarul dinVulcan.

Toate lucrãrile sunt fãcute înbaza unui proiect pentru care s-au alocat 4.800.000 de lei.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Primãria Petroºani areun nou siteM unicipalitatea avea douã site-uri în

care îºi reflecta activitatea ori puneala dispoziþia contribuabililor informaþiile deinteres pe platforma electronicã.

Primãria va renunþa la vechea adresã, la felcum au fãcut aproape toate primãriile din ValeaJiului care aveau paginile oficiale de internet peplatforma www.jiuvalley.com, platformã apãrutãîn vremea fostului guvernator al Vãii Jiului,Octavian Costescu. Numai cã pe aceastã platformã paginile primãriilor erau practicinvizibile, iar fiecare administraþie a renunþat înfavoarea unor site-uri personalizate care sã aibã ºidomeniul „ro”.

ªi municipalitatea Petroºani ºi-a creat un siteparalel iar din aceastã lunã va pãrãsi platformawww.jiuvalley.com. „Acest site va mai fi funcþional o perioadã, însã din aceastã lunã se va trece la pagina oficialã respectiv: www.primariapetrosani.ro. Aici vor fi publicate ºianunþurile de angajare, toate informaþiile necesareºi tot aici vor fi desfãºurate ºi acþiunile de pro-movare a municipiului Petroºani”, a explicat NicuTaºcã, purtãtorul de cuvânt al administraþiei locale.

Maximilian Maximilian GÂNJUGÂNJU

A u pus carulînaintea

boilor ºi acum nuºtiu încotro se vaîndrepta „atelajul”.

Este vorba despreadministraþiile publicelocale care s-au unitîntr-o asociaþie de dez-voltare intercomunitarãpentru realizarea unuisistem unic de termofi-care ce ruma sã fie ges-tionat de ComplexulEnergetci Hunedoara,iar acum aºteaptã cuînfrigurare veºti de laGuvern despre viitorulsocietãþii energetice.

Sistemul unic de termoficare din ValeaJiului este la mânaGuvernului. Realizarealui nu depinde de fac-torii locali, chiar dacãaceºtia au constituit oasociaþie de dezvoltareintercomunitarã în acestsens, ci de viitorul CEH.Un viitor aflat sub sem-nul întrebãrii, þinând

cont de problemelegrave cu care se con-fruntã compania ener-geticã. Un astfel de sistem, extins de la Vestla Est în întreaga ValeaJiului ar rezolva problema cãldurii ºi înPetrila ºi Uricani, acolounde, acum, oamenii seîncãlzesc cum pot.

„Prioritar pentruValea Jiului este sistemul centralizat deîncãlzire. Dar, dacã seva face acest sistemcentralizat de încãlzire -care ar salva ºi mienritul– trebuie dus pânã încasa omului, pentru cãdacã îl lãsãm la scarablocului nu am fãcutnimic. Am explicat ºidomnului ministru (n.r.alEnergiei) cã producþiade cãrbune trebuie sã sefoloseascã ºi pentruacest sistem”, este depãrere primarul Petrilei,Ilie Pãducel. Degetul pe ranã îl pune, însã,primarul Petroºaniului,Tiberiu Iacob – Ridzi,

care a precizat cãtotul depinde deviitorul CEH. „ADITermoficare estebun. Rãmâne sãvedem dacã ºiComplexul Energeticrãmâne în formaaceasta, ceea ce numai depinde de noi”,a spus Iacob – Ridzi.

C EH nu l-avrut deºi a

fost special gânditDe precizat cã, încã

de la început, sistemula fost gândit specialpentru ComplexulEnergetic Hunedoara,care ar fi urmat sã-lgestioneze, sub formaunui punct de lucru,dar pe care CEH nul-a vrut. La finele luniiianuarie reprezentanþiiADI Termoficareputeau, legal, sãmeargã pe negociereadirectã cu CEH, maiales cã pentru aceastãprocedurã s-a calificat,oricum, doar

TermocentralaParoºeni, singura care ar îndeplini toatecriteriile cerute.

Numai cã nici oficialii CEH ºi nici ceiai Consiliului deAdministraþie al entitãþiienergetice nu l-au vrutîn lipsa unui studiu deoportunitate ºi nu s-auprezentat la niciunadintre etapele licitãriiserviciului.

Valea Jiului ar trebuisã se uneascã sub unsingur serviciu de ter-moficare, drept pentrucare s-a constituit oAsociaþie de DezvoltareIntercomunitarã, lacare au aderat

reprezentanþii adminis-traþiilor publice locale.Iar serviciul urma sã fieconcesionat cãtre osocietate care sã seocupe de distribuþiaenergiei termice.

Practic, dupã cumspuneau edilii, scopulera ca populaþia sãbeneficieze de cãldurãºi apã caldã în sistemcentralizat, dar cu cos-turi mai reduse decâtcele de pânã acum.Pânã acum, în fiecarelocalitate exista câte osocietate de sine stãtã-toare, dar, din cauzadatoriilor, au intrat perând în insolvenþã sauîn faliment. Cei maimulþi abonaþi sunt laPetroºani, dar ºi aiciSC Termoficare SA aremari probleme finan-ciare ºi este, de aseme-nea, în insolvenþã. Devinã pentru aceastãsituaþie sunt datoriileacumulate la furnizorulde agent termic decãtre consumatori.

S e încãlzesc cumpot, deºi stau pe

un munte de huilãTotuºi, dacã la

Petroºani, Vulcan ºiLupeni mai vorbim

despre furnizarea deagent termic în sistemcentralizat, la Petrila,Aninoasa sau Uricanisituaþia este dramaticã.

Fiecare locuitor seîncãlzeºte cu ce poate,întrucât societãþile determoficare au fost desfiinþate de ani dezile, iar centralele ter-mice au fost vândute lacentrele de fier vechi.În aceste localitãþi,majoritatea oamenilorse încãlzesc cu lemne,cãrbuni sau cu centralepe gaz. La Uricani, deexemplu, mulþi oamenise încãlzesc iarna cuajutorul sobelor culemn sau cãrbune, pentru cã blocurile sunt prevãzute din con-strucþie în acest mod.

