cronica vaii jiului, nr. 55, vineri 3 februarie 2012

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 55

Vineri, 3 februarie 2012

Miner sãrac, miner bogat!

PAGINAa 3-a

Ce câºtigã liderii de sindicat pentru cãomoarã mineritul?

Sindicaliºtii manipuleazã ºi

ºi trãdeazã mineriiS indicaliºtii manipuleazã ºi trãdeazã minerii ºi chiar ºi pe noi,

locuitorii Vãii Jiului. Buni sau rãi, cum erau catalogaþi liderii de laMuntele, am considerat cã era bine cã liderii ºi conducerea CNH suntumãr la umãr pentru salvarea mineritului. >>>>>> PPAGINILEAGINILE 6-76-7

Muntele, declaratilegal de

Ministerul MunciiP entru a demonstra înfiinþarea ilegalã a

Sindicatului Muntele ºi faptul cã nupoate fi reprezentativ, contrar oricãrordeclaraþii, vicepreºedintele LSMVJ, RaduVoina, a formulat mai multe întrebãriMinisterului Muncii. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 3-A3-A

RIVALI ÎN POLITICÃ sau la nivel declarativ,

dar ”fraþi” întru toate pescenele masoneriei

C am aºa pot fi descrise relaþiile dintre uniioameni politici, care numai la nivel declarativ

se iau de reverele hainei de politician. >>>>>> PPAGINAAGINA AA 8-A8-A

S.C EURO JOBS S.R.L angajeazã:- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG- PSIHOSOCIOLOG - PSIHOLOG - SOCIOLOG

Cerinþe: studii superioare de specialitate ºi experienþã relevantã în domeniu;Program full time;CV- urile se pot trimite la adresa de e-mail [email protected] .Pentru detalii suplimentare, ne puteþi contacta la numarul de tel.: 0733.076.679.Interviul va avea loc miercuri, 8 februarie, ora 12:00.

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 februarie 201222 Diverse

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:15 Baronii (r) 10:45 ªocant TV11:15 În cãutarea fericirii 12:30 Stars + Pub 13:00 Clipuri 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Subiectul e cãsãtoria 22:15 Donatorul 0:15 Subiectul e cãsãtoria (r)

6:00 Observator 8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºi Dani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 K.I.T.T. 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Loviturã de pistol 22:20 Lanþul crimei 0:15 Loviturã de pistol (r)

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Marele restaurant (r) 12:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 13:00 ªtirile Pro TV14:00 Un alt început 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Copacul lui Joshua 22:30 Destinaþie finalã 3 0:30 Copacul lui Joshua (r)

7:00 Totul despre mame8:00 Iubiri secrete 9:00 Teleshopping 9:30 Întâlnirea inimilor (s) (r) 10:00 Casã, construcþie ºidesign 10:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare12:00 În familie (s) 12:30 În familie (s) 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Iubiri secrete 17:00 Trãsniþii - Redifuzare 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort -Redifuzare20:30 Amnezie cu surprize 22:15 Trãsniþii - Redifuzare 23:15 Trãdaþi în dragoste -Redifuzare0:00 Nu deranjaþi!

7:00 Telejurnal Matinal 8:00 România, zi de zi!10:10 Secretele de la palat (s) 11:25 Garantat 100% (r)12:20 Dacã doriþi sã revedeþi 12:40 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 13:20 Legendele palatului:Regele Geunchogo (r) 14:00 Telejurnal 14:45 M.A.I. aproape de tine 15:15 Teleshopping 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Cãlãtorii la superaltiv17:00 Telejurnal 17:30 La vie en rose 18:25 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:05 Legendele palatului:Regele Geunchogo 19:45 Sport20:00 Telejurnal 21:00 O datã-n viaþã23:10 Defendor 0:55 Concert: Thin Lizzie 1:55 Judecã tu! (r)

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Ioan DAN-A, Ioan DAN-BÃLAN, Gabriela RIZEA,BÃLAN, Gabriela RIZEA,Denis RUSDenis RUSDesktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIU

COTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRALPRIVAT - ISSN 1583-5138

Vând douã apartamente compacte, strada Aviatorilor 32/33, echivalent 6camere, douã bãi, hol, la parter, ideal pentru amenajarea de spaþiu comercial saubirouri, într-o zonã cu multe spaþii comerciale ºi cu potenþial. Telefon 0742.087.348

ANUNÞURI

ANGAJARE

Z ãpada de pemai multe

blocuri dinPetroºani, care auacoperiºul înºarpantã, stã sãcadã pe trotuar.

Locatarii au cerutsprijin pompierilorºi autoritãþilorlocale, care au izolat blocul ºi auatenþionat trecã-torii.

În plin centrul municip-iului Petroºani zãpada stãsã se prãbuºeascã pe tro-tuar. Cei care stau în blocau fãcut sesizãri, iar pen-tru a evita accidentele,oamenii au reuºit sã limiteze accesul în zonã.

Locatarii de pe stradaAvram Iancu au sesizatautoritãþile locale, care auchemat pompierii. Aºa s-a ajuns ca întreg bloculsã fie izolat, iar oameniisunt atenþionaþi de bandacare limiteazã accesul înimediata vecinãtate aacoperiºului. „Joidimineaþã am fost sesizaþide locatari cã existã risculsã se prãbuºeascã zãpadade pe acoperiº ºi chiar ºi

þiglele, iar angajaþii servi-ciului de gospodãrire auîncercuit zona pentru a-ipreveni pe trecãtori cuprivire la pericolul de peacoperiº”, spune NicuTaºcã, purtãtor de cuvântal Primãriei Petroºani.

Potrivit celor de laprimãria Petroºani, dacãzãpada nu va fi antrenatãacum de încãlzirea uºoarãde pe timpul zilei, atunciîn zilele urmãtoare, pom-pierii vor fi cei care vorîndepãrta zãpada de peacoperiº.

Asta ºi pentru cã înperioada urmãtoare seanunþã viscol ºi ninsoriabundente.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Pericole de pe acoperiº

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 februarie 2012

CCaazzaarree îînn rreeggiimm ddee ccããmmiinn:: 5500 ddee lleeii ccaammeerraa

Anchetã 3

Î n timp ce minerii seplâng cã, dupã o viaþã

de muncã grea, în subteran,se dus acasã cu un pumn demãrunt – adicã retribuþialor lunarã – liderii lor nu audus-o niciodatã rãu. Case,pensiuni la munte, salariibune ºi o altã seamã debeneficii, toate acestea facca „profesia” de lider desindicat sã devinã extremde profitabilã.

În teorie, apãrã drepturilesalariaþilor, dar realitatea este,pânã la urmã, alta. De la MironCozma încoace, liderii mineri-lor din Valea Jiului sunt printrecele mai hulite ºi mai contro-versate persoane. Nu o datã,minerii i-au acuzat cã i-au alessã-i reprezinte, sã lupte pentrudrepturile lor, dar în schimbaceºtia au trãdat miºcareasindicalã pentru propriile lorinterese. Chiar dacã nu maivorbim despre sume ameþitoareaflate la dispoziþia liderilor desindicat, aºa cum se întâmpla

pe timpul lui Cozma ºi, maiapoi, a lui Vasile Savu – judecatchiar pentru modul de cheltuireal banilor sindicatelor – oricumminerul de rând se poate uitaliniºtit cu jind peste gardul liderului de sindicat.

Am luat ca punct de referinþã declaraþiile de averepostate de actualii sindicaliºti„de top” pe site-ul AgenþieiNaþionale de Integritate, cumenþiunea cã ne referim la celemai noi documente, chiar dacãunele nu sunt actualizate din2010. Iar în paralel putem sãfacem referire al declaraþia unuiangajat de la Mina Lonea care,în timpul protestelor de mier-curi, din curtea CNH, spunea

cã dupã 18 ani de lucru seduce acasã, la sfârºitul lunii, cu1.600 de lei.

Sã vedem, însã, cum stau ceicare conduc acum sindicatele.Petre (Bebe) Nica estepreºedinte al SindicatuluiMuntele, cel mai vizibil ºi maivocal în aceste zile. D espre eloamenii spun cã este ºi sindi-calist de frunte, dar, în acelaºitimp, nu ºi-a suspendat con-tractul de muncã cu CNH, aºacã mai încaseazã o retribuþie.Declaraþia acestuia de avere,postatã pe site-ul ANI, dateazãdin luna iunie 2011, când încãmai fãcea parte din LigaSindicatelor Miniere ValeaJiului. Deþine un apartament în

Lupeni ºi o casã de vacanþã –în realitate o pensiune în toatãregula – în Staþiunea Straja. Deasemenea, are un autoturismNissan ºi un ATV, cu care sã sedistreze în jurul pensiunii de lamunte. În contul lui au intrat37.635 de lei numai ca primvi-cepreºedinte al LSMVJ, la carese adaugã alþi 12.961 de lei,sumã încasatã ca adjunct ºefsector la EM Lupeni, undelucreazã – cel puþin teoretic – ºi acum.

F ãrã maºini.Proprietate

personalã!Despre salariul preºedintelui

LSMVJ, Zoltan Lacataº, maiales din perioada în care sindi-catele încasau cu largheþe banide la Companie, a cursã multãcernealã. Noi ne raportãmînsã, la ultima declaraþie deavere de pe site-ul ANI, din2010. Cu menþiunea cã atunci

avea contractul de muncã sus-pendat. Între timp, s-a întors laMina Uricani, apoi s-a pension-at, dar a rãmas în fruntea Ligii.Una peste alta, numai de laLSMVJ a încasat 86.470 de leica preºedinte. Are în propri-etate douã terenuri intravilane,unul în Petroºani ºi unul înDeva, ºi o locuinþã, pe bazã decontract de întreþinere. Suþinecã nu are nici un autoturism înproprietate, dar la ce i-ar trebuicând are la dispoziþie maºinaLigii?! Un alt lider puternicmediatizat este cel de la MinaPetrila, grav afectatã dupã celedouã explozii consecutive dinnoiembrie 2008. IoanTemneanu este ºi consilierlocal din partea PSD, tot laPetrila, de unde primeºte in-demnizaþie, de 5.500 de leianual, dar ºi inginer la EMPetrila, unde salariul încasat afost de 40.000 de lei. Astaconform declaraþiei de avere

din februarie 2011. Susþine cãnu are decât un apartament laPetroºani ºi nu are maºinã, darîn mod cert nu circulã pe jos.Cât primeºte ca lider de sindi-cat? Rãmâne un mare mister,asta dacã nu cumva funcþiaeste non-profit, adicã neremu-neratã. Oricum, încaseazãdublu decât minerul caretremura în curtea Companieipentru drepturile lui.

