cronica vaii jiului, nr. 114, vineri 27 aprilie

Cotidian regional �� Apare de luni pânã vineri în toate localitãþile Vãii Jiului �� Redacþia ºi administraþia: str. 1 Decembrie 1918, nr. 100, Petroºani (Casa de Culturã)

www.cronicavj.ro � E-mail: [email protected] � Telefon: 0374.906.687 � 12 pagini � 1 LEU

Cronica Vãii JiuluiFondat 2011 � Anul I � Nr. 114

Vineri, 27 aprilie 2012

Rinichii ºi plãmânii, comercializaþi „la liber”

pe Internet

Lupta pentruciolan se ascute la

PetrilaD acã pânã mai ieri, filiala Partidului

Conservator din Petrila se afla la limi-ta supravieþuirii, de curând s-a procopsit cudoi oameni hotãrâþi sã câºtige locurirespectabile în administraþia publicã localã.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 4-A4-A

Dezvoltarea infra-structurii, o prioritatepentru administraþia

comunei PuiP este 300 de gospodãrii din satele

Ponor ºi Galaþi, ce aparþin comuneiPui, vor beneficia de apã potabilã în caseºi canalizare... >>>>>> PPAGINAAGINA AA 5-A5-A

Apa din Garã, potabilã sau nu?

C ãlãtorii care ajung în Gara Petroºani,dacã sunt însetaþi, trebuie sã-ºi

cumpere o sticlã cu apã ºi asta pentru cea dela singura ciºmea funcþionalã, este de o calitate îndoielnicã, alb ca varul ºi aproapeimposibil de bãut doar vãzând-o.

>>> P>>> PAGINAAGINA AA 9-A9-A

PAGINILE 6-7

Cronica Vãii JiuluiWebsite:

www.cronicavj.ro

E-mail:[email protected]

EDITAT DE S.C. MBD REPORTER MEDIASRL PETROªANI

Tipãrit la SC Garamond SA

Materialele marcate “Promovare”reprezintã PUBLICITATE

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 aprilie 201222 Diverse

Director:Marius MITRACHEMarius MITRACHE([email protected])

Redactor sef: Ileana FIRÞULESCUIleana FIRÞULESCU([email protected])

Editor coordonator:CarCarmenmen COSMANCOSMAN([email protected])

Colectivul de redactie: MirMircea cea NISTORNISTOR([email protected])

Diana MITRACHEDiana MITRACHE([email protected])

MirMircea BUJORESCU cea BUJORESCU Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE([email protected])

Anamaria Anamaria NEDELCOFFNEDELCOFF([email protected])

Raul IRINOVICIRaul IRINOVICIOvidiu POvidiu PÃRÃIANU, PetruÃRÃIANU, PetruBOLOG CIMPBOLOG CIMPA, Denis RUSA, Denis RUSIoan DAN BÃLAN,Ioan DAN BÃLAN,Gabriela RIZEA,Gabriela RIZEA,

Desktop publishing:Geza SZEDLACSEKGeza SZEDLACSEKRomwald CHEZURomwald CHEZUMarketing & Publicitate: Mirabela MOISIUMirabela MOISIUCOTIDIAN REGIONAL CU CAPITAL INTEGRAL

PRIVAT - ISSN 1583-5138

Antena 1 National TV PRO TV Prima TV TVR 1

9:00 Triunghiul iubirii 2 (r) 10:00 Suflete pereche (r) 11:00 Culoarea fericirii 12:00 Grupul Vouã (r) 12:15 Wacky TV12:45 Grupul Vouã (r) 13:15 Copii contra pãrinþi 15:00 Destinul regelui (r) 16:30 1 x 217:30 Dragoste dulce-amarã 18:30 ªtiri Naþional TV 19:15 Suflete pereche 20:15 Eu cu cine mã mãrit? 22:30 În spatele liniei inamice

8:00 ‘Neatza cu Rãzvan ºiDani 10:00 În gura presei 10:50 Mireasã pentru fiul meu 11:30 Burlacul III (r) 13:00 Observator 14:00 Mireasã pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces Direct 19:00 Observator 20:20 Fotbal: FC Braºov - FCDinamo22:20 Kickboxer 3: Artarãzboiului 0:15 Râuri de purpurã 2:Îngerii Apocalipsei

7:00 ªtirile Pro TV 10:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) (r) 11:00 Crimele din Midsomer (r) 13:00 ªtirile Pro TV13:45 O prinþesã adevãratã 16:00 Tânãr ºi neliniºtit (s) 17:00 ªtirile Pro TV17:45 Happy Hour 19:00 ªtirile Pro TV20:30 Românii au talent 0:15 Oldboy - Cãinþã ºirãzbunare

9:30 Focus Monden (r)10:30 CSI: Investigaþii (r) 11:30 Teleshopping 12:00 Nimeni nu-i perfect 13:00 Teleshopping 13:30 Sport, dietã ºi o vedetã (r)13:45 Teleshopping 14:15 Întâlnirea inimilor (s) 14:35 Întâlnirea inimilor (s) 15:00 Totul despre mame (r)16:00 Semnul celor patru 18:00 Focus 1819:00 Focus Sport19:30 Cireaºa de pe tort 20:30 Tunetul negru 22:30 Luptã în câmp deschis 1:00 Focus (r)

9:10 Legendele palatului:prinþul Jumong 10:20 Zoom 10:25 Dãnutz S.R.L. (r) -Prima parte 11:20 Dincolo de celebritate 11:30 Dãnutz S.R.L. (r) -Partea a doua 12:30 Fabrica de staruri 12:45 Legendele palatului -Gyebaek (r) 14:00 Jurnalul TVR 14:45 e-Forum 15:30 Tribuna partidelor parla-mentare 16:00 Parlamentul României 16:50 La vie en rose 17:40 Legendele palatului -Gyebaek 18:53 Jurnalul TVR 20:00 Jurnal plus (live)21:00 O datã-n viaþã - Primaparte23:10 Bun venit la Sarajevo! 1:00 Distractis Show (r)1:55 Profesioniºtii... (r)

VÂNZÃRIVând spaþiu comercial în

zonã centralã str. 1Decembrie 1818 la

parterul blocului 124,suprafaþa 25mp.

Telefon 0722 448 428

Vând casã + teren, 5000m² în Vulcan (Valea

Ungurului). Telefon 0722 448 428

T eatrul de Artã Deva te provoacã laspectacol! Într-o atmosferã ruse-

ascã de neuitat, trupa de actori aUniversitãþii clujene ne oferã un specta-col fascinant creat din îmbinarea ele-mentelor modern cu cele clasice.

Spectacolul poartã amprenta marelui scriitorMihail Bulgakov, al cãrui destin a fost guvernat de unamestec de satirã, fantastic ºi tragic, elemente careaveau sã-i marcheze întreaga operã.

Acþiunea piesei are loc în Rusia stalinista, cândfrica, foametea ºi frigul furau imaginarul oamenilor.Maxudov, un modest corector la un ziar anonim, areun unic moment de inspiraþie (genialã) în care scrieun roman, Zãpada neagrã. Prins într-o succesiune deevenimente bulversante, viaþa lui Maxudov se preci-pitã ca într-un carusel diavolesc. Dacã izbuteºte sãscape sau nu, rãmâne sã descoperiþi Dvs.

Universitatea ”Babeº-Bolyai” Facultatea de Teatruºi Televiziune Cluj-Napoca ºi Teatrul de Artã Deva vãinvitã la un spectacol dinamic ºi captivant pe care vãrecomandãm sã nu-l pierdeþi.

Spectacolul va avea loc sâmbãtã, 28 aprilie, de laora 19:00.

Corsete ºi Bandaje

ªefii Devei lucreazã la reacti-varea artificialã a unui contractcomercial expirat („ElaborarePUG”) pentru a se salva de laratarea proiectelor cu finanþarenerambursabilã. Pentru astasunt dispuºi sã scoatã, nelegal,din buzunarele municipalitãþiipeste 66 de mii de euro, dupãce s-au mai plãtit 240.000 deeuro fãrã folos. Ingineria arurma sã acopere harababuradin primãrie. Proiectul a fostscos, prin votul consilierilorUSL, de pe ordinea de zi aºedinþei Consiliului Local Devade ieri

Elaborarea unui nou PlanUrbanistic General (PUG) pen-tru municipiul Deva a începutîn urmã cu ºase ani. În decem-brie 2006, Primãria Deva aîncheiat un contract cu SCBiroul de Arhitecturã SRLBucureºti pentru elaborareaPUG-ului. Valoarea contractuluieste de 240.761 de euro.Serviciul de proiectare a fostsubcontractat arhitectului RaduRadoslav ºi echipei sale de specialiºti de la Universitatea„Politehnica” Timiºoara.Primãria Deva s-a angajat faþãde arhitect sã îi punã la dispoziþie ridicãrile topografice

(mãsurãtorile din teren) ºi docu-mentele care înregistrau modi-ficãri în Planul Urbanistic Zonal(PUZ). Profesorul Radoslav ºi-apredat lucrarea în anul 2008.