La Petrila au existatcentrale de cartier pebazã de cãrbune, darau fost desfiinºate pemotiv cã erau preapoluante ºi nu eraurentabile. Cei de lablocuri au, în general,centrale proprii, pegaz, iar la case seîncãlzesc cu sobe culemne sau cãrbune.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Sistemul unic de termoficare din Valea Jiului, la mâna Guvernului

Cãldura din casele oamenilor depinde deviitorul Complexului Energetic

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015 Actualitate 3

U n bãrbat dinmunicipiul

Vulcan a fost la un pasde moarte dupã ceautoturismul de terencu care circulã a luatfoc în mers.

ªoferul din Vulcan vroiasã urce în Staþiunea Strajadin Lupeni ºi nu avea ideecã maºina lui a fost cuprinsãde incendiu, din cauzã cãfocul pornise de sub auto-turism, însã a avut noroc cuºoferii care coborau dinstaþiune ºi au vãzut flãcãrile.

Aceºtia i-au semnalizat sãopreascã ºi ºoferul n-a apu-

cat decât sã iasã din auto-turismul de teren pânã cefocul l-a învãluit. Imediatla locul incidentului aajuns un echipaj cu oautospecialã de intervenþiedin cadrul Gãrzii deIntervenþie Lupeni, însãefortul militarilor a fost înzadar. Din maºina fabricatãîn 2003 n-a mai rãmasdecât caroseria calcinatã,asta deºi ºi ceilalþi ºoferi auîncercat din rãsputeri cuextinctoarele lor sã stingãfocul. Incendiul a fostprovocat de o defecþiunetehnicã au stabilit pompieriiîn urma anchetei.

„Incendiul a fost provocatde substanþe combustibilescurse de undeva din zonamotorului, s-a prelins cevacarburant, a ajuns pe tobade eºapament ºi din cauzatemperaturii acesteia a luatfoc în mers. Conducãtorulauto a fost avertizat de participaþii la trafic cum cãmaºina lui este în flãcãri”, adeclarat Cristian Baleia,adjunct Detaºamentul dePompieri Petroºani.


Acuzaþi penedreptP e seama Direcþiei

RegionalãAntifraudã Deva a fostpus un aºa-zis abuz cares-ar fi petrecut înTimiºoara, localitate decare inspectorii devenirãspund, însã în reali-tate la afacerea desprecare presa din întreagaþarã a relatat nu s-afãcut nici un control.

Astfel, era dat exemplulCofetãriei Codrina dinTimiºoara care a fostînchisã de DRA Deva, dupãun control, pentru 1,5 leiîn plus în casa de marcat.Direcþia Antifraudã a luat

atitudine ºi printr-un comu-nicat aratã cã, în realitate,se duce o campanieîmpotriva instituþiei, acþiunede care nu ar fi strãini chiarevazioniºtii.

„Despre CofetãriaCodrina din Timiºoara s-aupublicat fãrã a ne fi solici-tatã poziþia, prin care a fostprezentatã o situaþie fãrã

corespondenþã cu realitatea, respectiv sus-pendarea activitãþii pentruun plus de 1.5 lei în casade marcat. În fapt, inspec-torii DRA Deva nu au verificat deloc activitateaSC Codrina SRL”, aratãDirecþia Antifraudã. De faptcofetãria din Timiº eraînchisã pentru renovarelucru recunoscut chiar depatronii ei. Potrivit ANAF,90% dintre cazurile instrumentate anul trecutde Direcþia Antifraudã auvizat prejudicii de peste 1 milion de euro/dosar, iarîn primele douã luni din2015 procentajul dosarelorde peste 1 milion de euro afost de 87% din totalulsesizãrilor penale înaintateorganelor de anchetã.


M ai multepercheziþii au

fost efectuate cãtreDIICOT pe razajudeþelor Mehedinþi,Dolj, Hunedoara,Buzãu ºi Timiº.

În cadrul acestei acþiunis-a vizat destructurareaunui grup infracþionalorganizat constituit în vederea sãvârºirii de infrac-þiuni din domeniul crimina-litãþii informatice. Suspecþii,în perioada 2013 – 2014,s-au constituit într-un grupinfracþional organizat carea acþionat, pe razajudeþelor Mehedinþi, Dolj,Hunedoara, Buzãu ºi Timiº,având ca scop infracþionalsãvârºirea unor infracþiunicontra siguranþei ºiintegritãþii sistemelor ºidatelor informatice.

Prin activitatea infracþio-nalã desfãºuratã grupareainfracþionalã a prejudiciatserverele unor companii

naþionale ºi internaþionalede telefonie, furnizori deservicii de platã prin inter-net, companie de serviciifinanciare, operator dindomeniul serviciilor poºtaledar ºi servere guvernamen-tale din Australia ºiColumbia.

Din investigaþiile efectu-ate pânã în prezent, existãsuspiciunea cã în perioada2013 – 2014, prin acestmod de operare, prejudiciulprodus în cauzã este de4.500.000 de dolari. Lasediul DIICOT- BiroulTeritorial Mehedinþi vor fiaudiate 10 persoane.


M ãturarCodruþ

Norocel, teribilistulcu BMW care a trecut cu maºinapeste doi pietoni acãror singurã “vinã”a fost cã au vrut sãtraverseze stradaîºi va afla pedeapsaîn 9 aprilie.

O stranie coinci-denþã face ca magis-traþii de al JudecãtoriaPetroºani sã pronunþesentinþa în aceeaºilunã în care, cu un anîn urmã, CodruþNorocel Mãturar a ucis

pe trecerea de pietoni,dupã cum spunprocurorii, doi oameniîn centrul Petroºaniului.

A fost unul dintrecele mai grave accidente rutiere produse în Petroºani,care a înfiorat pe toatãlumea. În data de 17aprilie, chiar în JoiaMare, Mãturar a trecutcu BMW-ul sãu pestedoi oameni care traversau reguamentarstradã pe o trecere depietoni din Petroºani,aºa cum s-a precizat lamomentul respectiv.

Una din cele douãvictime ale cumplitului

accident rutierera mamamicului FabianiPrcsina, de laªcoalaGimnazialã„I.G.Duca” dinPetroºani, unuldin marile talente pianis-tice ale þãriinoastre, aºa cum spunprofesorii despre el,iar premiile obþinuteatestã din plin acestlucru. Copilul o aveaca sprijin pãrintescdoar pe mama sa, darNorocel i-a rãpit-o delângã el mult preadevreme. Fãptuitorul a

fost trimis în judecatãpentru ucidere dinculpã, iar pe parcursulprocesului s-a aflat înarest la domiciliu.