Unul dintre cei mai contro-versaþi lideri ai minerilor pecare i-a dat Valea Jiului esteAdrian Jurcã, de la EMLivezeni. Dupã modelul „con-fraþilor” din Gorj a încercat ogrãmadã de afaceri, pe baniisindicaliºtilor, dar a eºuat înacest domeniu. A intrat, înschimb, în atenþia organelor decercetare penalã. Cât câºtigã?Nu am reuºit sã aflãm ºi astapentru cã nici urmã de declar-aþia lui de avere, pe nicãieri.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Miner sãrac, miner bogat!

P entru a demonstra

înfiinþarea ilegalã aSindicatului Munteleºi faptul cã nu poatefi reprezentativ, con-trar oricãror declara-þii, vicepreºedinteleLigii SindicatelorMiniere Valea Jiului(LSMVJ), RaduVoina, a formulatmai multe întrebãriMinisterului Muncii,Familiei ºi ProtecþieiSociale.

La care a ºi primitrãspuns, rãspunsdespre care Voinaspune cã aratã ilegali-tatea Muntelui.

”În cererea formu-latã de mine, eu amcerut MinisteruluiMuncii sã mãlãmureascã dacã oorganizaþie sindicalã detip sindicat poate sãprimeascã în cadrul sãuo altã organizaþie sindi-calã de tip sindicat, cadepartamente, astfelîncât ambele organizaþii

sindicale sã-ºi pãstrezeCodul Unic de Înregis-trare, conducerea exe-cutivã, denumirea,membrii, precum ºistatutele aºa cum aufost înregistrate în registrele speciale de lajudecãtorie.

Am mai întrebatdacã un angajat poatefi membru, în acelaºitimp, în douã sindicate,precum ºi dacã poateface parte din conduce-rea a doua sindicate laacelaºi angajator ºi însituaþia în care douãsindicate se unesc într-un al treilea sindicat,acest lucru se poateface fãrã pierdereaidentitãþii juridice? Iarultima întrebare a fostdacã acest sindicat,compus din alte sindi-cate, poate negociacontractul colectiv demuncã la nivel de uni-tate? Trebuia sã mãlãmuresc într-un fel, dinmoment ce legea pecare o invocã BebeNica când vorbeºtedespre legalitatea per-fectã în care se aflã îmi

dã cu virgulã”, adeclarat Radu Voina.

Rãspunsul directoru-lui Serghei Mesaroº,ºeful Direcþiei de DialogSocial din cadrul minis-terului de resort, esteunul clar.

”O organizaþie sindicalã care are per-sonalitate juridicã nupoate primi în cadrulsãu un alt sindicat cadepartament astfelîncât fiecare sã îºipãstreze personalitateajuridicã. În conformi-tate cu prevederile art.3, alin 4. din Legea 62din 2011, legea dia-logului social, o per-soanã poate face parte,în acelaºi timp, numaidintr-o singurã organi-zaþie sindicalã la acelaºiangajator”, a replicatSerghei Mesaroº.

Cât despre reprezentativitate,directorul Direcþiei deDialog Social a precizatcã sindicatul respectivtrebuie sã îndeplineascãºi de aceastã datãcondiþiile legii, condiþii

pe care Radu Voinaconsiderã cã nu au fostîndeplinite.

Cu acest rãspuns alministerului, RaduVoina a fost ieri la tribunal, depunându-l ladosarul în care sejudecã reprezentativi-tatea Muntelui la nivelde CNH.

”Încã o datã sedemonstreazã faptul cãilegalitãþile comise deacest grup infracþionalnu sunt altceva decâtvise nocturne transfor-mate în realitate cusprijinul administraþiei,acest Munte fiind unsindicat galben (subor-donat patronatului –n.r.). Hârtia cu rãspun-sul ministerului amdepus-o la dosarul încare am contestatreprezentativitatea, pre-cum ºi în dosarul decercetare penalã. Sperca încã o datã adevãrulsã fie cel care triumfã,astfel încât sã nu semai încerce vreodatã cadrepturile oamenilor sãfie luate de cãtre aºa-ziºii lideri sindicali, înfapt niºte þuþeri aiadministraþiei”, maideclarã Radu Voina.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Muntele, declarat ilegalde Ministerul Muncii

Conducte bocnãºi dispeceratluat cu asalt

A u îngheþat conductele de apãîn casele oamenilor ºi în

scãrile de bloc. Instalaþiile s-aufãcut bocnã, iar abonaþii au încinsnumãrul de intervenþiedin dispeceratul ApaServ.

Muncitori au lucrat pânãseara târziu în fiecare zi pen-tru a debloca apa îngheþatã depe conducte.

Asta se întâmplã în timp cela staþiile de captare, situaþiaeste în continuare criticã. „În ceea ce priveºteafectarea con-sumatorilor înmod direct,putem spunecã aparsesizãrizonaledatoritãîngheþuluireþelelor inte-rioare de apã.

Aici aº vrea sã trag un semnal de alarmãpentru abonaþii noºtri sã încerce sã-ºi protejezeinstalaþiile, pentru cã lipsa unui geam pe casascãrii sau o uºã deschisã, poate duce laîngheþarea coloanelor.

Aºa poate fi afectatã întreaga scarã debloc”, a declarat Florin Donisã, director tehnicSC Apa Serv SA.

În realitate, numãrul abonaþilor casnici cãro-ra le-au îngheþat instalaþiile de apã potabilãeste mai mare, de ordinul sutelor, însã cei maimulþi dintre ei au încercat sã-ºi rezolve singuri

problema prin acþionarea unei surse decãldurã pe conductele de suprafaþã.

“Vorbesc de scãri de bloc ºi chiarunele case, unde încercãm ºi noi alãturi

de locatari sã intervenim pentru adezgheþa conductele”, a mai spus Donisã.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 februarie 201244 Actualitate

D oi oameni au murit înValea Jiului în ultimele

zile, când temperaturile aufost extrem de scãzute. Gerulºi vântul i-a secerat pur ºisimplu ºi oamenii au fostgãsiþi de localnici.

Alþi aproape 20 de oameniau avut nevoie de îngrijiri medicale din cauza gerului.

Primul a murit pe un terenviran la Lupeni. Bãrbatul avea72 de ani ºi,când a fost alertatechipajul de la ambulanþã, nu

mai prezenta semne vitale. Un alt bãrbat de 40 de ani a

fost gãsit miercuri dupã amiazãîn zona Câmpu lui Neag, înzãpadã. Echipajul de la ambu-lanþã a apucat sã-l ducã pânã laspitalul din Lupeni, dar din

cauza hipotermiei avansate,omul a decedat pe patul de spital.

Mai mulþi oameni au fosttrataþi în spitale pentru hipoter-mie, din cauza gerului dinultimele zile, iar zeci de sãracivin singuri la urgenþã înainte sãdegere în stradã. “Serviciul deAmbulanþã JudeþeanHunedoara a transportat unnumãr de 2 persoane afectatede temperaturile scãzute înunitãþile ºi compartimentele deprimiri urgenþã din judeþ iar 1persoanã fãrã adãpost s-aprezentat singurã la unitatea deprimiri urgenþe a SpitalulMunicipal „AlexandruSimionescu” Hunedoara. Toatepersoanele reprezintã cazurisociale. De la instituirea coduluiportocaliu de ger, la niveluljudeþului Hunedoara serviciulde ambulanþã a transportat unnumãr de 18 persoane înunitãþile ºi compartimentele de

primiri urgenþã din care 16 auavut nevoie de îngrijiri datoritãhipotermiei. Totodatã, 8 per-soane fãrã adãpost s-auprezentat singure la unitãþile ºicompartimentele de primiriurgenþã”, spun reprezentanþiiPrefecturii Hunedoara..

În plus, echipajele de jandarmi ºi poliþiºti comunitariau adunat, în fiecare searã,oamenii de pe strãzi, gãri sauclãdiri dezafectate ºi i-au dus înadãposturi.


Doi morþi, bilanþul codului portocaliu,în Valea Jiului

C odul portocaliu deger aduce un plus

de bani în conturileMinisterului de Interne.

Asta a decis executivul mier-curi, pentru asigurarea com-bustibilului necesar intervenþi-ilor în perioada urmãtoarepentru structurile din subor-dine, precum Jandarmerie,ISU, sau Poliþie, în contextul încare se va menþine ºi joi codulportocaliu de ger.

Toate aceste instituþii au for-mat echipe operative în toate

oraºele ºi se acþioneazã atâtziua, cât ºi noaptea, pentru ascoate oamenii din impas.Tocmai de aceea este nevoiede bani în plus pentru com-bustibilul cu care circulã acestemaºini.

Potrivit informaþiilor ANM,vremea se va menþine joi receºi va fi valabil codul portocaliupentru ger, iar joi se va emitecod galben pentru fenomenemeteorologice periculoase(vânt, ninsoare viscolitã).

Avertizarea va fi valabilã, celmai probabil, începând de

vineri la prânz. În cazul în care joi se vor

înregistra precipitaþii sub formãde ploaie ºi lapoviþã, va fiemisã atenþionare de polei.


Un milion de lei în plus, pentru urgenþe

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 februarie 2012 Social 5

C ondiþii denedescris în adã-

postul de noapte pentruoamenii strãzii dinPetroºani. Dacãreprezentanþii PoliþieiLocale Petroºani vor-beau despre razii princare au reuºit sã adunepeste zece oameni aistrãzii ca sã-i aducã înadãpostul pus la dispo-ziþie de Serviciul deAsistenþã Socialã,boschetarii au preferatsã plece.