A diþionale cu orig-ine nesãnãtoasã

PUG-ul Devei nu a trecut,însã, de faza avizãrilor dincauza dregãtorilor primãriei.„Cei de la Primãrie au contrac-tat lucrarea de ridicaretopograficã foarte târziu ºi ea afost gata doar în 2011, motivpentru care se impune o reac-tualizare a datelor. Noi nudorim sã lãsãm lucrarea neter-minatã, dar se impune o supli-mentare a fondurilor”, adeclarat ªtefan Cãciulescu,director tehnic la SC DS Biroulde Arhitecturã SRL Bucureºti.Profesorul Radu Radoslav estede pãrere cã nu mai putemvorbi de continuarea proiectu-lui, ci – pur ºi simplu – avemde a face cu o lucrare nouã.Schimbãrile legislative ºi modi-ficãrile care au survenit înpeisajul urban al Devei impunun nou contract de achiziþiepublicã pentru servicii deproiectare PUG. Dregãtorii târ-

gului încearcã, acum, o ingine-rie juridicã pentru a da continu-itate contractului din 2006. Aºaau apãrut cinci acte adiþionalecu autenticitate îndoielnicã.

P rimãria face plãþinelãmurite

„Adiþionalele” invocate dePrimãria Deva ar trebui sã asi-gure continuitatea în contract,de la data la care lucrarea afost predatã efectiv pânã înzilele noastre. (Trebuie fãcutãmenþiunea cã fãrã aceste acte,Primãria Deva nu poate dovedicã este în faza de „ElaborarePUG”, situaþie în care nu bene-ficiazã de facilitatea guverna-mentalã de prelungire a valabi-litãþii PUG-ului ºi pierde, pecale de consecinþã, finanþareaeuropeanã.) Directorul tehnic alSC DS Biroul de Arhitecturã

SRL Bucureºti, ªtefanCãciulescu, nu era la curent cuexistenþa acestor acteadiþionale, însã pe parcursuldiscuþiei ºi-a adus aminte cã„au fost ceva prelungiri la dura-ta lucrãrilor ºi s-a modificat valoarea contractului din cauzamajorãrii de TVA”.

F antomaadiþionalelor

bântuie visteria DeveiNici organele de control, nici

consilierii locali interesaþi desubiect nu au vãzut fantomati-

cele acte adiþionale invocate deexecutivul primãriei. DregãtoriiDevei refuzã sã le scoatã lavedere. Cu toate acestea, ediliiau pregãtit un nou proiect princare vor sã mai achite o tranºã,în suma de 66.796, 80 euro,la afacerea PUG-ul. Pânã acumprimãria a plãtit 240.761 europentru o lucrare ce este com-plet depãºitã. ªi asta nu dinvina arhitecþilor. Ieri, proiectula fost scos de pe ordinea de zi,dar întrebãrile legate de felul încare au spart cei din primãriebanii rãmân actuale.

MarMarcel cel BOTBOT

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 aprilie 2012 Actualitate 3

Afacerea PUG-ul (III)

Vor sã dreagã o risipã de 240.000 de eurocu o platã nelegalã de 66.000 euro

O afacere cu iz de ilegalitate a primarului Devei, MirciaMuntean, a fost dezvãluitã de Ziarul Hunedoreanului sub sem-nãtura lui Marcel Bot. Pentru cã persoana din spatele acesteiafaceri este candidat la funcþia de preºedinte al ConsiliuluiJudeþean din partea unui partid în care s-au adunat toþi trãdã-torii, UNPR, Cronica Vãii Jiului a considerat de cuviinþã sãpreia aceastã investigaþie jurnalisticã, cu atât mai mult cu câtmai bine de un sfert din alegãtorii înscriºi pe listele electorale lanivelul judeþului Hunedoara sunt din Valea Jiului, iar aceºtia tre-buie sã-i cunoascã pe cei care vin sã le cerºeascã voturile.EPISODUL 3 (Marius MITRACHE)(Marius MITRACHE)

F oarte puþini candidaþi s-au

lansat oficial în luptaelectoralã în ValeaJiului. Statisticile aratãcã, pânã ieri, la judecã-torie nu au ajuns decâtcererile unor indepen-denþi din trei oraºe, iar restul încã maiaºteaptã.

Doar câþiva candidaþi de laPetrila, Vulcan ºi Uricani s-augândit sã treacã pânã joi la

judecãtorie, dar niciunul dintreprimarii în funcþie nu a venitcu dosarul. Judecãtorii chiarspun cã s-au mirat sã observecã, cel puþin deocamdatã, can-didaþii se lasã aºteptaþi.

“Sunt puþini, spre surprin-derea mea, cei care ºi-audepus dosarele. Avem doar uncandidat de la Petrila, pentrufuncþia de primar ºi un consili-er PSD, un candidat indepen-dent la Vulcan, pentru funcþiade consilier ºi candidaþii lafuncþia de primar ºi consilieriiPSD la Vulcan, iar de laUricani s-a înscris un consilier

independent ºi atât. Noi vomlucra ºi în sãptãmâna viitoareºi ne aºteptãm ca luni ºimarþim sã vinã cei interesaþi”,a declarat Maria Jifcu, judecã-tor la Judecãtoria dinPetroºani.

Judecãtorii nu vor avea zilelibere nici luni, nici marþi. Maimult, programul cu publicul înziua de marþi, 1 mai va fi pânãla ora 24,00 ºi va începe laora 9,00 dimineaþa, pentru catoþi cei care adunã semnãturisã ajungã sã îºi depunãdosarele.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Candidaþii din Valea Jiului nu se îînngghheessuuiiee llaa aalleeggeerrii

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 aprilie 201244 Actualitate

29 APRILIE ZIUA VETERANILOR

DE RÃZBOIIstoria noastrã este clãditã pe sacrificiul

ºi eroismul strãmoºilor noºtri, care, prin curajullor, au reuºit sã ne ofere nouã, urmaºilor lor,

o þarã a noastrã, româneascã.Ziua Veteranilor de Rãzboi

îmi oferã prilejul de a aduce un omagiu eroilor care au slujit cu mare credinþã idealurile

de libertate ºi independenþã ale poporului român,de multe ori, acestea reprezentând crezul suprem

pentru care s-au jertfit.Cu mare respect ºi recunoºtinþã, gândurile

mele, dar ºi ale întregii comunitãþi locale, se întorc cãtre veteranii din municipiul nostru

care au luptat pentru independenþa, suveranitatea ºi integritatea teritorialã a României, dorindu-le

multã sãnãtate, fericire ºi pace sufleteascã.Tiberiu Iacob-Ridzi

Primarul municipiului Petroºani

D acã pânã mai ieri,filiala Partidului

Conservator din Petrilase afla la limitasupravieþuirii, decurând s-a procopsit cudoi oameni hotãrâþi sãcâºtige locurirespectabile în adminis-traþia publicã localã.

Este vorba despre DorinCurtean, city-managerulPrimãriei Petrila, care vrea sã îl doboare pe Pãducel ºi pe liderul de sindicat IoanTemneanu, care a ”dezertat”din PSD de supãrare cãGheorghe Bobar (ºeful PSDPetrila – n.r.) l-a pus pe listelede consilieri abia pe a 12-apoziþie.

”Eu aveam intenþia sã can-didez independent împotriva luiIlie Pãducel, însã cei din PC m-au abordat, am negociat ºiam luat hotãrârea de a candidala primãrie sub sigla lor”, adeclarat Dorin Curtean.

Cel mai fericit în toatãaceastã afacere este liderul PCPetrila, Florin Þurcaº, care aîmpuºcat doi iepuri dintr-o loviturã. El este sigur cã acumPC are ºanse reale de a intra în Consiliul Local Petrila înurmãtorul mandat.

”Am considerat cã DorinCurtean este cel mai potrivit sãne reprezinte pe noi, a rezolvatfoarte multe probleme aleoraºului, este foarte bine vãzutde petrileni ºi asta a contat. Peprima poziþie pe liste se aflãCurtean, iar pe a doua se aflãIoan Temneanu, care, dinpunctul meu de vedere, este unom valoros, credibil ºi toatãlumea îi recunoaºte calitãþile.Evident, eu sunt pe locul treipe liste ºi, din punctul meu devedere, în momentul de faþãsuntem la egalitate cu PSD-ul.Vrem ca la alegerile din 10iunie sã avem cel puþin ºaseconsilieri locali din partea PC”,

a precizat Þurcaº.Ioan Temneanu îl acuzã pe

Gheorghe Bobar de faptul cãar avea interese personale, înloc sã punã binele partidului pe

primul loc.”Eu am plecat din PSD din

cauza lui Gheorghe Bobar ºi alui Vasilicã Jurca(vicepreºedinte PSD Petrila –

n.r.), pentru cã nu au fãcut cetrebuie. Eu cred cã ei nureprezintã interesele PSD, cinumai pe ale lor. M-au pus peliste pe locul 12 doar din rãu-

tatea personalã a lui Bobar,care a fost sprijinit de analfa-betul de Jurca. Mi-am mai datseama cã la nivel judeþean,PSD are nevoie de oameni cupotenþã financiarã, nu deoameni de valoare”, îºi aratãTemneanu amãrãciunea.