Iniþial, JudecãtoriaPetroºani a dispuscercetarea lui în starede arest preventiv, darmagistraþii de la

Tribunalul Hunedoaraau fost de acord cucererea lui privindarestul la domiciliu.Norocel ar fi susþinutcã victimele nu au traversat regulamentarstrada, însã expertizaefectuatã în cauzã i-arinfirma variantã.Dosarul lui a ajuns perolul Judecãtoriei dinPetroºani în august2014, iar la termenulde marþi magistraþii auamânat pronunþareapentru data de 9aprilie. “Amânat pronunþarea la data de9 aprilie 2015. În bazaart. 362 alin. 2 rap. la art. 208 alin. 4C.pr.pen. menþinemãsura preventivã aarestului la domiciliu

faþã de inculpatulMãturar CodruþNorocel, dispusã prinîncheierea penalã nr.18/C/2014 din datade 23 aprilie 2014pronunþatã deTribunalul Hunedoara.

Respinge cerereaformulatã de apãrã-torul inculpatului cuprivire la revocareamãsurii preventive aarestului la domiciliu.În baza art.275 alin. 3C.pr.pen., cheltuielilejudiciare avansate destat rãmân în sarcinaacestuia. Cu drept decontestaþie în termende 48 de ore de lacomunicare”, au dis-pus, marþi, judecãtorii.

CarCarmenmenCOSMAN-PREDACOSMAN-PREDA

Coincidenþã stranie. În aprilie a ucis doi oameni,în aprilie îºi va afla pedeapsa!

Percheziþii DIICOT la suspecþide infracþiuni informatice

La un pas de moarte dupã ce i-a luat foc maºina

G rãdiniþa devarã îºi va

redeschide porþile,la Petroºani. Anulacesta, pãrinþii ocupaþi vor aveaposiblitatea de a-ºilãsa copiii la grã-diniþa de varã carea devenit o tradiþieîn localitate.

ReprezentanþiiGrãdiniþei cu Program

Prelungit numãrul 2 vorrelua aceastã activitatecare vine în sprijinulpãrinþilor.

“Povestea grãdiniþeide vara este una frumoasã de auzit atâtpentru pãrinþi cât ºipentru comunitate însãeste mai greu de înfãptuit atunci cândeste vorba de resursaumanã, cadrele didac-tice. Prima grãdiniþã devara Micul Prinþ pe care

noi am deschis-o laPetroºani acum doi anis-a bazat exclusiv pevoluntariatul personalu-lui didactic, didacticauxiliar ºi personalul deîngrijire.

În anul acesta amîncercat sã gãsesc osoluþie pentru a veni înajutorul famililor cucopii pentru care ovacanþã de douã lunieste foarte lungã.Pãrinþii mulþi dintre eisunt ocupaþi, au serviciºi poate nu au posibi-litãþi sã trimitã copiiiundeva la bunici ºi atunci ar avea nevoiede o grãdiniþã de varã.Sperãm cã aceastã grãdiniþã îºi va deschideporþile pentru copii imediat dupã vacanþãmare asta însemnândundeva la 1 iulie”, adeclarat Lucia Muntean,director Grãdiniþa cu

Program PrelungitNumãrul 2 Petroºani.

Astfel, cei mici voravea posibilitatea de apetrece vacanþa de varã la grãdiniþã, însãactivitãþile desfãºurate în aceastã perioadã vor fi diferite faþã decele din timpul anuluiºcolar.

Monika BACIU Monika BACIU

L a Braºov, pescena Centrului

Cultural „Reduta” s-aîncheiat duminicãFestivalul Naþional

de Teatru pentruTineret, ediþia a III-a, intitulat, sugestiv„Amprente”.

Sala de spectacol„Reduta”, înfiinþatã lasfârºitul secolului alXVIII-lea a fostamprentatã de-a lungultimpului de prezenþaunor nume mari ale culturii mondiale:Strauss, Brahms,Eminescu, Enescu.

La Festival s-auînscris 18 trupe deteatru, dintre care, înurma preselecþiei aurãmas nouã: trei dinBucureºti, douã dinBotoºani, câte una dinCovasna, Sebeº,Roman ºi Câmpina. De remarcat cã ºaptedin cele nouã trupe au participat ºi la festivalul Ideo Ideis dela Alexandria.

Repertoriul a fostbogat ºi divers: „Steauafãrã nume” (MihailSebastian), „Gâlceviledin Chioggia (CarloGoldoni), „Moftangiii”

(dupã I.L. Caragiale),„Hallowen” (D. J.Pope), „Fãt-Frumos din lacrimã” (MihaiEminescu), „CafeauaDomnului Ministru”(Horia Gârbea), „Satulelectronic” (ValeriuButulescu),„Ampiticipecreier.com”(A.I. Prisãcariu) ºi„Fantomiada” (IonBãieºu).

Trofeul Festivalului afost decernat trupei„Atelierul de Teatru” dinBotoºani.

Trupa „Gong” dinRoman, care a interpre-tat comedia „Satul elec-tronic” (regia: CãtãlinaBostan) a luat o bunãparte din premii:Premiul I pentru cel mai

bun spectacol ºi Premiulpentru cea mai bunãactriþã într-un rol princi-pal, acordat RoxaneiBuzãu, pentru rolul„Safta”. Spectacolul amai primit ºi douã nomi-nalizãri, pentru cele maibune roluri secundare(Daria Rusu ºi EduardConstantin). O con-tribuþie excelentã au avutºi ceilalþi tineri actori:Mãdãlina Borº, CristinaAna Giosanu, SergiuUrsache, DamianAndrei, Tiberiu Mititelu.

Se pare cã pieseledramaturgului dinPetroºani poartã noroc trupei romaºcane„Gong”, în repertoriulcãreia de aproape patruani primeazã piesele lui

Valeriu Butulescu. Maiîntâi a fost „Veºnicieprovizorie”, care a strânsmajoritatea premiilorpuse în joc la festivalurilenaþionale de la Sinaia, Cluj, Ploieºti,Fãlticeni, Piatra Neamþ,Alexandria. Apoi,aceeaºi Cãtãlina Bostana pus în scenã comedia„Satul electronic” cucare a câºtigat Premiul 1 la Sinaia ºi Ploieºti.Dupã excelenta prestaþiede la Alexandria, spectacolul a fost selec-tat pentru „FestivalulComediei Româneºti”FESTCO2015 care vaavea loc anul acesta, înluna mai, pe scenaTeatrului de Comediedin Bucureºti. (C.M)(C.M)

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 20154 Actualitate Actualitate 5

P roiectul arhitec-þilor care au

lucrat la Petrila ºi augândit relansareazonei, altfel decât se face acum, a fostpremiat la galaPremiilor ParticipãriiPublice, ediþia cunumãrul VI.