ªi asta, din cauza condiþiilordin adãpost care nu depãºesccu mult locurile insalubre încare ºi-au gãsit ei refugiu. Înrefugiul pus la dispoziþie deprimãrie oamenii strãzii au datpeste un tavan cãzut, care esteacoperit cu cofraje de ouã, iarsaltelele pe care ar trebui sã seodihneascã oamenii bãtuþi desoartã sunt pline de urinã ºifecale. Mai mult, apa nu curgela robinet, iar wc-ul nufuncþioneazã, întrucât bazinuleste spart. Mirosul insuportabil,plus condiþiile enumerate i-aufãcut pe oamenii strãzii sã seîntoarcã cât mai rapid lalocurile lor de dinainte, în ger,supãraþi cã au dat vrabia dinmânã pe cioara de pe gard.

Întrebat de ce au plecatoamenii din adãpostul denoapte, Dorel Neag, ºefulPoliþiei Locale Petroºani, a datun rãspuns sec: ”Nu ºtiu, pro-babil de fricã sã nu le ia alþiilocul”.

Totuºi, singurul om care nua putut fugi de condiþiile mize-rabile este un bãtrân de 80 deani, cu un picior rupt, care nuse poate deplasa.

Samoil Voica spune cã arenevoie de îngrijiri medicale,

însã cei care ar fi trebuit sã seocupe de situaþia lui, nicimãcar nu au trecut sã vadãdacã mai trãieºte.

”Apã, vreau apã!”, a strigatbãrbatul minute în ºir. ”M-auadus aici ºi aici m-au lãsat, nua mai venit nimeni pe la minede nu ºtiu când. Acum vreausã mã duc la domnul doctor, sãmã þinã douã zile dacã sepoate, pentru analize”, seroagã, fãrã speranþã, bãtrânul.

Cât despre adãpostulprimãriei, Samoil Voica l-acomparat cu un lagãr: ”Estemai rãu ca la puºcãrie, e ca înlagãrul de la Auschwitz, mãcaracolo te împuºcã ºi gata”.

Tiberiu MUNTEANTiberiu MUNTEAN

Condiþii insalubre pentru boschetari

Î ncasa bani dela stat, dar nu

avea grijã de per-soana pentru careera angajatã. Unasistent personalal unei persoanecu handicap arãmas fãrã baniipe care îi primea,dupã ce i s-a des-fãcut indisciplinarcontractul demuncã.

Primesc bani dela stat, ca asistenþipersonali, însã nupot sã se culce peurechea dreaptã.Sunt în permanenþãverificaþi dereprezentanþii ser-viciilor publice deasistenþã socialã,acre vor sã asigurecã aceºtia îºi fac ºi

treaba. Iar sur-prizele nu întârziesã aparã. LaPetroºani, în urmacontroalelor peri-odice efectuate cuprivire la activitateaasistenþilor person-ali au existat 3 situ-aþii în care s-auconstatat neregulilegate de modul deîndeplinire asarcinilor prevãzuteîn fiºa postului.Pentru cei trei,reprezentanþiiSPLAS al PrimãrieiPetroºani a decissancþionarea cuavertisment scris.„Într-un alt caz, s-aprocedat la desfa-cerea disciplinarã acontractului indivi-dual de muncã,deoarece asistentul

personal nu ºi-aîndeplinit obligaþiileprevãzute în fiºapostului, în contrac-tul individual demuncã, cât ºi deLegea 448/ 2006,republicatã, privindprotecþia ºi pro-movarea drepturilorpersoanelor cuhandicap”, a pre-cizat Cristina Mraz,directorul executival SPLASPetroºani.

În Petroºani sunt160 de asistenþipersonali pentrucopiii ºi adulþii cuhandicap grav, pen-tru care suma achi-tatã lunar este deaproape 900.000de lei.

CarCarmenmenCOSMANCOSMAN

În cursulnopþii tre-

cute, PoliþiaLocalã dinPetroºani a orga-nizat o acþiuneprivinddepistarea per-soanelor fãrãadãpost aflate peraza localitãþii.

În urma raziei aufost gãsiþi 12 oamenicare riscau sã „înþepe-neascã” de frig, 8 din-tre aceºtia fiindconduºi la adãpostul

de noapte alprimãriei.

„Dintre aceºtia, 7au rãmas în adãpost,unul refuzând cazareaaici”, a precizat DorelNeag, ºeful PoliþieiLocale din Petroºani.Cãutarea oamenilorstrãzii s-a derulat înzonele frecventate decãtre aceºtia, respectivGara CFR, CartierulAeroport sau clãdirileabandonate aflate peraza municipiului.Deºi, poate cã au fostsalvaþi de la moarteaprin îngheþ, nu toþi ceicare au ajuns la adã-

postul amplasat înstrada Constructorul,au fost mulþumiþi decondiþiile gãsite aici.

„Am fost luat pesus ºi adus aici.Pentru cã adãpostulera plin, am fost cazatpe o saltea, pe jos, ºinu am putut dormitoatã noaptea. Abiacând s-a eliberat unuldintre paturile dincealaltã încãpere amreuºit sã închid ochii.Nu sunt un om alstrãzii, am locuinþã înSimeria, iar înPetroºani am venit sãmã internez. Banii pecare îi aveam mi-aufost furaþi ºi de aceeaam ajuns pe strãzi”, aspus Samoil Voica, unbãtrân în vârstã de 82de ani.

Dintre cei 12oameni ai strãziidescoperiþi de cãtrepoliþiºtii locali, unii seadãpostiserã de gerpe conductele de ter-moficare în timp ce

alþii au fost descoperiþiîn clãdiri dezafectatesau, chiar, dormindsub cerul liber. Printreei s-a aflat ºi un minoral cãrui tatã este înpuºcãrie iar mama aplecat la muncã înstrãinãtate. Cel puþinaºa a spus copilul,elev la o ºcoalã dinCartierul Colonie. „Nuam pe nimeni aici,sunt singur, nu amunde ºi cu cine sã maistau”, a spus acesta.

Pe de altã parte,interesant este ºi fap-tul cã foarte puþinidintre cei gãsiþi pestrãzi sunt locuitori aimunicipiuluiPetroºani. Cei maimulþi dintre „home-less”-ii (un termeneuropean pentruoamenii fãrã casã)aflaþi astãzi în CapitalaVãii Jiului provin dinLupeni, Aninoasa,Simeria, Galaþi sau,chiar, Bucureºti.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Lãsat fãrã banii deasistent personal dincauza unor grave abateri

Luaþi pe sus ºi duºi la adãpost

?

?

??

??

S indicaliºtii manipuleazãºi trãdeazã minerii ºi

chiar ºi pe noi, locuitorii VãiiJiului. Buni sau rãi, cumerau catalogaþi liderii de laMuntele, am considerat cãera bine cã liderii ºi condu-cerea CNH sunt umãr laumãr pentru salvarea mine-ritului din Valea Jiului. Dupãce au hulit guvernanþiireclamând cã au minþit maimult de un an de zile, lãsândValea Jiului sã moarã, bruscliderii de sindicat au cotit-o ºicer demisia conducerii CNH.Adicã decimeazã ºi ce maifuncþiona, iar politicienii,bucuriºi de dezbinare, conducCNH-ul spre desfiinþare. Cucât au fost plãtiþi aceºti lideripentru a trãda, sau ce câºtigãdin spargerea echipei?

Înainte cu o zi de protestulspontan al minerilor, lideriiSindicatului Muntele declarau cãvor informa salariaþii de faptul cãMinisterul Economiei nu ºi-a

respectat, din nou, cuvântul dat,respectiv semnarea actuluiadiþional la Contractul Colectivde Muncã…

“P arcã le vorbeºtilimbi strãine”

Dar minerii au fãcut declaraþiiuluitoare! Cereau demisiaechipei manageriale, adicã adirectorului general ºi echipeisale. Deci asta a fost informareafãcutã de liderii de sindicat încondiþiile în care au umplut pagini de ziare, ecranele televi-zoarelor ºi radiourilor cum cãguvernanþii mint ºi au minþit maimult de un an de zile, cã nu auadopatat actele legislative nece-sare reorganizãrii CNH etc.Chiar aceºti lideri au subliniat cãdacã nu ar fi existat conducãtoriide acum, buni specialiºti, nu îºiimagineazã cum ar fi traversatminele din Valea Jiului un an încare Compania nu a primit niciun ban, ba mai mult tot CNH aplãtit ºi o parte a salariilor com-pensatorii ale disponibilizaþilor

conform “cârpelii” hotarâte de Guvern.

Când au venit de la întâlnirilecu ministrul Ion Ariton, doi dintre liderii de sindicat audeclarat: „Noi murim cu fundul

pe cãrbune, iar ministrul nevorbeºte de proiectul Nabuco”…Ioan Popescu, liderulConfederaþiei Meridian, adeclarat la rândul sãu cã „atuncicând le spui, parcã vorbeºti limbistrãine”, referindu-se la dezin-teresul pentru mineritul din huilãal guvernanþilor. Acesta a maiprecizat cã nu existã voinþãpoliticã pentru aceastã zonã.Alþii au declarat cã adevãratulmotiv al dezinteresului este faptulcã nu se mai poate fura pentrucampaniile electorale ale puterii,pentru cã CNH este monitoriza-tã de FMI, UE ºi BM.

Liderii de sindicat par porniþisã distrugã ºi puþinii susþinãtori aimineritului, specialiºtii din ValeaJiului. Mai întâi au cerut tãiereasalariilor coordonatorilor activi-

tãþii din minerit, adicã a celorcare au þinut pe linia de plutireCompania. Aceºtia au reuºit caprin minune sã asigure salariileoamenilor, în timp ce Guvernulnu permite ca preþul Gcaloriei sã

fie cel real ºi nici nu a acordatun leu din subvenþia care eracuprinsã în bugetul de stat. Cineva accepta sã înnebuneascãbãtându-ºi capul cu multitudineade probleme ale mineritului, peun salariu de nimic? Nimeni!

C ã bine spui, BebeNica! Ce le trebuie

minerilor specialiºti!Cã liderii de sindicat au cerut

demisia preºedintelui Consiliuluide Administraþie, am înþeles,având în vedere cã niciodatã nua putut da un rãspuns clar, nu afãcut lobby pe lângã politicieni ºinici nu a avut o atitudinetranºantã în ce privesc hotãrârileºi soluþiile specialiºtilor de aicipentru salvarea CNH, soluþiiagreate de Guvernanþi, dar

nerespectate. Deci, SorinGãman, preºedintele C.A. esteun om al puterii ºi are susþinereaacesteia, dar doar în plan personal, pentru cã Gãman esteplãtit pentru asta.

