cronica vaii jiului nr 38, marti 11 ianuarie 2012

Cotidian regional Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro E-mail: [email protected] Telefon: 0374.906.687 12 pagini 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 Anul I Nr. 38

Miercuri, 11 ianuarie 2012

Miron Cozma:

"Nu mai am nimic în Valea Jiului"

L uunnaa aacceeaassttaa sseeîîmmpplliinneesscc 1133 aannii

ddee ccâânndd RRoommâânniiaa ss-aaaaffllaatt îînn pprraagguull ddeezzaassttrruulluuii,, ddeeooaarreecceemmiinneerriiii ddiinn VVaalleeaaJJiiuulluuii,, ccoonndduuººii ddee lliiddeerruull lloorr ssiinnddiiccaall ddeellaa aacceeaa vvrreemmee,, MMiirroonnCCoozzmmaa,, aauu ppoorrnniitthhoottããrrââþþii ccããttrreeBBuuccuurreeººttii.. UUnniiii vvoorrbbeessccddeesspprree aacceeaassttãã uullttiimmããmmiinneerriiaaddãã ccaa ffiiiinndd oouullttiimmãã îînncceerrccaarree ddiissppeerraattãã aa oorrttaacciilloorr ddeeaa ttrrããii mmaaii bbiinnee..

PAGINA A 5-A

Bugetarii detop ai þãrii

L iderii sectorului bugetardin România deþin în

conturi bancare aproape 3 milioane de euro. ªi asta încondiþiile în care majoritateabugetarilor trãiesc din salariuminim pe economie.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

Baraj cu "fãcãturi"la Valea de Peºti

P arcã este o fãcãturã, pentru cã nu estedat ca Barajul de la Valea de Peºti sã

se reabiliteze. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

CNH cu datorii la

bugetele localeA dministraþiile locale din Valea Jiului

au de recuperat sume importante debani de la CNH. Compania nu ºi-a achitattaxele ºi impozitele aferente clãdirilor pecare le deþine în fiecare localitate.

>>>>>> PPAGINAAGINA AA 9-A9-A

Domeniul Schiabildin Parâng,

finalizat în trei ani

I nvestiþia ce se deruleazã înmasivul Parâng prin care

se dezvoltã domeniul schiabildin zonã va dura cel puþin treiani pânã la finalizere.

>>>>>> PPAGINAAGINA A 12-AA 12-A

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 20122 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

7:45 Dragoste dulce-amarã (r) 9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Teleshopping 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV 11:15 În cãutarea fericirii 12:15 Teleshopping 12:30 Stars + Pub 12:35 Teleshopping 13:00 Clipuri 13:15 Sã v-amintiþi Duminica... (r)15:00 Destinul regelui (r) 16:30 Conan aventurierul 17:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Triunghiul iubirii 2 20:15 Destinul regelui 21:45 Copii contra pãrinþi 23:30 Conan aventurierul (r)

6:00 Observator 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:20 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Te pui cu blondele? 21:50 Lale (s) 22:50 Observator 23:45 Un Show Pãcãtos 1:00 Lale (s) (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Serviþi, vã rog! (r) 11:00 Zâmbete într-o pastilã 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Adio, dar rãmân cu tine 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Rãzboiul lui Connors 22:15 Ultima bãtãlie 0:00 CSI: Miami

7:00 Iubiri secrete (r) 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Autoforum 10:30 Cireaºa de pe tort (r) -Redifuzare11:30 Teleshopping 12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Camera de râs 14:00 Teleshopping 14:30 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Iubiri secrete 16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii (r) 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Pentru o lume mai bunã 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Provocarea: Ultimul dis-cipol1:30 Focus (r)

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!e lapalat (s) 11:25 Judecã tu! (r)12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 Teleshopping 15:30 Oameni ca noi (r)16:00 Convieþuiri (r)17:00 Telejurnal 17:30 Prin pãduri ºi munþi,inimi înlãnþuite (s) - Ultimulepisod 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 Dr. House (s) 22:45 Dincolo de celebritate 22:50 Sushi 23:10 Greu de crezut 1:00 Agenþia Psych

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Colectivul de redactie: CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])Genu TUÞU,Genu TUÞU,Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])Ovidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,

Denis RUSDenis RUS

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZU

Marketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercialsau birouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial.

Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

C inci bãrbaþi au fost reþinuþi depoliþiºtii din Petroºani, dupã ce

timp de un an de zile au terorizat, cuacþiunile lor de furt, mai multe per-soane. Ei sunt de Valea Jiului ºiacþionau în grup; o parte dintreb eifurau, iar restul se ocupau sã vândã"marfa".

Totul a fost posibil dupã ce au fostprinºi în urma unei tentative de furtnereuºitã. "În data de 9 ianuarie 2012, înjurul orei 6:50, Poliþia MunicipiuluiPetroºani a fost sesizatã de cãtre o femeiede 72 de ani, din Petroºani, cu privire lafaptul cã un grup de persoane au pãtrunsîn curtea imobilului în care locuieºte ºi auîncercat sã forþeze uºa de acces, însã aufugit fãrã sã sustragã bunuri. La scurttimp de la primirea sesizãrii, poliþiºtii au

identificat grupul de suspecþi, format dinCIPRIAN C., de 36 de ani, din Petrila,LUCIAN V., de 27 de ani, SORIN S., de32 de ani, ALEXANDRU S., de 26 deani ºi ªTEFAN B., de 20 de ani, toþi dinPetroºani. Cei cinci bãrbaþi, în perioadafebruarie 2011-ianuarie 2012, subdiverse participaþii au comis nouã infracþi-uni de furt pe raza Municipiului Petroºani,atât pe timpul nopþii cât ºi pe timpul zilei,cauzând pãrþilor vãtãmate un prejudiciutotal de 13.000 lei", spune AdrianaVoinea, purtãtor de cuvânt al IPJHunedoara.

Patru dintre ei au fost reþinuþi pentru24 de ore de poliþiºti, iar ultimul, care seocupa cu vânzarea bunurilor furate, estecercetat în stare de libertate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Haiduci de Petroºani

Ancheta încazul exploziei

de la MinaUricani este din

ce în ce mai grea

A ncheta în cazul explozieide la Mina Uricani se

dovedeºte a fi mai grea decâts-a crezut iniþial.

Pânã acum, procurorul de caz aaudiat ºi reaudiat martorii, care au avutmãrturii contradictorii în legãturã cuîmprejurãrile în care s-a produsexplozia, iar cercetarea nu este nici pedeparte de final.

"În actuala perioadã, suntem în fazade evaluare ºi analizare a probelor,urmând sã dispunem mãsurile care seimpun. Elemente esenþiale noi, sigur,nu au apãrut, dar ele-mente de conjuncturã vorfi întotdeauna. Multe din-tre ele trebuie verificate ºide aceea este un procesamplu de verificare -reve-rificare a acestor împre-jurãri. Pânã acum, înacest dosar au fost audi-ate în jur de 200 de per-soane, ceea ce pentru osingurã persoanã, careare calitatea de ancheta-tor, este foarte greu", adeclarat Ioan Nicodim,procuror la Parchetul depe lângã TribunalulHunedoara.

Pe parcursulcercetãrilor, anchetatorii

au înaintat ºi o altã ipotezã a cauzeiaccidentului. Aceea cã deflagraþia s-ar fiprodus din cauza unei lãmpi de minã ºinu în urma unui arc electric, aºa cumse presupunea iniþial. De asemenea,pentru a putea reconstitui puzzle-ulevenimentelor, o porþiune a loculuiunde a avut loc explozia, a fostredeschisã. Inspectorii ITM au finalizatancheta proprie în data de 15 iulie,anul trecut, iar pentru avizareacercetãrilor, la Petroºani a venit chiarinspectorul general de stat alInspectoratului Teritorial de Muncã,Dantes Nicolae Bratu. De atunci,dosarul a luat calea Parchetului, locunde se aflã ºi astãzi. "Din probeleadministrate în cauzã, sigur cã se con-tureazã vinovãþii sub aspect penal", amai declarat Nicodim. De altfel, acestaa avansat ºi un termen de cel multdouã luni de finalizare a cercetãrilor.

Accidentul de la EM Uricani a avutloc în data de 5 februarie 2011, cândcinci angajaþi au murit în urma uneiexplozii de metan.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Mircuri, 11 ianuarie 2012 Actualitate 3

L iderii sectoruluibugetar din

România deþin în con-turi bancare aproape 3milioane de euro. ªiasta în condiþiile în caremajoritatea bugetarilortrãiesc din salariuminim pe economie.

Site-ul Econtext a selectatdouãzeci de nume, pe care leconsiderã crema sectorului pu-

blic din þarã, respectiv conducã-torii celor mai influente sec-toare de activitate. Printre ei seregãsesc Blejnar, Morar,Bãsescu, Isãrescu, Blaga, Boc,Oprescu, Koveºi, Morar,Gheþea, Alexandrescu, Plaveti.

(Vezi site http://www.econ-text.ro/dosar--2/analiza/cati-bani-au-in-conturi-bugetarii-de-top-ai-tarii-vezi-cati-bani-au-in-banci-blejnar-morar-basescu-isarescu-blaga-boc-oprescu-kovesi-morar-ghetea-alexan-drescu-plaveti.html)

D ouãzeci pentruRomânia

Cei douãzeci de bugetari detop ai þãrii luaþi în discuþie de jur-naliºtii de la Econtext sunt:Traian Bãsescu (PreºedinteleRomâniei), Emil Boc (Prim-min-istru), Vasile Blaga (PreºedinteSenat), Adrian Piteiu (DirectorRomgaz), Alexandru CãtãlinMacovei (Preºedinte AgenþiaNaþionala de Integritate - ANI),Mugur Isãrescu (GuvernatorBanca Naþionalã a României),Augustin Zegrean (PreºedinteCurtea Constituþionalã), BogdanChiriþoiu (Preºedinte ConsiliulConcurenþei), Cãtãlin Cirstoiu(Manager Spitalul UniversitarBucureºti), Cãtãlin Marinescu(Preºedinte Autoritatea Naþionalãpentru Administrare ºiReglementare în Comunicaþii -ANCOM), Codruþa Koveºi(Procurorul general al României),Constantin Cerbulescu(Preºedinte ProtecþiaConsumatorilor), CristianAlexandrescu (Inspector ºcolargeneral în Bucureºti), Dan IuliusPlaveti (Preºedinte AutoritateaNaþionalã de Reglementare înDomeniul Energiei - ANRE),Daniel Morar (Procuror ºef

DNA), George Maior (DirectorSRI), Mona Lisa Neagoe(Preºedinte Tribunal Bucureºti),Radu Gheþea (Preºedinte CECBank), Sorin Blejnar (PreºedinteANAF), Sorin Oprescu (PrimarulCapitalei).