Liderul sindical a explicat ºi dece a ales PC: ”PC e un partidcare face parte din USL ºi credcã dupã alegeri se va schimbaceva la nivelul conduceriijudeþene. La Petrila, USL nufuncþioneazã din cauza lui Bobar ºi a PSD-ului ºi nu estenormal ca noi sã fim pãduchi în teritoriu”.

În replicã, Gheorghe Bobar s-a arãtat mirat cã Temneanu aplecat din partid, spunând cãhabar nu avea cã acesta s-ar fimutat la PC.

”Nu vreau sã comentez acuza-þiile lui Temneanu, sunt doarproblemele dumnealui. Nouã nune-a spus cã a plecat din partid,noi am auzit despre asta la bursazvonurilor cã nu mai este înPSD”, a precizat Bobar.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF

Lupta pentru ciolan seaaaassssccccuuuutttteeee llllaaaa PPPPeeeettttrrrr iiii llllaaaa

C ei 9 veterani derãzboi care mai

trãiesc la Vulcan înValea Jiului vor fiomagiaþi de ZiuaVeteranului,duminicã. PrimarulGheorghe Ile spunecã îi va duce într-oexcursie pe DefileulJiului, un loc unde s-au dat lupte.

Duminicã, 29 aprilie,este Ziua Veteranilor deRazboi conformDecretului Prezidenþial,iar cei 9 veterani caretrãiesc în Vulcan vor fiomagiaþi de adminis-

traþia localã. Primarulînsuºi spune cã va aveaplãcerea sã poarte dis-cuþii cu aceºtia ºi sã îiducã într-o excursie.

“Îi omagiem înfiecare an ºi, de aceastãdatã, ne vom întâlni laPrimãrie în cadrul unuieveniment special orga-nizat pentru dânºii. Osã fiu împreunã cucolegii din AsociaþiaCadrelor Militare înRezervã. O sã avem uninvitat special: nepotulgeneralului Dragalina.Dincolo de discuþiile pecare le vom avea ampregãtit cu tot grupulam stabilit sã ne

deplasãm la monu-mentul generaluluiDragalina de pedefileul Jiului undevom pãstra unmoment dereculegere.

Vom fi însoþiti deun sobor de preoþi ºivom depune coroanede flori, în memoriatuturor soldaþilor ºiofiþerilor români careºi-au jertfit viaþa pefronturile de luptãpentru apãrareapatriei”, spuneGheorghe Ile, pri-marul din Vulcan.

DianaDianaMITRACHEMITRACHE

Ultimii veterani omagiaþi la Vulcan

A proximativ 800.000de euro va cheltui

Ministerul Educaþiei înacest an pentru dotareagrãdiniþelor cu marionete, semne de circulaþie, balanþe cunumãrãtoare ºi mulajepentru educarea igienei orale.

Materialele vor ajunge în11.700 de grãdiniþe dinîntreaga þarã, inclusiv îngrãdiniþele din judeþulHunedoara.

Mai mult, sãptãmâna trecutã, Inspectoratul ªcolar

Judeþean (ISJ) Hunedoara aprimit un ordin de ministrucu privire la organizarea licitaþiei pentru cumpãrareade mobilier necesar claselorpregãtitoare.

”Noi am primit sãptãmâ-na trecutã un ordin de

ministru prin care ISJHunedoara organizeazã lici-taþia pentru mobilierulclaselor pregãtitoare, în va-loare de 2.105.000 de lei,pentru patru judeþe dinRegiunea Vest. În prezentsuntem în curs de elaborare

a documentaþiei ºi din sep-tembrie, copiii din clasapregãtitoare vor aveamobilier nou”, a declarat IliePârvan, inspector generaladjunct în cadrul ISJHunedoara.

Anamaria NEDELCOFFAnamaria NEDELCOFF


P este 300 degospodãrii din

satele Ponor ºiGalaþi, ce aparþincomunei Pui, vor beneficia de apã potabilã în case ºicanalizare, dupã ceadministraþia localãa reuºit sã câºtigedouã proiecte menitesã îmbunãtãteascãcalitatea vieþiilocuitorilor.

Este vorba despre unproiect de 4,7 milioanede lei pentru alimentareacu apã a satului Ponor ºiextinderea canalizãrii ºi areþelei de apã a satuluiGalaþi. Primarul comuneiPui, Victor Tiberiu Stoicaspune cã a semnat con-tractul de finanþare pen-tru acest amplu proiect,iar în perioada imediaturmãtoare urmeazã calucrãrile sã fie scoase lalicitaþie. “ Este vorbadespre un proiect care,odatã implementat, vaduce la creºterea niveluluide trai a locuitorilor dinsatele Ponor ºi Galaþi.Este vorba despre peste300 de gospodãrii carevor vi racordate la sis-temul de alimentare cuapã ºi la canalizare.

Investiþia se ridicã la 47de miliarde de lei vechi ºicu siguranþã oamenii vorfi extrem de mulþumiþi ºivor aprecia efortul pecare l-am fãcut pentruei”, declarã primarulVictor Tiberiu Stoica.

A cces mai uºorînspre sate

O altã investiþie extremde importantã este ºimodernizarea ºi reabili-tarea drumului deexploatare, o cale deacces care va face legãtu-ra dintre comuna Pui cu

satele Galaþi ºi Ruºior.Lucrãrile, care se ridicã la1 milion de euro trebuiesã înceapã trebuie sãînceapã, iar când vor fifinalizate vor reprezenta,dupã cum susþine pri-marul Victor TiberiuStoica, o variantã la DN66. “ Acest drum deexploatare va însemnapentru sãtenii din Galaþiºi Ruºior un acces multmai uºor ºi sigur însprecomuna Pui. Vã daþiseama cã în zilele în careîn comuna Pui au loc târ-gurile, inclusiv cele

tradiþionale, toþi sãteniivin aici, cu cãruþele peDrumul Naþional. Cândvom finaliza lucrãrile ladrumul de exploatare,acesta va reprezenta ovariantã la DN 66 maieficientã, mai sigurã ºimai scurtã”, spune edilulcomunei Pui, VictorTiberiu Stoica.

Practic, aceste lucrãride modernizare ºi reabil-itare a drumurilor rutieresau a reþelelor decanalizare vin sãîntregeascã planul de dez-voltare al comunei.

T urismul ºiagremenetul,

tendinþe de dezvoltare

Datoritã poziþionãrii dinpunct de vedere geogra-fic, comuna Pui ar puteaoferi condiþiile dezvoltãriiunei zone de agrement(ºtrand amenajat, terenuride sport, pescuit sportiv ºisporturi nautice) activitãþicare existau, dar s-aupierdut din cauza staþiilorde balastiere, care prinexploatarea iraþionalauneori, au modificat întimp conformarea cursuluiºi malurilor râului.

Primarul comunei,Victor Tiberiu Stoicadoreºte sã repunã în va-loare acest potenþial turis-tic, dar ºi monumenteleori siturile arheologice.Puþini sunt cei care ºtiu cãpe raza comunei Puiexistã nu mai puþin de 7monumente ºi situri arhe-ologice, conform ListeiMonumentelor Istoriceîntocmitã de MinisterulCulturii ºi Cultelor. Turiºtiipot vizita aici situl arheo-logic de la Ohaba Ponor-punct „Peºtera Bordu

Mare”, Biserica„Pogorârea Sf. Duh”, cedateazã din secolul alXVIII, o aºezare sat dinneolitic, ori un ansamblurural de la sf. sec. XIX –înc. sec. XX.

Ca ºi zone de agre-ment, primarul comuneiPui, Victor Tiberiu Stoica,spune cã în prezent sunttrei, una în amonte desatul Uric, cea de-a douaîn jurul localitãþii OhabaPonor, iar cea de-a treiaîn amonte de localitateaHobiþa.

“Existã o zonã mon-tanã de agrement înmasivul Retezat, lacabana Baleia, însa caleade acces este greu accesi-bilã”, precizeazã VictorTiberiu Stoica.

Dar poate cele maiimportante obiective turis-tice sunt zonele de pro-tecþie a patrimoniului natural parcuri cum ar fiRezervaþia naturalaPeºtera ªura Mare, rezer-vaþie speologicã de gradIV, cunoscutã ºi subnumele de Ohaba-Ponor,Punctul fosilifer OhabaPonor, rezervatie paleon-tologica de grad IV,Parcul Naþional GrãdiºteaMuncelului – Cioclovina,ori Zona tampon aParcului Naþional Retezat.

Marius MITRACHEMarius MITRACHE

Dezvoltarea infrastructurii, o prioritatepentru administraþia comunei Pui

Bani pentru învãþãmântulromânesc

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 aprilie 2012 Actualitate 76 Actualitate

H alucinant. Îngropaþi îndatorii ºi fãrã nicio

speranþã, tot mai mulþiromâni, printre care ºi hune-doreni, îºi tranzacþioneazãpe Internet diverse organe,de care cred cã se pot dis-pensa, adicã rinichi sauplãmâni.

Mai ceva ca la piaþã, oamenii auajuns sã îºi vândã rinichii sauplãmânii pe Internet. Site-urile deprofil sunt pline de anunþuri de acestfel, care stârnesc îngrijorare.