Dar sã ceri sã plece cei careau þinut steagul sus, cei cãrorachiar le pasã de minerit, este deneînþeles. Ar exista totuºi oexplicaþie ºi anume cã liderii desindicat s-au vândut ºi au cãzutde acord cu închiderea mineritu-lui din Valea Jiului cerândnumirea unei conduceri politicede la Bucureºti, care habar nuare ce înseamnã minerit ºimineri.

„Am solicitat demisia întregiiechipe manageriale de laCompanie. ProblemeleCompaniei nu s-au rezolvat prinacest act adiþional. ProblemeleCompaniei sunt în continuareextrem de mari ºi conducereaCompaniei are nevoie de sprijinguvernamental pentru a putea sãle rezolve. Dacã echipa manage-rialã nu va primi sprijin în con-tinuare, aºa cum nu a primitpânã acum, evident cã este maibine sã plece decât sã trãiascãîntr-o astfel de situaþie”, a spusBebe Nica, colider al SindicatuluiMuntele.

Cã bine spui, Bebe Nica! Dece sã se zbatã cineva pentrumineri, iar aceºtia sã înjughie pela spate manipulaþi fiind de lideriilor? Mai bine ca aceºti managerisã stea pe bani grei la o com-panie strãinã care ºtie sã le apre-cieze valoarea. Aºa cum sespune: nici o faptã bunã nurãmâne nepedepsitã!

Vorba unor cadre universitare:“Toatã situaþia de anul trecutpânã în prezent parcã a fost cre-atã intenþionat pentru ca mineri-tul din Valea Jiului sã moarã ºiastfel s-a nãscut nemulþumireaguvernanþilor cã CNH nu moaresuficient de repede pe cât s-adorit pentru cã aceastã conduce-re a Companiei a fãcut minuni.Practic nimeni nu doreºte oactivitate economicã cu probleme”.

N -au ce sã-ireproºeze, dar se

leapãdã de elLiderii sunt ferm convinºi cã

fac bine ceea ce fac, precizândcã nu au prea multe de imputatdirectorului general al CNH,Constatin Jujan, dar dacã nu aresusþinere politicã, asta e. Greºit,spun chiar cei care au mai lucratîn minister! De fapt MINERITULnu are susþinere politicã.Directorului general i s-a maiimputat de sindicate cã nu aaplicat acel protocol parafatîntre minister, sindicate ºi con-ducerea CNH, de parcã ar fi fostde capul sãu. Aplicarea a fostposibilã, prin semnarea aceluiact adiþional doar cu aprobareaministrului Ariton sub presiuneaprotestului.

„Acest lucru (demisia direc-torului general – n.n.) s-a întâm-plat în urmã cu douã zile. A fostdecizia Comitetului Executiv

Muntele. Acel protocol parafat,el trebuia sã-l aplice. Eu sã-laplic? În adresa respectivã,remisã ministrului, sindicatul acerut sã se analizeze situaþia ºidacã nu sunt ajutaþi cei din con-ducere, poate au ceva cu ei,atunci sã punã pe alþii care suntagreaþi. Repet ºi insist: Eu per-sonal ºi noi, Sindicatul Muntele,nu avem ce sã-i reproºãm preamult directorului general, care s-a zbãtut ca fãrã bani Companiasã funcþioneze. ªi noi suntemºocaþi, la fel cum sunteþi dv., darpentru cã nimic nu s-a rezolvat.Pensionari –nu, disponibilizaþi –nu, personalul activ – nu.Probabil de la Guvern nu sedoreºte sã fie ajutaþi cei de laconducere ºi atunci sã punã pealþii pe care sã-i susþinã” - adeclarat, iritat de întrebare, coli-derul Muntele, Tiberiu Cozma.

Ciudatã ºi pãguboasãgândire… Guvernul nu trebuiesã ajute/susþinã conducereaCNH, ci mineritul din huilã ºiimplicit Valea Jiului.

Îi reamintim lui TiberiuCozma ºi colegilor de laSindicatul Muntele ce declarau înziua când au fost convocaþi laMinister pentru a semna proto-colul în cauzã. . „Sã fiu sincer,nici mâine (17 ianuarie –n.n.) nuvãd sã se vinã cu vreo soluþie dela minister. Nimic din ceea ce s-anegociat, din ce s-a semnat caacorduri nu s-a respectat decãtre Guvern. Nimic!” – a pre-cizat atunci Tiberiu Cozma, întimp ce conducerile CNH,Termocentralor Mintia ºiParoºeni se aflau la Guvern pen-tru negocierea preþului peGcalorie.

Domnilor sindicaliºti, aveþigrijã ce vã doriþi pentru cã niciliderii de sindicat din Valea Jiuluinu au susþinere politicã. Deci?

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

M ii de fluturaºi care

conþineau reven-dicãrile SindicatuluiMuntele, condus deBebe Nica au fostîmpãrþite ortacilorcare au ieºit în faþaCompanieiNaþionale a Huileisã protesteze.

Aceste revendicãri sereferã la acordareaunui preþ real pentruhuila din Valea Jiului,creºterea sporului depericol cu 100 de leipentru persoanele carelucreazã în subteran,reaºezarea grilelor desalarizare în funcþie desalariul brut minim peeconomie la toþi salari-aþii CNH SA în funcþie,angajãri de personal încadrul CNH ºi altele.

Pânã aici, reven-dicãrile Muntelui pre-zintã cerinþele tuturorangajaþilor CNH, care

s-au sãturat sã fie daþila o parte de pe piaþacãrbunelui, în favoareamineritului de import.Însã sunt voci caresusþin cã revendicãrilescrise pe fluturaºiiMuntelui aparþin defapt altei formaþiunisindicale.

Mai exact, BebeNica este acuzat de…plagiat de cãtre ValterCojman, preºedinteleexecutiv al FederaþieiNaþionale a Muncii

(FNM).”Fluturaºii din

mâinile protestatarilorconþineau ideile melepe care în noiembrieanul trecut le-am trimisdomnului Ion Popescu,preºedinteleConfederaþiei Meridian,prin prisma faptului cãliderii SindicatuluiMuntele au fost deacord cu închidereacelor trei mine. Iaracum vin cu alte vari-ante, copiate de lamine. Cu toate cã mãcriticã pe toatecanalele, se folosesc deideile mele, ceea cedenotã cât de josnicisunt, Bebe Nica,împreunã cu ai lui”,adeclarat Valter Cojman.

Bebe Nica nu aputut fi contactat decãtre reporterii CroniciiVãii Jiului.

AnamariaAnamariaNEDELCOFFNEDELCOFF

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 februarie 2012 Actualitate 76 Actualitate

COLÞUL LUI DENIS

Ce câºtigã liderii de sindicat pentru cã omoarã mineritul?

Sindicaliºtii manipuleazã ºitrãdeazã minerii

Muntele, acuzat de plagiat


C am aºa pot fidescrise relaþiile

dintre unii oamenipolitici, care numai lanivel declarativ se iaude reverele hainei depolitician, pentru camai apoi, de douã ori pe lunã, sã seîntâlneascã într-uncadru intim, numaide ei ºtiut.

Din armata fraþilor carevor binele lumii întregi ºiinstaurarea unei noi ordinimondiale mai fac partenumeroºi avocaþi, medici,ºefi de pe le deconcen-trate, oameni de afaceri, îngeneral cine are bani sauinfluenþã. Cumfuncþioneazã reþeaua desocializate dintre ei, astanumai cineva din interior opoate ºti.

Pe site-ul Marii LojiMasonice a României, lapartea legatã de aderare,te întâmpinã un citat:”Dacã vrei sã devii masonsã te uiþi bine în sufletultãu, sã vezi cât de multcrezi în Dumnezeu ºi dacãeºti un om bun. Dacã esteaºa înscrie-te în masonerieca sã devii un om ºi maibun”, uitându-se niºte vir-gule destul de importante.

Dupã care, conformarticolului 125 ”extras dinConstituþia Marii LojiNaþionale a României,votatã ºi aprobatã înplenul Conventului Anual,din data de 29 Octombrie6011” (?!):

”Nimeni nu poatedeveni Francmason înaintede a împlini vârsta de 21de ani cu excepþia fiilor demasoni care pot fi iniþiaþidupã împlinirea vârstei de18 ani.

A devãruriusturãtoare

pentru fraþiimasoni?

În cartea ”Viitor cu capde mort”, scrisã de RaduCinamar, un autor care afost interzis în Româniaultimilor ani, un mason cugreutate face mãrturisiridin cele mai sumbre,legate de adevãrata misi-une a ordinului din careface parte.

“Ne intereseazã, aºadar,sã creãm cât mai multeastfel de „cercuri vicioase”,în bazã lor am construitsocietatea modernã, amformat aºa-zisa „celulã asocietãþii”, adicã familia,pe care am legat-o strânsîn lanþul unor interminabiledependenþe: serviciu, casã,confort, maºinã, împrumu-turi la bancã, obligaþii con-tractuale pe perioadefoarte lungi de timp, careuneori se întind la una saudouã generaþii din familiarespectivã. (…)

Am permis astfeltehnologiei ºi inventicii sãcapteze masele de oameniprin anumite mijloace acãror lipsã ni s-ar pãrea

acum sinonimã cu o cata-strofã: televiziunea, tele-fonul, computerul. Ideeanoastrã a avut un succesenorm, deoarece pe lângãcrearea dependenþei popu-laþiei faþã de acestemijloace tehnologice, ne-aoferit totodatã ºi controluldifuzãrii informaþiei.

Î n prezent,datoritã

caracteristicilorvremurilor pe carele trãim...

...informaþia deþineprimul loc în ceea cepriveºte „armele” cu careacþionãm în lume. Pasulurmãtor a fost simplu deintuit: controlândmijloacele ºi instituþiilemass-media, controlãmimplicit conþinutul ºi cali-tatea informaþiei.

De aceea, unul dintreobiectivele de bazã a fostacela de a obþine controlulasupra celor mai mari trus-turi de presã, radio ºi tele-viziune din lume.

Unul dintre scopurilenoastre principale a fostacela de a stopa prolifera-rea oamenilor pe planetã.Mai mult chiar, trebuia sãmicºorãm drastic populaþiaglobului. Pentru aceastaaveam nevoie de metodecare sã ucidã în timp scurtun numãr foarte mare deoameni. Am finanþatproiecte de cercetare ultra-secrete pentru producereaunor viruºi extrem de viru-lenþi. Unele experimenteau dat greº, altele însã ne-au mulþumit prin rezultatele obþinute...