Cei douãzeci de bugetari auîmpreunã circa 3 milioane deeuro. Suma exactã este2.607.027 de euro.

Din bugetarii selectaþi, jurnaliºtiide la Econtext aratã cã cel maidolofan cont este deþinut de cãtreRadu Gheþea, preºedintele CEC.În total, el are în conturi suma de1.311.485 euro. Adicã jumãtatedin cât au toþi aceºti bugetari.

Dupã el, urmeazã TraianBãsescu, preºedintele þãrii, cupuþin peste 200.000 de euro(204.892 euro). A treia poziþieeste ocupatã de Cãtãlin Cîrstoiu,managerul Spitalului UniversitarBucureºti.

Cîrstoiu are economii în valoare de 189.390 de euro.

La polul opus, trei demnitari nuau nici un ban pus la pãstrare.Este vorba de Codruþa Kovesi,Cristian Alexandrescu ºiConstantin Cerbulescu, în timp cealþi trei au sume de pânã într-omie de euro, fiind preponderentconturi curente.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Bugetarii de top ai þãrii

M iliardarul deetnie romã

Dan Bârcinã a fostreþinut de procuroripentru mãrturie min-cinoasã. Bârcinã areputernice rãdãcini înValea Jiului unde afãcut multe afaceriprofitabile cu statul.

Dan Bârcinã a fost reþin-ut pentru 24 de ore, iar eria fost adus din nou laaudieri, dupã ce a fostacuzat de mãrturie minci-noasã. Procurorii gorjeni l-au audiat mai multe oreîntr-un dosar de ºantaj ºispãlare de bani în care maisunt implicaþi alþi milionaridin judeþul Gorj precumDoru ªerban- zis Habitu, ºiDan Floarea. Deºi este dinGorj, numele lui DanBârcinã se leagã strâns deValea Jiului, unde a avut oserie de afaceri controver-sate. General Trust ºiHermes sunt doar douã din-tre firmele de care numele

acestuia a fost legat.

C ontracte generoase

cu CFRO încrengãturã de firme

ºi multe afaceri extreme deprofitabile cu statul. Aºapoate fi descrisã activitateamiliardarului gorjean

Dan Bârcinã, cel careare rãdãcini bine înfipte înValera Jiului, acolo unde ºi-a desfãºurat o bunã partedin activitatea economicã.

Chiar dacã în ultimaperioadã afacerile luiBârcinã au mai cãzut, unacâte una, la începutul anilor2000 acesta era unul dintrecei mai prosperi afaceriºtidin Valea Jiului ca urmare aafacerilor de tip suveicãderulate mai ales cu statulroman. Unul dintre con-tractele generoase s-a deru-lat cu SNCFR, din care depierdut pare sã fi avut statul,iar de câºtigat doar miliar-darul rom.

La momentul respectiv,rezultatele unui control al

Gãrzii Financiare vorbeaudespre faptul cã instru-mentele de lucru ale aces-tiuia au fost cele cinci soci-etãþi pe care le conduceadirect, sau prin interpuºi,respective SC YOGAROSRL, SC EXOTRAC SA,SC EKATERINA BX SRLdin Gorj, respectiv SCHERMES SA ºi SC GEN-ERAL TRUST SA dinPetroºani. Conform datelorvremii, în doar trei ani celedouã societãþi din Petroºaniau livrat marfã catreSNCFR in valoare de peste29,7 milioane de lei noi.Imediat cum plãtea marfa,SNCFR revindea produsele,culmea la preþuri mai mici,cãtre SCYOGARO SRL. Înfinal, cercul se închidea totla SNCFR care recumpãraprodusele, prin altã firmã aafaceristului.

Ieri dupã amiazã,procurorii au decis sã-lelibereze, însã cu interdicþiade a pãrãsi þara, ºi nu l-aumai prezentat instanþei cupropunere de arestare.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Încrengãturile hunedorene ale miliardarului Bârcinã

S enatorul DanVoiculescu

trage un semnal dealarmã în privinþadiscriminãrii pe criterii etnice acetãþenilor româniîn propria lor þarã.

Într-o scrisoare deschisãadresatã preºedinteluiTraian Bãsescu, sem-naleazã un caz absolutsenzaþional de la SfântuGheorghe, unde niciunuldintre cei 119 funcþionaripublici nu este de naþio-nalitate românã, iar pertotal este 10.000 deromâni sunt discriminaþi.

Redãm integral acesttext:

"Domnule Preºedinte,În cei 7 ani de mandat,

în care aþi fãcut înþelegerioculte cu liderii radicalimaghiari (conform recen-tei declaraþii publice adomnului Laszlo Tokes, în2007, anul suspendãrii,aþi convenit împreunã ostrategie secretã de pro-movare a intereselor par-

tidelor maghiare), nu aþirealizat nimic semnificativpentru românii minoritariîn propria þarã, supuºiunor discriminãri sistema-tice, în special in judeþeleHarghita ºi Covasna. Suntconvins cã, pe lângãsutele de sesizãri primitede la cetãþenii din judeþeleHarghita ºi Covasna, v-aufost furnizate informãrireferitoare la discriminãriºi încãlcarea drepturilorcivile ale persoanelor denaþionalitate românã ºi decãtre Serviciului Românde Informaþii. Înteleg cã,pentru dumneavoastrã,nimic nu se comparã cuplãcerea lecturii transcrieriiunei convorbiri telefonice.Însã, vã amintesc cã, pelângã micile plãceri alevieþii, un preºedinte are ºiobligaþia de a analizaresponsabil toate infor-maþiile furnizate de insti-tuþiile specializate ale sta-tului. Cu toate acestea,obsesia dumneavoastrãpentru numere mari ºivoturi multe v-a determi-nat sã parasiþi câteva zecide mii de români pentru a

obþine susþinerea câtorvasute de mii de maghiari.Acest calcul cinic, care v-aasigurat avantaje elec-torale, i-a condamnat peromâni la izolare, umilinþãºi disperare. Un singurexemplu: conform datelorrecensãmântului din 2002(cele din 2011 nu suntîncã accesibile), din cei61.512 locuitori aimunicipiului SfântuGheorghe, 46.121(74,9%) erau de etniemaghiarã ºi 14.131(22,9%) de etnie românã.În ciuda acestei proporþii,din cei 119 angajaþi ai

Primãriei municipiuluiSfântu Gheorghe, alecãror declaraþii de averepot fi accesate pe site-ulinstituþiei, niciunul nu estede etnie românã! Aceastãsituaþie nu poate fi întâm-plãtoare. Raportul de 119la 0 implicã intenþia evi-dentã de a interzice, pecriterii etnice, accesul la ofuncþie publicã într-o insti-tuþie a statului român.Potrivit prevederilor arti-colului 16 din ConstituþiaRomâniei, "Cetãþenii suntegali în faþa legii ºi aautoritãþilor publice, fãrãprivilegii ºi fãrã discrimi-

nãri... Funcþiile ºi demnitãþile

publice, civile sau militare,pot fi ocupate, în condiþiilelegii, de persoanele care aucetãþenia românã ºi domi-ciliul în þarã." ªi totuºi,dumneavoastrã, domnulepreºedinte, care, conformarticolului 80 din legea fun-damentalã, "vegheaþi larespectarea Constituþiei ºila buna funcþionare aautoritaþilor publice", nu aþifãcut nimic pentru româniidiscriminaþi din SfântuGheorghe. DomnulePreºedinte, aveþi oîntelegere secretã ºi cu pri-

marul din SfântuGheorghe, dupã modelulcelei cu Laszlo Tokes? Sau,pur ºi simplu, 14.131 deromâni sunt prea puþinipentru a vã capta atenþia?

Cu sinceritate,Dan Voiculescu

În legãturã cu situaþia dela Primãria SfântuGheorghe, senatorul DanVoiculescu susþine cã asesizat mai multe instituþiiale statutului român:Ministerul Public, MinisterulAdministraþiei ºi Internelorºi Consiliul Naþional pentruCombaterea Discriminãrii.


Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 20124 Actualitate

P rimarul municipiu-lui Vulcan,

Gheorghe Ile, a convocato nouã ºedinþã extraordi-narã de consiliu local,pentru data de 12 ian-uarie. Dacã opoziþia nuse va prezenta nici deaceastã datã, edilul arputea demara demer-surile pentru dizolvareaconsiliului.

Vine sau nu vine opoziþiade aceastã datã, la ºedinþaextraordinarã de consiliu localconvocatã de primarulVulcanului Gheorghe Ile? Ileare nevoie de girul consilieri-lor locali pentru banii pe carei-a alocat, prin dispoziþie deprimar la finele anului trecut,când Vulcanul a fost la un pasde a pierde 3,7 milioane delei, dupã ce consilieiri USL ºicel al PRM au lipsit. Dacã ºide aceastã datã vor absenta,primarul din Vulcan ar puteademara procedura dedizolvare a Consiliului Local."Am convocat ºedinþa pentrudata de 12 ianuarie.

Deocamdatã nu ºtiu ce voiface. Sã vedem ce se vaîntâmpla la ºedinþã", adeclarat primarul GheorgheIle.

N u au venit laºedinþã

Reamintim cã la finele anu-lui trecut municipiul Vulcan afost la un pas de a pierde 3,7milioane de lei pe mânaaleºilor locali de la USL ºiPRM, care au boicotat ºedinþade îndatã convocatã de pri-marul Gheorghe Ile. Sumarespectivã era alocatã de labugetul de stat, iar banii eraudestinaþi persoanelor cu hand-

icap,pentru plata ajutorului deîncãlzire, pentru sãnãtate,pentru învãþãmânt, pentruanveloparea blocurilor, pre-cum ºi pentru subvenþiile pen-tru comunitatea romilor.Tocmai pentru ca aceºti banisã nu se piardã, primarulGheorghe Ile a decis sã facãrectificarea bugetarã prin dis-poziþie de primar.