Specialiºtii au consi-derat cã proiectul tineri-lor, care cred în salvareazonelor industriale, cumeste cea de la Petrila,meritã premiul denumitgeneric „Petrila cu ominã bunã”, însã,autoritãþile locale nu prea

fac nimic pentru minã.Au visat la o zonã de

atragere a turiºtilor, cubãrcuþe pe malul Jiuluide est, un loc de prome-nadã ca în þãrile civilizate,cu restaurant în turnulmaºinii, ce are o povesteimpresionatã ºi chiar augândit un scenariu demn

de film. Totul pentru camâna Petrila sã nuajungã un spaþiu verdeinutil, care sã aºtepteposibilii investitori denicãiri. Singurul lucru cel-au realizat, cu tenaci-tatea lor, este cã au salvat câteva clãdiri, decare cine se atinge riscãsã rãspundã penal.

„Mina Petrila nu se vadãrâma în totalitate.Pentru o serie de obiective s-a declanºatprocedura de clasare camonument istoric, prinurmare, conform legii402 ele sunt protejatetimp de un an, pânã ladefinitivarea clasãrii. În

momentul de faþã estefapt penal. Clãdirilerãmân în picioare, fie cãvor, fie cã nu autoritãþilelocale ”, a spus DragoºDascãlu, dr. arhitect,coordonator al proiectu-lui realizat la Petrila.

Proiectul arhitecþiloreste agreat în parte deautoritãþile locale, însã,edilii au fãcut prea puþinpentru a pãstra cons-trucþiile vechi. Asta maiales cã proiectul prevedeclar demolarea, iar dacãautoritãþile locale ar vreasã preia clãdirile, nu aravea bani pentru asta.

Proiectul tinerilorarhitecþi este un vis prea

frumos, chiar ºi pentrucei din primãrie. „Amsolicitat, la ComisiaNaþionalã de Evaluare aPatrimoniului Naþional,sã le introducem în patri-moniul naþional, pentrucã aceasta a fost ultimasperanþã de a salva cevaacolo, pentru cã pot sãvã arãt un dosar întregcu solicitãrile cãtreMinisterul Economiei, deFinanþe, cel al Energiei în care cerem sã ni lepredea. Am primitrãspunsul cã le putemprelua doar cu bani, ceeace noi, din bugetul localnu ne permitem”, amenþionat Vasilicã Jurca,viceprimarul oraºuluiPetrila.

De sãptãmâna trecutãa început demolarea, iarcei de la Societatea deÎnchideri de Mine dinValea Jiului ºi-au dus dejaacolo utilajele de demo-lare. Sigur, vor fi lãsatedeoparte deocamdatãcâteva clãdiri, aºa cum

susþin ºi autoritãþilelocale.

„Ne-am gândit cãpuþul centru, care are oistorie ºi în care existãmaºina de extracþie, cu opoveste din al DoileaRãzboi Mondial, alãturide alte câteva obiectivede acolo, sã intre în patrimoniul naþional.Aceste clãdiri am considerat noi cã ar puteadeveni obiective turisticede vizitat, dupã ce minaPetrila va fi închisã”, amai spus Vasilicã Jurca.

Artistul Ion Barbu, alã-turi de echipa arhitecþilorce au lucrat la Petrila, aurealizat minuni, însã, separe cã ele sunt preamari ca sã devinã realitate în Petrila. Totuºi,premiul câºtigat recentconfirmã cã aceºtioameni ar putea sãsalveze oraºul din EstulVãii Jiului, însã, de la visla realitate, drumul eprea anevoios pentru oprimãrie ºi o firmã carese ocupã exclusiv deînchiderea minelor considerate neviabile.


S unt persoanepentru care

sãrbãtorile nu suntmotiv de bucurie. Înprincipal este vorbade pensionari caretrebuie sã facã sacrificii pentru apune ceva pe masade Paºte.

În acest sens, laAsociaþia Pensionarilordin municipiulPetroºani, în aceastãperioadã, numãrulcererilor de împrumuteste ridicat.

“Odatã cu venireasfintelor sãrbãtori þin sãurez tuturor membrilorasociaþiei multã sãnãtate, fericire ºiîndeplinirea tuturordorinþelor. Sã lemulþumesc pentrumodul cum participa laactivitatea din asociaþie.Vin persoane în vârstã,membrii ai asociaþieicare fac împrumuturimai mici ºi mai mari înfuncþie de posibilitãþi.Sunt foarte multe per-soane de bunã credinþãcare ramburseazã latimp ºi îºi plãtescdatoriile. Sunt persoaneºi mai rãu voitoare care

din cauza lipsei de banine încurcã în activitate,dar pe cale judecãto-reascã prin executorrecuperãm banii de lapensionari”, a declaratDan Armulescu,preºedintele AsociaþieiPensionarilor Petroºani.

Valorile împrumutatediferã. Sunt pensionaricare solicitã 500 de leisau 10000 de lei.

“Au fost persoanecare au luat ºi 500-600de lei dar au fost persoane care au luatîmprumuturi ºi chiar depeste 10000 de leipentru cã au avut fondmare cu giranþi ºi cuacte în regulã. Înfuncþie de problemelepe care le au unii suntîn situaþia cã nu îºi potplãti apa ºi curentul.Au sãrit luni de zile. Îi

ajutãm ºi þin sã anunþcã împrumuturile sedau pe loc indiferent desuma solicitatã. Dacãactele sunt în regulã cugiranþi împrumuturile sedau pe loc. Împrumu-turile mai mari de5000 de lei se daudupã primele 10 zileale lunii pentru cã trebuie studiate demembrii comitetului ºitrebuie aprobate. În condiþiile în careomul are giranþi ºi arefondul, dãm de trei orifondul”, a mai spussursa citatã.