Dacã ceva sau cineva se opune, nu poate rezistamult timp împotriva noastrã. Dupã cum îþispuneam, „armele” noastre nu sunt niciodatãprezentate pe faþã.Dimpotrivã, ele îmbracãmai mereu o hainã pro-fund umanitarã, dar apasãpe acele puncte slabe pecare tot noi le-am creat însistem ºi care în marea lormajoritate nu sunt cunos-cute de populaþie”, sespecificã în cartea luiCinamar.

Atunci când mai aparetotuºi cineva careurmãreºte sã ne atace ºi sãprezinte realitatea acþiu-nilor noastre celor care nuo cunosc, avem multiplemijloace de „liniºtire” a lui.Replicile noastre suntatunci bine gândite ºi au labazã o finã cunoaºtere apsihologiei umane.

Ele încep aproape tot-deauna prin lansarea uneiºtiri false, negative, despreacea persoanã, pentru cãdupã cum îþi spuneam,controlãm foarte bine sec-torul de difuzare a infor-maþiei prin mass-media.Sã presupunem cã ºtireaapare în câteva ziare, caresunt distribuite în toatãþara. Cititorii aflã în acestfel despre acea ºtire falsã,care este negativã.

Chiar dacã a doua zisau în zilele urmãtoareaceasta este vehementcontrazisã sau chiar dacãapare o dezminþire, faptula fost deja consumat, înprimul rând, nu este delocobligatoriu ca cel care acitit ºtirea falsã sã maiciteascã a doua zi ºidezminþirea, rãmânând înacest fel cu o idee negativãdespre persoana respec-tivã, chiar dacã acea ideeeste falsã. (…)

Sã luãm ca exempluþara ta România. Aici ne-am instalat oamenii cuo mare uºurinþã, deoareceam ºtiut sã speculãm tre-cerea de la un regim totali-tar, ale cãrui baze tot noile-am pus, la o aparentãlibertate de acþiune. Amintuit corect, de pildã,lãcomia ºi lipsa descrupule care apar la omulsupus mult timp diferitelortemeri ºi privaþiuni.

D upã Revoluþiadin þara

voastrã nu am avutaltceva de fãcut...

...decât sã aºteptãm ºisã încurajãm dezastrul eco-nomic, dar mai alescorupþia ºi tentaþiaromânului în faþa strãluciriibanului. Dupã o lungãperioadã de privaþiuni ºilipsuri de tot felul care i-au

provocat o mare suferinþã,era de aºteptat ca el sãcedeze foarte repede înfaþa tentaþiilor careapãreau. ªi într-adevãr,aproape toþi au cãzut înaceastã plasã.

Atunci am început sãacþionãm ºi din punct devedere politic. Nu-þi facegriji, e o metodã pe care oaplicãm în aproape toatestatele. Trebuia sã fim siguri cã principalele posturi din Parlament ºiGuvern sunt ocupate deoameni în vârstã, mulþidintre ei cu un caracterslab, uºor de manipulat.

Celor care erau maturiºi dinamici le-am cultivatcu grijã latura orgolioasã afiinþei ºi mai ales sentimen-tul înºelãtor al puterii, careîn cazul lor nu reprezentatotuºi o caracteristicã dom-inantã de adevãraþi con-ducãtori, în acest fel amexacerbat în ei egoismul,meschinãria ºi ipocrizia.Era necesar sã avem înposturi-cheie oameni carepot fi tentaþi destul de uºorcu afaceri oneroase, careîn acelaºi timp ar faceorice pentru a-ºi pãstrapostul ºi funcþia, în mareparte am reuºit.

I nteresul nostrueste acela de a

crea diferenþefoarte mari întrepãturile sociale...

...adicã oameni foartebogaþi ºi oameni foartesãraci, pe cât posibil fãrãelementul de intermediereºi susþinere, care este pãtu-ra mijlocie, întreþinem ast-fel o stare socialã generalãprin care omul sã-ºiînchipuie cã trebuie sãfacã faþã unui asalt contin-uu, cã trebuie sã se luptemereu fie pentru a-ºiasigura traiul de zi cu zi,fie pentru a-ºi spori ºi maimult averea.

Aceastã stare de spiritîncordatã ºi foarte agitatãalimenteazã sentimentul defricã ºi atâta timp câtexistã frica, nu îºi poateface loc liniºtea, împã-carea, relaxarea ºi nicispiritualitatea. De aceea

suntem interesaþi sãobstrucþionãm tot ceea cear putea conduce sprebine, armonie ºi credinþãreligioasã veritabilã,deoarece altfel controlul ºiputerea noastrã nu maisunt eficiente.

Adevãrata influenþã oexercitãm prin intermediulcreditelor uriaºe cu careobligãm practic diferiteleguverne ale lumii sãacþioneze în domeniul eco-nomic - ºi prin aceasta încel social - dupã cum dorimnoi. Acesta este, de fapt,scopul principal pentru caream înfiinþat cele douã mariorganisme financiare alelumii: Banca Mondialã ºiFondul MonetarInternaþional (FMI). (…)

N u e mai puþinadevãrat cã ºi

elita noastrã......marii Illuminaþi, aplicã

procedee secrete de influ-enþare ºi determinare aunor efecte precise în plan-ul fizic. Dar totuºi suntemstânjeniþi ºi de multe orichiar împedicaþi în uneledintre planurile noastre decãtre forþele opuse nouã,uneori aceste forþe fac partedin cele pe care oameni lenumesc “extraterestre”...De aceea este important sãatragem în rândurile noas-tre o persoanã care dejadeþine anumite puteriremarcabile

Unele persoane, care seopun cu multã forþã pla-nurilor noastre, cunosc ade-vãrul în ceea ce ne priveºte.Pentru cã metodeleobiºnuite de anihilareacþioneazã mai greu în ast-fel de cazuri am adãugat unartificiu: anumiþi venerabilipe care noi îi alegem maiales din eºalonul doi prezin-tã lumii unele aspectedespre organizaþia noastrã,utilizând pentru aceastamijloacele mass-media pecare noi le stãpânim.

Ei dau interviuri ºi scriucâteva cãrþi sau articole încare sunt expuse uneleaspecte adevãrate, darinofensive, despre struc-tura ºi activitatea nostrã.S-a mers pe principiul de

a strecura o parte de ade-vãr ºi patru pãrþi de min-ciunã, în amalgamul dedate care este prezentatexistã deci ºi ceva adevãr,pe care oricum noi nu-lputeam contesta, dar careapare astfel în faþa lumii cafiind expus de înºiºi membrii organizaþiei.

Fireºte, acele adevãrurisunt îmbrãcate ºi împãnateele însele cu minciuni, astfel încât nimeni sã numai înþeleagã mare lucruºi, ca urmare, sã abando-neze interesul pentru cercetarea subiectului.

…. în ultimii cincispre-zece-douãzeci de ani amînceput sã ieºim discret înevidenþã afirmând câte ofrânturã de adevãr ameste-cat cu multe alte minciuni.

Trebuie sã creãmimpresia cã îi ajutãm peoameni, cã suntem lângãei la “necaz ºi suferinþã.Direcþiile noastre de acþi-une, în special prin inter-mediul oamenilor politici,sunt acelea de a simula uninteres major pentru pro-blemele sociale curente,pentru necazurile omului -provocate mai ales derecesiunea economicãmondialã dirijatã de orga-nizaþia noastrã - ºi, prinintermediul „zilierilor” decare þi-am vorbit ºi a ajutoarelor acestora, sãinoculãm ideea cã neintereseazã foarte multaceste aspecte ºi cã lup-tãm pentru îmbunãtãþirealor.

D e fapt, tot acest

„spectacol”......este numai pentru a

câºtiga încrederea maselorpopulare pentru ca, lamomentul cel mai potrivitºi în conjunctura cea maibunã sã luãm în stãpânireconducerea politicã ºi eco-nomicã a întregii planeteprin instituirea unui guvernunic mondial, aflat subcontrolul nostru direct ºitotal.

Trebuie deci sãcâºtigãm cât mai multîncrederea maselor deoameni, pentru a creailuzia unei eºalonãri fireºtia evenimentelor care vorurma, a crizei mondialeteribile ºi pentru a ieºi ast-fel la suprafaþã în chip desalvatori ai omenirii,deoarece avem resurselefinanciare care sunt nece-sare pentru a realizaaceastã, în principiu, sarcina nu este chiar aºadificilã, deoarece vigilenþamaselor populare este dejamult slãbitã de alte modalitãþi pe care leaplicãm de mult timp cusucces: rutina zilnicã a serviciului, programele deteleviziune structurate înaºa fel încât sã inoculezeîn subconºtientul oame-nilor atitudinea pasivã ºilipsa opoziþiei ºi a dis-cernãmântului, hranachimizatã, stupefiantele,bolile de tot felul.”

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF

RRIIVVAALLII ÎÎNN PPOOLLIITTIICCÃÃ sau la nivel declarativ, dar ”fraþi” întru

toate pe scenele masoneriei

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 ianuarie 2012 Actualitate 9

N -aveþidecât sã mã

bãnuiþi de subiectivism.La urma-urmei, sunt unsimplu cetãþean, cãruia,din neatenþie, i-a expi-rat buletinul (sau carteade identitate, cum zicãºtia, mai nou) iar pãre-rea mea, chiar dacã nuconteazã, se monitori-zeazã. Zilele trecute, amtrãit s-o vãd ºi pe-asta.Care asta? Vã voipovesti mai la vale...

În 92-96 am fost consilierlocal. ªedinþele începeau la ora14.00 ºi se terminau cânddãdea Dumnezeu. Uneori, ºi pela 4 dimineaþa. Era vid legisla-tiv, consiliul avea o compo-nenþã atât de heterogenã cã nuse-nþelegea om cu persoanã.Era o democraþie de-þi venea sãdai cu cuþâtu-n piatrã ºi sã-þibaþi copiii cu ºapca udã...