C ondiþii dedizolvare

a consiliului

Conform legii, consiliullocal se dizolvã de drept încazul în care acesta nu seîntruneºte timp de 2 luni con-secutive; în cazul în care nu aadoptat în 3 ºedinþe ordinareconsecutive nicio hotãrâri, oriîn situaþia în care numãrulconsilierilor locali se reducesub jumãtate plus unu ºi nu sepoate completa prinsupleanþi. De asemenea, con-siliul local poate fi dizolvatprin referendum local, care seorganizeazã ca urmare acererii adresate în acest sensprefectului de cel puþin 25%din numãrul cetãþenilor cudrept de vot înscriºi pe listeleelectorale ale unitãþii adminis-trativ-teritoriale.


Fãrã trenuri de persoane între

Simeria ºi HunedoaraV eºti proaste la început de an.

CFR vrea sã închidã secþia decirculaþie Simeria - Hunedoarapentru cã aduce mari pierderi.

În 2012, CFR Cãlãtori continuã procesul derestructurare, care are drept scop reducereacheltuielilor ºi trecerea pe profit. Conform pro-gramului anunþat ºi transmis sindicatelor fero-viare printr-o notificare, în cadrul procesului dereorganizare structuralã a actualelor Regionale ºia centrelor comerciale, numãrul salariaþilor va firedus cu 1.050 la CFR Cãlãtori ºi 93 de per-soane la companiile Voiaj CFR ºi CFR Gevaro.Salariaþii care vor pleca din system. Pe de altãparte, CFR Cãlãtori intenþioneazã sã închidã 23de secþii de circulaþie, care înregistreazã cel maimare cost de pasager/kilometru. Una dintresecþiile ce urmeazã sã fie închisã este Simeria -Hunedoara, respective o rutã ce se întinde pe odistanþã de 16 km. (Car(Carmen men COSMAN)COSMAN)

C onsiliul JudeþeanHunedoara are

intenþia de a contractaun credit pentru a fina-liza proiectele aflate înderulare.

Instituþia judeþeanã va împru-muta 66,44 milioane lei de pepiaþa internã de capital cu scopulde a finaliza mai multe proiectede investiþii din domeniul infra-structurii de drumuri judeþene,potrivit unei hotãrâri adoptateluni de cãtre consilierii judeþeni.

Împrumutul va fi contractat peo perioadã de 20 de ani.Urmãtorul pas pentru con-tractarea creditului este

desemnarea unitãþii financiar-bancare. Acest lucru se va realizaprin intermediul sistemului elec-tronic de licitaþii.

"Am încercat sã gãsimaceastã soluþie - de a lua unîmprumut, pentru cã dorim sãfinalizãm investiþiile pe care leavem în derulare la drumurilejudeþene", a declarat preºedinteleCJ Hunedoara, Mircea Moloþ.

Preºedintele ConsiliuluiJudeþean a explicat cã din baniice vor fi împrumutaþi se vorderula ºi definitiva zece proiectede investiþii la reþeaua de drumurijudeþene, programate pentruacest an.

În context, preºedintele CJ

Hunedoara a arãtat cã în acestan sumele primite de la bugetulde stat pentru reparaþii ºiîntreþinerea drumurilor judeþenesunt de 16 milioane lei, ceea ceînseamnã o scãdere de 33 %,comparativ fondurile de care s-abeneficiat anul trecut.

Judeþul Hunedoara deþine ceamai mare reþea de drumurijudeþene din þarã, lungimea totalãa acestora fiind de 1.415 kilo-metri. Conform datelor oficiale,pânã acum au fost modernizaþi715 kilometri de drumurijudeþene, 494 kilometri suntpietruiþi, iar restul 206 kilometrisunt drumuri de pãmânt.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

CJ Hunedoara ia credit pentru drumuri

O nouã încercare în CL Vulcan

Români discriminaþi în propria þarã

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012 Actualitate 5

L una aceasta seîmplinesc 13 ani de

când România s-a aflat înpragul dezastrului, deoareceminerii din Valea Jiului,conduºi de liderul lor sindi-cal de la acea vreme, MironCozma, au pornit hotãrâþicãtre Bucureºti. Unii vorbescdespre aceastã ultimã mine-riadã ca fiind o ultimã încer-care disperatã a ortacilor dea trãi mai bine.

Alþii, printre care ºi MironCozma, susþin cã, de fapt, s-apregãtit o nouã loviturã destat, coordonatã de actualulpreºedinte Traian Bãsescu (laacea vreme ministru alTransporturilor - n.r.) ºi de fos-tul preºedinte al României,Emil Constantinescu.

Miron Cozma a vorbit pen-tru "Cronica Vãii Jiului" despreprocesele sale, anii lungi dedetenþie în care era sã fieasasinat de mai multe ori, darºi de planurile sale de viitor.Totuºi, "Luceafãrul huilei" ne-amãrturisit cã o parte din inimasa va rãmâne veºnic în ValeaJiului, alãturi de ortaci.

"Din punctul meu de vedere,chiar dacã aparent e subiectiv,mi-a dat curajul de a mergemai departe o anumitã

recunoaºtere moralã cã eu amfost închis abuziv. În anul2006, a venit la mine liderulde sindicat al elveþienilor, caremi-a înaintat o cartã în carescria cã toate sindicatele de pepãmânt sunt alãturi de mine ºicã eu am fost judecat ºi închisabuziv. Asta mi-a mai dat putere, mi-a arãtat cã nu amfost eu nebun. Aceastãrecunoaºtere moralã cã amfost condamnat abuziv este ceamai importantã decizie pe care

ºi-ar dori-o un om", a declaratMiron Cozma.

"Au cãutat pânã ºi închiloþii primei

mele neveste"Fostul lider al minerilor mai

spune cã actuala viaþã a lide-rilor de sindicat atât din ValeaJiului, cât ºi din alte regiuni aleþãrii, îl lasã fãrã cuvinte.

"Eu mi-am pãstrat atât dem-nitatea, cât ºi principiile.Rãmân stupefiat sã constat cãmarii lideri de sindicat, atât dinValea Jiului, cât ºi din altepãrþi, au averi mari, maºiniscumpe, cabane peste cabaneºi nimeni nu le face nimic. Pemine m-au arestat în 10 ia-nuarie 1997 ºi mi-au dat dru-mul peste un an ºi jumãtate,timp în care au cãutat în toate

actele sã vadã dacã am furat.Au cãutat pânã ºi în chiloþiiprimei mele neveste, numai sã-mi gãseascã ceva ºi nu augãsit. Eu am trãit toatã viaþamea numai cu salariul, nu amfurat. ªi s-a vãzut asta… ceicare au venit dupã mine aufurat, cum e Savu, care a ºifost condamnat. Uitã-te laCondescu, pe care eu l-amfãcut lider sindical, cã acum enabab. Uitã-te la Serafinceanucâþi bani are, iar eu i-am

cumpãrat blugi la vremeaaceea. Pe Alin Simota l-amcrescut ca pe copilul meu, iarfãcea afaceri dubioase înnumele meu, în timp ce eueram în puºcãrie", susþine fos-tul lider sindical.

B ãsescu îºi asumãmineriadele, "la

una micã"Miron Cozma a mai vorbit ºi

despre tentativele de asasinatasupra lui, din cauzã cã ºi înînchisoare ºi-a fãcut sindicat.

"Nu aº dori nimãnui sãtreacã prin ce am trecut eu câtam fost la puºcãrie. M-auînchis la carcerã ºi din douã îndouã zile veneau ºi-mi spuneaucã au ordin sã mã termine.Ciontu a fost omorât medical,în spital. Dar mie nu aveau

cum sã-mi facã injecþii sau sã-mi dea pastile. Altã datã auvrut sã facã în aºa fel încât sãîmi explodeze un televizor înfaþã. Dar ºi la puºcãrie am fostales ºeful deþinuþilor pe toatãþara. Mi-au cerut sã renunþ laasta, ameninþându-mã, iar eule-am spus cã mã pot arunca ºiîn junglã. În trei luni le învãþlimba ºi îmi fac ºi sindicatacolo", spune Cozma râzând,precizând cã "reforma înpuºcãrii tot eu am fãcut-o, nuMonica Macovei".

Mai mult, fostul lider alminerilor vorbeºte despre oînregistrare audio în careTraian Bãsescu ar susþine cã eleste unul dintre vinovaþii pen-tru mineriada din 1999: "Loiºare o înregistrare cu Bãsescu laCheile Buþii, la o beþie, cândBãsescu a spus cã nu MironCozma ºi minerii au fost ceicare au comandat mineriada,ci el ºi Constantinescu, ca sãdemonstreze Fondului MonetarInternaþional ºi BãnciiMondiale cã dacã nu primeaubani în 99, aduceau mineriipeste ei".

P rivatizareaminelor, o comoarã

pentru bãieþii deºtepþiDe asemenea, Cozma mai

susþine cã închiderea mineloreste doar o modalitate de a dasubunitãþile miniere viabileunor investitori la preþuri denimic. "Este clar cã existã unprogram de privatizare aminelor, care are în vedere înprimul rând exterminareasocialã, prin datul oamenilor

afarã. În primul rând se dauoameni afarã ºi dupã aceea se"închid" minele. Eu am vãzutmine închise în Anglia ºiGermania, dar la noi nu estenicio minã închisã. Dâlja, deexemplu, are huilã pentru 236de ani de acum încolo. De ceau declarat-o închisã? Ca sã fievândute bogãþiile naturale pecosturi minime. Cãrþile pentruînchiderea minelor din ValeaJiului sunt fãcute de ani dezile", spune Miron Cozma.

Întrebat dacã arvrea sã se sta-

bileascã din nou înValea Jiului, MironCozma spune cã aici numai are nimic.