Existã ºi pensionaricare au popriri pe veni-turi din cauzã cã nu ºi-au plãtit ratele latimp. “Sunt persoanecare au luat împrumu-turi cu giranþi neadec-vaþi pe perioada fostu-lui preºedinte unde vorfi probleme chiar ºi cuexecutarea. În statutscrie foarte clar cã

persoanele care suntrãu platnice nu pot figiranþi. Chiar aici s-aajuns pentru cã suntpersoane care au deplãtit la mai multeCAR-uri, la mai multebãnci, au datorii foartemari ºi greu de recu-perat. Sunt persoanecu 360 de milioane delei vechi ºi care plãtesc20 de lei pe lunã, banicare trebuiau returnaþiîn doi, trei ani de zile ºiei au banii luaþi de cinci ani de zile”, a mai precizatpreºedintele AsociaþieiPensionarilor.

An de an numãrulpensionarilor care solicitã împrumuturiînaintea sãrbãtorilormari creºte. Pensiileprea mici ºi cheltuielileprea mari îi determinãpe aceºtia sã apeleze la serviciile caselor deajutor reciproc.


Cadounumai bunde mâncat

C e poate fi maipotrivit decât

un iepuraº dreptcadou acum dePaºti.?

Animalele pufoase,mici sau mai mari stau ºiaºteaptã câte un copilaº,ori ca pãrinþii lor sã îicumpere pentru Paºti.Iepuraºii sunt simbolulacestei sãrbãtori, iarcrescãtorii de iepuri tocmai pe asta mizeazã.Pentru cã nu mai estemult ºi o parte a populaþiei sãrbãtoreºtePaºtele Catolic, în piaþade la Petroºani au apãrutcrescãtorii de iepuri.

„Vine lumea, se uitãºi apoi promitcã se reîntorc.Sigur, cei carevor sã facã uncadou, vor venisâmbãtã sã îlia. Nu suntscumpi ºi copiiisunt foarteîncântaþi sã sejoace cu ei”,spune cel care

vinde iepuraºi în piaþa de la Petroºani.

O astfel de jucãrie vieeste un cadou ideal dePaºti, iar câþivacumpãrãtori deja se uitãla ei cu gândul la copiiicare ar fi bucuroºi de ei.„Cred cã am sã iau unul,cã sunt frumoºi ºi fetiþamea ar fi încântatã sã sejoace cu el”, ne-a spusun tãtic care se interesaºi de preþul unui astfel de cadou.

Un iepuraº viu costã25 de lei ºi, unde maipui cã dacã micuþii seplictisesc de el, poatedeveni chiar o fripturãpe cinste? Animãluþelepufoase sunt jucãuºe ºi,spun crescãtorii, seadapteazã foarte uºor la orice mediu. Pot ficrescuþi în curte, pe balcon sau în casã ºimãnâncã cruditãþi.


ARHITECÞII PREMIAÞI PENTRU PETRILA

Plan de succes, neluat în seamã la PetrilaSãrbãtori pe datorie

Vacanþa de varã cu Micul Prinþ

La Braºov, un succes al dramaturgiei petroºenene:

Premiul I pentru comedia „Satul electronic”, de Valeriu Butulescu...

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 20156 Actualitate

N u au venit mieii,dar sunt afiºe din

care rezultã cã vânzã-torii ar fi dispuºi sãaducã marfã.

Cu 3 zile înainte dePaºtele Catolic cârligele din galantarele special amenajate pentru vânzareamieilor ºi a iezilor suntgoale. Cumpãrãtorii, însã,sunt încurajaþi sã revinã joi ºi vineri.

Nici un crescãtor de oisau capre nu a ajuns încã înpiaþa de la Petroºani ºi nicila singurul abator specializatpentru sezonul Paºtelui.Asta, deºi o bunã parte

populaþia Vãii Jiului estecatolicã ºi sâmbãtã esteÎnvierea. Oamenii vin,aruncã o privire ºi mai apoispun cã vor reveni.

„Da, sigur, de Paºti trebuie sã iei miel, aºa eobiceiul, nu? Fãrã carne demiel, nu e Paºti!. Trebuie sãaparã vânzãtorii. Am venitsã vãd dacã sunt, dar maiam rãbdare ºi chiar sunt dispus sã dau pe un mieli înjur de un milion jumãtate,douã de lei vechi”, spuneunul dintre cei care sâmbãtãmerge la Înviere ºi carecãuta miercuri dimineaþãmiei în piaþã.

Cârligele sunt goale, dar

în unul dintreele, un crescã-tor de capre apus un afiº încare îi anunþãpe potenþialiicumpãrãtori cãva aduce iezi pe comandã.Nu a venit deja cu ei ºi ne ºiexplicã de ce.

„Sunt din comunã Bârza,judeþul Olt ºi sunt crescãtorde animale ºi am în jur de80 de capre ºi cam 70 deiezi de vânzare. Nu amvenit cu ei cã încã e PaºteleCatolic ºi sunt mai puþinicare cer. Îi vând cu 10 leikg în viu ºi 20 de lei kg tãiaþi. Mi-am pus numãrul

de telefon ºi dacã amcomenzi vin, cã nu îi aduccã nu sunt înþãrcaþi ºi ca sãstai douã zile cu ei sau trei,e mare pãcat”, spune unuldintre crescãtorii de ani-male, care are de gând sãaducã marfã pe comandã.

Responsabilii de la piaþacentralã spun cã crescãtoriide oi ºi capre vor veni înurmãtoarele zile, pentru cãau anunþat cã vor fi aici ºi lafinele acestei sãptãmâni. Ei

vor fi ºi din Sibiu, oriHaþeg, dar probabil cã maimulþi vor veni la PaºteleOrtodox. „Cu siguranþã dejoi sau vineri vor fi aici. Ca ºi în anii precedenþi,kilogramul de carne de mielva fi undeva la 20 -22 de leipe kg, iar apoi va scãdea.Sunt pregãtiþi ºi cu abatorulcare a fost inspectat deDSV ºi corespunde în totalitate, doar aºteptãmoierii”, a spus Sorin Creþu,ºeful Pieþei Agroalimentaredin Petroºani.

Pânã ce crescãtorii ajungla abator, galantarele rãmânîncã goale. Totuºi, pânãsâmbãtã, cei care sãrbã-toresc Paºtele Catolic voravea de unde sã aleagã.


O raº cu 4800 delocuitori, dintre care

majoritatea pensionari. ÎnValea Jiului Aninoasaeste oraºul cu cei maipuþini locuitori.

Nici mãcar 5000 de sufletenu trãiesc în aceastã comuni-tate micã. Jumãtatea dintrelocuitori sunt pensionãrii.