Pânã la urmã, se poate spune cãºi recesiunea financiarã are limiteleei, însã pentru unii români situaþia

este atât de disperatã, încât, dupã ceºi-au vândut aproape tot de prin case– tot la mica publicitate – îºi negoci-azã acum organele interne.Halucinant, îºi laudã marfa ºi crescpreþul în funcþie de stilul de viaþã.

Pe piaþa virtualã, un rinichi a ajunssã coste între 7.000 ºi 50.000 deeuro, în funcþie de cât de tânãr esteorganismul ºi cât de sãnãtos a trãitproprietarul organului intern. Multedintre vânzãri se ascund sub mascadonaþiilor, care, fiind caritabile, potscãpa de sub incidenþa legii.

Ciprian, din Petroºani, avea 26de ani când a început sã caute clienþipentru o parte a organelor luiinterne. ªi-a scos la vânzare unplãmân sau un rinichi, ambii

sãnãtoºi, acum îl funcþie de ofertã.Spune cã ºi le doneazã, dar cere laschimb 50.000 de euro, pentru cãeste „nefumãtor, nealcoolic ºi fost

sportiv”. Un alt bãrbat, de 43 de ani, din

municipiul Hunedoara doneazã, deasemenea, un rinichi „perfect sãnã-

tos”. Se ascunde în spatele uneiadrese de mail, la fel cum face majori-tatea celor care îºi vând rinichii sauplãmânii în spaþiul virtual. ªi în

Haþeg un tânãr vrea sã scape de unrinichi, contra – cost, evident, daracesta recunoaºte cã, ocazional, maifumeazã. ªi, tot pentru exemplifi-care, vã mai oferim încã douãanunþuri similare, culese tot de pesite-urile de profil: „vând urgent 1 rinichi unor oameni generoºi.Urgent. rog seriozitate....nu potaºtepta prea mult. am mare nevoiede bani…” sau „Donez rinichi, tânar23 ani, fumãtor de ocazie, nu con-sum alcool sau cafea, sãnãtos, fãrãantecedente medicale contra sumeide 15000E! Cer seriozitate!!!”.

T raficul de organe, înatenþia Crimei

Organizate

De precizat însã cã traficul deorgane este ilegal, iar aceste fapte

intrã în sfera de competenþã a CrimeiOrganizate. Problema este ca ºifãptaºul sã fie prins.

Comisarul ºef Traian Berbeceanu,ºeful Biroului de Compabetere aCriminalitãþii Organizate Alba Iulia, adeclarat cã ceea ce se întâmplã „nueste normal. Este absolut nefiresc,dar pânã la infracþiune este drumlung, aducã sã se ajungã de la unanunþ publicitar la fapta în sine”.Berbeceanu a mai precizat cãanunþurile pot fi urmãrite, verificate,dar de cele mai multe „donatorii” deorgane folosesc cartele telefonicePrePay.

Apariþia unor astfel de situaþii sedatoreazã ºi faptului cã, în România,foarte puþini înþeleg importanþadonãrii în sens real a organelor ºimulþi invocã motivele religioase.

CarCarmen men COSMANCOSMAN

Rinichii ºi plãmânii, comercializaþi „la liber” pe Internet

R eprezentanþiiGãrzii de

Mediu Hunedoaraîncearcã sã dea deurma celui care s-aapucat sã constru-iascã în mijlocul ariei protejate din Pãdurea Bejan. Deja se lucreazã lafundaþie, iar doritorulde casã în mijloculnaturii a tãiat ºicopacii care stãteau încalea planurilor lui.

Dornicã de liniºte ºide un cadru natural deinvidiat, o persoanã –încã neidentificatã - s-aapucat sã-ºi construiascão casã (sau pensiune?!)în aria protejatã aPãdurii Bejan, de lângãDeva. Planurile lui aufost date peste cap deinspectorii Gãrzii deMediu Hunedoara, careau efectuat un control înzonã. „Zilele trecute afost efectuatã o verificare

în aria protejatã aPãdurii Bejan ºi s-adescoperit cã cineva s-aapucat sã construiascã ºicel puþin o parte a con-strucþiei se aflã în ariaprotejatã. Am fost laServiciul Urbanism dincadrul primãriei Deva ºimi s-a spus cã ei nu audat nicio autorizaþie deconstrucþie în acea zonã.Am fãcut ºi o solicitareoficialã la Primãrie ºiurmeazã sã mi serãspundã”, a declaratCristian Moldovan,

comisar ºef al Gãrzii deMediu Hunedoara.Inspectorii de mediu aufost consternaþi sãdescopere cã deja s-anivelat terenul, s-a dat lao parte solul vegetal, iarpomii care stãteau încalea construcþiei au fostraºi de pe suprafaþapãmântului. Mai mult,proprietarul construcþieiºi-a fãcut ºi un drum deacces acoperit cu zgurãºi s-a apucat de sãpatfundaþia. Pentru cã lafaþa locului nu au gãsit

pe nimeni ºi nici vreoplãcuþã care sã ofereindicii despre beneficia-rul construcþiei,reprezentanþii Gãrzii deMediu Hunedoaraîncearcã acum sãdescopere – împreunãcu alþi factori respons-abili – cine este doritorulde casã în aria protejatã.

Situatã în sud-vestulDevei, Pãdurea Bejan seîntinde pe 103 hectare,din care 83 de hectarereprezintã aria protejatã.Aici se gãseºte oi rezer-

vaþie forestierã unicatunde se regãsesc toatespeciile de stejar dinRomânia. Mai multdecât atât, s-a constatatcã în urma unei con-vieþuiri îndelungate întrediversele specii a apãrutspecii hibride, iar exis-tenþa lor a dat valoare deunicat acestei rezervaþii.În Pãdurea Bejan se potîntâlni stejarul pufos,gorunul, stejarul pedun-culat, cerul, garniþa plushibrizii.


Cu casa în mijlocul ariei protejateddddeeee llllaaaa BBBBeeeejjjjaaaannnn

P rimul ministru Mihai– Rãzvan Ungureanu

dã asigurãri cã descoperi-rile arheologice de pe tron-sonul de autostradã Orãºtie– Sibiu nu vor întârzialucrãrile de construcþie aacestei artere de circulaþie.Ungureanu ºi-a exprimatbucuria pentru aceste noidescoperiri.

Lucrãrile de arheologice nuafecteazã cu nimic construcþiatronsonului de autostradã Sibiu – Orãºtie.

Acestea se desfãºoarã în para-lel cu construcþia autostrãzii ºi,dacã în trecut, sãpãturile arheo-

logice au îngreunat amenajareaunor tronsoane de autostradã înRomânia, acum s-a depãºitaceastã etapã, spun factoriiresponsabili. Pe de altã parte,Premierul ºi-a exprimat bucuria,ca istoric, pentru cã acestpreþioase artefacte au fostscoase la luminã.

„Descoperirea arheologicãeste într-adevãr importantã ºi amdiscutat cu domnul ministru sãiniþiem organizarea unei expoziþii

care sã cuprindã cele mai intere-sante artefacte arheologicedescoperite în cursul lucrãrilor deexecuþie a marilor autostrãzi,poate la Muzeul Naþional deIstorie, în cazul în care ºi con-ducerea acestuia o va permite.Dar este într-adevãr important,cu atât mai mult cu cât scoate laivealã foarte multe argumentepentru ceea ce nu ºtiam sau nuaveam decât întrebãri”, a pre-cizat Mihai – Rãzvan Ungureanu.

Ministerul Transporturilor ºiInfrastructurii (MTI) a anunþatdescoperirea unui depozit depiese de bronz ºi fier, pe traseulautostrãzii Orãºtie - Sibiu, ves-tigiile datând din perioada epociifierului. Pe tronsonul Orãºtie-Sebeº lucrãrile de diagnosticarheologic au indicat existenþa a11 situri, iar în martie 2012 aufost lansate cercetãri în 6 dintreacestea.


Descoperirile arheologice nu întârzie autostrada

Orãºtie - Sibiu

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 aprilie 201288 Culturã

M otto : Se spunecã, încã de la

naºtere, omul se aflãnecontenit în tot felulde absurditãþi ºi greºitepãreri, încât se poateconsidera cãtoate aces-tea au fost supte împre-unã cu laptele mamei.(Cicero, citat aprox.)

Dotatã cu picioroange înalteºi subþiri, femeia se odihnea,sprijinitã de monumentul dintablã groasã ºi vopsitã, în faþaCasei de Culturã din localitateamontanã. Era tânãrã ºi pre-lungã, frumoasã ºi provoca-toare, o fiinþã dintr-acelea princare feminitatea trecea fãrãoprire, stârnind, solicitând,acaparând. Se odihnea într-unanume fel, fãcându-ºi o curã demetal înfierbântat de soareleprimãverii, ceva ce consideracã era sãnãtos pentru spateleei elastic, suprasolicitat în cur-surile, exerciþiile de acrobaþie,în jocuri periculoase de saltim-banc sfidãtor al legilor atracþieiºi vieþii.