"E greu de spus dacã m-aºstabili în Valea Jiului. Nu maiam nimic acolo. Nu am nici unmetru de pãmânt, nici casã,numai pe fraþii mei ºi mormân-tul pãrinþilor, atât. Eu suntcãsãtorit cu distinsa mea soþie,Marinela Niþu Cozma, care areun apartament în Bucureºti.Anul acesta mi se ridicãrestricþia de a intra în Bucureºtiºi voi sta la ea. Pânã atunciînsã sunt un haiduc. Am fost lamare, la consulul onorific alLibanului, iar acum sunt la oprietenã, într-o pensiune dinTimiºoara. Dar sã ºtiþi cãoamenii din Valea Jiului voravea mereu consideraþia meaºi o parte din inima mea va fitotdeauna acolo, pentru ei", aîncheiat Miron Cozma.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Miron Cozma:"Nu mai am nimic în Valea Jiului"

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Î n vreme de sãrãcie pro-fundã, aºa cum este ºi Valea

Jiului, copiii ºi vârstnicii suntcei mai expuºi. Dacã la copiiexistã doza de inconºtienþã careîi protejeazã psihic, la cei învârstã, singuri, suferinzi, dramacapãtã o dimensiune care îipoate omorî. Un apus al vieþii înumilinþã ºi mizerie… Ca urmarea crizei, a slãbiciunilor pentruoameni, dar ºi pentru satisfac-erea orgoliului politic - care estede bine în acest caz -, în ValeaJiului a luat fiinþã primulparteneriat public- privat.

În Valea Jiului, pe lângã singurainstituþie care gãzduieºte ºi îngrijeºtevârstnici cu probleme de la Petrila-Lonea, în anul 2005, PNL a susþinutînfiinþarea Asociaþia MisionarãUmanitarã " Glasul Penticostalilor"Lupeni, care acorda servicii private deasistenþã socialã. Atunci, la inaugurare,au participat liberali miniºtri, parlamen-tari, directori de direcþii, conducereajudeþeanã, directori ºi politicieni dinValea Jiului (vezi foto).

Asociaþia a gãzduit ºi îngrijit per-soane în vârstã, cu handicap, cãrora leacorda masã, casã, îngrijiri medicale,consiliere… Doar cã bugetul nu a maifost suficient o datã cu accentuareasãrãciei ºi ca urmare trebuiau gãsitesoluþii.

În sinceritatea sa dezarmantã uneori,preºedintele Consiliului JudeþeanHunedoara, Mircea Ioan Moloþ, arecunoscut public faptul cã instituþia pecare o conduce îºi implementeazãproiectele de investiþii cu firme de casã,adicã cele din judeþ ºi sunt preferatecele conduse de liberali. În cazulAsociaþiei Misionarã Umanitarã "GlasulPenticostalilor" Lupeni, interesul estedublu: nu poþi lãsa aceºti oameni, cubunã ºtiinþã sã trãiascã precum câinii,apoi este vorba mândria "lucrului tãu".

Ca urmare, în ºedinþa CJH de luni,s-a aprobat Convenþia de colaboraredintre Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia CopiluluiHunedoara ºi Asociaþia MisionarãUmanitarã " Glasul Penticostalilor"Lupeni.

Î n Valea Jiului, persoanecu probleme fãrã numãr

În raportul comisiei de specialitate seprecizeazã: "In contextul actualei crizeeconomice, cea mai acutã problemãsocialã a zonei Vãii Jiului o reprezintãlipsa locurilor de muncã. Aceastagenereazã o serie de efecte sociale ne-gative, astfel cã numãrul persoaneloradulte aflate în dificultate este conside-

rabil mai mare decât în restul judeþuluiHunedoara. Pentru a veni în întâm-pinarea nevoilor persoanelor adulteaflate în dificultate, cum ar fi: persoanecu dizabilitãþi, persoane vârstnice, per-soane singure etc., apreciem ca fiindfoarte importantã dezvoltarea ºi diversi-ficarea serviciilor sociale oferite acestorcategorii de persoane ºi prin consoli-darea parteneriatului public - privat, înfurnizarea de servicii sociale acreditatedestinate adultului aflat în dificultate".

Astfel s-a trecut la înfiinþareaLocuinþelor Protejate pentru Vârstnici"O ºansã realã".

"Locuinþa protejatã este un serviciusocial specializat, prin care adulþiloraflaþi în dificultate li se acordã suportpentru o viaþã independentã în comuni-tate prin oferirea unui spaþiu locativ,precum ºi a asistenþei sociale în vederea asigurãrii condiþiilor minime deexistenþã ºi a autonomiei sociale.

În domeniul protecþiei persoaneloradulte (persoane singure, persoane

vârstnice, etc.), Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiHunedoara asigurã sprijin aceastor ca-tegorii de persoane aflate în nevoieprin consiliere ºi acordarea unor serviciiadecvate, în vederea refacerii ºi dezvol-tarii capacitãþilor individuale ºi familialepentru a depãºi situaþiile dificile în carese aflã prin acordarea de suport finan-ciar, material ºi juridic, în condiþiilelegii, iar atunci când este cazul, oferãposibilitatea de a beneficia de serviciirezidenþiale, în vederea menþinerii sauîmbunãtãþirii stãrii de sãnãtate a acestora" - spune Mircea Ioan Moloþ,preºedintele CJH.

Convenþia stabileºte atribuþiile fiecãreipãrþi, respectiv DGASPC asigurã salariile personalului calificat,monitorizeazã activitatea, indrumã per-sonalul ºi interneazã persoanele pro-puse. Asociaþia Misionarã Umanitarãpune la dispoziþie spaþiul, asigurã hrana,medicaþia, costurile de întreþinere aleLocuinþelor Protejate, rãspunde demodul de acordare a acestor servicii.

Parteneriatul privat-public are valabilitate de un an, respectiv pânã la31 decembrie 2012.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Þ i s-a greºitnumele de

cãtre angajator îndatele comunicatela diverse case deasigurãri sociale,pensii, sãnãtateetc.? Adicã aparica fiind… trei persoane? Îþi vei rupe opin-cile umblând sãdovedeºti cine esti.

Mare a fost supãrareala trecul recensãmânt alpopulaþiei, cât li s-acerut oamenilor sã-ºideclare ºi codul numericpersonal. În realitate s-aconstat cã într-adevãrexistã situaþii care tre-buie clarificate. Adicã unsingur om apare cu con-tribuþiile care trebuiaucomunicate de firmeleangajatoare - somaj,pensii, sãnãtate - pediverse nume, dar cuacelaºi cod numeric per-sonal. Din neatenþienumele a fost scrisgreºit de comunicatorde cãteva ori în câþivaani.

Doar înPetroºaniam întâlnitcâteva per-soane carenu se potpensionapentru cã laverificare s-aconstatat cãomul încauzã poatefi oricare dintre cele 2-3-4 persoane careapar cu acelaºi codnumeric personal.

De exempluBãrbulescu Ioan, apareîn datele Casei dePensii, ba Bãrulescu

Nelu, ba Bãrbulescu Ion,ba Bãrulescu Ioan...

Toate, greºeli dinneatenþie, grabã sauobiºnuinþã a celui/ceacare a întocmit docu-mentele, de la firma saufirmele pe unde a lucratBãrbulescu.

Pentru "erori umane",cum elegant le numesccei de la CasaJudeþeanã de PensiiHunedoara, este nevoiesã se facã dovada cineeste de fapt. O datã -Casa de Pensii trebuiesã caute ºi sã notificeexact, luna, firma ºinumele, la fiecare dintreaceste poziþii greºite.

Apoi, cu aceste cons-tatãri persoana al cãruinume a fost greºit tre-buie sã meargã lafiecare din firmele lacare a lucrat ºi sã"culeagã" declaraþii recti-ficative, cu notele

explicative aferente, încare sã motivezegreºeala. Cu toate aces-tea ºi cu buletinul înmânã, plus o copie,persoana în cauzã tre-buie sã se prezinte laCasa Judeþeanã dePensii.

Dacã omul arenorocul sã fi greºit doarultima firmã la care încãlucreazã, s-a scos. Scapãuºor, pentru cã poate finotificatã direct de Casade Pensii. Alfel, belea!Umblã de-ºi rupe opin-cile. Iar în cazul în carefirma nu mai existã, celîn cauzã trebuie facã pe

detectivul: sã aflelichidatorulrespectivei soci-etãþi ºi fireºte sã-l gãseascãpersonal. Dacãºi acela s-amutat prin altezone trebuie sãafle unde estearhiva respec-tivei firme ºicine rãspunde

de ea.

Deci, grijã mare laangajaþii care comunicãdatele cãtre diverse casede asigurãri sociale saude sãnãtate.

IleanaIleanaFIRÞULESCU FIRÞULESCU

P arcã este o fãcã-turã, pentru cã

nu este dat ca Barajulde la Valea de Peºtisã se reabiliteze. Depeste 7 ani se totîncearcã începerealucrãrilor de reparaþiisau cel puþin a celorstringente, care numai suportã amânare,dar mereu se întâm-plã ceva.

Anul trecut în lunaaugust, la licitaþia de laApele Române Craiovanu s-a prezentat nimeni,la cea de-a doua, care s-aþinut în data de 20octombrie, au venit douãfirme mari,Hidroconstrucþia ºiApasco din Prahova, careacum se contestã una pecealaltã. Tocmai când seaºtepta ca anul 2011 sãfie încheiat cu o vestebunã, iatã cã nu a fostaºa.

"În luna decembrie s-aales câºtigãtorul licitaþiei ºi

anume, este vorba de unconstructor din Ploieºti,Apasco Mãneciu. În acesttimp, cei de laHidroconstrucþie, al doileaconstructor care a partici-pat la licitaþie, a contestat,iar acum rezultatul se aflãîn faza de contestaþie laCNSC Bucureºti.Reabilitarea acestui barajse încearcã din anul2004", ne-a declaratSorin Corici, ºef Sistemul

Hidrotehnic Petroºani -Apele Române.

Pânã când ConsiliulNaþional de Soluþionare aContestaþiilor va da unverdict cãtre firma care aînaintat contestaþia,respectiv Hidroconstrcþia,va dura ceva vreme, timpîn care proiectul batepasul pe loc, încã înaintede a începe. Pânã acum,aici s-au fãcut puþinereparaþii, deºi construcþia

are o vechime de aproape40 de ani. Specialiºtii dela Apele Române, caresunt administratorii, auafirmat cã acestea seimpun, mai ales când vinevorba de siguranþa baraju-lui ca ºi construcþiefuncþionalã. Efectuareaunor reabilitãri mãcar încasa vanelor din baraj,devine o prioritate.