“Avem 4800 de locuitoridintre care jumãtate sunt pensionari. Mai avem la ºcoliaproximativ 600 de copii ºimai avem angajaþi la care nuputem avea o statisticã clarãpentru cã sunt mulþi care auieºit la pensie care lucrau laexploatãrile miniere din zonaiar mulþi lucreazã în strãinãtate

ºi nu avem un control strictasupra lor. Locuri de muncãdeocamdatã nu prea sunt,populaþia este îmbãtrânitã. Nuse prevede un viitor foartefericit. Natalitatea este înscãdere faþã de anii precedenþiiar mortalitatea este încreºtere. Un viitor prea lumi-nos nu vedem pentru cã se

depopuleazã zona tocmai dincauza locurilor de muncã”, adeclarat Nicolae Dunca, pri-marul oraºului Aninoasa.

Populaþia Vãii Jiului esteuna îmbãtrânitã. Majoritateaeste reprezentatã de pension-ari, tinerii plecând la lucru înmarile oraºe sau în strãinãtate.


Autoritãþileîncepasfaltareala LupeniA utoritãþile

locale de laLupeni vor demaramarea asflatare.

Dupã discuþiile careau avut loc în cadrulºedinþei de consiliulocal de la Lupeni s-aluat decizia ca înaintede sãrbãtorile de Paºte sã fie demaratprogramul de asfaltarea strãzilor din locali-tate.

“În urma insisten-

telor consilierilor locali,care pe tot parcursulacestui an au solicitatdemararea lucrãrilor dereparare a drumului deacces în oraºul Lupeni,executivul a dat asigurãri cã, începândcu 10 aprilie 2015 ,ºoseaua de la intrareaîn Lupeni , dinspreVulcan, va intra într-unprogram de asfaltare.Sper cã aceastã vestesã nu fie contrazisã de

realitate, voiurmãri îndeaproapeîndeplinirea acesteipromisiuni.Deasemenea, am solicitat ºi reparareadrumului de acces încartierul ªtefan ,repararea trotuarelorºi amenajarea de parcãri”, spuneCristian Roºu, consilierlocal la Lupeni.

În urmã cu o lunãde zile, reprezentanþiiadministraþiei lupenenespuneau cã se aºteaptãfonduri europenepentru realizarealucrãrilor de asfaltare.

“Avem în vedereaccesarea de fondurieuropene pentru aasflata cel puþin strada

principalã”, spunea înurmã cu mai bine de olunã de zile, CornelLungan, viceprimarulmunicipiului Lupeni.

Cele mai maricratere sunt la intrareaîn localitate.Conducãtorii auto nu pot evita gropileformate în carosabil,iar mai grav este faptulcã aceºtia îºi avariazãautoturismele.


V erificãri înainte dePaºte. Inspectorii

sanitar-veterinari verificãîn aceste zile toate magazinele ºi pieþele pentru a combate oriceneregulã venitã din parteacomercianþilor.

Piaþa centralã din Petroºanieste verificatã de inspectori lafiecare orã. “Instituþia noastrãare un program de monitori-zare a tuturor unitãþilor caredesfãºoarã activitãþi comercialespecifice acestei perioade ºi aicine referim la zona pieþei undese desfãºoarã un comerþ cuproduse lactate, brânzã, carne,ouã, miere, zona de sacrificarea mieilor care a fost aprobatã

pe o perioadã limitatã,perioada Pascalã,nu în ultimulrând monito-rizãm labora-toarele decofetãrie, pati-serie ºi marilesupermarketuri.Pânã acum am veri-ficat unitãþile de peºte,unitãþile care depoziteazã ºi valorificã ouãle, de sãptãmânaaceasta continuãm cu produse-le de patiserie ºi cofetãrie ºiverificãm piaþa în permanenþãdin orã în orã”, a declarat doctorul Octavian Popescu,coordonator DSVSA Petroºani.

Cumpãrãtorii sunt sfãtuiþi sãachiziþioneze marfa din locurileautorizate, sã verifice

etichetele, iar în ceea cepriveºte ouãle acestea trebuiesã aibã coaja lucioasã, lucrucare indicã prospeþimea lor.

“Sã nu cumpere din locurineaturizate, neamenajate,

sã evite cumpãrareaproduselor chiar dacãsunt mai ieftine dintreblocuri, din zonedubioase ºi sã fie

atente la modul în careprodusele sunt

etichetate ºi marcate. Oultrebuie sã cuprindã ºtampila,iar eventual cumpãrãtorii caredoresc sã achiziþioneze ouã dela persoanele fizice trebuie sãvadã dacã oul are o coajãlucioasã, nu rugoasã ºi acestaeste primul fel”, a mai spussursa citatã.

Pânã acum nu au fost identi-ficaþi comercianþi care au încãl-cat normele sanitar-veterinare.


Doar afiºe cu miei la Petroºani

Piaþa din Petroºani verificatã din orã în orã de inspectorii DSV

O Vale îmbãtrânitã, un oraº al pensionarilor

Sã fim alãturide Andreea!Povestea fetiþei firave, dar care a luptat timp de 18 ani cuo boalã, ce iniþial a þintuit-o înpat, a miºcat multã lume.

Mulþi oameni ne-au întrebat cumar putea sã o ajute pe fetiþa care,deºi are deficienþe grave, a reuºitsã creeze o adevãratã colecþie demãrþiºoare ºi felicitãri, manufacturicare, în parte, le-a vîndut zileleacestea. Ea face asta pentru ca întoamnã sã poatã merge la încã ooperaþie. Pânã acum Andreea afãcut 12 operaþii ºi urmeazã cea cunumãrul 13.

Ea sperã sã aibã cîndva copilãriapierdutã ºi sã poatã sã meargã,

fãrã scaunul cu rotile. A reuºit sã facã primii paºi, dar

mai sînt multe operaþii pînã ce visulsãu va fi realitate. Cei care vor sã oajute, o pot face în continuare. Contul în care pot fi trimiºi banii

este la Pireus Bank pe numelePop Maria Andreea

IBAN RO73 PIRB 2202 6544 16001000

Cod SWIFT PIRBROBU

VÃ MULÞUMIM!

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 2015 Actualitate 7

0735.183175

Asociaþia pentru educaþie ºi pregãtire profesionalã Petroºanicu sediul în Petroºani, la Casa de Culturã a Sindicatelor organizeazã cursuri de Noþiuni Fundamentale de Igienã.