Pletele-i desfãcute, lungipeste mãsurã, podoabã splen-didã a unei femei sigure defrumuseþea ei, fâlfâiau în brizamângâietoare a anotimpului,se „plimbau” întru ºerpuiristranii, desenând, îmbrãcândalbastrul deschis al „lacrimii”celei mari din întocmirealucrãrii de artã, ori scoþând înevidenþã rochia roºie a curioa-sei apariþii de pe centruloraºului nostru.

Purta rochie roºie, o lenjerieþesutã cu ochiuri mici, carepermiteau privirilor atente,scrutãtoare sã vadã pielea finã,bronzatã, sã ghiceascã sfâr-curile care voiau sã pãrãseascãsânii plaþi, de sportivã ; lenjeriaera, prin urmare, sexy ºi bãr-bãtuºii mai tineri, care seadunarã ca la pomanã, ciotcã,întrevedeau pata-i umbritã dinzona pubianã, locurileîntunecate de la încheieturi,mai ales cele care legaupicioarele de picioroange,locuri care stârneau vise carac-

teristicepubertãþii ºicare, la unii, lefãceau ochii câtcepele...

Trebuie sub-liniat faptul cãrochia eralungã,neobiºnuit delungã(neobiºnuitã erafemeia înîntregul ei !),uºoarã ºiînvoaltã, pãreacã pluteºte înaer, dar odescriere în

amãnunþime necesita studii devestimentaþie, întrucât eraornatã cu broderii delicate, cucolþiºori la poale ºi la mâneci ;rochia îi acoperea trupul de lapiept pânã la tãlpi, pânã lapicioroangele fãcute dintr-unmaterial lemnos de culoareapielii, peste care trecuse vre-mea cu patina ei neiertãtoare.

Mulþimea se aduna în ritmsurprinzãtor de rapid ºi se vor-bea de „gurã-cascã” despretraseul pe care femeia îlurmase pentru a puteapãtrunde în localitate venindde peste munte, venind din-spre Chei, peste Pârleazulmomârlãnesc, traseu careimpunea un antrenamentdeosebit, ºtiut fiind faptul cãunii abia reuºeau sã-l strãbatãpe picioarele lor ºi cã pepicioroange nu erau mulþi carese încumetau sã meargã chiarpe drum asfaltat. Tot „gurã-cascã” afirma (erau, pe lângãzeci de copii ºi tineri, zeci dematuri ºi numãrul lor creºteaclipã de clipã, mulþimea deve-nea compactã ºi comentariilese fãceau, deja, în gura mare,în stilul nostru, gregar ) cã laîntrebarea politicoasã a poliþis-tului comunitar, ce îºi fãcearondul în centrul urbei, femeiaa rãspuns cu voce muzicalã,convingãtoare ºi privindu-lþintã pe reprezentantul legii,care era uºor hipnotizat :

-Domnule, mã numescNeofita ºi fac parte din mareatrupã de acrobaþi a Campaniei,numele nostru este „SteleleUniversului” ºi vom susþine unspectacol de pominã în locali-tatea dumneavoastrã, ceva deneuitat, chiar dacã evenimentule neanunþat în presã ºineafiºat, noi reprezentãmpartea nouã, modernã, atrac-tivã, viziunea constructivã acelor care vor fi aleºii obºtii,am convingerea cã mãînþelegeþi, aºa-i ?

ªi tânãra zâmbea larg,amuzant, cumva cuceritor, vor-bele ei erau auzite de cei mulþi,care îi sorbeau miºcãrilebuzelor, mai ales cã ºi în ochii

ei senini, albaºtri cânta plãcutprimãvara ºi cã trupul ei defelinã rãspândea miros de floride salcâm, flori pe care ea lemestecase toatã calea (salcâmiierau înfloriþi ºi de la înãlþimeaei, pe picioroange, era lesne sãle culeagã), din cãrare pânã pestrada Dacilor, stradã care sevãrsa, precum toate celelalteale oraºului, în marea stradã aRepublicii, fostã a Monarhiei ºide acolo pânã în centruloraºului, pe platoul din faþaCasei de culturã.

Clipã de clipã, ca laaºteptarea oricãrei minuni, lacare mulþimea dintotdeaunasperã, oameni de tot felul seadunau pe platou, murmurulaºteptãrii a ceva nemaiîntâlnitcreºtea ºi, fapt aproape normalîn asemenea situaþii puþin cre-dibile, poliþiºtii comunitari ºi ceirutieri cãzurã de acord pe datãsã devieze traficul de pe stradaprincipalã pe varianta de re-zervã, cea aflatã mai cãtreproaspãt limpezitul râu alurbei, Jiul Ardelean.

Tot fapt pe scurt aºteptataºa, cumva normal ºi logic,vestea legatã de minunea de laCasa de culturã s-a rãspânditcu iuþeala ºtirilor gen „radio-ºanþ” pe la toate sediile de par-tid dintre strãzile Întunericuluiºi Luminii, unde membrii ºisimpatizanþii, care abia aºtep-tau sã trãiascã starea de cam-panie, începurã sã se mobi-lizeze exemplar : Neofitadevenise un ferment, un cata-lizator spumant, era astrul nouºi strãlucitor pulsatoriu pe cerulcenuºiu al feminitãþii localecare, dornicã de schimbareavehiculatã peste douã decenii,porni sã-ºi arate puterea, pre-luând conducerea acþiunilor ºimobilizãrii masculilor maileneºi, ori mai temãtori faþã de„jumãtãþile” care... nu-i aºa ?oricând puteau sã schimbemacazul analizei de partidpe...”ce te-a atras cu adevãratacolo, craiule acasã n-ai destul”, cã erau superioare ca numãrîn cadrul fiecãrei organizaþii...

Continuând, putem relevacã se formase, deja, în sub-conºtientul colectiv, ideea cã„ãia de pun mâna pe ea ºi-ibagã pe gât adeziunea, ãia de-o conving sã participe alã-turi de ei la întrunirile elec-torale au câºtigul ca ºi asigu-rat”, mai bine zis ideea era cã,prin femeia de pe picioroange,se putea realiza o Primãrie cuactiv proaspãt, care sã miroasea flori de salcâm ºi un Consiliulocal format din persoaneprivitoare în sus, cu spinareadreaptã ºi cu capul uºor dat pespate, precum statuile dacilordin jurul Columnei lui Traian,statui mai mari decît – situaþiepuþin dezbãtutã de istorici,

artiºti, filozofi etc –statuiaîmpãratului, ceea ce nu se maiîntâmplase în Roma anticãpânã atunci ºi nici de atunciînspre zilele noastre ºi se ºtie,poate, de ce.

Astfel, în scurt timp, pânãsoarele sã lunece înspre dealulPrevescior, prin faþa femeiirãstignite pe monumentîncepurã sã treacã , precum laparadele din „anii de tristãamintire”, mari grupuri purtã-toare de însemne electoralemai vechi sau mai noi, ado-lescenþi cu flori, scule ºi unelteîn mâini, copii care fãceau ges-turi din care sã se înþeleagãpartea lesnicioasã a muncii ºiînvãþãturii ; mai erau, în grupdistinct, primarul ºi activulsãu, consilierii ºi reprezentanþiibisericilor, membrii consiliilorde administraþie ºi cei de lafisc, sãnãtate, învãþãmânt,poliþie, jandarmerie, diverseONG-uri, alte grupuri ºi nucleesociale.

Drept este cã, vorba cuivaindependent, toþi oameniiaveau ochii iritaþi de soareleputernic, dar tot priveau însus, adicã priveau cãtre femeiacu trup de balerinã prelungã ºiasta îi scotea în mod demn dinstarea de virgulã în care, zilnic,trãiau fãrã sã ºtie, lumina lespãla privirile îmbâcsite de pra-ful, noroiul aflat sub încãlþãrilepe care le aveau ca reper alunei societãþi supravieþuitoarecu orice preþ, cu acest preþ,probabil. Însã e greu de crezutcã femeia fusiformã, ce meste-ca în neºtire, ar fi reuºitsclipirea „now-how” în decursde câteva zeci de minute, cã arfi convins ºi schimbat gândurilecelor mulþi doar prin felul încare îºi sucea capul, la peste180 de grade. Era greu decrezut chiar dacã , în cãuºulmare al „lacrimii” monumentu-lui, acrobata aduna din publictot felul de hârtii de format A5majoritatea, adeziuni ºi recla-maþii, petiþii de tot felul ºideclaraþii belicoase, hârtii curubrici ºi semnãturi, cu liniaturispeciale ºi locuri pentruºtampile, folosite. ªi în acestamalgam electoral, cine puteasã conteste soarele, cel atât dedarnic în luminã, cãldurã ºistrãlucire, dar cel aflat foartedeparte, pe bolta cereascã ºiimaginea astrului ca în oglindã,sau... imaginea lui aruncatã deinterese trãsnite prin mulþimeaavidã.