Valoarea lucrãrilor carevizeazã acest obiectiv costã

în jur de 3 milioane deeuro ºi fac parte dintr-unplan care prevede recon-strucþia a 7 obiective dinþarã, în valoare totalã de33 de milioane de euro.Barajul Valea de Peºti esteun obiectiv strategic pentruValea Jiului ºi are capaci-tatea de a alimenta cu apãpotabilã localitãþile Uricani,Lupeni, Vulcan ºi chiarAninoasa ºi o parte dinPetroºani. A fost construitpe râul Valea de Peºti întreanii 1967 - 1973 ºi are oînãlþime de 56 de metri,ceea ce-l situeazã pe locul35 între cele 246 de bara-je din România. LaculValea de Peºti este un lacde acumulare care are unvolum de 4,5 milioane demetri cubi de apã, osuprafaþã de 31 hectare,adâncimea maximã de 53m, o lungime de 2,5 km ºise aflã la altitudinea de830 m. Din anul 1973 de când s-a dat în folosinþã, barajul nu s-agolit niciodatã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

A proximativ 30 dehunedoreni au primti

asistenþã juridicã de laAvocatul Poporului, insti-tuþie ai cãrei reprezen-tanþi au venit la noi înjudeþ. Ca atare, în aceastãlunã se vor întoarce.

Reprezentanþii BirouluiTeritorial Alba Iulia a InstituþieiAvocatul Poporului vin din nou înjudeþul Hunedoara, pentru a acor-da asistenþã juridicã celor intere-saþi.

Aceºtia vor fi prezenþi la sediulPrefecturii Hunedoara joi, 19 ian-uarie, începând cu orele 10.00. Înluna decembrie, aproximativ 30

de persoane au beneficiat de asis-tenþã juridicã gratuitã din parteaBiroului Teritorial Alba Iulia aInstituþiei Avocatul Poporului, careurmare a demersurilor conduceriiPrefecturii Hunedoara, care auavut ca scop apropierea instituþi-ilor statului de cetãþeni.

Menirea Avocatului Poporului,prevãzutã de art. 58 alin. (1) dinConstituþie, este aceea de apãrare a drepturilor ºi libertãþilorpersoanelor fizice, menire detaliatã prin Legea nr.35/1997privind organizarea ºi funcþionareainstituþiei Avocatul Poporului,republicatã, ºi Regulamentul deorganizare ºi funcþionare a insti-tuþiei Avocatul Poporului, republicat.


Vai de omul cu trei-patru numeºi un cod numeric personal!

Servicii sociale pentru adulþii aflaþi în dificultate

Singurul parteneriat public-privat din Valea Jiului

Avocatul Poporuluise întoarce în judeþul Hunedoara

Baraj cu "fãcãturi"la Valea de Peºti


N u mai puþin de 902 infecþiiacute respiratorii, din care

343 pneumoni, au fost înregis-trate în prima sãptãmânã a luniianuarie din 2012, iar medicii despecialitate trag un semnal dealarmã în condiþiile în careMinisterul Sãnãtãþii a sistat vac-cinarea antigripalã sezonierã peo perioada de pânã la 10 zile.

Potrivit directorului executival DSP Hunedoara, Dumitraªtefan, pânã la aceasta orã nus-a înregistrat niciun caz degripã pe teritoriul judeþuluiHunedoara.

“Vaccinarea antigripalã apopulaþiei în judeþul Hunedoaraa început la sfârºitul lunii noiem-brie când s-au primit 6.000 de

doze de vaccin gripal.Pânã la aceastã orã, în

judeþul Hunedoara, s-au raportatca vaccinate 9.705 persoane ºinu a fost raportat niciun caz deefect secundar la vaccinul anti-gripal", declarã Dumitra ªtefan.

Ministerul Sãnãtãþii a achizi-þionat la sfârºitul anului 2011 unnumãr de 745.400 doze de vac-

cin gripal, de la InstitutulNaþional de CercetareDezvoltare Cantacuzino, care aufost repartizate Direcþiilor deSãnãtate Publica din þarã.Repartiþia pentru judeþulHunedoara este de 11.850doze vaccín antigripal din cele46.764 de doze solicitate decãtre DSP Hunedoara.

Ministerului Sãnãtãþii a dispussistarea vaccinãrii antigripalesezoniere pe o perioada de 7 -10 zile, iar reluarea vaccinãriiantigripale pe teritoriulRomâniei se va face dupã ce sevor primi rezultatele analizelorpentru vaccinul antigripal. S-aobservat o scãdere a concen-traþiei tulpinii B din vaccinul gri-pal sezonier ceea ce ar putea sãducã la scãderea protecþieiorganismului uman împotrivaîmbolnãvirii cu virus gripal de tip B.

Ministerul Sãnãtãþii reco-mandã populaþiei ca, în aceastãperioadã cu fluctuaþii frecventede temperaturã, sã asculte sfatul

medicilor ºi sã respecte regulilede igienã pentru evitarea îmbol-nãvirilor.

Mãsurile de igienã personalã,precum spãlarea cu apã ºisãpun a mâinilor, folosirea batis-telor pentru strãnut sau tusesunt esenþiale pentru prevenireaîmbolnãvirilor prin afecþiuni res-piratorii, ºi in special prin gripã.

Respectarea unui regim deviaþã sãnãtos - alimentaþiebogatã în proteine, legume ºifructe, odihnã ºi miºcare (merspe jos, cu bicicleta, patinaj,sporturi diverse) este esenþialpentru menþinerea unui corpsãnãtos.

De asemenea, persoanelevârstnice, în special cele cuafecþiuni cronice cardiace ºi res-piratorii, este bine sã evitedeplasãrile ºi frecventarealocurilor aglomerate carecreeazã premisele îmbolnãviriisau a apariþiei complicaþiilorafecþiunilor existente.


"E xistã risculînchiderii unor

module SMURD înjudeþul Hunedoara,dacã guvernul nu se vaimplica, întrucât para-medicii hunedorenisunt singurii din þarãcare sunt plãtiþi deautoritãþile locale",spune PetruMãrginean, preºedin-tele Asociaþiei Salvital.

Riscul închiderii, amintit decãtre Petru Mãrginean ºi într-oscrisoare adresatã autoritãþilorde la centru, este posibil dincauza datoriilor ce depãºesc cuuºurinþã 12 miliarde de leivechi. În acest caz, datorniculcel mai mare este Primãriamunicipiului Lupeni, care arede achitat aproape 5 miliardede lei vechi, încã din anul2007. Asta, în timp ce înStraja, staþiune montanã ce

aparþine de Lupeni, aproapezilnic paramedicii de laSMURD participã la intervenþii.

Petru Mãrginean spune cãnu mai ºtie la cine sã apelezepentru ca Lupeniul sã-ºi achitedatoriile ºi cã la urmãtoareadunare generalã va retrage rãiplatnicii din asociaþie.

"Datoria Primãriei Lupenicãtre noi este mare ºi gravã.Este gravã pentru cã Lupeniuleste primul pe lista datornicilorcãtre noi, au 494.614 leirestanþã la noi din anul 2007.Nu au plãtit nici cotizaþia cãtreasociaþie, nico ambulanþa, ce sãmai vorbim de salariile para-medicilor. Am avut un procescu ei pe care l-am pierdut, nici

eu nu ºtiu ce sã mai cred.Primarii din Vulcan ºi Uricanisunt nemulþumiþi cã au plãþile lazi ºi cã maºina SMURD mergela Straja. Eu cred cã aici, pelângã faptul cã nu au bani, estemai degrabã lipsã de bun simþ",a declarat Petru Mãrginean.

La rândul lui, Gheorghe Ile,primarul municipiului Vulcan,ºi-a expus public supãrarea:"Chiar astãzi m-am certat cu ei(paramedicii - n.r.). Pãi ei au ointervenþie la Vulcan la care nupot sã ajungã, pentru cã sunt laºapte intervenþii în Straja. Ceeste asta?! Cetãþenii Vulcanuluiplãtesc pentru ca paramediciisã meargã la Lupeni? La noidacã se întâmplã ceva, nu vin.

Le-am spus cã dacã mai facasta, sã se ducã la Deva, sã-iplãteascã Deva, cã eu nu maidau un ban", a declarat, indig-nat, Gheorghe Ile.

George Resiga, ºefulSalvamont Lupeni, susþine celedeclarate de Ile ºi Mãrginean."Eu pot sã spun dar atât: din50 de intervenþii într-operioadã de o lunã, la mai multde zece a venit SMURD-ul.

Din pãcate, noi, cei de laSalvamont, nu putem facetransportul turiºtilor rãniþi,fiindcã nu avem un automobilautorizat pentru asta.

Dar zilele trecute a trebuitnoi sã aducem rãnitul la cei dela SMURD, cã bieþii paramedici

nu aveau cauciucuri de iarnã ºinu au putut urca, plus cã a fostºi foarte aglomerat", spuneGeorge Resiga.

Însã, din punctul lui devedere, Cornel Resmeriþã, pri-marul municipiului Lupeni,susþine cã nu are nicio datoriecãtre Salvital, considerând cã elare contractul reziliat de maibine de doi ani.

"Cãtre SMURD nu avemnicio datorie. Le-am spus cã,din punctul meu de vedere, deacum doi ani nu mai am con-tract cu ei.

Dacã ar fi bani, aº plãti ce ledatorez. Dar dacã eu nu ambani ºi acum am primit doardouã miliarde de la ConsiliulJudeþean Hunedoara, eu deunde naiba sã le dau?

Oamenii aceºtia au dreptate,dar dacã eu nu am sã le dau,ce sã fac? Le-aº da bani ºi dinbuzunar dacã aº avea, dar niciacolo nu dispun de resursefinanciare", a declarat CornelResmeriþã.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssãã ffiiee

ccuunnoossccuuttãã??

VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??

VVrreeii ssãã-þþii ggããsseeººttii ccoollaabboorraattoorrii

sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??

VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem partenerii pe care îi cauþi!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1 Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail: [email protected]

Cronica Vãii JiuluiA nul acesta, dacã

MinisterulSãnãtãþii îºi va da acordul, SpitalulMunicipal Vulcan(SMV) va avea din nousecþie de ATI ºiChirurgie, dotatã cuaparaturã, dar ºi cumedici care abiaaºteaptã sã-ºi reia pro-fesia pentru care s-aupregãtit.