RELAÞII LA TELEFON 0722448428

vã oferã zilnic, prin magazinulalimentar Nr 16, Piaþa Centralã

CELE MAI IEFTINESORTIMENTE

DE CARNE DE PORC- Pulpã porc cu os - 10.80 lei- Fleicã porc - 13.80 lei- Pulpã porc fãrã os - 14.90 lei- Carne tocatã - 14.50 lei- Cotlet porc cu os - 15.50 lei- Ceafã porc cu os - 15.90 lei- Ceafã porc fãrã os - 18.50 lei- Costiþã porc cu os - 10.50 lei- Ciolane porc - 6 lei- Grãsime pentru topit - 5.90 lei

NOI SUNTEM MEREU ÎNSLUJBA DUMNEAVOASTRÃ!

Telefon util: 0733.960311SERVIRE PROMPTÃ - IREPROªABILÃ!

“La ora actualã suntemîn proces cudumnealui pentru cã nuvrea sãrecunoascã cã afost demis.Suntem în fazade probe cumartori. Au fostîn jur de 70 demembrii aiadunãrii gene-rale în salã, înjur de 52 au votatpentru demiterea luiiar în jur de 21 auvotat pentru el. Înadunarea generalã ela cuprins foarte multepersoane care erauneamuri cu el, oamenicare erau privilegiaþi.Pentru asta a avutcâteva voturi ºi el daroricum situaþia a fostîn defavoarea lui”, adeclarat DanArmulescu, preºedin-tele AsociaþieiPensionarilor. Laurmãtorul termen,fiecare dintre pãrþi vatrebui sã se prezinteîn faþa instanþei cucâte trei martori pen-tru a-ºi susþine cauza.

“Tribunalul înprima fazã ne-a acor-dat câte trei martori înprima fazã. Din mar-torii lui unul care estejurist prin Deva carenu ºtiu dacã a fost însalã ºi nici nu e membru al asociaþieiori când a fost aceaadunare generalã el aadus trei bodyguarzi înpoartã ºi a intrat doarcine a vrut el. Darprin faptul cã peangajaþi a început sã îiînfometeze ºi sã taiedin programul delucru, i-a bãgat peoameni în datorii cubani scoºi pentru el lacare oamenii plãtescºi acum”, a mai spus

sursa citatã. “Încuviinþeazã

audierea martorilorBrânduºa Ioan, NaghyEmeric ºi Josan Lazãrpentru reclamant ºiUngureanu Ramona,Fer Mirela,Turculeanu Marinpentru pârâtã. Se vacita martorulBrânduºa Ion pentrureclamant la adresaindicatã ºi pune învedere pârâtului sãprezinte martorulUngureanu Ramonanecitatã în vedereaaudierii. Pune învedere reclamantuluiprin reprezentant sãpregãteascã interoga-toriul ºi sã-l prezintegrefierului de ºedinþãîn termen de 48 deore pentru a fi comu-nicat pârâtei. Pune învedere pârâtei prinreprezentant sãpregãteascã interoga-toriul pentru a fiadministrat la ter-menul urmãtor. Puneîn vedere reclamantu-lui sã fie prezent latermenul acordat învederea administrãriiprobei cu interogatori-ul. Ulterior vor fi citaþirestul martorilor”, searatã în soluþiainstanþei. Urmãtorultermen în acest dosara fost fixat de instanþade la Petroºani pentrudata de 6 mai


T rec prinnoroaie pânã

la gleznã pentru aajunge la primastaþie de autobuz.

Este vorba delocuitorii de pe vale aioraºului Aninoasa caremerg cu cizme de cau-ciuc ºi cu papucii buniîn plasã pentru cã ºoferiide microbuze refuzã sãtranziteze acest drumciuruit de gropi ºi plinde noroi. ªoferiimicrobuzelor refuzã sãmeargã pe stradaLibertãþii din Aninoasaîn sus pe vale pe motivcã îºi stricã maºinile.Astfel cetãþenii suntnevoiþi sã treacã prinnoroaie pentru a ajungela prima staþie de auto-buz. Calvarul acestorlocuitori va lua sfârºitpentru cã autoritãþilelocale au demarat procedura de asfaltare.

„Ne-am apucat deasfaltãri pe tronsonul dela primãrie în sus careeste licitat anul trecut,constructorul s-a apucatde treabã, iar sãptãmâ-na aceasta vom încãrcape SEAP urmãtoarele

strãduþe pen-tru licitaþiepentruasflatare capânã întoamnã sãterminãmtoate strã-duþele deasfaltat”, adeclaratNicolaeDunca, primaruloraºului Aninoasa.

Tot la capitolulasflatare, administraþialocalã de la Aninoasa îºidisputã un drum cuConsiliul Judeþean. Estevorba de carosabilulcare duce spre primãrie,drum care este adminis-trat pe jumãtate decãtre instituþiajudeþeanã. Edilii vor sã îlmodernizeze total, întimp ce oficiali de lajudeþ au prins bani doarpentru mici peticiri.

“Pentru jumãtateanoastrã am prins 2,6milioane de lei. ConsiliulJudeþean am înþeles cãa prins 10 miliarde delei. Suma este destul demicã dar ºi un covor de

asfalt în prima fazãmerge ca sã ieºim laliman cu acest drumcare se disputã de atâttimp. Dacã ei îºi faclucrarea pe jumãtatealor de drum, noi pejumãtatea noastrã amprins banii pentru cã înprima fazã sã avem alo-caþi banii pentru drumulprincipal care face legãtura dintre Iscroni ºiAninoasa. Avem fondurile dar aºteptãmca CJH sã aloce banii aºa cum a fostînþelegerea”, a declaratNicolae Dunca, primaruloraºului Aninoasa.

Edilii au în vederemodernizarea tuturorstrãzilor din localitate.


Iuliu Pavel contestã, în instanþã,demiterea de la Asociaþia Pensionarilor

F ostul preºedinte al Asociaþiei Pensio-narilor din municipiul Petroºani se

judecã cu noua echipã de conducere. IuliuPavel l-a acþionat în instanþã pe DanArmulescu, noul preºedinte al asociaþiei.Iuliu Pavel contestã demiterea sa ºi cereinstanþei anularea actului.