Colac peste pupãzã, pestetoatã suflarea nãvãlirã roiuri dealbine lucrãtoare, harnice ºimulte viespi, bondari ºi insectemai puþin cunoscute, atrase demirosul crud al florilor de sal-câm mestecate fãrã oprire defemeia-punct de atracþie ºi locde schimbare a intenþiilor elec-

torale celor vagi, mai puþincristalizate, insecte care ampli-ficau zgomotul de garã supraa-glomeratã. Oricum, alãturi detoatã vânzoleala care mai aveao þârã ºi atingea paroxismul,câþiva bine intenþionaþi se apu-carã sã clãdeascã douã tean-curi de hârtii în formatul stasat,sã le scoatã pe cele care obtu-rau „lacrimile” obeliscului ;alþii, precum în Campaniemulþi se prind în exerciþii greude explicat, aduceau fãrãoprire pentru copii, tineri ºivârstnici, de ambele sexe,bineînþeles, broºuri ºi afiºe,eºarfe ºi benere, steaguri ºisteguleþe, fluturaºi ºi calendare,gãleþi ºi fãraºe, sacoºe cu ali-mente ºi rãcoritoare, toateºtanþate electoral ca la carte,sã nu care cumva sã se con-funde, de exemplu, bâtele cusãgeþile, nuferii cu trandafirii,viorile cu nicovalele ºi tot aºa.

ªi, culmea-culmilor, atrasede cine mai ºtie ce ºi cine,nãvãlirã ºi furnicile într-un felde cruciadã numai a lor, cariicu miliardele ºi nu mai spunemce, hotãrâte sã atacepicioroangele fiinþei apãrute cade pe alt tãrâm, fiinþa care semira de toate cele din ce în cemai mult ºi mai tare, pânãrãbufni spectaculos :

-Oameni buni, asta-ideºertãciune , oameni buni,asta-i deºertãciune !

Dar cine s-o asculte,oamenii aflaþi faþã în faþã nu semai auzeau de-atâta zgo-mot...ºi tânãra acrobatãrenunþã, zâmbi trist ºi se opridin mestecat, privind miratãcãtre picioare.

ªefii de partide, fãcând frontcomun, hotãrârã sã schimberadical situaþia, astfel sã devinãexemplu naþional (se ºtie,schimbarea era aºteptatã dedecenii...), prin urmare mutarãpicioarele femeii de pepicioroange pe cele douãcoloane de adeziuni ºi altemateriale din hârtie. Cele douãlemne, ajunse în stare derumeguº clãdit, furã expediatela cel mai apropiat lemnar departid, sã capete întãrituri ºi sãrãmânã ca materiale de re-zervã în cine mai ºtie ce maga-zie disponibilã, moment în carefemeia dispãru.

... ªi-au dat seama târziu,când începurã cuvântãrile depe mulþimea de trepte ale insti-tuþiei de culturã, când ansam-blurile de cântece ºi dansuripopulare începurã sã se dea înspectacole ºi când recitatorii deversuri patriotice... da, ºi-audat seama precum arama,exploatând la maxim situaþia :ce nevoie mai era de tânãraacrobatã ?

Ioan Ioan DAN BÃLANDAN BÃLAN

Femeia – Saltimbanc


C ãlãtorii care ajungîn Gara Petroºani,

dacã sunt însetaþi, trebuie sã-ºi cumpere osticlã cu apã ºi astapentru cea de la singu-ra ciºmea funcþionalã,este de o calitateîndoielnicã, alb ca varulºi aproape imposibil debãut doar vãzând-o.

În circa o orã, cât timp amstat în staþia CFR, niciun cãlã-tor nu a bãut apã de la acestrobinet. Imaginea alãturatãvorbeºte de la sine ºi vizavi deacest lucru, am cerut explicaþiiconducerii Apa Serv. “Cu ceidin Gara Petroºani avem înderulare trei contracte. Nu ºtiucui aparþine sursa de apã pecare dvs. aþi vãzut-o. Spuneþicã apa este de o calitate

îndoielnicã, dar vom lua ºi noio probã de apã”, a declaratCristian Ionicã, director la S.C. Apa Serv Valea Jiului S.A.

Însã, cum munca în tereneste mai lãmuritoare decât vor-

bele spune la birou, l-am con-vins pe directorul Ionicã sã sedeplaseze chiar la faþa locului.Dupã ce acesta s-a uitat lafirul de apã care curgea dinciºmea, a tras concluzia cã apa

este absolut potabilã ºi a pusaspectul de dimineaþã, atuncicând a fost fãcutã fotografia,pe seama ploilor din ultimelorzile. “Spuneaþi de culoareaalburie, dar având în vedere cã

a fost o restricþie pe rezer-voarele de la Dãrãneºti, e unloc în care se aeriseºte. Nuspun cã este alburie, pentru cãapa n-are de unde sã fie albã,ci probabil este faptul cã seaerisea într-un moment dat. Pereþeaua lor interioarã eu nuºtiu câte puncte de branºamentau, dar noi rãspundem pânã labranºament general. Asigursutã la sutã cã apa este pota-bilã”, a declarat Cristian Ionicãla faþa locului.

Dacã este de crezut sau nudirectorul Ionicã rãmâne la lati-tudinea fiecãrui cititor în parte,însã pentru a ne convinge pede-a întregul, s-a solicitat ºirecoltarea unei probe bacterio-logice de la aceastã ciºmea,care urmeazã sã fie dusã la laborator. Pânã atunci, însã,cine are curajul sã bea apã dinGara Petroºani?!

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Apa din Garã, potabilã sau nu?

S ãptãmâna viitoare,cei care vor sã

lucreze la viitorul centrude sãnãtate multi-funcþional au ocazia sã seînscrie în concurs.Posturile sunt libere, iaractivitatea centrului vademera, cel mai probabil,în a doua jumãtate a luniimai.

Centrul multifuncþionalde la Petrila va avea per-sonal, medici ºi asistenteîn cel mai scurt timp. Audat asigurãri cei careadministreazã fosta uni-tate medicalã ºi carespun cã dupã ocupareaprin concurs a posturilornu mai rãmâne decât ca

pacienþii sã vinã la con-sultaþii. “În 4 mai a fostprogramat concursulpentru ocuparea pos-turilor vacante. Estevorba despre 10 posturide asistente medicale,douã pentru infirmiere,douã pentru îngrijitoareºi curãþenie ºi unul deadministrator”, a declaratEmanuel Andronache,respinsabil centru.

Pacienþii din Petrilatrebuie sã ºtie cã aici potapela la medici, doar petimpul zilei ºi specia-lizãrile au fost aproapeconturate. “Aici vor venimedici pentru fiziote-rapie, interne, chirurgie

ºi tot aici va funcþiona ºiun cabinet de analizemedicale. Aproape toatespecializãrile care au fostºi la spital le vom aveaacum la centrul medical,cu specificarea cã vomavea doar paturi de zi”, amai adãugat EmanuelAndronache.

Vechiul spital de laPetrila a fost închis înbaza unui ordin emis deministrul sãnãtãþii, iaracum ar putea firedeschis, cu deosebireacã pacienþii nu vor puteafi internaþi, dar vor aveaacces la consultaþii despecialitate.

Diana Diana MITRACHEMITRACHE

Concurs pentruCentrul multifuncþional

A pariþia cãpuºeloreste tot mai îngri-

jorãtoare, cred medicii.Anul trecut, în sezonulcald, la Urgenþã ajungeaucel puþin 7 pacienþi cumuºãturi de cãpuºã, iarîn unele cazuri, compli-caþiile ºi efectele au fostgrave.

“Am avut multe cazurila copii ºi la persoanelecare au fost la iarbãverde. În primul rând,din iarbã pot fi luateaceste cãpuºe, dar ºi depe animalele de com-panie ºi pot fi aduse încasã ºi sã se cantonezepe tegumentul copiilor ºi

a altor membrii ai fami-lie”, ne-a declarat dr.Liliana Ciolofan, medicUPU-SMURD Petroºani.

Dar, ce trebuie fãcutatunci când mergem laiarbã verde, stãm în parcºi suntem muºcaþi decãpuºã?! În nici un caznu ne tratãm singuri…“Rugãmintea noastrãeste aceea ca în momen-tul în care este sesizatã ocãpuºã, persoana sã seprezinte la noi înServiciul de Urgenþã.Toatã lumea are tendinþasã scoatã aceeacãpuºa,dar nu se ºtie cãnu trebuie fãcut asta.Capul cãpuºei rãmâne în

interior, în tegument.Dacã acel cap rãmâne

acolo, chiar dacã restulcorpului este eliminat, seface o reacþie localã carepoate sã dea febrã,dureri locale, dureri mus-culare ºi se poate ajungepânã la semne neurolo-gice cu pareze”, a maispus dr. Liliana Ciolofan.

Cum se apropie minivacanþa de 1 Mai, mulþioameni vor merge laiarbã verde ºi astfelexistã ºi riscul canumãrul de cazuri deacest fel sã creascã.

LuizaLuizaANDRONACHEANDRONACHE

Cãpuºele, pericol real

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 aprilie 20121100 Diverse

Lupeni: B-dul Pãcii, Bl. 3AB, parter

Tel: 0254-560 987Email: [email protected]

�� VVrreeii ccaa aaffaacceerreeaa ttaa ssããffiiee ccuunnoossccuuttãã??�� VVrreeii ssãã ttee ddeezzvvoollþþii??�� VVrreeii ssãã--þþii ggããsseeººttii ccoollaabboo--rraattoorrii sseerriiooººii ddee aaffaacceerrii??�� VVrreeii ssãã ffaaccii bbaannii??