"Anul acesta avem înplan dotarea cu aparaturã,modernizarea ºi punerea înfuncþiunea a unui nou bloc

operator. Aºteptãm de laMinisterul Sãnãtãþii sã-ºidea acordul cu privire laredeschiderea secþieiChirurgie ºi ATI. Pânãatunci însã trebuie sã þinemºi de medici, sã nu plece",a declarat MarianaMateescu, managerul SMV.

Aceasta mai spune cã înplanul de anul acesta esteinclusã ºi amenajareamorgii, dar ºi a reþelei deapã caldã.

"În perioada imediaturmãtoare vom înaintaMinisterului Sãnãtãþii ºi unplan de reparaþii privindmorga, dar ºi reþeaua de

apã caldã care trebuie refã-cutã. Este vorba de câtevamiliarde de lei vechi bune,dar mare parte vor veni dela ministerul de resort, iar

altã parte de la ConsiliulLocal Vulcan", mai spuneMariana Mateescu.

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

Debut de an cu rãcealã ºi gripã

Peste 900 de viroze înregistrateîn Hunedoara

Secþia de Chirurgie de la Vulcan se va redeschide

Modulele SMURD Hunedoara, în comã profundã


A dministraþiile locale din ValeaJiului au de recuperat sume

importante de bani de la CNH.Compania nu si-a achitat taxele siimpozitele aferente cladirilor pe carele detine in fiecare localitate.

Reprezentanþii CNH spun cãîntârzierile la plata taxelor ºi impozitelorse datoreazã neacordãrii subvenþiei.

" Nu am reuºit sã plãtim taxele ºiimpozitele aferente semestrului 4 nepla-ta vine în urma neacordãrii subvenþiei.Compania a trebuitr sã asigure ºifuncþionarea minelor neviabile în acestcaz ", au declarat oficialii CNH.

Nici reprezentanþii administraþiilorlocale ºi nici cei ai Companiei nu cunosc

valoarea exactã a restanþelor. Dinmoment ce Compania nu îºi achitãdãrile cãtre bugetele locale în termenelestabilite de lege, aceasteia i se vor percepe majorãri.

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICI

CNH cu datorii labugetele locale

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parterTel: 0254-560 987

Vulcan: B-dul M.Viteazu Bl. 17, parterTel: 0254-570 430

Email: [email protected]

P lanurile adminis-traþiei publice

locale de la Petroºanipentru anul 2012 suntestrem de ambiþioase.Potrivit primaruluiTiberiu Iacob Ridzitoate investiþiiledemarate vor continua,iar marea provocareeste aceea de a trans-forma municipiulPetroºani într-o sta-þiune turisticã deinteres naþional.

"Municipiul Petroºani este olocalitate în plinã dezvoltare, întransformãri profune în ceeace înseamnã urbanismul ºiinvestiþiile publice. Este din ce

în ce mai pregãtit pentru ceeace dorim sã devenim ºi anumeo staþiune turisticã de interesnaþional. Sigur, cu menþinereaactivitãþii de bazã ani buni deacum încolo ºi anume mineritul

În 2012, vreau sã conti-nuãm cu investiþiile pe care leavem începute. În primul rând,domeniul schiabil ºi centrulcivic, pe fonduri europene.Continuãm cu dezvoltareainfrastructurii rutiere încartiere, cu infrastructura deapã ºi canal în zona Colonie ºiîn celelalte zone în care nuavem încã canalizare. Undomeniu important va fi acelaprivind atragerea fondurilorpentru izolarea termicã ablocurilor de locuit. ªi spun înpremierã, îmi voi îndreptaatenþia cãtre consumul ener-getic din oraº ºi poate chiar

cãtre energia alternativã",declarã Tiberiu Iacob Ridzi.

Privind la anul care a trecut,Tiberiu Iacob Ridzi îl caracter-izeazã ca fiind cel mai bun anal sãu de când este în frunteaadministraþiei, în ciuda faptuluicã a fost crizã.

"Acest lucru se datoreazã, în

primul rând, profesionalismuluiechipei pe care o conduc, pre-cum ºi viziunii pe care amavut-o. Am ºtiut unde ºi cumsã acþionãm, dar am fost ºisprijiniþi de mai multi factori.Cei din guvern ne-au ajutatfoarte mult ºi parlamentaruldin zonã, care este ºi soþia

mea, ne-a sprijinit foarte mult",mai spune Ridzi.

În ce priveºte alegerile localedin toamnã, Tioberiu IacobRidzi susþine cã dacã

dacã cetãþenii vor consideracã meritã un nou mandat,acesta va fi centrat pe tranfor-marea municipiului Petroºaniîntr-un oraº turistic, prinproiectul din Parâng ºi nunumai. "Toate investiþiile pecare le facem au legãturã cuacest statut de staþiune turisticãde interes naþional. Pentru cãnu poþi sã aduci turiºtii sãschieze excelent la munte ºi sãse plimbe pe niste strãzi cugropi, de exemplu. Sau sã nuaibã posiblitatea sã-ºi petreacãtimpul liber aºa cum trebuie", aconchis Ridzi.


Petroºani, un oraº în plinã transformaresub mandatul lui Tiberiu Iacob Ridzi

N ici nu aînceput bine

noul an cã au ºiapãrut primeleprobleme la sis-temul centralizatde furnizare aagentului termicdin Valea Jiului.Pânã ºi cei careasigurã bunafuncþionare a sis-temului, estevorba despre ceidin Petroºani, aulucrat timp de o ziîn frig.

"Chiar în prima zi asãptãmânii am rãmas înfrig din cauza pro-blemelor apãrute înzona Punctului Termicdin cartierul Colonie.Am simþit pe propriapiele ce înseamnã sãlucrezi o zi întreagã, petimp de iarnã, fãrã cãl-durã în calorifere", auspus reprezentanþii so-cietãþii de termoficaredin "Capitala" Vãii

Jiului. Datoritã defecþiunilor

apãrute la reþeaua determoficare dinPetroºani, o serie deapartamente din centrullocalitãþii ºi din Colonie,o ºcoalã, sediul ApaServ Valea Jiului dar ºicel al SC TermoficareSA au rãmas, luni, pe"rece". Probleme au fostînregistrate la nu maipuþin de trei puncte ter-mice. Este vorba desprecele care poartãnumerele 25, 11 A ºi11 B.

În centrul municipiu-lui, cea mai gravã prob-lemã a fost înregistratã

în urma spargerii con-ductei de agent primarîn zona strãzii ªtefanOctavian Iosif. Înultimele 6 luni de zile, afost pentru a treia oarãcând conducta a crãpatîn exact acelaºi punct.Dupã cum au precizatreprezentanþii SucursaleiElectrocentraleParoºeni, cei care seocupã cu întreþinereasistemului, defecþiunileivite au fost remediateîn chiar ziua în care aufost înregistrate, respec-tiv luni, 9 ianuarie.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Termoficarea a rãmas "rece"

11 i a n u a r i e 2 0 1 2

Nu vor lipsi ocaziile de a te vedeacu prietenii ºi aþi putea pune lapunct proiecte de interes comun.Vei afla tot felul de noutãþi, iarhotãrârile pe care le vei lua, vor ficu totul spontane. Dacã vei ieºi lacumpãrãturi ar fi bine sã nuexagerezi cu cheltuielile.

Ai multe de fãcut în gospodãrie,dar te tenteazã sã laºi lucrurile aºacum sunt ºi sã ieºi câteva ore la oactivitate relaxantã. Activitãþile fiz-ice îþi vor face mare plãcere,deoarece te vor ajuta sã depãºeºticu mai multã uºurinþã stresul dinultimul timp.

Deºi te concentrezi puþin mai greu,ideile nu îþi lipsesc. Intenþionezi sãîþi îmbunãtãþeºti imaginea publicãºi bine faci, cãci evenimentele tevor aduce în centru atenþiei grupu-lui, în care îþi petreci timpul liber.Câte ceva trebuie fãcut ºi pringospodãrie.

Þi se va face o propunere de cãlã-torie pe care eºti tentat sã oaccepþi, în ciuda faptului cã nu vafi un proiect lesne de pus în prac-ticã. Pânã la urmã se va gãsi osoluþie, care sã mulþumeascã petoatã lumea. Din punct de vederesentimental, situaþia te favorizeazã.

Cãutã câþiva prieteni, pentru apune la punct un program atractivpentru timpul liber. Vei face onouã cunoºtinþã, care va fi chiarpe placul tãu; nu se ºtie însã cât osã vã þinã. Pentru ce vei dori sãrealizezi este nevoie de multãalergãturã.

Energia ta este la limita inferioarã,aºa cã nu te apuci de nimic dinceea ce te-ar putea suprasolicita.Încearcã sã o iei mai încetiºor ºi veiavea mai multe satisfacþii. Ai puteaprimi un ajutor substanþial de lacolegi. O cunoºtinþã mai veche îþiva da un semn de viaþã.

Ai putea avea o realizare maideosebitã în plan sentimental; fiiatent cãci beneficiezi de o ºansãcare nu se ºtie când va maiapãrea. De la o rudã vei priminiºte bani cãrora le vei gãsi repedeo utilizare. În sfârºit, îþi vei face ºitu o plãcere.

Împreunã cu prietenii ai puteapune la cale la cale o distracþie sauo activitate la care sã participe maimultã lume.De energie nu ducilipsã, aºa cã nu este o problemãdacã ai de gând sã te implici într-oactivitate mai deosebitã pe acasã.În plus vei beneficia de sprijin.

În anturajul tãu apropiat se vadezbate un proiect care te-arputea interesa mai mult decât îþiimaginezi. Ai în plan diverseactivitãþi recreative, care îþi vorda posibilitatea sã te relaxezidupã agitaþia zilelor trecute. Nugrãbi mersul evenimentelor.

Poate apãrea cineva de mareviitor, în viaþa ta. O abordare sin-cerã a unei prietenii este lucrul celmai indicat, mai ales cã þi sepotriveºte. Sensibilitatea de caredai dovadã în aceastã perioadã vaface o bunã impresie persoanelorde sex opus.

Eºti într-o formã excelentã, iar efi-cienþa de care dai dovadã îþi aduceaprecierea celor din anturajulapropiat. Chiar dacã nu duci lipsãde energie, nu þi-ar strica unmoment de respiro, pe care þi l-aiputea permite. Vei revedea unvechi prieten.