Cizme de cauciuc în picioare ºi papucii buni în sacoºã

Condiþii de sat în cel mai greu încercatoraº din Valea Jiului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 aprilie 20158 Sport

„Meciul de vis”,dupã cum zicea Keºerula finalul partidei cuferoezii, a fost de fapt,unul în care se aflãstarea fotbalului româ-nesc: nebulos, incert,

fãrã orizont.Am vãzut, cu 2-3

excepþii, niºte plictisiþide atâta bine, încât au uitat fotbalul cudesãvârºire. De pildã,acest marþafoi numit

Dodel Cristi Tãnase,enerveazã pe toatãlumea de vreo cinciani, dar omul seîncãpãþâneazã sã sejoace cu nervii tuturor.

Am vãzut un meciRomânia-Feroe, cumult sub nivelul deangajament din partidade Liga a V-a, StreiulBaru-Cetate Rãchitova.

ªi acolo jucau amatori,precum cei din Feroe ºi cred cã oselecþionatã a judeþuluiHunedoara de la acestnivel, i-ar fi întrebuinþatserios pe hazlii jucãtoriai lui Puiu Iordãnescu.

Un antrenor care nuare nicio vinã cã are ladispoziþie o gaºcã defrustraþi, de care e

numai gargara ºi vrãjeala. Niºte neica-nimeni, cu zeci demii de euro salarii pelunã, cu valoare pânã lapiciorul broaºtei.

Ne mai trebuie 6 puncte sã ne calificãm, din patrumeciuri pe care le maiavem de jucat. Cum ºi cu cine le luãm?

Henþ cu mâna

Gargarã cu Feroe

Paginã realizatã de Genu TUÞU

C ompetiþiile dehandbal

junioare sunt în plinãdesfãºurare. Astfel,ultimele douã sãptã-mâni din luna martie2015 au însemnatprezenþa la douãturnee importante aechipelor de junioareIII ºi IV a CSSPetroºani.

Astfel, echipa dejunioare IV (12-13 ani) a

bãtut tot ce-a prins înturneul de la Petroºani –mai puþin echipa debãieþi (!?) a C.S.S.Hunedoara –, clasându-se pe primul loc. În plus,fetele lui Daniel Brânzãuau obþinut ºi douã premiispeciale, pentru cel maibun portar, Sara Rus ºigolgeterul turneului,Andreea Târle.

Lotul C.S.S. Petroºania fost urmãtorul: SaraRus, Anamaria Szalasi,Iasmina Cebuc (portari),Iulia Iancu, Delia Iancu,Denisa Surd, GiuliaKovacs, Dalia Câmpean,Andreea Târle, ArianaMatei, Fabiana Golgoþiu,Timea Farago, CosminaDobrescu, Roxana Moþ,Bianca Bârlida, RalucaVânãtoru, GeorgianaAnca, Lorena Negru.

La junioare III (gr.2000-2001), din celepatru partide susþinute laCaracal, petroºenenceleau obþinut douã victorii,pierzând în primul ºiultimul joc, 15-27 cuEnergetic Rm. Vâlcea ºi23-26 cu L.P.S. Slatina,pierzând astfel ºi ºefiaclasamentului.

Camp. Jud. Handbal Jun. IV (gr. 2002-2003)Turneul nr. 3, Petroºani 21 martie 2015CSS Petroºani – CS Vulcan 13-5CSO Cugir – CSS Hunedoara 22-1CSS (b) Hunedoara – CS Vulcan 21-15CSS Petroºani – CSO Cugir 8-5CSS Vulcan – CSS Hunedoara 19-2CSS (b) Hunedoara – CSS Petroºani 11-9CSO Cugir – CSS (b) Hunedoara 9-11CSS Petroºani – CSS Hunedoara 18-3CSO Cugir – CS Vulcan 11-6

Camp. Naþ. Handbal Jun. III (gr. 2000-2001), Grupa FTurneul nr. 5 – 27-29 mar. 2015, CaracalLPS Slatina – CSS Caracal 21-25CSS Petroºani – Ener. Rm. Vâlcea 15-27Viitorul Piteºti – LPS Slatina 12-42CSS Caracal – CSS Petroºani 25-28Viitorul Piteºti – Energetic Rm. Vâlcea 13-41CSS Petroºani – Viitorul Piteºti 35-13Energetic Rm. Vâlcea – CSS Caracal 32-22LPS Slatina – CSS Petroºani 26-23CSS Caracal – Viitorul Piteºti 26-14Energetc Rm. Vâlcea – LPS Slatina 26-21

CLASAMENTEnergetic Rm. Vâlcea 20 16 1 3 569-384 49p.CSS Petroºani 20 15 0 5 467-404 45p.LPS Slatina 20 12 1 7 518-354 37p.CSS Caracal 20 6 0 14 432-488 18p.LPS Viitorul Piteºti 20 0 0 20 246-602 -4p.

Fotbal, Liga a II-a

Sã înceapã circul,volumul 2!

Gata, s-a încheiat „sezonul regulat”al ligii secunde, un campionat care numai intereseazã pe nimeni.

F.C. Voluntari (Seria 1) ºi A.C.S.Recaº (Poli) Timiºoara (Seria a 2-a) auterminat pe locul 1 fãrã nicio emoþie.

Acum, vreme de douã luni (4aprilie – 6 iunie a.c.) vom avea parte deluptele de play-off (primele 6 echipe,zece etape) ºi play-out (ultimele 4echipe, ºase etape), într-o luptã care pecare. Dac-o mai interesa pe cineva... Sãvedem cine are nervii mai tari sã reziste.Din fostele mari echipe de Divizia „A”,Gloria Buzãu, Metalul Reºiþa, C.S.Mioveni ºi Olimpia Satu Mare se aflã în cursa pentru cele douã locuride promovare, locul 1 dupã play-off-uldin fiecare serie.

Sã înceapã circul, sau mai exact, sãcontinue!

Naþional Sebiºa fost fãcutã zob laU.T.A. BD, deºi laun moment datscorul indica 1-1.

F.C.Hunedoara, umbrafostei echipeCorvinul, a fostînvinsã cu 3-1 la

Becicherecu Mic,echipa lui TitiAlexoi fiind opalidã apariþie înaceastã etapã.

Câºtigândderby-ul de clasa-ment cu NaþionalSebiº, U.T.A. BDs-a apropiat la un

singur punct de lider, având mari ºansela promovare.

Fotbal, Liga a III-a, Seria a 4-a

Lider umilit

“Trupele” lui Daniel Brânzãupe douã „fronturi”

Antrenorul DanielBrânzãu (handbal CSSP)

are în „subordine” peste 30 de junioare

cronica vaii jiului nr. 831, joi 2 aprilie 2015

Documents