Hotãrârile alea de consiliu

pe care le adoptam erau un felde „na-þi-o þie, dã-mi-o mie”,colegii mei de consiliu „ºi-audat” de toate. Spaþii comer-ciale, birouri, parcele de terenîn Parâng, afaceri profitabile,câte ºi mai câte. Într-un singurloc ne împotmoleam. Când eravorba despre adoptarea bugetu-lui local. Atunci se dezlãnþuiafurtuna. Se termina ºedinþa ºinu exista hotãrârea. Mai fãceauuna ºi o luau de la capãt...

Asta era pe vremea primului

Consiliu Local... Uneori, buge-tul se aproba prin martie...

...Trece vreme, vine vreme...De atunci, la Petroºani s-aumai perindat încã 4 (patru) con-silii locale. Cu oameni mai bunisau mai rãi, cu probleme maimari sau mai mici. Tãvãlugulistoriei ne-a dus pe toþi undesuntem. Componenþa consili-ilor locale de la Petroºani s-aschimbat, de la mandat la man-dat, ponderea apartenenþeipolitice pendula mai rãu decât

preþurile de la bursa petrolului. În fiecare an, în ianuarie,

„bãtaia peºtelui” era peadoptarea bugetului local. „ªi dã-i, ºi luptã, ºi dã-i ºiluptã”, vorba lui Conu`Caragiale... M-a bãtut (sau m-afericit) Dumnezeu sã lucrez înpresã (nu sunt „ziarist”, ãstaeste apanajul altora!) ºi ºtiu cã,niciodatã, când a fost vorba debuget, n-a fost unanimitate.

Fiindcã, stimaþi telespecta-tori, doamnelor, domniºoarelorºi domnilor, când e vorbadespre bani, e bai. Mare bai!

Acum, când amintirea vre-murilor acelora e încã vie (iarcei „interesaþi” se feresc demine, fiindcã ei ºtiu cã eu ºtiu,deºi sunt inofensiv ca Elveþia în

cel de-al doilea Rãzboi Mondial)am trãit s-o vãd ºi pe-asta.

ªtiu cã o sã ziceþi cã suntsubiectiv, pupincurist sau cã mãumilesc. Am, însã, o dilemãgravã, gravã de tot. La ultimaºedinþã a Consiliului Local alPrimãriei municipiuluiPetroºani, bugetul a fost apro-bat ÎN UNANIMITATE! De-astav-am spus povestea Consiliilorlocale din `90 pânã acum.Explicaþia e simplã. Primarulmeu (ºi al dumneavoastrã),Tiberiu Iacob-Ridzi, a fãcut ochestie deºteaptã. A chematconsilierii locali de la toategrupurile (PD-L, PNL PSD) perând, i-a consultat, le-a ascultatamendamentele, iar, înmomentul când bugetul a fostgata, nimeni n-a mai avut cecomenta. Ce înseamnã sã fiidiplomat...

...ªi iatã cum, „arta”negocierii poate sã rupã lanþuldezbinãrii... Chiar dacã, uneori,s-a mai gãsit câte o (aceeaºi)voce singularã (sãrut mâna,doamna consilier Popescu!) dedata aceasta UNANIMITATEAa dat dovadaRESPONSABILITÃÞII. Ceea ce era de demonstrat, s-ademonstrat.

...Cât de simplu este.Vorbeºte, explicã, fã-te înþelesºi sigur vei avea de câºtigat!

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

Cum poate „arta” negocierii sã rupã lanþul dezbinãrii...

D incolo de aspec-tul politic,

greva parlamentarilorUSL ajutã categoriiledefavorizate dinjudeþul Hunedoara.Indemnizaþiile parla-mentarilor din opo-ziþie vor ajunge lacopii sãraci sau laazilele de bãtrâni.

S-au decis.Parlamentarii USL sunt,de miercuri, în grevã petermen nelimitat. Deciziaa fost luatã de comunacord de grupurile reuniteale parlamentarilor USL.

De precizat cã, pe perioa-da protestului, reprezen-tanþii PSD ºi PNL vor fiprezenþi în orele de pro-gram la CameraDeputaþilor ºi senat, darnu vor participa lalucrãrile acestor foruridecât în cazul dezbateriiunor legi esenþiale, aleunor eventuale moþiuni,ori la procedurile legate deorganizarea unor even-tuale alegeri anticipate. Îngrevã sunt ºi parlamentariihunedoreni, care auanunþat cã îºi vor donaindemnizaþiile aferenteperioadei în care nu suntprezenþi la lucrãrile

Parlamentului. Iar de acestlucru vor beneficia sãraciidin judeþul Hunedoara, orialte categorii defavorizate.„Oficial, de astãzi suntemîn grevã. Indemnizaþiile,conform procedurii, vor fivirate pe cardurile noastre,dar le vom dona fiecareunde doreºte. Eu le voidona, lunar, unei case decopii sau azil de bãtrânidin cele 6 oraºe din ValeaJiului”, a declarat sena-torul PSD Cosmin Nicula,care reprezintã aceastãzonã. Deputatul LaurenþiuNistor se gândeºte tot lacopiii sãraci. „Dacã nu seia o decizie comunã, voi

dona indemnizaþia uneicase de copii din judeþulHunedoara”, a declaratNistor, care a þinut sã pre-cizeze cã vor fi în conti-nuare în parlament ºi vorurmãri atent modul încare se desfãºoarã votulcelor de la putere, ca sãnu existe surprize. Deasemenea, deputatul PNLBogdan Þîmpãu, care þineîn continuare la expresiade „retragere din parla-ment” în locul „grevei”,spune cã „ºi aºa cunoscsuficiente cazuri ale unoroameni care au nevoie deajutor. Voi încerca sã faccât mai mult bine”.

Þîmpãu mai spune cã petoatã perioada acestuiprotest parlamentar vaurmãri cu atenþieproiectele pe care le-ainiþiat ºi, mai mult deâctatât, are în continuare celpuþin douã proiecte pe

care le va iniþia ºi le vasusþine.

În plus, dacã se vor discuta legi de importanþãmajorã pentru mediul economic ºi social, va fiprezent în salã.


Greva parlamentarilor USL ajutã sãracii din judeþ

3 f e b r u a r i e 2 0 1 2

Dacã lucrezi cu bani la serviciu, vatrebui sã fii mai atent decât de obi-cei, cãci poþi avea parte de surprizede tot felul. O persoanã mai puþincunoscutã încearcã sã þeasã tot felulde intrigi în jurul tãu. Din fericireºansa este de parte ta ºi nimic din totce va face nu te va putea atinge.

La serviciu va fi mare agitaþie; veiavea de fãcut faþã unor activitãþi difi-cile. Ar fi bine sã eviþi controverselecu superiorii ierarhici. Nu eºti într-oformã nemaipomenitã, aºa cã ar tre-bui sã nu te implici în activitãþi caresã te suprasolicite. Dozeazã-þi cu grijãeforturile altfel nu vei reuºi.

Încearcã sã-þi canalizezi energia cuprecãdere spre activitãþile de la servi-ciu, altfel vei rãmâne în urmã cumulte. Dacã ai de semnat acte, fii cumare bãgare de seamã, deoarece nueste sigur cã vei obþine ceea ce îþidoreºti. Acordã mai multã atenþierelaþiei cu colaboratorii!

Conjunctura astralã din aceastãperioadã îþi conferã energie ºi iniþia-tivã. Eºti dornic sã-þi pui în practicãproiectele, dar n-ar fi rãu sã îþipãstrezi ceva mai mult timp ºi pentruodihnã ºi relaxare. Dacã doreºti sãpleci într-o cãlãtorie, fii atent, cãcitransportul ar putea face surprize.

ªansele de a avea realizãri în dome-niul serviciului sunt mari, dar suntcondiþionate de conºtiinciozitate. Încazul în care ai de luat decizii impor-tante, ar fi bine sã te sfãtuieºti cucineva de încredere. Este posibil sãprimeºti o ofertã pentru o colaborareºi ar fi bine sã o analizezi.

La serviciu, relaþia cu colegii estebunã, aºa cã poþi miza pe sprijinulacestora. Dacã ai în vedere iniþiereaunui proiect nou, ºansa este departea ta. Situaþia financiarã s-arputea îmbunãtãþi datoritã unor activ-itãþi extraprofesionale. O rudãapropiatã va avea o realizare.

Eºti mai conºtiincios decât în modobiºnuit ºi acest lucru va fi observat.Vei munci mult atât la serviciu cât ºiacasã. ªefii îþi vor aprecia eforturileiar, sprijinul colegilor îþi va fi de unreal folos. Trateazã cu atenþie oricedetaliu, cãci ceea ce faci acum vaavea efecte excelente în viitor.

Riscurile nu te avantajeazã câtuºi depuþin, cãci traversezi o perioadã careoportunitatea pentru accidente estemare. Situaþia financiarã te streseazã,dar cel puþin deocamdatã nu ai ceface în aceastã direcþie.Neînþelegerile cu colaboratorii potexploda în orice moment.

Vei avea multe de fãcut, mai ales cãunele lucrãri la care ai restanþe vordeveni urgenþe. Superiorii ierarhicivor aprecia conºtiinciozitatea de caredai dovadã, dar nu trebuie sã teaºtepþi ca aceºtia sã te sprijine într-oprea mare mãsurã. N-ar strica sãîncerci sã ieºi puþin din tipare.

Dovedeºti o excelentã energie men-talã, ceea ce te va ajuta în rezolvareaeficientã a lucrãrilor pe care le ai definalizat. La slujbã vor fi foarte multede fãcut, aºa cã este posibil sãrãmâneþi peste program. Ocunoºtinþã vã va da o idee asupracãreia meritã sã vã aplecaþi.

Cheltuielile sunt destul de mari înaceastã perioadã, dar cum ºansa estede partea ta, reuºeºti sã te descurcicu bine. Este posibil sã aparã uneleschimbãri la nivelul instituþiei la carelucrezi. De asemenea, în cazul încare doreºti sã îþi schimbi serviciul, aiputea primi o ofertã.

Va fi mare agitaþie la serviciu, darcum ai multã putere de muncã veireuºi sã faci faþã provocãrilor. Veiavea de finalizat o activitate dificilã ºinu îþi va fi câtuºi de puþin uºor. .Încearcã sã faci totul de unul singur.Nici superiorii ierarhici nu se vorarãta prea dornici sã te susþinã.


Ia-þi diplomã fãrã sãfaci curs !!!