Activitãþile se vor dovedi bin-evenite, cãci vei scãpa de surplusulde energie. Este posibil ca ocunoºtinþã fãcutã întâmplãtor sã îþireþinã în mod deosebit atenþia.Intuiþia de care dai dovadã în aces-te zile îþi va permite sã te faciremarcat într-un grup mai larg.

Cronica Vãii Jiului | Miercuri, 11 ianuarie 201210 Diverse

Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-BUCÃTAR - 600 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.301.162

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buºteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi ºi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie ºi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuº mecanic - 5 luni - 550 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRIVând casã, zonã centralã -

150 mp, cu utilitãþi + teren1114 mp + 700 mp., la

stradã, ideal pentru parcare,sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil). Relaþii la telefon0721028699.

T eatrul de Artã Deva, deschide seria despectacole din anul 2012 cu spectacolul

" Inventatorul Iubirii", de Gherasim Luca,în regia ºi scenografia lui Horaþiu Mihaiu,premiera fiind programatã sâmbãtã 21ianuarie la ora 19.00.

Inventatorul iubirii de Gherasim Luca regiaºi scenografia: Horaþiu Mihaiu coregrafia:Mãlina Andrei, muzica: Esbjörn Svensson,Eberhard Weber, video: Cezar Enache, lightdesign: Lucian Moga

Cu: Cornel Rãileanu - Teatrul Naþional Cluj,Loredana Grigoriu - Teatrul Tineretului PiatraNeamþ, Alexandra Tarce, Ana Nicolae, AliceSolomon, Raluca Eremei, Vlad Bîrzanu, RãzvanPopa, Mario Valdelvira Garcia, LaurenþiuTudor.

Reprezentant de seamã al suprarealismuluiromânesc, Gherasim Luca a fost redescoperitde elita intelectualã francezã, mai ales dupãspectaculoasa sa dispariþie: o sinucidere prinînec, în apele Senei. Spectaculoasã s-a dovedita fi însã întreaga sa viaþã aflatã sub semnulnaºterii într-o familie modestã a unui croitorevreu din Bucureºti.

Autor al unui impresionat monolog sub titlulde INVENTATORUL IUBIRII, Gherasim Lucane poartã printr-o lume alambicatã, schizoidã,plinã de paradoxuri.

Gherasim Luca (pe numele sãu de naºtereSalman Locker) a fost un reprezentant impor-tant al miºcãrii suprarealiste interbelice româneºi postbelice franceze. S-a nãscut în Bucureºti(1913) ºi a trãit în Romania, Israel ºi Franþa.

Excepþional reprezentant al miºcãrii deavangardã româneascã, alãturi de Gellu Naum,Victor Brauner, Paul Pãun, Dolfi Trost, VirgilTeodorescu, dar ºi de francezii Gilles Deleuze,Felix Guattari, Paul Celan, Max Ernst, JeanArp, acesta a beneficiat -extrem de târziu- de orecunoaºtere a valorii sale. Dupã o existenþãcomplexã, intensã ºi tumultuoasã, stigmatizatãde originea sa evreiascã, Gherasim Lucasfârºeºte prin a-ºi lua viaþa, la vârsta de 80 deani, în anul 1994, aruncându-se în Sena, pre-cum bunul sãu prieten Paul Celan.

Redescoperit în ultimii ani de lumea literarã,Gherasim Luca merita o prezentare mai amplãa tulburatoarei sale poveºti de viaþã. Astfel regi-zorul ºi scenograful Horaþiu Mihaiu, artist vizualde excepþie aduce o luminã nouã asupra univer-sului lui Gherasim Luca.

În acest sens, spectacolul se doreºte a fi otrecere în revistã a unor momente memorabiledin viaþa scriitorului ºi, cautã sã explice, pe câtposibil, aspectele cele mai interesante, cum ar

fi faptul cã a trãit vreme de peste 40 de anifãrã identitate în Franþa, sau "spectaculosul" sãusfârºit suicidar.

Proiectul face parte din acelaºi interes almeu faþã de aspectele inedite din opera ºi viaþaunor personalitãþi artistice precum Mondrian,Magritte, Miro, Picasso sau Brâncuºi, cãrora le-am dedicat spectacole de teatru de un anumittip.

ªi în acest caz, voi folosi o esteticã teatralãspecialã, combinând elemente de actorie,scenografie, ecleraj, miºcare scenicã, etc., princare sã realizez un spectacol contemporan, deo modernitate adecvatã timpurilor noastre, încare "atmosfera", imaginea sau universul sonor,sã creeze un limbaj accesibil oricãrui tip de public, indiferent dacã este prezentat în þarãsau în strãinãtate.

Aºadar, voi încerca sã prezint, sub formaunor secvenþe, momentele cele mai importantedin viata sa, dar fãcând o legãturã ºi cu uimi-toarele sale texte, adevãrate bijuterii poeticecare se pot constitui în tot atâtea simboluri,parabole sau semne, desemnând gândurile ºisimþãmintele adânci umane. Horaþiu Mihaiu

Horatiu Mihaiu, este printre puþinii creatoriautentici de teatru non-verbal din România.

La el, gestul ºi miºcarea stilizeazã universuriimaginare, pe care regizorul le transpune într-ovizualitate pregnantã, experimentând un fel deteatru pictural.

Spectacolul "Inventatorul Iubirii",deschide seria de spectacole din 2012 la

Teatrul de Artã Deva


C lãdirea care încãmai gãzduieºte

Oficiul Poºtal nr 1 dinPetroºani a primitrecent o bulinã roºie.Aceasta este singuraconstrucþie din ValeaJiului catalogatã cu riscseismic de grad 1 ºi vafi demolatã, iar poºtaºiise vor muta într-unsediu nou.

"Urmeazã sã aibã locnegocierea viitorului contractde închiriere pentru un spaþiupe care îl vrem tot central.Asta pentru cã Poºta nu poatefuncþiona într-o altã zonã decâtuna centralã cu deschidere ladrum,pentru cã de aici setransportãî valori, pachete ºi enevoie de spaþiu", a declaratMaria Czane, diriginta OP 1Petroºani.

Noua locaþie va fi aleasã înaceastã lunã ºi tot atunci va fiînaintat ºi termenul de mutareal oficiului.

Dupã ce clãdirea va fi eli-beratã, cel mai probabil aceas-ta va fi demolatã.

Construcþia este una dintrecele mai vechi din municipiulPetroºani ºi, în urma unor cal-cule s-a stabilit cã structura derezistenþã este avariatã ºi numai poate gãzdui birouri.

Totuºi,în apropierea Poºteiurmeazã sã se construiascã unhotel de 4 stele ºi, spaþiul careva fi rezultat în urma demolãriiPoºtei ar putea fi folosit deviitoarea construcþie modernã.


C âinii comunitaridin Petroºani vor

avea soarta decisã delocalnici. PrimarulTiberiu Iacob Ridzi adecis sã consulte popu-laþia, pentru cã foartemulþi oameni se plângde faptul cã sunt preamulþi maidanezi pestrãzi. Asta în timp cede la buget se cheltuiescsume importante pentrucâinii comunitari, caretot pe strãzi ajung.

"Anul trecut de la bugetullocal s-au cheltuit 48.000 delei, bani cu care s-a plãtit hranacâinilor, personalul de laecarisaj, combustibilul pentrumaºina de ecarisaj, trata-mentele maidanezilor ºi salariulmedicului veterinar care îi îngri-jeºte pe cei de la adãpost.Primarul, însã, doreºte sã con-sulte populaþia cu privire ladecizia care îi vizeazã pe câiniicomunitari ºi abia apoi va lua ohotãrâre", a declarat NicuTaºcã, purtãtor de cuvântPrimãria Petroºani.

Primarul din Hunedoara,

Ovidiu Hada este primul care aluat decizia sã consulte dejapopulaþia ºi pânã la finele luniiianuarie va lua ºi o decizie,pentru cã sunt douã varianteposibile: ori eutanasierea, oritaxe mai mari pentru îngrijireamaidanezilor. "Împreunã cu liderii asociaþiilor vom întocmiun chestionar scurt ºi clar, cucare aceºtia se vor prezenta lafiecare familie în parte. Înopinia mea sunt doar douãsoluþii: ori eutanasiem câinii,ori îi pãstrãm, dar îi îngrijimaºa cum trebuie, lucru care arpresupune majorarea de taxe ºiimpozite locale", spune pri-marul Hunedoarei, OvidiuHada.

Totuºi, primarul dinHunedoara spune cã soluþia sanu va da rezultatele scontate,fãrã ca toþi primarii din zonã sãia decizii similare.

În Valea Jiului toþi primariisunt de acord sã consulte populaþia, însã, nimeni nu afãcut-o pânã acum. Între timp,mai mulþi câini au ajuns sã fieotrãviþi la Uricani, unde pealbia Jiului de Vest au zãcut zilela rând câinii uciºi cu otravã.


D eºi spitalelefuncþioneazã la cotã

de avarie în ceea cepriveºte personalul,condiþiile de angajarerãmân ºi anul acesta lafel de restrictive.

Deºi sistemul sanitardin Valea Jiului ºi dinrestul judeþuluiHunedoara duce o lipsãacutã de medici, asistenþisau infirmiere, angajãriprea multe în Spitale nuse vor face anului acesta." Angajãri pe posturi peperioadã nedeterminatãfoarte puþine, pentru cãtrebuie respectat memo-randumul la 7 posturi

vacante, se scoate 1 laconcurs. Însã, vor fiangajãri pe posturi tem-porar vacante, presupun,pentru cã oamenii trebuiesã-ºi mai facã ºi treaba",ne-a declarat Dumitraªtefan, director Direcþiade Sãnãtate PublicãHunedoara. Cele maimulte voci spun cã for-mula de 7 la 1 este inefi-cientã ºi face ca Spitalelesã funcþioneze la cotã deavarie. Una peste alta,sãtui de salariile tot mici,mulþi angajaþi au plecatsã lucreze în strãinãtate.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

U n bãrbat de 73de ani din

municipiul Vulcan,Valea Jiului, a alessã-ºi punãcapãt

zilelor în vãzulvecinilor. Totul s-aîntâmplat luni searãdupã o ceartã cusoþia sa.