Noi suntempartenerii pe care

îi cauþi!ADRESA NOASTRÃ

Casa de Culturã, Str. 1Decembrie 1918, nr. 100

tel. 0374 906 687e-mail:

[email protected]

Cronica Vãii Jiului

H O R O S C O P 2 7 a p r i l i e 2 0 1 2

Intuiþia ºi simþul practic vã ajutãsã luaþi decizii inspirate în afac-eri. Dacã vi se propuneasocierea într-o nouã afacere, nuvã grãbiþi sã refuzaþi!Perspectivele sunt foartepromiþãtoare.

Aveþi succes în activitãþiledesfãºurate în cãmin, dar ºi înafaceri. Partenerii de afaceri vãapreciazã propunerile, dar nuîncepeþi mai multe activitãþisimultan, pentru cã riscaþi sã nufinalizaþi nimic.

Vã decideþi sã amânaþi o cãlãto-rie lungã în interesul familiei, dincauza dificultãþilor financiare.Astãzi, însã, aveþi posibilitatea sãrealizaþi proiecte ambiþioase petermen lung ºi sã luaþi o deciziebunã pentru viitor.

Este o zi bunã pentru a luadecizii importante în privinþarelaþiilor sentimentale ºi partene-riale. Situaþia financiarã nu vãsatisface pe deplin, nu este cazulsã vã îngrijoraþi. Banii vorapãrea la momentul oportun.

Se contureazã o zi excelentã înafaceri, cu întâlniri fructuoase ºiplanuri de viitor bine concepute.Investiþiile pe termen lung suntfavorizate. Traversaþi o perioadãîn care puteþi rezolva multeprobleme financiare.

Aveþi un succes deosebit în activ-itãþile intelectuale ºi în societate.În partea a doua a zilei, încasaþio sumã importantã de bani dintr-o colaborare. Puteþi sã faceþiplanuri de viitor în legãturã cu oafacere.

S-ar putea sã întâmpinaþi difi-cultãþi pe plan sentimental ºi sãfiþi nevoit sã luaþi o decizieimportantã. În afaceri, puteþi sãfaceþi proiecte de viitor ºi sã vãpuneþi în aplicare cunoºtinþeleteoretice.

Zi favorabilã realizarilor pe plansocial ºi material - dar sã nu vãaºteptaþi ca rezultatele sã aparãimediat! S-ar putea sã plecaþiîntr-o cãlãtorie neplanificatã.Pare sã fie o deplasare în interesde afaceri.

Demaraþi cu bine o nouã afacereºi faceþi planuri de viitor în legã-turã cu o investiþie pe termenlung. Partenerul de viaþã vãsusþine. Evitaþi speculaþiile. Este bine sã luaþi în calcul toateposibilitãþile.

Sunteþi într-o formã intelectualãdeosebitã, care vã faciliteazãrelaþiile cu cei din jur. Sunteþicapabil sã ascultaþi cu atenþieproblemele celorlalþi ºi sã le ofer-iþi sfaturi utile. Aveþi grijã sã nufaceþi promisiuni.

Sunteþi în formã ºi vã adaptaþi cuuºurinþã la situaþii noi. Reuºiþi sãrezolvaþi câteva probleme alefamiliei ºi chiar sã îi ajutaþi pealþii sã îºi rezolve problemele.Este o zi favorabilã comunicãriicu prietenii ºi cu familia.

Intuiþia vã ajutã sã gãsiþi ometodã originalã pentru a faceschimbãri importante în viaþasocialã. Pentru aceasta, va finevoie sã faceþi un compromiscu ceilalþi membri ai familiei, darºi câteva drumuri scurte.


„Proletari din toateþãrile, uniþi-vã!” V-aþi adusaminte? Numai mâine nu-ipoimâine ºi vine iar 1 Maimuncitoresc. Mamã – mamã cemai prilej de bucurie ºi mândriepatrioticã! Se trãgea câte-odefilare, cu toþi, de la mic, lamare. Dar toatã lumea stãteacu gândul tot la „serbãrile câm-peneºti”. Micii ºi berea, tãticu`,asta, era semnificaþia zilei...

...Era prin `78 - `79, nu ºtiusigur, dar era de 1 Mai. Abiaînþelegeam cu ce se mãnâncãziaristica, iar prietenii mei IonVulpe ºi Ion Liciu fãceau

„cãprãrie” cu mine. Mã þineamºi eu dupã ei (atunci erarespect!) „ca vaca dupã viþel, caoiþa dupã miel”. Ne-am dus laPetrila, peste Jiu, în spateleprimãriei ºi al Liceului. În clãdi-rea unui canton pãrãsit„organele” au hotãrât sã ame-najeze o „cârciumã” pe cinste(avea ºi „separeu”, la etaj pen-tru „tovarãºi”, dar ºi pentrunoi, presarii). Au denumit-o,pompos, „Agrement”. Era „calumea”, feritã de ochii vigilenþi.În jurul stabilimentului, lume cala iarmaroc, cântau fanfara ºitaraful, zeci de tarabe cu munþi

de cârnaþi, cremvurºti, zeci degrãtare cu mici ºi fleici ºi altealea. Pe vremea aia, cine-ºiaminteºte, în þara asta se trãiabine, chiar foarte bine, cã-nsânul lui Avram. Nu al luiCostel Avram, în sânul luiAvram, pur ºi simplu.

Ion Vulpe, poate unul dintrecei mai buni ziariºti pe care i-aavut vreodata Valea Jiului avea,aºa, o fire de... vulpoi bãtrân.A simþit când se-ncing grãtarele(ºi spiritele, dupã niºte pãlinci)ºi m-a luat cu el printre mineri,sã facem... „documentarea”.Bunul meu amic, Liciu (de care

mi-e dor în fiecare zi...) erademult printre ei... Zice Vulpe:„Bã, muceo, ia pixul ºicarneþelul. Vezi cã eu vorbesccu oamenii. Tu noteazã tot, sãnu scapi nimic!” Zis ºi fãcut.

Dupã ce am stat de vorbã cucâþiva ºefi de brigadã (producþieîn cinstea zilei de 1 Mai, bla,bla...) am ajuns la un staha-novist bãtrân, unul pe care-lchema... Cenuºe. Moºu`bãgase la ghiozdan o lopatã(inima lui Stalin) de mici,stropiþi din belºug cu bere.

„Ei, nea Cenuºe, zice Vulpe,uite ce bunãstare, cum e de 1 Mai? Ãsta îºi rãsuceºtemustãþile, avea niºte mustãþialbe, lungi, întoarse-n sus, camde husar, ºi zice molcom:„Apãi, pe vremea mea... Pevremea mea...”

Eu, cu pixu-n mânã aºtep-

tam sã zicã ceva nasol, din vre-mea capitaliºtilor, sã fie arti-colul „pe linie”.

„Pe vremea mea, continuãnea Cenuºe, pe vremea meaaºa ceva era în fiecare zi!” Amrãmas cu micu-n gât ºi cuberea nebãutã, am bãgat pixu-n buzunar. S-a dus dracu` arti-colul! Ne-am întors la separeu.A doua zi, Vulpe (care scria cucreionul, eu îl ascuþeam)adormea pe foaia de hârtie ºisãrea vârful creionului cât colo.L-am „dres” cu niºte castrave-ciori muraþi. I-a ieºit un articolfrumos, mobilizator, l-au lãudatºi ºefii de la „partid”.

...Vine iar 1 Mai. Parcã nici1 Mai nu mai e ca altãdatã. N-aveþi decât sã mã înjuraþi, darUNU` MAI nostalgic decâtmine nu cred „sã se egziste”...

VORBA LU` BUJI de Mircea BUJORESCU

UNU MAI nostalgic nu cred „ sã se egziste”!

L a acest moment, conducerea Universitãþii

Petroºani nu poate da unrãspuns cu privire la majorareasau nu a taxelor de studii pentru anul viitor.

Însã, o creºtere nu este un lucruexclus, asta mai ales în funcþie de alo-caþia bugetarã pe care instituþia o vaprimi de la stat.

“Dacã rãmân lucrurile aºa ºi nu se vaimpune, sigur nu vom merge la acelnivel de taxã care se vehiculeazã. Vomºtii exact dacã se majoreazã sau nu înmomentul în care vom primi granturilepentru anul de studii urmãtor 2012-2013 ºi în momentul în care vorapãrea reglementãri clare de la Ministercu privire la nivelul taxelor. Dacã seimpune sau rãmâne la latitudineaUniversitãþii sã îºi stabileascã acestetaxe”, a afirmat Aron Poantã, Rector la

Universitatea Petroºani.Doi ani la rând, conducerea

Universitãþii Petroºani nu a fãcut niciomodificare de taxe pentru învãþãmântulcu platã, însã dacã dezastrul de laBacalaureat de anul trecut se va repeta

ºi în aceastã varã, implicit, numãrul studenþilor va fi mai mic. Astfel, pentruacoperirea cheltuielilor, majoritatea universitãþilor din þarã pot opera astfelde modificãri.