Pentru prima datã puteþi sã vã folosiþi aptitudinilesau cunoºtinþele câºtigate personal într-o anumitãocupaþie pentru care nu aveþi certificare, în doarcâteva zile!!!

SC EURO JOBS SRLs-a acreditat pentru certificarea competenþelor(cunoºtinþelor) dobândite anterior pe alte cãi decâtcele formale pentru urmãtoarele ocupaþii ºi laurmatoãrele tarife:-PAVATOR - 450 lei-INSTALATOR APÃ CANAL - 500 lei-TÂMPLAR-DULGHER-PARCHETAR - 550 lei-LUCRÃTOR COMERCIAL - 550 lei-OSPÃTAR (CHELNER) - 550 lei-INSTALATOR ÎNCÃLZIRE CENTRALÃ ªIGAZE - 550 lei-CONFECÞIONER ANSAMBLOR ARTICOLETEXTILE - 550 lei-MAªINIST LA MAªINI PENTRU TERASA-MENTE - 550 lei-CIOBAN - 550 lei-COSMETICIAN - 650 lei

FII PRIMUL CARE PROFITÃ DEACEASTÃ OFERTÃ!

Te aºteptãm pentru informaþii suplimentare înPetroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1Uricani la sediul P.A.P.IVulcan la ªcoala Generalã nr. 1 Teodora LucaciuAninoasa la sediul P.A.P.IPetrila la Centrul de AfaceriNe puteþi contacta ºi la numerele:Tel/fax: 0354.108.516 0354/100. 019Mobil: 0724.411.221 (Cristina Niþescu)0731.357.379

SC EURO JOBS SRLorganizeazã ºi pentru persoanele care nu aucompetenþe dobândite anterior urmãtoarele:CURSURI DE CALIFICARE PROFESIONALÃNivel I (3 luni)Competenþe antreprenoriale - 60 ore - 550 leiCompetenþe în limba englezã - 60 ore - 500 leiManager proiect - 40 ore - 500 leiExpert achiziþii - 40 ore - 500 leiEditor imagine - 60 ore - 550 leiContabil - 120 ore - 500 leiGhid montan - 120 ore - 600 leiMaseur (iniþiere) - 45 zile - 450 leiLucrãtor finisor pentru construcþii - 3 luni - 450 leiLucrãtor în structuri pentru construcþii - 3 luni -450 leiLucrãtor în gospodãrie agroturisticã - 3 luni - 450 leiLucrãtor în izolaþii - 3 luni - 450 leiAsfaltator - 3 luni - 450 leiÎngrijitoare bãtrâni la domiciliu - 3 luni - 550 leiÎngrijitoare copii - 3 luni - 550 leiSudor electric - 3 luni - 550 leiSudor oxigaz - 3 luni - 550 leiGaterist la tãiat buþteni - 3 luni - 550 leiNivel II (5 luni)Zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar - 5 luni - 550 leiZidar-pietrar-tencuitor - 5 luni - 550 leiIzolator - 5 luni - 550 leiMontator pereþi þi plafoane din ghips carton - 5luni - 550 leiElectrician exploatare medie þi joasã tensiune - 5luni - 550 leiLãcãtuþ mecanic - 5 luni - 550 leiFrigotehnist - 5 luni - 600 leiAdministrator pensiune turisticã - 5 luni - 700 lei

Înscrierile pentru cursuri se fac înluna ianuarie, anul curent la sedi-ul firmei sau online pe www.euro-calificare.roPentru înscriere sau detalii ne puteþi gãsi lasediul SC EURO JOBS SRL.Petroºani, str. 22 Decembrie, nr. 1, jud.Hunedoarasau tel/fax: 0354.108.5160354/100.019mobil: 0728.106.769 (Adriana Murãraºu)

0731.301.162online: www.euro-jobs.orge-mail: [email protected]

H O R O S C O P

Vând casã + teren, 5000 m² înVulcan (Valea Ungurului).

Preþ 48000 euro. Telefon 0722 448 428

Vând spaþiu comercial în zonã cen-tralã str. 1 Decembrie 1818 la

parterul blocului 124, suprafaþa 25m².Telefon 0722 448 428

Vând teren în suprafaþã de 800 metri pãtraþi intravilan,

în zona Brãdet.Telefon 0727150264

Vând apartament 3 camere, situat în Petroºani,cu multiple îmbunãtãþiri, blocurile noi (în zonã

de dezvoltare turisticã). Preþ 28000 euronegociabil. Relaþii la tel.0769784520

VÂNZÃRI

Vând casã, zonã centralã - 150

mp, cu utilitãþi + teren 1114 mp

+ 700 mp., la stradã, ideal pentru

parcare, sau spãlãtorie auto. 70

euro/mp (uºor negociabil).

Relaþii la telefon 0721028699.

Ansamblul Artistic Parângul al Casei de Culturã a Studenþilor din Petroºani a începutrepetiþiile ºi face înscrieri pentru noi membri ce doresc sã înveþe tainele dansului.Înscrierile se fac la sediul Casei de Culturã Studenþeºti dupã urmãtorul program:

Parângul între orele 14:30 - 16:30 de luni-joiParângul Mic între orele 16:30 - 17:30 de luni-joi.Sunt aºteptþi atât copiii preºcolari cât ºi elevi de liceu ºi studenþi.

Nicolae NICOARÃNicolae NICOARÃ

ANUNÞ

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntem parteneriipe care îi caui!

ADRESA NOASTRÃCasa de Culturã, Str. 1

Decembrie 1918, nr. 100tel. 0374 906 687

e-mail: [email protected]

Cronica Vãii Jiului

Cronica Vãii Jiului | Joi, 2 februarie 2012 Actualitate 11

D upã „momentulDecembrie

1989” românii ausperat cã þãriºoaralor va reintra pefãgaºul normal ºiva redeveni ceea cea fost în perioadainterbelicã. Adicã,una dintre primele10 þãri europene,ca nivel de dez-voltare.

Mai exact, ca atuncicând Italia, Spania sauPortugalia nu contau încontextul european.Nimic mai fals!Cameleonii politici s-aucolorat din roºii în toateculorile curcubeului, dar,nãravurile au rãmas ace-leaºi. La fel ºi nepri-ceperea sau, mai binezis, dezinteresul (în afarã,bineînþeles, de interesulpropriu) în conducereadestinelor naþiei române.

În acest timp, ÞARA amers din rãu în mai rãu,devenind o simplã piaþãde desfacere pentrufirmele din, mult prealãudatul, vest al Evropei.Respectiv, cele care auiniþiat, fãcut ºi implemen-tat aºa-zisa revoluþieromânã.

Dupã 20 de ani (defapt 22) singurul lucru cucare ne-am putea lãudaar fi intrarea în NATO ºiUE dar, acesta ar fi venitoricum, de la sine, pen-tru cã a fost motivul prin-cipal pentru care am fost„revoluþionaþi”. Nu dealta, dar, vesticii aveaunevoie de resursele mate-riale sau minerale ºi forþade muncã din EstulEuropei... ACHTUNG!Douã simple cifre pot fidovada a ceea ce s-apetrecut în Valea Jiului înultimii 20 de ani1Acestea sunt 55.000 ºi8.000. Adicã, numãrul

celor care munceau înminerit în anul 1990,respectiv în anul 2011.Viitorul nu se anunþã,însã, deloc mai roz, pen-tru cã se pregãtesc noidisponibilizãri ºi închideride mine... Inclusiv înValea Jiului, cea mai vitregitã zonã minierã aþãrii, „guvernaþii ºtie dece”...

Dupã primele disponi-bilizãri minereºti, de ladebutul cãrora s-auîmplinit aproape 15 aniºi în urma cãrora peste20.000 de mineri aurenunþat la un serviciusigur, Guvernul Românieia promis lansarea unuinumãr impresionant de„oportunitãþi” pentrumiile de proaspeþi ºomeri(în 1997) din ValeaJiului. Pentru început,„Valea Plângerii” a fostdeclaratã „zonã spe-cialã”, ocazie cu caremicii afaceriºti locali s-au

transformat în mariioameni de afaceri deastãzi, din unele afaceri,mai mult sau mai puþinlegale.

Mai apoi, pentru a-iajuta, tot pe foºtii mineri,ºi a le gãsi un loc demuncã, cineva „de sus” avenit cu o altã idee„strãlucitã” ºi anumeaceea de a construi prinValea Jiului autostrãzipeste autostrãzi sauhidrocentrale peste hidro-centrale, lucrãri care ar fitrebuit sã „absoarbe”între 5.000 ºi 7.500 deºomeri. Ce s-a realizat ºice nu s-a realizat dintoate aceste proiecte„faraonice” ºtie astãzitoatã lumea. Adicã nimic,adicã zero, adicã vax!

Dupã ce toate celelalteproiecte au cãzut, unuldupã altul, prin lunaaugust a anului 1999,cuiva, i-a venit ideea sãtransforme Valea Jiului

într-un paradis turistic,odatã cu demararea unuiaºa numit „Program deDezvoltare Localã prinIntegrare Europeanã,etapa I, proiect „ValeaJiului - Zonã turisticã”,bla-bla-bla, proiect spri-jinit chiar de cãtre primulministru din acea vreme.Adicã, un eventualpuºcãriaº de astãzi...Astfel, în urmã cuaproape 12 ani, Fundaþia„România - GeneraþiaUrmãtoare” lansa, încolaborare cu alte insti-tuþii, mai mult sau maipuþin centrale, un proiectde constituire aCompaniei de Turism„Valea Jiului”.

Printre co-fondatori seaflau „reprezentanþiiautorizaþi ai comunitãþiilocale ºi investitori realiîn domeniu”. Cât deautorizaþi ºi cât de realiau fost toþi aceºtia sevede bine acum, la

împlinirea a 12 ani de lademararea proiectuluicare a adus tot atâtealocuri de muncã pentrufoºtii mineri, cât ºi cele-lalte iniþiative ale guver-nanþilor de ieri ºi de azi.Fie cã au fost din parteaPD-L, PNL sau PSD...Nici Valea nu s-a trans-format în „paradis turis-tic” ºi nici disponibilizaþiinu s-au ales cu un loc demuncã în sectorul turis-tic...