Bãtrânul de 73 deani locuia pe stradaTraian din Vulcan ºi,dupã ce s-a certat cusoþia, a decis cã numai vrea sã trãiascã.ªi-a luat o sfoarã ºi s-a spânzurat de unpom care se aflã laintrarea în blocul încare locuia. Poliþiºtiispun cã au fost aler-taþi de vecinii care l-augãsit atârnând fãrãsuflare. "Se pare cãomul s-a certat cusoþia sa. Aceasta l-arfi trimis de acasã lacopiii lui, pentru alocui acolo. Omul nua suportat ideea ºi s-a

sinucis. O echipãoperativã s-a deplasatla faþa locului ºi a con-statat decesul victimei.Nu sunt suspiciuni cuprivire la vreo faptãde naturã penalã ºitoate indiciile duc lasinucidere", spunecomisarul MugurelTeodosiu, ºef adjunctla Poliþia MunicipiuluiVulcan.

Corpul neînsufleþital bãrbatului a fost dusla morga spitalului dinPetroºani, undemedicii legiºti îi vorface necropsia.


Bulinã roºie pe clãdireapoºtei din Petroºani

Autoritãþile hunedorenecautã soluþia pentru

problema maidanezilor

S-a spânzuratîn faþa blocului

Cotã de avarieR eprezen-

tanþii filialei dinPetroºani aiPartiduluiSocialDemocrat ºi-audesemnat dejacandidatulpentru ocu-parea fotoliuluide primar almunicipiului.

Ioan Rus,preºedintele for-maþiunii politice, vafi desemnat, oficial,drept contracandi-

dat al actualului pri-mar, Tiberiu Iacob -Ridzi, doar dupã ceva trece de un son-daj de opiniecetãþeneascã.Sondajul este pro-gramat a avea locîn aceastã primã-varã. "la ora la carevorbim, nu suntemconvinºi cã Ioan rusva rãmâne, sau nu,candidatul nostrumla alegerile progra-mate în toamnã. Odecizie definitivã vafi luatã doar înurma sondajuluicare va avea loc înperioada martie -

aprilie, sondaj ceurmeazã a fi efectu-at de cãtre un insti-tute specializat înacest sens", a pre-cizat CostelPostolache, prim-vicepreºedinte PSDPetroºani.

Dupã recenteleplecãri din PSDPetroºani ale unorpersoane care s-audeclarat solidare cuMircea Geoanã,formaþiunea politicãdin Capitala VãiiJiului mai are,totuºi, peste 600 demembri. MirMircea cea NISTORNISTOR

Ioan Rus, candidatul PSD


ANGAJEAZÃpentru Domeniul Schiabil

Vidra-Transalpina- Voinesa;lac Vidra, 38 km pânã la OMVPetroºani; 38 km pânã laComuna Voineasa, judeþul Vâlcea

- ºef de instalaþii (pregãtireinginer, subinginer sau maistru înspecialitãþile mecanicã, electro-mecanicã , electrotehnicã sauînrudite cu acestea)

- mecanici troliºti (pregãtiremecanic, lãcãtuº)

- electricieni joasã tensiune- lãcãtuºi (pregãtire minimã

ºcoala de calificare în domeniul

mecanic)- agenþi de peron- mecanic utilaj de bãtut

zãpadaExperienþa în domeniul

instalaþiilor de transport pecablu constitue un avantaj.

Persoanele care îndeplinesccerinþele de mai sus ºi doresc sã-ºidepunã candidatura pentru postulscos la concurs sunt rugate sãtrimitã pânã la 30 decembrie2011 CV + scrisoare de intenþie,prin poºtã, fax sau e-mail la:

Deva, Str.22 Decembrie,Nr.37, tel/fax: 0254/222.999,sau [email protected].

I nvestiþia ce sederuleazã în

masivul Parâng princare se dezvoltã domeniul schiabil dinzonã va dura cel puþintrei ani pânã la finalizere.

Potrivit primarului TiberiuIacob Ridzi termenul se întinde

pe o perioadã aºa îndelungatãdeoarece aici nu se poate lucramai mult de ºese luni pe an.

"În 2012 nu putem finaliza.Proiectul va mai dura cel puþintrei ani de acum încolo. Fizicnu putem face mai mult pentrucã la domeniul schiabil nuputem lucra mai mult de ºaseluni pe an. Dar asta e maipuþin important. Important estecã proiectul a pornit, cã merge

înainte, cã e finaþat. ªi cred cãîn câþiva ani de zile îºi va atingescopul, ºi anume de a fi unmotor de dezvoltare socio-eco-nomicã în oraºul nostru",declarã Tiberiu Iacob Ridzi.

Odatã finalizatã investiþia deaici, Parângul va avea cel maimare domeniu schiabil dinEuropa de Sud-Est. Mai exact,peste 30 de kilometri de pârtiilegate între ele, 7 telescaune,

douã telegondole, toate într-unpeisaj sãlbatic ce îþi taie respi-raþia. "Aici prinde viaþã unproiect frumos care, cu sigu-ranþã, va fi luat în seamã inclu-siv de cei din afara þãrii. ÎnParâng, iubitorii sporturilor deiarna vor gãsi pârtii amenajatela standarde cel puþin de nivelulcelor din Austria, dar peisajele,de o alta diversitate, sunt încãsãlbatice. Anul acesta vom

inaugura prima pârtie, de 3,5kilometri, care corespundecelor mai înalte standarde",declarã omul de afaceri AdrianGãrdean, cel care s-a zbãtutpentru ca acest proiect sã devinã realitate.

Proiectul are o valoare de68 de milioane de euro ºi estesprijinit de Ministerul DezvoltãriRegionale ºi Turismului.


Domeniul Schiabil din Parâng, finalizat în trei ani

Veterinarii dinValea Jiului auavut un pic maimult de lucru îndebutul noului andecât de obicei.

Cu ocazia sãr-bãtorilor de iarnãstãpânii patru-pedelor "casnice"ºi-au îndopat"amicii" necuvântã-tori cu jumãri,caltaboºi, sãr-mãluþe sau piftii,motiv pentru carepisicile sau câiniide companie auacuzat "ceva" indi-gestii.

Cele mai multecazuri de "ani-mãluþe superîn-dopate" au fostînregistrate în ves-tul Vãii, unde maimulte patrupedeau acuzat stãri devomã, indigestii,balonãri sau dureristomacale. "Ca ºipentru stãpânii lor,pentru animalelede companie sãr-

bãtorile de iarnãau reprezentat unadevãrat festin.Proprietarii acesto-ra le-au hrãnit înneºtire, fãrã a þinecont de faptul cãastfel de alimentele sunt total con-traindicate ani-malelor de casã ºinu numai. Celemai numeroasecazuri depistate lapisicile sau câiniide apartament aufost cele de indi-gestie, dar amavut parte ºi dedilataþii însoþite detorsiuni gastrice,urgenþe chirurgi-

cale care în cazulîn care nu sunttratate la timppot duce chiar ºila deces", a pre-cizat un medicveterinar dinValea Jiului. Înschimb, înPetroºani, locali-tatea în care trãiesc cele maimulte dintre ani-malele de com-panie din ValeaJiului, care înproporþie de75% nu suntdeclarate, înacest an, la fel caºi în 2011 dealt-fel, au fost înre-

gistrate cele maipuþine cazuri deindigestii "ani-maliere".

"Dacã în urmãcu doar câþiva aniaveam câteva zecide cazuri la fiecaredebut de an nou,acum, acestea s-auredus biniºor.

Se pare cã ºiiubitorii animalelorau înþeles în sfârºit

cã nu este delocindicat sã-ºisupraalimentezepisicile ºi câinii derasã ºi sã-i îmbuibecu tot soiul depreparate dincarne de peºte ºiîn special, deporc", a declaratunul dintre veteri-narii din CapitalaVãii Jiului.


C u începere din datade 11 ianuarie, în

Petroºani, a debutat noulsezon de achitare adãrilor locale.

Faptul cel mai importanteste cã atât impozitele pe case,maºini sau terenuri dar ºi taxapentru ridicarea gunoiuluimenajer au rãmas la acelaºinivel ca ºi anul trecut.

Pânã în data de 10 ianuarie2012, la Biroul de Impozite ºiTaxe Locale din Petroºani, auputut fi achitate doar impoziteleºi taxele aferente anului trecut.

De astãzi vor putea fi, însã,plãtite ºi dãrile aferente anuluiîn curs. În parantezã fie spus,pânã în prezent, peste 95%

dintre contribuabili, persoanefizice ºi juridice, ºi-au achitatimpozitele pentru anul 2011.Este vorba doar despremunicipiul Petroºani, nu ºidespre celelate localitãþi dinValea Jiului.

La fel ca ºi anul trecut, cate-goriile de persoane scutite de laplata dãrilor locale au rãmasaceleaºi. Este vorba desprepensionarii cu pensii de pânã la700 de lei, persoanele cuhandicap, deþinuþii politici, veteranii de rãzboi, revoluþionariiºi donatorii de sânge.


N aºteri maipuþine, cãsã-

torii la fel,divorþuri, însã,mai multe.

În acelaºi timp,numãrul deceselor arãmas, aproximativ, laacelaºi nivel ca ºi anul tre-cut. Acesta ar fi bilanþulanului 2011, înregistrat la

Oficiul de Stare Civilã dinPetroºani.

Anul trecut, înPetroºani au fost înregis-trate 504 naºteri, 198 decãsãtorii ºi 668 dedecese. Comparativ cuanul anterior, numãrulnaºterilor a scãzut cu108, cel al cãsãtoriilor cu11 iar cel al deceselor cu31.

În timp ce naºterile saucãsãtoriile au scãzut,decesele ºi divorþurile,raportate la numãrul actu-al al populaþiei, s-au

înmulþit pe an ce trece.Astfel, dacã în Petroºani,în anul 1989 au fostînregistrate 1.986 denaºteri, 587 de decese ºi476 de cãsãtorii, dupã 22de ani, în 2011, naºteriles-au redus cu aproape treisferturi, cãsãtoriile suscãzut cu douã treimi, iarnumãrul deceselor a cres-cut cu 100. În acelaºitimp, divorþurile au ajunsla peste 200, comparativcu cele, doar, 115 dinanul 1989.

Mircea NISTOR

Locuitorii "Capitalei" se cam "rãresc"

De azi, la coadã, la impozite

Animalele, îmbuibate de sãrbãtori

cronica vaii jiului nr 38, marti 11 ianuarie 2012

Documents