Luiza Luiza ANDRONACHEANDRONACHE

Mafiot reþinutpentru tâlhãrieU n bãrbat din Deva, cu nume

predestinat, a fost arestat,joi, pentru tâlhãrie, la scurt timpdupã ce a smuls un lãnþiºor dinaur de al gâtul unei femei.

Victima s-a prezentat la PoliþiaMunicipiului Deva ºi le-a povestit oame-nilor legii cã, în timp ce se deplasa pealeea Jupiter din Deva, a fost acostatãde un tânãr necunoscut, care i-a smulsde la gât un lãnþiºor din aur, dupã care afugit printre blocuri.

Poliþiºtii Biroului de InvestigaþiiCriminale Deva s-au deplasat în zonã,iar în urma verificãrilor efectuate aureuºit sã îl identifice pe prezumtivulautor. Bãrbatul se numeºte Mafiot, are20 de ani, este din Deva ºi nu are nicioocupaþie. În schimb este cunoscut cuantecedente penale, iar magistraþii audecis cercetarea lui în stare de arest pre-ventiv.

“Suspectul a mai fost reþinut depoliþiºti ºi în data de 08.04.2012, atuncicând a încercat sã sustragã, împreunã cualþi trei suspecþi, mai multe panouri dinfier forjat, depozitate lângã gardul unuiimobil situat pe Aleea Cascadei dinmunicipiul Deva. Autoutilitara în care seaflau cei patru a fost opritã în trafic decãtre poliþiºti la intersecþia DN 7 cu stra-da Mihai Eminescu din Deva. Mafiot V.a fost reþinut, la acea datã, de poliþiºti,pentru comiterea infracþiunilor de tenta-tivã de furt calificat ºi conducere, pe dru-murile publice, a unui autovehicul decãtre o persoanã care nu posedã permisde conducere ºi prezentat, împreunã cuceilalþi suspecþi, Parchetului de pe lângãJudecãtoria Deva, care a dispus mãsurapreventivã de a nu pãrãsi localitatea dedomiciliu pe o perioadã de 30 de zile”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtor de cuvântal IPJ Hunedoara.


Evazionist lavârsta senectuþiiU n bãrbat din munici-

piul Hunedoara s-agândit sã înºele statulromân, deºi are 61 de ani ºi ar fi putut avea obãtrâneþe liniºtitã.

Bãrbatul, care este administrator alunei societãþi comerciale dinHunedoara, este cercetat de OfiþeriiServiciului de Investigare a FraudelorHunedoara, care spun cã, în perioa-da august 2009 – martie 2010,acesta a efectuat achiziþii de deºeurineferoase de la mai multe societãþicomerciale din þarã, operaþiuni pecare nu le-a înregistrat în evidenþelecontabile ale societãþii. În acest fel s-asustras de la plata taxelor ºiimpozitelor datorate statului cu peste2.250.000 lei. „În cauzã s-a întocmitdosar penal în care se efectueazãcercetãri sub aspectul sãvârºiriiinfracþiunii de evaziune fiscalã, subsupravegherea Parchetului de pelângã Tribunalul Hunedoara”, adeclarat Bogdan Niþu, purtãtor decuvânt al IPJ Hunedoara.


Ce ne aduce anul universitar viitor?

Î n sfârºit, s-a decis,definitiv! PSD-

istul Ioan Rus este,oficial, candidatulUSL la fotoliul de primar al municipiu-lui Petroºani.

Adicã, principalul con-tracandidat al actualuluiprimar, Tiberiu Iacob –Ridzi. Astãzi, acesta s-aaflat la Deva pentru aprimi “girul” din parteafactorilor de deciziejudeþeni, inclusiv pentrulista de consilieri locali ceurmeazã a fi depusã laPetroºani din partea

respectivei alianþepolitice. În parantezã fiespus, în afarã de IoanRus, pe listã nu a mai fosttrecut niciunul dintre actualii consilieri localiproveniþi din partea PSD.Adicã nici DoinaPopescu, nici RobertHummel, nici FlorinBoboc ºi nici IonHortopan. “În Petroºani,spre deosebire de altelocalitãþi din Valea Jiului,PSD ºi PNL vor mergeîmpreunã, mai exact, voravea o listã comunã decandidaþi. În urma unornegocieri a fost stabilitã ºilista definitivã a candi-

daþilor cu care vommerge în alegeri. Vor fi ºiunele surprize pentru cãavem nume “grele” pelistã, dar, cel mai impor-tant, este cã singurii carevor avea de câºtigat vor filocuitorii municipiului, încazul în care vor votacandidaþii propuºi denoi”, a declarat CostelPostolache,primvicepreºedinte PSDPetroºani. Lista candi-daþilor USL urmeazã a fidepusã la Biroul Electoralde Circumscripþie Nr. 6Petroºani în zilele urmã-toare.

MirMircea cea NISTORNISTOR

Ioan Rus – candidatul USL la primãrie

Cronica Vãii Jiului | Vineri, 27 aprilie 201212 Actualitate

U ºor, uºor, ca ofatã mare sensi-

bilã ºi cu probleme laadaptare, CompaniaJudeþeanã de TurismHunedoara a început sãacþioneze ca o adevãratãfirmã de profil pro-movând din timp ºi vi-zibil zonele ºi acþiunileturistice.

Compania Judeþeanã deTurism, înfiinþatã sub egidaConsiliului JudeþeanHunedoara, a început gradualsã acþioneze cam cum ar tre-bui s-o facã o unitate de profil,adicã ceva mai ”cu vânã” ºi –esenþial! - vizibil ºi sã pro-moveze obiectivele ºi acþiunileturistice ºi din Valea Jiului.Uneori CJTH a tipãrit plianteleºi programele aferente ºi, aces-tea ajunse în mâna turistuluidoar la momentul acþiunii, i-au

fãcut pe turiºti sã întrebe: ce-iasta, despre ce este vorba?Timid, aceste momente par a fidepãºite, pânã la proba con-trarie.

În prezent CJTH pro-moveazã, printre altele, aºacum se cuvine, cu câteva luniînainte, ”Straja Bike”, o acþi-une sportivã spectaculoasãdevenitã tradiþie în Valea Jiului,care va avea loc în luna iunie,pe trasee din staþiunea Straja -Lupeni.

”Scopul acþiunii este pro-movarea, dar ºi atragerea unuinumãr cât mai mare de turiºti,din toate zonele þãrii, în specialîmpãtimiþii sportului pe douãroþi, pentru a descoperi atrac-tivitãþile staþiunii Straja ºi însezonul de varã, nu doar iarna.Pasionaþii acestui sport îºi potarãta aici calitãþile ºi mãiestriaîntr-un concurs de biciclete pediverse trasee montane.

Pe langã atractivitatea aces-tui concurs, acþiunea îºi pro-

pune promovarea zonei, pentrua le stârni turiºtilor interesul ºipasiunea pentru munte ºi însezonul de varã, când se potdesfãºura diferite activitãþi (tiro-lianã, zbor cu parapanta etc.).

La sfârºitul participanþii ceimai merituoºi vor fi premiaþi(diplome, cupe , trofee)” – neinformeazã reprezentanþiiCompaniei de TurismHunedoara.

Ileana Ileana FIRÞULESCUFIRÞULESCU

C asa deCulturã a

Studenþilor dinPetroºani orga-nizeazã, în acestweek-end, un sim-pozion dedicatartei fotografice.

Manifestarea se inti-tuleazã “Locuri de lângãnoi”, dorindu-se trans-formarea acesteia într-una care sã continue ºiîn anii viitori. “Ne aflãm

la prima ediþie a acesteimanifestãri care nedorim sã devinã unatradiþionalã. Aceasta vademara în data de 27aprilie cu un simpozionreferitor la artafotograficã.

În 28 aprilie vom dastartul marºului“fotografic”, din faþaCasei de Culturã aStudenþilor, iar în datade 29 aprilie vom decer-na premiile. Cei carevor juriza concursul sunt

Dorel Gãina, profesoruniversitar de laUniversitatea de Arte ºiDesign Cluj, PetriºorCrãciunoiu ºi OvidiuRaþiu, membri ai UAPRDeva”, a precizatLavinia Hulea, directorCasa de Culturã aStudenþilor Petroºani.

Dorinþa organizato-rilor este ca, la acestprim concurs – expoziþiede fotografie, sã fieprezenþi cât mai mulþiparticipanþi. “Cea mai

mare dorinþã a mea esteca, la acest prim con-curs de acest gendesfãºurat în Petroºani,sã avem cât mai mulþiparticipanþi. Premiileoferite participanþilorvor fi, ºi ele, uneleimportante”, a mai spusLavinia Hulea.

Vernisajul expoziþieicare va reuni cele maibune lucrãri este progra-mat pentru data de 29aprilie, ora 14:00.

MirMircea cea NISTORNISTOR

“Locuri de lângã noi”

CCJJTTHH ssee mmiiººccãã!!Promoveazã în timp util ”Straja Bike”

cronica vaii jiului, nr. 114, vineri 27 aprilie

Documents