Una peste alta, dupãaproape 22 ani de„proiecte futuriste”,Valea Jiului a rãmas, într-adevãr, o zonã defa-vorizatã (aveau cevadreptate guvernanþii înanul 1997 când i-au pusaceastã pecete), iar foºtiimineri, sãtui sã maiaºtepte mult-promiselelocuri de muncã, au alescalea exilului, ajungândîn prezent sã lucreze prinItalia sau Spania.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Dupã 20 de ani dar, nu de Alexandre Dumas ci, de Adrian Nãstase...

I mobilele de peamplasamentul

viitoarei autostrãziDeva – Orãºtie, care nuau fost expropriate, aude acum un nou cadrulegal pentru cumpãrarealor de cãtre stat.Guvernul a fost nevoitsã modifice legislaþia ºisã cuprindã noi sumede bani pentru expro-prierea proprietãþilor.

Guvernul României a emis onouã hotãrâre, pentru com-pletarea Hotãrârii Guvernuluinr. 823/2009 privinddeclanºarea procedurilor deexpropriere a imobilelor pro-prietate privatã rãmase deexpropriat, situate pe amplasa-mentul lucrãrii „Construcþiavariantei de ocolire Deva ºiOrãºtie la profil deautostradã”. Construcþia vari-antei de ocolire Deva ºi Orãºtiela profil de autostradã, aºacum este denumit proiectul,face parte din Coridorul IVPan European, coridor consi-derat prioritate strategicã deinteres naþional ºi european,menþionat chiar într-o hotãrâredin iunie 2008 a Consiliului

Suprem de Apãrare a Þãrii.Oficialii considerã cã variantade ocolire Deva ºi Orãºtie lastandard de autostradã vareprezenta o arterã de circu-laþie rutierã foarte importantãa României.

Traseul variantei de ocolireîncepe de la intersecþia DN 7ºi a magistralei C.F. duble elec-trificate Sibiu-Deva pe un pasajsuperior. Dupã ce parcurge peDJ 705 un tronson de aproxi-mativ 300 metri, care se vareabilita, se desprinde la stângaurmând de aici traseul viitoareiautostrãzi Piteºti-Sibiu-Nadlac.Traseul se continuã prinextravilanul localitãþilor limitrofe ocolind cu o curbã ladreapta, zona industrialã aMunicipiului Orãºtie ºi locali-tatea Pricaz, prin nordul aces-teia, dupã care se îndepãrtezãde râul Mureº, îndreptându-secãtre sudul localitãþii Turdaº,unde face joncþiunea cu varianta de ocolire Deva.Principalul avantaj al acesteivariante este cã evitã lucrãrilerealizate în nodul rutier de laintersecþia DN 7 cu DJ 705,care rãmân în totalitate înzestrea drumurilor naþionaleasigurând supratraversareamagistralei C.F. duble electrifi-cate Sibiu. De asemenea,

proiectul, a cãrui execuþie aînceput, prevede ºi mai multenoduri rutiere.

A fost nevoie de onouã lege

Reprezentanþii Executivuluiau explicat ºi de ce a fostnevoie de un nou cadru legalpentru expropriereasuprafeþelor de teren. Astfel, lamomentul promovãrii proiectu-lui de Hotãrãre a Guvernuluinr. 823/2009, procedurile deexpropriere aplicabile au fostcele prevãzute de Legea nr.198/2004, privind unelemãsuri prealabile lucrãrilor deconstrucþie de drumuri deinteres naþional, judeþean ºilocal, cu modificãrile ºi com-pletãrile ulterioare, aprobateprin Hotãrârea Guvernului nr.434/2009, pentru acele imo-bile proprietate privatã care seregãsesc pe culoarul de expro-priere aferent proiectului. Lamomentul respectiv, a fostîntocmitã o documentaþietehnico – economicãcuprinzând date privindîncadrarea lucrãrii în planurilede urbanism ºi amenajare ateritoriului, planuri cu amplasa-mentul lucrãrii care conþindelimitarea suprafeþelor ºi a

construcþiilor propuse spreexpropriere. În prezent, cadrullegal în materie de expropriereîl reprezintã Legea nr.255/2010 privind expro-prierea pentru cauzã de utili-tate publicã, necesarã realizãriiunor obiective de interesnaþional, judeþean ºi local, cumodificãrile ºi completãrileulterioare ºi HotãrâreaGuvernului nr. 53/2011 pen-tru aprobarea Normelormetodologice de aplicare aacesteia.

Conform legii, expropria-torul are obligaþia de a aprobaprin Hotãrâre a Guvernului ºilista proprietarilor imobilelorcare constituie coridorul deexpropriere.Aceastã obligaþie a expropria-torului nu era prevãzutã devechiul cadrul legislativ înmaterie de expropriere. În listaimobilelor ce fac obiectul aces-tui act normativ se identificãimobile ce au deschisã Cartefunciarã ºi pentru care infor-maþiile au fost obþinute de laOficiul de Cadastru Hunedoaraºi imobile ce nu au încãdeschisã Cartea Funciarã ºipentru care informaþiile au fostobþinute de la primãrii.

B ani suplimentari

Amplasamentul lucrãrii afost aprobat tot prin HG823/2009, care prevedea ºideclanºarea procedurilor deexpropriere pentru imobilelesituate pe amplasamentullucrãrii „Construcþia varianteide ocolire Deva ºi Orãºtie laprofil de autostradã“, dar ºisuma globalã estimatã cu titlude despãgubire, în valoare de18 milioane de lei, conformunei expertize de specialitate.Pentru actuala Hotãrâre aGuvernului este necesarã sumade 217.000 de lei, pentru osuprafaþã de teren de 91.468metri pãtraþi, adicã 154 deimobile. „Întrucât la data emi-terii Hotãrârii Guvernului nr.823/2009 nu erau identificaþitoþi proprietarii în vederea sta-bilirii sumei individuale nece-sare finalizãrii exproprierilor, afost necesarã iniþierea prezen-tului proiect de Hotãrâre aGuvernului de completare culista imobilelor situate pe razalocalitãþilor Romos, Geoagiu,Oraºtie, Turdaº, Simeria,Hãrãu ºi Soimuº din judeþulHunedoara”, se aratã înhotãrârea de Guvern la carefacem referire.


Noi exproprieri pe autostrada Deva – Orãºtie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 3 februarie 201212 Actualitate

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected] * oferta este valabilã în perioada

23.01.2012 – 29.02.2012;** ofertã valabilã în limita stocului disponibil.

T recem dintr-un cod înaltul. Acum douã sãp-

tãmâni am avut cod galbende vreme rea ºi ninsoriabundente.

A urmat codul portocaliulde ger, iar de astãzi de la ora10, intrãm din nou în cod gal-ben de ninsori puternice ºi vis-col. Potrivit AdministraþieiNaþionale de Meteorologie,ninsorile vor cuprinde toateregiunile, pornind de vineridimineaþa ºi pânã duminicãseara. Local, acestea vor fimai abundente, iar stratul dezapada nou depus va depaºi20 cm, în special în zonele dedeal si de munte. Vântul vaavea intensificari temporare,cu viteze mai mari în sud si insud-est, unde rafalele vordepaºi 50, 60 km/h, iar lamunte va sufla mai tare, cupeste 90 km/h, viscolind sauspulberând zãpada. Însã, chiarºi aºa, autoritãþile din ValeaJiului spun cã sunt pregãtite sãfacã faþã situaþiei. “ Suntempregãtiþi. Avem utilaje, oameniºi materiale antiderapante ºisuntem gata sã ieºimpe drum înmomentulcând va finevoie.Pânãacum nuau

fostprob-leme ºinici deacumîncolo nu vorfi, cred eu”, adeclarat Tiberiu

Iacob Ridzi, primarulMunicipiului Petroºani.

În vest, unde de obiceininge mai tare decât în est,primarii spun, de asemenea,cã sunt pregãtiþi. Au instituitcomandamente de iarnã ºisunt cu utilajele la uºã ºioameni pe poziþii în caz denevoie. “ Noi suntempregãtiþi. Sperãm sã ne ºiajute Dumnezeu, pentru cã nune putem pune contra naturii,pânã la urmã. Noi facem totceea ce putem. S-a constituitcomandament de iarnã laprimãrie ºi eu cred cã totul vafi bine”, ne-a declarat CornelResmeriþã, primarulMunicipiului Lupeni.

Gata de iarnã se declarã ºiVulcanul, chiar dacã va ningeabundent.

“ Suntem pregãtiþi cu tot cetrebuie, utilaje, nisip, sare ºiforþã de muncã. În plus, avemechipe de intervenþie pe toatecele trei schimburi. Nu au fostºi nici nu vor fi probleme”, aafirmat Gheorghe Ile, primarulMunicipiului Vulcan.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

S alvamontiºtii ºijandarmii din

Parâng reiau sâmbãtã,alãturi de o echipã despecialiºti din Sibiu,cãutãrile ciobanului dis-pãrut în 23 ianuarie.Speranþele lor sunt

legate de un aparat per-formant care va detectatelefonul victimei.

Salvamontiºtii din Parâng,alãturi de rudele bãrbatului de44 de ani, care a dispãrut înParâng, pornesc din nou sã îlcaute. De aceastã datã, în

Parâng ajung specialiºti cuaparaturã modernã ºi perfor-mantã, care încearcã sã-l loca-lizeze cât mai exact. „Vineridupã-amiazã va ajunge la noiechipa de specialiºti,. Cu eiurcãm din nou la cota 1.000în zona în care bãnuim cã acãzut ciobanul ºi a murit. Amfost asiguraþi cã acest aparat vadetecta telefonul mobil al vic-timei, chiar dacã bateria estedescãrcatã. Sperãm din nou sãîl gãsim”, a declarat DumitruBârlida, ºeful echipeiSalvamont din Parâng.

Cic Florea Dumitru a plecatde acasã din Petrila în data de23 ianuarie ºi de atunci rudelesale nu au mai auzit nimic deel. În Parâng a fost risc deavalanºã ºi salvamontiºtii nuexclud ca omul sã fi cãzut ºi sãfi murit din aceastã cauzã.


Anul acesta sepoartã galbenul ºi

portocaliul... în coduri!

SSee rreeiiaauuccããuuttããrriillee

cciioobbaannuulluuii

cronica vaii jiului, nr. 55, vineri 3 februarie 2012

Documents